Analiza realizarii planului urbanistic general precedent

transcript

1 Dezvoltarea �i sistematizarea teritorial�

1.1 Analiza realiz�rii Planului urbanistic general precedent Fiecare document urbanistic bine echilibrat trebuie s� reflecte nivelul dezvolt�rii economice a statului într-o perioad� anume �i în condi�ii social-economice concrete. Planul Urbanistic General, aprobat în anul 1989, a fost elaborat cu o cre�tere preconizat� a poten�ialului economic al ��rii, cre�terea volumelor construc�iilor industriale, de locuin�e, social-culturale. Amploarea construc�iei de locuin�e �i a celei industriale solicitau valorificarea masiv� a terenurilor. Treptat ora�ul s-a extins ocupând terenuri pre�ioase din punct de vedere agricol. Schimb�rile politice �i ca rezultat, cele economice din anii 90, au adus la imposibilitatea realiz�rii prevederilor planului general elaborat anterior. Produc�ia industrial� s-a stopat, se închid întreprinderi de producere, ramuri întregi ale industriei degradeaz�, inclusiv a industriei în construc�ii. Dac� timp de zeci de ani pân� la elaborarea planului general existent, construc�ia or��eneasc� se efectua în cartiere masive de cl�diri multietajate, prefabricate industrial, a�a ca Botanica, Buiucani, Râ�cani, Bude�ti 1, cu centre sociale bine determinate, iar zonele industriale se formau dup� principiul planurilor generale unice ale nodurilor industriale, atunci spre anul 92 acest sistem a fost distrus. Pe parcursul ultimilor zece ani nu s-a finisat nici un complex locativ cu multe etaje. Construc�ia municipal� s-a axat doar pe între�inerea în stare de func�ionare a re�elelor inginere�ti existente �i a sistemului de transport. Construc�ia de locuin�e, a obiectelor de menire social-cultural� �i comercial� a fost încredin�at� diferitor firme �i persoanelor particulare. Aceast� situa�ie se poate privi din dou� puncte de vedere. Pe de o parte s-a restabilit declinul, existent în anii preceden�i, când ritmul construc�iilor locative întrecea de mai multe ori ritmul construc�iei obiectelor de menire social-cultural�. Ast�zi echilibrul a fost restabilit. Pe de alt� parte nu a fost perfectat sistemul de dirijare �i gestionare a procesului de construire a ora�ului, ce a adus la pierderea complexit��ii construc�iei. Ca exemplu poate servi construirea centrului sectorului Ciocana – b-dul Mircea cel B�trân, unde construc�ia locativ� cu multe etaje serve�te ca fon pentru obiectele de deservire �i cele social-culturale cu 1-2 nivele construite haotic. Construc�ia de locuin�e s-a redus la construc�ia de locuin�e individuale (de regul� case de elit�). Starea aceasta, de fapt, nu rezolv� problema asigur�rii popula�iei cu spa�iu locativ, deoarece în ora� lipse�te construc�ia de locuin�e sociale. Astfel îmbun�t��indu-se condi�iile de locuit a celei mai asigurate p�turi a popula�iei, care de regul� au în posesie locuin�e, în a�a mod ne fiind îmbun�t��ite condi�iile de trai a popula�iei cu venituri reduse. Situa�ia existent� a ameliorat par�ial problema locativ�, dar a complicat-o pe cea teritorial�. Cartierele locative noi practic au înghi�it toate rezervele de terenuri libere, destinate conform Planului General precedent pentru construc�ie compact�. În a�a mod odat� cu trecerea de la construc�ii compacte multietajate la cele cu nivel redus particulare, s-a pierdut aproximativ 840000 m² de spa�iu locativ, unde s-ar fi putut amplasa 54000 de oameni. Teritoriul s-a pierdut – problema locativ� a r�mas ne rezolvat�. Aceasta este cu atât mai trist, deoarece odat� cu schimb�rile de orientare politic�, economic� �i

social� a statului s-a schimbat �i atârnarea c�tre p�mânt. P�mântul a devenit marf�, transformându-se într-un instrument de reglementare a dezvolt�rii teritoriale a ora�ului. Tabelul 1-1 Analiza utiliz�rii spa�iilor urbane contemporane

Pentru anul 2002, conform PUG

De facto, suprafa�a total� 43 m²/locuitor Diferen�a

Sectorul ora�ului

ula�

Ceucari 64,3 150,6 9400 - - - 64,3 150,6 9400 Ie�irea din ora� din partea de nord 193,1 836,0 52000 75,0 185,7 3500 118,1 650,3 48500

Bude�ti I 76,5 190,0 12000 6,0 17,5 300 70,5 172,5 11700 Bude�ti II 634,8 1440,0 90000 39,0 112,5 2000 595,8 1327,5 88000 Coloni�a 149,6 412,0 26000 - - - 149,6 412,0 26000 Schinoasa 17,6 80,0 2500 17,6 45,0 750 - 35,0 1750 Buiucani 15,6 76,0 2500 15,6 40,0 660 - 36,0 1840 În total pe ora� 1151,5 3184,6 194400 153,2 400,7 7210 998,3 2783,9 187190 Sursa: calculele autorului Dup� cum vedem din tabel, utilizarea teritoriilor prev�zute pentru construc�ia locativ� se efectueaz� ira�ional. Conform datelor medii de asigurare cu spa�iu locativ suprafa�� total� pentru un locuitor este de 16,0 m², de facto acest indice pe teritoriile noi constituie 43 m² suprafa�� total� pentru un locuitor, ceea ce dep��e�te de 2,7 ori mediana pentru ora�ul Chi�in�u. Datele din tabel reflecteaz� situa�ia recent� a amplas�rii construc�iilor locative în ora�. La momentul actual spre toate direc�iile posibile de dezvoltare teritorial� a ora�ului, hotarul lui este m�rginit de terenuri agricole înalt productive privatizate (p�mânt arabil, vii, livezi), iar fondurile de rezerv� din cadrul ora�ului s-au epuizat. Dac� în Planul General precedent 30% din construc�iile noi se amplasau în hotarele existente ale ora�ului, iar 70% pe terenuri noi, scoase din circuitul agricol, atunci la momentul elabor�rii noului Plan General pre�ul p�mântului dicteaz� renun�area la extinderea teritorial� a localit��ilor �i trecerea la reconstruirea compact� a teritoriului urban.

Tabelul 1-2 Indicii principali ai realiz�rii planului urbanistic general al or. Chi�in�u

Indicii planului general

Indicatori

sur�

Situa�ia

Etapa I

Termen de

calcul

Planificat pe anul

Situa�ia existent�

Situa�ia existent� în compara�ie

cu anul 1989

Suprafa�a total� a teritoriului în limita localit��ii Inclusiv zone:

- Locative În calcul pentru un locuitor - Industriale

- Comunale �i depozitare

- Agricole Inclusiv tov�r��ii pomicole

98 1004

330 685

88 1202

415 588

90,4 1400

500 510

88,5 1242

430 573

129,4 1056

479 694

+31,6 +52

+46,55

Sursa: calculele autorului

1.2 Evaluarea poten�ialului urbanistic Odat� cu sporirea poten�ialului economic al Republicii Moldova �i majorarea volumelor construc�iilor locative, civile �i industriale, în dezvoltarea teritoriului or. Chi�in�u are loc intersectarea a dou� tendin�e – extensiv�, cauzat� de valorificarea terenurilor neutilizate ca regul�, cele ce sunt scoase din circuitul agricol �i intensiv� – din contul utiliz�rii terenurilor ob�inute în rezultatul reconstruc�iei executate la etapele anterioare. Pe m�sura sporirii poten�ialului economic �i perfec�ion�rii bazei tehnico-materiale în domeniul urbanismului putem urm�ri, cum în mod relativ în procesul urbanistic predomin� m�surile de reconstruc�ie. De asemenea, un rol dominant îi apar�ine tendin�ei de valorificare a teritoriilor neutilizate. Dezvoltarea teritorial� a ora�ului s-a desf��urat în toate direc�iile, începând cu forma�iunea istoric� central� deja creat�. Formarea raioanelor locative noi pe colinele, care înconjurau centrul �i zonele industriale, în valea râului Bâc, au creat un ora� compact cu sistem radial-inelar. Condi�iile dificile tehnico-geologice �i relieful dezmembrat au influen�at în mare m�sur� procesul form�rii structurii de sistematizare �i zonificarea func�ional� a teritoriului. Valea râului Bâc �i sistemul de v�i �i coline despart ora�ul în teritorii diferite. Fiecare colin� în parte reprezint� un obstacol natural deosebit. Ca rezultat, raioanele locative mari, care înconjoar� partea central� a ora�ului, practic �i-a pierdut leg�turile periferice. Sistema de magistrale �i structura leg�turilor func�ionale au un caracter

radial, neajunsul c�rora este supraînc�rcarea p�r�ii centrale, în ce prive�te fluxurile de transport de tip tranzit, care asigur� leg�turile dintre raioanele periferice. Datorit� acestui fapt, înc� în perioadele ini�iale persista deficitul accesibilit��ii transportului între magistralele centrului �i cele auxiliare. Condi�iile naturale au o mare influen�� asupra zonific�rii func�ionale a ora�ului în integral �i a caracteristicilor structural-planimetrice a diferitor zone func�ionale. Fiecare raion locativ în parte este caracterizat prin organizarea planimetric� determinat� din punct de vedere istoric. Structura planimetric� a centrului ora�ului a fost ini�iat� în prima jum�tate a secolului XIX �i, pân� în prezent, nu a fost modificat�. Construc�iile noi, amplasate în partea central� a ora�ului, se executau, de regul�, în limitele sistemei de cartiere locative deja create. Contradic�iile dintre func�iile centrului unei capitale moderne �i sistemei stradale, create cu dou� secole în urm�, în prezent au atins nivelul critic. Acestui fapt, i-a contribuit decizia Guvernului Republicii Moldova cu privire la zona istoric� a ora�ului datorit� c�reia toat� partea central�, în limitele str�zilor Ismail – Albi�oara – M.Viteazul – Mateevici, a fost considerat� parte istoric�. Decizia practic a închegat contradic�iile men�ionate, care, în prezent, au determinat supraînc�rcarea magistralelor, cauzat� �i de sporirea nivelului de automobilizare a popula�iei. În perioada postbelic�, când construc�ia individual� a locuin�elor predomina, s-au format raioanele locative Po�ta Veche, Buiucani �i partea de jos a Botanicii. Formarea sectorului Râ�cani revine perioadei ini�iale de dezvoltare a construc�iei locative în mas�, asupra aspectului acestuia au influen�at tendin�ele de sistematizare �i posibilit��ile tehnice ale începutului anilor 60. Aceast� perioad� este caracterizat� prin masivele caselor de locuit cu dezmembrarea clar� func�ional� în teritorii cu destina�ia de re�edin�� i industriale. Un principiu analogic a fost utilizat la formarea sectoarelor Botanica �i Ciocana. Fiind atât de diferite schemele de sistematizare a acestor raioane, duc la o particularitate de structur� – orientarea modului de habita�ie spre una din magistralele sectorului, ce asigur� leg�tura dintre sector �i centrul capitalei, care, datorit� acestui fapt, devine centru liniar public al sectorului. Nu face excep�ie nici partea central� a ora�ului – edificiile publice treptat se extind dup� limitele cartierelor, al�turate bulevardului �tefan cel Mare – centrul principal liniar public al ora�ului. Acest fapt reiese din amplasarea cl�dirilor administrative �i a infrastructurii sociale din cartierele locative conexe. Are loc o includere treptat� a func�iilor publice în forma�iunile locative. Concomitent are loc procesul activ de înlocuire a caselor de locuit din partea central� a capitalei unui stat independent, care necesit� amplasarea în partea central� a ora�ului într-un num�r mare a diferitor servicii diplomatice, reprezentan�e ale companiilor �i firmelor str�ine etc., care în mare m�sur� influen�eaz� asupra situa�iei planimetrice a centrului. Acest proces nu a fost prev�zut de planul urbanistic general în vigoare �i a cauzat înlocuirea caselor locative din partea central� a ora�ului. Deci, principala concluzie poate fi urm�toarea: situa�ia recent� a ramurii construc�iei în ora� a cauzat lipsa rezervelor de terenuri libere, iar cele ce mai exist� sunt utilizate

ira�ional. Fapt care nu a solu�ionat aceast� problem�, iar în viitor, situa�ia poate fi �i mai dificil�. Este evident, c� solu�ionarea problemei nu �ine de domeniul urbanismului, ci de cel al economiei �i necesit� o justificare pentru investi�iile care exist� în construc�ia ora�ului. Un factor nu mai pu�in principal este �i posibilitatea popula�iei de a procura o locuin��, fapt ce nu le permite solu�ionarea de sine st�t�tor a problemelor locative. La finele anilor 90, s-a creat o situa�ie, care în mod radical a schimbat atitudinea fa�� de aceast� problem�. Sursele financiare acumulate pentru executarea diferitor servicii în afara hotarelor republicii în prezent se investesc, în mare m�sur�, în procurarea unei locuin�e în ora�. Popula�ia cu venit mediu se bucur� de faptul c� au posibilitatea îmbun�t��irii condi�iilor locative. Este evident, c� în condi�iile lipsei de terenuri libere, aceast� problem� poate fi solu�ionat� doar din contul edific�rii construc�iilor locative de tip tronson dens populate. O a�a solu�ie va face posibil� economisirea teritoriilor urbane în condi�iile reconstruc�iei din contul demol�rii locuin�elor ce sunt în stare deplorabil�. Aceast� solu�ie va rezolva problema locuin�ei pentru o parte considerabil� a popula�iei �i va face posibil� formarea unui aspect modern a teritoriilor deja construite în zonele de reconstruc�ie. În prezent complexul industrial al municipiului include peste 1800 obiective industriale �i comunal-depozitare grupate în 19 zone industriale, incluzând trei sectoare industriale (Ciocana Nou�, strada Uzinelor, Vatra) �i �ase noduri industriale (Coloni�a, Munce�ti, Botanica, Bubuieci, Sângera). Problema principal� const� în urm�torul fapt: o parte considerabil� a întreprinderilor industriale este amplasat� în valea râului Bâc, num�rul c�rora este permanent în cre�tere. Nu s-a luat în considerare faptul, c� conform planului urbanistic general aceast� zon� a fost rezervat� pentru formarea unei centuri verzi de-a lungul râului Bâc, ce va ameliora situa�ia ecologic� în ora� �i va forma o zon� de agrement bine amenajat� pentru odihna popula�iei. Planurile urbanistice generale precedente prevedeau str�mutarea tuturor întreprinderilor industriale d�un�toare, amplasate în aceast� zon� pân� în prezent. Str�mutarea acestor întreprinderi nu a fost efectuat� nici în perioada planific�rii centralizate a gospod�riei urbane a anilor 80. Actualmente este cu mult mai dificil: dac� nu vor fi luate m�surile necesare - nu vor fi utilizate mecanismele de influen�� asupra antreprenorilor �i posesorilor loturilor de p�mânt în aceast� zon�. În prezent are loc procesul de desconsolidare �i dezmembrare a obiectivelor mari industriale într-un �ir de întreprinderi �i organiza�ii mici, dotarea acestora cu tehnologii ecologic incompatibile. Spre exemplu, în apropierea obiectivului, ce produc îngr��minte chimice, este amplasat� întreprinderea de produse alimentare. Un a�a amplasament, ca urmare, reprezint� o situa�ie dificil�: capacitatea de producere fiind diferit�, infrastructura edilitar� este comun�. Aceste momente poart� un caracter juridic neadecvat �i reflect� o politic� iresponsabil� �i f�r� control în luarea deciziilor din domeniul respectiv. Consider�m, c� partea juridic�, ecologic� �i tehnic� trebuie s� devin� prioritare la solu�ionarea problemelor de acest gen.

De asemenea, în a�a cazuri, este necesar� determinarea nivelului daunei ecologice pentru fiecare din întreprinderi în parte �i în conformitate cu aceste studii, la etapele posterioare, s� se prevad� reprofilarea, reutilarea tehnologic� sau str�mutarea acestora în extravilanul ora�ului. În asemenea cazuri solu�ionarea este dubl�: eliberarea teritoriului de producerea d�un�toare, din punct de vedere ecologic, pentru amplasarea altor întreprinderi sau construc�ii, �i crearea locurilor de munc� pentru for�a de munc� din localit��ile amplasate în apropiere. O mare parte din bilan�ul teritoriilor urbei îl ocup� obiectivele Ministerului Ap�r�rii. În deciziilor aprobate, o parte din acestea r�mân în intravilanul ora�ului, iar alt� parte - va fi str�mutat� în extravilan, terenurile eliberate fiind examinate ca rezerv� pentru construc�iile noi. Consider�m, c� pentru viitor, la elaborarea documenta�iei de urbanism �i amenajare a teritoriului se va �ine cont de acela�i mod de repartizare - conform destina�iei func�ionale �i dot�rii, în m�sura posibilit��ilor, cu obiective ale infrastructurii sociale sau de producere, ce nu va afecta starea ecologic� a ora�ului. Scopul principal const� în amplasamentul apropiat dintre locurile de munc� �i cel de trai.

1.2.1 Concluzii

Avantaje: Dezavantaje: • Comparativ în plan ora�ul este compact • Exist� zonificarea func�ional� în sensul

teritoriilor locative �i industriale • Structura spa�iilor verzi în sistema urban�

d� posibilitatea de a urm�ri respectarea zonific�rii func�ionale asigurând locuri de odihn� în mas�

• Amplasarea dep�rtat� a locurilor de munc� de locul de trai

• Prezen�a întreprinderilor nefavorabile din punct de vedere ecologic în intravilanul ora�ului

• Prezen�a în limita ora�ului a întreprinderilor de depozitare, care trebuie s� fie amplasat� în extravilanul ora�ului

• Prezen�a în limita ora�ului a întreprinderilor cu tehnologice joas�

• Utilizarea ira�ional�, atât a teritoriilor de re�edin��, cât �i a celor industriale

• Construc�ia caselor individuale în schimbul construc�iilor dens populate

• În m�sur� insuficient� este solu�ionat� problema sistemei transportului urbei

• Dezmembrarea întreprinderilor mari în mai mici preponderent cu tehnologii incompatibile

Oportunit��ii: Constrângeri: • Este oportun� trecerea de la construc�ia

extensiv�, cauzat� de valorificarea terenurilor neutilizate, ca regul�, cele ce sunt scoase din circuitul agricol la cea intensiv� cu utilizarea terenurilor ob�inute în rezultatul reconstruc�iei executate la etapele anterioare

• De a asigura ora�ul, �i, în deosebi, partea central� a acestuia cu func�iile specifice capitalei

• De a efectua construc�ii noi pe teritoriile eliberate dup� extragerea unit��ilor militare ale Ministerului Ap�r�rii, întreprinderilor industriale ecologic d�un�toare �i întreprinderilor ce nu corespund func�iilor capitalei

• Edificarea, în prioritate, a construc�iilor locative dens populate

• P�mântul este deja marf�. Teritoriile din extravilan sunt privatizate

• Lipsa rezervelor de teritorii libere pentru construc�ie în intravilanul ora�ului

• Construc�iile anilor 60 s-au uzat �i necesit� schimb�ri

• Este necesar� o interven�ie în situa�ia ecologic� a teritoriului adiacent v�ii râului Bâc

1.3 Patrimoniul cultural

1.3.1 Scurt istoric

A�ez�rile umane din zona ora�ului actual apar înc� din perioada paleoliticului. S�p�turile arheologice atest� o continuitate cultural� începând din mileniul I î.e.n., cu anumite întreruperi ce �in de evul mediu timpuriu �i care sunt legate de p�trundere în zon� a structurii statale Hoarda de Aur. Astfel, la intersec�ia �oselelor Balcani – Calea Ie�ilor au fost cercetate urmele unei a�ez�ri tracice timpurii cu locuin�e de suprafa�� f�cute din nuiele împletite �i lipite cu lut, datat cu secolul 10–9 î.e.n. — procedeul este utilizat în arhitectura vernacular� pân� în secolul 19 e.n. Gradul de organizare social� demonstreaz� vestigiile unei cet��i getice din sec. 4 – 3 î.e.n. din p�durea din preajma satului Durle�ti.

Descre�terea forma�iunii statale a popula�iilor turcice aduce la structurarea statal� local� a popula�iei romanice �i apari�ia statului moldovenesc, în care este cuprins c�tre secolul 14 �i teritoriul actualului Chi�in�u. Chi�in�ul ca atare este men�ionat pentru prima dat� la 17 iulie 1436. Informa�ia este incert�, �i nu se poate spune cu precizie dac� documentul consemneaz� o a�ezare rural�, care ar fi apar�inut unui oarecare Acba�, o construc�ie sau chiar un monument natural distinct, situat “pe râul Bâc în apropiere de o “seli�te” (a�ezare populat� sau nepopulat�, adic� p�r�sit�) t�t�reasc�. Un document mai sigur �ine de anul 1466, timpul domniei lui �tefan cel B�trân (cel Mare), p�strat într-o traducere din slavon� f�cut� în prima jum�tate a sec. al 18 — �i aici iar��i exist� o incertitudine în privin�a toponimului “Albi�oara”, pe care unii savan�i consider� drept o interpretare gre�it� a cuvântului turcic “Akba�”. Probabil era o a�ezare rural� ce num�ra la vreo 5–10 gospod�rii. Totu�i pe parcursul evului mediu satul Chi�in�u era situat într-o zon� geografic� destul de dens populat�, deoarece înc� din secolele 15–17 în vecin�tatea imediat� a Chi�in�ului sunt atestate mai multe localit��i s�te�ti cu mo�iile lor: 1436 – Visterniceni, 1457 – Buiucani, 1502 – Spiroasa ( Schinoasa), 1517 – Râ�cani, 1548 – Hru�ca etc. Chi�in�ul în calitate de târg este men�ionat pentru prima dat� la 1661–65 într-un uric domnesc, prin care este înt�rit satul Visterniceni târgove�ilor de Chi�in�u pentru a-�i l�rgi hotarul târgului. In general, secolul 17 este al transform�rilor calitative �i destul de rapide: devenit ora�, Chi�in�ul începe a îngloba satele învecinate; apar bariere la intr�rile ora�ului unde sunt percepute încas�rile; în fruntea ora�ului este numit un pârc�lab (1669), pe urm� chiar doi, ca în cele mai mari ora�e ale Moldovei. C�l�torul turc Evlia Celebi constat� în 1665 c� la Chi�in�u erau multe pr�v�lii, f�r� a indica un num�r concret. C�tre ultimului sfert al sec.17 �i prima jum�tate a sec.18 Chi�in�ul devine un important centru comercial al ��rii. Devine stabil comer�ul sus�inut de dughene �i cârciumi ale negustorilor, precum �i ale m�n�stirilor, care erau foarte active în comer�ul de la ora�e. De aici apare �i conflictul permanent dintre târgove�i �i m�n�stiri, care a durat pân� la începutul sec.19. Spre finele sec.18 în Chi�in�u erau 70 de dughene �i 30 de cârciumi, porne�te construc�ia caselor cu etaj a lui Andronache Donici, autorul unui vestit cod de legi �i stolnicului Dimitrie Râ�can. Drept reper indirect al întinderii ora�ului pot servi pietrele funerare �i memoriale: piatr� din curtea bisericii Sf.Ilie: “Acest stâlp l-a rîdicat robul lui Dumnezeu �tefan Nour […] v�leat 1781 mai 11”, tot dintr-a doua jum�tate a sec.18 erau pietrele g�site lâng� bisericile Sf.Gheorghe �i Haralamb. A�ezarea precis� a ora�ului din partea dreapt� a rîului la anul 1813 arat� planul întocmit de Ozmidov. Despre partea din stânga Bâcului se poate documenta cu mai mult� aproxima�ie din harta militar� de la 1789. Ora�ele moldovene�ti �i muntene�ti lesne se puteau l�rgi sau a se strânge, în dependen�� de conjuctur�, nefiind re�inu�i de ziduri de cetate, producând impresia de ni�te “sate mari”, “o mare aglomera�ie mai curând rural� decât urban�” în ochii str�inilor, obi�nui�i cu conceptul de identitate ora�–cetate. Or, în timp de restri�te, lumea de aici se ascundea nu “în�untru” ci “în afar�”, l�sându-�i acareturile prada n�v�litorului. Astfel de soart� împ�rt��ea �i Chi�in�ul (1690, 1739, 1788, 1941). La 1812 Chi�in�ul devine capitala p�r�ii Moldovei anexate de Rusia, luarea deciziei i se atribuie mitropolitului Gavriil B�nulescu-Bodoni, motivul s�u fiind caracterul

evident ecleziast al ora�ului. Din ini�iativa lui porne�te conceptul de organizare a unui cartier nou cu numele de “parte Alexandrin�” în cinstea împ�ratului Rusiei, la care mitropolitul ardelean avea o mare trecere. Incorporarea în imperiu Rus coincide cu revolu�ia tehnologic� din Europa, astfel c� multele schimb�ri ce a suferit ora�ul pe parcursul sec.19, din motive ideologice se puneau pe seama schimb�rilor politice. (Dac� am urma aceast� logic�, s-ar putea spune c� numai dup� ob�inerea independen�ei Republicii Moldova a ap�rut Internetul). În 1834 este pavat� prima strad� (Mincu) care ducea spre fântâna artezian� renovat� tot c�tre acela�i an; din 1871 apare primul periodic �i este terminat� construc�ia c�ii ferate; în 1885 este instalat în gr�dina public� bustul lui A.S.Pu�kin. Rând pe rând se impun elementele civiliza�iei: b�ncile, tramvaiul, mai întâi cel tras de cai, apoi electric, conducta de ap�, sta�ia electric�, consulate, aerodrom, sta�ie de radio, �trandul, troleibuz, televiziunea, conduct� de gaz, etc. 1.3.2 Dezvoltarea structural� Trei direc�ii ce formeaz� un triunghi au determinat structura de mai departe a târgului medieval: 1) Calea de comunicare pe rîul Bâcu, care era navigabil în evul mediu; drumurile paralele cu cu rîul; 2) Drumul de comunicare Est-Vest: vadul Nistrului – C�priana; 3) Drumul de comunicare Nord-Sud: Orhei – Gura Galbinei.

Comunica�iile principale din sec. 16

drumul lui vod�

La r�scrucea celor dou� drumuri, care tradi�ional se numeau în ora�ele medievale moldovene�ti unul “cel mare” iar cel�lalt “a lui vod�” s-a format pia��, centrul economic al târgului care începând din secolul 16 este numit �i cu termenul persan ‘bazar’ sau ‘pazar’. Dup� organizarea în sec. 19 a unei pie�e comerciale noi, a purtat numele de “Pia�� veche” sau “Bazarul vechi”, pân� la demolarea total� în anii 50 ai sec. 20. In zona pie�ei la mijlocul sec. 17 a fost în�l�at� biserica târgului Sf.Nicolae. Tot pe aici trebuiesc localizate �i casele administra�iei locale, dintre care primii pârc�labi de Chi�in�u atesta�i documentar la 1669, Luca �i Andronachie. Ora�ul de pe atunci avea tendin�� de cre�tere concentric�, pe la mijlocul sec.18 ocolul târgului trecea pe unde sunt actualele str�zi Zaichin, Andrei, bd. Cosmonau�ilor, O.Goga, podul Ismail.

Structura urbanistic� la mijlocul sec. 18

Octavian Goga

Cosmonau�ilor

RÂ�CANI

podul Ismail

PO�TA

pia�a

C�tre începutul secolului 19 se stabilesc elementele constituante structurale : bariere, centrul comercial-administrativ, re�eaua de str�zi.

Structura urbanistic� c�tre anul 1812

Toponimia veche a str�zilor ne este mai mult cunoscut� în transcrierea rus�, totu�i pân� la jum�tatea sec.19 limba dominant� a majorit��ii or��enilor r�mânea cea româneasc�. Din a doua jum�tate a aceluia�i secol numele de strad� înceteaz� de a mai fi doar un reper în orientare, �i începe s� poarte un caracter politic, stârnind astfel fenomenul rebotez�rii str�zilor. In decursul a unui veac �i jum�tate unele str�zi au avut de suferit nenum�rate schimb�ri, de pild�: C�u�enilor—��—

�� —Stefan-cel-Mare—��—Columna. Încerc�ri de reconstruc�ie a denumirilor primare române�ti ale str�zilor au f�cut mai mul�i autori - unele sunt plauzibile, altele mai pu�in.

Ora�ului Nou, celui planificat, i s-a dat o structur� ortogonal�, luându-se ca suport de re�ea str�zile existente paralele cu rîul Bâc: Alexandru cel Bun, Columna, Varlaam �i Dosoftei, �tefan cel Mare. Perpendicular la acestea s-au prelungit unele str�zi existente (de pild� drumul Galbenei – Vlaicu Pârc�lab) iar altele s-au trasat. Astfel s-a creat o diferen�� structural� dintre Ora�ul de Jos �i cel de Sus, ce crea individualitatea ora�ului Chi�in�u, �i care a reu�it s� dureze pân� la a doua jum�tate a sec. 20, când structura Ora�ului Nou a fost extins� în mod deliberat asupra Ora�ului Vechi. Desfiin�area structurii medievale continu� �i ast�zi, deoarece sistematizarea se conform� Planului General aprobat în 1987. Din structura medieval� prezervat� aproape în întregime pe parcursul a câteva secole �i pân� la a doua jum�tate a sec. 20, la ora actual� au mai r�mas doar câteva insule disparate.

Motiva�iile acestor distrugeri contravin flagrant recomand�rilor forurilor interna�ionale ce se îngrijesc de patrimoniu arhitectural �i istoric. “Planificarea urban� poate fi distructiv� când autorit��ile se supun prea u�or presiunilor economice �i necesit��ilor traficului rutier.” se spune la p. 6 al Cartei Europene a Mo�tenirii arhitecturale, adoptat� la 1975. C�ci “Trebuie�te remarcat c� p�strarea integrat� nu elimin� introducerea arhitecturii moderne în zonele ce cuprind construc�ii vechi, asigurându-se c� sunt din plin respectate contextul, propor�iile, formele, m�rimile �i scara existente �i sunt utilizate materiale tradi�ionale.” se zice la p. 7 al aceluia�i document. 1.3.3 Obiecte edilitare Prima construc�ie datat� de anul 1517 este iazul – “iezerul Chi�in�ului”, care presupune �i existen�a primelor construc�ii industriale – mori de ap�, men�ionate documentar ceva mai târziu la 1576. Casa tipic� or��eneasc� se deosebea de cea rural� prin prezen�a unui subsol de piatr�, ce servea de depozit. Partea superioar� avea structura din bârne de lemn umplute cu nuiele acoperite cu lut, �i dat� cu var. Varul se d�dea de câteva ori pe an, pojghi�a calcaroas� devenind tot mai solid�. Strea�ina se f�cea destul de lat�, pentru a preveni umezirea pere�ilor. Astfel de construc�ii erau rezistente la cutremure de p�mânt. Dup� incediul din 1788 martorii descriau “resturile pr�v�liilor formau un patrat de piatr� de 300 stânjeni împrejur (cca 600m).” Niccolo Barsi trecând prin Moldova în prima jum�tate a secolului 17 consemneaz�: “Locuin�ele ora�ului, foarte pu�ine la num�r, sunt din p�mânt, îns� în cea mai mare parte ele sunt f�cute din bârne îmbucate unele într-altele. Peste ele se a�terne lut amestecat cu pleav�, cu b�ligar de cal �i cu ap�. Dup� ce se usuc� acest material, se ia var �i se albesc aceste case ca �i cum ar fi nu din p�mânt ci din zid, datorit� c�rui fapt cine nu se pricepe, ia u�or drept piatr� ceea ce de fapt nu e decât lut. Aceste case ei le împodobesc cu pridvoare �i cu balcoane ie�ite în afar�, pentru a putea sta în timpul verii la r�coare, �i le acoper� de cele mai multe ori cu paie. Numai casele boierilor �i

cea a domnului sunt acoperite cu �indril�. Toate sunt izolate una de alta �i fiecare din ele î�i are ograda sa cu grajduri pentru vite.” Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, prin m�rturia lui Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie, se �tie c� în ora�ele române�ti casele “toate sunt de lemn �i v�l�tuci încât ninsoarea nu se poate �ine pe ele. În�untru sunt a�ezate lai�e de jur împrejur �i o mas� în mijloc, ca în casele Frâncilor. Paturile lor sunt formate din scoar�� sau pâsl� �i totdeauna apropiate de zid. In fiecare este câte o sob�, vatr� sau c�min. Deasupra acestuia din urm�, pentru a ap�ra de fum, e format un fel de p�trat de lut verde sau ro�u, iar la casele celor boga�i de olane lustruite, sprijinit pe doi stâlpi �i cu un capac în vârf. Acesta se nume�te în limba româneasc� ‘cuptoriu’. Asemenea cuptoare sunt foarte obi�nuite la ei, încât casele lor iarna sunt mai calde decât b�ile la noi.” Când la cump�na secolelor 18–19 se face trecerea masiv� la piatr� ca material principal de construc�ie, devine evident� �ubrezenia lor seismic�, care este dep��it� de abia cu apari�ia structurilor din beton armat. Japonia, fiind situat� într-o zon� puternic afectat� de seism, în general a trecut peste perioada construc�iilor din piatr�, f�când salt direct de la cl�diri de lemn la cele din beton armat. A�a c� imaginea generalizant� de “umeri albi din piatr�” este accidental� pentru Chi�in�u. Centrul comercial era împrejmuit de casele îndesate a târgove�ilor: “Din cauza nevoii de a spori spa�iul de locuit �i de depozitare, casele negustore�ti se dezvolt� mai ales pe axul longitudinal, cu un front limitat spre strad�, din pricina lotului îngust în ora�, fapt care duce la desf��urarea pe întreaga lungime a unui coridor, deschis sau acoperit cu geamlîc, o adaptare, dup� unii cercet�tori, a pridvorului casei ��r�ne�ti.” Îns� construc�iile medievale militare �i cele cu destina�ie social� erau f�cute din piatr�. Prima cl�dire din piatr� din Chi�in�u trebuie considerat� biserica Sf. Nicolae din 1645, care se p�streaz� �i azi cu anumite modific�ri mai recente – actualmente biseric� armeneasc�, fiind cedat� comunit��ii armene pe la sfâr�itul secolului 18. În 1739 ora�ul este ars �i de asemenea �i biserica Sf.Nicolae “fiind înainte domneasc� �i în vremea tulbur�rilor ce au vinit moscalii aice în �ar� s-au r�s�pit de t�tari din temelie” În 1741 Lupu N�stas� ctitore�te în locul celei arse o biseric� nou� Sf. Arhangheli Mihail �i Gavriil, mai înspre mo�ia Buicanilor. La 1812 B�nulescu-Bodoni �i-o alege drept catedral�, probabil �i din considerente c�-i purta numele sfântului. Dup� construirea catedralei noi în 1836, bisericii i se zicea “Sobor Vechi”. A fost demolat� în anii 50 ai secolului 20. Probabil de 1752 sau 1772 �ine biserica “M�z�rache”. Curioas� este men�ionarea bisericii Binavestire. Consemnat� pe o hart� militar� din 1789 ca fiind de piatr�: “Biserica Bunavestire de piatr�. Devastat�”, în 1795 apare deja ca fiind de lemn, iar placa votiv� indic� anul 1811. De secolul 18 apar�in �i bisericile Sf. Ilie (demolat� în anii 50 ai sec.20), Sf. Gheorghe – finisat� în 1819, Costatin �i Elena (nu mai târziu de 1765), Sântavineri, ai c�rei cl�direa actual� este terninat� în 1830. Biserica Sf.Haralamb este cl�dit� în 1834, în locul uneia mai vechi. În orice caz în anul 1788 ofi�erul armatei ruse secund-maiorul von Raan consemneaz� 6–7 biserici z�când în ruine. Pe harta hotarnicului Ozmidov “în ora�ul vechi al Chi�in�ului” la anul 1817 sunt ar�tate 8 biserici, cea de la Râ�cani nefiind pus� la socoteal�.

Arhitectura laic� tradi�ional� moldoveneasc� era reprezentat� de Casa Mitropolitului B�nulescu-Bodoni (Muzeul Bisericesc), Casa Gladilin, unele case negustore�ti din Pia�a Veche (toate demolate în a doua jum�tate a sec.20). În 1817 este f�cut Ospitalul or��enesc de piatr�, dar �i pu�c�ria de piatr� (Ostrogul). Din 1813 începe construc�ia Mitropoliei, care va desemna centrul administrativ cel nou al Chi�in�ului (explodat� în 1941). În prima jum�tate a sec. 19 toate cl�dirile importante ridicate în acest timp, au fost influen�ate de clasicism (Biserica cimitirului central, Sf.Haralamb, Catedrala Nou�, Clopotni�a). C�tre mijlocul sec. 19 sunt amenajate Gr�dina public� �i Gr�dina Catedralei (numit� pe atunci “Bulevard”). În a doua jum�tate a sec.19 devine preponderent stilul arhitectural pseudo-rus, în perioada interbelic� apar cl�diri în stil pseudo-românesc, dar are Chi�in�ul �i unele mostre de arhitectur� în stil mauritan (Muzeul Natural). Începând cu mijlocul sec.19 activitatea edilitar� începe s� fie controlat� din punct de vedere ideologic.

1.3.4 Zonarea �i sistematizarea în retrospectiv� În secolele 17–18 însu�i târgul este împ�r�it în trei domenii controlate de m�n�stirile Galata, Sfânta-Vineri, �i de domnitor. Stabilirea hotarelor pentru delimitarea zonelor de impozitare este în majoritatea cazurilor sursa noastr� de documentare asupra realit��ii medievale a Chi�in�ului. C�tre mijlocul sec. 18 târgul este definitiv împ�r�it între cele dou� m�n�stiri: “c� este Chi�in�ul a Sfintei Vineri �i Buecanii a Sfintei m�n�stiri a G�l��ii, loc domnescu nu r�mâne” (19 martie 1739). Linia de demarcare trecea pe actuala strada Co�buc-Pu�kin, aceast� împ�r�ire este preluat� în 1823 �i r�mânea mult timp valabil�, dup� secularizarea ora�ului �i apari�ia sectoarelor de poli�ie, manifestându-se la început probabil în existen�a a dou� parohii: Sântavineri �i Sf.Arhangheli. Spre începutul sec.19 Chi�in�ul deja cunoa�te 6 parohii – microraioane de pe atunci.

Galata

Sântavin

centru 1

Parohiile la începutul sec. 19

• M�z�rache • Sântavineri • Sf.Ilie • Bunavestire • Haralamb • Sf.Gheorghe • Râ�cani

Legenda. -----limita domeniilor –str. Co�buc-Pu�kin

În 1823 hotarnicul Ozmidov propune o împ�r�ire administrativ� a ora�ului în cinci sectoare: 4 în ora�ul de jos, �i una pentru ora�ul nou, cel virtual, mai la deal de drumul

Moscului (actualmente bulevardul �tefan cel Mare): “…îmi închipui a hot�rî p�r�ile ora�ului precum urmeaz�: Proiect de împ�r�ire administrativ� la a. 1823

uli�a Moscului (bd.�tefan cel M

La mijlocul sec.19 ora�ul era împ�r�it în patru circumscrip�ii “sectoare de poli�ie” prin dou� sec�ion�ri est-vest – strada Galbenei (Vlaicu Pârc�l�b) – strada Mincu (Co�buc-Pu�kin) �i nord-sud – strada C�u�enilor.

Împ�r�irea ora�ului în patru “sectoare de poli�ie”

str. Moscului (bd.�tefan cel M

albeneistr

.Mincu

str. C�u�enilor (Colum

Negruzzi

Zaichin

Sistematizarea Chi�in�ului porne�te de la începuturile a�ez�rii, mai întâi rudimentar, manifestându-se în forma de tras�ri de hotare. Prima consemnare documentat� este din 12 februarie 1525 (la anul 7033 de la facerea lumii) care indic� preocuparea delimit�rii zonale: “Iar hotarul acestei mai înainte zise jum�t��i de sat, care este de cealalt� parte a Bâcului, în dreptul B�ii lui Alba�, la Fântâna Mare, jum�tate de sus �i cu balta �i cu moara pe Bâc, s� fie din sus dup� hotarul vechi, iar din jos s� fie începând dela z�gazul iezerului Che�en�ului, în afar� de hotarul lui �arpe postelnic, pân� la vârful dealului, care este pe Togatin. Acesta este tot hotarul.”

Planurile care s-au p�strat sunt sporadice, mai mult legate de anumite opera�iuni militare din zon�. Cel mai vechi plan care se poate depista trebuie s� ne parvin� din a doua jum�tate a secolului 18 dintr-o hart� general� a Moldovei care este foarte detailat� �i deci a necesitat mai mul�i ani pentru alc�tuirea ei. Situa�ia politic� reflect� starea de lucruri înainte de 1775 – anul anex�rii Moldovei de nord, cunoscut� mai târziu sub denumirea de Bucovin�, de c�tre Austria. Apoi urmeaz� câteva cartografieri de c�tre ru�i, care ne spun de asemenea foarte pu�in, c�ci conform m�rturiilor ora�ul era completamente distrus în urma opera�iunilor militare. Mai exist� o schem�-desen de delimitare a mo�iilor de la 1800 care e f�cut� drept r�spuns la dispozi�ia domnesc� “s� cerceta�i, ca s� dovedi�i semnele acestea, �i ve�i m�sura cu stânjeni în curmezi� aceast� jum�tate de sat partea de sus, �i asemenea cu acea m�sur� ve�i da �i ceilalt� jum�tate de sat de Visterniceni parte de jos spre întregime a tot trupul mo�iei ace�tia �i apoi s� cerceta�i de unde s� va dovedi iez�tura hele�teului Chi�in�ului, în dreptul a tot trupul mo�iei Visterniceni �i a Buicanilor, câte iazuri sau vaduri de moar� vechi sînt în apa Bâcuui, �i de poate s� aib� �i Visternicenii �i Buicanii iazuri �i mori în apa Bâcului, a�ijderea ve�i îndatori pe stolnicul R��canul ca s� scoat� toate scrisorile vechi a mo�iei Ghi�eoanii ca s� se vaz� de au �i Ghe�eoanii vaduri de moar� în Bâc, �i de vor fi ar�tând c� au vreun vad, iar��i s� cerceta�i �i s� dovedi�i, la ce loc au fost �i câte vaduri de moar� vechi sau hele�tei sînt pe Bâc în dreptul Chi�in�ului �i a Ghi�eoanilor, �i a�ea dup� cum ve�i afla �i ve�i dovedi pentru toate, s� da�i m�rturie prelarg în hart� cu bun� închipuire �i de plin� în�elegere de stare locului…” — “am f�cut �i hart� de starea locului �i luminatul divan va da hot�rîre dup� cum va fi drept.”, deci s-a f�cut planul, care urma s� fie aprobat de parlament. Pe schema aceast� este prezentat într-o oarecare masur� �i ora�ul, dar f�r� respectarea sc�rii �i nu poate servi drept surs� adecvat�. O alt� schem� de sistematizare teritorial� local� parvine din anul 1814: “Planul a�ez�rii loturilor în partea alexandrin� a o. Chi�in�u, orânduit pentru înzestrarea ora�ului nou cu cl�diri de stat, publice, op�te�ti �i particulare �i însemnate cu numerele urm�toare—adic�telea: 1 Lotul ales �i ocupat de c�tre Multpreasfin�itul Mitropolit �i Exarh Gavriil pintru cl�direa casei Mitropolitane cu acareturi, al�turea de care în acela�i cvartal pintru cl�direa Seminariului; — pe carele lot anul trecut se �i cl�dea casa aceast� cu acareturi. 2 Trei cvartaluri numite de c�tre Multpreasfin�itul Mitropolit �i Exarh pintru cl�dire de �apte case la slujitorii bisericii; din cari dup� încuviin�area planului general, pe aceast� parte, patru loturi au fost date la cererea acelora �i anume: [… urmeaz� lista] 3 În mijlocul pie�ei de parade locul însemnat pentru cl�direa bisericii cathedrale. 4 Cvartalurile însemnate pentru cl�diri de stat, �i anume a�ez�minte de ocârmuire �i case guverniale. 5 Magazine de provizii însemnate pentru d�rîmare…” Acest document, aprobat de Inginerul General Maiorul Harting, este prima documnetare scris� a demol�rilor planificate în istoria Chi�in�ului. Prima hart� detailat� de care dispunem este cea f�cut� de hotarnicul Ozmidov, adus �i protejat de Mitripolitul Gavriil B�nulescu-Bodoni, cel favorizat de împ�ratul Rusiei Alexandru I. Aceast� hart� pe lâng� c� documenteaz� minu�ios situa�ia existent� c�tre anul 1817, mai este �i primul proiect de sistematizare general� a ora�ului. În ea sunt delimitate clar dou� zone: Ora�ul Vechi, constituit pân� la 1812 (Ora�ul de Jos – Downtown, în tradi�ia anglofon�) �i zona în devenire, pornit� conform comentariilor de pe hart� din 1813 – Ora�ul Nou. Structura Ora�ului Vechi este medieval�, constituit� spontan, în urma cre�terii naturale a târgului cuprinzând secolele 15 – 18, pe când cea proiectat� a Ora�ului Nou este con�tient geometrizat� într-un sistem ortogonal, având la baz� str�zile paralele cu rîul Bâcu. Mai târziu, în 1834 este

acceptat planul general de dezvoltare a ora�ului, aprobat de instan�ele înalte de la St.Petersburg, care în principiu confirm� proiectul din 1817 a lui Ozmidov-Bodoni: “Preaînalt încuviin�atul Plan al ora�ului regional Chi�in�u”, executat în Comisiunea Regional� a Zidirilor �i Drumurilor de c�tre desenatorul Volkov �i cola�ionat cu originalul de �eful biroului de Desen – inginer-colonel-locotenentul Savlovski �i ajutorul de arhitect Grigora�. Copia planului are o remarc�: “Pe original cu mâna îns��i a Maiest��ii Sale st� scris: A�a s� fie. Nikolai I-ul. Alexandria, lâng� Peterhoff. 9 August al anului 1834”.

Pân� la a doua jum�tate a secolului 20 dezvoltarea Chi�in�ului se conform� acestui plan. Începând din perioada postbelic� apare un nou plan general de sistematizare a ora�ului, cu o atitudine �i o abordare nihilist�, care prevede demolarea p�r�ii istorice medievale – Ora�ul Vechi.

Sistematiz�rile dintre 1817-1940 Prin culoare ro�ie este ar�tat proiectul din 1817. Partea medieval� ce r�mânea aproape intact� pân� la prima jum�tate a sec.20 este eviden�iat� prin culoare sur�.

Chi�in�ul la anii 1840

1.3.5 Situa�ia actual�

Trei perioade de istorie a Chi�in�ului s-au întruchipat în trei zone istorice:

a. Ora�ul Vechi medieval, de la întemeiere în sec.15 �i pân� la începutul sec. 19. Teritoriul Ora�ului Vechi era cuprins dintre zona Circului �i str�zile Negruzzi, Dosoftei, Varlaam �i Zaichin. La rândul lui Ora�ul Vechi se împarte în dou� zone:

b. Zona arhaic� (sec.15 – jum. sec. 18): de la albia rîului Bâc pân� la bd. Cosmonau�ilor

c. Zona veche (a doua jum. sec.18 – înc. sec. 19). d. Perioadei a doua îi corespunde Ora�ul Nou (începutul sec. 19 —

jum�tatea sec. 20) cu plan regulat. Se întinde de la Ora�ul Vechi spre gar�, str. A.Mateevici, pia�a Cantemir.

e. Ora�ul Modern — perioada sovietic� — cu o expansiune surprinz�toare pe toate dimensiunile.

Trei zone cu trei destine diferite: Ora�ul Modern se dezvolt�, Ora�ul Nou se p�streaz�, iar Ora�ul Vechi se distruge. Crescând �i dezvoltându-se, Chi�in�ul a devenit o urbe modern� �i atr�g�toare, îns� mi�cându-se a�a de viguros spre viitor, a cam r�mas f�r� trecut... cam f�r� memorie. S-a creat o dilem� artificial� “ori–ori” — sau vechi, sau modern. “Amenin��rile curente la mo�tenirea noastr� istoric� sunt incomparabile celor din timpuri de înainte, deoarece tr�im într-o lume care se supune unor schimb�ri tot mai rapide începând din ultimele decade a sec. 20. Aceast� dezvoltare rapid�, are loc sub presiunea cre�terii mondiale a popula�iei �i a industrializ�rii progresive, duce la �i mai mare consum de distrugere a p�mântului — distrugând nu doar eviden�a arheologic� de sub p�mânt ci �i întreg land�aft cultural istoric — �i la cicluri tot mai rapide a demol�rilor �i a noilor construc�ii împreun� cu povara inerent� asupra mediului înconjur�tor” (World Report on Monuments and Sites in Danger) Îns� “dilema” poate fi u�or înl�turat�, dac� se elimin� presiunea ideologic�, dac� mo�tenirea nu se mai împarte în cea bun� �i cea rea, dac� se adopt� atitudinea c� societatea este “tot mai con�tient� de unitatea valorilor umane, le consider� drept patrimoniu comun, �i, cu gândul la genera�iile viitoare, se recunoa�te în întregime resposabil� de ocrotirea lor.” Atunci apar �i solu�ii de împ�care a monumentelor cu modernizarea “prin dedicarea acestora unei func�iuni utile societ��ii. Astfel de dedicare este deci dorit�, îns� f�r� ca s� altereze amplasarea sau decorul edificiilor. Doar în aceste limite trebuiesc concepute �i pot fi autorizate modific�rile cerute de evolu�ia func�iei.” (Carta de Vene�ia). Tabelul 1-1 Cronologia num�rului de monumente ocrotite statutul Chi�in�ului perioadele durata

ani monumente ocrotite

Localitate 1436 – 1666 230 1 Ora� 1666 – 1812 146 9 plus vreo 5 conexe

statutul Chi�in�ului perioadele durata ani

monumente ocrotite

Centru regional Imperiul Rus

1812 – 1917

din cele 250, la vreo 200 obiecte din lista monumentelor ocrotite �in de aceast� perioad� — înainte vreme, aceast� propor�ie uria�� avea motiv�ri politice — nu este clar ce motiveaz� perpetuarea atitudinii pe ziua de azi…

Perioada interbelic� 1918 – 1944 26 �� Centru republican 1945 – 1990 45 �� 30 Centru na�ional 1990 – 2000 10 ��

din cele din urm� apar drept curiozit��i astfel de monumente ca “Teatrul de oper� �i balet «A.S. Pu�kin»” sau “basorelief «Circul»”

Din perioada mai veche �i mai de durat� (cca. 4 secole) sunt luate sub protec�ia statului doar vreo câteva la num�r. A�a c� înainte ca s� se pun� în discu�ie realizarea ocrotirii monumentelor, ar trebui s� fie rev�zut� lista obiectivelor — anume ce avem de ocrotit. Monumente ocrotite, ce �in de perioada medieval� sunt bisericile Râ�cani, M�z�rache, Bunavestire, Armeneasc�. Prezint� o continuitate b��tina�� i bisericile recl�dite ceva mai târziu pe locul unor edificii mai vechi Sf. Vineri, Sf. Gheorghe, Sf. Haralamb. Cea mai veche cl�dire a ora�ului este biserica Armeneasc�, monument de arhitectura moldoveneasc� din sec. 17 — de pe vremea domniei lui Vasile Lupu, cedat� comunit��ii armene�ti abia la sf. sec 18. Al�turi de biseric� a existat din sec. 17 pân� la mijlocul sec. 20, la intersec�ia a câteva drumuri — artere principale — Pia�a Veche; ast�zi aici, în loc de s�p�turi arheologice se desf��oar� mai multe �antiere de construc�ii, care distrug ultimele urme medievale. Nu exist� în lista monumentelor nici o cas� de locuit dinainte de 1812 (cu excep�ia caselor legate de A.S. Pu�kin — Naumov, Ca�ica). Case de acest tip, studiate �i chiar introduse în listele patrimoniului na�ional în perioadele antebelic� �i postbelic�, au fost demolate sau greu avariate. Totu�i, dac� s-ar face cercet�ri �tiin�ifico-arheologice, unele dintre ele ar putea fi recuperate. Administra�ia municipal� a aprobat o list� a monumentelor, ca adaos la cele de valoare na�ional� (Anexa nr.4 la decizia prim�riei or. Chi�in�u de la 18 august 1994) în care figureaz� 740 de monumente de valoare local� — toate fiind ni�te edificii din a doua jum�tate sec. 19 – prima jum�tate sec. 20. La elaborarea acestui registru au fost luate în considera�ie doar criteriile estetice. “Restaur�rile supra-entuziastice ce se bazeaz� pe argumente estetice sau câteodat� chiar cele religioase de asemenea pot prezenta un pericol în unele împrejur�ri” (ICOMOS World Report 2000 on monuments and sites in danger). Se recurge la o confundare inten�ionat� a no�iunilor. Or, comparând un monument “care ne ofer� m�rturia unei civiliza�ii particulare, a unei faze reprezentative a evolu�iei, sau a unui eveniment istoric” cu un “monument ridicat în cinstea evenimentului”, vom vedea c� doar în primul caz monumentul are valoare istoric�, doar la acestea se refer� Carta de Vene�ia: “este de datoria noastr� s� le transmitem în toat� bog��ia autenticit��ii lor”. Tot felul de pl�ci, stele, busturi, obeliscuri etc., n-ar

trebui s� figureze în listele mo�tenirii, ele nu cad sub jurisdic�ia conserv�rii patrimoniului — noi nu le-am mo�tenit, noi le-am f�cut. Sunt admise criterii estetice subiective la aprecierea vestigiilor trecutului — dac�-i frumos, îl p�str�m, — dac� urît — ba. Dar gusturile mai evolueaz�, se mai schimb�. �i gradul de cultur� a celor în drept s�-�i spun� verdictul, de asemenea. Conform normelor actuale interna�ionale (Carta de Vene�ia) ar trebui ocrotite nu doar anumite cl�diri ci �i zone întregi — termen “situri”: “No�iunea de monument istoric cuprinde nu doar crea�ia arhitectonic� izolat�, ci �i situl urban sau rural care ne ofer� m�rturia unei civiliza�ii particulare, a unei faze reprezentative a evolu�iei, sau a unui eveniment istoric. No�iunea se refer� nu doar la opere mari ci �i la opere modeste care au c�p�tat, cu timpul, o semnifica�ie cultural�.” (Art. 1). In municipiul Chi�in�u astfel de zone sunt cu des�vâr�ire ignorate. Astfel ar trebui puse sub protec�ie vestigiile medievale ale re�elei str�zilor. C�tre începutul secolului 19 ora�ul se întindea de la gara actual� pân� la strada Zaikin — de-a lungul rîului Bâc, iar transversal de la Circul actual pân� la cl�direa Prim�riei. Nefigurarea în registrul monumentelor ocrotite de stat a siturilor — re�elelor de str�zi, cartiere, land�afturi (precum ar fi albia veche a Bâcului), acord� urbani�tilor carte-blanche pentru alterarea lor sau complet� desfiin�are. C� de fapt aceste probleme sunt cam perimate, ne va servi drept exemplu un citat vechi de vreo zece ani, ce reflect� atitudinea autorit��ilor municipale din Germania: “Arhitec�ii �i politicienii Republicii Federale Germania au redescoperit ora�ul. Timpurile reconstruc�iei radicale a structurilor urbane sunt date trecutului, necesit��ile locative a popula�iei sunt pe de plin satisf�cute. «Un ora� care corespunde cerin�elor transportul auto» a încetat de mult s� fie scopul primordial al urbani�tilor. A pornit procesul de revalorificare: arhitectura urban� nou� înceteaz� s� se mai inspire din viziuni futuriste. Dimpotriv�, în cuget�rile sale ea se adreseaz� perpetuit��ii — istoriei. Iar��i sunt onorate cartierele nedivizate în cl�diri aparte, iar��i casele noi sunt zidite în conformitate cu a�ezarea istoric� a str�zilor. Asupra structurilor vechi a ora�ului nu mai d� n�val� betonul, ele sunt p�strate cu grij�, introducând armonios inov�rile. La ordinea de zi este «repara�ia ora�ului»” Trebuie�te considerat drept patrimoniu cultural �i toponimia veche a str�zilor, din care au fost p�strate doar vreo dou�–trei, restul fiind supuse rebotez�rilor nemiloase în diferite perioade. Mai multe monumente s-ar prezenta drept “ne-tipice”, cum ar fi locuri sau obiecte sacralizate — cimitire, morminte, izvoare, arbori, vaduri, terenuri unde au stat bisericile, etc. — toate acestea ar trebui s� figureze în lista memoriei ocrotite de stat. Nu sunt protejate zonele din jurul monumentelor care chiar �i sunt ocrotite de stat, în flagrant� contradic�ie cu normele interna�ionale: “Conservarea unui monument implic� p�strarea mediului la scara sa. Când mediul tradi�ional subzist�, acesta va fi conservat. Toate construc�ii noi, toate demol�rile �i toate îmbun�t��irile ce ar putea altera rela�iile de volume �i culori, trebuiesc interzise.” (Art. 6) — “Monumentul este inseparabil de istoria ai c�rei martor este �i de asemenea de mediul în care acesta este situat.” (Art. 7). Deocamdat� din Ora�ul Vechi au mai supravie�uit, cât de cât, dou� por�iuni: prima — cartierele cuprinse între casa Pu�kin �i biserica Bunavestire; cea de-a doua —

cartierele din zona bisericilor Sf.Gheorghe – Sf.Haralamb – Armeneasca – Sfânta Vineri. Ne-am pomenit cu ni�te r�m��i�e, care totu�i mai pot fi salvate, astfel ca în viitor s� se revin� încetul cu încetul la restabilirea centrului vechi, la rezidirea celor mai valoroase monumente de istorie �i arhitectur� demolate, ale c�ror planuri �i fotografii s-au p�strat. Dezvoltarea p�r�ii istorice a municipiului se conform� ultimei variante a Planului General, care prevede desfiin�area total� a structurii medievale care se mai p�streaz�. Potrivit lui vor fi demolate str�zile O.Goga (Goliei �i Op�tii – ocolul târgului de cândva), �irelman (Popii), Sârbeasc�, B�l�nescu, por�iunea veche a str�zii Armean�, vestigii ale str�zilor C�prianei, Armene�ti (Vechi), etc. Bulevardul Cantemir vine s� taie ce a mai r�mas din cartierele vechi. În general, majoritate a “ora�elor istorice sunt vulnerabile la proiectele de dezvoltare care rateaz� s� în�eleag� �i s� ia în seam� textura istoric�, morfologia �i modalit��ile tradi�ionale de utilizare.”

1.3.6 Concluzii

Avantaje Dezavantaje • Ora�ul are o istorie semi-milenar� • Exist� por�iuni r�mase din structura

urban� medieval�

• S-au p�strat foarte pu�ine obiecte cu vechime de peste 200 ani

• Demolarea masiv� a structurilor arhaice • Povara mentalit��ii ideologiei totalitariste • Neaderarea RM la structurile mondiale �i

Europene de ocrotire a mo�tenirii cultural-istorice; lipsa RM în World Heritage List –UNESCO

• Insuficien�a eviden�ei patrimoniului

Oportunit��i Constrângeri • Con�tiin�a unit��ii valorilor umane �i

atitudinea fa�� de monumentele vechi drept o mo�tenire comun�. Recunoa�terea responsabilit��ii comune de a le p�stra pentru genera�iile viitoare.

• Dorin�a societ��ii de avea un ora� cu o fa�� individual�

• Modernizarea cadrului politic, juridic �i economic; vectorul general de orientare European�

• Promovarea �i îmbun�t��irea implement�rii conven�iilor interna�ionale; promovarea recunoa�terii diversit��ii culturale �i a dimesiunilor ei patrimoniale; dezvoltarea unei baze largi educa�ionale pentru înt�rirea identit��ii culturale într-un context global; promovarea diversit��ii culturale

• Lipsa unei idei na�ionale • Impactul social: interesele birocra�iei de a

extinde la maxim sferele supuse controlului; consumerismul ; substituirea diversit��ii culturale prin cultura global�

• Presiuni economice: transform�ri urbane (gentrifica�ie, densitatea urban� sporit�, façadism, demolare prin neglijare); economia de pia�� global� (impactul asupra diversit��ii culturale, tradi�iile locale, meste�uguri, identitate);

• Proiectele de dezvoltare majore: Infrastructura a transportului urban; Existen�a Planului General precedent, elaborat în epoca totalitar�, care ignor� vestigiile medievale

• Asigurarea recunoa�terii mo�tenirii drept un indicator al dezvolt�rii sus�inute; aplicarea utiliz�rii p�mântului care protejeaz� terenurile cu patrimoniu �i vecin�tatea lor; asigurarea legisla�iei pentru creare a unor zone de tampon.

1.4 Compozi�ia urbanistic�

1.4.1 Analiza compozi�iei urbanistice a or. Chi�in�u sec. XVII – XIX

Determinarea c�ilor de perfec�ionare a expresivit��ii arhitectural-artistice a compozi�iei urbanistice într-un mare centru contemporan, format istoric, cum este Chi�in�ul, cere o trasare de la origine �i pân� în prezent a procesului de apari�ie �i de dezvoltare a valorilor culturale, a obiectelor principale din spa�iul urban, a treptelor de creare a specificului urban. Studierea evolu�iei urbanistice drept sistem de expresivitate artistic�, �inând cont de factorii interni �i externi ce au influen�at-o, va permite clarificarea compozi�iei planimetrice �i volumetrice contemporane a ora�ului. Crearea individualit��ii compozi�iei planului Chi�in�ului la diferite etape a fost influen�at� de factori naturali, socio-culturali �i cultural-istorici. Rela�iile specifice dintre factorii sociali, istorici �i naturali s-au stabilit înc� la etapa ini�ial� de formare a compozi�iei viitorului ora�, ceea ce s-a reflectat �i asupra alegerii locului edific�rii lui. Pentru prima dat� Chi�in�ul este men�ionat în anul 1436. Chi�in�ul acelor timpuri, consemnat ca o mic� a�ezare rural�, era situat în valea râului Bâc, la intersec�ia unor c�i importante de comunica�ie. Selectarea teritoriului unde mai târziu începe formarea ora�ului – nu este întâmpl�toare. A fost ales un loc din cele mai pitore�ti, incomparabil, care în complex cu arhitectura bisericilor crea un sit de o expresie deosebit�, cu înalte calit��i compozi�ional-artistice. Compozi�ia centrului târgului timpuriu se forma din biseric� �i câteva case a celor mai avu�i ��rani, transforma�i în târgove�i, comercian�i cu buticurile lor. Casele erau amplasate liber, f�r� o dependen�� de str�zile pe marginea c�rora se în�irau. Ca �i multe alte ora�e moldovene�ti, Chi�in�ul p�stra aspecte medievale. Odat� cu cre�terea spontan� a localit��ii la acel moment, o importan�� deosebit� în formarea individualit��ii artistice a compozi�iei urbanistice �i a sistematiz�rii structurale o au elemente morfologice active ca: biserici amplasate pe în�l�imi, troi�e de lemn sau de piatr�, care se a�ezau la intersec�iile drumurilor etc., ce serveau ca anumite puncte de reper, de la care se dezvolta sistematizarea compozi�ional� �i de asemenea c�ile, ce legau mo�iile monastice cu alte localit��i. Odat� cu cre�terea de mai departe, viitorul ora� se forma fa�� de str�zile ap�rute în dependen�� de relieful existent, c�p�tând astfel re�eaua de str�zi a ora�ului. Prin urmare, dezvoltarea spontan� a târgului, a stabilit ni�te calit��i compozi�ionale a sistemului planimetric. Multe necesit��i ale perioadelor istorice au l�sat amprenta în stabilirea compozi�iei urbanistice a Chi�in�ului vechi. Aceast� perioad� a l�sat în structura planimetric� �i spa�ial-volumetric� un exemplu de sistematizare liber�, artistic�. Realiz�rii structurale a planului Chi�in�ului din acea perioad� îi era caracteristic monocentrismul structurii. Caracteristicile structurii urbanistice ale Chi�in�ului secolelor XVI-XVII au ap�rut nu numai datorit� condi�iilor sociale �i materiale create. Una dintre p�r�ile componente ale culturii acelei perioade era influen�a activ� a bog��iei principiilor artistice �i estetice, care st�tea la baza tradi�iilor na�ionale a culturii române. În general, în condi�iile dificile de dezvoltare a regiunii se punea baza individualit��ii concep�iei artistic-estetice. Chi�in�ul se deosebea prin specificul mediului arhitectural-spa�ial –

plasticitatea, ceea ce �i ast�zi îi uime�te pe cei ce viziteaz� pentru prima dat� capitala Republicii Moldova. Mediul spa�ial nu se croia strict geometric, ci parc� „se contura”. Datorit� conturului lin, str�zile se priveau ca segmente aparte, legate la cotituri completate cu elemente de construc�ii. În temele urm�toare ale individualit��ii �i expresivit��ii, aceast� perioad� a creat caracterul planimetric al str�zii – întins, u�or ondulat �i unit sub diferite unghiuri cu str�zile intersectate �i spa�iile libere. Studierea materialelor de arhiv�, literatur�, ilustr�ri, permite afirmarea, c� formarea capacit��ilor caracterului artistic expresiv al ora�ului din perioada ini�ial�, a fost caracterizat� printr-o rela�ie a compozi�iei planului creat spontan �i a peisajului natural irepetabil. Aceasta se confirm� �i printr-un �ir de legit��i:

• Plasticitatea compozi�iei volumetric-spa�iale supuse peisajului pitoresc • Armonia dintre mediul artistic �i cel natural, ce formeaz� caracterul „peisajului

arhitectural” • Compozi�ia monocentric� (unitar�) a nucleului compozi�ional-spa�ial, dictat�

de caracterul reliefului (depresiune înconjurat� de �apte coline). Individualitatea peisajului natural al acestui mic ora� era compus din planta�iile verzi dense, ce înconjurau ora�ul, colinele din interiorul s�u �i albia pitoreasc� a râului Bâc, care a devenit un element compozi�ional important în solu�ionarea compozi�iei urbanistice, ca form� arhitectural-urbanistic� a ansamblului Chi�in�ului. Legitatea observat� permite constatarea, c� principiul reflect�rii caracteristicilor peisajului natural în caracterul artistic al ora�ului a fost decisiv pentru acea perioad�. În rezultatul adapt�rii la condi�iile naturale existente �i a influen�ei active a tradi�iilor �i a caracterului vie�ii, au primit o expresie individual� �i alte elemente ale expresivit��ii caracteristice culturii urbanistice române�ti: � Subordonarea str�zilor elementelor compozi�ionale, care înlesneau utilizarea

mediului înconjur�tor � Curtea ie�ea spre strad�, iar în spate erau amplasate acareturile. Claritatea delimit�rii masivului de construc�ie în�irat �i în acela�i timp compactat într-un cerc de coline permiteau cunoa�terea �i con�tientizarea ca un întreg pitoresc în spa�iul natural. Îns� din cauza factorilor de expansiune pe parcursul dezvolt�rii istorice, aceste principii doar par�ial au fost folosite în dezvoltarea ora�ului Chi�in�u la sfâr�itul sec. XVIII. La începutul sec. XIX, dezvoltarea ulterioar� a compozi�iei urbanistice �i, ca rezultat a caracterului mediului arhitectural-spa�ial, se caracteriza prin atribuirea importan�ei strategice �i politice nu numai pentru via�a regiunii, dar �i a imperiului Rus din acea perioad� (în condi�iile europene existente, poten�ialul strategic al întregii Moldove �i nu numai al Chi�in�ului, la hotarul între Europa �i Asia, nu numai rena�te, dar �i cap�t� alte forme). Reie�ind din situa�ia geografic� �i geopolitic� Chi�in�ul trebuie s� ocupe un loc pe merit nu numai din punct de vedere diplomatic, dar �i din punct de vedere a înaltului poten�ial cultural, care poate fi materializat prin forma urbanistic� în condi�iile noi existente. Deosebirile stilistice (compozi�ional-artistice) a compozi�iei planimetrice a Chi�in�ului sec. XVIII-XIX au fost influen�ate de schimbarea principiilor de alegere a metodelor expresiei artistice, inerent urbanismului European �i Rus începând cu sf.

sec. XVIII. În locul compozi�iilor pitore�ti apar sistematiz�ri de tip regulat, ce corespundeau cerin�elor perioadei noi (mijloace de transport tehnic, zonare func�ional� a ora�ului conform domeniilor de activitate). Compozi�ia planimetric� a ora�ului Chi�in�u în aceast� perioad� începe s� se dezvolte pe baz� bipar�ial�: sistematizare liber�, pitoreasc� a p�r�ii vechi „de jos” a ora�ului, ce m�rgine�te cu râul Bâc �i re�eaua regulat� ortogonal� în partea „de sus”, ce formeaz� ora�ul clasic. De rând cu aceasta se stabile�te o zonare clar� (diferen�iere urbanistic�) a teritoriului ora�ului dup� gradele de importan�� urbanistic� �i ierarhia situa�iei în structura comun� a ora�ului, ce dicta tipurile de case, nivelurile, durabilitatea construc�iilor, comodit��ile de trai �i dotarea cu infrastructur� social�, prestigiul. În partea de sus se concentrau cl�diri cu nivel redus. Construc�ii capitale, menite s� creeze acel tip de ansamblu clasic, la care trebuia s� se alinieze noul ora�. Pentru zonele periferice a r�mas o „sistematizare inexpresiv�” cu o construc�ie extensiv�. În aceasta �i consta deosebirea fa�� de solu�iile sistematiz�rii localit��ii medievale, când zonele periferice, chiar de erau foarte s�r�c�cioase, totu�i f�ceau parte dintr-un total întreg, caracterizându-se prin individualitatea aspectului s�u. Începutul dezvolt�rii capitaliste a Chi�in�ului a intensificat asimilarea a noi terenuri libere (ca una din c�i la etapa actual�) în direc�ia Sud-Vest, mai convenabil� pentru trasarea str�zilor, amplasarea cl�dirilor mari, amenajarea parcurilor �i a pie�elor. În anul 1834 în baza prospec�iunilor �i a proiectului schematic, este aprobat planul urbanistic conceptual al viitorului municipiu – Chi�in�u. Sistematizarea efectuat� în conformitate cu el a p�r�ii mai plane a ora�ului se deosebe�te în primul rând prin regularitatea sa, dimensiunile majorate a cartierelor �i reprezint�, în planul ora�ului „etalonul” structurii ordonate, p�strate pân� în ziua de azi în majoritatea sa în stare ini�ial�, caracteristic� ce deosebe�te Chi�in�ul de multe ora�e Europene istoric formate. Cu realizarea planului general este legat� �i schimbarea centrului ora�ului din locul unde s-a creat, în preajma râului Bâc (pierzând din prioritatea sa), în zona prezentului nucleu al centrului. Odat� cu schimbarea centrului ora�ului din zona râului Bâc, acest teritoriu treptat î�i pierde însemn�tatea sa dominant�. Stabilirea în timpuri medievale a nucleului istoric al ora�ului, �i-a pierdut din func�iile compozi�ionale în structura întregului centru or��enesc, iar dominantele lui arhitecturale ce constau din biserici au r�mas ne reperate în re�eaua geometric� a planului �i, din aceste considerente sfera de importan�� compozi�ional� se îngusta. Împr��tiate prin întreg spa�iul ora�ului „vechi” �i în�l�ându-se fa�� de construc�iile simple, ele, chiar dac� par�ial mai p�strau importan�a lor dominant�, dar odat� cu dezvoltarea de mai departe a ora�ului rolul lor în compozi�ia urbanistic� se mic�ora intens. În rezultatul m�surilor urbanistice întreprinse în Chi�in�u s-a conturat o ax� spa�ial� nou�, principal�, ca o leg�tur� compozi�ional-spa�ial� �i hotarul a dou� tradi�ii de dezvoltare urbanistic�. Existen�a unei axe compozi�ional-spa�iale puternice, ca baz� sublinia expresivitatea caracteristicilor siluetei spa�ial-volumetrice noi a mediului or��enesc. Un exemplu urbanistic expresiv de importan�� nu numai local�, dar �i a ora�ului în întregime a devenit pia�a Catedralei, ce includea un ansamblu de edificii unice, în care s-a concentrat principiul spa�ial-volumetric nou de creare a mediului arhitectural or��enesc.

În solu�ia arhitectural-planimetric� a Chi�in�ului de la sfâr�itul sec. XIX schimb�ri calitative nu s-au produs. În acela�i timp, apari�ia grup�rilor noi sociale, caracteristice perioadei dezvolt�rii capitalismului, au adus la varietatea în arhitectur�, apari�ia sistemelor de calitate diferen�iat� – case cu dependen�e, construc�ii perimetrale, cu nivel redus, tipic�, de ansamblu, unitare. Astfel fiecare dintre aceste sisteme în cadrul schemei sale de sistematizare avea capacit��i individuale. A�a, casele cu dependen�� „exemplare” �i cele unitare se caracterizau prin deschidere, „accesibil�” vizion�rii spa�iale (sistem� diametral opus� celei din construc�ia de ast�zi), cea perimetral�, din contra – închis�, lipsa leg�turii spa�iului interior al cur�ii, cartierelor cu spa�iul str�zii (deschiderea alternativ� modern� a cartierelor istorice din centrul ora�ului). De rând cu aceasta, perspectivele liniare a str�zilor regulate, decorate cu fa�adele caselor (construc�ia frontal� a str�zilor) de diferite stiluri, devine înc� o component� a expresivit��ii caracterului Chi�in�ului (ast�zi acest indiciu este unul dintre primele la evaluarea artistic� a Chi�in�ului). Într-o oarecare divergen�� la nivelul examinat se afl� �i a�a calit��i, ca distribuirea ordonat� într-o structur� ritmic� a cl�dirilor dimportante de menire social� �i accentuarea subliniat� a edificiilor de cult, în structura neregulat�. În a�a fel multitudinea deosebirilor spa�iale �i compozi�ionale, creau o deosebit� expresivitate: de la compozi�ia planimetric� a fragmentului mediului la caracterul-siluet� al formei urbanistice a ora�ului. În acela�i timp, de rând cu multitudinea de curente stilistice, compozi�ionale, ce au venit în perioada eclectic� în schimbul clasicismului mai târziu, aceast� perioad� a creat un �ir de situa�ii complicate în dezvoltarea spa�ial-planimetric� a Chi�in�ului. Exagerata aten�ie acordat� expresivit��ii fa�adelor arhitecturii de elit� a adus la cre�terea spontan� a teritoriilor or��ene�ti cu mult în afara centrului format. Planul existent al ora�ului, cu toate c� avea un �ir de caracteristici pozitive, nu prevedea dezvoltarea activ� �i de perspectiv� precum a industriei atât �i a zonei locative pentru deservirea acestei zone industriale. Încercuind ora�ul „bistructural” format, construc�ia locativ� haotic� de la periferii, precum �i obiectele industriale noi, stopau direc�iile dezvolt�rii ora�ului în perspectiv�. Mai mult a avut de suferit în rezultatul acesta teritoriul albiei râului Bâc, care s-a transformat într-o zon� de depozite �i, practic a pierdut însemn�tatea sa compozi�ional-spa�ial� în structura ora�ului. În rezultat, neîn�elegerea rolului principal al factorului de formare urbanistic� – dezvoltarea industrial� a avut un efect dublu asupra form�rii compozi�iei urbanistice a Chi�in�ului. Pe de o parte, aceasta se reflecta în multitudinea caracteristicilor expresiv-artistice a dou� structuri planimetrice, metode compozi�ionale de creare spa�ial-volumetric� a p�r�ilor aparte �i a fragmentelor ora�ului. Pe de alt� parte, din cauza avans�rii haotice (lipsa zon�rii normative permanente în condi�iile Chi�in�ului) pe terenuri libere, diferen�iate func�ional, ora�ul î�i pierdea unitatea sa armonioas�, tot mai mult intrând în conflict cu mediul natural (dup� mai mul�i parametri ai dezvolt�rii de perspectiv� a Chi�in�ului în timpul de fa�� – situa�ia se repet�). Astfel, analiza efectuat� ne d� posibilitatea s� eviden�iem factorii de baz�, ce se r�sfrâng esen�ial asupra cre�rii compozi�iei urbanistice a Chi�in�ului în dezvoltarea sa istoric� �i actual� în prezent. La acestea se refer�:

• Influen�a condi�iilor natural-peisagistice, ca baz� pentru construirea carcasei natural-peisagistice

• Condi�iile social economice (dinamica rela�iilor intersociale �i rela�iilor economice exterioare), care s-au reflectat în urbanism ca înc�lc�ri a unor principii unitare de creare a factorului urbanistic �i a structurii arhitectural-planimetrice

• Dinamica dezvolt�rii stabile a culturii, condus� de tendin�a de a m�ri aten�ia unor arhitec�i spre formarea con�tient� a valorilor artistice a mediului arhitectural or��enesc.

În m�sura importan�ei sale �i stabilit��ii ace�ti factori cap�t� importan�� realit��ii obiective, ce deschid spre schimbare a form�rii mediului compozi�ional-artistic al Chi�in�ului, a evolu�iei ca sistem artistic.

1.4.2 Particularit��ile compozi�iei spa�ial-volumetrice la etapa actual� În rezultatul analizei efectuate a fost stabilit, c� sistemul arhitectural-artistic al ora�ului const� din diferite grupe �i componen�i, ce au termeni concre�i de stabilitate �i instabilitate într-o continuitate temporar-spa�ial�. La prima grup� de componen�i stabili se atribuie caracteristicile naturale �i structura urbanistic�. Influen�a factorilor urbanistici �i a sistematiz�rii constituie baza form�rii expresivit��ii compozi�iei urbanistice. Mai ales se eviden�iaz� ace�ti factori atunci când la baza solu�iei planimetrice, reie�ind din condi�iile istorice, se contureaz� clar existen�a în acela�i timp a diferitor structuri planimetrice, care la rândul lor constituie una din cele mai importante condi�ii în crearea chipului artistic irepetabil al ora�ului. Dezvoltarea ora�ului s-a reflectat în primul rând asupra planului s�u (amplasarea celor mai importante elemente func�ional-planimetrice, noduri compozi�ionale, osii, leg�turi vizual-spa�iale �i compozi�ionale între ele, caracterul teritoriului etc.). în leg�tur� cu aceasta compozi�ia expresiv� a ora�ului, ca o component� obligatorie a imaginii artistice, trebuie privit� la niveluri diferite din dou� aspecte:

1. Compozi�ia planimetric�, ce se formeaz� �i se dezvolt� prin elementele existente ale planului ora�ului, cu stabilirea în teritoriul ora�ului a axelor compozi�ionale, nuclee �i stabilirea între ele a leg�turilor compozi�ional-spa�iale

2. Compozi�ia spa�ial-volumetric�, conform m�surii de completare cu „masa arhitectural�” �i caracterizându-se cu rela�ii spa�iale concrete, cu timpul se transform� în principiile compozi�ional-spa�iale principale de organizare a organismului integru al ora�ului.

În baza celor nominalizate s-a urm�rit dezvoltarea compozi�iei urbanistice în condi�iile contemporane, cuprinzând �i timpurile cre�rii primului plan conceptual, �tiin�ific-argumentat al Chi�in�ului, elaborat sub conducerea lui A. �ciusev în anii 1945-1947, pân� la ultimul plan general al municipiului Chi�in�u, datat cu 1989, luând în considerare faptul, c� planul general al lui A. �ciusev �i în condi�iile actuale de dezvoltare a ora�ului constituie documentul regulatoriu de baz�, ca prima concep�ie închegat� de dezvoltare spa�ial-planimetric� a Chi�in�ului pentru perspectiv�, eviden�iem cele mai actuale tr�s�turi la momentul de fa��. În primul rând – dorin�a de a aduce organizarea structural-func�ional� a ora�ului în dezvoltare la o sistem� integr�, ce îmbin� factorii naturali �i artificiali de formare urbanistic�. Pe lâng� aceasta, cum arat� analiza grafic� a schemei planului general,

într-o form� ce îmbin� �i în acela�i timp independent� a compozi�iei urbanistice a devenit ansamblul compozi�iei spa�ial-planimetrice. Urm�toarea deosebire a concep�iei const� în crearea posibilit��ii dezvolt�rii deschise, dinamice a sistemului de formare, datorit� includerii în structur� a elementelor planimetrice active. Aceste elemente se observ� �i în urm�toarele scheme modernizate a planului general al Chi�in�ului din anii 1963, 1969, 1989 �i în important� m�sur� pot decide dezvoltarea ora�ului pentru o perspectiv� îndep�rtat�. Cum arat� analiza detaliat� a documentelor planurilor generale de la începutul perioadei sovietice, dezvoltarea Chi�in�ului, ca ora�-socium completat cu con�inut divers ce se caracterizeaz� prin factori economici, func�ionali, procedee existen�iale, s-a conceput artistic într-o oarecare m�sur� formulat�. Îns� subaprecierea posibilit��ilor acestei concep�ii, ca început artistic, ca sintez� a mai multor aspecte urbanistice, a condus la stabilirea p�rerii, c� excesul de aten�ie asupra problemelor arhitectural-artistice au dat gre�. De aici, importan�a principal� a planurilor generale a fost dedus� la folosirea lor ca „plan-prognoz�” de dezvoltare a ora�ului. O p�rere stabil� (ce persist� �i ast�zi), precum c� la etapa planului general, în el pot fi prev�zute toate cerin�ele, ce se refer� la un ora� în dezvoltare în sens direct �i indirect, urm�rind toate procesele de la „în�l�imea zborului”, a adus la suprapunerea începutului artistic �i utilitar de formare a organismului ora�ului. Cercetând �i analizând planurile generale din ultimele decenii, se poate constata, c� caracteristicile structurii planimetrice or��ene�ti la fiecare etap� erau dictate de cre�terea dinamic� a Chi�in�ului, bazat� pe factorul social-economic. În rezultatul leg�turii între completarea �i compactarea construc�iei zonelor centrale ale ora�ului înc� în sec. XIX începutul sec. XX dezvoltarea ulterioar� a Chi�in�ului s-a petrecut mai întâi de toate, asimilând terenuri din afara hotarelor sale, spa�iu pe care la început a ap�rut o construc�ie extensiv�. În a�a mod a avut loc diferen�ierea centrului istoric �i a zonelor periferice ale ora�ului. Atenu�rii într-o oarecare m�sur� a controverselor au servit m�surile urbanistice din anii 70-80, privind crearea sectoarelor locative noi contemporane, complexe locative construite intensiv. De rând cu aceasta, zonei de contact intermediare, amplasat� la hotarul dintre aceste zone, pân� în prezent, a�a �i nu i sa acordat aten�ia necesar�. Dar aceast� centur�, cum a demonstrat analiza planului urbanistic, elaborat în anul 1989, de�ine un poten�ial enorm din punct de vedere a compozi�iei urbanistice perfecte a centrului or��enesc complex, centrul care într-un viitor apropiat, posibil v-a ocupa acest spa�iu. În rezultatul structurii spa�ial-volumetrice s-a creat o varietate morfologic� expresiv� a Chi�in�ului – divizarea structurii or��ene�ti �i în primul rând celei „planimetrice”, în forma�iuni masive. Se poate de presupus, c� la momentul cre�rii concep�iei noului plan urbanistic al municipiului Chi�in�u, este necesar de al completa cu aspecte eviden�iate, ce traseaz� tendin�a îmbin�rii reciproce a noilor �i vechilor forma�iuni compozi�ionale �i a transform�rii acestei multitudini într-o sistem� arhitectural-artistic� armonioas� în permanent� dezvoltare. Trebuie subliniat, c� planul general al Chi�in�ului elaborat �i aprobat în anul 1989, cu dezvoltarea pentru perspectiv� pân� în anul 2010, �ine cont numai de suportul teritorial �i func�ional al acestei tendin�e, ceea ce constituie înc� o caracteristic� a tr�s�turilor dezvolt�rii actuale ale ora�ului. Toat� analiza precedent� a dezvolt�rii spa�ial-planimetrice a structurii compozi�iei urbanistice a Chi�in�ului a ar�tat, ce rol important în tr�s�turile acestei dezvolt�ri o au principiile �i tendin�ele urbanistice mo�tenite. Crearea noilor structuri planimetrice,

sau transformarea celor existente, se face �i trebuie înf�ptuit� nu la libera alegere a formelor �i principiilor, dar sub influen�a legit��ii obiective, con�tientizate prin prisma construirii carcasei artistice a ora�ul, procesului de adaptare a tradi�iilor, importan�ei �i valorificarea cultural� a mediului arhitectural al ora�ului. Analiza deosebirilor compozi�iei spa�ial-volumetrice a Chi�in�ului în condi�iile contemporane, a ar�tat, c� la baza dezvolt�rii structurii spa�ial-planimetrice a Chi�in�ului contemporan stau un �ir de principii �i legit��i de organizare compozi�ional-artistic� a mediului arhitectural-spa�ial, a c�ror eviden�iere stabil� în viziunea conceptual�, actual� la momentul de fa��, într-o m�sur� impun�toare vor contribui la formarea compozi�iei urbanistice de nivel artistic înalt al Chi�in�ului noului mileniu. Structura arhitectural-spa�ial� contemporan� a Chi�in�ului, ce a p�strat caracterul istoric al organiz�rii sale, este asigurat cu destule condi�ii necesare pentru o dezvoltarea durabil�. Aceasta constituie o corelare a peisajului natural, compozi�iei planimetrice �i completarea cu volume arhitecturale, care fac posibil� organizarea armonioas� �i ideal� a formei urbanistice ce prezint� o leg�tur� complex� unic�. În urma stabilirii variet��ilor spa�ial-volumetrice de dezvoltare a mun. Chi�in�u la etapa actual� de dezvoltare, tot mai accentuat se eviden�iaz� orientarea spre perfec�iunile artistice a formei urbanistice a Chi�in�ului. Astfel pe primul loc între obiectivele prioritare apare necesitatea de a crea o concep�ie artistic� clar� a viziunii îndep�rtate a mun. Chi�in�u, acceptabil� de c�tre întreaga popula�ie, dar nu numai de c�tre speciali�ti. 1.4.3 Concluzii

Avantaje Dezavantaje

• Compozi�ia urbanistic� format� istoric, constituie un model unic de îmbinare a formelor urbanistice clasice �i medievale

• În structura spa�ial – planimetric� a ora�ului stau principiile de baz� ale perfec�ion�rii în condi�iile urbanistice noi (poten�ialul dezvolt�rii continue)

• O situa�ie urbanistic� unic� pentru un ora� european, ce necesit� o nou� concep�ie privind formarea noului centru or��enesc

• Prezen�a formelor urbanistice simbolice în compozi�ia ora�ului ca un algoritm al dezvolt�rii estetice

• Nu se utilizeaz� poten�ialul dezvolt�rii continue: trasarea noilor magistrale (B-1 Cantemir) – distrug structura cultural-istoric� constituit� �i imaginea ora�ului

• Lipse�te o concep�ie arhitectural-artistic� clar� (dictat� de statutul economic, social �i de cult), dezvoltarea spa�ial-volumetric� a ora�ului

• Situa�ii conflictuale în construirea compozi�ional� a p�r�ii centrale: nu este clar� compozi�ia spa�ial� a nucleului central, ap�rut� în rezultatul abord�rii ne argumentate a în�l�imii cl�dirilor �i a accentelor principale dup� în�l�ime; pierderea treptat� a complexit��ii mediului istoric din cauza includerii masive în centrul istoric a construc�iei de vile, transformând centrul ora�ului într-un „Village Space”

Oportunit��i Constrângeri

• Atribuirea statutului ora�ului conform cerin�elor parametrilor europeni pentru ora�e mari, capitale constituite istoric

• Includerea ca obligatorii în Planul General de dezvoltare a municipiului Chi�in�u a compartimentelor ce dezv�luie concep�ia

• Insolvabilitatea �i ineficien�a Planului General din anul 1989 ca baz� pentru o dezvoltare ideal� a compozi�iei urbanistice

• Nu este luat� în considerare importan�a ora�ului între a�ez�rile europene ca un

dezvolt�rii compozi�iei urbanistice ca elemente a imaginii sale artistice

• Crearea modelului „zon�rii legale” ce ar permite normelor de drept de a stabili restric�ii, dar nu permisiuni, ce se includ tradi�ional în Planul General

• Elaborarea documentelor reglementatorii (în baza instruc�iunilor europene), sistemei de restric�ii pentru capitalele europene cu un poten�ial cultural-istoric �i geografic înalt

factor prioritar în dezvoltarea de perspectiv�

1.5 Spa�ii verzi �i zonele de agrement

1.5.1 Organizarea structural� a zonei verzi a ora�ului Ora�ul Chi�in�u, ca centru de atrac�ie pentru întreaga popula�ie a republicii �i capital� a ��rii, trebuie s� corespund� cerin�elor deosebite ce corespund acestui statut. Una dintre acestea este mediul natural, crearea c�ruia se bazeaz� pe cre�terea cantitativ� �i calitativ� a spa�iilor verzi. Relieful favorabil �i albia râului Bâc, ce întretaie ora�ul, reprezint� o baz� minunat� pentru crearea re�elei or��ene�ti de spa�ii deschise �i zone înverzite. Procesul istoric de creare a structurii arhitectural-planimetrice a ora�ului în aceste condi�ii naturale unicale au permis or. Chi�in�u s� devin� un exemplu al armoniei spa�iilor or��ene�ti înverzite. Sistemul planta�iilor verzi în cadrul hotarului terenurilor or��ene�ti, poate fi considerat istoric format. Povârni�urile accidentate a v�ilor �i vâlcelelor împ�durite cu scopul stop�rii proceselor de alunec�ri de teren au f�cut posibil� crearea parcurilor spa�ioase �i a parcurilor împ�durite. Z�g�zuirea afluen�ilor râului Bâc au permis ridicarea nivelului de amenajare a teritoriilor înverzite, prin crearea bazinelor de ap� artificiale. Majoritatea teritoriilor unde construc�ia este imposibil�, v�ile râule�elor �i vâlcelele afectate de inunda�ii au fost ocupate cu planta�ii verzi. Potrivit datelor prezentate de Direc�ia Funciar�, la momentul de fa�� în limitele existente ale ora�ului, aria total� a planta�iilor verzi este de 2741 ha, f�r� terenurile înverzite interioare din cartiere. Spa�iile înverzite din cadrul cartierelor �i a microraioanelor permit crearea unui climat favorabil pentru locuitori, prin aceasta m�rind confortul de trai în mediul urban. În rest terenul se împarte în felul urm�tor: la balan�a Asocia�iei de Gestionare a spa�iilor verzia mun. Chi�in�u sunt aproximativ 1840 ha de terenuri înverzite, care conform nivelului de amenajare �i a sarcinii antropogene se divizeaz� în p�duri-parcuri, parcuri, gr�dini, scuaruri �i bulevarde. În afar� de acestea, în hotarele ora�ului sunt amplasate zone verzi de folosin�� redus�, cum ar fi parcul dendrologic, gr�dina botanic�, sectorul etnografic al muzeului plaiului, poligonul pentru petrecerea motocrosului, gr�dina zoologic�, zona economic� liber� cu o suprafa�� total� de 407,1 ha. Teritoriile înverzite cu destina�ie special�, cum sunt cimitirele, parcurile memoriale, pepinierele, serele ocup� o suprafa�� de 493,9 ha.

Având o suprafa�� total� a spa�iilor verzi de 2247 ha la o popula�ie de 663 mii de locuitori, nivelul de înverzire ce revine la un locuitor este destul de înalt �i constituie 33.8m².

Îns� în ultimul timp au ap�rut o serie de factori activi ce destabilizeaz� sistemul de înverzire:

• S-a m�rit sarcina antropogen� asupra parcurilor ca zone recreative • În leg�tur� cu m�rirea num�rului de automobile, s-a m�rit pericolul

degrad�rii parcurilor-p�duri din cauza travers�rii automobilelor a teritoriilor înverzite

• Problema salubriz�rii ne rezolvat� a transformat periferiile zonelor verzi în gunoi�ti

• Din lipsa terenurilor libere de construc�ii se intensific� expansiunea teritorial� a obiectelor locative, industriale �i de comer� în zonele verzi, de exemplu: amplasarea locuin�elor particulare în parcul „Mirce�ti”, „Valea Morilor”, „Butoia�”, obiectivului capital cu caracter distractiv chiar în centrul parcului „Râ�cani” etc.

În cadrul planului general existent pentru perfec�ionarea ulterioar� a organiz�rii structurale a teritoriilor verzi ale ora�ului s-au acumulat rezerve din contul demol�rii fondului locativ avariat, evacuarea din albia râului Bâc a unor întreprinderi industriale (Uzina de beton �i mortar, Ma�ina electric�, Fabrica de prelucrare a pieilor) �i un �ir de depozite, dar s-a realizat numai o mic� parte a m�surilor preconizate – s-au demolat locuin�ele avariate din parcul Golbaciha. Conform prevederilor planului general spa�iile noi înverzite (în hotarele existente ale ora�ului) trebuia s� constituie 3668.6 ha. Dintre acestea la momentul de fa��628 ha sunt ocupate cu diferite construc�ii �i numai 299,5 ha pot fi considerate ca o rezerv� adev�rat� pentru dezvoltarea planta�iilor verzi. Unii dintre factorii care nu au permis realizarea programului prev�zut de planul general sunt:

• Stabilitatea structurii create a spa�iilor verzi �i lipsa necesit��ilor reale pentru l�rgirea ei în limitele existente ale ora�ului

• Dificitul de terenuri urbane libere �i, ca rezultat includerea activ� a terenurilor cu construc�ii locative degradate pe pia�a imobiliar�, ceea ce în condi�iile actuale a exclus posibilit��ile de a prevedea fondul locativ degradat ca rezerv� pentru l�rgirea teritoriilor înverzite.

1.5.2 Concluzii

• Nivelul înalt de dotare cu spa�ii verzi de diferite categorii pe fonul unei organiz�ri structurale a fondului verde relativ stabile

• Amplasarea echilibrat� a spa�iilor verzi de folosin�� comun� în sectoarele locative, ceea ce permite accesul lor normativ

• Nivelul sc�zut de organizare peisager – planimetric� a unor parcuri, parcuri – p�duri �i scuaruri le aduc în pragul degrad�rii din cauza afect�rii negative a factorilor antropogeni

• Se m�re�te influen�a tehnogen� �i

condi�ionat. expansiunea teritorial� ce tinde spre a schimb func�ionalitatea zonelor �i spa�iilor verzi.

• Oportunit��i Constrângeri

• Dezvoltarea spa�iilor verzi existente în afara hotarelor ora�ului �i crearea „coridoarelor verzi” ca mecanism ce ar permite includerea re�elei teritoriilor verzi or��ene�ti într-o re�ea peisager� comun�

• Reglementarea amplas�rii teritoriilor industriale în preajma râului Bâc va permite înverzirea fâ�iei riverane râului Bâc �i afluen�ilor s�i

• Reglementarea strict� a hotarelor spa�iilor verzi �i sistematizarea lor clar� trebuie s� permit� minimizarea ac�iunii tuturor factorilor negativi �i p�strarea re�elei spa�iilor înverzite pentru genera�iile urm�toare.

• În urma schimb�rii demografice �i apari�iei necesit��ii p�str�rii nivelului înalt de asigurare cu spa�ii verzi de utilitate comun�, teritoriile prezentate în planul general ca rezerv� pentru l�rgirea zonelor verzi, în condi�iile actuale din cauza dificitului de teritorii or��ene�ti nu permit p�strarea destina�iei lor conform planului general.

1.6 Fondul funciar municipal 1.6.1 Utilizarea resurselor funciare din intravilanul localit��ilor Caracteristica fondului funciar existent. Conform situa�iei înregistrate la 01.01.2002 fondul funciar al municipiului Chi�in�u constituie 56350 ha inclusiv dup� categoriile de folosin��:

� terenurile ale localit��ilor - 15576 � terenuri ci destina�ie agricol� - 25179 � terenuri distribuite industriei telecomunica�iilor

�i cu alt� destina�ie special� - 3719 � terenuri destinate ocrotirii naturii - 11 � terenuri ale fondului silvic - 3866 � terenuri ale fondului apelor - 1028 � terenuri ale fondului de rezerv� - 6971

La 01.01.2002 fondul funciar din intravilanul municipiului Chi�in�u constituia 12075 ha inclusiv dup� categoriile de folosin��:

• terenuri din intravilanul localit��ii - 12010 ha • terenuri destinate industriei transportului - 2692 ha • terenuri cu destina�ie agricol� - 694 ha • terenuri ale fondului silvic - 16 ha • terenuri ale fondului de rezerv� - 91 ha

Din cele 12010 de terenuri din intravilanul ora�ului, terenurile de uz public ocup� o suprafa�� de 3996 ha, ceia ce constituie 33% la sut�. Celelalte 67 la sut� de terenuri sunt ocupate cu construc�ii locative, de menire social-cultural�, medicale, curative, culturale, sport, institu�ii de înv��mânt, comunale, c�i de comunica�ii, gr�dini colective �i alte zone protejate �i zone ce nu sunt posibile lucr�rilor de construc�ie. Pornind de la acesta este de men�ionat deficitul de terenuri libere posibile construc�iei

care constituie o problem� acut� în municipiul. La amplasarea obiectivelor se cere s� se �in� cont de necesitatea folosirii chibzuite a fiec�rei suprafe�e de teren urbanizat�. Analiza fondului funciar al municipiului Chi�in�u denot� c� terenurile rezervate pentru dezvoltarea localit��ilor practic sunt epuizate. Unele localit��i din municipiu nu mai dispun de fondul de rezerv� pentru aceste scopuri. Suprafa�a ora�ului Chi�in�u a variat în diferi�i ani în dependen�� de dezvoltarea urbei precum �i rezolvarea unor probleme legate de organizarea teritorial administrative a republicii. Astfel începând cu 1968 sau stabilit urm�toarele suprafe�e conform tabelei nr. 1 Este de men�ionat c� pân� în anul 1996 în componen�a ora�ului Chi�in�u se afl� or. Vatra ca parte component� a Chi�in�ului care nu dispune de terenuri aferente localit��ii. Odat� cu promovarea reformelor au fost stabilite hotarele or. Vatra �i aprobat� suprafa�a localit��ii prin hot�rârea Guvernului cu mic�orarea suprafe�ei Chi�in�ului cu circa 1316 ha. Este de men�ionat c� la moment sunt definitivate lucr�rile de stabilirea hotarelor urbei �inând cont de modific�rile operate în parcursul anilor care vor fi prezentate spre aprobare Guvernului, pe parcursul anului 2003. Conform st�rii 01.01.2002 fondul funciar al Chi�in�ului se divizeaz� dup� forma de proprietate astfel:

• proprietatea statului - 3968 ha • inclusiv al unit��ilor teritorial administrative - 6914 ha • proprietate privat� - 1193 ha

Eviden�a fondului funciar se efectuiaz� în cadrul sistemului informa�ional cadastru. La moment acest sistem informa�ional se integreaz� cu sistemul informa�ional al Oficiului Cadastral Teritorial Chi�in�u. Utilizarea resurselor funciare din intravilanul municipiului Chi�in�u se efectuiaz� în baza planului urbanistic general, planurile urbanistice de detaliu �i altor proiecte urbanistice aprobate în modul stabilit. Destina�ia terenului este determinat� de planul urbanistic general �i alte acte urbanistice. Terenurile din intravilanul localit��ilor municipiului Chi�in�u se destribuirea de c�tre organul administra�iei publice în limita componen�ei. Terenurile proprietate public� se distribuie în folosin��, arend� sau se vând pornind de la competen�a lor.

Transmiterea terenurilor în folosin��. Organul administr�rii publice locale elibereaz� titluri de autentificarea dreptului de�in�torului de teren �i transmite în folosin��:

• loturile de p�mânt pe care sunt amplasate construc�iile ce constituie proprietate municipal� sau de stat, folosite de c�tre institu�iile de stat;

• organiza�iilor ob�te�ti pentru expluatarea construc�iilor existente �i amplasarea noilor construc�ii;

• terenurile care conform legisla�iei nu pot fi supuse privatiz�rii pe care sunt amplasate case de locuit:

• terenurile aferente obiectivelor locative.

Transmiterea în arend� a terenurilor este reglementat� de c�tre Codul funciar al Republicii Moldova, Legea cu privire la arend� precum �i Concep�ia de gestionare a fondului funciar al municipiului Chi�in�u aprobat� de c�tre Consiliul municipal.

Terenurile aferente construc�iilor existente de comer� administrative, industriale se transmit în arend� pe un termen de pân� la 99 ani. terenurile care prezint� interes din punct de vedere urbanistic se expun la licita�iile funciare pentru a ob�ine dreptul de arendare. Astfel în urma petrecerii asemenea licita�ii în buget urma s� se încaseze 3626 mii lei pentru ob�inerea dreptului de arend� a circa 9,5 ha. Cre�terea fa�� de pre�ul ini�ial constituia 2744 mii lei. La moment sunt încheiate 1536 contracte de arend� funciar� �i sânt în vigoare. Suprafa�a arendat� constituie 251,46 ha, plata de arend� anual� constituie 12459 mii lei. Vânzarea-cump�rarea terenurilor destinate construc�iilor. Terenurile destinate construc�iilor în municipiul Chi�in�u se vând pornind de la prevederile Legii privind pre�ul normativ �i modul de vânzare-cump�rare. Se vând prin licita�iile funciare terenuri libere de construc�ii pentru amplasarea diferitor obiective. Astfel vânzarea a 96 de loturi cu suprafa�a de 4,56 ha urmeaz� s� aduc� în buget 11630 mii lei inclusiv 4192 mii lei mai mult de cît pre�ul ini�ial de vânzare. Este de men�ionat c� în ultimul timp interesul investitorilor c�tre licita�iilor funciare a sc�zut. Aceasta poate fi argumentat� pe de o parte în leg�tur� cu dezvoltarea pe�ii funciare auxiliare, unde pre�urile pot fi mai sc�zute �i pe de alt� parte starea economic� dificil� care nu permite agen�ilor economici s� cumpere terenuri neurbanizate. Autorit��ile publice promoveaz� insistent reformele în ce prive�te vânzarea-cump�rarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate, private �i nefinalizate. Astfel în perioada 1998-2002 au fost vândute terenuri cu o suprafa�� de 281 ha la o sum� de 92766 mii lei. Pân� la moment este încasat� suma de 58722 mii lei. Modific�rile operate în legisla�ie legate de mic�orarea pre�ului a înviorat procesul de vânzare acestei categorii de terenuri în ultimul timp. Privatizarea loturilor de pe lâng� cas�. Legisla�ia în vigoare prevede transmiterea gratuit� în proprietate a terenurilor aferente caselor de locuit particulare în limita suprafe�elor atribuite. În municipiul Chi�in�u în cadrul înregistr�rii primare masive a fost transmis dreptul de proprietate asupra terenului la 1379 persoane, care de�in 1027 parcele. În mod selectiv Prim�ria a transmis dreptul de proprietate a circa 3614 persoane. În total pe aceast� categorie de terenuri au fost împroprit�ri�i 4993 cet��eni cu teren cu o suprafa�� de 256, ha. Vânzarea-cump�rarea loturilor pomicole. Loturile polegumicole sunt supuse vânz�rii-cump�r�rii conform legisla�iei în vigoare de c�tre autorit��ile publice locale. În total pe municipiu sunt privatizate 9596 loturi care constituie 43% din num�rul total de loturi pomicole. Mersul vânz�rii-cump�r�rii loturilor pomicole în municipiu se reflect� mai jos

Tabelul 1-2 Privatizarea loturilor în întov�r��irile pomicole Pân� la 2002

inclusiv inclusiv Nr d/o

Denumirea localit��ii

înto-v�-

r��iri

Suprafa�a total�,

ha în

proprie-tatea

prim�-riei

supus� privatiz�-rii

Total loturi nepri-

vatizate supuse privati-

priva-tizate

Suma inacasat� în urma

privatiz�-rii

loturilor, lei

1 com. Gr�tie�ti 3 32,99 23,20 9,79 427 267 160 37 77782 2 com. Cruze�ti 4 96,21 86,91 9,30 1324 1169 155 12 65160 3 com. Tohatin 7 105,47 47,84 57,63 1230 350 880 72 441222 4 com. St�uceni 1 26,98 10,87 16,11 350 156,00 194 55 22600

5 com. Bude�ti 3 15,65 5,98 9,67 209 73 136 65 65260 6 com. Bubuieci 16 164,70 108,20 56,50 2195 1327 868 40 349434

7 com. B�cioi 3 27,20 19,28 7,92 340 208 132 39 55440

8 sat. Ghidighici 5 34,72 17,18 17,54 457 172 285 62 116415

9 sat. Coloni�a 2 8,12 3,12 5,00 102 19 83 81 37548 10 sat. Tru�eni 50 562,35 379,82 182,53 6472 3722 2750 42 1100000 11 or. Cricova 2 18,27 8,57 9,70 252 90 162 64 64820 12 or. Codru 14 116,70 33,78 82,92 1568 445 1123 72 695166 13 or. Durle�ti 6 55,64 20,33 35,31 772 286 486 63 209356 14 or. Sîngera 31 339,40 247,35 92,05 4594 3073 1521 33 539731 15 or. Vadul- lui-

Vod� 9 79,83 58,00 21,83 949 603 346 36 172773

16 or. Vatra 3 22,50 7,57 14,93 304 71 233 77 78260 17 mun. Chi�in�u 1 49,95 45,00 4,95 569 487 82 14 43680

TOTAL pe municipiu

160 1756,68 1123 634 22114 12518 9596 43 4134647

1.6.2 Utilizarea resurselor funciare din extravilanul localit��ilor

La momentul elabor�rii planului general urbanistic 1989 suprafa�a total� a ora�ului constituia 13306 ha. Dezvoltarea urbei se prevedea din contul terenurilor localit��ilor vecine. Pe parcurs a fost transmise în administrarea ora�ului Chi�in�u un �ir de localit��i cum ar fi: Ghidighici (1989), Cricova, Ciorescu, Condri�a (1994), Gr�tie�ti, Coloni�a (1995), Tohatin, St�uceni, B�cioi, Bude�ti, Tru�eni (1999). Odat� cu promovarea reformelor funciare s-au schimbat �i suprafe�ele terenurilor localit��ilor sin municipiu ca rezultat a solu�ion�rii multiplelor litigii privind stabilirea hotarelor mo�iilor vechi. Astfel în total suprafa�a municipiului sa m�rit cu 2712 ha inclusiv au fost restituite terenurile: or. Sângera (677 ha), or. Durle�ti (407 ha), com. Bubuieci (996 ha), or. Vadu Lui Vod� (521 ha), com. Ciorescu (15 ha), com. Cruze�ti (96 ha). Începând cu anul 1994 au demarat reformele funciare în localit��ile din municipiu precum �i în intravilanul ora�ului. Astfel pân� la moment în sectorul agrar sunt definitivate lucr�rile de împropriet�rire cu p�mânt a cet��enilor. S-au repartizat terenurile agricole cu suprafa�a de 14465 ha la circa 11363 proprietari de cote de teren echivalent. Au fost transmise la 25830 de persoane în proprietate circa 4271 ha loturi pentru gr�dini.

Tabelul 1-3 Reforma funciar� în localit��ile municipiului Chi�in�u Nr. de ord

Prim�ria Nr. de cote

Suprafa�a total� (ha)

M�rimea cotei de

teren echivalent

Num�rul de cota�

Num�rul de titluri

1 Bubuieci 461,65 877 1,9 568 568 2 Gr�tie�ti 1151 1095 0,81 1162 1162 3 Ghidighici 865 878 1,01 951 951 4 Coloni�a 694 1291 1,84 742 742 5 Tohatin 529 606 1,46 529 529 6 Durle�ti 1109,5 1054 0,95 1301 1301 7 Sângera 968 2086 2,4 935 935 8 Cruze�ti 329,5 708 2,14 357 357 9 Tru�eni 1565 1205 0,71 1547 1547

10 Bude�ti 903 1471 1,497 988 988 11 B�cioi 1986 3194 1,48/2,8(Brail) 2100 2098 12 St�uceni - - - -

Total municipiu 14465 11180 11178 Sursa: calculele autorului În lipsa de terenuri agricole n-au fost transmise cote de teren cet��enilor din or. Cricova, Ciorescu, or. Vadu Lui Vod�, Hînce�ti. Deasemenea n-au fost împropriet�ri�i cu cote de teren locuitorii or. Codru, satul St�uceni dat fiind c� terenurile agricole sunt recunoscute ca terenuri ale statului ce nu se supun privatiz�rii. 1.6.3 Autentificarea dreptului de�in�torului de teren Ca urmarea realiz�rii reformei funciare în municipiul Chi�in�u pân� la moment au fost autentificat dreptul de�in�torilor de teren din intravilanul Chi�in�ului. asupra 1127 pacele se eliberate titluri de proprietate 1595 persoane, în cadrul lucr�rilor de înregistrare primar� masiv�. Titlu de proprietate municipal� a fost recunoscut asupra 1306 terenuri aferente caselor de locuit de�inute în folosin�� de 2085 persoane. Acestea urmeaz� a fi transmise în proprietate la cererea persoanelor concrete. În mod selectiv la cererea beneficiarilor a fost perfectate �i eliberate 5505 titluri inclusiv 4278 pentru persoane fizice �i 1227 titluri pentru persoane juridice. Total pentru perioada 1994-2002 au fost eliberate 7100 titluri . În localit��ile municipiului Chi�in�u au fost eliberate 11178 titluri de proprietate în cadrul reformei funciare.

1.6.4 Concluzii

• Se promoveaz� reformele funciare. • Exist� pia�a funciar� secundar�. • P�mântul este marf�, se vinde, cump�r�,

d�ruie�te �i se gajaz�. • Rela�iile funciare sunt formate inclusiv �i

în baza contractelor de arend�, care ridic� responsabilit��ile p�r�ilor.

• Privatizarea terenurilor este o premiz� a investi�iilor în economie municipiului.

• Nu exist� fondul de rezerv� posibile dezvolt�rii municipiului.

• Privatizarea terenurilor localit��ilor care erau preconizate pentru dezvoltarea ora�ului.

• Procedura dificil� de sustragere a terenurilor din circuitul agricol.

• Absen�a unor concep�ii bine determinate privind dezvoltarea centrului istoric al ora�ului, construc�iei de locuin�e, decentralizarea a sistemului termoenergetic.

• Nu sunt calculate toate liniile ro�ii a str�zilor, ceia ce frâneaz� procesul de privatizare a terenurilor.

• Nu exist� delimitarea propriet��ii funciare de stat �i a unit��ilor teritorial administrative.

Oportunit��i Constrângeri

• Intensificarea promov�ri reformelor funciare.

• Petrecerea licita�iilor �i concursurilor funciare.

• Efectuarea inventarierii fondului funciar �i stabilirea rela�iilor funciare cu persoanele care nu dispun de dreptul asupra terenului.

• A pune la baz� concep�iei noului plan general urbanistice p�mântul ca o valoare imobiliar�.

• Planul general urbanistic �i proiectele de sistematizare detaliat� nu reflect� cerin�ele dezvolt�rii p�r�ii centrale a ora�ului în condi�iile de trecere la economie de pia��. Se stopeaz� promovarea reformelor funciare în centrul ora�ului.

• Transmiterea în proprietate a terenurilor aferente întreprinderilor industriale privatizate decurge lent. Nu este elaborat� o concep�ie la nivel na�ional privind folosirea construc�iilor industriale sau a înc�perilor privatizate în urma lichid�rii uzinelor �i fabricilor.

• Limitarea autorit��ilor publice locale în dreptul de gestionare a fondului funciar �i de folosire a surselor b�ne�ti rezultate de la folosirea terenurilor.

• Reconstruc�ie sporadic� a cl�dirilor în baza certificatelor de urbanism f�r� autorizarea dreptului asupra terenurilor �i în absen�e planurilor urbanistice aprobate este inadmisibil�.

Analiza realizarii planului urbanistic general precedent

Real Estate