Ziua Cargo - numarul 65 , iunie 2014

iunie 2014......................................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected] [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

C opacii, florile și iarba verde auadus de la început pro mi siu -nea unei atmosfere plăcute...

într-un loc în care toată lumea mun -cește.

La recepție am fost salutat poli ti -cos. Am spus cine sunt și am fost in -vi tat să iau loc. Nu am așteptat mult.O altă persoană m-a preluat și m-acon dus în sala unde urma să aibă locinter viul. Pe drum am străbătut câtevaculoare și am putut vedea mai multebi rouri. Oamenii păreau preocupați,chiar grăbiți... însă relaxați. Pe maimulte panouri erau prinse poze în careangajații cu cele mai bune rezultatezâmbeau satisfăcuți. Puțin mai departeerau expuse desene realizate de copiiian gajaților și, imediat, a urmat o zonăîn care am putut admira numeroasedi plo me legate de activitățile de res -pon sabilitate socială întreprinse de an -ga jați la îndemnul companiei. Bineîn -țe les, înainte de a începe interviul, amfost întrebat ce doresc să beau. Amales un ceai, iar servirea a fost la ni -ve lul unui restaurant cu pretenții.

Interviul a fost un succes, dar știamasta încă înainte de a-l începe.

Cel mai frapant lucru este că toatălu mea zâmbea cu sinceritate.

Sigur, este vorba despre o co m -pa nie multinațională, cu reguli nume -roa se și experiență de zeci de ani. Cuo capacitate cultivată pentru a atrageși menține angajați de calitate.

Stau și mă gândesc... nu îmi amin -tesc în toată experiența mea profe sio -nală să fi vizitat vreo firmă de transportunde șoferii să zâmbească. Chiar așputea afirma că aproape întotdeaunai-am văzut încruntați și nemulțumiți. Înge neral, nici ceilalți angajați din firmelede transport nu sunt relaxați.

Și mai îngrijorător este faptul că,în cele mai recente deplasări prin țară,am constatat că nici patronii nu maizâm besc.

A apărut la nivel național un fel dere semnare... Nimeni nu vrea să re -nun țe la afacerea care a adus pros -pe ritatea materială și a constituit ceamai importantă și reprezentativă pe -riodă a vieții, dar, în majoritate, se gân -desc la un fel de conservare a ac ti vitățiiși, în mod cert, la stoparea in ves tițiilorîn creșterea flotei.

„Poate realizarea unui depozit șiîn chirierea lui... sau poate niște birouri,de asemenea pentru închiriat... saupoa te turism... nici agricultura nu ar firea...”

Vorbim tot mai mult despre sistemeși proceduri care să ducă la scădereacosturilor, creșterea productivității, daram neglijat cel mai important aspect -do rința de a investi în continuare înac tivitatea de transport. Unde este en -tuziasmul care a dus la apariția atâtorfirme frumoase, unde este sen ti mentulcă se poate realiza orice și că nu existăobstacol care să nu poată fi depășit?

Să fie prețul motorinei de vină, in -frastructura rutieră precară, fiscalitatearidicată, clienții care nu se uită decâtla preț sau poate șoferii, care sunt așacum sunt?

Dar toate aceste probleme au fostîntotdeauna prezente, chiar dacă laun alt nivel. Însă cine și-ar putea dorisă joace toată viața Popa Prostu sauTa binet? A venit momentul să încer -căm și jocul de Bridge.

Fără entuziasm, fără dorința de „ajuca” cu plăcere chiar și după noile re -guli, transportatorii se vor așeza directla masa de Poker, unde eșecul estedoar o chestiune de timp.

În lunga lor experiență, marile cor -porații au învățat că dorința dedezvoltare trebuie păstrată permanentvie - nu există limite și nici pauze.

Vor reuși firmele românești detrans port să-și regăsească la timp ti -ne rețea?

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

În căutareazâmbetului pierdut

...................................................................................................................................................... iunie 20144

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre finanţare 7

EEVVEENNIIMMEENNTTAM MARFĂ, CAUT TRANSPORT � A V-a ediţie 10-12� Încotro ne îndreptăm? 14-18� Fraudele sub control 20-21

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂDespre High PotentialA fi sau a nu fi 22-23

PPAASSTTIILLAA DDEESSIIGGUURRAANNŢŢĂĂRecomandări privind conducerea pe timp de vară 24

IINNTTEERRVVIIUUTimoCom pariază pe inovaţie 26-27Szilard Cserny, Reprezentant Vânzări pentruRomânia şi Moldova

LLAANNSSAARREENoul Iveco DailyStrong by Nature 28-30

EEVVEENNIIMMEENNTT � Renault Trucks

Distribution DaysD de la Diversitate 34-36

� EVW are un nou sediu la Braşov 50

� Caravana Mercedes-Benz Euro VI 52

PPRREEZZEENNTTAARREENoul Volvo FMX - profesionistul şantierelor 38-40

FFOOCCUUSSMai protejat şi mai eficient prin externalizarea asigurărilor 42-43

IINNAAUUGGUURRAARREENou Centru Iveco Used înPantelimon 44-45

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREEAA CCOOSSTTUURRIILLOORR� Relansare pe noi baze 46-48� Finanţare „tailor-made” 49� Opţiunile corecte

de finanţare evită costurilesuplimentare 51

ȘTIRI 54-55

EEVVEENNIIMMEENNTTAM MARFĂ, CAUT TRANSPORT� Despre caiete de sarcini...

despre licitaţii (I) 56-57� Cum poate creşte

eficienţa în grupaje? 58-59

EEVVEENNIIMMEENNTT� Seminar ARILOG

Poliţe speciale de asigurare pentru zonele de conflict 60-61

� FM LOGISTIC - ZIUA CLIENŢILOR Cu cel puţin 5 minute mai rapizi decât orice concurent 62-63

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele delogistică! (55) 64

ȘTIRI 66-67

AACCTTUUAALLIITTAATTEEProblema „drepturilor de autor“ -un început de negociere 68-69

IINNEEDDIITTStadioanele Cupei Mondiale 2014 70-72

PPRROOIIEECCTTSiguranţa pe şoselele europene 73

HHOORROOSSCCOOPP DDEECCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 iunie - 15 iulie 2014 74

iunie 2014......................................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7...................................................................................................................................................... iunie 20146

ȘT

IRI

ECONOMIILA AUTOUTILITARE

Eficientizarea consumului le-araduce economii de 14.000euro/an şoferilor de autoutilitare,arată o analiză realizată deFederația europeană Transport șiMediu (T&E). Costurilecarburanților reprezintăaproximativ 30% din cheltuieliletransportatorilor, iar eficiențaconsumului este o preocuparecheie pentru sectorul logistic.Introducerea unor standardepentru autoutilitare ar puteaîmbunătăți eficiența consumuluicu până la 35%, plus reducerimasive de emisii. Pe durata deviață a vehiculului (estimată, deComisia Europeană, la 11 ani),economia realizată ar putea fi depână la 150.000 euro. Chiar dacăreprezintă numai 3% dinvehiculele de pe drumurileeuropene, autoutilitarele suntresponsabile pentru 25% dinemisiile din transport.Comisia Europeană a publicat,recent, strategia pentru emisiilede CO2 ale autoutilitarelor, caresubliniază nevoia urgentă de luamăsuri pentru a reduce consumulde combustibil și emisiile tot maimari ale acestor vehicule, fără săpropună însă măsuri concrete înacest sens. Europa a introdusstandarde de economie decarburanți pentru automobile și

autoutilitare, dar nu existăreglementări în privința emisiilorde CO2 ale celor din urmă, potrivitT&E. Între 1990 și 2010, emisiileautoutilitarelor au crescut cu 36%și reprezintă, în prezent, 6% dintotalul emisiilor de CO2 la nivelulUE. Între timp, UE și-a asumatreducerea emisiilor din transportcu 60% comparativ cu nivelul din1990.

RCA MAI SCUMP CU 7% Tarifele medii la asigurările autoobligatorii RCA au crescut cu 7%în T1 2014, iar subscrierile aucrescut la 701 milioane lei, de la676,5 milioane lei în aceeaşiperioadă a anului trecut. Pe întreganul trecut, subscrierile RCA auînsumat 2,47 miliarde de lei, cu15,5% mai mult decât în 2012.Albin Biro, membru al ConsiliuluiAutorității de SupraveghereFinanciară (ASF), apreciază dreptpozitivă această majorare atarifelor, în condițiile scăderii de50% a tarifelor RCA în anii 2007-2008, pe fondul războiului deprețuri între companiile deasigurări. „În 2013 s-a recuperat15% (din scăderea de 50% dinanii 2007-2008 - n.r.) și anulacesta trendul de creșterecontinuă. Ca să ajungă păturapentru plăți și despăgubiri artrebui să revenim la tarifele deacum 5-7 ani, altfel întotdeauna

vom avea clienți care nu suntsatisfăcuți de prestația pieței”, aspus reprezentantul ASF, laForumul Internațional de AsigurăriFIAR, organizat la Brașov. Acestsegment de piață reprezintă25,8% din totalul subscrierilor lanivelul pieței, care în 2013 a atins8,29 miliarde de lei.

PARTENERIAT CEFINTRUCKS ȘI BAS TRUCKS

Cefin Trucks și BAS Trucks - unadintre cele mai mari companii dinlume în domeniul achizițiilor șivânzării de camioane rulate - și-auunit forțele într-un parteneriat careeste deja operațional în Româniade la mijlocul lunii februarie 2014.Acest parteneriat comercial constăîntr-un acord în ceea ce priveșteachizițiile și vânzările de camioanerulate, valorificând astfelexperiența BAS Trucks, combinatăcu înțelegerea pieței locale pecare CEFIN a câștigat-o în peste18 ani de activitate în România. Oselecție din camioanele cumpăratede BAS Trucks și CEFIN estedisponibilă pentru clienții dinRomânia în filialele Cefin Trucks.Cumpărătorii români vor beneficiade cele mai competitive prețuri șicondiție tehnică de top acamioanelor garantate de echipaBAS Trucks, în combinație cu unpachet de servicii oferite de oricedealer oficial al unui mareproducător de camioane (import,înmatriculare, verificare înaintealivrarii, garanție și servicii postvanzare, finanțare) - disponibile înrețeaua Cefin Trucks (București,Pitești, Ploiesti, Galați, Constanța,Deva, Arad, Timișoara).BAS Trucks are în proprietate unstoc de peste 1.500 de vehicule înOlanda, acoperind o gamă largăde tipuri, mărci și vechimi.

PROTECȚIACONSUMATORILOR,LA ALT NUMĂR

Autoritatea Națională pentruProtecția Consumatorilor (ANPC)şi-a schimbat, din 7 iunie, numărulde telefon destinat consumatorilor.Acesta este 021.9414 şi „pentru operioadă” va putea fi apelat gratuit,potrivit lui Marius Dunca,preşedintele ANPC. Motivulschimbării este că, până acum,ANPC utiliza acest număr detelefon împreună cu o asociațiepentru protecția consumatorilor.

CNADNR anunță deschidereacirculației tuturor categoriilorde autovehicule, cu excepțiacelor agabaritice, pe Podulde la Agigea, din 14 iuniepână în 15 septembrie.Măsura a fost luată deministrul Delegat pentruProiecte de Infrastructură deInteres Național şi InvestițiiStrăine (DPIINIS), prinOrdinul nr. 318/10.06.2014privind regimul de circulațiepe DN 39, la km 8+988,repectiv pe Podul de laAgigea peste Canalul Dunăre- Marea Neagră, jud.Constanța.Astfel, potrivit Ordinului, vafi permisă pe cele 4 benzicirculația tuturor categoriilorde autovehicule, cu excepțiaautovehiculelor şi coloanelor

agabaritice, iar viteza varămâne restricționată la50 km/h, pe toată lungimeapodului, pe cele 4 benzi decirculație.

LIBER PE PODUL DE LA AGIGEA PÂNĂÎN 15 SEPTEMBRIE

Spune-ți părerea!

Despre finanţareAveţi în vedere o creştere a nivelului finanţărilor (leasing/credit) înperioada următoare?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

1. Da. Am încredere în societăţile financiare.

2. Nu. Prefer dezvoltarea exclusiv din resurse proprii.

3. Nu. Nivelul dobânzilor este prea ridicat.

Alimentareacu motorinăse mută afară

Potrivit răspunsurilor primite, 43%dintre respondenți alimentează de maimultă vreme cu motorină din afaragra niţelor noastre, fapt ce se da to rea -ză unor costuri mai bune. Acestor 43de procente li se adaugă alte 40 careau ales ca, în urma majorării accizei,să îşi revizuiască şi ei strategia de ali -mentare a parcului auto, crescândcantitatea de combustibil achiziţionatdin afara României. Sondajul este în -che iat de cei 12% care susţin că vorcon tinua să alimenteze, în aceeaşimă sură, vehiculele cu carburant dinRo mânia.

PU

BLIC

ITATE

...................................................................................................................................................... iunie 20148

ȘT

IRI

CF ȘI XF EURO VICU PATRU AXE

DAF își extinde noua serie devehicule EURO VI cu o gamăcompletă de autoșasiuri și capetetractor cu patru axe CF și XFpentru aplicații de transport greu șispecial, după ce anul trecut aînceput producția unei gameextinse de vehicule cu două și treiaxe CF și XF EURO VI. Noile vehicule cu patru axe oferă ovarietate largă de configurații, atfelîncât specificațiile vehiculului pot fiprecizate exact, pentru a răspundeoricăror necesități de transport. Noile game vin echipate cumotorizări EURO VI eficiente șiputernice. Este vorba depropulsorul Paccar MX-13, cu12,9 l, capabil să dezvolte puterimaxime cuprinse între 412 și510 CP, și de Paccar MX-11 (10,8 l)cu o putere maximă de 435 CP.

În plus, CF este disponibil și cu oversiune MX-11 cu o puteremaximă de 396 CP.

E-LOAD UP! - PREMIUPENTRU INOVAŢIE

Grupul german de publicaţii ETM ainvitat deja pentru a 14-a oarăexperţii branşei germane aserviciilor de curierat, expres şipoştale să testeze „fără milă”modelele auto actuale şi să aleagăapoi favoritul, acordându-i astfeltitlul „Transporterul de curierat alanului”.În total au fost supuse testelorcotidianului 16 autovehicule lacategoriile autovehicule pentrulivrări, transportere până la 3 toneşi transportere până la 3,5 tone, peo distanţă de peste 7.500 dekilometri, pentru a permiteevaluarea ţinutei de mers şi afuncţiilor, dar şi a confortului şi

eficienţei. Rezultatul experţilor:Volkswagen Caddy a ocupat dinnou locul întâi în clasa sa.Alături de premiile la diferitecategorii de transportere, anulacesta a fost acordat şi un premiupentru inovaţie. Şi aici, marcaVolkswagen AutovehiculeComerciale a avut succes. Lacategoria „propulsii alternative”,juriul de experţi a ales conceptule-load up! pe primul loc.Versiunea cu propulsie electrică acelui mai mic Volkswagen estedestinată transportului şi, în ciudadimensiunilor exterioarecompacte, oferă un volum deîncărcare de circa 1.000 litri,poate tracta peste 300 kg şi arputea completa în viitor flotaautovehiculelor comerciale de laHanovra cu o versiune electrică.

UN NOU MOTOR SCANIADOAR CU TEHNOLOGIESCR

Scania şi-a extins gama demotoare Euro 6 cu un model, DC13147, de 450 CP, care foloseştedoar tehnologie SCR - nu arenevoie nici de turbosuflantă cugeometrie variabilă, nici de răcireEGR - şi de la care se aşteaptă săfie foarte solicitat, mai ales defirmele care fac transport pedistanţe lungi, pentru carereducerea consumului de carburanteste o prioritate.Noul propulsor are, ca şipredecesorul său, un cupluimpresionant, de 2.350 Nm,disponibil de la 1.000 rpm, şicântăreşte ceva mai puţin decâtversiunea de 450 CP cu EGR şiSCR. Clienţii Scania pot alegedintre 18 motoare Euro 6, înfuncţie de nevoile lor de transport,pentru performanţe maxime legatede condiţiile de condus sau de tipulaplicaţiei. Şi, conform calculelorproducătorului, un ScaniaStreamline echipat cu noul motoraduce o economie de carburant de1% comparativ cu modelul anterior,pe bază de SCR şi EGR.Pe de altă parte, sigur cămotoarele care folosesc doar SCRau nevoie de mai mult AdBlue, încazul Scania cantitatea necesarăfiind, în medie, de 6% din cea demotorină, în timp ce la motoarelecu EGR şi SCR se ajunge la 3%.Producătorul propune rezervoarede AdBlue de diferite mărimi,inclusiv soluţii speciale prinamplasarea acestora în spaţiul liberdintre lonjeroane.

Volvo Trucks şi-a extinsgama de modele cu oversiune cu acces coborât anoului Volvo FE Euro 6. VolvoFE LEC (Low Entry Cab) afost special conceput pentruserviciile de colectare adeşeurilor şi pentru sarcinilede distribuţie din oraşe.Cabina se caracterizează prinaccesul coborât, podea plată,vizibilitate excelentă şi ocapacitate de până la patrupersoane.Noul Volvo FE LEC sebazează pe cea mai nouăgeneraţie de camioane decapacitate medie VolvoTrucks, Volvo FE. Şasiul,lanțul cinematic, designul,instrumentele şi comenzilesunt toate mai mult sau maipuţin identice. Ceea ce-ldiferenţiază pe Volvo FE LECsunt în specialcaracteristicile cabinelor cuacces coborât şi trecereliberă. Înălţimea intrării estede numai 530 mm. Iar în

poziţia cea mai coborâtă asuspensiei, înălţimea sereduce cu încă 90 mm. Uşilese deschid la 90 grade, iarpodeaua este plană în toatăcabina. Se pot instala până latrei scaune pentru pasageri.Scaunul şoferului este plasatmai în faţă, cu scopul de apermite cea mai bunăvizibilitate spre înainte şi înlateralele camionului.Oglinzile retrovizoare suntmari, cu vizibilitate foartebună, fiind disponibile şi celepentru unghiul mort. Pentruo vizibilitate şi mai bună, potfi comandate şi geamuri pepanourile din spatele uşilor.

PREMIERĂ PENTRU NOUL VOLVO FECU INTRARE JOASĂ

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

11...................................................................................................................................................... iunie 201410

EV

EN

IME

NT

N etworking-ul a fost susţinut deo aplicaţie IT, care a per misschimbul de informaţii şi date

de contact. Conform statisticilor puse ladispoziţie după eveniment, un număr de147 de participanţi au utilizat aplicaţiaprin intermediul smartphone-urilor , exis -tând în medie 20 de acţiuni pe parti ci -pant - cereri contact, mesaje etc. Aufost consemnate 1.225 de schim buride date de contact. Şi pen tru că ne do -rim să vă oferim în cadrul conferinţelornoastre instrumente reale de business,vă promitem că vom con tinua în ediţiileviitoare să îmbunătăţim in strumentelede comunicare între par ticipanţi.

Se schimbă carteade identitatea vehiculelorAşa cum spuneam, din cadrul con -

f erinţei nu a lipsit dialogul cu auto ri -tăţile, care au anunţat direcţiile de ac -

ţiune pe care le au în vedere în pe -rioa da următoare. „Dorim să uşu rămrelaţia dintre reprezentanţi seg men -tului de transport şi RAR, în direcţiaunei mai bune comunicării şi areducerii aglomeraţiei din momentulîn care trebuie aduse vehiculele pentruverificări“, a arătat Flavius Câmpeanu,director tehnic RAR. El a precizat căse are în vedere schimbarea, până lasfârşitul anului, a cărţii de identitate aautovehiculelor, care va conţine multmai multe date, inclusiv informaţii pri -vind suspensia. „Înregistrarea na ţio -nală se va face gratuit iar, cu ajutoruldea lerilor, intenţionăm să rezolvămpro blema maşinilor noi, pentru a nu lemai transporta la sediile noastre. Dease menea, am introdus o serie de fa -cilităţi pentru ITP internaţional. Astfel,în cel mult 3 luni de la data expirării,aces ta se poate face la orice sediuRAR, fără programare“, a precizat Fla -vius Câmpeanu.

Noua legea drumurilor,în așteptarePe de altă parte, pentru intro du -

ce rea în Parlament a noii legi a dru -mu rilor, există încă interes. „Încercămsă introducem în Camera Deputaţilornoua lege a drumurilor. Sperăm ca, întoamnă cel târziu, să ajungă în plen“,a afirmat Cosmin Popescu, directorco mercial adjunct CNADNR. El a pre -cizat că actul normativ include o seriede noutăţi, care ar putea ajuta trans -portatorii în desfăşurarea activităţii.„Avem în vedere diminuarea amenzilorşi reintroducerea AST-urilor pentrumăr furile divizibile“, a mai arătat Cos -min Popescu, subliniind că amenzilemi nime vor scădea substanţial. Dupăadoptarea proiectului de lege și pu bli -carea sa, se va revizui ordinul de mi -nistru care aprobă normele privindtransporturile cu depășiri de mase

și/sau dimensiuni maxime admise și,dacă este necesar, și ordinul care re -gle mentează lista drumurilor în funcţiede masele admise pe axe. „În prezent,sunt foarte multe drumuri naţionalecare admit 11,5 t pe axă“, a menţionatdirectorul comercial adjunct CNADNR.În ceea ce priveşte controlul aplicatautorizaţiilor transportatorilor străini,Cosmin Popescu a afirmat că, de la1 aprilie, a fost introdusă o nouă apli -ca ţie care rulează la toate punctelede frontieră şi care ţine evidenţautilizării autorizaţiilor.

Modificareaamenzilor pe site-ul MinisteruluiTransporturilorÎn privinţa amenzilor, Gabriel Şte -

fă nescu, inspector ISCTR, a anunţatcă, în urma unei întâlniri din luna maicu omologii din Ungaria, au fost infor -maţi cu privire la intensificarea con -troa lelor în statul vecin, cele mai mariamenzi urmând să fie aplicate de cătreinstituţiile de control financiar şi decătre garda de mediu. „În această pe -rioadă, se are în vedere o modificarea HG 69 privind amenzile aplicate înRomânia pentru transportul rutier“, aarătat el, precizând că se urmăreșteo mai bună distribuire a faptelor înraport cu gravitatea lor. De altfel, pesite-ul Ministerului Transporturilor afost publicat, la sfârşitul lunii mai, lasecţiunea „Transparenţă“ proiectul demodificare a HG 69. De menţionat cămulţi dintre cei prezenţi la conferinţăau solicitat introducerea avertis men -tu lui în legislaţie. Se pare însă căaceas tă prevedere a fost omisă în pro -punerea privind noul act normativ. Dealtfel, mai multe despre proiectul demodificare a HG 69 puteţi citi pe site-ulwww.ziuacargo.ro, la secţiunea Știri.

Cum se returneazăacciza?Bineînţeles, variantele aflate în

discuţie cu autorităţile pentru retur na -rea accizei au fost abordate în cadrulconferinţei Ziua Cargo. Augustin Hagiu- FORT şi Ion Lixandru - ARILOG,care reprezintă două din asociaţiilepa tronale în negocierile pe aceastătemă, au oferit informaţii privind ele -men tele avute în vedere pentru pro -ce dura de rambursare gândită tri mes -trial.

„Am fost întrebat de foarte multeori de ce 4 eurocenţi din 7. Vă spunsin cer că nu ştiu. Dar este importantfaptul că, pentru prima dată în Ro mâ -nia, piaţa de transport urmează să pri -mească ceva. Chiar dacă 4 eurocenţidin 7 nu înseamnă poate nimic, efectulpe care aplicarea acestei măsuri îlpoate genera este mult mai important.Dacă s-ar face un studiu de impactco rect, dacă s-ar măsura corect efec -tele introducerii acestei măsuri, pro -babil în maximum 12 luni ar urma caGuvernul să crească valoarea retur -na tă, chiar dublând-o“, a afirmat Au -gus tin Hagiu. În opinia sa, 4 eurocenţidin 7 reprezintă prea puţin pentru ade termina o anumită zonă a pieţei detransport care lucrează cu motorinăla negru să revină în zona fiscalizată.„Consider, însă, că din punctul de ve -dere al principiului, măsura este de -o sebit de utilă şi trebuie să ne luptămca această ordonanţă să aibă con -tinui tate“, a spus el, subliniind că, înca drul negocierilor purtate cu repre -zen tanţii Guvernului, s-a obţinut pro -misiunea ca erorile consemnate înOrdonanţa care introduce facilitateasă fie corectate prin normele de apli -care.

Reprezentanţii FORT şi ARILOGau subliniat că au solicitat ca meto -do logia de returnare a celor 4 euro -cenţi din acciză să fie cât mai simplă.„În plus, am cerut ca returnarea aces -tei părţi din acciză să nu fie legată deun control anterior. Aceste verificărivor fi făcute numai ulterior. De aseme -

nea, companiile pot opta să-şi recu -pe reze singure aceşti bani sau o potface printr-un reprezentant acreditat,aşa cum se întâmplă şi în alte stateUE“, a mai explicat Ion Lixandru.

În completare, Augustin Hagiu asu bliniat importanţa implicării mediuluiprivat în punerea în aplicare a acesteifacilităţi. „După ce vor apărea normele,este bine ca firmele care se înca drea -ză în categoria eligibilă să facă demer -surile să recupereze banii măcarpentru un exerciţiu (n.r. 3 luni). Dacănu va reacţiona piaţa de transport,acest demers se va pierde şi va fifoarte greu să mai reuşim vreodatăca o astfel de ordonanţă să mai fiepu blicată în Monitorul Oficial. Piaţatre buie să reacţioneze chiar dacă evor ba despre 4 din 7 eurocenţi cu spe -ranţa că, în 6-12 luni, Guvernul vavedea efectele benefice şi va creştesuma returnată“, a subliniat el.

Precizăm că, în perioada scursădupă conferinţa Ziua Cargo, au con -ti nuat negocierile dintre reprezentanţiicompaniilor din transport şi logisticăşi autorităţi, la data închiderii ediţieiajun gându-se la o formă aproapefinală a Hotărârii de Guvern, care artrebui să includă normele de returnare.În prima parte a lunii iunie, ARILOGşi UNTRR au transmis comunicatepri vind principiile care ar trebui res -pec tate de aceste norme.

Astfel, ARILOG arăta, într-o scri -soa re deschisă adresată primuluiminis tru şi ministrului Finanţelor şisem nată de vicepreşedintele asociaţieiIon Lixandru, că îşi menţine poziţiaconform căreia preţul ridicat al moto -rinei va muta alimentarea cu carburantîn afara zonei fiscale a României. Iată,pe scurt, cele mai importante ele men -te solicitate de ARILOG.

„Având la bază vânzările de mo -to rină în scădere, în lunile aprilie şimai 2014, dar şi raportul emis de com -

am Marfă, caut Transport - a V-a ediţieDouă zile în care s-au făcut relaţii noi de afaceri, în cares-au vehiculat informaţii de business de primă mână; două zile încare clienţii şi furnizorii de transport şi-au dat mâna în încercareade a crea un mediu de lucru care să favorizeze PARTENERIATUL.Şi pentru că avem nevoie de o piaţă ale cărei reguli să favorizezeconcurenţa loială, nu au lipsit reprezentanţii instituţiilor careîşi doresc să intre într-un dialog direct cu transportatorii.

Evenimentul s-a desfăşurat laHotel Sport în Poiana Braşov.

FlaviusCâmpeanu

GabrielŞtefă nescu

Cosmin Popescu

...................................................................................................................................................... iunie 201412

EV

EN

IME

NT

pa nia Petrom, care acoperă 40% dincon sumul naţional de carburant, încare este prezentată o comparaţieîntre trimestrul I 2013 şi trimestrul I2014, vă trimitem mai jos câteva ob -servaţii cu privire la normele de retur -nare a accizei la motorină:

1. Solicităm modificarea CoduluiFiscal prin stabilirea trimestrială acursului valutar de referinţă pentru cal -cu lul accizei, la nivelul cursului raportatde BNR. De exemplu, cursul valutardin 25 iunie pentru trimestrul III, fărăalte corecţii. Observaţie: această mo -di ficare ar prelua atât inflaţia, cât şideflaţia (...).

2. Articolul 3 - Returnarea a 0,07euro, în loc de 0,04 către companiile detransport eligibile. Acest lucru ar mutaconsumul de motorină în Ro mânia (...).

3. Considerarea sistemelor de ali -mentare care sunt dotate cu “cheielec tronice” în categoria cardurilor dinstaţiile de alimentare aflate în spaţiulpublic. (...)

4. Articolul 4, punctul 10 - Cardulde alimentare cu carburant nu esteun instrument de plată, ci unul de ges -tionare a alimentărilor în baza unuicon tract care stabileşte termene şimo dalităţi de plată. Alimentarea cucard nu înseamnă că valoarea mot o -rinei este achitată ca în cazul utilizăriiunui card bancar obişnuit.

Toate aceste propuneri vin înîntâmpinarea fiscalizării unei cantităţicât mai mari de combustibil, pentru acrea un mediu concurenţial şi pentrua încasa acciza la bugetul Românieişi nu la bugetul altor ţări, care bene -ficia ză de 2 luni de venituri din accizede la transportatorii români.(...)“

Aceeaşi problemă o scoate înevidenţă şi UNTRR, care precizeazăcă majorarea accizei la motorină adu -ce pierderi la Bugetul de Stat. „Insti -tu tul Naţional de Statistică confirmădeja scăderea consumului de carbu -rant începând cu aprilie 2014 -18,7%mai puţin faţă de martie 2014!!!“, searată în comunicat, subliniindu-se că,din cauza scăderii drastice a consu -mu lui de carburant, statul încaseazămai puţini bani din acciză. UNTRRpro pune introducerea unui sistemsimi lar celui utilizat în Ungaria la ram -bursarea accizei suplimentare, care

să presupună desemnarea unui admi -nistrator al schemei. „Administratorulschemei poate utiliza pentru înregis -tr area firmelor în sistem Agenţia pen -tru Agenda Digitală a Românieiwww.aadr.ro. Solicitările de rambur -sare a accizei suplimentare trebuiedepuse electronic online“, se arată încomunicatul UNTRR.

Vă vom ţine la curent pe site-ulwww.ziuacargo.ro cu privire la nou tă -ţile care apar pe acest segment.

Meda [email protected]

Mulţumim companiilor OTZ şi KLGEurope Logistics pentru vinuriledin gamele premium Murfatlar şiRecaş oferite participanţilor laconferinţă.

IonLixandru

AugustinHagiu

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

15...................................................................................................................................................... iunie 201414

EV

EN

IME

NT

P entru Nicolae Cişmaşu, pre -şe dinte AROLA şi LogisticsMa nager FrieslandCampina,

şi pentru Victor Dănilă, secretar ge ne -ral AROLA şi Logistics Manager PizzaHut & KFC Romania, răspunsul la în -trebarea „De ce închiriem transport?“este unul foarte clar. „Transportul nuface parte din activitatea noastră debază, iar clienţii noştri nu cumpără dela noi pentru că suntem buni trans -por tatori. În acest context, nu au sensin vestiţiile într-o infrastructură detransport, în oameni, legislație, ARR,ISCTR etc. În plus, o firmă specializatăva fi întotdeauna mai eficientă, iar noiavem nevoie de flexibilitate, de ocapacitate de transport mai mare sau

mai mică, în funcţie de evoluţia vo lu -me lor. Bineînţeles, dorim să fim unfur nizor de calitate pentru clienţii noştrişi degeaba avem produse bune, dacăele nu ajung la timp sau ajung depre -cia te pe timpul transportului“, a ex pli -cat Victor Dănilă. Altfel spus, există 3direcţii pentru care trebuie găsit unechi libru perfect: costuri reduse, fle -xi bilitate şi calitate. Iar soluţia potrivităreprezintă cu adevărat o provocare.

Este loc pentruprofit?„Ceea ce le sugerăm furnizorilor

noştri de transport este, în primul rând,să îşi cunoască foarte bine costurile,

pentru a oferi tarife competitive. Tr e -bu ie să ţinem cont de faptul că trans -portul nu înseamnă numai combustibil,ci implică o serie de alte costuri, pentrucare pot fi găsite soluţii eficiente. Înfapt, eficienţa stă în detalii şi, dacăple căm de la premisa potrivit căreiacar burantul reprezintă o treime dincos turi, putem spune că transportatoriidispun de două treimi de detalii pentrua oferi tarife competitive“, a mai arătatLogistics Managerul Pizza Hut & KFCRomania. Pe de altă parte, clienţii nuîşi mai doresc astăzi să garanteze unanu mit număr de curse - nu mai vorsă fie singurul client şi nici nu mai punpro blema de a asigura întotdeaunacurse tur-retur. „Ne aşteptăm ca fur -

Care sunt cerinţele speciale venite din partea clienţilorce solicită transport cu temperatură controlată sau provocărilepe care le implică mărfurile uşoare, cum se pot face profituriimportante din colaborarea dintre transportul rutier şi cel aeriansau cum arată un parteneriat constituit pe principii sănătoase...Acestea sunt direcţiile pe care le-au urmărit clienţiide transport în cadrul conferinţei Ziua Cargo.

ni zorul nostru de transport să fie ca -pa bil să-şi gestioneze singur returul,nu să ni-l impună în preţ“, a subliniatel. În acelaşi timp, clienţii de transportcu temperatură controlată le solicităcărăuşilor să îşi însuşească angaja -me n tele (rezonabile) pe care le iaufaţă de partenerii lor (furnizori sau cli -enţi), inclusiv programările la încăr ca -re/des cărcare. „Ne dorim ca trans por -ta torii să respecte prevederile legalecare îi privesc, fie că vorbim de greuta -tea pe axe, timpii de condus/repaussau altele - nu dorim să plătim amen -zi le de depăşire cântar sau altele si -mi lare ori să le imputăm furnizorilornoştri“, a mai precizat Victor Dănilă.

Potrivit preşedintelui AROLA, Nico -lae Cişmașu, este loc pentru investiţiiîn logistică şi transport cu temperaturăcontrolată, sunt premise pentru profit.„Important este să răspunzi corect ce -rin ţelor pieței. Pe de altă parte, cu câtse acoperă mai multe verigi din lanţulde distribuţie, cu atât şansele de a ob -ţine contracte cresc“, a apreciat el. Darmai multe despre modul în care poţifi mai eficient şi poţi obţine profit peacest segment, veţi putea citi în nu -mărul din iulie al revistei Ziua Cargo.

Şerveţelele, oadevăratăprovocare...Despre provocările în transportul

produselor uşoare, a vorbit Gelu Uz -driş, Director Logistic Monte Bian co,pro ducător de articole din hârtie cuutilizare în igiena personală, uz indus -trial, HORECA sau medical. „Puff“,„Best“, „Fiore“, „Casa şi grădina“ suntmăr cile cele mai cunoscute din porto -fo liul com paniei, la care se adaugă mărciproprii. Monte Bianco are con tract e cutoate lanţurile IKA şi Cash& Carry dinţară, cu distribuitori zonali pen tru des -facerea în comerţul tradi ţio nal, pre cumşi clienţi în Bulgaria, Mol dova, Un gariaşi Es to nia. Concret, ac tivitatea com -paniei se desfăşoară în două cen tre si -tuate în Târ govişte şi Pu cioasa. Fabricade Hâr tie Tissue afla tă în Târ go viştepro du ce bobine de hârtie semi fabricatăfolo sind celu lo ză pură, iar fabrica dinPu c ioasa (Con verting) pro duce articoledin hârtie de unică folo sință (serveţelede masă, batiste, pro soape, hârtie igie -ni că) folosind hâr tia semifabricată.

Transportul este organizat: local,pentru transportul materiei prime și

produselor finite între punctele delucru, pentru aprovizionare de la fur -ni zorii interni, sau importuri intraco -mu nitare și extracomunitare și pentrulivrările către clienții IKA, retaileri, darși comerțul tradițional.

„Pentru transportul local colabo -răm cu o firmă din zonă, care ne punezilnic la dispoziţie o maşină ce funcţio -nea ză în regim de navetă între celedouă locaţii aflate la o distanţă de 25km. În ceea ce priveşte aprov i zi o na -rea, folosim flota proprie pe sensul deîntoarcere a maşinilor ce livrează mar -fa în ţară, folosim masinile care li -vrează în Bucureşti şi care au fostcon tractate tur-retur. De asemenea,con tractăm maşini prin case de ex pe -diţie ori de la firmele cu care colabo -răm. Dar cea mai mare provocare oconstituie livrările către platformeleIKA“, a afirmat Gelu Uzdriş. Ținândcont de faptul că platformele IKA nuerau destinaţiile favorite ale transpor -ta torilor, pentru Bucureşti şi Ploieşti,s-a impus găsirea unui transportatorlocal, cu putere scăzută, dar cu o flotăsuficient de mare pentru a asigura ne -cesarul de transport. „Am găsit o for -mulă de colaborare care ne-a ajutatatât pe noi cât şi pe transportator săse dezvolte. Ca urmare a îmbunătăţiriitimpilor de recepţie în platformă, s-auputut încerca noi soluţii de transport.Re cent, am început o colaborare cuun furnizor de servicii logistice pentrulivrări la platformele din Bucureşti“, amai arătat directorul logistic MonteBianco, subliniind că se încearcă încon tinuare identificarea de soluţiiefieciente de livrare către platformeledin Bucureşti şi găsirea de soluţii noipentru Ploieşti.

...o soluţie -camioanele curemorcăPe de altă parte, pentru livrările

că tre platforma Kaufland Turda, MonteBianco colaborează de 2 ani cu untrans portator din Câmpia Turzii, carepune la dispoziţia companiei întregne cesarul de maşini, respectând pro -gra mul de livrare şi asigurând recu pe -rarea paleţilor. „Aş înscrie această co -la borare în categoria perteneriatelorde succes“, a apreciat Gelu Uzdriş.

El a menţionat că pentru distribuţianaţională este utilizată inclusiv flota pro -prie, compusă din maşini cu supra struc -tură înaltă şi platformă extinsă, care ţincont de particularităţile trans por tuluiproduselor din hârtie. Chiar dacă, avândîn vedere greutatea măr fu ri lor, existătentaţia de a creşte înăl ţi mea paleţilor,trebuie ţinut cont de limi tările impusede Platformele Logis t ice, care implicăo înălţime maximă a pa letului şi o anu -mită organizare a acestuia. Iar în acest

AM MARFĂ, CAUT TRANSPORTÎncotro ne îndreptăm?

NicolaeCişmaşu

Victor Dănilă

...................................................................................................................................................... iunie 201416

EV

EN

IME

NT

context, din în trea ga capacitate detransport a unei semi remorci este folositdoar 70% din volum şi mai puţin de50% din sarcina utilă. „O abordare carenu şi-a arătat roadele a fost încercareade a com bina marfa noastră cu trans -por turile de mărfuri grele cu volum mic(conserve, detergenţi, băuturi). Cauzeleprincipale ale eşecului au constat înfaptul că nu coincideau rutele, progra -mul de des cărcare, distri bu itorii aveauporto folii de marfă diferite, iar furnizorierau d i fe riţi. În prezent, în cercăm săfolosim ca mioane cu remorcă şi sarcinăutilă de 10 - 12 t/ansamblu rutier, săidenti ficăm transportatori care livreazăîn Târ govişte sau zonele limitrofe şicare vor să-şi întoarcă maşinile înBucureşti şi să dezvoltăm parteneriatede tip win - win cu transportatori locali,care ope rea ză pe anumite rute şi austabilit un pro gram de transport“, a ex -plicat direc to rul logistic al Monte Bianco.El a su bli niat că îşi dorește ca parteneritrans portatori ce pot oferi un standardbun al serviciilor şi tarife raportate laspe ci ficul încărcăturii. „Oferim în schimbres pectarea angajamentelor de plată,flexibilitate în programul de încăr ca -re/des cărcare, un nivel foarte scăzut alincidentelor la recepţia măr fu rilor şi pro -duse care nu sunt tentante pentru sus -tragere“, a concluzionat Gelu Uzdriş.

Cum aratăun parteneriat win - win...Cătălin Olteanu, General Manager

FM Logistic România, a scos în evi -denţă elementele care pot transformao simplă colaborare într-un parteneriatwin - win. „Lucrăm cu transportatoricare au crescut o dată cu noi. Suntempar teneri pe termen lung şi oferimstabilitate prin siguranţa activităţii pecare o desfăşurăm la nivel naţional.Fiind deja un jucător important pe piaţade transport, putem la rândul nostrusă construim oferte solide şi compe ti -tive pentru subcontractorii noştri, să

determinăm şi să asigurăm un numărreal de kilometri garantaţi de reali -zat/lună, astfel încât oricine poate, laun simplu calcul, să ştie dacă poatesau nu intra într-o colaborare cu com -pa nia noastră“, a afirmat Cătălin Oltea -nu. El a subliniat că, din feed-back-ulprimit de la colaboratori, FM Logisticeste cunoscut pe piaţă ca fiind un par -tener de încredere şi pe termen lung.„Chiar şi în momente de «criză» pepia ţa internă şi internaţională, noi amfost mereu alături de transportatoriinoştri şi am încercat să îi susţinem prinplăţi întotdeauna la termenul agreat -25 zile, în condiţiile în care ştim foartebine că media termenului de recupe -ra re a banilor de la clienţii noştri estedin ce în ce mai mare. În cazuri excep -ţionale, efectuăm chiar şi plăţi anticipateîn ve de rea achiziţionării de combustibil,astfel încât să avem o disponibilitatecontinuă a camioa ne lor în circuitul FM“.Directorul Ge ne ral FM Logistic Ro mâ -nia a menţio nat că, pentru o bună func -ţio nare în termeni operaţionali, FM asi -gură: dis pe cerat 7/24, suport tehnicprin echi pa de la mentenanţă, achiziţiade anvelope la preţuri reduse, reparaţiiprin FM ale capetelor tractor, bene fi -ciind de tarife şi termene de plată bune.

...cum se construiesc121 de contracte petermen lungConcret, în cadrul sistemului de

colaborare, FM Logistic oferă trailer-ul,business, trasabilitate (GPS), comuni -care (GSM), asigurare, consultanţă şimentenanţă trailer, în timp ce cărăuşulpune la dispoziție capul tractor, şoferulşi asigu ra rea mărfii/cursă.

Există 121 de contracte pe termenlung și, în afară de flota proprie, com -pusă exclusiv din semiremorci frigori -fi ce cu mono şi bi-temperatură, FMLo gistic România subcontractează înregim de casă de expediţie tot ceeace înseamnă camioane de tonaj sub20 t şi camioane cu prelată, numărulco laboratorilor ajungând la 200. „Înbaza acestor colaborări, FM Româniaîşi susţine activitatea, una destul decomplexă, având în vedere că activămdoar pe partea de intern şi înregistrămun deva până în 6.000 de cereri în fie -ca re lună de la clienţii noştri“.

Condiţiile solicitate de FM LogisticRomânia furnizorilor de transport sunturmătoarele:

- autorizări conform legislaţiei învi goare: să fie înregistrat la Oficiul Re -gis trul Comerţului cu domeniu de acti -vi tate privind transporturile rutiere;

- licenţiere ARR;- să asigure personal calificat şi

in struit în conformitate cu legislaţia învi goare;

- să aibă o situaţie financiară sta -bilă;

- să facă dovada atât pentru per -soa na juridică cât şi pentru admi nis -trator şi conducătorul auto că nu auînscrisuri în cazierul judiciar;

- să facă dovada autovehicululuicu care intră în colaborare cu FM, căare norme de poluare cel puţin EURO3 şi este în stare tehnică şi vizualăbună (se verifică inclusiv unitatea detransport privind capacitatea de a pro -te ja marfa - împotriva deteriorării şi

Gelu Uzdriş

CătălinOlteanu

...................................................................................................................................................... iunie 201418

EV

EN

IME

NT

sus tragerii - pe timpul transportului);că îndeplineşte criterii de securitatetrasate de către FM;

- să deţină mijloace de comunicareadecvate (calculator, internet, adresăde e-mail pentru societate); telefoanemobile pentru persoanele de contact,inclusiv conducătorii auto;

- să deţină asigurare CMR pentrumijlocul de transport pus la dispoziţiaFM (50.000 euro pentru 33 europaleți,30.000 euro pentru 15 europaleți, iarpentru vanuri o asigurare de 20.000euro, toate raportate per eveniment).„Toate aceste condiţii sunt solicitate şiverificate înainte de demararea co la -borării cu firmele de transport res pec -tive şi doar după ce avem tot do sa rulcom plet şi validat se trece la eta pa ur -mă toare“, a mai arătat Cătălin Ol teanu,menţionând că, odată înce pu tă cola -bo rarea, FM Romania le ofe ră parte -ne rilor din transporturi suport atât lanivel operaţional, cât și la nivel de busi -ness. Astfel, la nivel opera ţio nal, estemonitorizată îndeaproape ac tivitateapartenerilor prin analize zilnice, lunareşi anuale legate de per for manţă, suntfăcute evaluări pe riodice ale prestaţieişoferilor şi sunt implementate sistemede bo nus/ma lus. În acest context, suntuşor identi fi caţi partenerii de încrederecare au potenţial de creştere a flotei şia acti vităţii alături de FM, în timp cecărăuşii cu rezultate nesatisfăcătoaresunt ex cluşi, în timp. „Am încercat de-alungul vremii să impunem o dis ci plinăşi un cod de reguli care să ne ajute sămenţinem o comunicare cât mai bu năîntre noi şi care să se re flecte şi încolaborarea cu clienţii noştri. Dată fiinddinamica activităţii noastre, sun temconştienţi că nu oricine poate sus ţineun asemenea ritm alert, aşadar estefoarte important pentru noi ca trans -portatorul care ni se alătură să poatăţine ritmul dictat de către nevoileclienţilor noştri. Orizontul aşteptărilor,atunci când vorbeşti de transport, poatefi extrem de larg, plecând de la gradul

de colaborare şi ajungând la şo ferulcare trebuie să înţeleagă exact de taliilecare îi sunt transmise şi de care trebuiesă ţină cont. În primul rând, este foarteimportant pentru noi ca ei să înţeleagăimportanţa clienţilor noştri şi faptul că,datorită lor, noi avem ce transporta, săne reprezinte pozitiv şi să respecte con -diţiile impuse“, a concluzionat CătălinOlteanu.

Un domeniucu tarife bune...Un domeniu în care calitatea pri -

mea ză, dar unde tarifele pe kilometrusunt cu adevărat ridicate, este cel careţine de interacţiunea transportului rutierde marfă cu cel aerian. Regulile carete pot menţine pe această piaţă le-aprezentat în cadrul conferinţei „Ammarfă, caut transport“, Iuri Ples ni lă,Ope rations Manager Time Critical Line,companie cu birouri în Otopeni şiBudapesta, care lucrează în parte ne -riat cu time:matters Gmbh (A Lufthan -sa Cargo Company). „După criza din2008, volumele mărfurilor expe diatecu avionul au înregistrat o creşteredatorită lărgirii gamei de pro duseindustriale. Mărfurile din indus tria pe -tro lieră, industria grea, auto mo tive auîn ceput să fie produse pe stocuri mi -nime, astfel încât o parte din cantităţilelivrate maritim au fost trans ferate petransportul aerian“, a subliniat el, ex -plicând că în România singurul aero -port cu trafic de marfă este Otopeni,iar avioanele care ope rea ză curseleaici sunt mici şi medii şi au o frecvenţăre dusă. În plus, capa ci tăţile oferite deliniile aeriene pe cursele de pasagerisunt foarte scăzu te faţă de cerinţa o -peratorilor econo mici. Iar în acest con -text, liniile aeriene au introdus servi -ciul rutier din/spre aero porturile maridin Europa: Frank furt, Amster dam,Paris, Londra, Istan bul. „Sunt ope ratecurse regulate sau ad-hoc, iar caselede expediţie pot org aniza direct pre -

lua rea mărfii pe ca mion şi transferul launul din aeropor turile mari din Europasau din aceste aeroporturi spre Româ -nia“, a continuat Iuri Plesnilă. Concret,transportul auto pe curse regulate sauspot ale liniilor aeriene se deruleazăîntre un aeroport mic şi unul mare sauchiar HUB al liniei aeriene (ex. Frank -furt pentru Lufthansa Cargo) sau cătreun aero port exclusiv cargo, unde seoperează doar curse de avioane cargo.Camio nul circulă cu un Cargo Manifestşi are număr de cursă - la fel ca unavion - pentru toate partidele de marfă(AWB-uri), inclusiv în zilele libere, fărăsă se alinieze la coadă, indiferent defrontieră (liberă circulaţie sau nu).

... şi regulile luiCamioanele trebuie, însă, să res -

pecte cerinţele expeditorilor, inclusivsigilarea pentru marfă comunitară saudupă vămuirea de export, la Vamalocală. De asemenea, foarte impor -tan tă este respectarea orei şi dateiîncărcării/livrării la Terminalul LinieiAe riene. La cererea ordonatoruluitrans por tu lui (linie aeriană, casă deexpediţii aeriană), conducătorul autove rifică la încărcare respectarea in -strucţiunilor, inclusiv modul de an -corare, sau dacă mate ria lul lemnosare Certificat de Fumi ga ție, precum şieti chetarea pentru bu nurile pe ricu -loase, iar dispecerul proprietaruluimijlocului auto cere res pec tarea ruteiimpuse de ordonatorul trans portului.Cerinţa se aplică şi în cazul medi ca -men telor sau altor măr furi deosebite,care au licenţă punc tuală pentru tran -zitarea doar anumitor ţări. De men ţio -nat că pentru medica mente cu licenţespeciale de intrare în țara de destinaţietrebuie respectată inclusiv data şi orafixă de intrare în ţara de destinaţie.

Transportator Autorizat (RegulatedAgent RA) este transportatorul autocare îşi asumă răspunderea privindres pectarea Legislaţiei de Securitatea Aviaţiei Civile EU. În prezent, în Ro -mânia, este suficient ca transportatorulauto să se prezinte la încărcare (AgentHandling Linie Aeriană sau ExpeditorCunoscut - Known Shipper/Consignor)cu Declaraţia Transportatorului. Ma şi -na se sigilează şi, până la Aeroportulde destinaţie, nu are voie să încarcealtă marfă decât dacă oprirea este totla un Regulated Agent RA, unde seresi gilează. Dar mai multe despreacest tip de transport veţi putea citi înnu merele următoare ale revistei ZiuaCargo, unde, împreună cu Iuri Ples -ni lă, vom încerca să vă oferim pe larginformaţiile necesare pentru a puteaaborda în mod corect această piaţă.


IuriPlesnilă

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

21...................................................................................................................................................... iunie 201420

EV

EN

IME

NT

Î n cadrul conferinței „Am marfă,caut transport“, Dan Cotenescu,Managerul BursaTransport, a rea -

li zat o prezentare a acestor fenomene.Analizând riscurile generale în

contractele de transport, operatorulde transport se poate confrunta cu orealitate a transportului diferită de ceadescrisă în contract și/sau cu înca sa -rea cu dificultate a facturii de transport.

Expeditorul de marfă riscă să pri -meas că un serviciu de transport ne -con form din punct de vedere al pro -gra mului sau al reprezentării și/sausă se confrunte cu daune în ceea ceprivește marfa.

Atunci când vine vorba de fraude,lucrurile sunt mult mai grave.

Transportatorii pot ajunge să pres -teze pentru o firmă fantomă și să nuîși încaseze contravaloarea trans por -tului ori ar putea transporta de bunăcredință marfă furată sau neaccizată.

Expeditorul, pe de altă parte, sepoate confrunta cu furtul mărfii prinsubstituirea de identitate a cărăușului.

Aceste fenomene nu au apărut odată cu bursele, ci sunt favorizate deacestea prin numărul mare de con -tac te ce se stabilesc cu ajutorul bur -se lor electronice.

Măsuri pentrudiminuarea riscurilorBursaTransport a înființat listele

de incidente - de transport și de plată,pentru a reuși astfel, marcarea firmelorin criminate și vizibilitatea lor în fa voa -rea tuturor operatorilor.

În plus, există și alte instrumentepuse la dispoziția utilizatorilor de către

BursaTransport, printre care amintimve rificarea licențelor ARR în timp real,ra poartele de risc comercial RISCOîn timp real, scoring-ul BursaTransport,safety tab-urile BursaTransport.

„Serviciul online pus la dispozițiede către ARR prin BursaTransport esteunic în UE la ora actuală și oferă si -gu ranţă. Acest lucru îl comunicămcom paniilor din occident iar transpor -ta torul român are un pas înainte faţăde polonezi, maghiari, bulgari tocmaipentru că poate să fie verificat online,într-o secundă“, a precizat Dan Co te -nescu, manager BursaTransport.

Stoparea fraudelorChiar dacă puține ca număr, frau -

de le aduc pierderi mari entităților im -pli cate și creează un climat deneîncredere. De aceea măsurile luatede BursaTransport pentru stopareafrau delor sunt drastice și au devenittot mai complexe în timp.

Astfel, fraudarea transportatorilorprin intermediere inversată duce au -to mat la neutralizarea firmelor do ve -dite că au fraudat. În plus, are loc pu -ne rea sub observație în sistemul internde administrare BursaTransport a fir -me lor care au legături cu firma neu -tra lizată și comunicarea fraudei cătreAu toritatea Fiscală.

Există mai multe metode de frau -da re a expeditorilor prin furt de marfă:fur tul de identitate, redirecționarea șo -fe rului de bună credință la o des -cărcare diferită de cea din documente,cesionarea (cumpărarea) unei firme

reale și de bună credință, licențiatăetc.

„Cea mai periculoasă situație estecând firma este în regulă, curată, cu li -cen ţă etc și a fost cumpărată de curândde către cineva, în scopul de a realizafrau de“, a arătat Dan Co te nescu.

În cazurile de fraudă, are loc o in -ves tigație în datele strânse din utili za -rea aplicației și din alte surse. Astfel,se obține restrângerea unui cerc desus pecți. În funcție de rezultat, se tre -ce la neutralizarea uneia sau mai mul -tor firme pentru risc comercial majorla adresa celorlalți utilizatori.

Totodată, toate datele sunt comu -ni cate către IGPR și are loc alimen -ta rea cu informație a unei liste negrela nivelul grupului WKTS.

„În caz de fraudă este foarte im -por tant să ni se comunice cât mai ra -pid că marfa este în pericol să nuajungă la destinaţie. Facem un cercre strâns de suspecţi şi, în funcţie dere zultate, putem să stabilim vinovații“,a spus Dan Cotenescu.

Caz real, martie 2014Vineri 28 martie 2014 - Temcon

De sign anunță BursaTransport că apri mit confirmarea unei comenzi din

Po lonia către Chișinău de la un trans -por tator, dar a fost sunat de pe un nu -măr de telefon care nu apărea pe fișalui din BursaTransport.

La un apel pe numărul de pe fișăa răspuns altcineva, care nu știa nimicdespre transportul agreat.

Verificarea la ARR a numărului decamion comunicat către Temcon De -sign confirmă lipsa copiei conforme.

Corelând informațiile primite, adevenit clar că există un risc crescutde furt de marfă.

BursaTransport a identificat com -pa nia care a vizualizat marfa și a sus -pen dat-o.

Firma Papp&Co anunță BursaTransport că tocmai a încheiat uncontract cu același transportator pen -tru o marfă din Ungaria către Tunariși a observat că este suspendat.

Reprezentanții BursaTransport auverificat numărul de camion comunicatcătre Papp&Co și au constatat că esteacelași (nelicențiat).

Papp&Co a informat expeditorulmărfii despre posibilitatea de furt demar fă și, de asemenea, a anunțat Po -liția maghiară, pentru organizareaflagrantului.

Luni 31 martie 2014 - Un camioncu numărul de înmatriculare comu ni -cat se prezintă la încărcare. Camionulnu aparținea firmei care fusese co -mu nicată, iar numerele erau false.

Poliția maghiară i-a arestat pe ceidoi șoferi.

BursaTransport a informat IGPRdespre acest caz, iar aceștia au luatle gătura cu Poliția maghiară și con -tinuă investigațiile împreună.


AM MARFĂ, CAUT TRANSPORTFraudele sub controlRiscurile și fraudele fac parte din fenomenul transportuluiși sunt exportate și în bursele electronice. BursaTransporta intensificat lupta împotriva unor astfel de manifestări,realizând o clasificare a acestora și pași clari ce trebuieurmați pentru fiecare caz în parte.

Statistică 2013 -Riscul furtului de

marfă- 3.075.196 mărfuri publicate- 10 situații raportate la

BursaTransport de furt de marfă- 0,0003% șansa ca o marfă să fie

furată

Acțiunile BursaTransport - nesolicitate - pentruo piață sigură (14.700 companii utilizatoare -

număr mediu în 2013)- 198 de firme cu interdicție de a mai posta mărfuri până nu își rezolvă

întârzierile de plată- 127 de firme excluse din platformă pentru risc mare la adresa celorlalți

utilizatori- 37 de firme cu sediul în satul Pătuleni, jud. Argeș, excluse în bloc- 12 răspunsuri la cererile de informații din partea Poliției sau Parchetului- 2 sesizări nesolicitate în legătură cu fraude către DIICOT- 157 de solicitări de acces refuzate.

Dan Cotenescu, manager BursaTransport:„Statistica 2013 arată un procent de 0,0003% la mărfurile care s-au furat.Acest lucru demonstrează nivelul ridicat de siguranţă pe BursaTransport șifaptul că eforturile noastre au avut rezultate. Încercăm să prevenim acestesituații și, în acest sens, amintesc cele 157 de cereri de abonament cărora nule-am permis accesul pe BursaTransport din cauza legăturilor cu firme«bolnave».“

Statistică 2013 -Riscul neîncasării

facturii de transport- 16.280 declarații de întârziere la

plata facturii de transport- 13.636 dintre ele rezolvate în

maximum 8 zile- 83,76%, șansa ca o factură

întârziată să fie încasată cuajutorul BursaTransport

- 63 RON, costul depuneriideclarației de întârziere

- 31,50 RON, costul depuneriideclarației de întârziere de valoaremai mică de 600 RON.

iunie 2014......................................................................................................................................................

CO

NS

ULTA

NŢ

Ă

23

O atenţie sporită ar trebui acor -da tă persoanelor cheie dinor ganizaţii, numite High Po -

ten tial.

PremiseCând vorbim de identificarea talen -

telor, există încă o confuzie între eva -lu area lor efectivă şi procesul de eva -luare a performanţelor. Potenţialul şiper formanţa nu sunt noţiuni mutualex clusive.

Date statistice arată faptul că doar:- 20% din cei cu performanţă ridi -

ca tă sunt şi High Potential- 93% din cei identificaţi ca High

Po tential au şi performanţă ridicată.Nominalizarea şi evaluarea celor

cu potenţial înalt (High Potentials) este,de multe ori, un proces pierdut în pro -ce sul mai larg al evaluării perfor man -ţelor. Managerii de resurse umane tre -buie să creeze premisele unui pro cesriguros de nominalizare şi evalua re acelor cu potenţial înalt şi trebuie săofere repere clare pentru a defini ceîn seamnă High Potentials, astfel în câtma nagerii să poată discuta şi lua de -cizii, plecând de la premise comune.

Uneori, este mai uşor de observatperformanţa înaltă pe un anumit rol şimult mai greu de decelat acele com -por tamente care prezic potenţialulînalt: managementul schimbării, abi -li tăţile sociale, capabilităţile de a învăţauşor şi de a se adapta în situaţii noi,dificile şi ambigue etc. În plus, preapu ţine companii codifică aceste com -por tamente şi le măsoară riguros prininstrumente şi, prin urmare, procesulde identificare a celor cu potenţial de -vine greoi şi abstract din perspectivapractică şi, mai ales, pentru manageri.

Cum alcătuim pool-ul de HighPotentials?Procesul de identificare şi revizuire

de talente ajunge în unele organizaţiiun proces greoi. Se investeşte preamult timp în a evalua prea multe per -soane care intră în pool-ul de talente.

Cum ştimce înseamnăHigh Potentialsşi cum măsurăm?Multe organizaţii folosesc în

definirea persoanelor cu potenţial înaltuna din următoarele pa ra digme: „areaceastă persoană poten ţialul să sedezvolte şi să per for meze la douăniveluri peste cel cu rent” sau „esteaceastă persoană pre gătită acum, în1-2 ani sau peste 3-5 ani, să preia unrol mai amplu?”.

HART Consulting şi-a propus săcreeze premisele unui proces rigurosde evaluare a celor cu potenţial înaltprin identificarea ştiinţifică a profiluluiangajatului High Potential, plecând dela opiniile unui panel de experţi dinor ganizaţiile din România, coroboratecu experienţa internaţională de peste30 de ani a companiei Hogan Assess -ments.

Rezultatele studiului privind profilulHigh Potential din România au fostcon struite pe baza răspunsurilor a 80de persoane experte în ceea ce pri -vește potențialul înalt (65% fac partedin departamentul de HR și 35% facparte din departamente non-HR, dela nivel managerial).

Respondenții au provenit din 40de companii multinaționale cu o mediede 300 de angajați din diferite industrii:

FMCG, IT & Telecom, Oil&Gas, Manu -fac turing, Pharma, Banking, Audit,Construcții şi din câteva companii deconsultanţă şi recrutare de prestigiude pe piaţa locală.

În validarea profilului, au fost ana -li zate doar răspunsurile persoanelorcare au peste 3 ani experiență în ceeace privește selecția de High Potentialsîn interiorul organizațiilor din care provin.

Analizând rezultatele, am iden ti fi -cat 10 competenţe critice:

- Responsabilitate: acceptă res -pon sabilitatea pentru acţiunile sale,in diferent de rezultate

- De încredere: acţionează cu o -nes titate şi integritate

- Profesionalism: acţionează în a -cord cu valorile, principiile şi stan dar -de le postului

- Perseverenţă: urmăreşte obiec -ti vele în ciuda obstacolelor şi/sau apro vocărilor

- Orientarea spre realizare: mobi -li zează energia spre a atinge obiec ti -vele şi a îndeplini sarcinile

- Leadership: demonstrează lea -der ship şi acţionează eficient

- Motivarea celorlalţi: depune ener -gie pentru motivarea celorlalţi şi oferădirecţie înspre îndeplinirea obiectivelororganizaţionale

- Comunicare orală: se exprimăefi cient în comunicarea orală

- Luarea deciziilor: foloseşte ju de -ca ta robustă pentru a lua decizii efi -ciente şi încadrate în termenele limită

- Construirea de relaţii: dezvoltăre laţii colaborative pentru a facilitaobiec tive actuale sau viitoare.

ResponsabilitățiPentru multe organizaţii, atra ge -

rea, dezvoltarea şi retenţia talentelora început să fie o prioritate de busi -ness şi nu doar un subiect emi na men -

te pe agenda HR-ului. Şi pe bunădrep tate. În acelaşi timp, există uneoripre siunea de a simplifica procesul deeva luare a talentelor pentru a fi la în -de mâna managerilor, apelând excesivla metode uşoare, cărora le lipseşteri goarea şi fundamentarea ştiinţifică.

Asiguraţi-vă că implicaţi manageriide la început în acest proces de de -fi ni re, identificare şi evaluare a talen -te lor. Ca în orice alt proces, comu ni -carea este esenţială pentru a aveaan ga jamentul, pentru a stabili procesecla re, roluri, responsabili şi indicatoricon sistenţi.

DificultățiDe ce atât de multe companii nu

reu şesc să-şi identifice angajaţii cupo tenţial ridicat?

Într-un interviu, Dr. Robert Hoganiden tifică două cauze:

- Confundă performanţa din pre -zent cu potenţialul din viitor;

- Managementul are o agendă şiun mod de a „juca” politic.

Mai mult, studiile de la Hogan As -sessments susţin că 70% dintre an -gajaţi sunt desemnaţi ca având poten -ţial ridicat în baza unor motive politice,mai ales atunci când organizaţia nuare instrumente specifice, clare, ştiin -ţi fice pe care să le utilizeze în proces.

Cristi MIHAIHead of Psychology Department

HART [email protected]

Despre High PotentialA fi sau a nu fiÎn ultima perioadă, există din ce în ce mai mult interescătre una dintre resursele cel mai greu cuantificabile ale uneiorganizaţii, şi anume capitalul uman. Orice companie caredoreşte să atingă performanţa trebuie să se uite din ce în cemai atent la cum îşi selectează oamenii, cum îi dezvoltă,în cine investeşte cu prioritate, pe cine reţine şi promovează,pe cine recompensează etc.

CristiMihai

...................................................................................................................................................... iunie 201422

CO

NS

ULT

AN

ŢĂ

IdentificareHigh Potentials

Persoanele cu performanţă înaltăexced constant aşteptările de larolul pe care îl ocupă, sunt deîncredere şi frecvent abordaţi decătre manageri când apar proiectedificile.Nu este obligatoriu ca o persoană cuperformanţă înaltă să fie şi dornicăsau/şi capabilă să aibă succesîntr-un rol de nivel mai înalt.

Evaluareaperformanţelor

Persoanele care au potenţial înalt audemonstrat aptitudini iniţiale pentrurolul ocupat şi au potenţial viitor de aproduce un impact mai mare. Acestea pot face mai mult pentruorganizaţii, deşi trebuie luat în calculcă o persoană cu potenţial dar cuperformanţă consistent slabă va firareori un candidat valoros pentrupoziţii manageriale.

Paşii simpli ai unuiprogram de High

PotentialCe poate face managementulîn cazul în care performanţeledin trecut nu garantează succesuldin viitor şi dacă jocurile politicese strecoară în procesul deselecţie?

1. Definirea corectă şi empirică aprofilului unui High Potential

2. Identificarea corectă pe baza deinstrumente validate ştiinţific

3. Planificarea dezvoltării cumetode consacrate şidemonstrate ca fiind eficiente

4. Măsurarea progresului în urmaprocesului de dezvoltare

5. Evaluarea eficienţeiprogramului pe bază de studiilongitudinale.

Identificarea persoanelor„High Potential” nu esteechivalentă cu procesul de evaluarea performanţelor.

Managerii trebuie implicaţi înprogramele de High Potentialspentru că acestea nu sunt o modăa HR-ului.

iunie 2014......................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

25...................................................................................................................................................... iunie 201424

A treia generaţie de anvelope Continental Echipament originalpentru MANContinental este unul dintre fabricanţii importanţide echipamente originale pentru autobuzele şi camioaneleMAN, compania MAN utilizând în prezent a treia generaţiede anvelope Continental pentru autobuze şi camioane.Din luna mai a anului 2014, vehicule noi ale producătoruluide camioane şi autobuze cu sediul în München sunt echipatecu noua generaţie de anvelope Conti, în condiţii ex-works.

PU

BLIC

ITATE

M odelele Conti EcoPlus HS3pentru axa de direcţie şiConti EcoPlus HD3 pentru

axa motoare, în dimensiunile315/70R22,5 şi 315/70R22,5 XL, aufost primele ce au obţinut aprobăripen tru toate modele le MAN. Cu familiade anvelope Conti EcoPlus, Conti nen -tal s-a concentrat în mod constant peutilizarea pe distanţe lungi şi distribuţiala nivel regional, mai ales pe şoselelerapide şi autostrăzi. Da torită compo -nen telor de cauciuc adap tate în modspe cial, a noului design al benzii derulare şi a rezistenţei reduse la rulare,acestea permit clienţilor să be neficiezede o economie de combus ti bil de pânăla 1,9 litri la 100 de kilometri - fără a

com promite randamentul kilo me tric.De asemenea, anvelopele pentru axade direcţie demonstrează un compor -ta ment îmbunătăţit al ade renţei pe ca -ro sabil ud, dispunând şi de un indi -cator de aliniere vizuală (VAI). Înpre-tes tările intensive, anvelopeleConti EcoPlus au convins departa -men tele de specialişti din cadrul MAN.

Eficienţă pentrutransport pasageriÎn ceea ce priveşte segmentul

adre sat autobuzelor, Continental areuşit să înregistreze succese cuanve lopele sale premium atât cu măr -cile MAN, cât şi cu NEOPLAN. Mo -

delul Conti Coach HA3 a îndeplinit cusucces specificaţiile tehnice ale pro -ducătorului, în ceea ce privește echi -parea pentru deplasări pe distanţelungi, iar modelul Conti CityPlus HA3a câştigat aprecieri pen tru deplasărileregionale. În timp ce anvelopele pentruautocare destinate în mod specialdeplasărilor cu viteze mari şi pe dis -tanţe lungi pot oferi un grad ridicat deeficienţă datorită kilo me trajului cuconsum eficient de com bus tibil şi de -monstrează un com por tament exce -lent pe carosabil ud, câştigând ad mi -ra tori graţie preciziei de încredere adirecţiei, anvelopele pentru deplasărire gionale se evi den ţiază printr-un ran -da ment kilometric deosebit, o ma ne -vrabilitate excelentă şi proprietăţi deaderenţă pe carosabil ud, pe toată du -ra ta de viaţă. Ambele mo dele de an -ve lope au eticheta de cla sificare „A”a UE pentru aderenţă pe carosabil ud.

Toate anvelopele Continental degeneraţia a treia au la bază o carcasăpremium care poate fi reşapată, cutaloane cu cordoane de oţel ranforsatşi pot fi recanelate. Stratul interior cusis temul brevetat AirKeep® reducecedarea lentă a aerului.

Anvelope Continental - echipare originală MANAnvelope pentru camioane:

Conti EcoPlus HS3: 315/70R22,5 şi 315/70R22,5 XLConti EcoPlus HD3: 315/70R22,5Anvelope pentru autobuze

Conti CityPlus HA3: 12 R 22,5Conti CityPlus HA3: 295/80R22,5Conti Coach HA3: 295/80R22,5Conti Coach HA3: 315/80R22,5

PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

NŢ

Ă

Recomandări privindconducerea pe timpde vară

Conducerea pe timp de vară poate duce la evenimente neplăcute,de aceea este recomandabil să se țină cont de câteva sfaturi.

O dată instalată vremea caldă,trebuie să se țină seama dealternanța dintre zilele cu căl -

duri mari și cele ploioase, fiind nece -sa ră adaptarea la condițiile de mers.

Fiți atenți și adaptați viteza în func -ție de situație. Reduceți viteza în cazulunei ploi torențiale. Pe asfalt și pemar ginea drumului unde sunt deni ve -lări, se creează o peliculă de apă șiapare ac va planarea. Încetiniți vitezaacolo unde asfaltul în lumină pare maiînchis la cu loare, lucios sau are peticeproaspete. În astfel de zone, asfaltulîn cins scade aderența, fiind mai puținpo ros și neabsorbind aproape delocpe tele de ulei, care îl fac extrem dealu necos. Frâ nați cu mult înaintea unuiviraj, mai ales în zonele în care asfaltuleste foarte în cins. Evitați rularea pede ni velările din ex teriorul virajelor,acolo unde zonele cu asfalt supraex -pus soarelui prezintă efec tul de valuridin cauza traficului greu. Astfel, vețievi ta ieșirea în decor pe exteriorul vira -jului.

Trebuie verificat nivelul de apăpen tru răcirea motorului, asigurândun nivel de lichid de răcire optim.

Este recomandat să schimbațicau ciucurile de iarnă cu cele de varăde oarece materialul din care sunt con -stru ite se adaptează și are aderență

mai bună la temperaturile ridicate de -cât cele de iarnă. Dacă este posibil,le puteţi încărca cu azot. Astfel, sepăs trează cauciucul rece şi dureazămai mult. În sezonul estival, cauciu -cu rile de vară trebuie să mențină con -tactul cu carosabilul atât pe ploi toren -țiale, cât și în condiții de carosabilîn cins. Asigurați-vă că toate pneurile,in clusiv roata de rezervă, au presiuneaco rectă. Verificați nivelul uleiului demotor și în ce condiție este. În cazulîn care nu folosiți un ulei universal ca -re se cere schimbat la un an de zile,schimbați uleiul de iarnă cu unul spe -cific pentru vară sau cu unul universal.

Verificațiclimatizareași reîncărcațiinstalația cu freonClimatizarea este extrem de soli -

citată în timpul iernii. Când urcați lavolan și este extrem de cald în ma și -nă, nu porniți aerul condiționat imediat.

Prima data deschideți toate geamurileși aerisiți câteva minute.

Un filtru de aer murdar determinăma șina să consume mult mai multcarburant. Demontați și aspirați filtrulde aer. O să rămâneți surprins cât prafși insecte se adună în filtrul de aer.

Întotdeauna este bine să aveți ope reche de ochelari de soare la înde -mâ nă. Soarele poate fi orbitor, în spe -cial în lunile de vară, și poate afectase rios capacitatea de a vedea ce seîn tâmplă în jurul dumneavoastră. Toțio chelarii de soare vă ajută. Pentrucon dus, cei mai buni sunt ochelarii culen tile polarizate, care reduc reflexiileși oferă o percepție clară.

Opriți ori de câte ori simțiți nevoiapentru repaus.

Material realizat cu sprijinul Lafarge

Apa este esenţială pentru sănătateși cu atât mai mult atunci când estecald afară trebuie să ne hidratămcorespunzător (minim 2 litri delichide pe zi).

iunie 2014......................................................................................................................................................

INT

ER

VIU

27...................................................................................................................................................... iunie 201426

INT

ER

VIU

TimoCom pariazăpe inovațieBursele de transport au depășit demult stadiul în care erau doarsimple legături între marfă și camioane. Astăzi, inovațiile suntpreluate în număr tot mai mare, oferind utilizatorilor instrumenteutile și flexibile, menite să crească eficiența, precum și siguranțatranzacțiilor, cu condiția să fie înțelese și folosite. Am discutatdespre viziunea de viitor a TimoCom cu Szilard Cserny,Reprezentant Vânzări pentru România și Moldova.

Ziua Cargo: Cât decomplexe au devenitlucrurile pe bursaTimoCom?Szilard Cserny: Pe lângă posi -

bi litatea de a căuta mărfuri şi cami oa -ne, am dezvoltat şi bursa spaţiilor dedepozitare. În momentul de faţă suntîn jur de 30.000 de spaţii ofertate: de -pozite şi spaţii de logistică. În plus, peharta integrată TC eMap®, acum esteşi soluţia de urmărire Tracking, carecon ţine diferite sisteme telematice peo singură platformă. Scopul nostru esteca, în cel mai scurt timp posibil, să

implementăm toate sistemele te le ma -tice care există pe piaţa din Europa.

Anul trecut în iulie, am început cu12 sis te me, cele mai mari din Europa,iar în mo mentul de faţă sunt peste 90de sis teme telematice integrate. Acestlu cru dă posibilitatea ca transportatorii

uti lizatori TimoCom, printr-o setare foar -te simplă, să poată utiliza sistemul tele -ma tic de care dispun inclusiv pe platfor -ma TimoCom. Astfel, operatorii detransport pot urmări camioanele şi peplat forma TimoCom, în timp real. Maimult decât atât, pot oferi clienților con -trac tați pe bursă ca pe perioada trans -portului de la încărcare până la des -cărcare să își poată urmări marfa întimp real. Sistemul a început să fie uti -lizat, iar noi credem că reprezintă unadintre tendinţele de viitor.

Totuși, există un efort consistentpen tru a explica utilizatorilor modul încare funcționează noul produs.

Practic, trebuie să sunăm şi clienţiişi operatorii de transport pentru a-ianun ţa că există acest produs și cumpoate fi folosit.

Există o anumită rezistență mani -fes tată de piață pentru produsele noi.

Siguranța reprezintă unaspect prioritar întransporturi. Ce măsuri ațiluat în acest sens?În primul rând, verificăm foarte atent

fiecare nou client care acce sea ză bursaTimoCom, indiferent dacă este vorbadespre un utilizator aflat în perioadade testare sau de un abo nat. Există oserie de documente pe baza cărorarealizăm aceste verificări și, în plus, înfiecare ţară unde acti văm, avem unpartener cu ajutorul că ruia obţineminformații despre firmele din respectivațară, cum ar fi situația finanaciară.

Totodată, este verificată identitateapersoanelor de contact. Solicităm in -clu siv un contract de muncă. Toateda tele de contact, numere de telefon,faxurile etc sunt verificate.

Verificările sunt realizate pentrusiguranţa clienţilor noştri și, odată in -trod use, datele de contact nu mai potfi modificate. Dacă se doreşte mo di -fi carea acestora, se trece din nou prinpro cedurile de verificare.

Bineînțeles, este datoria și inte re -sul fiecărui utilizator să confrunte da -

te le furnizate de un potențial partenercu cele existente pe bursă, mai alescând este un partener nou.

În momentul în care constată căa vorbit cu o persoană care nu e tre -cu tă pe profilul companiei, sună lafirma res pectivă şi întreabă: „am vorbitcu per soana X, lucrează la firmă?”.Sunt veri ficări care se pot face în doarcâteva minute şi pot exclude aproapesută la sută furturile de marfă şi deidentitate.

Infracţionalitatea este încreştere în Europa.Măsurile pe care le-aţi luatsunt suficiente?Niciodată nu putem considera că

este suficient. Întotdeauna încercămsă fim cu un pas înainte, să aducemnoi reguli în legătură cu accesul pebur să. Totuși, dacă utilizatorii sunt pre -cauți, nu ar trebui să fie probleme. A -ces tea apar în momentul în care sepri meşte o ofertă bună şi nu este veri -fi cată. Neglijenţa duce la majoritateafurturilor.

Noi spunem că încrederea esteun lucru bun în acest domeniu, darve rificarea este şi mai bună. De altfel,acesta este şi motto-ul nostru.

În ceea ce privește problemele deneplată sau întârzieri la plată, acesteasunt legate în mare măsură de luptatot mai crâncenă pentru supravieţuire.Resursele financiare ale firmelor seîm puținează.

Care este viziuneade viitor a TimoCom?Astăzi, o simplă bursă este prea

puţin. Noi considerăm că pentru a răs -punde solicitărilor de pe piața euro -

pea nă este nevoie să venim cu lucrurinoi, să implementăm inovații care săcreas că eficiența pentru utilizatoriinoștri.

Un exemplu în acest sens estedez voltarea, pe lângă bursa de trans -port, a unei burse de licitare. Acestlucru presupune că diverşi clienţi detransport - mai ales din Europa deVest - publică diferite tendere pentrucontracte pe termen lung. Clientul îșipublică cerințele și există o perioadăstabilită de timp în care transportatoriipot depune ofertele.

Nici transportatorul nu vede pre -ţu rile celorlalte firme, nici firma careor ganizează tenderul nu vede oferta.În momentul în care se termină pe ri -oada de depunere a ofertelor, clientulprimeşte o înştiinţare cu un tabel ceconține toate ofertele de preţuri aletrans portatorilor. Firma care orga ni -zează tenderul invită transportatoriiale căror oferte sunt cele mai intere -san te pentru discuții directe și sem na -rea contractului.

Din păcate, puține firme din Euro -pa de Est participă la aceste tendere.Îi îndrumăm pe transportatorii românicum să folosească programul şi lerecomandăm să încerce acest produs.

Care este evoluțiautilizatorilor TimoComîn România?Dacă discutăm despre 2013, creş -

te rea numărului clienților din Româniaa fost una semnificativă faţă de cele -lal te ţări din Est, chiar şi faţă de celedin Vest. Practic, România a fost în2013 în top 3 Europa pentru TimoComdin acest punct de vedere. Oferim ser -vicii de calitate, dar principalul motival creșterii este legat de atenția pecare o acordăm siguranţei, chiar dacăla început a fost foarte greu să con -vin gem transportatorii români asupraimportanței etapelor de verificare.După un timp, au înţeles că acestlucru este benefic şi trebuie făcut.

La ora actuală, înregistrăm o ten -dință de creștere și în rândul trans -por tatorilor deținători de camionetemici, cu capacitate de până la 1,5 t.Sunt multe partide mici de marfă trans -portate în Europa.


„În legătură cu incidentele deplată, avem o echipă de avocațipentru recuperare creanţe. Atuncicând un client TimoCom are oproblemă cu un alt clientTimoCom, putem să intervenim şi,în 80% din cazuri, avem succes.Problemele apar în momentul încare firma intră în insolvenţă.“

„Prima condiţie pentru a primiacces pe bursa TimoCom este carespectiva firmă, transportator saucasă de expediţie să aibă vechimede minim 6 luni. Astfel, putem săavem istoricul ei.“

TimoCom în cifre:- 450.000 de oferte de transport

marfă pe zi- Aproximativ 100.000 de utilizatori

în toată Europa- 30.000 de spaţii ofertă de

depozitare şi spaţii de logistică.

iunie 2014...................................................................................................................................................... 29...................................................................................................................................................... iunie 201428

LA

NS

AR

EL

AN

SA

RE tamente disponibile include versiuni de

3.000, 3.520 şi 4.100 mm, volumele deîncărcare ajungând acum până la 19,6mc. Masa totală a modelelor furgon mer -ge de la 3,3 până la 7 t, cu o sarcinăuti lă de până la 4.000 kg. Înălţimea ma -xi mă a vehiculului este de 2,1 m, astfelîncât chiar şi cei mai înalţi utilizatori potsă stea drepţi în compartimentul de în -cărcare; lungimile exterioare variazăîntre 5.040 şi 7.500 mm, iar compar ti -mentul de încărcare are lungimi cuprinseîntre 2.600 şi 5.100 mm.

Gama de modele şasiu-cabină estecea mai extinsă de pe piaţă, cu masemaxime de la 3,3 la 7 t, ampatamentede la 3.000 la 4.750 mm şi lungimi totalede până la 6.190 mm. Noul ampatamentde 4.100 mm şi versiunea cu axă simplăoferă o manevrabilitate excelentă şi osuprafaţă carosabilă de 4.500 mm. Noulşasiu-cabină Daily este singurul dinclasa sa care oferă o sarcină utilă depână la 4.700 kg.

Noua arhitectură cu ampatamentelungi şi overhang spate redus a îm bu -nă tăţit echilibrul şi manevrabilitateanoului van Daily fără a-i compromite agi -li tatea în spaţii înguste. Raza sa deîntoar cere, de 10,5 m, este cea mai bu -nă în categoria sa.

Quad-Leaf pentru operformanţă crescutăMai sus amintita suspensie faţă

Quad-Leaf are la bază un aranjamentdublu cvadrilateral, cu arcuri cu foi trans -ver sale, care produce rezultate exce len -te în termenii dimensiunilor şi ma se lor.Această suspensie standard pentru toatemodelele de până la 3,5 t oferă o sarcinămaxim permisă de 1.900 kg (cu 100 kgmai mult decât versiunile ante rioare), ogardă la sol pentru variantele de şasiu-

cabină de 175 mm (plus 45 mm) şicapacitate de încărcare mai mare.

Sistemul de suspensie faţă dispune,de asemenea, de o versiune cu aranja -ment dublu cvadrilateral, dar cu barăde torsiune, denumit Quad-Tor, destinatmo delelor cu axă dublă şi adaptat sar -cinilor grele de transport. Acesta oferăo sarcină maximă pe osie de 2.500 kg(2.100 kg pentru variantele de până la5 t). Această soluţie, care utilizează obară de torsiune ca element flexibil, esteun element unic în sector şi a re pre zen -tat unul dintre punctele forte ale Dailyîncă de când a fost lansat.

Pe spate, sistemul de suspensiepentru versiunile cu axă simplă a fostla rândul lui revizuit, iar geometria sa afost recalibrată. O reducere a masei cu8 kg în comparaţie cu modelul anterior,alături de coborârea spaţiului de încăr -care cu 55 mm, face din noul Daily uncompetitor redutabil pe piaţa vehiculelorcu tracţiune spate.

Din punctul de vedere al siguranţei,în plus faţă de sistemul standard ESP,

noul Daily introduce un sistem de aver -tizare acustică la părăsirea benzii decir culaţie fără acţionarea semnaliza toa -re lor, denumit LDWS (Lane DepartureWarning System).

Noul Iveco Daily

Strong by Nature...Adică puternic prin însăşi natura sa. Aşa se poate caracterizape scurt noul Iveco Daily, exponentul celei de-a treia generaţiide vehicule uşoare a constructorului italian. Un model carebeneficiază de ADN-ul profesional al predecesorilor săi, de toatecalităţile unui super erou, de aceeaşi extraordinară flexibilitateca şi generaţiile anterioare, de robusteţea unui camionşi de manevrabilitatea unui autoturism.

MotorizăriMotor Putere Cuplu Turbo Standard

maximă(CP) maxim (Nm) emisiiF1A 106 270 wastegate EURO 5B+2,3 l 126 320 wastegate gamă uşoară

146 350 geometrie variabilăF1C 146 350 wastegate3,0 l 170 430 geometrie variabilă

205 470 turbo dublu146 350 wastegate EURO VI170 400 geometrie variabilă gamă grea

Natural Power 136 350 wastegate

D e toate acestea am avut oca -zia să ne convingem din plinîn cadrul lansării celei mai noi

generaţii Daily, la începutul lunii iunie,la Torino, unde am avut şi prilejul dea tes ta modelul din toate punctele deve de re, pe pista de încercări de la Ba -loc co.

În timp ce 80% dintre compo nen -te le sale au fost reproiectate, noul Dailyşi-a păstrat structura clasică a şasiuluicu cadru, împrumutată de la gamelegrele, care a reprezentat un elementcheie al ADN-ului său şi care îi asigurăro bus te ţea, versabilitatea şi dura bi li ta -tea în timp, ală turi de o flexibilitate ma -ximă în ceea ce priveşte posibilităţilede ca ro sa re pentru versiunile de şasiu-ca bină. Eforturile de pro iectare alecom paniei s-au focusat pe am bele ver -siuni ale ve hi culului, îmbună tă ţind şimai mult ergo no mia, confortul, uşurinţaîn conducere şi manevrabilitatea.

Capacitatea versiunii furgon a fostmă rită prin revizuirea raportului întream patament, lungime totală şi lungimeutilă. Acest lucru a condus la creareaunor modele cu o capacitate de 18 şi20 mc, care oferă cel mai bun spaţiu deîn căr care din categoria sa, precum şila o versiune de 10,8 mc, cea mai bunăîn clasă din punctul de vedere al efi -cien ţei de încărcare.

O altă noutate interesantă este sus -pen sia faţă Quad-Leaf, standard pe toatemo delele de 3,5 t, care reprezintă o com -bi naţie optimă între versiunile anterioarecu roată simplă şi dublă, ga rantând oca pa citate înaltă de încărcare, o gardăla sol op timă şi o sarcină pe osie maximă.Pen tru modelele cu axă simplă, sus -pensia spa te a fost, la rândul ei, re -proiectată, ceea ce a atras două im -portante îmbu nă tăţiri: scăderea înălţimiiplatformei de în cărcare cu aproximativ55 mm, pentru a facilita încărcarea şi

descărcarea, şi o di minuare a influenţeitransferului în căr că turii în viraje.

Alte principii avute în vedere de con -struc torul italian au fost reducerea con -su mului de combustibil comparativ cumodelul anterior, îmbunătăţirea costurilorde operare a vehiculului şi, nu în ultimulrând, a confortului şi ergonomiei la bord.

Tradiţia continuăRevenind la şasiu, structura ramei

acestuia este un element vital în robus -te ţea şi modularitatea vehiculului. Struc -tu ra şasiului cu profil în C, fabricat dinoţel de înaltă rezistenţă, asigură o dura -bi litate mare şi o flexibilitate înaltă deca rosare. Această soluţie este suportulideal pentru orice configuraţie Daily.

În ceea ce priveşte versiunea furgon,Iveco doreşte, prin intermediul noiigame, repoziţionarea pe segmentul devanuri cu axă simplă. Gama de am pa -

...................................................................................................................................................... iunie 201430

LA

NS

AR

E

Motorizări eficienteClienţii noului Daily au la dispoziţie

o gamă de motorizări cu capacităţi cu -prinse între 2,3 şi 3 l, două tipuri decom bustibil (diesel şi gaz natural com -pri mat) şi 9 versiuni de putere cuprinseîntre 106 şi 205 CP. Motoarele suntdis po nibile în variante EURO 5b+ cuEGR sau în versiune EURO VI, echi -pa tă cu un sistem combinatEGR+SCR. Siste mul de post-tratareeste compact şi este localizat la înăl -ţi mea şasiului, fără impact asupraspaţiului de încărcare. Pe ver siu nileEURO VI (de 3 l), sistemul com monrail de nouă generaţie permite pre -siuni ale injecţiei de până la 2.000 bar.

Toate transmisiile sunt cu şasetrepte, oferta incluzând şi cutia de vitezeau tomatizată Agile, care poate fi utilizatăîn mod automatic sau secvenţial.

Noul Daily dispune de tehnologii im -portante, de natură să limiteze consumulde combustibil, fiind posibilă o reducerea acestuia cu 5,5%, în funcţie de di fe -ri tele versiuni ale vehiculului şi putândajunge până la 14% cu EcoPack pentruaplicaţii urbane.

Prin simpla apăsare a unui butonla bord, noua funcţiune EcoSwitch per -mite o utilizare economică a motorului,prin re ducerea cuplului maxim. „Alter -

na torul In teligent” este un mod de ope -rare care per mite recuperarea energieicinetice a ve hiculului. Un alt sis temimplicat în eco nomia de com bus tibileste EcoMac, care controlează sis -temul automat de aer condiţionat, pen -tru optimizarea operării compre so rului,în funcţie de necesităţile de răcire acompartimentului pasagerilor. Altesoluţii adoptate vizează îmbu nă tă ţi reaaerodinamicii şi reducerea fricţiunii lanivelul motorului.

Eleganţă şi confort„Aerul de familie“ este acum prezent

şi în cazul noului Daily. Designul vehi -cu lu lui a fost complet reînnoit şi îi conferăo personalitate puternică, un stil distinctivşi detalii atent studiate.

Partea din faţă constă din diferitemodule: suprafaţa vitrată a parbrizului,în cadrată de piloni negri, se continuălin prin ferestrele laterale şi seîntâlneşte cu banda creată de farurişi grilă la înălţimea oglinzilor. Capotaeste plasată între cele două moduleca un element în levitaţie; forma şidimensiunile sale fa cilitează accesulla compartimentul mo torului. Mai jos,bara de protecţie se extinde către arculroţilor, continuând pe laterale.

Dar în afara faptului că îi conferă oper sonalitate marcantă, designul esteşi în strânsă conexiune cu funcţio na li -ta tea. Farurile au o poziţie înălţată şi re -trasă, pentru a evita daunele în cazulunor coliziuni minore. Linia continuă din -tre faruri şi grila frontală coboară, pentrua sublinia energia şi ţinuta de drum.Benzile laterale protejează caroseria şisepară din punct de vedere estetic sec -ţiunea inferioară de părţile mecanice alesecţiunii superioare dedicate cabinei şicompartimentului de încărcare. Spaţiilevitrate mari fac interiorul mai luminos şicresc vizibilitatea verticală, iar noul stilîmbunătăţeşte aerodinamica vehiculului.

Şi interiorul cabinei a fost completreproiectat. Noul bord a fost desenatpen tru o ergonomie optimă, scaunul şivo lanul permit şoferului să adopte o po -zi ţie de conducere şi să aibă o expe -rien ţă similară conducerii unui autoturismpremium.

Toate elementele de control şi buzu -n arele de depozitare au fost proiectateîn ideea de a le face uşor de accesatdin poziţia de conducere. Acestea încludcinci compartimente închise, trei su por -turi pentru pahar, precum şi un com par -timent special conceput pentru obiectede folosinţă curentă, cum ar fi telefoanelemobile sau tabletele.

Managementul inteligent al spaţiului,izo larea fonică a cabinei creată prin utili -za rea unor materiale care absorb su ne -tele şi un control mai eficient al sistemuluide aer condiţionat fac viaţa la bordextrem de confortabilă. Acest aspecteste şi mai mult îmbunătăţit prin inter -me diul unei game largi de elementeinfo-telematice. În special, platformaIVECONNECT permite şoferului să ad -ministreze un sistem de infotainmentcare include radio, MP3 player, Blue -tooth, cameră pentru partea posterioarăşi sistem de navigaţie prin satelit, toateputând fi activate prin intermediul unuitouch-screen montat pe bord.

Un vehicul cu adevărat nou şi efi -cient, inovator ge neraţie Daily care vacuceri, fără în doială, piaţa europeană(şi nu numai) prin flexibilitatea, forţa şiefi cienţa sa, vine acum la acelaşi preţca şi modelul anterior. Dar cu mult maimulte avantaje.

Raluca MIHĂILESCUTorino, Italia

[email protected]

Noul Iveco Daily8.000 combinaţii diferite între şasiu, motor şi elemente mecanice, prin:

- 6 variante de masă maximă, de la 3,3 la 7 t;- 3 ampatamente, 5 lungimi şi 3 înălţimi interne pentru furgon;- 6 ampatamente şi lungimi cuprinse între 3 şi 6,2 m pentru gama de bază;- 9 variante de volum al spaţiului de încărcare, de la 7,3 la 19,6 m;- 9 motorizări, de la 106 la 205 CP;- lungime a spaţiului de încărcare de peste 5,1 m;- 15 compartimente de depozitare la nivelul cabinei, dintre care 5 închise;- peste 40 de opţiuni ce se pot monta din fabrică;- versiuni furgon, furgon semi-vitrat, şasiu-cabină, şasiu cu cabină de echipaj,

minibus etc.

iunie 2014......................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

33...................................................................................................................................................... iunie 201432

PR

EZ

EN

TAR

E

U na dintre cele mai importantegame de anvelope din familiaST:01™ Neverending™ E -

ner gy™ este cea destinată semire -mor cilor. Performanţele acestor anve -lope le-au ridicat pe cele mai înalte

poziţii în vârful gamei de produse eti -ch etate EU, obţinând calificative AAîn ceea ce priveşte rezistenţa la rulareşi aderenţa pe umezeală. GamaST:01™ Neverending™ Energy™ ofe -ră atât siguranţă, cât şi economie

ener getică (generând, totodată, şireducerea emisiilor poluante), men ţi -nând o performanţă ridicată din punc -tul de vedere al durabilităţii şi kilo me -trajului.

Toate acestea au fost făcute posi -bi le prin modelul inovator al benzii derulare, prin tehnologia compuşilor detip dublu-strat, având conţinut ridicatde silica, acesta generând mai puţinăcaldură şi scăzând rezistenţa la rulare,asigurând rezistenţă crescută la tăie -turi şi zgârieturi, dar şi kilometraj mărit.O altă inovaţie importantă se referă lageometria flancurilor şi a talonului,acesta din urmă fiind ranforsat, înfă -şu rat cu o structură metalică.

Mai multă vitezăAşa cum precizează specialiştii

din cadrul Pirelli, în comparaţie cu ga -ma anterioară, noile anvelope ST:01™Neverending™ Energy™ reduc cu20% rezistenţa la rulare. Aderenţaex ce lentă pe umezeală a fost men ţi -nu tă, în timp ce kilometrajul anve lo -pe lor a crescut cu 10%.

Laboratoarele Pirelli Biccoca re pre -zin tă centrul principal de cercetare şites tare a noilor tehnologii, care vor fiuti lizate în dezvoltarea modelelor ben -zii de rulare, proceselor ecologice depro ducţie, materialelor, pentru a mărisi guranţa şoferului şi a micşora con su -mul de combustibil. ST:01™ Ne ve rend -ing™ Energy™ reprezintă evo lu ţianaturală în această direcţie, bene ficiileîn ceea ce priveşte ad mi nis trarea

Pirelli ST:01™ Neverending™ Energy™Siguranţă şi economieenergeticăST:01™ Neverending™ Energy™ reprezintă o gamă de anvelopede ultimă generaţie, destinate vehiculelor de transport marfă,dezvoltată de Pirelli, care a obţinut calificative AA pe etichetaEU. Caracteristicile cheie ale acestor produse sunt performanţade vârf, durabilitatea crescută şi kilometrajul îmbunătăţit.

flotelor fiind sem ni ficative, având în ve -dere faptul că anvelopele de pe se mi -remorcă generează 50% din re zis tentala rulare. În plus, calificativul „A” obţinutpentru clasa de frânare pe umezealăare importanţă funda men tală în ceea cepriveşte anvelopele de pe semiremorcă.

Fabio Montanaro, directorul decer cetare şi pre-dezvoltare pentruPirelli Truck, subliniază importanţa cer -ticării AA „...atât pentru contribuţia pecare semiremorca o are în comparaţiecu întreg vehiculul în generarea rezis -tenţei la rulare şi, în consecinţă, con -sumul de combustibil, dar şi în ceea

ce priveşte siguranţa, având în vederefaptul că semiremorca frânează înain -tea cabinei, pentru a ţine camionulsub control pe perioada decelerării.De sigur, lucrăm pentru îmbunătăţireaca li ficativelor RR şi WG ale an ve -lopelor de pe celelalte axe.”

Fabio Montanaro adaugă faptul că„%pro vocarea imensă a fost dez -voltarea în sine a unui astfel de pro -dus, fără să omitem alţi indicatori im -por tanţi care nu fac parte din etichetaEU. Acest nivel de performanţă nuapare accidental şi nu fără un volumcon siderabil de muncă. Partea de

cercetare de noi materiale şi profiluria durat mai multe luni. Obiectivul afost clar: să dezvoltăm produse fiabile,care oferă o performanţă ridicată petoate fronturile.”

Dar inovaţiile nu se opresc la struc -tura anvelopei. Pentru a ajuta admi -nis tratorii flotelor să îşi menţină an -velopele în condiţii bune, pentru aprofita la maximum de potenţialul lor,Pirelli a conceput o vastă reţea de sis -teme şi servicii suport, în primul rândprin Cyber™ Fleet, sistemul care mo -ni torizează presiunea anvelopelor întimp real.

PU

BLIC

ITATE

...................................................................................................................................................... iunie 201434

EV

EN

IME

NT

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

35

P arte a magnificului efort de re -înnoire completă a întregii salegame, finalizată anul trecut,

proiectarea noii familii de vehiculedestinate activității de distribuție a avutla bază experiența reușitelor trecutului,acestea moștenind calitatea și fiabi li -ta tea generațiilor anterioare, dar evo -luând în mod optim în termeniiemisiilor poluante, ai eficienței și aicon fortului la bord.

Noua gamă Renault Trucks D aevoluat, astfel, într-o ofertă mult maiclară, care constă din patru versiunide vehicule, de natură să răspundătuturor necesităților clienților. RenaultTrucks D cabină 2,1 m acoperă seg -mentul de la 10 la 18 t, Renault TrucksD Wide pe cel de la 16 la 26 t, iar Re -nault Trucks D Access - de la 18 la26 t. O noutate interesantă este ver -siu nea Renault Trucks D cabină 2 m,dezvoltată pentru necesitățile de trans -

port ale clienților care au nevoie desoluții pe intervalul de mase cuprinseîntre 3,5 și 7 t.

Două noi motorizări EURO VI, DTI8 și DTI 5, un nou design care atestăapartenența la familia Renault Trucksprin grila radiatorului în forma sim bo -lu lui Pi, un interior redesenat pentruun confort și o ergonomie optimă, darși multiple posibilități de carosare,aces tea sunt, pe scurt, câteva dintrepunc tele forte ale unei game dez vol -tate în strânsă colaborare cu clienții.

Un adevărat centrude profitGama Renault Trucks D se înscrie,

la rândul său, în principiile unitare careau stat la baza dezvoltării noii familii:un camion trebuie să fie un centru deprofit, trebuie să nu-și dezamăgeascăniciodată clientul, să-și facă șoferii

mândri și să protejeze afacerea cli en -ților.

Cei implicați în activitatea de distri -bu ție sau de servicii municipale înmediu urban sunt supuși unor restricțiiconsiderabile, care au un impact im -por tant asupra productivității lor. Astfel,noile vehicule din gama D au fost pro -iectate în ideea reducerii costurilorope ra ționale ale clienților.

Noile motoare DTI 5 și DTI 8 aula bază tehnologii deja verificate șites tate, adaptate aplicațiilor urbane.Res pectând normele EURO VI, aces -te propulsoare oferă un consum decombustibil similar cu al versiunilorEURO V. Sunt echipate cu sistemturbo cu geometrie variabilă, ceea cele conferă mai multă flexibilitate, pre -cum și cu un ventilator decuplabil. Mo -toa rele beneficiază, de asemenea, deo presiune maximă a injecției de 2.000bar, pentru îmbunătățirea combustiei.

Cu motorul de 4 cilindri dezvoltatde Grupul Volvo, Renault Trucks oferăacum cel mai puternic propulsor depe piață din această categorie, fiinddis ponibilă o versiune capabilă să dez -vol te o putere maximă de 240 CP (cu -plu maxim 900 Nm) - similară cu aunui motor de 6 cilindri, dar la o masămai redusă, care permite o mai mareca pacitate de încărcare. DTI 5, cu 4ci lindri în linie și o capacitate de 5,1 l,este disponibil și într-o versiune de210 CP și 800 Nm. DTI 8, cu 6 cilindriîn linie și capacitate de 7,7 l, este dis -po nibil în trei variante: 250 CP și 950Nm, 280 CP și 1.050 Nm și 320 CPși 1.200 Nm.

Pentru versiunea D Cab 2 m, edis ponibil un motor DTI3, capabil sădezvolte puteri maxime de 150 și 180CP și cupluri înalte de la o turație por -nind de la 1.200 rpm. Modelul poatefi echipat cu transmisii manuale sauautomatizate cu 6 trepte.

Recircularea gazelor de eșapa -ment răcite (sistem EGR) face posibilăreducerea mai eficientă a emisiilor laturații mai reduse, în timp ce pompade AdBlue asistată pneumatic facepo sibilă injectarea de soluție de ureeprin sprayere, pentru a evita crista li -za rea în timpul evacuării. În ma jo ri -tatea cazurilor, regenerarea filtrului departicule este automată. Un indicatorde pe bord semnalează șoferului căfiltrul necesită curățare, permițându-isă planifice regenerarea, proces carepoate fi demarat prin acționarea unuibuton de la bord.

Gama Renault Trucks D oferăstan dard transmisii Optitronic (pe ver -siu nea D) și Optidriver (pe D Wide),care reduc consumul de combustibilprin alegerea celei mai potrivite treptede viteză în funcție de cuplul motoruluiși topografia traseului parcurs. RenaultTrucks D Access este echipat cu otrans misie automată Allison 3000.Pen tru a se adapta cerințelor activitățiide colectare a deșeurilor, în care estenevoie de porniri și opriri frecvente,

trans misia trece automat în punctulneu tru la fiecare oprire, fără să fie ne -ce sară intervenția șoferului. Sunt dis -ponibile și trei versiuni de cutii ma -nuale, cu 6 trepte de viteză.

Manevrabilitate șisiguranțăGama D oferă o serie de echipa -

men te specifice pentru cele mai solici -tan te aplicații, cum ar fi bare de pro -tecție din oțel sau alte tipuri deele mente. De asemenea, RenaultTrucks oferă vehicule special adaptateunor domenii de activitate cu cerințespeciale, incluzând versiuni pentrucolectarea deșeurilor, automă tu ră -toare, autospeciale de stins in cendii,cisterne etc.

Gama Renault Trucks D a fost, deasemenea, proiectată pentru a accesacu ușurință cele mai strâmte zone dincadrul localităților, având o rază foartemică de întoarcere și o cabină com -pa ctă. În acest context, se remarcămo delul D Access, singurul vehicul depe piață cu podea coborâtă care oferăo lățime de 2,29 m, fapt care permitecolectarea deșeurilor pe străzi înguste,limitând, în același timp, eforturile ne -ce sare accesului în cabină.

În termenii siguranței active, Re -nault Trucks oferă sistemul de controlal direcției ESC ca și dotare standard.Siguranța pasivă a fost îmbunătățităprin ranforsarea podelei cabinei și aspătarelor scaunelor, pentru a protejamai bine ocupanții în cazul unuiimpact. Cu EURO VI, Renault Trucks

D Access este echipat cu o axă spatedirectoare controlată electronic, pentruun plus de manevrabilitate la vitezemici și mai multă stabilitate direcționalăla viteze mai mari.

Pentru o vizibilitate maximă, gamaD oferă o secțiune inferioară vitrată aușilor de ambele părți ale cabinei, par -briz panoramic (D Access oferind uncâmp vizual de aproape 220 grade),oglinzi retrovizoare alcătuite din douăsecțiuni și ferestre pe peretele din spa -tele cabinei. Toate aceste elementesunt proiectate pentru a reduce la mi -ni mum unghiurile moarte și pentru aasi gura o vizibilitate mai bună asuprace lorlalți utilizatori ai drumurilor: pie -toni, bicicliști, motocicliști, automobiliștietc.

Sistemul de frânare pe discuri estedisponibil ca dotare standard pe toatăgama, tot standard fiind și sistemeleEBS, ESC și ASR. Vehiculele din ga -ma D beneficiază, de asemenea, deasistență la frânarea de urgență, pen -tru reducerea distanței de frânare,precum și de un sistem de asistențăla pornirea din rampă, Hill Start, și deun altul care monitorizează uzura dis -curilor.

Retarderul pe evacuare este dota -re standard, în timp ce pentru motorulDTI 8 este disponibil, opțional, unretar der Optibrake. Renault Truckspoa te oferi, de asemenea, retardereTel ma electrice sau hidraulice pe ver -siunile echipate cu transmisie Allison.

Viața la bordPentru noua gamă de distribuție,

sunt disponibile nouă cabine, avândmai multe lățimi: 2,0 (noul model), 2,1m pentru D 2.1, 2,3 m pentru D Wideși unele versiuni Access și 2,5 m pen -tru alte versiuni Access. Aceste nouăvariante de cabină sunt Day Cab (dezi), Global Cab, două versiuni CrewCab cu 4 uși și 6 locuri (cabină pentruechipaj), Crew cab cu 4 uși și 8 locuri,Crew Cab cu 4 uși și 4 locuri,Nigh&Day Cab (pentru zi și noapte),Sleeper Cab (cușetă) și cabină cuintrare joasă, cu 3 sau 4 locuri.

Renault Trucks a introdus un noustil atât la exteriorul cât și la interiorulcabinelor D. Noul design adoptă lim -ba jul vizual utilizat pentru întreaga ga -mă a constructorului francez, cu grilă

Renault Trucks Distribution Days

D de la DiversitateCătre jumătatea lunii iunie, am avut ocazia de a face cunoștințăcu noua gamă de distribuție a Renault Trucks, în cadrul unuieveniment dedicat, organizat de către producătorul francezla Lyon. Acoperind toate necesitățile de transport de la 3,5 la 26 t,în peste 100 de variante, Renault Trucks oferă clienților săivehicule flexibile, dar și economice, adevărate centre de profit.

Aplicații gama Renault Trucks D- activități de distribuție, inclusiv curierat, transport cu temperatură controlată,

cisterne sau materiale de construcții- activități municipale și de mediu, inclusiv colectare deșeuri menajere,

industriale, spălare străzi, măturare, îndepărtarea zăpezii și vehicule asociatecu energii alternative

- activități de intervenție în situații de urgență, de stingere incendii, transportmateriale periculoase, vehicule de siguranță etc.

...................................................................................................................................................... iunie 201436

EV

EN

IME

NT

impunătoare și cu blocuri optice fațăîn formă de bumerang.

La interior, șoferii vor descoperinoi scaune, mai ergonomice și maisolide, și o nouă schemă cromaticăpen tru tapițerie și pentru bord. Pozițiala volan a fost studiată pentru nece -si tă țile activității de distribuție: un turo -metru central cu afișaj digital al vitezei,ele mente ergonomice de controlmontate la îndemână, pe bord, scaunecu margini ranforsate etc. În cabina DAc cess, șoferii au suficient loc să steadrepți în picioare, grație înălțimii de 2m. De asemenea, beneficiază de unscaun cu suspensie pneumatică șispa ții de stocare de peste 700 l dea -su pra parbrizului. Renault D Accessofe ră același tip de volan ca și ver -siunea D Wide, cu elemente de con -trol. Când D este echipat cu transmisie

ma nuală, schimbătorul de viteze estepla sat pe bord, pentru facilitarea acce -su lui către partea din spate a cabinei.

Nu în ultimul rând, datorită motoa -re lor EURO VI mai silențioase, nive -lu rile de zgomot din interiorul cabinelorau fost reduse. De exemplu, în cazulver siunii D Wide, este vorba de o redu -cere cu 35%, care se traduce prinaproa pe doi decibeli mai puțin.

Noul MasterDe asemenea, în cadrul eveni -

men tului de la Lyon am avut ocaziasă testăm și noul Renault Master,disponibil în versiuni cuprinse între2,8 și 4,5 t, care propune variante devan, șasiu-cabină (simplă sau de echi -paj), combi, bus și platformă-cabină.Motorul este un 2,3 l EURO 5b+, careoferă patru versiuni de putere maximă,cuprinse între 110 și 165 CP. NoulMaster dispune de tehnologie bi-turbope versiunile de motorizări capabilesă dezvolte puteri maxime de 135 și

165 CP. Această tehnologie permiteutili zarea pe rând sau împreună a unuisistem turbo de presiune scăzută și aunuia de înaltă presiune. Pentru șofer,acest lucru se traduce într-un confortmai mare în conducere, dar și în per -formanțe crescute și un consum decombustibil mai scăzut.

Este disponibil, de asemenea, unmodul EcoMode, ca dotare standard,care poate fi acționat prin simpla apă -sare a unui buton și de un sistemStop&Start, care, combinate cu tehno -lo gia bi-turbo, pot genera reduceri aleconsumului de combustibil de pânăla 10%.

Nu în ultimul rând, trebuie să amin -tim faptul că sunt disponibile varianteRenault Trucks D Cab 2.1, D Wide șiC care pot fi alimentate cu biodiesel,precum și variante D, Maxity și Masterelectrice.

Raluca MIHĂILESCULyon, Franța

[email protected]

Motorizări gama DDTI 3 (D Cab 2 m) - puteri maxime:

150 și 180 CPDTI 5 - 4 cilindri în linie, 5,1 l: 210

CP/800 Nm și 240 CP/900 NmDTI 8 - 6 cilindri în linie, 7,7 l: 250

CP/950 Nm, 280 CP/1.050 Nm și320 CP/1.200 Nm.

iunie 2014......................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

39...................................................................................................................................................... iunie 201438

PR

EZ

EN

TAR

E

M aşina prezintă o serie deelemente inovative, care aurolul de a schimba din teme -

lii percepţia asupra transportului îndomeniul construcţiilor.

Inovaţie tehnologicăCa şi diferenţe majore între prima

şi a doua generaţie, în afară de celede ordin estetic, vorbim despre un re -vo luţionar sistem de direcţie, VDS(Volvo Dynamic Direction - Direcţia Di -

namică Volvo), care asigură o stabi li -ta te perfectă la viteze ridicate, controltotal la viteze reduse şi tensiune re -dusă asupra muşchilor în timpul con -du cerii. De asemenea, este vorba şide o suspensie de tip pneu matic pen -tru puntea spate. A ceas ta schimbăcomportamentul ve hi culului şi este po -trivită chiar şi pentru mersul în carieră,apropiindu-se de senzaţia oferită deun camion utilizat la transportul demar fă, pe distanţe lungi. Chiar dacăingi nerii care au con ceput noul model

FMX au avut în minte să obţină unma xim de eficienţă în exploatare, nuau fost neglijate nici latura estetică,nici confortul. Reţeta de succes a fostcombinaţia dintre aspect şi utilitate,noul FMX fiind de-a dreptul spec ta cu -los, mai ales când îl vezi în mediul săude lucru. Bara de protecţie are acumun design mai solid, este com pu să dintrei piese, cu sec ţiunea cen tra lă înformă de „U“ întors, flancată de douăcolţuri sep a ra te, care pot fi uti lizate şipe post de trepte, acestea din urmă

fiind fabricate dintr-un mate rial flexibil,rezistent la fisurare, care se comportămai bine în ca zul impac tu lui la vitezemici decât so luţia folosită anterioar.Toate aceste componente sunt uşorde demontat şi de înlocuit. Dea suprabarei de pro tec ţie se află un dispozitivde tractare, din fontă, pro iectat pentrua suporta 32 t. Farurile re desenate culiniile lor dis tincte în cli na te sunt şi mairobuste şi oferă per for manţe supe rioa -re în ma te rie de vizi bi litate. Designulblocurilor optice ac cen tuează cone -xiu nile cu ce lelalte mo dele de auto ca -mioa ne ale fa miliei Volvo.

Mai multă atențieacordată şoferuluiNoutăţile prezentate până acum

de noul FMX continuă şi la partea dein terior, în cabină, totul fiind completschimbat aici faţă de generaţia pre ce -dentă, punându-se accentul pe unspa ţiu de lucru confortabil şi ergo no -mic. O dată cu aceste modificări, şo -

ferul beneficiază de mai mult spaţiu,mai multe opţiuni de depozitare, dar,cel mai important, şi de o poziţie maibună de condus. Volanul este echipatcu butoane de comandă integrate pen -tru funcţii multiple, inclusiv controlulvi tezei de croazieră, telefonul şi siste -mul de navigaţie etc. Noul panou deinstrumente complet negru este acumînclinat şi mai mult către şofer. Acestapoate supraveghea şi acţiona de ladis tanţă unele dintre funcţiile auto ca -

mionului prin intermediul aplicaţiei „MyTruck“, destinată dispozitivelor mobile.Aceasta include pornirea de la distanţăa sistemului de încălzire, precum şipo sibilitatea de a verifica alarma,încuietorile uşilor şi nivelul lichidelor.

Tehnologia care sereflectă în confortChiar dacă noul FMX „abundă“ la

ca pitolul inovaţie tehnologică, de de -

Noul Volvo FMX -profesionistul șantierelorCea de a doua generaţie a gamei grele destinată construcţiilor,modelul FMX, lansată în 2013, a ajuns şi în ţara noastră.

Volvo FMX 500 8x4 Rigid, T-RideMotorizare: D13, EURO 6 SCR+EGRCilindree: 12,8 lPutere: 500 CPCuplu maxim: 2.500 NmTransmisie: automatizată, I-ShiftSuspensie (față/spate): foi parabolice/foi T-Ride 90 mmSarcina totală (în combinație): 60 tEchipamente auxiliare: I-Shift „Distribuție și Construcții“, I-Shift Profesional

Avansat, poartă telematică 3G și WLAN

...................................................................................................................................................... iunie 201440

PR

EZ

EN

TAR

E

PUBLICITATE

UT

IL

Despre oameni și pentru oameni

Î ncă din faza incipientă, clientulurmărește cu atenție și interesprocesul de vânzare și calitatea

tu turor serviciilor aferente. Același lu -cru se întâmplă și în cazul clienților deservice.

Pentru o colaborare pe termenlung cu clienții, un service de vehiculegre le trebuie să aibă în vedere urmă -toa rele aspecte:

- promptitudine în răspuns și ofer -tare;

- termene scurte de livrare și exe -cuție;

- prețuri corecte și execuții efi -ciente;

- personal experimentat și dedicat.Nu în ultimul rând, trebuie avut în

vedere procesul post vânzare. Ești in -te resat de o colaborare permanentăcu clientul? În acest caz, nu uita săve rifici gradul de satisfacție a acestuiadupă fiecare serviciu oferit și ur mă -reș te să descoperi nevoile sale înraport cu serviciile oferite de cătreservice.

Iar acest lucru este important pen -tru că o afacere de succes este, defapt, despre oameni și pentru oameni.

Material realizat cu sprijinul Service Camioane -

membru Holleman Group

O dată cu schimbarea contextului economic, au avut loc modificăride comportament și în rândul consumatorilor/clienților. Mulți

s-au orientat către zona de prețuri și discount-uri, alții cătrefurnizori de servicii renumiți, însă, toți au în vedere un

punct comun - calitatea serviciilor primite.

parte, cele mai importante sunt sis te -mul de direcţie Volvo Dynamic Steer -ing şi suspensia pneumatică spate.Practic, modelele echipate cu acesteelemente duc transportul în construcţiila un nou nivel, inexistent până în pre -zent, în materie de manevrabilitate şiconfort al şoferului. Direcția DinamicăVolvo, VDS, di mi nuează surprinzătorde mult efortul depus de şofer şi, toto -dată, asigură o mai bună precizie adirecţiei, reducând semnificativ şocu -ri le provocate de ne regularităţiledrumu lui, resimţite în volan. În ceeace pri veşte noua sus pen sie de tip pne -u matic, aceasta este op timizată pentrulucrările de con strucţii, oferind confortşi agilitate consi derabile, atât în mo -men tul în care au tocamionul este în -căr cat, cât şi atunci când este gol.Siste mul de sus pensie spate este pre -văzut cu control automat al nivelului şi,datorită gărzii la sol de 300 mm, capa -ci tatea de tre ce re este excelentă peorice tip de te ren. Suspensia pneu ma -tică este dis po nibilă pentru 4×2, 6×4şi 8×4, existând, totodată, şi posi bili -tatea de a echipa maşina cu sis te mulde sus pensie pe foi T-Ride, de 90 mm.Având în vedere că bara anti ru liu estepozi ţio nată între punţile tan demului,ve hi culul are o stabilitate excelentă. Înace laşi timp, pe puntea din spate aauto camionului nu există com ponente

neprotejate ale suspen siei. Pentru undiametru de bracaj mai mic şi pentrua reduce uzura pneurilor, este posibilăcon figurarea variantei 8×4 cu puntespa te tridem având axa portantă cusis tem de direcţie cu co man dă hidra -ulică. Puntea portantă poate fi şi ridi -cată pentru a asigura o tracţiune spo -rită a punţilor motoare în condiţii di ficile.La capitolul siguranţă, amintim faptulcă noul Volvo FMX are o cabinăfabricată din oţel de mare re zistenţă.Toate componentele struc tu rii frontaleau fost reproiectate - iar pen tru multedintre acestea a fost schim bată poziţiapentru ca Volvo FMX să fie mai robustîn mediile di fi cile de pe şantierele deconstrucţii. Poziţia joasă a cabinei peşasiu per mi te un acces uşor la urcareşi la co borâre, precum şi o vizibilitatesu pe rioară în planul apropiat. De re -mar cat este şi faptul că transmisiaI-Shift este de acum disponibilă şi cupunte faţă motoare. O altă nouă ca -rac teristică a transmisiei I-Shift estein tervalul mai mare de schimbare aule iului (45.000 km). Puntea faţă mo -toare este dispo ni bilă la autotra c toa -rele şi rigidele 4×4 şi 6×6, precum şila rigidul 8×6, iar la ca pitolul mo to -rizare, noul FMX oferă mo toare EURO6 de 11 sau 13 litri. D13 are putericuprinse între 380 şi 540 CP, iar D11are între 330 şi 450 CP.

La treabă,în RomâniaDe calităţile celei mai noi generaţii

Volvo FMX ne-am putut convinge înmai multe situaţii, cea mai recentă fi -ind chiar în România. Dacă la expe -rienţa trecută, de la lansarea FMX,maşinile testate erau echipate cu sus -pensia pneumatică, de data aceas taam testat varianta clasică, cu foi dearc, atât pentru puntea faţă cât şi pen -tru cea spate. Mai concret, vorbim deun FMX 500 HP 8×4 Rigid X-High,T-Ride, maşină ce beneficiază de osar cină maximă în combinaţie de 44 t.Printre altele, amintim ca echi pa mentesuplimentare programul I-Shift „Dis -tribuție şi Construcţii“, schimbarea ma -nuală în automat şi funcţia kick-down,programul I-Shift Profesional Avan sat(pen tru construcţii sau transportul debuş teni), filtru de aer cu două elementefil trante. Pe noi ne-a încântat, dar, cusi guranţă, şoferul profesionist, care stăîn cabină mai mult decât la el acasă,câștigă foarte mult de pe urma ino va -ţiilor tehnologice oferite de Volvo -suspensia pneumatică la un camionde construcţii grele și sistemul de di -rec ţie VDS.

Alexandru [email protected]

iunie 2014......................................................................................................................................................

FO

CU

S

43...................................................................................................................................................... iunie 201442

FO

CU

S

A chiziţionarea produselor deasigurare este tratată de multeori ca şi cumpărăturile produ -

se lor dintr-un supermarket. Te depla -sezi la rafturile care te interesează, teuiţi puţin la ambalaje şi alegi în funcţiede preţ.

Acest tip de comportament nu esteunul eficient. Societăţile de asigurăriau tendinţa de a vinde produse stan -dard la preţuri cât mai ridicate, iar con -tractele privind asigurările sunt docu -mente complexe, cu multe porţiuni de„scris mic“.

„În relația dintre asigurător și trans -por tator, interesele sunt diferite: asi -gu rătorul vrea să fie profitabil, iartrans portatorul vrea să obțină un prețcât mai convenabil și, în același timp,își dorește ca rezolvarea daunelor săfie cât mai favorabilă lui. Ar trebui sămai existe cineva în piața asigurărilor

care să reprezinte interesele clienților,și acesta este brokerul, a cărui menireeste în exclusivitate aceea de a repre -zen ta transportatorul”, a explicat Cris -tian Fugaciu, director general MarshRomânia.

În aceste condiţii, apelarea la unbroker reprezintă o soluţie firească.Prac tic, este vorba despre o exter na -li zare. În loc de a avea unul sau maimulţi angajaţi care să se ocupe de re -laţia directă cu societatea de asigurare

aleasă, transportatorul poate apela laun broker care să ofere consultanţade specialitate necesară, să se ocupede administrarea asigurărilor și desolu ționarea daunelor.

Rolul brokerului este de a repre -zen ta interesele clientului său, trans -por tatorul, în relația cu asigurătorul.Mai mult, el „fluidizează” relația dintrecei doi pentru a facilita găsirea celuimai bun pachet de asigurare.

„În momentul de față, există obună parte din piață care nu bene fi -cia ză de serviciile unui broker, ci rea -li zează astfel de lucruri prin forțeproprii, prin departamente interne. Deobicei, angajaţii trans por ta to rilor co -laborează cu un singur asi gu ratorpreferat…”, a precizat CristianFugaciu.

Ieftin, dar...Alegând relaţia directă cu socie -

ta tea de asigurări, compania de trans -port obţine în general tarife bune, dar...Apelarea la o societate de asigurăriieftină aduce mai multe neajunsuri,printre care se numără riscul de a pier -de banii, dacă societatea dă faliment,şi serviciile de slabă calitate - do cu -mente gestionate greu, imobilizareamașinilor în service din cauza plățilorîntârziate pentru reparaţii... La final,se poate ajunge la costuri mai mari,chiar dacă preţul iniţial al asigurării afost unul foarte atractiv.

„Noi numim acest concept TotalCost of Risk - când te uiţi la un risc,te uiţi la toate costurile pe care îl im -plică acesta. Costul total al riscurilor

cuprinde costul total al pierderilor dinimobilizarea bunului, franșizele, chel -tu ielile legate de administrarea risculuiși primele de asigurare. Dacă exter -na lizezi şi lucrezi cu un broker, chiardacă acesta are un comision care esteinclus în primă, per total, se ajunge lacosturi mai mici. Mai mult, un brokerde asigurare puternic are o mai mareputere de negociere cu asigurătorii.În plus, brokerul îți oferă consultanțăpe toata durata colaborării, ajutându-tesă iei cele mai bune decizii pentrubusiness-ul tău din punct de vedereal riscurilor“, a arătat directorul generalMarsh România.

Relaţia dintre un broker şi asiguratîncepe înainte de încheierea poliţei,prin consultanţa de risc. Se realizeazădesignul poliţei de asigurare, ana li -zând în amănunt activitatea transpor -ta torului și identificând riscurile speci -fi ce care trebuie asigurate. Abiaul te rior, brokerul va căuta societateade asigurări potrivită pentru nevoileclientului său.

Primul pas -încredereaColaborările pe termen lung vor

aduce beneficii importante, iar pentruastfel de relaţii este nevoie, în primulrând, de încredere. Transportatorii tre -bu ie să fie deschişi cu brokerii, să leofere toate informaţiile, să caute îm -

preună modalităţi de a reduce numărulși severitatea accidentelor și de a mi -nimiza impactul financiar al acestora.

„O soluție bună pentru minimi za -rea atât a riscurilor la care sunt expuși,cât și a costului cu asigurarea esteintroducerea de măsuri interne pentrua reduce daunalitatea. Astfel, scadpre ţurile primelor de asigurare şi maşi -nile nu mai sunt imobilizate, deci costultotal al riscului scade”, a spus CristianFugaciu.

Comunicarea deficitară pare să fieuna dintre principalele probleme dintretransportatori şi societăţile de asi gu -rare, ceea ce duce la lipsa transpa -ren ței în relația celor doi. Astfel, asigu -ră torii au început să priveascătransportatorii ca pe o categorie cepr oduce pagube mari, fără a fi inte re -saţi să o limiteze, iar această percepţietrebuie schimbată. Rolul brokeruluieste esențial aici. El semnalează zo -nele care ar trebui îmbunătăţite, ajutăla identificarea celor mai potrivite mă -suri pentru a reduce numărul acci -dentelor și intermediază comunicareadintre cei doi.

„Lipsa de încredere vine din am -bele părţi. Unii asigurători au tendinţade a plăti mai puţin decât se cuvineşi cu întârziere, iar dacă se întâmplăasta, clienţii îi pot da în judecată, iarunii chiar o fac. Pe de altă parte, existătransportatori care au tendința ca, înurma reparației, să îmbunătățeascăcaracteristicile mașinii. Unii trans por -tatori efectuează reparații la prețurinejustificate. Rolul brokerului este săintervină și să armonizeze relaţiadintre cei doi pentru a oferi cel maibun program de asigurare pentrutrans portator și pentru a garanta unpar teneriat pe termen lung”, a adăugatdi rectorul general Marsh Romania.


Poliţele de asigurare pot fimodelate în funcţie de risculspecific al fiecărei firme.

George Dragne - Deputy Sales Director0727 811 [email protected]

Calea Floreasca 169A, Corp A, Etaj 3 | Sector 1,Bucureşti 014459

(o) +40 21 232 1874 | www.marsh.ro

Mai protejat şi maieficient prinexternalizarea asigurărilor

Cristian Fugaciu, directorgeneral Marsh Romania:

„Noi numim acest concept Total Costof Risk - când te uiţi la un risc, te uiţila toate costurile pe care îl implicăacesta. Costul total al riscurilorcuprinde costul total al pierderilor dinimobilizarea bunului, franșizele,cheltuielile legate de administrareariscului și primele de asigurare. Dacăexternalizezi şi lucrezi cu un broker, chiardacă acesta are un comision care esteinclus în primă, per total, se ajunge lacosturi mai mici.”

Pentru transportatorii carebeneficiază de condiții favorabilede reparație este recomandabil săintroducă o franşiză mai mare.Prima de asigurare scade iartimpul de imobilizare a vehiculeloreste minim. Costurileadministrative ale unei societăţi deasigurări legate de o daună suntîntre 50 şi 100 de euro.

Apelarea la serviciile unui broker de asigurări ajută companiade transport să obţină un pachet de asigurări bine adaptatla specificul operaţiunilor desfăşurate, ceea ce ducela scăderea costului total legat de asigurări.

iunie 2014...................................................................................................................................................... 45...................................................................................................................................................... iunie 201444

INA

UG

UR

AR

EIN

AU

GU

RA

RE

L a jumătatea lunii mai, a avutloc inaugurarea noului CentruIveco de vehicule rulate în Pan -

telimon, oraş satelit al Capitalei, situatîn zona de Est. La deschiderea ofi -cială a Centrului, au fost prezenţi MihaiDaderlat, General Manager EastEurope, şi Marta Nappo, EMEA UsedVehicles Marketing Director.

Prin această investiție se pot aco -peri necesităţile regiunilor învecinate,cum ar fi Ţările Baltice, Ucraina, Mol -do va, Bulgaria, Turcia, Grecia sauOrientul Mijlociu, prin Marea Neagră.De asemenea, centrul ocupă o poziţiestrategică şi la nivelul Capitalei, fiindlo calizat în partea de Est a Bucu reş -tilor, în apropiere de autostrada cătreConstanţa şi la numai câţiva kilometride Iveco Truck Service.

Construcţia a debutat în lunanoiembrie 2012 şi s-a încheiat în ia -nua rie anul acesta, centrul, care dis -pune de un personal de 14 angajaţi,ne cesitând o investiţie de 500.000euro.

Centrul din Pantelimon va fi punc -tul de referință pentru vehiculele uzate

Iveco de pe tot teritoriul ţării şi va ges -tio na numeroase activităţi, printre carein specţia tehnică a vehiculelor pro -venite din contracte de buy-back şitrade-in, recondiţionarea acestora şipro movarea lor prin toate mijloacelede comunicare oferite de reţea, cumar fi site-uri internet dedicate comer -ţu lui vehiculelor uzate şi site-uri deso cializare.

Prin activităţile noului centru, Ivecoîşi susţine obiectivul lărgirii oferteicătre clienţii proprii, prin intermediulce lor mai bune vehicule destinateleas ing-ului clienţilor finali sau reţeleilo cale de dealeri. Centrul din Pan te -li mon poate fi considerat primul UsedTruck Center care va administra toatepro dusele mărcilor din cadrul grupuluiCNHi Industrial, care includ echipa -men te agricole (Case, New Holland,Steyr), echipamente de construcţii(Case, New Holland), autovehiculeco merciale (Iveco, Astra, Iveco Bus,HeulezBus, Magirus, Iveco DefenceVehicles), dar şi semiremorci şi, în vii -tor, vehicule aparţinând altor mărci,provenite din buy-back sau trade-in.

Iveco oferă o gamă completă devehicule rulate, în stare foarte bună,cu livrare imediată, care reprezintă oadevărată alternativă la un vehiculnou, punând, totodată, la dispoziţieva riate opţiuni de finanţare şi garanţieoferite de către reţeaua oficială Iveco.Înainte de a fi repuse în piaţă, ve hi -cu lele uzate - dintre care unele recentîn matriculate, şi cu doar câţiva kilo -metri - sunt identificate şi supuse unorcon troale riguroase pentru a ofericlien ţilor produse sigure şi de în cre -dere.

În domeniul vehiculelor uzate, sto -cul de anul trecut a fost de 348 unităţi,din care 50% au fost vehicule din ga -ma grea, 18% din gama uşoară, 15%semiremorci, 10% diverse (autobuze,au toturisme şi echipamente) şi 7% dinga ma medie.

O piaţă cu potenţialDeschiderea Centrului de vehicule

uzate din Pantelimon reiterează impor -tanţa activităţii de second hand pentrulveco, un sector care are volume sem -nificative, de 12-15 mii de unităţi vân -dute în fiecare an, în Europa.

Această inaugurare a fost, de ase -menea, o oportunitate de a confirmarolul strategic jucat de România în ca -drul Iveco şi în ceea ce priveşte sec -to rul de vehicule comerciale noi. Ivecooperează în această ţară de peste 20de ani şi este prezent în teritoriu cu11 puncte de vânzare şi 12 puncte de

service, gestionate direct sau prin an -tre prenori locali. România se află pelocul al doilea în clasamentul vânză -ri lor Iveco din Europa de Est şi îşi ad -ju decă nu mai puţin de 15% din vân -zările mărcii în regiune.

În 2013, pe gama uşoară, cota depiaţă a Iveco în România a fost de8,7%, targetul pentru acest an fiind oco tă de 11%. Pe gama medie, cotaeste de 55%, în timp ce pe gama grea,Iveco îşi propune anul acesta creş te -rea cotei de piaţă de la 10,4 la 12%.

Revenind la vehiculele rulate, laora actuală, Iveco deţine 12 CentreUsed tuck în Europa şi unul în Africa

de Sud, cu peste 130 persoane im -pli cate în acest domeniu de activitate.

La nivelul EMEA, anul trecut s-aîn registrat o cifră totală de vânzări ve -hicule uzate de 14.917 unităţi (com -pa rativ cu 12.687 în 2012), din care5.085 vehicule din gama grea (5.244în 2012), 1.217 pe gama medie (906)şi 8.615 pe gama uşoară (6.537).

În România, anul trecut, IvecoUsed a comercializat în total 1.008vehicule, faţă de 1.351 în 2012, dintrecare 490 au fost pe gama grea (486în 2012), 24 pe gama medie (41 în2012), 249 pe gama uşoară (351),150 semiremorci (378) şi 95 unităţidin alte categorii.

Conform celor declarate de re pre -zentanţii companiei, o dată cu inau -gu rarea noului Centru de la Pan te li -mon, Iveco îşi defineşte şi o serie denoi oferte comerciale, care includ ofer -te de leasing pentru clientul final, încolaborare cu toate companiile im por -tante de pe piaţă, servicii de închiriere(leasing operaţional pentru dealeripen tru crearea unor flote de închi rie -re), pregătirea unor vehicule gata deutilizare etc.

Raluca MIHĂ[email protected]

Nou Centru Iveco Usedîn PantelimonCu o suprafaţă construită de peste 300 metri pătraţi,care adăposteşte birourile comerciale şi un service pentruasistenţa vehiculelor, şi cu o parcare anexă de 65.000 metripătraţi, Centrul Iveco de vehicule rulate este situat strategicla intersecţia dintre Europa Occidentală şi Orientală.

Construcția Centrului Ivecode vehicule rulate din Pantelimons-a încheiat în ianuarie anulacesta, necesitând o investiţiede 500.000 euro.

Centrul din Pantelimon poate ficonsiderat primul Used TruckCenter care va administra toateprodusele mărcilor din cadrulgrupului CNHi Industrial - Case,New Holland, Steyr, Iveco, Astra,Iveco Bus, HeulezBus, Magirus,Iveco Defence Vehicles.

iunie 2014......................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

47...................................................................................................................................................... iunie 201446

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

pe leasing operaţional - nu e nimeni«ob sedat» de ideea de a deveniproprietar. De ce? Pentru că le conferămai multă flexibilitate, pen tru că au unbusiness stabil şi îşi trans formă astfelo serie de costuri variabile în costurifixe, pot cal cula aproape cu exactitate«cât le ră mâ ne», pentru că vor să seconcentreze exclusiv pe opti mizareadin punct de ve dere opera ţional şi maipuţin pe re pa raţii/atelier propriu etc. Lanoi însă, e greu să vor bim acum deleasing ope ra țional, în condiţiile actualede matu ri tate a pieţei de transport (şiaici nu mă refer doar la transportatori,ci şi la be neficiarii aces tui serviciu)…poate doar de închi rieri pe termenscurt/mediu pentru aco perireaperioadelor de vârf, însă acestea au uncost foarte ridicat şi greu de acoperit dinbusiness-ul extra generat. Susţinemplăţile făcute la termen prin linii de credit.

De-a lungul timpului, am optat pen -tru relaţii stabile cu finanţatorii, aşacum explicam şi mai sus. Am creatpar teneriate, nu doar o simplă relaţiefinanţator - utilizator. Este, de altfel,strategia noastră pentru majoritateafurnizorilor pe care îi avem, indiferentde natura bunului/serviciului furnizat.

Ar trebui să existe încredere întrefi nanţator și compania finanţată. Nuexis tă întotdeauna pentru că e greu săcon struieşti o astfel de relaţie. Şi nucred că poate fi vorba neapărat de în -cre dere între finanţator şi compania fi -nan ţată, ci de o analiză CORECTĂ, larece, a necesarului de finanţare şi ajus tificării acelei investiţii care nece si tăfinanţare. Aşa cum mai spuneam şi înalte ocazii, finanţatorii ar fi de pre fe ratsă îşi aducă sau să îşi şco leas că oa -meni care să înţeleagă foar te bine busi -ness-ul pe care îl finan ţea ză, să ac ţio -neze în multe momente ca unconsul tant sau chiar un acţionar al firmeipe care urmează să o finan ţeze. Pentrucă, până la urmă, chiar asta este… un«ac ţionar» la mine în companie pânăîmi plătesc împru mu tul. Fără însă a în -ţe lege business-ul şi trend-urile în ma -te rie, e greu să poţi activa în calitate decon sultant sau evaluator al riscurilorreale repre zen tate de o investiţie soli -ci tată de o firmă de transport.“

Rareş Măcinică,Managing DirectorLagermax AEDRomania„Aş menţionaoportunitatea de a-ţi negocia ratadobânzii“„Cred că provocările acestei pe ri -

oa de privind finanţarea ţin de durataob ţinerii acesteia şi de faptul că nuexistă un termen în care să se înca -

pen tru că nu am solicitat finanţare înulti ma perioadă. Oportunităţile ţin dedisponibilitatea IFN-urilor de a finanţaproiecte viabile. Trebuie să le de mon -străm că sunt viabile şi că putem ducela capăt un leasing/credit.

Noi, subiectivi fiind, zicem că dis pu -nem de suficiente informaţii pentru acalcula în mod real costurile de finan -ţare. În mare parte, lucrăm cu fi nan ţa -tori de «casă», pe care îi cunoaş temdeja şi cu care avem contracte îndelungdis cutate de-a lungul anilor. Toatecontractele de finanţare le ana lizăm cumare atenţie, luni de zile. Nu ne uitămdoar la dobânda «up-front», ci la fiecarevirgulă şi prevedere din contract. Ultimaoară, în 2011, an în care au intervenitîn contracte şi mo di ficările din noul Codcivil, ne-am întins pe aproape 5 luni cune gocierile pe marginea prevederilorcon tractuale şi a costurilor aferentefinanţării.

Nu ne-am lovit mai des de proble -me privind costuri ascunse, decât poateîn cazul unui finanţator de casă al unuiproducător, cu care am între rupt oricecolaborare/comunicare încă din 2009.

Din punctul meu de vedere, ar fi depreferat creditul, leasing-ului, pen tru căeste mai ieftin în ceea ce pri vește do -bânzile, dar e mai greu de obţinut dacănu poţi furniza garanţii su ficiente. Leas -ing-ul este probabil cea mai la în de -mână variantă în piaţa românească,dar, dacă ne uităm puţin peste gard, laoc cidentali, observăm că trend-ul este

FINANŢAREA

Relansare pe noi baze Este semnalulpe care l-amprimit de latransportatoriipe care i-am rugatsă ne ofereinformaţii directdin piaţă,răspunzându-ne lacâteva întrebăriprivind relaţia pecare o au,în aceastăperioadă,cu finanţatorii.

- Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, provocările acesteiperioade privind finanţarea?

- Ce probleme aţi întâmpinat pe parte de finanţare? Dar oportunităţi?- Dispuneţi de suficiente informaţii, încă de la începutul colaborării cu un

finanţator, pentru a calcula în mod real costurile de finanţare?- V-aţi lovit de costuri ascunse? Despre ce a fost vorba?- Preferaţi sistemele de finanţare prin credit sau leasing? Vă rugăm săjustificaţi alegerea.- Susţineţi plăţile făcute la termen prin linii de credit?- Aţi optat de-a lungul timpului pentru o relaţie stabilă, pe termen lung,

cu un singur sau doi finanţatori ori aţi schimbat finanţatorul des, înfuncţie de dobânda afişată?

- Există, din punctul dumneavoastră de vedere, încredere între finanţatorşi compania finanţată?

- Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a genera colaborări de tipul win-winîntre finanţatori şi companiile de transport şi logistică?

Ady Szabo, directorgeneral Asexpress„Toate camioanelesunt în proprietateanoastră“„Toate camioanele din flotă se află

în proprietatea noastră, dar lucrăm şicu băncile pentru unele investiții. Leas -ing nu facem pentru că este prea marecostul. Îmi place să ţin bine de costuri,ca urmare a experienței bogate pecare am acumulat-o în timp. Ştiu săinterpretez o balanţă, un bilanţ, ştiucum se pune problema la bănci pentrua obține cele mai bune condiții. Cândmă duc la doctor, trebuie să fiu doctorşi când mă duc la avocat, trebuie săfiu avocat, pentru că altfel se poateprofita de neștiința mea.“

Decebal Popescu,Managing PartnerCartrans Romania„Observămo disponibilitate maimare spre finanţarea IFN-urilor“„Provocările privind finanţarea tre -

buie privite atât din punctul de vedereal finanţatorului cât şi al celui finanţat.Noi observăm o disponibilitate mai marespre finanţare a IFN-urilor, dar nu înori ce condiţii şi fără analize foarte ela -

bo rate anterior acordării finanţării. Ceeace nu e rău… e bine! Pentru că, în felula cesta, se vor putea evita si tua ţii pre -cum în 2007 - 2008 când se finan ţa«cu buletinul» şi de aici haosul din aniitrecuţi atât pe piaţa trans por tu rilor (unde

s-a înregistrat supra ca pa citate) cât şi înpor tofoliul de «ne performante» al bănci -lor/IFN-urilor, care s-au trezit cu mii decamioane recuperate de la debitori.

Nu am întâmpinat probleme pepartea de finanţare, dar aceasta şi

dre ze obţinerea aprobării. Practic,poa te dura oricât. Aş menţiona opor -tu ni tatea de a-ţi negocia rata dobânzii.

În general, dispunem de suficienteinformaţii, încă de la începutul cola -bo rării cu un finanţator, pentru a cal -cula în mod real costurile de finanţare.Nu am mai întâlnit situaţii în care săexiste costuri ascunse în timpul con -tractului.

Noi folosim numai leasing opera -ţio nal pentru transparenţa costurilorde utilizare, cash flow predictibil, posi -bi litatea de înnoire permanentă a par -cului.

Nu susţinem plăţile la termen prinlinii de credit din cauza dobânzilormari.

Cred că există încredere între fi -nanţator şi compania finanţată, maiales pentru că se cer garanţii supli -men tare care întăresc încrederea.

Pentru a fi generate colaborări detipul win-win între finanţatori şi com -pa niile de transport şi logistică ar trebuisă existe transparenţă şi flexibilitate.Pe perioada contractului, poţi să în -tâm pini greutăţi gen cash flow - estefoar te important să ai un partener ade -vărat în finanţator.“

Marius Catrinoiu,Director ComercialMarvi Logistic„La ultima achiziţie,am preferat creditulpentru dobânda maimică“„La ultima achiziţie, pentru remorci,

am preferat să luăm credit pentru caremorca să fie a noastră. Cel puţin înacest caz, am ieşit cu dobânda maimică pentru credit decât pentru leas -ing. Folosim şi linii de credit, dar nuavem o bancă cu care să avem orelaţie specială - am mai mutat liniile

de la o bancă la alta. De fapt, a contatîn principal relaţia umană cu undirector care ne-a preluat la banca lacare s-a mutat. Consider că, fără leas -ing, nu s-ar putea desfăşura lucrurileaşa cum trebuie, pentru că dacă ai demuncă şi deţii 100.000 euro, preferi săîţi iei 5 camioane în leasing decât unulsingur. Preferi să nu investeşti baniităi, şi asta se poate acum, pentru cădobânzile sunt mici. Aceeaşi povesteeste şi cu linia de credit. Este şi păcatsă renunţi la dobânzile oferite. Pentrudezvoltare, linia de credit nu prea dăbine în contabilitate, pentru că esteîm pru mut pe termen scurt şi te împo -vă rează. Ultimele leasing-uri le-amfăcut pe 4 ani, pentru a plăti mai puţinădobândă, dar momentan nu dorim săcreştem nivelul de îndatorare, vom stapuţin mai liniştiţi. Am scăpat de curândde 4-5 leasing-uri şi se simte - amieşit foarte bine pe primul trimestru.“

Ionel Cipere, directorPracticom„Preferăm leasing-uloperaţional“„Însăşi finanţarea reprezintă din

punctul meu de vedere o provocare.Am întâmpinat probleme la creditepen tru investiţii în mijloace de trans -port. Oportunităţi prezintă leasing-uloperaţional. Consider că dispunem desuficiente informaţii, încă de la înce -pu tul colaborării cu un finanţator, pen -tru a calcula în mod real costurile definanţare. Din fericire, nu ne-am lovitde costuri ascunse. Preferăm leas -ing-ul operaţional. Oferă un cost totalbun şi nu impactează gradul de înda -to rare. Nu am folosit până acum liniide credit pentru a susţine plăţile la ter -men. Ple căm de la premisa că exis tăîncredere între finanţator şi com pa niafinanţată. Pentru o relaţie mai bună

...................................................................................................................................................... iunie 201448

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

RF

OC

US

PU

BLIC

ITATE

Finanțare„tailor-made”

E voluția pozitivă înregistrată pepiața vehiculelor comerciale laînceputul acestui an se reflectă

și în activitatea înregistrată de BRDSo gelease, ponderea finanțărilor aces -to ra ajungând la peste 30% din por -tofoliul companiei la finele primului tri -mestru al anului 2014.

BRD Sogelease pune la dispozițiacli enților și a partenerilor săi servicii deconsiliere financiară, prin inter me diuldiviziei sale specializate, creată spe cialpentru această nișă de finanțare.

„Prin intermediul reprezentanțilornoștri comerciali, care activează în di -ver se zone ale țării, asigurăm su por tulnecesar unei bune derulări a co la borăriinoastre cu potențiali clienți, indi ferent de

locația acestora. Toto da tă, folosimavantajul experienței și ex pertizeigenerate de apartenența la Gru pulSociété Générale, precum și de sinergiadezvoltată cu SG Equip ment Finance,principalul partener pen tru finanțareade echipamente și pro gra me vendordin Europa“, a pre cizat Jan Kotik,director general BRD Sogelease.

Modelul de business „tailor-made”al BRD Sogelease facilitează propu -ne rea de soluții de finanțare per so na -li zate, accesibile, rapide și într-o ma -nieră profesionistă.

„Promovăm activ produsele deleas ing financiar, dar și leasing opera -țio nal pentru o gamă variată de ve hi -cule destinate transporturilor (auto bu -

ze, autocare, remorci, semiremorci,au t otractoare etc), noi sau second-hand“, a completat Jan Kotik.

Criteriile de selecție a clienteleisunt analizate în funcție de par ti cu la -ritățile și sezonalitatea afacerii so li ci -tantului, clienții putând astfel bene ficiade flexibilitate atât în ceea ce priveștestructura de finanțare propusă, cât șiîn stabilirea profilului de plăți (ratelunare, trimestriale, semestriale).

Parteneriatele încheiate de BRDSogelease cu diverși furnizori de vehi -cu le comerciale aduc clientului un du -blu beneficiu, atât din punct de vedereal ofertelor de finanțare avantajoase,cât și reduceri la prețurile de listă pen -tru achiziția de vehicule noi.

Transporturile au fost și vor rămâne un sectoratractiv din punct de vedere al finanțărilorîn leasing, rămânând un domeniu prioritar alBRD Sogelease în atingerea obiectivelor propusepentru anul 2014.

între cele două părţi, cred că ar trebuisă câşti găm încrederea finan ţa to rilorprin re zul tatele obţinute de către noi.“

Andrei Rusu, DirectorGeneral WhitelandLogistics„Fără încredere,nu există colaborarepe termen lung“„Nu am întâmpinat dificultăţi majo -

re privind finanţarea, având în vederecolaborarea de lungă durată pe partede finanţări. Ca oportunităţi putemaminti: rapiditatea acordării, înlesniridin partea băncii/colaborarea cu furni -zo rul de echipamente, de maşini, cucei care efectuează carosarea etc.Toate condiţiile de finanţare sunt clareşi negociate de la început, costul realal finanţărilor se poate calcula foartebine încă de la începutul negocierilor.

De costuri ascunse nu te poţi lovidecât în cazul în care nu eşti atent laforma finală a contractului. Preferămsis temul de finanţare prin leasing, pen -tru că durata este fixă, poate fi stabilităde către noi, în funcţie de posibilităţilede rambursare şi se poate face o pla -ni ficare mai riguroasă din punct devedere al fluxului de numerar. În plus,după finalizarea perioadei de leasingse face transferul de proprietate şiexistă posibilitatea de buy-back de lafinanţatori.

Preferăm relaţiile de lungă duratăşi, într-adevăr, avem unul sau doi fi -nan ţatori cu care lucrăm pentru parteade achiziţii de echipamente. Dobândaprac ticată pe piaţă este un factorimpor tant, dar am putut negocia pânăacum dobânda la nivelul celor maiavan tajoase rate din punctul nostrude vedere. Consider că, fără încre de -re, nu există colaborare pe termenlung, stabilă, care să permită dezvol -ta rea afacerilor într-un mod sănătos.

Pentru relaţii mai bune între finan -ţa tori și companiile finanţate, o idee arputea fi ca finanţatorii să facă deal-urispeciale cu producătorii importanţi deechipamente şi să înlesnească pro -gra me gen RABLA, care să fie deru -la te prin intermediul lor.“


Jan Kotik

FO

CU

S

...................................................................................................................................................... iunie 201450

Opțiunile corecte de finanțareevită costurile suplimentare

G aranti Leasing (marca sub carefuncţionează compania Mo -torac tive IFN SA) a fost în fi in -

ţa tă în anul 1998, având ca activitateprin ci pa lă finanţarea în leasing a au to -ve hi culelor. Ulterior, compania şi-a di -ver si ficat produsele pentru a oferi cli -en ţilor săi soluţii de finanțare pe pieţelecomer ciale și industriale, devenind unadintre cele mai cunoscute companii deleasing de pe piața locală. Din 2010,Garanti Leasing face parte din Grupulfinanciar-bancar Garanti România, carereunește și Garanti Bank și GarantiCredite de Consum (Ralfi IFN SA).

Cu o tradiţie de peste 16 ani pe piaţade leasing din România, compania oferăo gamă largă de produse şi servicii pre -cum: leasing pentru imobile; leasing auto- autoturisme, vehicule comerciale; leas -ing echipamente - medicale, depo zi -tare/manipulare, construcții, ambalare,agricole etc; finanțare de proiect și con -

sultanță - domeniu medical - spitale, do -me niul energetic - eoliene, solare, hidroetc; sale & lease-back pentru echipa -mente şi imobile, ca o sursă alternativăde lichidităţi; servicii de management alflotelor.

„Garanti Leasing oferă operatorilorde transport și celor de logistică finan -țări pentru achiziții de vehicule, echi -pa mente de manipulare și depozitare,pre cum și pentru clădiri (depozite). Înplus, așa cum o firmă de logistică in -ter modală poate oferi clienților serviciiintegrate de trans port, depozitare șilogistică, Garanti Leas ing acordăfinanțările necesare pentru întregulciclu operațional, de la finanțareaclădirilor de depozitare/birouri, echipa -men te de logistică și depozitare, pânăla autovehicule (autoturisme sau vehi -cule comerciale)“, a precizat OanaSto e nes cu, Director Vânzări GarantiLeasing.

Compania oferă, de asemenea, con -sultanță în vederea achiziției (prin parte -ne riatele Garanti Leasing cu diverși fur -nizori de renume), servicii adiacente(re vizii, reparații, asigurări etc), precumși consultanță financiară privind adap ta -rea perioadei de rambursare la ciclul deviață al echipamentului și la posibilitățilereale de rambursare ale clientului.

„Ne dorim un parteneriat real și ocomunicare deschisă cu clienții noștri,pentru a avea o colaborare pe termenlung și de succes. Ne dorim ca aceștiasă aibă încredere în specialiștii noștri,pentru că este foarte important să ale -gem împreună varianta de finanțare opti -mă, adaptată nevoilor specifice, busi -ness-ului și industriei în care activeazăclienții respectivi. Evităm, astfel, situațiade a se ajunge la restructurarea finanțării,care, adesea, reprezintă un cost maimare pentru client“, a declarat Directorulde Vânzări Garanti Leasing.

Garanti Leasing se diferențiază pe piața locală de leasing prinatenția acordată clienților și oferta de soluții de finanțare complexeși personalizate, adaptate nevoilor specifice și tipului de business.

EV

EN

IME

NT

P entru anul în curs, EVW Hold -ing a adoptat o strategie deconsolidare a business-ului şi

ur m ăreşte o îmbunătăţire reală a ser -viciilor oferite către transportatori. Par -te importantă din această strategie afost construirea unui sediu nou pentrufiliala din Braşov.

Investiţie de2,5 milioane euroOficial, noua locaţie din Braşov a

fost inaugurată la jumătatea lunii mai,în prezenţa a aproximativ 120 de clienţi,dar şi a oaspeţilor de marcă pre cumMi chiel Kuijs, director de vân zări DAF,şi Matthijs van Bonzel, am ba sadorulOla ndei în România. Toto dată, nu pu -teau lipsi de la eveniment George Scrip -caru, primarul Braşo vu lui, dar nici re -pre zentanţii companiei, şi amintim aicipe Gabriel Stanciu, COO EVW Holding,şi cei trei acţionari ai companiei Ad vanWijk, Gheorghe Chiţa şi Mircea Mure -şan. Centrul din Braşov este un nodim portant din punct de vedere al ampla -sării geogra fi ce, nu doar din per spec -tiva comercia li zării camioanelor DAF,ci şi pentru celelalte activităţi pe careEVW le de rulează. Investiţia, de 2,5milioane euro, a fost una integral ro -mânească, au anunţat oficialii EVW. Înacest mo ment, în afară de această filialădin Braşov, EVW Holding este prezentîn Arad, Cluj, Bacău, Iaşi, Brăila, Con -

stan ţa, Bucureşti şi Craiova, iar ur mă -toa rea pe listă este investiţia într-uncentru nou în Constanţa.

Facilităţi oferiteNoul sediu EVW are o suprafaţă

totală de 15.000 mp, din care con stru -ită 2.120 m şi 2.400 m suprafaţă des -fă şurată. Aici mai enumerăm şi 350 mppentru birouri, 1.400 mp pentru serviceşi 650 mp dedicaţi magaziei. În aceastănouă filială, clienţii sunt aşteptaţi de re -prezentanţi vânzări pentru camioanenoi, camioane rulate, piese de schimbşi anvelope. Repre zen tanţa asigură atât

ser vice autorizat DAF şi Isuzu, cât şiser vice pentru orice tip/marcă de vehiculco mercial peste 3,5 tone. Oficialii com -pa niei a nun ţă că service-ul este la stan -darde Vest-europene, cu opt linii şispaţiu su ficient de generos pentru de -ser virea clienţilor, atât în zonele de re -cepţie cât şi în sălile de aşteptare. Totîn ate lierul EVW de la Braşov se rea -li zează echiparea autovehiculelor cusisteme ADR3, PTO, aer condiţionatWebasto, încălzitoare auxiliare, montăriinstalaţii de basculare HIVA pe orice tipde au to camion sau autotractor, servicecom plet de roţi şi alimentare cu Ad Blue.

EVW BraşovAceastă filială are, începând cu

2014, un nou director comercial, Geor -ge Mitu, EVW Holding având încre de -re că experienţa noului manager şi în -tărirea echipei din Braşov, alături,bine înţeles, de facilităţile de ultimă ge -neraţie oferite de noul sediu, vor aduceo creştere substanţială în acti vi tatea co -mercială a companiei pe zona Braşov.Activitatea de service este susţinută înacest moment de 20 ingineri şi mecanicicalificaţi.


EVW are un nou sediu la BraşovUnic importatorşi dealer autorizat DAFîn România, companiaEVW Holding a inauguratun nou sediu pentrufiliala Braşov, acestaaflându-se la ieşireadin oraş, pe Calea Feldioarei,la aproximativ 3 kmde centura Braşovului.

Servicii complete pentrucamioane, remorci şi semiremorci,autobuze, autocare: - service mecanică reparaţii

generale - reparaţii complexe motoare - instalaţii de aer şi frânare - axe - punţi - cutii viteze - diferenţiale - lucrări de tinichigerie - vopsitorie (cabină de vopsit de

10 m lungime) - ITP - verificări şi diagnoză - lucrări de întreţinere.

PUBLICITATE

iunie 2014......................................................................................................................................................

LOG

IST

ICĂ

53...................................................................................................................................................... iunie 201452

EV

EN

IME

NT

FM LOGISTIC - ZIUA CLIENŢILORCu cel puţin 5 minutemai rapizi decât oriceconcurent

C u oprire în Bucureşti, Bacău,Bra şov, Cluj şi Arad, RoadShow-ul a adus cu el eveni -

mente interactive precum prezentăride produse, servicii, dar şi posibilitateade a testa vehiculele.

Element surprizăîn RomâniaScopul acestui Roadshow este de

a oferi celor interesaţi posibilitatea dea testa noua gamă de camioane cerespectă standardele de emisii EuroVI. Toate modelele din noua generaţiede camioane Mercedes-Benz au fostdis ponibile pentru test-drive, trei an -sam bluri cap tractor Actros şi semi re -mor că, două şasiuri Arocs echipatecu bene basculabile şi un Arocs captrac tor însoţit de semiremorcă bas cu -la bilă, un Antos, un Atego şi un Uni -mog, toate în versiuni de motorizare

Euro VI, cel din urmă fiind elementulde spectaculozitate. Unimog nu a fă -cut parte din caravana ce a trecut princelelalte nouă ţări, Estonia, Letonia,Lituania, Slovacia, Slovenia, Croaţia,Ungaria, Serbia şi Bulgaria, dar echipaMercedes-Benz România a adăugatacest model „colecţiei“ pe parcursulturului României, fapt care a contribuitla succesul evenimentului.

Serviciilepost-vânzare, la fel de importanteÎn completarea gamelor de produs,

ser viciile post-vânzare le-au fost pre -zen tate participanţilor la Road show,ofe rindu-le astfel posibilitatea de a cu -noaşte importanţa operaţiunilor de ser -vice în cadrul activităţilor de transportşi de a-şi gestiona cât mai bine costu -ri le de întreţinere. Totodată, pe par -

cur sul caravanei, consultanţii Mer ce -des-Benz Financial Services au oferitinformaţii legate de posibilităţile de fi -nan ţare a camioanelor şi produselepe care le oferă pe piaţa din România.

Ţinta pentru 2014Pentru anul în curs, compania mi -

zează pe creşterea vânzărilor mode -lu lui Actros prin introducerea pe piaţăa unei campanii de produs desfă şu -rate în toată ţara. „Aducem în atenţiaclienţilor un pachet care să le oferema ximum de eficienţă în afacerea detransport. Acest pachet se bazeazăpe o configuraţie tehnică a camionuluiin cluzând sistemele PPC şiFleetBoard, cu ajutorul cărora estecon trolat şi optimizat consumul decombustibil, împreună cu un serviciupost-vânzare ce constă în pachetulde revizii pe 3 ani (până la 450.000km), inclus în preţul camionului. Aicieste cuprinsă şi prima înlocuire a fil -tru lui DPF, care, de regulă, presupuneun cost semnificativ. În acest fel, costulmentenanţei camionului pe intervalulmen ţionat rămâne, în continuare, pre -dic tibil şi planificabil, chiar la un costre dus faţă de aşteptările iniţiale“, aex plicat Ovidiu Pintilie, Sales & Mar -ket ing Manager Trucks Mercedes-Benz România.


CaravanaMercedes-Benz Euro VIDesfăşurat în 10 ţări, Euro VI Truck Roadshow a ajunsşi în România la finalul lunii mai. În cadrul caravanei a fostprezentată versatila şi avansata gamă de camioane şi utilitareMercedes-Benz - noile Actros, Antos, Arocs, Atego şi Unimog.

Boris Billich, CEOMercedes-Benz România:„Trecerea de la Euro V la Euro VI a fosto provocare dificilă pentru toţiproducătorii de camioane, iar în cei treiani de la lansarea noului Actros -primul camion cu motor Euro VI lansatîn lume - Daimler şi-a demonstrataptitudinile de lider în inovaţie şieficienţă, iar astăzi oferă camionulperfect pentru orice domeniu deaplicaţie în transporturi.“

ȘT

IRI

...................................................................................................................................................... iunie 201454

ȘT

IRI

CARGUS, ÎN CASĂ NOUĂ

După creşterea cu 44% a livrărilor înT1, Cargus şi-a mutat sediul centralîn Șoseaua de Centură, nr. 32A,Tunari, care oferă 3.000 mp pentrusortare şi depozitare şi 1.800 mpspaţiu pentru birouri clasa A, plus oparcare de 10.000 mp pentrutranzitul maşinilor de curierat, şiunde vor lucra circa 500 dintreangajații companiei. Fostul sediu dinCalea Bucureștilor nr. 1, Otopeni, numai este utilizat de companie.Cargus se află în cea mai bunăperioadă din istoria sa de 23 de ani,iar mutarea a fost posibilă graţieunei investiții de aproximativ300.000 euro în echipament desortare, procesare şi prelucrare,investiţie ce va oferi companiei ocreștere de 15% a capacității delivrare înainte de ora 12:00. Fondatăîn 1991, Cargus a fost primacompanie de curierat din România,iar în prezent deține și utilizeazăsingura rețea națională de centre șidepozite și o flotă de peste 900 devehicule de curierat. Cargus are

peste 1.500 de angajați și a avutvânzări de peste 25,7 de milioanede euro în 2013.

MAI PUŢINEÎNMATRICULĂRIDE FIRME

În primele 4 luni, s-au îmatriculat cu10,86% mai puţine firme decât înaceeaşi perioadă a anului trecut,respectiv 38.109 persoane fizice şijuridice faţă 42.752, arată dateleONRC. Cele mai multe înmatriculăriau fost înregistrate la SRL-uri(21.043, faţă de 22.533 anul trecut),fiind urmate de PFA (10.784, faţă de12.505). Bucureştiul se află înfruntea topului, cu 6.355 deînmatriculări noi de firme (mai puţinecu 9,51% faţă de 7.023, anul trecut),fiind urmat de Cluj (2.307, cu 6,46%mai multe decât cele 2.167 anultrecut), Timiş (1.788, cu 11,66% maipuţine decât cele 2.024 anul trecut)şi Ilfov (1.433, faţă de 1.400 anultrecut). În aceeaşi perioadă şi-aususpendat activitatea 6.361 defirme, faţă de 8.906 anul trecut în 1ianuarie - 30 aprilie (-28,58%). ÎnBucureşti au fost 784 de astfel decazuri, faţă de 893 anul trecut(-12,21%). Cu 32,05% mai puţineau fost la Cluj (265 faţă de 390). Laradieri, numărul rămâne mare:28.437 firme anul acesta faţă de29.278 anul trecut în primele 4 luni.

Totodată, s-au dizolvat 6.007 firmeanul acesta, faţă de 8.365 anultrecut în aceeaşi perioadă. Deasemenea, s-au înregistrat 8.889insolvenţe, faţă de 10.379 în primele4 luni din 2013.

UN MILIARD DIN TAXAPE STÂLP

Guvernul a încasat într-o singură zi1 miliard de lei din impozitul peconstrucţii speciale - botezat depresă „taxa pe stâlp” -, în condiţiileîn care a publicat Normelemetodologice vineri, 23 mai, iarprima tranşă a trebuit achitată luni,26 mai. Dan Manolescu, secretarulde stat în MFP, a declarat căGuvernul a convenit cu FMI sătreacă în buget o sumă mai mică dintaxa pe construcţiile speciale, deşiestimările de încasări erau mai mari.El a precizat că MFP a înregistrat latermenul scadent al primei tranşe„mai mult decât dublu faţă deestimările înscrise în bugetul peacest an”. „Acel miliard de lei estesuma declarată până acum, dar săvedem efectiv cât se plăteşte,pentru că mai avem de încasat otranşă în septembrie”, a spusManolescu. Oficialul MFP a precizatcă există discuţii pentru schimbareatipului de impozitare, unele domeniifiind afectate mai mult de aceastătaxare, precum cel energetic, însănu s-a luat o decizie finală.

SERVICII GEFCO PENTRUTIMKEN

GEFCO România îşi continuăcolaborarea începută în 2008 cucompania Timken, un numeimportant pe pieţele internaţionalede rulmenţi şi de componenteindustriale, oferind soluţii completeOverseas pentru această companie,ce includ atât transport maritim, câtşi aerian. Compania asigură serviciide transport pentru aprovizionareafabricii Timken din Ploieşti cumaterie primă (inbound) şi pentrutransportul produsului finit dinPloieşti către o serie de parteneri deafaceri Timken de pe diferitecontinente. GEFCO efectueazălivrări săptămânale din America deNord către România şi din Româniacătre Asia. GEFCO furnizează atât

servicii de transport maritim, încontainere complete (FCL) sau înregim de grupaj (LCL), cât şi serviciide transport aerian, în diferiteaeroporturi din Europa, în funcţie deurgenţa livrării partidelor de marfă.Schema logistică este întotdeaunaadaptată pentru respectareatimpului de tranzit. Transporturileregulate sunt completate şi de soluţiispeciale, cum ar fi transportul înregim charter. Reţeaua de peste100 de birouri Overseas GEFCO,formată din agenţii proprii şiparteneri localizaţi în întreaga lume,reprezintă un factor principal înreuşita gestionării unui clientimportant precum Timken.

INDUSTRIASE POTICNEŞTE

Cifra de afaceri din industrie - petotal (piaţa internă şi piaţa externă),în termeni nominali - a scǎzut cu4,3% în aprilie faţă de martie, dincauza industriei extractive (-11,4%)şi celei prelucrătoare (-4,0%), darcomparativ cu aprilie 2013 aînregistrat o creştere cu 6,0%,datorită industriei prelucrătoare

(+6,5%) - industria extractivǎscǎzând cu 5,4%, arată datele INS.De asemenea, INS a mai publicat şiIndicii producţiei industriale în lunaaprilie şi perioada 1.I-30.IV.2014,care relevă o scădere a producţieicu 3% în aprilie faţă de martie, caserie brută, şi cu 0,3% în funcție denumărul de zile lucrătoare șisezonalitate. O explicaţie ar fi că înprimele 3 luni ale acestui an s-avândut cam tot ce se afla pe stoc,iar în aprilie industria s-a campoticnit. Pe marile grupe industriale,în aprilie s-au înregistrat scǎderi faţăde martie ale cifrei de afaceri, însectoarele: industria energetică (-21,1%), industria bunurilorintermediare (-4,7%), industriabunurilor de capital (-2,1%),industria bunurilor de folosinţăîndelungată (-1,6%). Industriabunurilor de uz curent a crescut cu0,6%.

TETAROM I SE EXTINDEParcul industrial TETAROM I dinCluj-Napoca se extinde cu 12hectare, printr-o investiție de 42 demilioane de lei, urmând ca lucrărilesă dureze 17 luni, potrivit

contractului de execuție semnat, deConsiliul Judeţean Cluj cu asociereaACI SA Cluj, SC Electromontaj SA,SC Nord Conforest SA. La aceastăsumă se adaugă TVA, astfel încâtvaloarea totală se cifrează la circa 1milion de euro, sumă care va fiacoperită 50% din fonduri europene.TETAROM I, de 320.000 mp, estesituat în Cluj-Napoca, pe Str.Tăietura Turcului nr. 47, şi a fostinaugurat în 2005. Aici se aflăIncubatorul de afaceri: 50 de firme,peste 1.500 locuri de muncă.Investiţia de peste 60 milioane eurodispune de 33 de parcele cusuprafeţe între 1.100 - 48.868 mp şide o hală multifuncţională cu 1.700mp spaţii de birouri şi 3.200 mpspaţii de producţie. La sfârşitul luniiaprilie a fost semnat şi contractulpentru construirea TETAROM IV.Lucrările se vor finaliza în 20 de luni(2015), întregul parc având osuprafaţă de 850.000 mp, înlocalitatea Feleacu, situată la 9 kmde Cluj-Napoca, în apropiereacenturii ocolitoare Sud-Est D1-DN1C, Apahida-Vâlcele. În judeţul Clujfuncţionează alte două parcuriindustriale administrate de SCTetarom SA.

Farmexim, prima companiede import şi distribuţie demedicamente înfiinţată înRomânia, a achiziţionatrecent 6 autovehicule dingama medie produse deVolvo Trucks, pentrudistribuţia la nivel naţional.Achiziţia modelului Volvo FLvine în sprijinul strategieiFarmexim de dezvoltare, careinclude şi completarea floteisale auto cu o capacitate maimare de transport, care săasigure distribuţia la scarănaţională. Noileautocamioane Volvo FL vor fifolosite pentru transportul deproduse farmaceutice de lanoul centru logistic alcompaniei aflat în Baloteşticătre centrele de distribuţieregionale.Modelul Volvo FL de 12 tonelivrat către Farmexim dispunede un motor Euro 6 de 8 litrişi o putere de 250 CP. Alăturide greutatea redusă, ce

permite o capacitate maimare de încărcare, Volvo FLeste dotat cu o serie deechipamente ce contribuie laobţinerea unui nivel înalt deeficienţă. Noile Volvo FL suntechipate cu suprastructuri tipizotermă, cu o capacitate de37 mc şi dotate cu agregatfrigorific reversibil ce poatemenţine o temperaturăconstantă între -20 şi 25grade Celsius indiferent detemperatura din exterior,pentru a permite transportulmedicamentelor ce necesităcondiţii speciale detemperatură, cum ar fivaccinurile (2-8 grade).

FARMEXIM A ALES VOLVO TRUCKS

PUBLICITATE

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

57...................................................................................................................................................... iunie 201456

EV

EN

IME

NT

Cu ocazia conferinţei „Am marfă, caut transport“ organizatăde revista Ziua Cargo la sfârşitul lunii mai, clienţii şi furnizoriide servicii de transport s-au aflat într-un dialog cel puţininteresant moderat de Adriana Pălăşan, Managing PartnerSupply Chain Management Center şi vicepreşedinte ARILOG.

M ulte semne de întrebare a -fec tează parteneriatul dintrecele două părţi. Cel puţin

deocamdată. „Din păcate, cei mai mulţinu sunt îndreptaţi către un parte neriatwin-win şi din această cauză pierd şiunii, şi ceilalţi. Sunt foarte pu ţi ne exem -plele care scot în evidenţă ast fel decolaborări“, a afirmat Adriana Pă lăşan.Ea a explicat că, în multe oca zii, ocapcană o constituie indic a to rii deperformanţă care influenţează sa lariulsupply chain managerului. „În acestcon text, doar aceste targeturi contează,iar performanţa pe termen mediu şilung a unui parteneriat ră mâ ne într-unplan secundar. Chiar în cazul celor carear vrea să facă ceva, se manifestă, laun moment dat, un anu mit grad de re -sem nare, pentru că în cadrul cor po ra -ţiilor multinaţionale deciziile sunt înmulte situaţii dictate de sus, fără a maifi luate în calcul informaţiile furnizate demanagerul din România“. Cum pot fiînsă schimbate lucrurile? În primul rând,ascultându-l pe celălalt. Iar acest lucrus-a întâm plat cu ocazia conferinţei ZiuaCargo, unde furnizorii şi clienţii s-auîm părţit în două tabere, care au scosîn evi den ţă elementele ce pot generapro ble me în parteneriatul dintre celedouă părţi.

Ce spun furnizoriidespre...Istoric volum detransport... În multe cazuri, se constată mari

dife renţe între informaţiile furnizate încaie tul de sarcini şi ceea ce se întâm -plă în realitate. Există situații în careclienţii anunţă o cantitate mare demarfă pentru a negocia cu furnizorulde logistică un preţ bun, pentru caapoi cifrele indicate să nu se mai con -cre tizeze. În acest context, operatorul

lo gistic ar trebui să se poată securizaprin intermediul contractului. De exem -plu, dacă în caietul de sarcini erautrecuţi 1.000 de paleţi pe lună, pentrucare operatorul a alocat o flotă detrans port, dar, în practică, nu sunt alo -caţi decât 500 de paleţi, costurile numai pot fi susţinute. În mod corect,clientul ar trebui să îşi asume plata acel puţin 80% din ceea ce a declarat.Altfel spus, dacă un client a declarat1.000 de paleţi şi solicită servicii pentru800, factura se va face pentru 800 depaleţi. Tot pentru 800 de paleţi se va

factura însă şi în cazul în care volumula fost de 500 de paleţi. Acelaşi prin -ci piu ar trebui aplicat şi în cazul di fe -renţelor în plus. Atunci când furnizorulși-a asumat angajamentul pentru1.000 de paleţi, cererile ar putea mer -ge până la 1.200 în aceleaşi condiţii,dar dacă volumele ajung la 1.500 depaleţi nu ar mai trebui să poată fi apli -ca te penalităţi de către client dacăapar probleme privind disponibilitateacamioanelor. Operatorii logistici auscos în evidenţă faptul că astfel de si -tuaţii există pe piaţă. „Pot da exemplul

unei companii căreia, după ce a câş -ti gat o licitaţia privind partea de depo -zitare şi transport, nu i-a fost adus nicimăcar un singur palet în depozit, fiindutilizate numai serviciile de transport.Clientul ar trebui să fie suficient detrans parent, pentru a prezenta schim -bă rile care survin, pentru a nu punefurni zorul să se angajeze să îşi închi -rie z e capacităţi suplimentare de careul terior să nu aibă nevoie. Este, pânăla urmă, un aspect legat de parte ne -riat“, a subliniat Adriana Pălăşan.

... şi forecastForecastul reprezintă, în România,

o problemă foarte mare, pentru că suntfoarte puţine companii care au fă cut in -ves tiţii în programe sau în oa meni caresă ofere informaţii corecte pe baza da -te lor istorice. În mod nor mal, trebuie săîţi asumi un volum ma xim şi unul minimîn cazul previziunilor, dar opera to rul lo -gis tic sau transpor ta torul trebuie să ţinăseama de nivelul investiţiilor pe care leprogramează. Operaţiunile tre bu ie gân -di te cu atenţie. „Atunci când cli en tul îiso licită furni zo rului 3.000 mp de depozit,ar fi mai bine ca într-o primă etapă aces -ta să investească în 2.000 mp, iar dacăapa re supraîncărcare, fie să supli men -teze suprafaţa, fie să ape le ze la parte -neri din branşă, pentru a mi nimiza riscul.Investiţiile trebuie fă cute treptat pânăîn momentul în care operatorul logisticare certitudinea că, într-adevăr, clientulare volumele anun ţate. Astfel, o parteimportantă din cos turi rămâne în sferacosturilor variabile, iar expunerea com -paniei este mai re du să“, a afirmat vice -preşedintele ARILOG.

RetururiMai ales în zona de fast moving,

fur nizorul livrează, de exemplu, un ca -mi on întreg sau trei paleţi de marfă şipri m eşte unul retur, fapt care îl poateafec ta din perspectiva costurilor şi aser viciilor. Este un segment unde sede teriorează, de obicei, relaţia client-vânzător, pentru că un client nu estedispus să-ţi plătească tot camionul pen -tru un singur palet retur. Pe de altă par -te, nici furnizorul nu poate com pleta

întot deauna camionul din re tu ruri, iarîn condiţiile în care se aştepta ca vehi -cu lul să fie gol pentru a-l dis lo ca pe oaltă relaţie, paletul de retur îl încurcă.

AmbalareLa modalitatea de ambalare, tre -

buie precizat dacă este vorba despremarfă vrac, paletizată, dacă este vorbadespre lichide... Trebuie cunoscut tipulde marfă pentru a şti ce tipuri de echi -pamente sunt necesare şi pentru atarifa valoarea corectă.

Valoarea mărfiişi a asigurărilorValoarea mărfii este importantă

pen tru a putea stabili valoarea asigu -ră rilor. De asemenea, operatorul tre -buie să ştie dacă trebuie să facă el asi -gurările, a căror valoare depinde foartemult de tipologia mărfurilor. În situațiaîn care clientul are deja con trac te deasigurări pentru valori mai mari, încondiţiile unor prime de asigu ra re maimici, de ce să îi solicite trans portatoruluisă îşi asume un cost suplimentar? Arfi fost rezonabilă o discuţie corectă pri -vind nivelul la care se ridică asigurărilepentru a putea sta bili dacă este maieficient ca asi gu rarea să o încheieclientul sau furni zo rul. Acest aspectinfluen ţea ză cate goric tariful.

Termenul de platăTermenele lungi de plată se trans -

formă în finanţări. Dacă un client nuare grijă ca transportatorul său să aibăbani să meargă, acesta va începe săfacă economii ce pot genera riscuri şisă facă rabat de la calitate, pentru aputea supravieţui.

Multe companii 3PL au asigurări-umbrelă pentru transportatorii care îideservesc, dar se poate întâmpla săse defecteze maşina în cursă sau săaibă un accident atunci când nu artrebui să îl aibă. Sunt neplăceri carese reflectă în costuri, chiar şi atuncicând există asigurări. Transportatorulnu îşi poate permite, din marja lui deprofit şi din banii disponibili, să susţinăo finanţare bancară. Până la urmă,

acesta este rolul 3PL-ului, să-şi utili -ze ze capacitatea financiară şi să sus -ţină lucrurile în aşa manieră încâttransportatorul să lucreze, iar clientulsă primească serviciul.

Siguranţă rutierăS-a ridicat problema banilor inves -

tiţi: cât plăteşti pe kilometru şi ce pri -meşti în schimb. Trebuie să te asigurică şoferii sunt instruiţi, că dispun detoate dotările necesare, că maşinaeste în bună stare de funcţionare şică marfa ta în camionul lui este înregulă. A fost ridicată problema unuiincident în care s-a răsturnat maşinaşi s-a pierdut toată marfa, iar clientula cerut să i se plătească toată marfala preţul de vânzare.

Clauză combustibilÎn multe cazuri, este prinsă în con -

tract o clauză de combustibil, în carese precizează că, dacă tariful car bu -rantului creşte cu mai mult de un anu -mit procent, se poate renegocia preţul.Dar se întâmplă des ca, imediat dupăo renegociere a tarifului ca urmare ama jorării preţului carburantului, clientulsă solicite o reducere de costuri, carenu are legătură cu combustibilul, ci cufaptul că permanent se cer tarife maimici. Clauza de combustibil nu trebuiesă lipsească, însă, iar în acest context,contractul trebuie să includă o formulăde calcul. „Este o bună practică înce -pu tă de curieri. Potrivit acesteia nu tre -bu ie furnizate toate detaliile de cost,dar trebuie precizat cât la sută reprezin -tă combustibilul în total. În momen tul încare creşte cu 2% preţul com bus ti bilului,se face calculul privind in ci denţa majo -rării în costul total. Dar aceste lu cruritre buie agreate în contract şi spe cificatcă se admite că motorina repre zin tăacel procent din costuri. În mo men tulanalizei contrac tu lui, din acest procentclientul poate evalua ce costuri suportărespectivul operator lo gis tic, cum îşiplăteşte oa menii, cum are regia etc. Deexemplu, dacă are un cost de amor ti -zare mic pe maşină, în seamnă că nueste nouă şi atunci îţi asumi riscul unoreventuale defecţiuni. Şi acest punctpoate fi un subiect de dis cuţie pentrua identifica exact cu cine ai de a face“,a men ţionat Adriana Pălăşan.

Despre alte elemente scoase înevidenţă de către furnizorii de logisticăşi transport, dar şi despre ce spunclienţii, veţi putea citi în numărul diniulie al revistei Ziua Cargo, când vomco n tinua prezentarea discuţiilor pur ta -te pe tema caietelor de sarcini şi alicitaţiilor în cadrul conferinţei „Ammarfă, caut transport“.


AM MARFĂ, CAUT TRANSPORTDespre caiete desarcini... desprelicitaţii (I)

Adriana Pălăşan, Managing Partner Supply ChainManagement Center:

„În cadrul discuţiilor, am pus accentul pe: 1. ce se aşteaptă să găsească un transportator ca informaţii în caietul de

sarcini 2. ceea ce vrea clientul să obţină de la transportator în urma acestui caiet3. ceea ce verifică un client în urma licitaţiei şi în urma răspunsurilor.“

A naliza s-a bazat pe datele în -re gistrate în 2013 de com pa -nia KLG Europe Logistics,

care reprezintă un etalon pentru piaţaro mânească. Concret, din cele150.000 de expediţii consemnate în2013, 90.000 au provenit din seg men -tul contract logistics, 60.000 au repre -zen tat clienţi de transport iar 1.000 aufost comenzile spot, care fac obiectulana lizei.

Cum arată analizaoperaţională şifinanciară?Elemente de cost:- Corespondenţa - aproximativ

4.000 e-mail-uri (reprezentate de ce -reri de ofertă, răspuns la cereri,feed-back despre organizarea sau ale -gerea unui furnizor de transport şi co -manda efectivă de transport)

- Distribuţia echipei - 13 persoanecătre care au fost distribuite cele 4.000de e-mail-uri

- Documente fiscale emise - 700de facturi

- Documente fiscale de la cărăuși,verificate, înregistrate, achitate - 200de facturi

- Necesar timp (ofertare, înregis -tra re, urmărire expediţie, facturare, ur -mărire încasare) - 200 de ore/om

- Necesar financiar => cost esti -ma tiv: 1.500 euro

- Costuri de administrare: hârtie,in ternet, dobânzi, expedieri cores pon -den ţă etc: 2.000 euro

- Administrare/Regie: 100 euro- Costuri expediţie/spot: 3,6 euro- Costuri expediţie/contract: 1,5

euroDiferenţa de cost de la 1,5 eu -

ro/expediţie la 3,6 euro poate repre -zen ta sacrificiul pe care furnizorul îl fa -ce pentru client sau se reflectă în moddirect în tarife. „Din estimările noastre,clientul suportă costuri suplimentaresimilare prin alocarea de resurse îngestiunea de comenzi spot“, a precizatDaniel Radu.

Analiza SWOT: oferte„spot”Puncte tari- Alegerea celei mai avantajoase

oferte;

- Soluţii de transport „out of thebox“ - în funcţie de posibilităţile trans -portatorului, marfa poate fi livrată cuprioritate, timpul de tranzit fiind 14-15ore, într-o soluţie de grupaj.

Puncte slabe- Costuri neliniare (media costului

pe palet variază în funcţie de mo -mentul din lună, perioada din săp -tămână);

- Servicii ocazionale (transportatoridiferiţi);

- Costuri indirecte mari;- Lipsa de predictibilitate.

Oportunităţi- Identificarea de noi colaboratori.

Ameninţări- Timp de tranzit necontrolabil;- Retururi nepreluate;- Probleme de cash-flow - cu cât

lu crezi cu mai multe companii cu atâtcreşte riscul de facturi întârziate, motivpen tru care va trebui să întârzii la rân -

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

59...................................................................................................................................................... iunie 201458

EV

EN

IME

NT

dul tău facturarea, ceea ce va generaîncasări din ce în ce mai întârziate;

- Direcţionarea focusului compa -niei pe costurile de transport, în loc deorientare către vânzări.

„În ideea obținerii unor așa-zisecosturi mici, identificăm diverse practiciale clienților, care, în funcție de po si -bi lități, aleg soluții de transport spot.Este o practică frecventă ca, în ideeaop timizării costurilor de transport, cliențiidintr-o anumită regiune a țării să facăo comandă într-o zi fixă a săptămâniicu livrare într-o altă zi fixă, la un timpde tranzit estimat (de exem plu, de lunipen tru miercuri). Într-ade văr, costurilesunt scăzute prin optimi zarea mai mul -tor expediții în aceeași regiune, însănu este controlabilă pre zenţa la raft aprodusului şi nu există o soluţie de rea -li mentare. Dacă livrezi, de exemplu, 2paleţi de marfă către ma gazin, iar marfaeste vândută în pri mele două zile, numai ai po si bilitatea de a realimentamagazinul cu marfă decât peste 5 zile.Pe de altă parte, în cazul în care cliențiisolicită cotații spot către mai mulțifurnizori de transport, se întâmplă înmulte ca zuri ca soluția cea mai ieftinăsă nu fie valabilă pentru o perioadălungă de timp, decizia privind alegereaunui anumit furnizor de transport să fietransmisă prea târziu, după ce ca mi o -nul de grupaj este complet, livrarea săfie amânată cu o zi sau să rămână dis -ponibilă o soluție de transport maiscumpă. Astfel, sunt generate eforturiși costuri suplimentare“, a explicat Da -niel Radu, subliniind avantajele con -trac telor, care oferă predictibilitate şiposibilitatea de a automatiza modul de

lucru, facilitând preluarea unor volumedin ce în ce mai mari.

KLG Logistics operează un sistemde distribuţie naţională bazat pe o re -ţea de tip HUB & SPOKE, care include6 depozite amplasate strategic. „O re -ţea de grupaj înseamnă profit, iar tre -cutul susţine acest lucru. Profitul se ob - ţine atât prin mişcarea de volumeim portante de transport cât şi prin au -to matizarea proceselor. În acest sens,am investit şi investim în continuare îndez voltarea sistemelor electronice detrans port, care să înlocuiască foar temul te dintre procesele care erau fă cutema nual - gen avizarea des căr că rii unuica mion, verificarea corec ti tu dinii livrării.Sis temul TMS este trans parent, opera -torii din fiecare de pozit dispun de in for -maţii privind fiecare ex pe diţie primită,marfa care urmează să sosească, da -te le de livrare şi alte informaţii de acest

gen. Comunicarea te lefonică sau pemail este foarte re du să“, a menţionatNational Distri bu tion Directorul KLGEurope Logistics. În fiecare depozit re -gio nal, există o echipă de dispeceri(plan neri), care or ganizează livrările înzona lor. De menţionat că, pentru150.000 de ex pe diţii într-un an, echipaeste formată din 20 de persoane, carecomunică prin intermediul sistemului IT.Com pa nia a acoperit în 2013 prin inter -me diul expediţiilor un număr 400.000de paleţi, asigurând un sistem de livrarenext-day în întreaga ţară, în condiţiileîn care sunt oferite soluţii pentru toatetipurile de transport, iar prin intermediulcă răuşilor parteneri 1-2 maşini con trac -tate de KLG Logistics sunt pre zen tezilnic în toate marile oraşe din România.

„Suntem specializaţi şi vedem ocreştere a livrărilor către magazinelekey-accounts şi la platformele aces -tora şi pentru o majorare a cererilorprivind livrări în regim de urgenţă dindo menii precum industria auto“, a maiprecizat Daniel Radu.

Reamintim, KLG Europe Logisticsa anunțat, la sfârșitul lunii aprilie, ex -tin derea platformei logistice din hub-ulcentral, de lângă București. Companiava investi 5,6 milioane de euro într-unnou terminal cross-dock de 10.000mp, care va permite creșterea cu ocin cime a capacității de depozitare șitran zit în România. Construcția va fifinalizată în toamna acestui an.

KLG Europe Logistics Româniami zează și anul acesta pe creștereaveniturilor, după ce exercițiul financiardin 2013 a adus o creștere cu 11% acifrei de afaceri la 21 de milioane deeuro. Principalele motoare de creșteresunt, potrivit oficialilor companiei, ma -jo rarea portofoliului de clienți, extin -de rea ca pacității de depozitare, creș -terea va lorii adăugate a serviciiloroferite și a complexității soluțiilor lo -gis tice puse la dispoziția clienților.


AM MARFĂ, CAUT TRANSPORTCum poate creşteeficienţa în grupaje?Este întrebarea la care arăspuns, cu ocaziaconferinţei Ziua Cargo,Daniel Radu, NationalDistribution DirectorKLG Europe Logistics,realizând o comparaţiefoarte concretă întrece înseamnă grupajepe bază de comenzi spotversus grupaje pe bazăde contract, urmărind ogrilă generală de preţuri.Conștientizareaavantajelor şidezavantajelor fiecăreisoluţii în parte esteun pas pe care furnizorii,împreună cu clienţii, îlpot face pentru a obţinerezultate mai bune.

DanielRadu

Avantajele unei grile generale de preţuri1. Costuri trasabile, valabile pe o perioadă îndelungată.2. Posibilitatea negocierii unor tarife competitive prin externalizarea

întregului volum de transport către un singur operator.3. Facturare periodică şi termen de plată negociat (nu se mai face factură

pentru fiecare expediţie).4. Persoană dedicată - nu mai trebuie să foloseşti două persoane dedicate

din partea clientului şi a operatorului pentru a gestiona livrările; rămâne osingură persoană, cea din partea operatorului, care asigură o comunicarerapidă. Unul dintre avantaje constă în faptul că poţi scoate rapoarte şianaliza volumelor înregistrate într-o lună.

5. Comunicare rapidă.6. KPI de livrări „on time”, „in full”, de documente returnate etc.7. Externalizarea către un singur operator de transport aduce un plus de

experienţă în tratarea situaţiilor neconforme.8. Scăderea costurilor indirecte prin automatizarea proceselor de transport şi

financiare.

EV

EN

IME

NT

...................................................................................................................................................... iunie 201460

EV

EN

IME

NT

U na dintre cele mai interesantesec ţiuni ale seminaruluiARILOG a fost dedicată pro -

ble melor specifice transportului ex -traco munitar, domeniu care, în modevident, capătă din ce în ce mai multăpopularitate în rândul cărăuşilor ro -mâni. Transportul către pieţele din Estşi Sud-Est poate reprezenta o adevă -ra tă „mină de aur”, având în vederere sursele financiare uriaşe de caredispun unele ţări din Asia şi investiţiilecare se realizează în aceste regiuni.

Interesul pieţei faţă de destinaţiiledin Orient este demonstrat de însăşicererea existentă pentru autorizaţiilede transport pentru astfel de destinaţii.Simona Băjănaru, reprezentantă aAADR, organismul care gestioneazădistribuirea autorizaţiilor de transport,a subliniat, în cadrul evenimentuluiARILOG, că, de exemplu, pe relaţiaKazakh stan, a existat un contingent de150 autorizaţii pentru tot anul 2014,care s-a epuizat până la sfârşitul luniife bruarie - începutul lunii martie. Alteexem ple sunt Turcia, cu 4.500 autori -za ţii de terţă ţară, din care mai sunt450; Rusia terţă au fost 2.400 şi aură mas 693, iar Azerbaidjan terţă aufost numai 50, care s-au epuizat rapid.

Această stare de fapt se datoreazăîn mare parte schimbării raportului deforţe dintre cărăuşii din Vest şi cei dinEst. Până nu de mult, companiile detrans port din Vestul Europei acope -reau şi destinaţiile asiatice, dar acumma joritatea se limitează la zona comu -ni tară. Rolul de legătură dintre firmeledin Europa de Vest şi cele din Orienteste jucat în prezent de companii detrans port din România, Bulgaria, Mol -dova etc.

Riscuri asumateDeşi foarte interesante din punctul

de vedere al potenţialului lor, multedin tre aceste zone din Orient sunt încătea trul unor conflicte armate sau tul -bu rări sociale, care antrenează riscuri

im portante. Siria, Liban, chiar o partedin Irak şi, mai nou, Ucraina sunt nu -mai câteva exemple. Iar pentru riscurispecifice ar trebui să existe asigurărispecifice. Dar situaţia nu este atât desimplă.

Sabin Niculescu, claims managerla AON România, companie de con -sul tanţă şi brokeraj în domeniul asi -gu rărilor, a precizat, în cadrul eveni -men tului organizat de către ARILOG,că poliţele clasice Cargo sau CASCO

nu acoperă riscurile antrenate de zo -nele de conflict. „Pentru astfel de zone,pentru asigurarea şoferilor poate ficumpărată o poliţă specifică pentruris cu rile de ucidere sau rănire, dar nuvă ascund faptul că astfel de acoperirisunt destul de scumpe. În ceea cepriv eşte asigurarea mărfurilor, CMReste o poliţă de răspundere. Dacă unastfel de eveniment nu a avut loc dincau za transportatorului, poliţa de răs -pun dere nu funcţionează. Poliţa de

Seminarul organizat de Asociaţia Română de Logistică (ARILOG),la începutul lunii iunie, la Bucureşti, a adus în prim planmanagementul transporturilor rutiere, abordând teme de mareinteres pentru dezvoltarea afacerii în acest domeniu.

Seminar ARILOGPoliţe speciale deasigurare pentru zonelede conflict

PUBLICITATE

asi gurare de bunuri tip CASCO, fie căeste vorba despre marfa transportată,fie despre mijlocul de transport, nuaco peră par tea de război, de seches -trare sau tul burări civile. Pe transportulrutier, acestea sunt, de regulă, exclu -deri ge ne rale. Doar transporturile na -va le şi ae riene beneficiază de astfelde aco pe riri în zonă de conflict. Pentrutrans por turile rutiere sunt excluderi şipe tra tate de reasigurare” a precizatSabin Niculescu.

Reprezentantul AON a subliniatfaptul că astfel de riscuri trebuie dis -cu tate punctual, existând posibilitateaemi terii unor poliţe pe anumite pre ve -

deri speciale în astfel de cazuri. Înmomentul de faţă, nu există un produsspe cializat, care să acopere situaţiinea ş teptate, ivite din senin. Pentruela borarea unui astfel de produs per -so nalizat, este important să se cu -noas că volumele de transportat, inci -den ţa de cazuri etc.

„O astfel de asigurare încheiatăpen tru un singur voiaj este posibil săfie foarte scumpă. Sugestia mea estecon figurarea unui astfel de produs deasigu rare la nivelul asociaţiilor pro -fesio nale, care pot să îl ofere mem -brilor. Atunci când este vorba desprevo lume mari şi există informaţiile teh -

nice necesare, este posibil să se facăastfel de acoperiri”, a declarat SabinNiculescu.

O altă idee subliniată în cadrulsemi narului a fost legată de sancţiunileeconomice internaţionale la care suntsu puse unele ţări din zonele de con -flict. Pe componenta de răspunderecivilă, dacă există un transport demarfă al cărui beneficiar este un ope -ra tor economic dintr-o ţară supusăsanc ţiunilor şi transportatorul cumpărăo acoperire de la un asigurător dinRo mânia sau de pe piaţa Vestică, estefoar te probabil ca, în cazul în care seproduce un eveniment, asigurătorulsă nu poată despăgubi. „De aceea, oaltă recomandare este fie să consultaţiun specialist, fie să verificaţi pe contpropriu ce ţări sunt supuse sancţiunilorinter naţionale. Această listă se mo di -fică destul de des. De exemplu, Libiaşi Irak au fost supuse unor astfel desancţiuni în trecut, dar acum acesteas-au eliminat în mare parte. Pe lângăţări, mai sunt impuse sancţiuni şi unorper soane fizice, cum ar fi unele per -soane din Rusia. Atenţie la tranzacţiilecu companii la care aceste persoanepot deţine părţi legale”, a concluzionatre prezentantul AON.


Simona Băjănaruși Sabin Niculescu

iunie 2014......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

63...................................................................................................................................................... iunie 201462

EV

EN

IME

NT

C ătălin Olteanu, directorul ge -ne ral FM Logistic România, aprezentat, în acest context,

modul în care este pusă în practicăstra tegia care include dezvoltarea înzone noi, implementarea de măsuride îmbunătăţire continuă şi extindereaofertei de transport. Reamintim, con -du cerea FM Logistic a regândit în2012 strategia grupului, definind „Am -bi ţia 2022“. „Ne-am propus, la nivelde grup, să ajungem de la o firmă deaproape un miliard de euro în 2012,la două miliarde în 2022. O firmă glo -bală, puternică, care să înglobezetoate segmentele de piaţă şi care săfie în stare să îşi dubleze cifra de acti -vi tate. Aceasta o vom face prin reîn -tă rirea bazelor noastre de business,dez voltarea unor noi direcţii de creş -tere şi, nu în ultimul rând, prin maimultă presiune pe zona de excelenţăoperaţională. Vom reanaliza sectoa -re le de bază către care ne adresăm,vom căuta sectoare noi, ne vom întăriprezenţa în Europa şi ne vom uita şicătre alte orizonturi“, a afirmat CătălinOlteanu, subliniind că nu trebuie pier -dut din vedere faptul că transportul areprezentat inima firmei, direcţia pecare FM Logistic şi-a început activi ta -tea în Franţa, şi care rămâne şi în Ro -mânia „regina“ cifrei de afaceri.

Investiţii în zona de freshFM Logistic a achiziţionat Univeg

Lo gistic, una dintre cele mai mari decom panii de logistică de fresh din Ru -sia, care poartă în prezent denumireaFM Fresh. Prin această achiziţie, FMLo gistic a devenit cea mai puternicăcom panie de logistică din Rusia. „Estevorba despre o piaţă mare, strategică,dar şi foarte provocatoare. Distanţelesunt mari, totul este la scară mare, iarceea ce facem noi acolo diferă într-omare măsură de ceea ce facem în res -tul lumii. Colegii din Rusia au acces la6 depozite clasa A, care deservesc cli -enţi importanţi precum Auchan, Billa,

Sel gros, Atak sau X5 Retail Group. S-adezvoltat şi o mare reţea de trans portpentru produse fresh cu tem pe ra turăcon trolată. Este un sector nou pentrunoi, pe care nu activam în urmă cu câţi -va ani“. Directorul general FM LogisticRomânia a explicat că, în urma achiziţieiUniveg, grupul a avut acces la know-how privind sectorul fresh, la instru men -te, dar şi la o echipă foarte competentă,care poate asigura suport pentru a des -chide un astfel de business şi în alteţări. În acest con text, după achiziţia dinRusia, FM Lo gis tic a intrat, în scurt timp,în par te neriat cu Auchan pentru plat -

for ma de fresh din Ungaria, iar per -formanţele sunt foarte bune. „Vrem săfacem ace laşi lucru şi în România, dacăvom găsi un partener în acest sens“, asu bli niat Cătălin Olteanu.

Mai buni în a oferiavantaje clienţilorGrupul pune accent pe segmentul

de îmbunătăţire continuă a activităţii,care a fost redefinit în 2013, pentru aveni în întâmpinarea clienţilor. „Acce -săm soluţii venite la nivel de corpo ra -ţie, avem acces la bune practici pre -

Este mesajul pe care reprezentanţii FM Logistic România l-autransmis partenerilor de afaceri cu ocazia tradiţionaluluieveniment anual dedicat clienţilor.

FM LOGISTIC - ZIUA CLIENŢILORCu cel puţin 5 minutemai rapizi decât oriceconcurent

zen tate de oameni cheie care se ocu -pă de îmbunătăţirea continuă a acti -vităţii în fiecare ţară. Sperăm săajungem să fim mai buni şi mai rapizicu cel puţin 5 minute decât orice con -cu rent al nostru. Vom obţine o satis -fa c ţie a clientului prin combinareaener giilor noastre, prin lucrul în echipăşi printr-un focus general, iar undeactivitatea nu se mai poate îmbunătăţi,suntem pregătiţi să mergem spre zonade inovare“, a mai arătat Cătălin Ol -tea nu, precizând că sunt în per ma -nen ţă accesate idei noi. „Vom derulaun program „Move“ de diagnoză abusi ness-ului. Vom începe prin a fimult mai atenţi la operaţiuni, prin vâ -narea şi eliminarea pierderilor. Vomin vesti în training şi în dezvoltare. Re -zul tatul este să îi ajutăm pe clienţiinoştri să crească. Astfel, vom creşteşi noi alături de ei“, a apreciat el.

Dezvoltăriîn transport„Vrem să creştem oferta noastră de

transport pentru piaţă. Putem să re du -cem costurile, să livrăm mai des, putemface recepţii multiple, să ges tio năm maibine documentele de trans port şi săîm bunătăţim zona de co municare, atâtîntre noi, cât şi cu clienţii şi cu clienţiicli enţilor noştri“, a spus directorul ge -ne ral FM Logistic Ro mânia. În opinia sa,apariţia şi în mul ţirea platformelor înzona de retail a însemnat pentru logis -ti cieni o uşu ra re, dar şi o nouă provo -care. Co mer ţul tradiţional a rămas des -tul de izolat, neputând să mai accesezela fel de uşor ca înainte zona de recepţiea măr fii. Lucrurile s-au complicat, dease menea, pentru producători în ceeace priveşte livrarea. „Aici intervine FM,care oferă soluţia de preluare de la micii

pro ducători şi consolidarea mărfii în de -pozitele proprii, pentru ca apoi, cătreplat formele clienţilor din retail, să fie li -vrată marfa consolidată a mai mulţiproducători, astfel încât să fie opti mizatăîncărcarea în camioane. Cealaltă va -riantă, pe care o propunem producă to -ri lor care nu au posibilitatea de a livraîn zone mai dificile, ţine de zona degru paj. Marfa este adusă în platformelenoastre, pentru ca apoi să o distribuimîn ţară folosind zona de cross-dockingşi hub-urile pe care deja le avem. Astfel,optimizăm nivelul de stoc, reducem tim -pul de recepţie în plat forme, putem ma -jo ra frecvenţa livră rilor, putem standar -di za operaţii, ceea ce ar ajuta pe toatălu mea“, a con cluzionat directorul ge -neral FM Lo gistic România.


FM Logistic în BraziliaInvestiţia FM Logistic în Brazilia este parte din „Ambiţia 2022“, potrivit căreiagrupul îşi doreşte să fie prezent pe toate continentele. „Am putut să facemasta pentru că suntem o companie sănătoasă cu un potenţial financiar bun,care a avut acces la cash-flow. Brazilia este o ţară imensă. Noi suntem acumprezenţi doar pe zona ţărmului, unde economia merge din plin, dar avem cascop să ajungem spre zona de centru, să dezvoltăm o reţea domestică“, aarătat Cătălin Olteanu. El a precizat că, în Brazilia, grupul colaborează atât cuclienţi vechi, cât şi cu clienţi noi, printre aceştia din urmă numărându-seNissan. „Avem în Brazilia patru platforme, care totalizează peste 340.000 mp,amplasate în zone strategice şi care deservesc cele mai aglomerate zone aleBraziliei. Aceste platforme sunt foarte bine operate de companiaachiziţionată, una foarte bine pregătită. Încercăm ca din ceea ce ştiu ei săfacă foarte bine să aducem o parte şi în Europa“, a menţionat directorulgeneral FM Logistic România.

Cătălin Olteanu, director general FM Logistic România

iunie 2014......................................................................................................................................................

PAS

AG

ER

I

65

Problema „drepturilorde autor“ - un începutde negociere

Întrebările lunii IUNIE (etapa 55)

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Atunci când se deleagă pentruprima dată o sarcină unui angajat, ceamai potrivită acţiune este:

a. observarea îndeaproape a angajatuluipentru a se asigura că sarcina esteîndeplinită corect

b. oferirea de oportunităţi pentru întrebărisuplimentare şi verificarea progresului laintervale scurte

c. aşteptarea ca sarcina să fie îndeplinită şievidenţierea oricărei discrepanţe

d. delegarea numai angajaţilor care auîndeplinit în trecut sarcini similare

2. Pentru a îmbunătăţi eficienţaoperaţională poate fi efectuat unbenchmarking. Ce este unbenchmarking?

a. este evaluarea performanţei proprii, faţăde evaluarea celei mai bune performanţe

b. este o revizuire a nivelului performanţei şiacţiunile de remediere

c. este modul în care organizaţiile stabilescobiective de creştere faţă de extindereaplanificată

d. este metoda folosită de personaluldepartamentului de marketing pentru aînţelege paternul cererii clienţilor

3. O analiză cost-beneficiu trebuie săacopere:

a. doar costurile cheltuielilor iniţiale b. capitalul şi costurile de funcţionare c. costurile de funcţionare şi costurile

reziduale d. costul total de viaţă anticipat

HENKEL

Câștigătorii lunii MAISilvia Moşoianu, Alexandra �tefănescu şi Minecan Sorina.Câștigătorii au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 22 de concurenţi care aurăspuns corect la întrebările lunii mai, cea de a 54-a etapă a concursului delogistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectRadu Paul Alecu, Adina Bănescu, Adrian Vlase, Alexandra Truşcă, Radu Vlase,Dan Ardelean, Mihaela Roxana Alecu, Sorina Minecan, Annamaria Cherteş,Silvia Moşoianu, Attila Turi, Claudiu Mihailescu, Alexandra Stoian, Ana Harja,Elena Sima, Gelu Uzdriş, Adrian Ionuţ Popescu, Mugurel Ungureanu, DanielaPopescu, Mihai Burcin, Alexandra Stefănescu şi Rodica Haranguş

Concursul de cunoştinţe generaleîn domeniul logisticii lansat de

ZIUA CARGO şi compania deconsultanţă şi training în logisticăSupply Chain Management Center

continuă cu etapa a 55-a.În fiecare lună, publicăm

3 întrebări tip grilă, pentru ca, înluna următoare, să dăm publicităţii

variantele corecte de răspuns.Câştigătorii sunt stabiliţi prin

tragere la sorţi dintre persoanelecare răspund corect.

MMĂĂSSOOAARRĂĂ--ȚȚIIcunoștințele de logistică! (55)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 iulie, prin e-mail la

[email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de

contact (nume, telefon,e-mail) sau direct pe

site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe

pagina dedicatăconcursului.

Câştigătorii ediţiei diniunie şi variantele corecte

de răspuns vor fi publicateîn numărul din iulie alrevistei ZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

Întrebările lunii MAI (etapa 54) şi răspunsurile corecte:

1. Clasificarea ABC presupune ca:

a. produsele aflate în stoc se împartîn trei categorii pe baza volumeloranuale vândute - CORECT

b. produsele se depozitează înordine alfabetică

c. produsele se livrează în ordinealfabetică

d. nu este important să semonitorizeze în primul rândarticolele care în valoare globalăsunt mai scumpe

2. Prin lotul optim de comandă(EOQ) se înţelege:

a. procesul prin intermediul căruia segestionează transferul şi stocul dematerial

b. strategie organizaţionalăfundamentată pe ideea căperformanţa în atingerea unei calităţisuperioare este realizată doar prinimplicarea întregii organizaţii

c. model de gestiune a unui stoc caredetermină cantitatea de comandatprin determinarea cantităţii care va

îndeplini nivelul de servicii oferitecătre clienţi, minimizând costuriletotale de comandă şi menţinere amărfii în stoc - CORECT

3. Pentru cererea sezonieră dedistribuţie compania trebuie:

a. să aibă stocuri pregătite b. să se aprovizioneze la comandă c. să facă stocuri înainte de începerea

sezonului pe bază de forecast -CORECT

d. să ţină stocul la furnizor

...................................................................................................................................................... iunie 201466

ȘT

IRIȘ

TIR

I

MODIFICĂRIDE TRENURI SPREŞI ÎN UNGARIA

Mai multe trenuri spre şi înUngaria sunt anulate sau circulăpe rute deviate ori au traficulîntrerupt în zonele unde seexecută lucrări la infrastructuraferoviară, astfel că pasagerii sunttransbordaţi cu autobuzele până lastaţia următoare. Pentru efectuarelucrări în Ungaria (secţiaBiharkeresztes - Nyirabrany),până în 28/29 iunie: trenul 406-1Brașov - Budapesta circulă pe rută

deviată, prin staţia de frontierăValea lui Mihai, ca tren 1406-1:Braşov (pl. 18:55) - Deda - ClujNapoca - Oradea - Valea lui Mihai(pl. 06:35) - Nyirabrany -Budapesta (sos. 10:16). Până în29 iunie, trenurile 362-1/362 și365-2/365 Cluj Napoca -Budapesta și retur sunt anulate perelaţia Cluj Napoca - EpiscopiaBihor - Biharkeresztes și retur şicirculă pe teritoriul unguresc, perelaţia Puspokladany - Budapestași retur. La trenurile 366-1/366 și 367/367-2 Braşov - Budapesta și retur, șitrenurile 364-1/364 și 363/363-2

Cluj Napoca - Budapesta și retur,pe distanţa Biharkeresztes -Puspokladany și retur, operatorulungar asigură transportulpasagerilor cu autobuze(transbordare tren/auto/tren).Totodată, până în 29/30 iunie,trenul 407-2 Budapesta - Brașovcirculă pe rută deviată, prin staţiade frontieră Valea lui Mihai, catren 1407-2: Budapesta (pl. 16:40)- Nyirabrany - Valea lui Mihai (pl.22:45) - Oradea - Cluj Napoca -Deda - Braşov (sos. 10:04).

AIRBALTIC ATERIZEAZĂŞI PE OTOPENI

Compania aeriană de stat aLetoniei, airBaltic, opereazăîncepând din 3 iunie o rută devară între Riga şi Bucureşti - peAeroportul Otopeni -, la preţuri dela 179 de euro, cu taxele deaeroport şi costurile tranzacţieiincluse. Vor exista 4 noi zborurisăptămânale dus-întors, ce voroferi conexiuni între cele douăcapitale, dar şi către destinaţii dinregiunea Mării Baltice,Scandinavia şi Rusia. Ca parte amăsurilor de restructurare abusiness-ului, airBaltic a întrerupto serie de rute care înregistrau ocerere oarecum mai slabă însezonul de vară, însă aceastăoperaţiune va oferi pasagerilorposibilitatea să călătorească întreRiga şi Bucureşti, dar şi cătredestinaţii precum Stockholm,Oslo, Copenhaga, St. Petersburg,Helsinki, Vilnius sau Tallinn.

AEROBUS A ALESREZMAX VÂNZĂRI

AEROBUS a ales pentru platformade curse charter internaționale deautocar REZMax - sistemul derezervări și vânzări vouchereREZMax Vânzări. De asemenea,website-ul AEROBUS esteangrenat de REZMax - Bileteria.AEROBUS a ales soluția oferităde BILETERIA pentru gestiunearezervărilor și vânzărilor devouchere venite prin diversecanale. Rezervări de bilete onlinese primesc acum și prinintermediul site-ului propriu(Rezervări Aerobus), precum șiprin intermediul portalului(Autogări.RO)Toate aceste rezervări onlineajung în aceleași diagrame cesunt trimise online (în timp real)înainte de plecarea fiecărei curse.Înregistrând toate rezervările

într-un singur loc, AEROBUSurmărește încărcarea autocarelorși le gestionează după necesități.Sistemul REZMax Vânzări poate fiaccesat de angajații AEROBUS șide agențiile de turism partenere(comisionare), din orice localitate,de la un calculator conectat lainternet, chiar de pe un telefonmobil (smartphone) sau o tabletă.Acesta este disponbil la un prețaccesibil și poate fi folosit cu unnumăr nelimitat de website-uri,agenți și agenții partenere.

TRENURILE SOARELUI,3 LUNI SPRE LITORALŞI DELTA DUNĂRII

În perioada 14 iunie - 15septembrie vor circula 40 detrenuri InterRegio și Regio, încursă directă spre şi dinspre (câte20 de garnituri) litoral şi DeltaDunării. În acelaşi timp, turiștii voravea la dispoziție şi legăturifrecvente între Constanța șistațiuni, la orele cele maisolicitate. Durata călătoriei pe rutaBucurești - Constanța, cu toatetrenurile InterRegio, este de 2 ore

și 50 de minute, precizează CFRCălători. Totodată, pentru a facilitaaccesul turiștilor la Delta Dunării,un tren direct InterRegio va circulasuplimentar pe ruta BucureștiNord - Tulcea Oraș și retur.Pasagerii vor avea astfel ladispoziție, în fiecare zi, 4 trenuri (2dus, 2 intors) care vor asiguralegătura cu Delta.

ROMÂNII,NEMULŢUMIŢI DETRANSPORTUL URBAN

România se află pe locul 24 înUniunea Europeană la gradul desatisfacţie faţă de calitateatransportului urban. Nemulţumirilevizează în special curăţenia dinmijloacele de transport în comunşi din staţii, potrivit unuiEurobarometru publicat, astăzi, deComisia Europeană.Potrivit sondajului, 24% dintreromâni au spus că nivelul lor demulţumire este scăzut, pentru23% este mediu, pentru 25% -bun şi pentru 28% - ridicat. Cândvine vorba de confortul din staţii(adăpost, scaune), România se

clasează pe penultimul loc(înaintea Italiei şi Maltei), cu 13%dintre respondenţi foartenemulţumiţi de condiţii şi 28%destul de nemulţumiţi. Româniase clasează pe acelaşi loc şi înceea ce priveşte curăţenia dinstaţii, cu 14% dintre ceichestionaţi declarându-se foartenemulţumiţi şi 26% destul denemulţumiţi. La curăţenia dinmijloacele de transport, 19%dintre români s-au arătat foartemulţumiţi, 41% - destul demulţumiţi, 23% - destul denemulţumiţi şi 9% - foartenemulţumiţi (locul 25). Totodată,numai 20% dintre românii dinzona urbană sunt foarte mulţumiţide punctualitatea mijloacelor detransport, iar 43% sunt destul demulţumiţi (locul 23).România se plasează pe locul 14atunci când vine vorba despresatisfacţia călătorilor faţă defacilităţile oferite pentrucumpărarea biletelor de transport.Astfel, 32% s-au declarat foartemulţumiţi de acest aspect, 43%destul de mulţumiţi, în timp ce 9%sunt destul de nemulţumiţi şi 3%foarte nemulţumiţi.

Caravana Mobilă ServiceTruck se deplasează toatăluna iunie în ţară şi îi invită peposesorii de autoturismeMercedes-Benz în locurispecial amenajate să li severifice gratuit autoturismele.Echipa de tehnicieni şiconsilieri auto din cadrulCentrelor Autorizate deService asigură următorulpachet de servicii: verificareastării lichidelor (antigel, lichidfrână, lichid servodirecţie), aluminilor, plăcuţelor şidiscurilor; inspecţia vizualăgenerală a caroseriei,inspecţia vizuală pentrueventuale pierderi de lichidepe sub autovehicul; un test cusistemul Star Diagnosis. Calendar: 29 - 30 mai: SatuMare - parcarea Auchan(verificare gratuită oferită deATP Exodus); 31 mai - 1 iunie:Baia Mare - parcarea Auchan(verificare gratuită oferită deATP Exodus); 4 - 6 iunie:Bucureşti - parcarea BăneasaShopping City (verificaregratuită oferită de Ţiriac AutoBucureşti); 7 - 8 iunie:Bucureşti - parcarea Băneasa

Shopping City (verificaregratuită oferită de Autoklass);10 - 11 iunie: Sibiu - parcareaPromenada Mall (verificaregratuită oferită de Autoklass);13 - 15 iunie: Alba Iulia -parcarea Kaufland Alba Iulia(verificare gratuită oferită deCasa Auto Sebeş); 17 - 18iunie: Timişoara - parcareaIulius Mall (verificare gratuităoferită de Casa AutoTimişoara); 20 - 22 iunie:Oradea - parcarea LotusCenter (verificare gratuităoferită de ATP Exodus); 24 -25 iunie: Deva - parcareaPraktiker (verificare gratuităoferită de Auto Schunn); 27 -29 iunie: Arad - parcarea Real(verificare gratuită oferită deAuto Schunn). Programulzilnic al caravanei sederulează între orele 9:00 -18:00.De asemenea, în cadrulcaravanei, publicul poateparticipa la sesiuni detest-drive cu noile modeleleGLA şi Noua Clasa C, dar şicu alte modele precum: ClasaE Coupé, Clasa E Cabrio şiMercedes-Benz SLK.

SERVICE GRATUIT PENTRU AUTOTURISMEMERCEDES-BENZ

PUBLICITATE

iunie 2014......................................................................................................................................................

AC

TU

AL

ITAT

E

69...................................................................................................................................................... iunie 201468

P atronatele din transporturi aucontinuat demersurile pentru anormaliza situația legată de

„drepturile de autor“ și, așa cum erade așteptat, discuțiile înaintează ex -trem de greu.

Practic, reprezentanții transporta -to rilor se bazează pe două aspecteprin cipale. Primul este legat de faptulcă operatorii de transport nu au fostreprezentanți cu ocazia stabilirii prinme todologii a nivelului remunerațiilorpentru comunicarea publică a operelormuzicale. Al doilea aspect este chiarni velul extrem de ridicat al sumelorpe care transportatorii trebuie să leplă tească.

Amintim faptul că discutăm de olege emisă cu 18 ani în urmă - Legea8/1996. Iar remunerațiile legate dedrep turile de autor pentru comu ni ca -rea publică în scop ambiental au fost„negociate“ în anul 2010.

Însă abia începând cu anul trecut,or ganismele însărcinate cu recu pe ra -rea sumelor aferente drepturilor deautor și-au intensificat presiunile pen -

tru a recupera acești bani de la opera -torii de transport persoane. Este vorbade CREDIDAM (Centrul Român pen -tru Administrarea Drepturilor ArtiștilorInterpreți), UCMR-ADA (UniuneaCom pozitorilor și Muzicologilor din Ro -

mâ nia - Asociația pentru Drepturi deAu tor) și UPFR (Uniunea Produ că to -rilor de Fonograme din România).

Oficiul Român pentru Drepturilede Autor (ORDA) a precizat că trans -por tatorii au fost prezenți la negocieri,fiind reprezentați de Asociația Trans -por tatorilor din România.

„Întrebarea pe care ne-am pus-oîn mod cu totul justificat este legatăde identitatea Asociației Transpor ta to -rilor din România și de reprezenta ti -vi tatea acesteia. Ne-am interesat șila alți colegi operatorii de transport,care reprezintă segmente importante

din piața transporturilor în general și,pe lângă faptul că niciunul din aceștianu este afiliat la această așa zisă Aso -ciație a Transportatorilor, nici măcar nuau auzit de ea“, a comentat VasileȘtefănescu, președinte COTAR.

Din punct de vedere al operatorilor,această desfășurare a lucrurilor a fostcomparabilă cu o capcană, pregătităcu multă vreme în urmă, astfel încâtnimeni să nu poată scăpa. Pentrumulți operatori de transport, sumeleper cepute pentru difuzarea operelormu zicale pun în pericol însăși exis -ten ța lor.

Așa cum era de așteptat, singuraformă de soluționare a pretențiilorvenite de la organismele de colectarea sumelor aferente drepturilor de autora fost în instanță, iar aici transportatoriiau pierdut pentru simplul motiv cămijloacele de transport erau dotate cusisteme audio-video.

„Toate procedurile derulate de-alungul timpului în vederea stabilirii unormetodologii privind aceste remunerațiinu ne sunt opozabile, deoarece nuam participat la negocieri nici în numepro priu și nici reprezentați de o aso -ciație reprezentativă. Un alt aspecteste acela că, în majoritate, operatoriide transport nici măcar nu dețin sau,dacă dețin, nu folosesc dispozitivelede comunicare a operelor muzicale(apa rate radio-cd), însă nici aceastăîm prejurare nu este de natură săconteze la stabilirea adevăratului nivelal drepturilor rezultate din Legea nr.8/1996“, a completat Vasile Ște fă -nescu.

Conform ORDA, o nouă cerere deini țiere a procedurilor de negociere atarifelor și metodologiilor poate avealoc numai după trei ani de la data pu -bli cării lor în formă definitivă în Mo ni -torul Oficial. Cu alte cuvinte, abia anulviitor.

Decât nimic...În aceste condiții, reprezentanții

trans portatorilor au trimis adrese cătretoate instituțiile ce pot interveni pentru

soluționarea acestei probleme grave- Guvern, Ministerul Culturii, MinisterulTransporturilor.

Prima solicitare a fost aceea demodificare a Legii 8/1996 în sensulelimi nării de la plata obligațiilor privinddrepturile de autor a operatorilor detransport.

Pe de altă parte, la sfârșitul luniimai, au demarat o serie de întâlniriîn tre reprezentanții transportatorilor,ai Ministerului Transporturilor șiORDA.

Practic, în cazul în care nu se vaajun ge la o formulă agreată, patro na -tele din transporturi, cu sprijinul minis -te rului de resort, au amenințat că vorgăsi o formulă prin care toate mijloa -ce le de transport să renunțe la dotărileaudio-video.

Astfel, solicitările organismelorînsărcinate cu recuperarea sumelorafe rente drepturilor de autor și-ar pier -de obiectul.

În aceste condiții, solicitările trans -por tatorilor par să capete mai multăgreutate.

Într-o adresă trimisă de ORDA laînce putul lunii iunie către CREDIDAM,UCMR-ADA și UPFR, se face apel laidentificarea unei soluții echilibrate,pentru a se evita eliminarea din mij -loa cele de transport a aparatelor careper mit comunicarea publică.

„Printr-o astfel de soluție, titulariide drepturi își vor încasa remunerațiilecuvenite și la timp (fără procese delungă durată și costisitoare din punctde vedere financiar), utilizatorii din a -cest domeniu vor fi încurajați să as -cul te muzică în schimbul unei remu -ne rații adecvate, iar publicul larg vapu tea beneficia de servicii de calitate“,se arată în comunicatul ORDA.


Problema „drepturilorde autor“ - un începutde negociereAmenințarea cu eliminarea aparatelor de comunicarepublică din toate mijloacele de transport călători, cusprijinul acordat de Ministerul Transporturilor, auadus organismele de recuperare a sumelor aferentedrepturilor de autor la masa negocierilor.

AC

TU

AL

ITA

TE

Vasile Ștefănescu,președinte COTAR:

„O dată cu obligareatransportatorilor la plata unorasemenea sume, este evident cămulți dintre aceștia vor intra îninsolvență, iar rezultatele vor fi denatura trimiterii în șomaj a mii deconducători auto, întrerupereadefinitivă a curselor regulate penumeroase trasee, cu consecințegreu de controlat în plan social.“

Solicitări ale transportatorilor- Limitarea legală a numărului metologiilor care se referă la drepturile de

autor din aceeași categorie, pentru că, în actuala reglementare, utilizatoriide opere artistice sunt puși în situația deosebit de incomodă de a fi asaltațicu pretenții din partea a cel puțin cinci organisme, pe baza unormetodologii proprii, care, prin concentrarea lor, creează o rezultantăfinanciară imposibil de suportat.

- Eliminarea de la plata remunerațiilor prevăzute de Legea 8/1996 atransportatorilor care efectuează curse regulate de persoane locale,județene și interjudețene, părți ale transportului public de persoane,licențiat de instituțiile statului.

- Suspendarea tuturor litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătoreștiprivitoare la drepturi de autor în care sunt implicați transportatorii, cel puținpână la găsirea unor soluții de reglementare legală pentru viitor și a uneiacel puțin acceptabilă pentru trecut.

- Obligativitatea invitării la procedurile de negociere a remunerațiilor a tuturorstructurilor reprezentative care au legătură cu domeniile de aplicare alemetodologiilor, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

- Eliminarea din corpul legii a dispozițiilor art. 131 pct 4. Nu este justificatdreptul organismelor de gestiune colectivă, care se împarte la negocieri, sămodifice cu de la sine putere și în mod unilateral nivelul remunerațiilorstabilite în sumă fixă.

iunie 2014......................................................................................................................................................

INE

DIT

71

MaracanaCel mai important dintre sta di oa -

ne le care vor găzdui meciurile WorldCup este, fără îndoială, deja celebrulMa racanã din Rio de Janeiro, pe carese va desfăşura finala. Cu o capacitatede 78.800 de locuri, poartă numeleofi cial de Estadio Mario Filho şi a fostcon struit pentru a juca rolul de arenăprin cipală pentru Cupa Mondială din1950, găzduind finala în care Braziliaa pierdut cu scorul de 2-1 în faţa Uru -guay-ului. Deşi plătitorii de bilete laacea finală au fost în număr de199.854 (arena fiind cea mai mare dinlume din punct de vedere al capacităţiila momentul deschiderii sale), în pre -zent, oferă doar 78.838 locuri. Aproa -pe neschimbat până în anii 90, sta -

dionul a suferit o reducere a capacităţiiîn urma unui accident soldat cu vic ti -me, care a antrenat măsuri drasticede siguranţă. În prezent, se admit nu -mai spectatori pe scaune.

Maracanã a fost parţial reconstruitpentru a găzdui Cupa Confederaţiilor2013, Cupa Mondială 2014 şi cere -mo niile de deschidere şi închidere aleJocurilor Olimpice şi Paralimpice deVară 2016. Lucrările au început în2010 şi au presupus reconstruireacom pletă a nivelului inferior şi instala -rea unui nou acoperiş.

Meciuri:Grupa F - Argentina - Bosnia-

HerzegovinaGrupa B - Spania - ChileGrupa H - Belgia - Rusia

Grupa E - Ecuador - FranţaMedi din optimi - 1C - 2DSfert de finală Finala

Arena Corinthiansdin Sao PauloConstruit special pentru World Cup

(dar şi pentru echipa Corinthians) şideschis chiar în acest an, stadionulare o capacitate normală de 48.000lo curi, pentru cupa mondială aceastafiind extinsă la 62.000 locuri. Con -struc ţia a început în 2011 şi arena afost predată echipei pe 15 aprilie 2014,dar modificările necesare pentru găz -du irea meciului inaugural al cupei aucon tinuat până în luna mai. DupăCupa Mondială, va suferi încă o serie

...................................................................................................................................................... iunie 201470

INE

DIT

de amenajări, pentru a se potrivi ne -ce sităţilor echipei amintite, care îşi vades făşura aici meciurile pe terenpropriu.

Meciuri:Grupa A - Brazilia - Croaţia (meci

de deschidere)Grupa D - Uruguay - AngliaGrupa B - Olanda - ChileGrupa H - Republica Coreeană -

BelgiaMedi din optimi - 1F - 2ESemifinală

Mineirão din BeloHorizonteMineirão, având numele oficial

Está dio Governador Magalhães Pinto,a fost deschis în 1965 şi are o capa -citate de 64.000 locuri (la momentulconstrucţiei, aceasta era de 130.000spec tatori). Şi în acest caz, au fostne voie de operaţiuni extinse de re -con strucţie, pentru a-l pregăti pentruCupa Mondială şi pentru a-l ridica lanivelul standardelor FIFA. Lucrările audu rat trei ani şi s-au încheiat în de -

cembrie 2012, incluzând reconstrucţianivelului inferior, extinderea aco pe ri -şului şi remobilarea.

Meciuri:Grupa C - Columbia - GreciaGrupa H - Belgia - AlgeriaGrupa F - Argentina - IranGrupa D - Costa Rica - AngliaMedi din optimi - 1A - 2BSemifinală

Estádio Nacional deBrasiliaStadionul Naţional din Brasilia a

fost deschis în 2013 şi are o capacitatede 72.700 locuri. Construcţia a începutîn 2010, pe locul unui vechi stadion,care a fost complet demolat. Designula fost inspirat din lucrările arhitectuluiOscar Niemeyer, faimos pentru rolulju cat în proiectarea oraşului Brasilia.Arena a fost gazda mai multor meciuridin Cupa Confederaţiilor 2013, dar şia concertelor Beyoncé (17 septembrie2013), Aerosmith şi Whitesnake (23oc tombrie 2013). De asemenea, peacest stadion se vor desfăşura meciuridin cadrul Jocurilor Olimpice din 2016.

Meciuri:Grupa E - Elveţia - EcuadorGrupa C - Columbia - Coasta de

FildeşGrupa A - Camerun - BraziliaGrupa G - Portugalia - GhanaMedi din optimi - 1E - 2FSfert de finalăFinala mică (pentru locul 3)

Arena Castelão dinFortaleza Gazdă a cluburilor Ceará SC şi

For taleza EC, stadionul a fost deschisîn 1973 şi are o capacitate de 64.000locuri. Proiectat iniţial cu un singur ni -vel de locuri şi două rampe laterale,în 1980 i s-a adăugat un al doilea ni -vel. Arena a fost acoperită în 2002 iarrenovaţiile antrenate de acest fapt au

redus capacitatea stadionului de la118.000 locuri, cât avusese după lu -cră rile din 1980, la 60.000. O altă seriede lucrări a fost demarată în 2011,pre gătind stadionul pentru World Cup.Aces tea au inclus reconstrucţia nive -lu lui inferior, instalarea unui nou aco -periş şi remobilarea întregului stadion,care s-a redeschis oficial în decembrie2012.

Meciuri:Grupa D - Uruguay - Costa RicaGrupa A - Brazilia - MexicGrupa G - Germania - GhanaGrupa C - Grecia - Coasta de

FildeşMedi din optimi - 1B - 2ASfert de finală

Arena Fonte Nova dinSalvadorŞi acesta este unul dintre sta di -

oa nele construite special pentru a fiunul dintre terenurile de joc ale CupeiMondiale, fiind deschis în 2013 şi a -vând o capacitate de 53.700 locuri.În locuind un vechi stadion cu acelaşinu me, demolat în 2010, a fost pro iec -tat să îi semene şi are o extremitatedes chisă pentru a oferi vedere la unlac din apropiere.

Meciuri:Grupa B - Spania - OlandaGrupa G - Germania - PortugaliaGrupa E - Elveţia - FranţaGrupa F - Bosnia-Herţegovina -

IranMedi din optimi - 1H - 2GSfert de finală

Estádio Beira-Rio dinPort AlegreLucrările la stadionul Beira-Rio au

început în anii 50, dar, din cauza pro -ble melor de finanţare, au progresatfoar te încet, arena fiind deschisă abiaîn 1969. Bineînţeles că pentru CupaMon dială a trecut şi el prin extinse lu -

SSttaaddiiooaanneelleeCCuuppeeii MMoonnddiiaallee22001144

Pentru că multaşteptata Cupă Mondială la fotbal a început doar decâteva zile şi urmează a se desfăşura până pe 13 iulie, în acestnumăr vă aducem mai aproape Brazilia şi cele 12 stadioane carevor găzdui meciurile competiţiei. Fie că le admiraţi din fotoliu saude la faţa locului, arenele braziliene oferă, pe lângă spectacolulîntrecerilor cu balonul rotund, şi un adevărat spectacolarhitectonic.

Maracana

Arena da Amazônia

iunie 2014......................................................................................................................................................

PR

OIE

CT

73...................................................................................................................................................... iunie 201472

INE

DIT

C u acest proiect se urmăreşterealizarea unei creşteri a sigu -ran ţei reţelei rutiere în contex -

tul mobilităţii sustenabile, în regiunileparticipante din SE Europei, prin inte -gra rea managementului siguranţei înfa zele de planificare, proiectare şi ex -plo atare a infrastructurii rutiere, con -cep te incluse în Directiva EU2008/96/EC şi (COM(2010)0389).

Abordare în douădirecţii Obiectivul principal al ROSEE este

de a îmbunătăţi coordonarea în pro -mo varea, planificarea şi funcţionareareţelelor de drumuri naţionale şi regio -na le, cu accent pe îmbunătăţirea ac -ce sibilităţii şi a siguranţei traficului.Pentru atingerea acestor ţinte, la acestproiect colaborează cu stakeholderina ţionali relevanţi pentru a dezvoltaşi întări mecanismele de includere asi guranţei rutiere ca standard în pla -ni ficarea şi exploatarea reţelei şi pen -

tru a defini obiectivele vizând siguranţarutieră pentru reţeaua primară din fie -ca re ţară. În acest scop şi pentru a asi -gura sinergiile cu alte discipline rele -van te, prin proiect s-a constituit GrupulNa țional Consultativ ROSEE - forumde dialog regulat şi coordonare, inclu -zând pe toţi acei de care depinde sigu -ran ţa rutieră. Totodată, proiectul lu -crea ză cu decidenţi şi părţi interesatela nivel naţional, regional şi municipalpentru a proiecta şi testa un model deabordare pentru întărirea siguranţeirutiere în planificarea şi funcţionareaunor segmente-cheie ale reţelelor. A -cest lucru va include identificarea unuisegment de drum cu risc ridicat, pecare se va dezvolta un pilot.

ActivităţiActivităţile ce se desfăşoară în

cadrul ROSEE au în vedere mai multelucruri, precum consolidarea sinergiilorîntre politicile naţionale, regionale şieu ropene, privind siguranţa în do me -

niul proiectării siguranţei rutiere, con -so li darea cunoştinţelor profesionalepri vind analiza şi evaluarea siguranţeiru tiere, pentru a contribui la o înţe le -gere comună în rândul profesioniştilordin regiune, cu privire la beneficiulsigu ranţei rutiere, rolul proiectării şiplanificării viabile a reţelei, importanţainfrastructurii etc. Se vor aplica şi testao serie de măsuri de îmbunătăţire asi guranţei rutiere pe un tronson dedrum relevant, ca parte a unui proiect-pilot şi evaluarea impactului. Se vamiza şi pe campanii de comunicare şimar keting social, referitoare la aspectelegate de comportamentul utilizatoruluirutier, prin realizarea de broşuri, pre -zen tări în mass media, informări pewebsite-ul proiectului. În fiecare ţarăse va constitui un grup consultativalcă tuit din factori de decizie la nivelna ţional şi regional, administraţii rutie -re sau de transport, ONG-uri, orga -nis me din educaţie, cercetare etc, careva fi informat şi consultat periodic cupri vire la stadiul şi activităţile proiec -tu lui, priorităţile legate de siguranţaru tieră la nivel naţional şi regional. Înparalel, membrii grupului vor beneficiade know-how-ul generat prin proiect,experienţa şi bunele practici europene,vor participa la workshopuri naţionalesau internaţionale şi au oportunitateade a participa la un grup de lucrutrans naţional. Activitatea acestui grupde lucru transnaţional se va concentrape schimbul de experienţă şi asigu ra -rea sinergiilor la nivel regional şi eu -ropean.


Siguranţa pe şoseleleeuropeneAsociaţia EU ConceptsR&D s-a implicatca partener în cadrulunui consorțiuEuropean în proiectul„Road Safety in SouthEast European Regions“(ROSEE), ce are caobiectiv îmbunătăţireaintegrării teritoriale,economice, sociale,prin dezvoltareade parteneriateinternaţionaleîn proiecte deimportanţă strategică.

crări de reamenajare, cu demolareaşi reconstrucţia nivelului inferior, con -strucţia unui nou exterior şi a unui nouaco periş. Arena a fost reinaugurată înaprilie 2014, cu spectacole muzicaleşi de teatru. Capacitate: 42.000 locuri.

Meciuri:Grupa E - Franţa - HondurasGrupa B - Australia - OlandaGrupa H - Republica Coreeană -

AlgeriaGrupa F - Nigeria - ArgentinaMedi din optimi - 1G - 2H

Arena Pernambucodin Recife Deschis în 2013, are o capacitate

de 46.000 locuri. Lucrările au începutîn octombrie 2010 şi s-au încheiat înmai anul trecut. Arena a costat 500mi lioane USD şi a fost finanţată prinin termediul unui parteneriat public-pri -vat dintre autorităţile locale Pernam -bu co şi un consorţiu condus de firmade construcţii Odebrecht. Drepturilede nume au fost vândute produ că to -ru lui de bere Itaipava.

Meciuri:Grupa C - Coasta de Fildeş -

JaponiaGrupa D - Italia - Costa RicaGrupa A - Croaţia - MexicGrupa G - SUA - GermaniaMedi din optimi - 1F - 2E

Arena da Amazôniadin Manaus Deschisă în acest an, arena a fost

con struită pentru a fi gazda unora din -tre meciurile de Cupă Mondială, ur -mând să fie ulterior terenul propriu alechipei Nacional FC. Cu o capacitatede 44.500 locuri, înlocuieşte vechiulsta dion Vivaldao, care a fost prin ci -pa lul stadion al oraşului şi care a fostde molat în 2010. A fost proiectat decă tre o companie germană de arhi -tec tură, care şi-a pus semnătura şi pede sig nul Arenei Commerzbank din

Frankfurt şi pe cel al stadionului Na -rod owy din Varşovia. Stadionul ia înconsiderare condiţiile climatice locale,structura de oţel a acoperişului dre -nând apa de ploaie, vopseaua reflectăra diaţiile solare iar nenumăratele des -chi deri din acoperiş şi faţadă asigurăo ventilaţie optimă.

Meciuri:Grupa D - Anglia - ItaliaGrupa A - Camerun - CroaţiaGrupa G - SUA - PortugaliaGrupa E - Honduras - Elveţia

Arena Pantanal dinCuiabáÎntr-o situaţie similară este şi Arena

Pantanal, cu o capacitate de 41.400de locuri (pentru cupă), fiind construitpentru competiţie şi înlocuind prin ci -pa lul stadion al oraşului, demolat în2010. După încheierea Cupei Mon -dia le, capacitatea va fi redusă la28.000 locuri, prin demontarea părţilorsu perioare din ambele capete.

Meciuri:Grupa B - Chile - AustraliaGrupa H - Rusia - Republica

Coreeană

Grupa F - Nigeria - Bosnia-Herţegovina

Grupa C - Japonia - Columbia

Arena das Dunas dinNatalArena das Dunas înlocuieşte ve -

chiul stadion Machadao, demolat înoctombrie 2011. Construcţia nouluista dion, care pe timpul cupei va aveao capacitate de 43.000 locuri, a pro -gre sat destul de încet, încheindu-seabia în decembrie 2013. Designul esteinspirat de contururile faimoaselor du -ne de nisip din Natal, iar nivelul supe -rior şi acoperişul au forma unor petale.După campionatul mondial, capa ci ta -tea se va reduce la 33.000 locuri.

Meciuri:Grupa A - Mexic - CamerunGrupa G - Ghana - SUAGrupa C - Japonia - GreciaGrupa D - Italia - Uruguay

Arena da Baixada dinCuritibaCunoscută şi sub numele de Arena

CAP, a fost deschisă în 1999 şi a fostcon siderată a fi unul dintre cele maimo derne stadioane din America Latinăla momentul respectiv. Deşi relativ nou,sta dionul a trebuit să treacă prin re -novări pentru a se putea ri d ica la stan -da rdele FIFA. Şi în acest caz au apărutîntârzieri şi, deşi fusese pla nificată a sedeschide în vara anului trecut, arena afost gata abia în mai 2014. Capacitateîn timpul Cupei: 41.500 locuri.

Meciuri:Grupa F - Iran - NigeriaGrupa E - Honduras - EcuadorGrupa B - Australia - SpaniaGrupa H - Algeria - Rusia


Parteneri în proiectul ROSEE1. Agenţia Lombardia de Est pentru Transport şi Logistică, Italia (ALOT) -

Coordonator proiect2. Asociaţia EU Concepts R&D, România3. Asociaţia Global Road Safety Partnership, Ungaria4. Universitatea din Brescia, Italia5. Institutul de Ştiinţe în Transport, Ungaria6. Universitatea Tehnică Atena, Grecia7. Asociaţia automobiliştilor, Slovenia8. Agenţia de siguranţa traficului, Slovenia9. Universitatea Ljubljana, Slovenia

10. Asociaţia Open Youth, Bulgaria

Proiectul include şi 17 reprezentanţi/observatori din Marea Britanie, Serbia,Macedonia, Grecia, Croaţia, Albania, Moldova, Ucraina, Bulgaria, Muntenegru,Bosnia-Herţegovina şi România.

Arena das Dunas

Arena Corinthians

...................................................................................................................................................... iunie 201474

HO

RO

SC

OP

DE

CĂ

LĂ

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Această perioadă stă subsemnul siguranței și al

stabilității. Faceţi mari progrese înrelaţiile profesionale dacă țineți subcontrol impulsurile nervoase șicomunicați eficient. Focalizaţi-vă peinvestiţii şi evitaţi sedentarismul. Veţicălători foarte mult: respectaţi regulilede circulaţie şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Oboseala își spunecuvântul în această perioadă.

Totuşi, în plan profesional, încep să sevadă roadele - obiective urmărite şiacum îndeplinite. Apar soluţii şi pentruprobleme care nu păreau să aibărezolvare. Evitați să luați deciziifinanciare importante! Călătoriţi mult.Sporiți atenția în trafic: purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Instinctele bune şientuziasmul atrag după sine

performanţe în relaţiile cu autorităţile şipartenerii de afaceri. Vă apropiați deforma maximă şi în plan financiar. Ținețicheltuielile sub control! În planpersonal, apelați constant la răbdare:evitați conflictele. Călătoriţi mult:conduceți cu prudență - nu apăsațiprea tare pedala de accelerație!

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Se întrevăd multe noutăţi,schimbări la nivelul relaţiilor,

în special personale, dar şiprofesionale. Creativitatea vă poateajuta să treceți peste orice obstacole.În plan financiar veți înregistra marisuccese: câştiguri substanţiale - atenţiela cheltuieli. Călătoriţi foarte mult.Conduceți cu prudență și respectațipartenerii de trafic.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Nu încercaţi să obţineţi dela ceilalţi mai mult decât vă

pot oferi. Lucrați în echipă - unde-smulți, puterea crește, dar căutați celemai bune metode de colaborare. Aveţienergie, însă nu vă regăsiţi echilibrul.Călătoriţi mult, în special în interes deserviciu. Atenţie în trafic: conduceţi cuprudenţă şi respectaţi regulile decirculaţie!

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Perioada se remarcă prinrealizări importante. Succesul

este asigurat în orice domeniuacționați. În plan personal, dar mai alesprofesional şi financiar, energia șiiniţiativa reprezintă bazele tuturorreuşitelor. Veţi călători destul de mult,în special în interes personal.Conduceţi cu prudenţă şi purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Performanţa este cuvântulcheie pentru dumneavoas -

tră în această perioadă. Se remarcărealizări pe toate planurile: personal,profesional şi financiar. Veţi călătorifoarte mult - la drum lung în general.Atenţie în trafic: respectați regulile decirculație, nu apăsați prea tare pedalade accelerație și purtați întotdeaunacentura de siguranță!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Ideile pe care le aveți demai mult timp în plan încep

să prindă contur. Este o perioadă deefervescenţă la nivel profesional șifinanciar: multe întâlniri cu parteneri deafaceri, noi contracte, acţiuni de muncăîn echipă. Veţi face câteva deplasăripe distanţe lungi. Conduceţi cuprudenţă şi nu apăsaţi prea tare pedalade acceleraţie.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Seriozitatea și spiritul deinițiativă vor atrage după sine

realizări profesionale importante,urmate de mari succese din punct devedere financiar. Veţi călători destul demult. Cele mai multe dintre drumurivizează întâlniri cu parteneri de afaceri,care se vor materializa în parteneriateextraordinare şi de lungă durată.Conduceți cu prudență!

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Este momentul să începețisă duceți la îndeplinire cât

mai multe din obiectivele vizate. Înplan financiar lucrurile stau foarte bine.Energia se ridică la cote maxime şi,mai mult decât atât, în tot ceea ceîntreprindeţi beneficiaţi de sprijinulprietenilor, al partenerilor de afaceri şial autorităţilor. Posibile călătorii pedistanţe foarte lungi.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

În această perioadă, veţiînregistra colaborări

profitabile. Sunteţi la locul potrivit înmomentul potrivit. Iar asta atrage șirealizări financiare spectaculoase.Aveţi multă energie şi desfăşuraţiactivităţi eliberatoare de stres. Dinpunct de vedere profesional, lucrurilesunt foarte relaxate, iar relaţiile cucolegii bune. Călătoriţi moderat.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

Colectarea de informaţiidevine o prioritate: aflaţi

secrete, dezlegaţi mistere... Nu avețimultă energie în această perioadă, darputeți compensa acest lucruodihnindu-vă suficient. Nu se întrevădcălătorii, însă ar fi o perioadă bunăpentru astfel de activităţi. Dar nu plecaţila drum înainte de a verifica stareatehnică a autovehiculului.

15 iunie - 15 iulie 2014

Date post:	29-Nov-2014
Category:	Social Media
Upload:	revista-ziua-cargo
View:	428 times
Download:	5 times

Ziua Cargo - numarul 65 , iunie 2014

Social Media