05.Renastere Partea 2

transcript

8/13/2019 05.Renastere Partea 2

http://slidepdf.com/reader/full/05renastere-partea-2 1/101

RENAȘTEREA ITALIANĂ Partea a doua

Istoria artei & arhitecturii 26 noiembrie 2013

Manierismul

Arhitectura Renașterii

Evoluția sculpturii

termenul „manierism” – inventat

în 1792 de Luigi Lanzi

maniera – termen folosit însecolul al XVI-lea; mai întâi înliteratură (BaldassareCastiglione) apoi în artă (GiorgioVasari)

alţi termeni împrumutaţi dinliteratură: grazia, sprezzatura;aceştia întăresc o terminologie

deja constituită: disegno,invenzione, dolcezza, licenzia etc

Rafaello Sanzio, Portretul lui Baldassare Castiglione, 1514-15

MANIERISMUL

arta manieristă (pictura mai ales) – blamată ca expresie a declinului

trei cauze ale declinului:1. imitarea;2. dexteritatea – rutina;3. extravaganţa şi capriciul

Giorgio Vasari – principiul licenţei îninteriorul unui set de reguli („nellaregola una licenzia”)

maniera – principiul guvernant alartei; normă fundamentală aconstituirii unei imagini sau forme

Giorgio Vasari, Autoportret, 1550-67

Michelangelo Buonarotti Judecata de Apoi, 1536-41, Capela Sixtină, detaliu Tondo Doni, 1506-07

Convenții ale reprezentării 1. poziţii contorsionate în două-trei direcţii

Giorgio Vasari Agnolo Bronzino

Paul III Farnese conducând șantierul San Pietro, 1544 Sf. Ioan Botezătorul, 1550-54

Michelangelo Buonarotti GiambolognaVictoria, 1532-34 Răpirea sabinelor , 1581-83

Convenții ale reprezentării 2. forma serpentinata (contrapposto)

Convenții ale reprezentării 3. alungirea

Parmigianino (Girolamo Mazzola) Agnolo BronzinoMadonna cu gâtul lung , 1534 Portretul lui Bartolomeo Panciatichi, c. 1540

Convenții ale reprezentării 4. angularitatea, profuziunea

Rosso Fiorentino Agnolo BronzinoMoise și fiicele lui Iethro, 1523 Venus, Amor & Timpul, 1540

Convenții ale reprezentării 4. angularitatea, profuziunea

Michelangelo Buonarotti, Judecata de Apoi, 1536-41, Capela Sixtină, Roma

Convenții ale reprezentării 5. excesul ornamental

Giorgio Vasari Benvenuto Cellini

Perseu & Andromeda, 1570-72 Solniţă, 1544

arhitectul

(artizan, demiurg, umanist)

recuperarea moștenirii antice(relaţia cu trecutul)

programe arhitecturale

(biserica, palatul, villa, teatrul,biblioteca)

ARHITECTURA RENAȘTERII ITALIENE

ARHITECTUL

cel puțin trei categorii mari:

meşterul / artifex (Filippo Brunelleschi, Antonio da

Sangallo)

umanistul atipic

( Leon Battista Alberti)

artistul polivalent

(Michelangelo Buonarotti, GiulioRomano, Jacopo Sansovino) etc.;

Andrea Palladio – atipic: deopotrivă teoretician și artizan (înainte de adeveni arhitect este pietrar)

ARHITECTUL

Vitruviu, ed. Barbaro 1556, frontispiciu

Marsilio Ficino

- meşteşugul arhitectului se bazează pe„adevărurile eterne” ale geometriei, pe „lumeainteligibilă” a ideilor;

arhitectul ca Demiurg

Pico della Mirandolla, Commento sopra unacanzona de amore, II, 6:

„Orice lucru care operează prin artă sauinteligenţă conţine mai întâi în el forma a ceeace vrea el să producă, cum un arhitect are înspiritul său forma clădirii pe care vrea să oconstruiască şi după acest model produce şicompune opera sa. Această formă este numită

de platonicieni idee şi model, şi ei doresc caforma edificiului pe care artistul o are în spiritulsău, să fie mai perfectă şi mai autentică decâtrealizarea artei în materia corespunzătoare,piatră, lemn, sau orice ar fi aceasta”;

RECUPERAREA MOȘTENIRII ANTICE

Receptarea ruinei– raportarea la moştenirea antică

Textul lui Vitruviu versus exemplele in situ

Construirea limbajului arhitectural clasicforme, citate, proporţii

RECUPERAREA MOȘTENIRII ANTICE

Michelozzo Michelozzi,Palatul Medici-Riccardi, Florenţa, sec. XV

Sarcofagul apostolilor,Antichitatea târzie, detaliu

Filippo Brunelleschi, Ospedale degli Innocenti, Florenţa

Sebastiano Serlio, Il Quarto Libro d’architettura, 1537

Construirea limbajului arhitectural clasic

Filippo Brunelleschi:„clasicism sui generis” – ajustat, inventat

Leon Battista Alberti:

clasicism savant, livresc

Donato Bramante:

clasicism arheologic, riguros

Andrea Palladio:

clasicism tipologic, atemporal, ideal

Armonie, muzicalitate, proporţii

„Şi luând aminte la această minunată maşinărie a Lumii, cât de plină este de podoabeminunate; şi cum Cerurile, în continua lor rotire [...] cu armonia nespus de suavă a mişcării lortemperate [...]; nu ne putem îndoi că măruntele noastre Temple trebuie să fie asemănătoare

[...] şi în aşa fel şi cu asemenea proporţii să le construim, încât toate părțile laolaltă să aducăo suavă armonie [...]”

Numerele armonice pitagoreiceFrancesco Giorgio, De harmonia mundi , Veneţia, 1525

Schema umană – modelul antropomorfic

Biserica

Palatul

Teatrul – scena antică

Biblioteca

PROGRAME ARHITECTURALE

BISERICA

Filippo Brunelleschi (1377-1446)

BISERICA

Santa Maria del Fiore Floren a

Capela Pazzi, Santa Croce, 1440-70, Florenţa

Filippo Brunelleschi (1377 1446)

Capela Pazzi, Santa Croce, 1440-70, Florenţa

Filippo Brunelleschi (1377 1446)

Sagrestia Vecchia, 1421-40, San Lorenzo, Florenţa

Leon Battista Alberti (1404-1472)

Leon Battista Alberti (1404 1472)

Santa Maria Novella, Florenţa - faţada, 1456-70

Leon Battista Alberti (1404-1472)

San Francesc o (Tempio Malatestiano), c. 1450-68, Rimini

eo att sta be t ( 404 47 )

Sant’Andrea, 1462-94, Mantova

Pl l t l î hit t ă

Planul central în arhitectura sacră

Rele ee Gi li o d S g llo

Relevee - Giuliano da Sangallo

Santa Maria della Consolazione, Todi – Bramante, Cola di Caprarola

Santa Maria delle Carceri, Prato –Giuliano da Sangallo

San Biagio in Montepulciano, Antonio da Sangallo

Donato Bramante, Il Tempietto, San Pietro in Montorio, Roma

San Pietro Roma

San Pietro, Roma

DonatoBramante, 1506

Rafael & Antonio da Sangallo

Baldassare Peruzzi & Michelangelo Buonarotti

Planuri centrale – Sebastiano Serlio

Andrea Palladio, biserica de la Maser (Tempietto Barbaro)

PALATUL

Florența Roma Veneto

palatul florentin

Palazzo Medici-Riccardi, 1444-1460 (Michelozzo Michelozzi)

palatul florentin

Palazzo Medici-Riccardi, 1444-1460 (Michelozzo Michelozzi)

palatul florentin

Palazzo Ruccellai, 1446-1451 (Leon Battista Alberti, Bernardo Rosselino)

pa atu o e t

palatul florentin

Palazzo Ruccellai, 1446-1451 (Leon Battista Alberti, Bernardo Rosselino)

Palazzo Strozzi, 1489-1507 (Benedetto da Maiano)

palatul roman

Palazzo della Cancelleria, 1489-1513 (Donato Bramante - cortile)

palatul roman

Palazzo Farnese, 1517-post 1541 (Antonio da Sangallo, Michelangelo & Co)

palatul roman

Palazzo Massimo alle Colonne, Roma, 1532-36, Baldassare Peruzzi

palatul roman

Il Campidoglio, 1536-46, Michelangelo Buonarotti

palatul venet

Palazzo della Ragione (Basilica vicentină), Vicenţa, c. 1550, Andrea Palladio

villa toscană

Poggio a Caiano, 1473-c. 1500 (Giuliano da Sangallo)

villa lombardo-venetă

Palazzo Te (1524-34) – Giulio Romano

villa romană

Villa Farnesina, 1506-1510 (Baltassare Peruzzi, Giuliano da Sangallo)

villa romană

Villa Giulia, c. 1550-1555 (Giacomo Vignola, Giorgio Vasari, Bartolomeo Ammanati)

Villa Farnese, Caprarola, 1556-73 (Giacomo Barozzi da Vignola)

villa venetă – Andrea Palladio

Villa Capra – La Rotonda, post 1565

Villa Foscari (Malcontenta), Brenta

Villa Barbaro, Maser, 1560-70

Villa Pojana, Pojana Maggiore, 1548-49

TEATRUL – SCENAANTICĂ

TEATRUL SCENA ANTICĂ

Teatrul Olimpic, Vicenţa, 1580-85 (Andrea Palladio, Vicenzo Scamozzi)

Teatrul all’Antica, Sabbionetta, 1588-1590, (Vicenzo Scamozzi)

BIBLIOTECA

Biblioteca Medicea Laurenziana, Florenţa, 1519-34 (Michelangelo Buonarotti)

BIBLIOTECA

Biblioteca Marciana, Veneţia, 1537-88 (Jacopo Sansovino, Vincenzo Scamozzi)

Nicola Pisano (activ în 1258-78)

Amvonul baptisteriului din Pisa, 1260 Amvonul catedralei din Siena, 1265-68

Giovanni Pisano (c. 1250 - c.1315)

Amvonul bisericii Sant’Andrea, Pistoia, 1301 Amvonul catedralei din Pisa, 1302-11

Baptisteriul din Florenţa

Lorenzo Ghiberti (1378 - 1455)

por ţile de nord, 1403-24 („Viaţa lui Iisus Christos”)

Andrea Pisano (1290 - 1348)

por ţile de sud, 1330-36 („Viaţa Sf. Ioan Botezătorul”)

Baptisteriul din Florenţa

Baptisteriul din Florenţa Concursul pentru decorarea porţilor de răsărit, 1401

„Sacrificiul lui Isaac” Filippo Brunelleschi Lorenzo Ghiberti

Lorenzo Ghiberti (1378 - 1455)

„Porţile Paradisului”(de răsărit), 1425-52

Andrea del VerrocchioNecredinţa lui Toma, 1467-83 (Tribunale di Mercanzia)

Nanni di BancoQuattro Santi Coronati, 1408 (Maestri di Pietra e Legname)

Donatello (Donato di Niccolò di Betto Bardi)1386-1466

Abraham și Isaac, 1421 Profetul Habakkuk (?), c. 1436 Maria Magdalena, c. 1453 David, c. 1430-50

Cantoria, 1433-40, Florenţa

Luca della RobbiaCantoria, 1431-38, Florenţa

Marc Aureliu, Roma, Campidoglio, c. 175 d. Chr. Gattamelata (Erasmo da Narni), 1445 – 53, Padova

Andrea del Verrocchioc. 1435-88

Bartolomeo Colleoni, 1481-88, Veneţia

Andrea del Verrocchioc. 1435-88

David, c. 1476 Putto cu delfin, Palazzo Vecchio, Florenţa

Michelangelo Buonarotti1475 - 1564

05.Renastere Partea 2

Documents