Analizatorii auditiv si vestibular

Post on 27-Jun-2015

1,144 views 65 download

transcript

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

UNDELE SONORE

DEFINIŢIE sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)

CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE: Frecvenţa sau tonalitatea:

reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de timp

se exprimă în cicli / sec sau Hz urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 –

20000 Hz vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hz sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu

un maxim la 2048 Hz

Timbrul caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi

intensitate Intensitatea sau amplitudinea:

unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB) urechea umană percepe sunete cu intensitate cuprinsa intre 0-

120dB

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

CONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALE Segmentul periferic

Este localizat in urechea internă

Segmentul de conducere

Segmentul central

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

ALCATUIREA URECHII

URECHEA EXTERNĂ cuprinde - pavilionul urechii - canalul auditiv este delimitată de urechea medie prin timpan are rolul de a direcţiona undele sonore spre urechea medie canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen

rol - protector - de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea

conductului

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

ALCATUIREA URECHII

URECHEA MEDIE (casa timpanului) este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca

temporalului şi tapetate de mucoasă comunică cu faringele – prin trompa lui Eustachio este separată de - urechea ext. prin membrana timpanică - urechea int. prin fereastra ovală şi fereastra

rotundă− Poate amplifica intensitatea sunetului perceput de ureche− suprafaţa membranei timpanice este de 13 ori mai mare

decât suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai mică determinând creşterea presiunii

contine un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa rol - conduce undele sonore dinspre timpan înspre urechea

internă prezenţa sa este esenţială pentru auzul normal

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

ALCATUIREA URECHIIURECHEA INTERNĂ se găseşte în interiorul stâncii temporalului se compune din

labirintul osos labirintul membranos → în interiorul celui osos

LABIRINTUL MEMBRANOS - A. melcul membranos(canal cohlear) –contine organul Corti( receptor

auditiv)- B. 3 canalele semicirculare membranoase-contin receptori vestibulari C. vestibulul membranos –utricula -sacula contin receptori vestibulari

-in interiorul labirintului membranos exista endolimfa

• LABIRINTUL OSOS• A.melcul osos (cohleea )→ tub rulat de 2½ în jurul unui ax central (modiol)

- lama osoasa spirala si membrana bazilară impart cohleea in 2 etaje -

- superior – rampa vestibulară - inferior – rampa timpanică B. 3 canalele semicirculare osoase C.vestibulul osos

-in interiorul labirintului osos exista perilimfa

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

I.SEGMENTUL PERIFERIC

ORGANUL LUI CORTI este situat pe membrana bazilară in melcul membranos este format din:

A. celule senzoriale receptoare− dispuse în două coloane - internă - un singur rând de celule ciliate - externă - sunt dispuse pe trei rânduri -prezinta : -la polul apical cili care - strabat membrana

reticulară - inclavati in

membrana tectoria -la polul bazal celulele receptoare sunt

inconjurate de dendritele neuronilor din ggl Corti

B. celule de susţinere

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

II.SEGMENTUL DE CONDUCERE

• PROTONEURONUL– celule bipolare din ganglionul spiral Corti→ situat în columela → dendritele se conectează cu receptorii → axonii proximali formează nervii auditivi

• DEUTONEURONUL- in nucleii cohleari - localizaţi în punte

TRITONEURONUL- IN C ORPUL GENICULAT MEDIAL DIN METALAMUS

III.SEGMENTUL CENTRAL-CORTEXUL AUDITIV-localizat la nivelul girusului temporal superior

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE PAVILIONUL URECHII SI CONDUCTUL AUDITIV EXTERN

(CAE)

rol în localizarea în spaţiu a sunetelor dirijează şi concentrează, spre timpan, vibraţiile venite din

diferite direcţii

SISTEMUL TIMPANOOSCICULAR rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos

(aer) într – un mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă) o concentrare a vibraţiilor sonore o creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dB

!!! una dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAE

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

-30mV

0 mV

++

+

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE BIOELECTRICĂ se realizează la nivelul celulelor senzoriale din organul lui

Cortistimularea mecanică a cililor de către membrana tectoria

determină depolarizarea lorcând este depăşită valoarea prag potenţialul de acţiune → se propagă prin neuronii din ggl Corti CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE frecvenţa unui sunet care activează o anumită celulă ciliată

este dependentă de localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilare

membrana bazilară este: îngustă şi rigidă la baza cohleei (în apropierea ferestrei

ovale şi rotunde) →rezonează la sunete cu frecvenţe înaltemai largă şi compliantă la apexul cohleei, lângă helicotremă →rezonează la frecvenţe joase

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

I.SEGMENTUL PERIFERIC

MACULA OTOLITICA(APARATUL OTOLITIC)

− localizare: utricula sacula

− maculele otolice= receptori statici(Φ = 2 mm)

− alcatuire celule senzoriale ciliate celule de susţinere- Macula este acoperita

de o masa gelatinoasă cu cristale de carbonat de calciu (otoliţi)

− excitantul specific

variatiile acceleraţiei lineare

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

I.SEGMENTUL PERIFERIC CREASTA AMPULARA

Localizare – la baza canalelor semicirculare membranoase( in dilatari numite ampule)

Canalele semicirculare membranoase

au 2 extremităţi: extremitate ampulară extremitate neampulară Conţin endolimfă

− creste ampulare alcatuire a.cel. senzoriale au -la polul apical cili

inclavati intr-o substanţa gelatinoasă = cupula;

- la polul bazal dendritele neuronilor din ggl Scarpa

b. celule de sustinere

− excitantul specific este

acceleraţia unghiulară/rotatia capului sau corpului

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA LINEARĂ

acceleraţia lineară şi forţa gravitaţională acţionează pe:macula utriculară situată orizontal macula saculară orientată vertical

otholiţii sunt mult mai denşi în comparaţie cu endolimfa

acceleraţia lineară va determina o mişcare a otholiţilor în sens opus

deplasarea cililor celulelor receptoare maculare generarea unui impuls în fibra nervoasămacula descarcă impulsuri şi în absenţa mişcărilor

capului sub acţiunea forţei gravitaţionale asupra otholitilor → responsabile de:reflexul de redresare a capului alte ajustări importante ale posturii

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA UNGHIULARĂ

acceleraţia unghiulară acţionează pe:crestele ampulare

determină o mişcare a endolimfei în canalele semicirculare aflate in planul ei de acţiune în direcţia opusă rotaţiei din cauza inerţie saleproduce flexia cupulei stimularea bilaterală a receptorilor de la acest nivel

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

II.SEGMENTUL DE CONDUCERE

PROTONEURONUL TRITONEURONUL la nivelul ganglionului lui Scarpaneuroni bipolari

dendritele vin în contact cu celulele receptoare axonii → componenta vestibulară a nervului auditiv

(VIII) → fac sinapsă la nivelul nucleilor vestibulariDEUTONEURONUL → nucleii vestibulari (superior, medial,

lateral şi inferior)din bulbTRITONEURONUL- in talamus

III. SEGMENTUL CENTRAL-CENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUI

este localizat în girusul temporal superior leziunile determină:

tulburări de echilibru halucinaţii de tip vestibular (senzaţia de plutire, de deplasare

a corpului) PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI