AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT Preluat didactic.ro

Post on 13-Jan-2016

344 views 29 download

description

AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT Preluat didactic.ro. Principalii agenti externi sunt: apele curgatoare, ploaia, zapada, gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele, omul; - PowerPoint PPT Presentation

transcript

AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL

CREAT

Preluat didactic.ro

Principalii agenti externi sunt: apele curgatoare, ploaia, zapada, gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele, omul;

Exista si agenti a caror evolutie nu se observa ci se deduce din rezultatul manifestarii lor in timp determinând procesele geomorfologice1.Procese de meteorizaţie2.Procese gravitaţionale3.Procese legate de precipitaţii

1. PROCESE DE METEORIZARE- actiunea lor conduce la sfaramarea si distrugerea fizică sau chimică a rocilor prin:-Dezagregare fizică (sfărâmare)

-prin dilatari si contractari datorita oscilatiilor de temperatura în zonele deşertice-înghet-dezgheţ în zonele reci (montane şi subpolare);-Se formează: grohotişuri, râuri de pietre, dune de nisip, etc

-Alterarea chimică prin modificarea alcatuirii chimice a rocilor datorate unor recacţii chimice: oxidare, reducere, hidratare, dezhidratare, carbonatare etc-Se formează: scoarţa de aletrare, solul, etc

2. PROCESE GRAVITAŢIONALE- Sunt legate de existenţa Gravitaţiei- Gravitatia asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de

dezechilibru;Tipuri de deplasari:I. Bruşte: prăbuşirile, alunecările de teren, curgerile de noroiII. Lente: solifluxiunea, tasarea, sufoziunea

a. prabusirile = deplasari bruste de stanci, blocuri de roca prin cadere libera, surpare, rostogolire;

Materialele deplasate prin prăbuşire sau rostogolire

Zona de desprindere a materialului

b. alunecarile de teren = deplasari de materiale pe o suprafata inclinata (peste 15 grade), care este umezita puternic, formata din argile si marne;

Condiţii potenţiale: - prezenţa unei alternanţe de roci permeabile şi impermeabile - prezenţa unor crăpături prin care apa poate ajunge rapid la argilă - eliminarea vegetaţiei de pe versanţiCondiţii de declanşare: - precipitaţii bogate - subminarea bazei versanţilor

Patul de alunecare

Râpa de desprindere

Corpul alunecării

Râpa de desprindere

Patul de alunecare

Corpul alunecării

Jghabul alunecarii

Drum afectat de o alunecare

- elementele unei alunecari: rapa de desprindere; pat de alunecare; jgheabul alunecarii, corpul alunecarii

- masuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecata; plantare de arbori iubitori de umezeala

c. Curgerile de noroi = materiale imbibate cu apa care curg dupa ploi bogate;

Se dezvoltă în bazinele torenţiale în care sunt roci argilo-marnoase. După ploi foarte bogate, materialele se îmbibă cu apă şi curg sub forma unei paste noroioase.Se pot produce şi în urma erupţiilor vulcanice. În acest caz, sunt foarte periculoase şi poartă denumirea de lahar

d. d. SolifluxiuneaSolifluxiunea este o deplasare lentă, superficială care afectează stratul de sol. Solul dezgheţat în timpul zilei, alunecă pe partea de sol rămasă îngheţată. Este o alunecare de teren la scară redusă

Se produce în zonele periglaciare şi în etajul alpin.Are ca efect degradarea vegetaţiei ierboase şi îndoirea arborilor.

Movile de solifluxiune

e. Tasarea = proces de indesare a rocilor afanate (loess); rezulta microdepresiuni numite crovuri, gavane si padine

f. Sufoziunea = proces de sapare pe dedesubt de catre apa in loess;

Procesul de sufoziune creează la suprafaţă o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanţi abrupţi, închise la cele două extremităţi. Către obârşiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune

Pe loess iau naştere mici excavaţii închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri , găvane si padine. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea şi Banat. Lărgirea şi adâncirea continuă a crovurilor şi găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spaţii depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc aşezări, pâlcuri de pădure şi o vegetaţie ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă.

3. PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA PRECIPITATIILOR

c. Torentialitatea = actiunea suvoaielor de apa produse de ploi bogate sau topirea zapezilor. Se formează organismele torenţiale (torenţii)- cursuri de apă efemere formate din:

- bazin de recepţie- canal de scurgere- con de dejecţie