10 METODE ACTIVIZANTE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI

LA LICEU

prof. MIHAELA OPREA GR

UP ŞCOLAR INDUSTRIAL LUDUŞ

RELIEFUL

CLASA a IX-a

1. METODA MOZAIC SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor

ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI

. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru. Fiecare elev

imeşte

2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia impreuna

xtul, v

3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care provine si prezinta celorlalti

4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la intrebari, printr-o

educaţie.

1

pr un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste şi până la sfârşitul orei fiecare dintre

voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu numărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu

numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei cu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a

patra (Rocile metamorfice).

te or clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de prezentare a continutului

esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in

subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai

grupului cooperativ. Au la dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se

impotmolesc, profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

.

continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza

intrebari colegilor pentru a se asigura ca textul a fost inteles si invatat.

prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a unor scheme, harti etc

Marmura Safir prelucrat Bazalt Gips

2. METODA CUBULUI SCOP: explora iect cunoscut, urmând ase paşi:

descrier

1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub nute completaţi în caiete ceea ce se cere pe fiecare faţă

a cubului

2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut

şi de ce

3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un reprezentant din

fiecare p

escrie! – o erupţie vulcanică

cu alte procese/ fenomene din natură

sobe

cani în explicarea unor elemente de geografie fizică

rea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui sub algoritmul în ş

e, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

VULCANII

. Timp de trei mi

.

anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar

partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

ereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.

D

Compară! – erupţiile vulcanice

Asociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei

Analizează! – repartiţia vulcanilor pe glob

Aplică! – unele cunoştinţe referitoare la vul

Argumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale”

3. DIAGRAMA ISHIKAWA

SCOP: Identificarea princ a existenţa unei probleme identificate.

FORMAREA RELIEFULUI

1. Identificarea problemei (efectului)

termeni clari – Formarea reliefului

a vertebrală.

rni, forme rezultate

in săgeţi.

pale

b-cauzelor

litice şi grafice.

. Adopt

(OS DE PEŞTE) ipalelor cauze care contribuie l

- trebuie formulată în

- trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui”

- se desenează coloan

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei

- prin brainstorming – agenţi interni, agenţi exte

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui pr

5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze princi

6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi su

- poate face apel la instrumente statistice, ana

9 area de decizii

Formarea reliefuluiAgenţi externiAgenţi interni

Forme re

Vântul Vulcanism

Vieţuitoare

zultate

Seisme Apa

Relief fluviatil

Relief carstic

Relief eolian

Relief antropic

Relief carstic

Relief glaciar

Relief fluviatil

Relief eolian

Relief glaciar

4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE” l unui

ĂRILE DE TEREN

“Prin alunecare de teren se intele in roci pe o suprafata inclinata (versant).

ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi

strui

ul de

SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolu

gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)

ALUNEC

ge deplasarea unei portiuni formata d

Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se

umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).

Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru

con esc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru

se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au

rol suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului

acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa,

defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga

alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este

mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de

teren din cauza ploilor abundente.”

Pălăria albă

ru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

Pălăria roşie

u: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse

Pălăria neagră

: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilo e

Pălăria galbenă

Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva

Pălăria verde

u: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii

Pălăria albastră

Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor

Sarcina de luc

Sarcina de lucr

riscului producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

Sarcina de lucru r d

teren.

Sarcina de lucru:

stopării alunecărilor.

Sarcina de lucr

alunecărilor în zona noastră.

Sarcina de lucru:

în zona noastră?

5. ORGANIZATORUL GRAFIC SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau

fenomene.

CUTREMURELE DE PĂMÂNT

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5

minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.

Cauza

Efect 1

Efect 3

Efect 2

Cutremure

Producerea valurilor tsunami

Producerea alunecărilor

Distrugerea drumurilor

Distrugerea clădirilor

6. TEHNICA BLAZONULUI SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,

cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

TIPURI DE ROCI

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.

Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă.

Fiecare grup va elabora un blazon cu una dintre temele:

1. Rocile vulcanice

2. Rocile magmatice

3. Rocile detritice

4. Rocile organogene

5. Rocile de precipitare

6. Rocile metamorfice

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de

colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac

comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

Răspândire Utilizări

Formare Exemple

Tipul de roci

Construcţii, industrie etc.

În luncile râurilor

Rocile detritice

Provin din sfărâmarea altor roci de către ape, vânturi, gheaţă etc.

Pietrişuri, nisipuri argile, gresii etc.

Argila

Nisip

Pietriş

Dacit

În regiunile Construcţii, la drumuri vulcanice

Rocile vulcanice

Provin prin răcirea Bazaltul, andezitul, dacitul

şi consolidarea lavei

Andezit

Bazalt

7. DIAGRAMA VENN SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între

concepte, fenomene, evenimente etc.

UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

1. Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi câmpii există asemănări

şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele

caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de

relief. Aveţi la dispoziţie un minut.

2. Activitate individuală

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama Venn cu informaţiile

obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

4. Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.

Dealurile Câmpiile

S-au format prin fragmentarea unor

S-au format prin acumularea sedimentelor Au altitudini de

Sunt alcătuie din roci

sedimentare

10-300 m

podişuri Au altitudini de 300-700 m

Câmpie Deal

8. CIORCHINELE SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de

organizare grafică accesibilă

FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul continente în mijlocul

unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi

toate cuvintele care vă vin în minte despre continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.

2. Activitate individuală.

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile primite de la el.

4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi, completaţi-l cu

informaţiile primite de la colegi.

5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o singură informaţie,care

nu a fost prezentată anterior.

Continente

Australia şi Oceania

4810 m alt. max.

Antarctica

Europa

Asia

Africa

America de Nord

10,5 mil. kmp

M-ţii Himalaia

8848 m alt. max.

44,5 mil. kmp

America de Sud

9. “TURUL GALERIEI” SCOP: stimularea învăţării şi interaprecierii

TIPURI DE RELIEF

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute. Fiecare grup va elabora un

desen, o schemă despre Tipurile de relief.

2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la fiecare exponat

pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice,

întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc

comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu, comparativ cu ale celorlalte

grupuri.

Relieful glaciar Relieful eolian

Relieful litoral Relieful structural

10. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL) SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea

potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din

domenii diferite.

TIPURI GENETICE DE RELIEF

1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme principale pe

care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de

ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea gheţarilor, acţiunea apelor

marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.

5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor

de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8 grupuri. Elevii din fiecare grup

vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii

pentru tema A –procesele geomorfologice, grupul B pentru tema B - acţiunea apei etc.

7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă rezultatele frupului său. Se

analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează

diagrama sa.

8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care au lucrat, identifică dificultăţile pe

care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.

Carpaţii

Delta Dunării

Procesele geomorfologice

Acţiunea apei

Acţiunea apelor curgătoare

Acţiunea gheţarilor

Acţiunea apelor marine

Acţiunea vântului Structura geologică

Rocile

Tipurile genetice de relief

Ţărm “Babele” Peşteră Dune

POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE

CLASA a X-a

1. DIAGRAMA ISHIKAWA

(OS DE PEŞTE) SCOP: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate.

DINAMICA NATURALĂ A POPULAŢIEI

1. Identificarea problemei (efectului)

- trebuie formulată în termeni clari – Natalitatea scăzută în ţările dezvoltate

- trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui”

- se desenează coloana vertebrală.

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei

- prin brainstorming – educaţia femeilor, cariera femeilor, dezvoltarea economiei, condiţii sociale

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.

5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.

9. Adoptarea de decizii

Stres

Sursă de venituri

Satisfacţii Folosirea metodelor

contraceptive

Planificare familială

Natalitatea mică în ţări dezvoltate

Cariera femeilor Educaţia femeilor

Cunoaşterea metodelor

contraceptive Ocupă timp

Dezvoltarea economiei

Condiţii sociale

Venituri scăzute/mari

2-3 slujbe

Nr. mare de ore lucrate

Fumatul

Legalizare avort

Droguri

Anturaj

2. TEHNICA PHILIPS 6/6 SCOP: intensificarea producţiei creative

RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de şase. Timp de şase minute discutaţi în fiecare grup despre

factorii care determină răspândirea geografică a populaţiei, apoi timp de două minute un reprezentant al grupului va expune

ideile voastre în faţa colegilor.

2. Discuţiile în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup alege un moderator care notează ideile grupului şi numeşte un

purtător de cuvânt.

3. Prezentarea rapoartelor: După expirarea timpului, în timp de două minute, fiecare purtător de cuvânt prezintă

părerea la care a ajuns grupul său.

4. Sinteza rapoartelor se poate face în diverse moduri: sinteza purtătorilor de cuvânt sau sinteza realizată de

moderator.

3. BULA DUBLĂ SCOP: se utilizează pentru evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor dintre

elemente, procese sau fenomene.

MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAŢIEI – MIGRAŢIILE

Tehnica „Bula dublă” grupează asemănările şi deosebirile dintre doua

obiecte , procese, fenomene, idei, concepte.

Bula dublă este prezentată grafic prin două cercuri mari în care se aşează imaginea care denumeşte subiectul sau se

scrie cuvântul –cheie.

În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se deseneaza sau se aşează simbolurile ce reprezintă asemănările

dintre cei doi termeni cheie sau se notează asemănările.

În cercurile situate în exterior la dreapta şi la stanga termenilor cheie se înscriu caracteristicile, particularităţile sau

deosebirile.

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Realizaţi „Bula dublă” pentru evidenţierea asemănăroilor şi a deosebirilor dintre

migraţia internă şi migraţia internaţională.

2. Activitatea individuală: Elevii realizează propria bulă dublă, cu datele cerute.

3. Activitate frontală: Se completează bula dublă, realizată pe tablă.

Migraţia internă

Migraţia internaţională

Nivelul de trai

Lipsa banilor

Locuri de munca mai bine platite

Exod rural

Exod de creiere

În afara ţării În

ţară

6. TEHNICA BLAZONULUI SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane,

cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

RASELE UMANE

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor realiza blazonul cu una din subtemele date.

Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi realiza blazoane pentru Rasele umane, după modelul de pe tablă. Fiecare

grup va elabora un blazon cu una dintre temele:

1. Rasa europoidă

2. Rasa negroidă

3. Rasa mongoloidă

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care este vizitată de

colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac

comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

Răspândire

Trăsăturile rasei

Rasa umană

Rasa europidă

Piele de culoare deschisă, nas îngust, păr moale – brun sau blond, ochii mari, divers coloraţi, talia înaltă

Sunt răspândiţi în Europa, America, Australia