+ All Categories
Home > Documents > Piata San Marco.docx

Piata San Marco.docx

Date post: 07-Aug-2018
Category:
Upload: nicolai-malenchi
View: 231 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 15

Transcript
  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    1/40

    Piata San Marco, Venetia

    Inima Venetiei este formata din una dintre cele mai impresionante piete , un fenomenurbanistic unic si anume, Piata San Marco.Produs al unei activitati constructive de 1000 de ani, acestase compune din: biserica San Marco (bizantina), ampanilul (romanic), palatal !o"ilor ("otic),

    Procuratiile Vec#i, $orre dell%&rolo"io ('enastere timpurie), o""eta, ibreria, ecca si Procuratiile *oi('enasterea matura), +abbrica *uova (clasicist).

    Privind Piata San Marco dinspre la"una ,#eor"#e urinsc#i observa raportul e-istent intredominantele ar#itecturale ale ansamblului. $otodata sesizeaza cum, venind dispre mare, o poartadesc#ide ima"inea catre oras, fiind constutuita prin dialo"ul dintre campanilul bisericii San Marco si albisericii San ior"io Ma""iore.

    In lucrarea sa , 'adu aurian face referire la modul in care conditiile reliefului si le"atura cuaspectele naturii sau cu artere de circulatie influenteaza forma pietelor: desc#iderea spre Mareadriatica a dictat forma si orientarea pietetei San Marco.

    Pe masura apropierii dinspre la"una, se profileza volumul static al palatului !o"ilor si verticala

    avantata a ampanilului: /ontrastul dintre dezvoltarea liniara a unor volume si verticala unor turnurise evidentiaza ca element or"anizator al compozitiei maselor construite. 1

    ccesul in piata dinspre la"una, marcate prin doua coloane monolite, asezate in pozitieverticala (ar#. *iccolo arattieri) ce poarta statuia Sf. $eodor, primul patron al Venetiei si leul2van"#elistului creeaza un efect de separare a piazzetei fata de la"una, fapt su"erat de catreurinsc#i. ele doua sculpturi se proiecteaza pe cer, fapt care usureaza perceptia prin constrastul creatintre forma si fond. !e asemenea, tratarea postamentului contribuie la efectul urmarit: 3asezarea uneisculpturi pe un postament inalt amplifica puterea de comunicare a temei, impresioneaza pe

    spectat[1]or nu numai prin valoarea ei ci si prin pozitia suprainaltata, efectul decorativ avand o raza

    de actiune mai lar"a3.[2] Perspectiva Piazzettei dinspre c#ei este inc#isa de flancurile e-onart#e-uluibisericii San Marco , a o""ettei si ale $urnul orolo"iului, fiind delimitata catre rasarit si apus decladirile palatului !o"ilor si a ibreriei(ar#. Sansovino).Piazzetta este conturata, in final, prin

    constructia ibliotecii, in fatada careia se propune o varianta renascentisa suprapunerii de arcade apalatului !o"ilor.

    urinsc#i remarca volumul imens, /imbracat in marmura al palatului !o"ilor,45rezemat pe

    doua "alerii a6urate3[3] si puncteaza senzatia de plutire a volumui masiv este data si de decoratiacapitelelor porticelor de la parter, care contribuie la aspectul de usurinta al "aleriilor a6urate.

    7na dintre cele mai frumoase combinari a doua piete este data de 6u-tapunerea San Marco 8Piazzetta. Prima este o piata dezvoltata in adancime in raport cu bazilica si dezvoltata in lar"ime fatade Procuratii. ea de8a doua este o piata lar"a in raport cu fatada Palatului !o"ilor, dar in primul randeste dezvoltata in adancime in raport cu perspectiva catre anal rande, in directia bisericii Sanior"io Ma""iore. & a treia piata, de dimensiuni reduse este situata pe latura laterala a bisericii SanMarco.9u-tapunerea primelor doua spatii reuseste sa dea un efect de mare intensitate prin punerea in

    evidenta a ampanilului, puncteaza aurian.ampanilul este unul dintre obiectele principale si esteperceput sculptural, din toate directiile. cesta, remarca si urinsc#i, a devenit un fel de pivot carefi-eaza compozitia celor doua spatii, diri6and parca sensul "irator al miscarii pietonilor din Piazzetta inPiata San Marco si invers. !e asemenea, 'adu aurian sesizeaza forta cromatica a campanilului: rosulcaramiziu vine sa sustina contrastele puternice din cadrul pietei.

    a poalele ampanilului, se afla o""ietta(ar# Sansovino).urinsc#i remarca felul cumSansovino creaza o plastica intens saturata cu sculpturi si face o diferentiere a traveelor, procedeuspecific 'enasterii tarzii.

    http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn1http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn2http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn3http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Piata-San-Marco-Venetia35.php#_ftn1

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    2/40

    Intrand in Piata San Marco, urinsc#i remarca felul in care, in ar#itectura Vec#ilor Procuratiieste reluata, in spiritul 'enasterii, ideea suprapunerii de arce, utilizata si in ar#itectura palatului!o"ilor. !esfasurarea liniara a fatadei Procuratiilor, lipsita de accente, arata ca, in mod deliberat, eaurma sa fie subordonata ar#itecturii elementului principal al pietii, basilica. $raveea marunta aProcuratiilor imprima ar#itecturii pietei San Marco un caracter de interior.Procuratiile *oi definitiveazalatura de sud a pietei San Marco, pe baza reluarii aceluiasi motiv al arcelor suprapuse, intr8ointerpretare corespunzatoare 'enasterii mature.

    a nivel compozitional, in piata se remarca o multitudine de raporturi intre elementeleconstitutive. 2-ista un raport de subordonare in plan, a spatiului pietei fata de tesutul urbantraditional ce o incon6oara. Piata se citeste ca o fi"ura pe fondul dat de tesut.$otodata, daca

    restran"em cadrul vizual la nivelul pietei, campanilul se citeste ca fi"ura ,iar piata devine fond.

    a nivelul pietii, ampanilul si asilica San Marco se afla in raport de complementaritate,subordonand volumele Procuratiilor si ale ibliotecii.!e asemenea ampanilul se proiecteaza ca fi"urape fondul dat de fatadele Procuratiilor.

     In plan se pot sesiza doua a-e ce diri6eaza traseul, in 6urul carora se dezvolta doua spatii8palnie ce absoarb circulatia si o conduc catre elementele de interes. cestea sunt accentuate deasemenea prin decoratia de la nivelul pavimentului pietei.

    ele doua te-te, desi au elemente comune , difera prin modul de abordare al ansambluluiar#itectural : #eor"#e urinsc#i in studiul sauVenetia furnizeaza suportul teoretic de analiza, in timpce 'adu aurian, in lucrarea Probleme de estetica oraselor  analizeaza compozitia,elementele plasticeale planului de baza si efectele acestora , avand in vedere punctarea unor similaritati in alte piete.stfel cele doua lucrari sunt complementare, analiza fiind sustinuta de e-plicatii si e-emple.

    Piata San Marco rezuma in mod sintetic istoria sa sociala si politica, dezvoltarea urbanaprecum si evolutia stilurilor si a "usturilor estetice. 2a are in spate un concept comple- si de ocontinuitate ele"anta, care ia in calcul elemente din cele mai diverse. 2ste bine or"anizata, niciun "estnu este "ratuit, orice element are o insemnatate si se lea"a de elementele din 6ur.2ste un spatiu de oforta ma6ora, dat de alaturarea unor cladiri monumentale cu o decoratie bo"ata, cu contraste deculori o combinatie a dominantelor de inaltime (ampanilul) si de masa (azilica, Palatul !o"ilor),

    toate participand la efectul de ansamblu prin insusi modul lor de or"anizare, de dispunere. Prinparcur"erea pietei, in fiecare moment ima"inea se sc#imba , din fiecare un"#i se creeaza o altaperspectiva, o alta ima"ine care surprinde.

    ......................

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    3/40

    Biserica Sfântul Petru (în latină Sancti Petri ), sau mai exact Sfântul Petru de la Vatican ( San Pietro in Vaticano) este cel mai important edificiu religios al cultului creştin

    catholic, cu dimensiuni exterioare impresionante, de 2! metri în lungime, şi "# de metri în înăl$ime% &imensiunile interioare sunt de '' metri în lungime, ,*+ în lă$ime şi ! demetri în înăl$ime, de la sol la crucea de pe cupolă% coperă o suprafa$ă de 2%+" metripatra$i i o încărcătură artistică stupefiantă, cu ##' de coloane, de altare, " de ta-lourișmo.aicaie i "! de statui% /ronul Sfântului Petru este ridicat la mai mult de 2+ de metri%șBasilica se află pe malul drept al /i-rului pe un teren pu$in înăl$at, în opo.i ie cu 0âmpul luiț1arte, teren numit de romaniager Vaticanus. n fa$a sa s3a deschis o pia$ă 4astă, numităPia$a Stântul Petru% Pia a se deschide în partea de apus a -asilicii i constituie locul deț șadunare pentru miile de credincio i în .ilele de mari săr-ători religioase cele-rate de papă,șprecum -enedic iuneaț  urbi et orbi.nainte de construirea actualei -asilici, partea de apus a pie ei era ocupată de o parteța peristilului care asigura intrarea în 4echea -asilică, costruită pe timpul împăratului0onstantin 3ul, supranumit de cre tiniș  cel Mare. Pia a cu plan eliptic, a actualei -asilici,țare dimensiuni impresionante% xa ei nord3sud, paralelă cu fa ada -asilicii, are lungimea deț!' de metri, iar cea mică numai ' de metri, orientată pe direc ia est34est%țmpresionanta pia ă a fost comandată de papa lexandru al V3lea, marelui arhitectțBernini% 1arele om de artă al Barocului , sculptor, arhitect, pictor i poet, a găsit o solu ieș țur-anistică i sim-olică elegantă, fără a ocoli o anumită teatralitate% proiectat douășcolonade impresionante, care, pornind de la -a.ilică, se cur-ea.ă spre exterior, ca fălcile uuicle te imens, de parcă ar dori să îm-ră i e.e i să salute mul imea cre tinilor ce 4in spre ea%ș ț ș ș ț șBernini ar fi dorit să închidă pia a cu o a treia colonadă la est de celelalte două, dar moarteațpapei lexandru al V3lea a întrerupt definiti4 lucrările%1agnifica Pia ă a Vaticanului este încoronată, în centru, de un o-elisc egiptean, cu cele maiț

    mari dimensiuni din 5oma% 0u un mileniu i 6umătate înainte, o-eliscul, dăltuit în cariereleș7giptului fusese transportat lalexandria din ordinal împăratului ugustus, până laun forum Augustumnou construit% Se pare că enormul mono it nu aputut fi transportat peșmare cu mi6loacele de atunci% 7l era cu mult mai mare decât cele transportate până atunci%&ar după mai mult de două decenii, împăratul 0aligula, în anul "# e%8, a adus o-eliscul la5oma pentru a3l a e.a peș  spina din circul Vatican, aflat în construc ie% Pliniu cel Bătrân ațpo4estit că a tre-uit construită o na4ă, Mirabilis Navis, de o mărime nemai 4ă.ută pânăatunci, na4ă cu o lungime de + metri% 8a4a aceea a adus o-eliscul la 5oma i apoi a fostșfolosită la o opera iune portuare inedită% fost încărcată cu arocamente i scufundatăț șpentru a constitui funda ia su-marină a unui dig al portului împăratului 0laudius, laț  9stia%0ercetările arheologice au descoperit 4estigiile acelui dig i ale na4ei extraiordinare, su- unșteren al aeroportului :iumicino%

     mplasamentul circului lui 0aligula este foarte -ine cunoscut% Spinacircului, al cărei centruera marcat de o-elisc, se găsea la câ i4a metri de latura sudică a -asilicii Sfântul Petru,țconstruită de împăratul 0onstantin% /oată partea de nord a gradenelor se găsea su- actuala

     -asilică% 9-eliscul a a4ut o soartă foarte fericită pentru că este singurul din 5oma care nu acă.ut niciodată% 7l a rămas cu stră nicie pe primul loc unde a fost plasat, loc care, conformștradi iei marca locul aproximati4 al martiriului postolului Petru, la câ i4a metri spre sudț țde exteriorul a-sidei celei antice, apoi de cea actuală% n urma săpăturilor s3au găsit

     4estigiile funda iei sale în apropiere de actuala sacristie%ț  

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    4/40

    9-eliscurile aduse la 5oma de împăra ii romani fuseseră uitate pe timpul e4uluițmediu% Patru papi au a4ut ideea de a le reamplasa% 8icolae al V3lea, care a dat do4ada celeimai remarca-ile imagina ii, 4roia să le pună pe umerii a patru statui colosale i să leț ș

     încorone.e cu o statuie a lui isus inând crucea sa% /oate proiectele sale s3au lo4it deștimiditatea arhitec ilor i a papilor ulteriori% 1ichelangelo a refu.at să preia această sarcină,ț șsu- pontificatul papei Paul al 3lea, iar de4i.ul întocmit de 0amillo frippa a fost respinsde papa ;rigore al 3a ridicat pe cel mai înalt în fa a -asiliciițSfântul ioan din >atran, iar pe cel ce părea cel mai remarca-il, prin hieroglifele sale, înPia..a del Popolo% Prin ridicarea acestor o-eliscuri edgiptene pe locuri ale 5omei moderne,

    papa Sixtus al V3lea le3a impus -ote.ul cre tin i le3a decorat cu cruce% Prin aceastăș șem-lemă, el le3a purificat de supersti ia păgână% i a consacrat triumful cre tinismului% Peț ș șlatura răsăriteană a o-eliscului el a scris? @ată 0rucea &omnului? fugi i, 4echi du mani, leulț ștri-ului lui Auda 43a în4ins%

    &upă scurgerea unui secol, în **+, Bernini a reamena6at Pia a Sfântului Petru,țaducând3o la aspectul cunoscut acum, cu cele două colonnade identice, la nord i la sud, înș

     6urul monolitului antic%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    5/40

    9-elicul de la Vatican este lucrat din granit ro u de SCena (ssuan)% re o înăl imeș țde 2 de metri i este al doilea, ca mărime, din 5oma, după cel de la >atran, dus la 5omaștrei secole mai târ.iu% cest o-elisc este lipsit de orice inscrip ie hieroglifică, dar comportățpe două laturi ale sale o dedica ie pentru ugustus i /i-eriu, dedica ii datorate lui 0aligula%ț ș ț

    >a trecerea dintre era antică i era nouă, când a început epoca imperială a statuluișroman, întinderea pe care se află acum Basilica Sfântul Petru era ocupată de de câte4a sate,care încon6urau grădinile imperiale, grădini care au apar inut la început grippinei ceațBătrână% :iul său,împăratul 0aligula ("#3 e%8) a construit acolo un circ pri4at, CircusVaticanus, sau Circul lui Caligula i al lui Neroș % ceasta deoarece 0aligula a început circul,dar a fost terminat de 8ero% ctualul o-elisc din Pia a Vaticanului a rămas singurul 4estigiuțal acelei arene% 0ircul era destinat curselor de care, una din distrac iile fa4orite alețromanilor, dat era prea îndepărtat de centrul ora ului i mai pu in atracti4%ș ș ț

    &upă marele incendiu suferit de 5oma în anul * e%8, atât circul, cât i grădinileș încon6urătoare au de4enit loc de martira6 pentu cre tinii făcu i 4ino4a i de incendiereaș ț țora ului% n4inuirea lor i a e4reilor, cu care erau asimila i a apărut spontan %i, mai mult caș ș țsigur a fost spri6inită i răspândită de însu i 8ero% tunci, nimeni nu3 i putea închipui ceș ș șamploare 4a lua prigonirea cre tinilor% 7i erau numai un pumn de fanatici, o sectă curioasăș

    i marginală, ca foarte multe altele din 5oma, iar romanii nu manifestau ostilitate fa ă deș țcredin ele 4eneticilor aciui i prin ora %ț ț ș9 tradi ie imemorială a sus inut permanent 4ersiunea că Sfântul Petru a fostț ț

    martiri.at în Cicul Vaticanus, între două -orne ale Spinei , adică prea6ma Obeliscului Vaticanus, plasat chiar în centrul acesteia%

      0onform tradi iei populare, scrierile apocrife ulterioare au sus inut că postolul aț țfost martiri.at, în 6urul anului * e%8, prin crucificare cu capul în 6os, dar i prin alte metodeșde supliciu o-i nuite la romani% S3a considerat, pentru umilire, că postolul nu merita oșcrucificare normală, ca cea a lui 0hristos% /oată legenda a a4ut scopul să con4ingăposteritatea de săl-ăticia persecu iilor din timpul lui 8ero% 0a i ceilal i martiri, Sfântulț ș țPetru a fost îngropat în cimitirul aflat la nord de circ, dincolo de o cale secundară, ViaCornelia% /ot tradi ia a sus inut că mormântul lui Petru a fost însemnat, în cimitir, cu oț ț

    piatră de culoare ro ie%ș/acitus i Suetonius au pre.entat în operele lor represaliile odioase de după mareleș

    incendiu, dar informa iile lor nu pot -eneficia de o documentareț   sigură% Pe timpulincendiului /acitus a4ea * ani, iar Suetonius nici nu se născuse%

    9ricum, acel persona6 straniu, care a fost 8ero, a de4enit marele reconstructor al5omei% 1arele incendiu l3a a6utat să3 i pună în aplicare un mare plan de ur-anism% u fostșdesfiin ate mul ime de strădu e strâmpte, sinuoase i mi.ere, cu stră.i late i întretăiate înț ț ț ș șunghi drept, cu lădiri înalte i lipite una de alta% Dnei păr i a aristocra iei mu a plăcutș ț șini iati4a împăratului artist, dar marea masă a locuitorilor s3a arătată foarte mul umită deț țnoile transformări,

    n realitate nu există decât pu ine surse fia-ile în raport cu moartea lui Petru, pețatunci nefiind un persona6 de luat în seamă% u trecut anii i două secole i 6umătate în careș șcre tinismul s3a extins, făcând fa ă persecutiilor%ș ț

    &eoarece cre tinii i e4reii au sus inut că marele incendiu a constituit o pedeasăș ș țdi4ină pentru poporul roman, ei au fost considera i mereu drept du mani ai umanită ii i,ț ș ț șca atare, pedepsi i crunt de cei ce respectau 4echea religie romană%ț

    7ste sigur că imediat după marele incendiu s3a trecut la execu ii extrem de dure,țconform 4remurilor i că Sfântul Petru a murit în acele circumstan e% 7ste extrem deș țneplăcut pentru dogmele cre tine că o personalitate a cre tinismului timpuriu, 0lement deș ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    6/40

    5oma, papă pe timpul împăratului &omitianus, a sus inut că moartea Sfântului Petru a fostțpro4ocată de ni te disensiuni dintre cre tini i că a fost denun at de către ai săi%ș ș ș ț

    &upă cele două secole i 6umătate de prigoană, cre tinii au găsit un apărător i unș ș șaderent nedecis în împăratul 0onstantin 3ul cel 1are% cesta a fost influen at de mama saț7lena, trecută la cr tinism din tinere e% Via a extrem de agitată a lui 0onstantin nu a permisș ț țca acesta să facă anali.e religioase profunde, dar el a sim it cre terea nestă4ilită a noii religiiț ș

    i a decis să o folosească pentru unitatea imperiului său, unitate care era pe caleașdestrămării spirituale% Prin edictul de la 1ilano, din anul "" e%8, împreună cu >icinius,

     împăratul păr ii de4 est a imperiului, a dat li-ertate cultului cre tin, făcând din el o religieț șegală în drepturio cu celelalte%

    9 nouă religie a4ea dreptul la un loca repre.entati4, ca i celelalte a a că dinș ș țcredin ă, sau interes, 0onstantin a ini iat, împreună cu papa SCl4estru, ridicarea unui locaț ț șrepre.entati4 al cre tinilor din 5oma% cesta nu putea să se asemene cu templele religiilorștradi ionale, a a că a fost conceput ca o -asilică, tip de clădire o-i nuit în mperiul 5oman%ț ș ș

    >ocul cel mai potri4it era Vaticanul, loc 4enerat de cr tinii 5omei i legat strâns, prinș ștradi ie, de martiriul cre tinilor celor mai 4echi i de cel al lui Petru% Pentru nouaț ș șconstruc ie, 0ostantin a ras toate 4estigiile 4echiuluiț Circus Vaticanus, intrat în părăsire încădin timpul -ra4ului împărat Vespasianus i cimitirul de la nord de circ% &e i exista credin aș ș țcăacolo se aflau i rămă i ele Sfântului, constantin nu a4ea timp de cercetări%ș ș ț

    >ucrările la Basilică au înceut între anii "2+3"2! e,8, dar au durat trei decenii,deoarece au fost nedesare ample lucrări de ni4elare i terasare% n aceste condi ii,ș ț0onstantin nu ar fi putut să3 i 4adă opera terminată% mpăratul a gândit să construiascășaltarul -asilicii sale deasupra pre.umti4ului mormânt al lui Petru%

    n -asilica antică a fost amplasat un edicul pe locul o-i nuit al altarului, la capătulșna4elor% 7l semnifica locul 4irtual al mormântului Sfântului Petru% 7ra plasat pe o mică

    estradă din marmură% 4ea forma unui -aldachin sus inut de coloane răsucite din -ron.%țBaldachinul era prelungit de un portic cu coloane% n centru, su- -aldachin, se găsea un micedicul de marmură, cu por i de marmură aurită, care lăsau accesul, în .ilele de săr-ătoare,țcătre presupusul mormânt al Sfântului Petru% ceastă amena6are a fost una dintre primelemanifestări a cultului relic4elor de sfin i% Biserica cre tină a început să fragmente.e săl-aticț șrămă i elor unor persona6e, considerate sfint, i să le expună în racle% 1etodă cu totulș ț șsăl-atiucă i ru inoasă care persistă i în mileniul trei% n loc să fie 4enerate, oseminteleș ș ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    7/40

    considerate sfinte au fost au fost ciopâr ite ca la măcelărie i împăr ite între loca urileț ș ț șcre tine%ș

    >a 2" decem-rie !+, papa Pius al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    8/40

    7dificiul cre tin ridicat sim-olic din dispo.i ia împăratlui 0onstantin cel 1are aș ț

    e4oluat cu timpul prin decora iuni i prin su-iecte acestora% &e aceea o descriere tre-uie săț ș

    fie apropiată de momentul cel mai repre.entati4 i mai glorios al edificiului% 7l a -eneficiatș

    de arti tii cei mai 4aloro i ai diferitelor epoci parcurse, iar su-iectele repre.entărilorș ș

    artistice s3au depărtat de cele păgâne i s3au cre tini.at treptat% >a fel s3a produs i e4olu iaș ș ș ț

    su-iectelor cre tine repre.entate%ș  ncă de la început, -a.ilica construită de 0onstantin cel

    1are a stârnit admira$ia contemporanilor%

    7ra o -asilică cu cinci na4e, tăiată de un transept îngust i cu o a-sidă al cărei .id era situatș

    exact în spatele actualului altar papal% 7a era precedată de un  atrium, în centrul căruia se

    construise o fântână decorată cu conul de pin (la Pigna) care poate fi 4ă.ut astă.i într3una

    din cur ile palatului Vaticanului% :a ada strălucea de mo.aicuri%ț ț  Confesion3ul (cripta care

    con ine mormântul unui martir) nu era în totalitate su-terană% dâncitura, deschisă laț

    ni4elul pa4imentului, permitea credincio ilor să se apropie de mormânt (mormântș

    presupus)% >a sfâr itul sec%al *3lea, papa ;rigore cel 1are a dispus ridicarea corului% Su-ș

    acesta a rămas confesionul, în formă de culoar care îm-ră i a cur-a a-sidei i unde s3aț ș ș

    inserat o capelă numităad caput.

    n secolul care a urmat -asilica a fost 6efuită i profanată de -ar-ari%% &upăș  laric, care a

    intrat în 5oma în anul + , pînă la /otila, în *%%n anul '* loca ul a fost 6efuit deș

    sara.ini% Prestigiul -asilicii a rămas intact în lumea celor trecu i la cre tinism% n anul '++,ț ș

     în .iua de 0răciun, papa >eon al 3lea l3a încoronat pe 0arol cel 1are împărat al

    9ccidentului% &upă # de ani a 4enit rândul nepotului său, 0arol cel 0hel% cest fapt s3a

    petrecut su- pontificatul lui oan al V3lea, primul papă militar i primul papă asasinat%ș

     rnoul, ultimul dintre carolingieni, a fost sacrat de papa :ormosus, la 22 fe-ruarie '!*%

    oan al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    9/40

     între-are%

    Pentru a intra în -a.ilică se urcau " de trepte, precedate de statuile Sfin$ilor postoli Petru

    şi Pa4el, amplasate mai târ.iu% Scara era dominată de fa$ada porticului cu patru arcade,

    flancat în dreapta de un turn clopotni$ă inalt% &easupra clopotni ei strălucea o sferă deț

     -ron. aurit pe care se afla un cocoş din -ron.% 0oco ul era un sim-ol ce amintea de 4ia$aș

    Sfântului% Petru% &upă un grila6, urma o curte mare, lungă de * m i largă de *2 m,ș

    delimitată pe cele patru laturi de un portic, cu patru arcade pe fiecare latură% Porticul ra

    sus$inut de * de coloane% n centru era amena6at un Cantharus, un -a.in pentru spălări

    rituale, acoperit de un -aldachin sus inut de opt coloane, decorate în partea superioară cuț

    doi păuni şi patru delfini auri$i% Dn grila6 special prote6a un imens con de pin, din -ron., de

    factură romanică, de fapt element ce apar inuse unei 4echi fântâni romane din sec% 3 ț

    e%8% 1arele con de pin a apar inut apoi 4echii -asilici i se află astă.i într3o curte interioarăț ș

    a 1u.eului Vatican Cortile della Pigna% :a$ada Basilicii lui 0onstantin era decorată cu

    mo.aic în trei registre% &easupra fa adei se afla o impunătoare cruce de marmură% 0inci uşiț

    permiteau accesul în -a.ilică% 0ele trei registre exterioare de mosaic, de pe fa adă, ca i alteț ș

    ornamenta ii interioare, s3au executat, cu siguran ă, în epoci diferite% rta i cerin ele fa ăț ț ș ț ț

    de ea au e4oluat cu scurgerea timpului i aș   perindării papilor pe Sfântul Scaun%

    Suprapunerea planurilor 0ircus Vaticanus,

    Basilica lui 0onstantin i -asilica actualășnteriorul -a.ilicii propriu3.ise se pre.enta ca o sală mare, de !+ m lungime (după

    alte mărturii de +" metri) şi ' m lărgime% Spa iul era împăr$it în cinci na4e, a4ând înț

    capăt o a-sidă% >argă de 2" m, na4a centrală era separată de na4ele laterale de patru rânduri

    a câte 22 de coloane fiecare% >umina pătrundea în -a.ilică prin cele #2 de ferestre% Pentru a

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    10/40

    completa lumina naturală, erau .ilnic aprinse #++ de lumânări, din care 22 erau a e.ateș

     împre6urul mormântului Sfântului Petru% Peretele na4ei centrale era decorat de un mare

    ciclu de fresce repre.entând scene din Vechiul i 8oul /estament, fresce care se desfă urauș ș

    pe două registre% Pe peretele din dreapta, scenele din Vechiul /estament ilustrau ;ene.a iș

    7xodul, în timp ce pe peretele opus erau repre.entate scene din Via a şi Patimile lui Fristos%ț

    5ăstignirea ocupa un loc aparte, era singura scenă pictată pe două registre în centrul na4ei%

    n partea superioară, între ferestre, erau repre.enta i Patriarhii, Profe ii i postolii% Dndeț ț ș

    nu era aplicată frescă, pere ii erau împodo-i i cu marmură pre ioasă, sauț ț ț  cu mo.aic% n

    afara altarului propriu3.is, numit Confesion! construit deasupra mormântului Sfântilui

    Petru i locul unde numai papa putea să oficie.e slu6-ele, mai existau alte #+ de mici altare,ș

    dintre care * erau închinate 1aicii &omnului% /recerea dintre na4a centrală i transept eraș

    separată de un arc triumfal% Su- împăratul 0onstantin cel 1are, un simplu edicul prote6a

    mormântul Sfântului Petru% cel edicul era delimitat de o platformă de marmură,

    numită pavona""etto, deschisă la suprafa ă, pentru a permite cre tinilor să 4adăț ș

    mormântul 4enerat% /rei secole mai târ.iu, dorind să cele-re.e slu6-ele deasupra

    mormântului Sfântului Petru, papa ;rigore cel 1are (!+3*+) a modificat ceea ce se făcuse

    pe timpul împăratului 0onstantin% Pa4imentul din presb#terium, loc re.er4at exclusi4 

    clerului, a fost supraînăl$at% ceastă nouă modificare a dus la separarea de restul -a.ilicii a

    acestui loc, prin două rânduri de câte ase coloane răsucite%ș

     ceastă -a.ilică a4ea să constituie nucleul 4iitorului Stat Pontifical, alcătuit din totalitatea

    teritoriilor aflate su- su.eranitatea papei% 7xisten a sa a fost totdeauna 6ustificată pe -a.aț

    documentului cunoscut în istorie drept $ona ia lui Constantinț , un document în care se

    narea.ă con4ertirea împăratului 0onstantin cel 1are i cum acesta, din recuno tin ă fa ă deș ș ț ț

    papa Sil4estru , i3ar fi oferit pontifului puterea temporală asupra taliei i primatul fa ă deș ț

    celelalte -iserici, descriindu3se amănun it condi iile în care s3ar fi reali.at împăr irea lumiiț ț ț

    i a puterii asupra acesteia?ș  soldatului %i revenea puterea temporal&! iar preotului puterea

    spiritual&% &ocumentul a fost adesea folosit pentru a 6ustifica na terea puterii papale, iarș

    asupra autenticită ii sale s3au purtat multe discu ii, mai ales de către strălucitul ciceronianț ț

    al secolului al oren.o Valla, filolog de primă mărime între umani ti%ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    11/40

    :rescă ce ilustrea.ă schematic o sec iune a 4echii -asiliciț

    .4oarele istorice transmit faptul că pentru a răsplăti recunoa terea de către pontif aș

    dinastiei sale, Pepin cel Scurt, fiul lui 0arol 1artel i tatăl lui 0arol cel 1are, a acordat, înș

    #*, papei tefan al 3lea teritoriile cucerite de la longo-ar.i i 7xarhatul -i.antinȘ ș

    (actualele pro4incii 5a4enna, :errara, Bologna şi :orli), Pentapolisul -i.antin (1arche) şi o

    parte din Dm-ria% n ##, 0arol cel 1are a adăugat la Statul Pontifical ducatele Spoleto,

    Bene4ento, >uni, Berceto, Parma, 5eggio 7milia, 1anto4a, Vene ia, stria, /uscia şiț  0orsica%

     cestea au fost întărite, ulterior, cu alte concesiuni mai mici (#'#) S au adăugat 4ele întărite

    de împăra ii germani >udo4ic cel Pios ('#), 9tto (!*2), Fenric (+2+)% n +## i +2,ț ș

    1atilda de 0anossa a dăruit şi ea, lui ;rigore al V3lea şi lui Pascal al 3lea, teritorii întinse%

    n ultimul sfert al secolului al V3lea 5oma i3a încheiat procesul de metamorfo.are înș

    cetate creştină?, ea identificându3se de acum cu Biserica i cu succesorul Sfântului Petru% uș

    fost construite noi -iserici, au fost reparate, mărite şi reconstruite 4echile -iserici, sau

    marile galerii cu coloane, menite a prote6a accesul pelerinilor la -a.ilica San Pietro, sau la

    San Paolo şi San >oren.o :uori le 1ura%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    12/40

    Basilica lui 0onstantin cel 1re

    n a6unul căderii mperiului 5oman de pus, într3o predică adresată 5omei, papa

    >eon 3ul (+3*) anun$ase naşterea unui nou imperiu ! sui generis? !!'i  (Sfin ii postoliț

    Petru şi Pa4el) au fost cei care te(au ridicat la aceast& glorie! astfel ca) devenit& capital&

    a lumii! ca loca* al Preafericitului Petru! s& po+i domni! spri,inindu(te pe religia divin&!

     peste inuturi mult mai %ntinse dec-t te(ai spri,ini pe puterea lumeasc&. C&ci! %ntr(adev&r!ț

    de i)ce ai supus prin r&"boi este mult mai pu in dec-t ceea ce ai supus prin pacea lui ș ț

     ristos/.

    ncoronarea ca împărat a lui 0aro cel 1areș

     în .iua de crăciun a anului '++

    0etatea, sau oraşul Vatican, 4a repre.enta cea mai mare întreprindere ur-ană a

    74ului 1ediu timpuriu din întregul 9ccident cre tin, de4enind un nou pol deș

    concentrare ur-ană i -ul4ersând structura anticăș .ncepând cu această perioadă, castelul

    Sant ngelo nu a mai fost doar piesa principală a noilor fortifica ii, el a constituit şi punctulț

    de întâlnire al structurii -ipolare formate din -a.ilica San ;io4anni >atran, mamă i cap alștuturor -isericilor din ora i din lume, centrul puterii episcopale citadine şi Vatican,ș ș

    centrul sacru al 9ccidentului cre tin, deoarece mormântul Sfântului Petru a legitimatș

    preeminen$a pontificală%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    13/40

    Basilica Sfântul Petru din timpul lui 0onstantin

    Preeminen$a papei a repre.entat de departe re.ultatul cel mai remarca-il a ceea ce a

    fost numit în istorie imitatio imperii  pe care a practicat3o Biserica 5omană% :ormula trimite

    fără îndoială la amintita $ona+ia lui Constantin, care pretindea că tocmai ad imitationem

    imperii 0onstantin le3ar fi atri-uit papei Sil4estru şi succesorilor săi elementele

    constituti4e ale ceremonialului imperial, care urma să ină cont i de doctrina celor douăț ș

    puteri enun$ate de papa? auctoritas sacrata pontificum, pe de o parte, *i regalis potestas,

    pe de altă parte% 0onform aceleia episcopii a4eau responsa-ilită i superioare, în măsura înț

    care, în fa$a Audecă ii &omnului, erau responsa-ili i pentru de$inătorii puterii regale%ț ș

    mpăratul întrecea ca demnitate întreaga spi ă omenească, fiindcă puterea sa era de origineț

    di4inăG dar, în materie de religie, chiar şi împăra$ii tre-uiau să se supună repre.entan ilorț

    Bisericii, i mai cu seamă episcopului 5omei, adică papei%ș

    n treacăt fie spus, denumirea de papă datea.ă doar din timpul lui ;rigore al V3lea

    Filde-rand (+#23+'), considerat %n Mart#rologium 0omanum, drept luptător de frunte

     în apărarea li-ertă ii Bisericii, el contri-uind considera-il la resta-ilirea prestigiului moralț

    al papalită ii% pelati4ul papă a fost extins retroacti4, asupra tuturor predecesorilor săi%ț

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    14/40

    HHHH&upă reîntoarcerea papilor de la 4ignon la 5oma, în "#', primul papă care s3a

    gândit serios la reconstruc$ia -asilicii a fost 8icolas al V3lea% cesta a cerut un plan pentru onouă -a.ilică lui Bernardo 5ossellino cesta, respectând suprafa a edificiului luiț0onstantin, a conceput un plan în cruce latină% cu cupolă i cor% n papa a murit iș șproiectul a fost a-andonat% tre-uie spus că i pro-leme politice l3au împidicat să3şi continueșproiectul% /imp de cinci.eci de ani, succesorii săi s3au limitat să consolide.e edificiul antic%

    n anul + (sau +"), papa ulius al 3lea (supranumit Papa :urtună) a decis sădemole.e 4echiul edificiu şi să3l înlocuiască cu unul mai mare şi mai modern, care să

     îndeplinească şi atri-utele unei -asilici pontificale% Proiectul a pro4ocat un concurs dearhitectură, la care au luat parte un mare număr de artişti renumi$i pe parcursul a 2+ de

    ani% >ucrarea a re4enit, pentru început lui ;iuliano da Sangallo i lui Bramante, sosit laș5oma în !!% Proiectul lui Bramante a fost cel ales% 7ra 4or-a de un planîn cruce greacă, cua-side adânci i mici cupole% n centrul crucii grece ti a proiectat o cupolă de tipul celei deș șla Pantheon% >a ' aprilie +* s3a a e.at prima piatră e la -a.a unui pilastru% 9 mare parteșa 4echiuIui transept i a-sida fuseseră înlăturate, dar se pre4ă.use un cor pro4i.oriu% :aptulși3a dat lui Bramante supranumele de Maestrul ruin&tor% Dneori, un tânăr 4enea săpri4ească lucrările% cesta era 1ichelangelo% >ui îi conferise, papa Aulius al 3lea,construirea mormântului său, mormânt care urma să fie plasat în centrul noii -asilici%1chelangelo admira planul lui Bramante, dar nu se sfia să critice conducerea sa% 0onsideratdrept un intrus, el a fost gonit de B ramante% 0onsiderându3se amenin at, michelangelo s3ațreîntors la :loren a%ț  7l a re4enit la 5oma după după ce a proferat mustrări acide la adresapapei i a 5omei% Pentru acea oca.ie a scris? Jse fac că ti de protec ie i să-ii cu potireleJ%ș ș ț ș  

    n ", Aulius al 3lea a murit, iar Bramante Kn anul următor, % n următorii trei.eci deani ce au urmat planul edificiului s3a men inut ca pro-lemă% 5aphael i ;iuliano daț șSangallo au propus a se trece la un plan de cruce lartină% Baldassare Peru..i a conceput unplan nou, -a.at pe cel al luii Bramante% ntonio da Sangallo, nepotul lui ;iuliano, a dorit săpăstre.e planul e cruce greacă, dar adăugându3i o tra4ee ca un portic% &orea să flanche.efa ada cu două turnuri i să modifice cupola% i acest Sangallo a murit în *%ș ș Șn #, papa Paul al 3lea l3a numit pe 1ichelangelo, în 4ârstă de #2 de ani, arhitect ef alștuturor lucrărilor de las Vatican i l3a însărcinat să remedie.eș  toate e.itările% 1aestrul a

    http://www.pileface.com/sollers/IMG/jpg/pieta2.jpghttp://www.pileface.com/sollers/IMG/jpg/pieta2.jpg

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    15/40

    declarat atunci ? Jndepărtarea de proiectul lui Bramante inseamnă ăndepărtarea deade4ărJ% 7l a re4enit, deci,la planul de cruce greacă, plan simplificat prin insistarea asupraplanului circular? Jcercul, sim-ol al infinitului, 4a glorifica 5eîn4iereaJ% 0upola nu a mai fostconcepută aplati.ată, ca cea de la Panthenon, ci se înal a către cer% ntransigen a cu careț țconducea lucrările îi dispera pe detrctori% 1uncea la Sfântul Petru printre intrigi, refu.ândorice plată pentru munca sa, dorind să aducă glorie lui &umne.eu i onoare Sfântului Petru%ș1ichelangelo a murit în *% -sida i cele două -ra e trans4ersale erau terminate% 0upolaș țse ridicase până la capătul tam-urului%;iacomo &ella Porta, a6utat de &omenico :ontana au terminat cupola, a a cum s3a relastatșmai sus, dându3i elan i inspirându3se% pro-a-il, dintr3o 4ariantă desenată a 1aestrului%șn *+*, papa Paul al V3lea (*+3*2) a optat definiti4 pentru planul în cruce latină, multmai apt pentru marile ceremonii i predicilor% cest plan răspundea, pe de o parte,șpreocupărilor 0ontrareformei i, pe de alta, el acoperea pe de3a întregul spa iul ocupat deș ț

     -asilica antică, a-andonată, în parte către est de către 1ichelangelo% nsam-lul urma a fi precedat de o fa adă a cărei reali.are a fost conferit lui 0arlo 1aderna%ț0eea ce rămăsese din fostul edificiu a fost distrus în această perioadă%Dr-an l V3lea aconsacrat noua -asiică%

    Dltima fa.ă a istoriei arhitecturale a Sfântului Petru a fost reali.ată de Bernini, de4enit efulșlucrărilor după moartea lui 1aderna, în *2!% 7dificiul, care tre-uia să repre.inte curentul5ena terii, a de4enit un somptuos monument -aroc% n total, de la lucrările lui Bramante lașcele ale lui Bernini, s3au scurs mai mult de 2+ de ani, au domnit 2+ de papi i au lucrat +șmari arhitec i%ț

    >ucrările s3au derulat su- pontificatul unui număr de 2+ de papi?>Lon

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    16/40

    /ot Bernini a reali.at pia$a în stil -aroc din fa$a -asilicii, lucrare care a durat între**3*##% n spa$iul luat în lucru, Bernini a folosit o axă formată de -a.ilică şi o-eliscul lui0aligula, reamplasat de &omenico :ontana, în '*, şi o axă trans4ersală, formată deo-elisc şi o făntână arte.iană reali.ată de 1aderna, în *" (cea din dreapta)% încon6uratpia$a cu două -ra$e imense semi3circulare, a a cum s3a arătat mai sus, su- formă deșporticuri imense cu coloane toscane% 0ele două mari porticuri lăsau deschisă calea sprerăsărit% Pentru a încheia ansam-lul, Bernini a mai adăugat pie$ei o fântănă simetrică cu ceaa lui 1aderna, în raport cu o-eliscul (cea din stânga)% &easupra celor două porticuri semi3circulare s3au plasat cinci.eci de statui concepute tot el% Porticurile respectă gigantismul

     -asilicii, a4ând patru coloane în sec iune%țntre cele două fântâni i o-elisc, sunt inserate în pa4iment două discuri% 7le marchea.ășpunctele geometrice ale elipsei care conturea.ă pia a%%&in cele două puncte colonadelr parțcompuse dintr3un singur rând de coloane, nu din patru% Bernini a reu it această perspecti4ășmen inând egale spa iile dintre coloane, al cMror diasmetru creGte pe mMsurM ce se mergeț țspre exterior%

     rhitec$ii cei mai importan$i care au contri-uit la lucrări şi cu planuri au fost? &onatoBramante, ;iuliano da Sangallo, 5aphael, Baltassarre Peri..i, ntonio da Sangallo cel/ânăr, nepotul lui ;iuliano, 1ichelangelo, ;iacomo della Porta, &omenico :ontana, 0arlo1aderna şi Bernini% >a decora$iile interioare au participat o mul$ime de maeştri în sculpturăşi pictură, greu enumerat%

    Planul final al -asilicii Sfântul Petru este o cruce latină cu trei na4e% &e la începutulconstruc$iei planurile au fost supuse reanali.ării timp de 2++ de ani% n pilaştrii na4eicentrale, ai transeptului şi în a-sidă sunt săpate "! de nişe cu statuia câte unui sfânt% &e 6ur3

     împre6urul -ol$ii sunt înscrise, în lim-a greacă 4eche şi în latină, cu4intele adresate de0hristos sfântului Pretru, cu4inte care, conform catolicilor au fondat puterea pontificală?@/u eşti Petru (Piatră) şi pe această piatră eu 4oi construi Biserica mea şi por$ile nfernuluinu se 4or deschide către ea% 7u î$i 4oi da cheile 5egatului cerurilor%

    mensa fa$adă a -asilicii a fost concepută de 0arlo 1aderna% 7a se întinde pe demetri şi are o înăl$ime de de metri% 7ste reali.ată din tra4ertin, cu coloane corinticegigantice şi cu un fronton central dreptunghiular, pe care tronea.ă statuile lui isus 0hristos,oan Bote.ătorul şi unspre.ece postoli% n fa$a frontonului principal se află un frontontriunghiular clasic, de dimensiuni mai reduse% >a -a.a marelui fronton s3a plasat inscrip$ia?

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    17/40

    8 F989571 P580PS P9S/ PV>VS V BV5;F7SVS 5918VS P98/1< 8 1&0

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    18/40

    n fa$a -asilicii propriu3.ise, 1aderna a adăugat un narte1 trans4ersal grandios, decare era foarte mândru% n nartex se pătrunde direct de su- marile coloane de la marea

    fa$adă% Bolta lungă este decorată cu stucaturi şi elemente aurite% >a capete s3au re.er4atdouă spa$ii teatrale, încadrate de coloane ionice, în care s3au aşe.at statuile ec4estre ale lui0onstantin cel 1are, la nord (reali.at de Bernini, în *#+) şi 0arol cel 1are, la sud (reali.atde 0ornacchini în sce%al '3lea)%

    0inci por$i gigantice, din care trei încdrate de coloane antice, asigură accesul dinnartex în -a.ilică% 0ea de a şasea, numită Poarta Sf-nt&, se găseşte la extremitatea nordicăşi rămâne închisă între Au-ilee% Portalul central cu canaturi de -ron., a fost creat de ntonio

     4erulino () prin asam-larea unor panouri recuperate din 4echea poartă a -asilicii lui0onstantin% Poarta de sud, numită Poarta mor+ilor, se datorea.ă sculptorului ;iacomo1an.O (sec%al 2+3lea)% n plastica ei se poate o-ser4a Papa oan al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    19/40

    8a4a centrală, corectată ca aliniament de 1aderna, cu 9-eliscul din afară, se spri6inăpe pilaştri pereche, conform planurilor lui 1ichelangelo% Vi.itatorul este în asemeneamăsură de stupefiat de dimensiunile interioare încât este împiedicat să perceapă cuade4ărat propor$iile edificiului% Planurile pentru grandioasa cupolă a -asilicii au parcurs ișele un drum complex prin concep iile lui Bramante, Sangallo, 1ichelangelo, ;iacomo dellațPorta i &omenico :ontana% Dltimii doi au a4ut -ucuria de a finali.a domul în anul !+,șultimul an de pontificat al papei Sixtus al V3lea (Sixtus =uintus)% >ucrările finale au începutla aprilie '', cu *++ de muncitori i s3au finali.at în 22 de luni% >a mai !+ s3așa e.at ultima piatră, sfin ită de pontif, în -u-uitul tunurilor de pe castelul Sant ngelo%ș ț  S3au folosit frânghii de ++%+++ de li4re, frânghii cu care s3au ridicat materialele, "+%+++ deli4re de fier pentru a lega cupola du-lă i unită la interior de două cercuri i un milion deș șli4re de plum- pentru acoperi ul exterior% 8umai pentru cele două -ol i s3au cheltuitș ț2++%+++ de coroane de aur%Su- pontificatul succesorului papă, ;rigore al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    20/40

    Prid4orul din spatele fa adei este tot opera lui 0arlo 1aderna, pentru că formea.ă unțansam-lu unitar cu aceasta% 7l are un plan prelung i îngust, cu dimensiunea cea lungă spreșpia ă% n partea din stânga, dincolo de un grila6, se află statuia ec4estră a lui 0arol cel 1areț(sec%al '3lea), reali.ată de gostino 0ornacchini iar la dreapta, în 4esti-ulul ce conducela Scala 0egia (acces inter.is), a fost plasată statuia primului împărat cre tin, 0onstantin,șoperă a lui Bernini (*#+)%ntre prid4or i imensul naos al -asilicii sunt practicate cinci mari por i% Poarta cea mai deș țnord (cea din stânga), Poarta Mor ii ț , are -atan ii din -ron., cu sculpturi so-re% 7ste operațlui ;iacomo 1an.u (!*)% n partea de 6os, dreapta, a -atantului din dreapta, un -asorelief 

     îl repre.intă pe papa oan al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    21/40

    Poarta SfântăPoarta din extrema dreaptă, numită Poarta Sf-nt&, este cea pe care numai papa are

    dreptul să o deschidă i să o închidă, pentru a marca începutul i sfâr itul unuiș ș ș   An Sf-nt. &easupra por ii centraleț  se afl& ast&"i mo.aicul numit Novicella% cesta a fost denenumărate ori deplasat i restaurat% 7xecutat de ;iotto în "++, el a ornat un timp -asilicașprimiti4ă% 1o.aicul e4ocă furtuna de pe lacul /i-eriada, unde 0hristos a pă it peste ape% nșafară de Poarta Sf-nt&  i cea centrală, celelalte trei apar in sec%al 2+3le, autor;iacomoș ț1an.u% Por ile sunt succesi4 rectangulare, cele mai înalte i ronde, cele mai 6oase%ț ș

    n interior Jpropor iile demonstrea.ă că nemăsurarea, de4ine măsurăJ% 7ste suficient de a tețapropia de primii doi pila tri, pe care îi sus in doi îngeri, ca să consta i că măimea lor, careș ț țpare normală, ă se do4edească gigantică% Basilica Sfântul Petru este de inătoarea a circa +țde statui, ++ de coloane i + de altare% Se aprecia.ă că ar putea adăposti *+%+++ deș

    persoane% 7a permite a se retrasa toată istoria cre tinătă ii i a artei 5omei% /otodatăș ț șdo4ede te cât de mult s3a depărtat Biserica cre tină de principiile sale ini iale, pri4indș ș țmodestia i chiar sărăcia lumească%ș9 descriere şi o e4aluare corectă a -asilicii necesită o expunere extinsă a proiectării ișconstruc iei structurale, dar i o anali.ă a te.aurului artistic adunat în interior de3a lungul aț șcinci secole% Basilica este un sim-ol al 0ontrareformei, al -ogă iei Bisericii 0atolice iț ș

     4aloarea unor mae tri arti ti ai -arocului italian% 7ste un monument unic şi stupefiant atâtș ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    22/40

    din punct de 4edere constructi4, cât şi prin te.aurul inestima-il cu care este împodo-it, fărăa mai aminti de te.aurul inimita-ilul din mu.eul Vaticanului%

    >ungimea totală a -asilicii, cuprin.ând i lă imea Prid4orului, este în 6ur de 2 metri% Seș țpot face compara ii cu lungimea altor mari -iserici ale lumii datorită unor repere plasate peț

    pa4imentul na4ei principale% &iscul de porfir inserat în pa4iment la câ i4a metri de intrareaț în na4a centrală rste cel pe care a îngenunchiat 0arol cel 1are în .iua de 0răciun a anului'++, pentru a primi coroana din mâinile Papei% n -asilica primiti4ă el se afla în fa ațaltarului principal%

    /oate spa$iile interioare sunt -ogat decorate cu marmură, cu stuc şi elemente ornamentaleaurite, cu sculpturi şi mo.aicuri% n mod surprin.ător există destul de pu$ine picturi su-formă de ta-louri, dar unele, precum 1adona reali.ată de 5aphael pentru 0apela Sixtină, aufost reproduse aici în mo.aic% Pictura cea mai pre$ioasă este icoana :ecioarei, pro4enită

     -asilica antică% ntr3o enumerare succintă, se poate 4or-i că de la -asilica lui 0onstantin aumai rămas extrem de pu ine 4estigii ? o-eliscul egiptean, marele con de -ron. mo.aicul dețla Novicella, placa de porfir a încoronării lui 0arol cel 1are i icoana :ecioarei (se mai potșadăuga păr ile de su-structură care au fost înglo-ate)%ț

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    23/40

    mediat în dreapta, după ce se pătrunde în naos, se află 0apela Pieta% Pietà este osculptură creată în !!3++ de către titanul 5ena terii,ș  1ichelangelo Buonarroti%n pre.ent, această capodoperă de o 4aloare inestima-ilă se află la Vatican, în Ba.ilicaSfântul Petru% 7ste singura lucrare semnată de 1ichelangelo% Semnătura poate fi 4ă.ută pe

    centura care îi încinge pe diagonală pieptul :ecioarei%Statuia a fost reali.ată pentru cardinalul france. Aean de Billheres, care fusese reparti.at

     în 5oma% Statuia a a4ut destina ia de monument funerar al cardinalului, dar a fost mutată înțprima capelă pe partea dreaptă de la intrarea în -a.ilică, în sec%al #3lea, unde se găse teșactualmente%

     ceastă faimoasă operă de artă o întruchipea.ă pe :ecioara 1aria  inând în -ra e trupulț țlui isus după crucificare% ceastă temă este de origine nordică, populară pe atunci

     în :ran aț , însă nu i înș  talia% nterpretarea dată de 1ichelangelo lui Piet2 este unică% 7ste olucrare de o deose-ită importan ă întrucât împlete te idealurile deț ș  frumuse eț  renascentistecu cele naturaliste%Pentru prima dată, Piet2 a fost gă.duită la capela Santa Petronilla, unmausoleu roman aflat lângă transeptul sudic al -a.ilicii antice a Sfântului Petru, pe carecardinalul o alesese drept capela unde 4or a4ea loc funerariile sale%

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_din_Nazarethttps://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_din_Nazarethttps://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_din_Nazaret

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    24/40

    0apela a fost demolată de către arhitectul &onato Bramante în timpul reclădirii -a.ilicii%0onform spuselor lui ;iorgio Vasari, la scurtă 4reme după instalarea Piet2 încapelă, 1ichelangelo a au.it unele remarci cum că ar fi lucrarea unui alt sculptor, 0ristoforoSolari, nu a sa% &e supărare, 1ichelangelo a sculptat 10F7>M8K;7>DS B9859/DS:>9578/8MDSK :07BM/K (1ichelangelo Buonarroti, din :loren a, a facut3o) pețcentura de pe pieptul :ecioarei 1aria% fost singura lucrare pe care a semnat3o 4reodată%1ai târ.iu i3a regretat gestul, considerându3l o arogan ă i a 6urat că nu3 i 4a mai semnaș ț ș șniciodată 4reo lucrare%&e3a lungul timpului, Piet2  a suferit mai multe deteriorări% Patrudegete de la mâna stângă a :ecioarei au fost sparte în timpul unei mutări% u fost restaurate

     în #"* de către ;iuseppe >irioni, iar unii sa4an i sunt de părere că restauratorul i3aț șpermis să aducă modificări, făcând po.i ia mâinii mai pu in JemfaticăJ%ț ț

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    25/40

    0ea mai mare distrugere a suferit3o la 2 mai !#2, în &uminica 5usaliilor, când un geologde.axat mintal pe nume >as.lo /oth, a intrat în capelă i a atacat sculptura cu un ciocanșgeologic strigând J7u sunt isus FristosJ% 1artorii au luat -ucă ile de marmură care auțsărit% 1ai târ.iu, unele dintre acestea au fost returnate, însă multe dintre ele nu, printre care

    i nasul :ecioarei, care a tre-uit să fie reconstruit dintr3un -loc tăiat din spate%ș

    Baldachinul i altarul principalș

    &upă atac, capodopera a fost minu ios restaurată i înapoiată -a.ilicii Sfântul Petru,ț șimediat după intrare pe partea dreaptă, între Sfânta D ăș   iș  altarul Sfântului Se-astian, a așcum s3a amintit, iar acum este prote6ată de un geam -lindat%9 copie a statuii Piet, reali.atăde sculptorul 3oth 4stvan, a fost amplasată, în !+*, fa a Bisericii romano3catolicețdin 9radea, de pe actuala str% 5epu-licii% >ucrarea a fost reno4ată în !!, dar la 22 mai!*, a fost mutată în curtea Bisericii romano3catolice, în locul ei fiindamplasat -ustul lui lexandru 1oghioro , statuie îndepărtată i ea dupăș ș  5e4olta (nure4olu ie) 5omână din !'!%ț

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    26/40

    /ot pe dreapta naosului, imediat după 0apela Pieta, se găse te 0apela 0rucifixului (sau așrelic4elor)% 0apela are un plan eliptic, conceut de Bernini, i adăposte te un crucifix deș șlemn, atri-uit lui Pietro 0a4allini (începutul sec%al 3lea)% n fa a 0apelei 0rucifixului, lipitțde un pulastru, se află monumentul funerar al 0hristinei de Suedia% ceastă regină aa-dicat, s3a con4ertit la catolicism i a 4enit la 5oma, în *% 7a este îngropată ân ;roteleș

     Vaticanului, aflate su- -asilică i destinate mormintelor papilor i păstrării unor di4erseș șo-iecte pro4enite de la -asilica antică% 1onumentul acestei regine nordice a fost executat însec% al '3lea de către ;% /heodon după proiectul lui 0arlo :ontana% /ot pe dreaptanaosului , la sud de cel de al doilea pilastru, se găse te monumentul funerar al conteseiș1athilda de /oscana% ceasta a fost prima femeie inmormântată în -asilică% Pe timpulcontro4erselor pentru in4estitură, ea l3a primit pe împăratul german Fenric al V3lea, 4enitsă se umilescă la 0anossa, în fa a papei ;rigore al V3lea (+##)% Basorelieful de pe sarcofagțreliefea.ă acest e4eniment% 1onumentul a fost reali.at de Bernini a6utat de unii ele4i%

    1ai departe, în adâncimea naosului, pe dreapta, se dechide 0apela Sfântului Sacrament% cesta este precedată de un grila6 din fier for6at, desenat de Borromini% Pe reta-lul altarului,marele ta-lou al lui Pietro de 0ortona, care figurea.ă /rinitatea, este unul dintre pu inelețpicturi ale -asilicii (cea mai mare parte dintre ta-louri sunt reali.ate din mo.aic)% Pe altar,ta-ernacolul, operă a lui Bernini (*#), reproduce construc ia JtempiettoJ de la -isericațSan Pietro in 1ontario, din cartierul /ranste4ere% ngerii îngenunchia i sunt tot o reu ită aț șlui Bernini (*#)% ngerul din dreapta este opera unui ele4 al lui Bernini%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    27/40

    0apela Sfântul Saceament

      treia pereche de pila tri ai naosului marchea.ă aliniamentul unde 1aderna i3aș ș

    alăturat prelungirea naosului său de cel al celui reali.at de 1ichelangelo, când s3a a4ut în 4edere planul de cruce greacă% Bernini a a4ut sarcina să facă ca această unire să nu fie

    o-ser4a-ilă, adăugând elemente de decora iune format dincoloane asemănătoare cu celeț

    care flancau por ile monumentale ale na4ei i prin umplerea spa iului dintre arcade iț ș ț ș

    frontonul printr3un -la.on sus inut de doi îngeri% Pe un pilastru de sud al aliniamentului,ț

    spa iul destul de strâmt, se află monumentul funerar al papei ;rigore al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    28/40

    &incolo de transept, tot pe partea dreaptă a -asilicii se găse te monumentul funerarș

    al papei 0lement a ance, operă a lui Bernini care e4ocă soldatul care a

    străpuns cu lancea sa coastele lui 0hristos, scenă de4enită simbol al misericordei.>ucrarea

     este plasată pe primul pilon din dreapta, cu deschiderea spre altar% 0ea de a doua statuie a

    fost plasată, într3un spa iu asemănător, în pilonul al doilea, cel plasat totț  în dreapta% 7a sereferă la un fragment din Sf-nta Cruce, adusă la 5oma de Sfânta Felena 0a atarte stauia

    este orientată catre centrul spa iului, spre altar%ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    29/40

    0onstantin cel 1are

    Pilonul din stânga spate adăposta te în ni ă statuia ce aminte te deș ș ș Voalul sfintei 

    Veronica% 0el de al ptrulea pilon, cel din stânga fa ă, adăposta te statuia ce sim-oli.ea.ă peț ș

    sfântul ndrei% Dltimile trei statui au fost opera ele4ilor lui Bernini 3 :% 1ochi, % Bolgi i :%ș

    &uEuesnoC% ltarul principal, plasat su- Baldachin i su- mărea a cupolă, este încon6uratș ț

    de cei piloni gigantici, cu ni ele i stauile amintite, la 4edere%ș ș

    0u timpul, în marea -asilică au început a fi traduse în mosaic, prin sec%al *3lea,

    ta-louri cele-re% Drmând spiritul 0ontra35eformei, Biserica a gândit că astfel 4or fi

    apropia i credincio ii, prin materiali.area imaginilor semnificati4e ale grandorii sale%ț ș

     ceastă tehică s3a de.4oltat mai mult când papa Benedict al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    30/40

     -sida -asilicii este dominată de tonul Sfântului Petru, reali.at de Bernini, pentru a

    adăposti resturile unui tron episcopal, sim-olic atri-uit sfântului Petru% cele resturi ce

    datau din sec%al 3leaerau închise într3un tron ornat cu filde , oferit de regele france. 0arolș

    cel 0hel papei Aeanal V3lea, la încoronarea sa, în '% J0atedraJ lui Bernini este un mare

    tron de -ron. sculptat, încon6urat de cei patru &octori ai Bisericii, destina i a3l sus ine (eiț ț

    măsoară de la , la , metri)% &easupra domne te o JglorieJ, din stuc aurit i o mul ime deș ș ț

     îngera i% n centru, precum un soare, o deschidere lasă să pătrundă lumina i poartăș ș

    porum-elul Sfântului Spirit (aripile lui se deschid pe ,# metri)% ceastă operă, terminată

     în ***, atunci cnd Bernini era aproape septuasgenar, constituiie încoronarea artei sale

    ame itoare prin mi care i lumină%9pera se găse te in a-sidiola centrală a marii a-side%ț ș ș ș

    n a-sidiola din dreapta, spre nord, se găse te monumentul funerar al papei Dr-an alș

     V3lea% 0omandat lui Bernini în *2', a fost terminat în *#% fost considerat drept

    capodopera artei funerare a sec%al #3lea% Papa, cu un gest de imperial de -inecu4ântare,

    tronea.ă deasupra sarcofagului încon6urat de statuile 6usti iei i a 0arită ii, în timp ceț ș ț

    mortul î i înscie numele%ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    31/40

    n a-sidiola din stânga a-sidei principale se găse te monumentul funerar al papeiș

    Paul a 3lea% utorul său, ;ugliemo &ella Porta (++ Q3##), discipol al lui 1icheangelo,

    i3a imaginat un proiect grandios% ncon6urat de opt statui alegorice, monumentul tre-uiaș

    plasat în centrulcorului% 1icheangelo s3a opus i cerut reducerea numărului statuilor laș

    patru% tunci când Bernini a reamena6at a-sida, în *2', a redus numărul statuilor la două%

    0elelalte două au fost se află la palatul :arnese%

    Pornind de la a-sida centrală spre apus, pe latura de sud a naosului, se întâlnesc o

    altă serie de monumente glrioaser% Primul monument de sud care se întâlne te este ltarulș

    sfântului >eon cel cel 1are, plasat în extrema răsăriteană a naosului, alături de a-sidă%

    5eta-lul este un ta-lou de marmură, datorat lui lgarde% /a-loul îl repre.intă pe papă

    oprind cu un gest pe ttila, la po ile 5omei% cest tip de sculptură, apropiată de de oț

    pictură, prin efectul de culoare pe care îl produce, este caracteristic artei -aroce%

    Pe latura sudică, urmând drumul spre ie ire din naos, se întâlne te monumentulș ș

    funerar al papei exandru al V3lea, înainte de a se a6unge la /ransept% Bernini a murit cudoi ani înainte de terminarea monumentul, în *#'% 7l dorea să sculpte.ed cu mâna lui caul

    papei care 3a fost protector% cela, îngenunchiat i încon6urat de statui alegorice, opere aleș

    ele4ilor săi, cu dorin a de al imita pe maestru, au un efect pu in exagerat de m care% rta luiț ț ș

    Bernini a a6uns aici la exces (1oartea este repre.entată printr3un schelet care in4ită pe papă

    apărând după o draperie de marmură care imită 6apsul)%

    n centrul -asilicii, cu plan de cruce greacă, conceput de 1ichelangelo, exact su-

    cupolă s3a plasat altarul principal, de la care au dreptul să oficie.e numai papii%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    32/40

    1ormântul Sfântului Petru de su- ltarul central i de su-ș

    Baldachin

    &easupra lui s3a plănuit construirea unui -aldachin impresionant% Bernini a început

    această operă ie ită din comun, în *2, iar papa Dr-an al V3lea a inaugurat3o în *""% nșciuda greută ii sale datorată -ron.ului intrat în componen ă i a înăl imii de 2! de metri,ț ț ș ț

    egală cu cea a palatului :arnese, acest edificiu a păstrat aspectul le6er al unui -aldachin% &e

    o-icei un -aldachin era construit din lemn i din stofă, putând fi deplasat în procesiuni%ș

    Pri4irea atrasă de mi carea liniilor imenselorș  coloane răsucite, fac a părea că .-oară

    draperiile% l-inele turnate, ca ornament, pe coloane i pe draperii, sunt cele de pe -la.onulș

    familiei Bar-erini, din care pro4enise papa Dr-an al V3lea% ceastă operă a fost foarte

    criticată, mai ales că fusese reali.ată din -ron.ul antic de pe Pantheonul roman, respecti4 de

    pe plafonul atriumului aceluia%% Baldachinul a fost taxat drept un procedeu teatral de prost

    gust i a a a rămas% re aspectul i linile unui -aldachin oriental căruia îi lipsesc înso itoriiș ș ș ț

    cu tur-an i elefan ii%ș ț

    0upola -asilicii este cea mai mare din 5oma (nu din lume, a a cum se exprimă uniișadmiratori)% Pare că întregul edificiu a fost destinat să o primescă, ca sim-ol al perfec iuniiț

    lui &umne.eu% Pe pandanti4e se află patru medalioane de ' metri diametru, în care sunt

    repr.enta i, în mo.aic, 74angheli tii% &easupra se derulea.ă inscrip ia latină prin casreț ș ț

    0hristos a instituit Biserica? J/u e ti Petru i pe această piatră eu am clădit Biserica mea% 7uș ș

    am să3 i dau cheile regatului cerurilorJ% n compartimentele calotei figurea.ă Papii, &octoriiț

    Bisericii, apoi, a e.a i, 0hristos, :ecioara, sfântul osif, sfântul oan Bote.ătorul i postolii%ș ț ș

    1ai sus, îngeri% Pe -olta lanternonului este figurat &umne.eu /atăl%

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    33/40

    Pe primul pilastru din dreapta, unul din cei patru care sus in cupola, se află statuiaț

    din -ron. a Sfântului Petru, reali.ată în sec% al "3lea i atri-uitălui rnolfo di 0am-io% Dnș

    număr incalcula-il de pelerini 4in pentru a săruta piciorul statuii%Statuia este elementul ce

    se -ucură de cea mai mare 4enera ie%9 legendă spune că statuia a fost turnată din -ron.ulț

    de la statuia lui Aupiter din templul de pe 0apitoliu% 5e4enind pe partea de nord a naosului,

    la limita 4estică a păr ii în cruce greacă se întâlne te mormântul papei Pius al V3lea, care aț ș

    murit în '2", după cd a de uat furtuna lui 8apoleon% mormântul său se datorea.ăș

    dane.ului /horRaldsen%

    ntre pila trii din stânga cestui mormânt, pila tri ce apar in -asilicii cu plan în cruceș ș ț

    greacă, concepută de 1ichelangelo, după plnurile lui Bramante, se găse te monumentulș

    funerar al papei >eon al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    34/40

    Statuia Sfântului Petru

    1onumentul funerar al lui nnocentius al V3lea, reali.at de florentinul ntonio

    Pollaolo ("3!') este o operă a rena terii i este unul din rarele monumente păstrate deș ș

    la -aslica primiti4ă% 0oncep ia mormântului, plasat lângă .iddul edifuiciului, eraț

    caracteristică pentru sec%al 3lea% 1onumentul se află în dreptul primei perechi de pila ti aiș

    naosului adăugat de 1aderna i Bernini, la construc ia cu plan de cruce greacă a luiș ț

    1ichelangelo% 0ând a fost recompus monumentul, în *2, cele două statui ale sale au fost

    in4ersate% >a început omul ăntins se găsea deasupra pontifului care -inecu4ânta,

    semnificând, astfel, puterea supremă a mor ii% n epitaf s3a srecurat o gre ală% colo seț ș

    p ate citi că papa a 4ie uit (4ixit), în loc de (regna) a domnit J' ani, ! luni i 2 de .ileJ%ș ț ș

    Drmea.ă pe dreapta, spre ie ire, 0apela Pre.entării, iar lângă peretele său dinspreș

    apus monumentul funerar al papei oan al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    35/40

    0alea su- altar

    5e4enind spre interiorul -asilicii, în perete nordic din drptul pilonului de nord34est,

    dintre cei patru care sus in cupola,se deschide intrarea în 1u.eul istoric i te.aurul -ailcii%ț ș

    &iminuat pe timpul in4aCiei sara.ine din anul '*, apoi de 6efuirea 5omei în 2# de către

    armatele cre tine ale lui 0arol =uintul, sau pe timpul tratatului de la /olentino al luiș

    Bonaparte, în #!#, te.aurul de la Sfântul Petru a fost totdeauna reconstituit i apoiș

     îm-ogă it de dona iile unor di4erse ări% n Sala se găse te JSfînta 0oroană, identică celorț ț ț ș

    pe care Bernini le3a refolosit în logiile pilonilor principali, care sus in cupola, pro4enind dinț

     4echiul edificiu antic, din sec%al 3leaJ% 0oco ul din metal aurit a fost plasat pe 4ărfulș

    aceleia i -asilici antice de către >eon al V3lea în sec%al !3lea% n Sala se găse te oș ș

    frumoasă dalmatică, despre care se .ice că ar fi apar inut lui 0arol cel 1are, dar este 4or-aț

    de un 4e mânt liturgic în stil -i.antin, posterior sec%al +3lea% ceastă sală mai adăposte teș ș

    o copie, în lemn i filde , a tronului reali.at de Bernini în marea a-sidă% n capelaș ș

     -eneficiarilor, un frumos ta-ernacol este atri-uit lui &onatello, maestru florentin al

    5ena terii% 1ula6ul din ipsos al statuiiș  Pieta de 1ichelangelo a de4enit pre ios cănd a treuitț

    restaurat originalul dteriorat în !#2%

    Sala adăposter te mormântul papei Si.tus al V3lea,real.at de ntonio Pollaioloș(!"), capodoperă a sculpturii din -ro.% n di4erse alte săli se găsesc o-iecte de orfre4rărie

    i de cult i îngerul fasonat din lut ars de Bernini, înainte de a3l turna în -ron. pentru 0pelaș ș

    Ssântul Sacrament% n galerie se păstrea.ă tiara din aur, argint i pietre pre ioase cu care seș ț

     împodo-e te statuia Sfântului Petru în .ilele de ceremonie% Sarcofagul lui Aunius Bassus,ș

    din sec%al 3lea, a fost descoperit su- -asilică i constituie un exemplu remarca-il alș

    sculpturii funerare cre tine, -ogat decorat cu scene -i-lice%ș

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    36/40

    J;roteleJ 4aticane sunt o suprafa ă de su- -asilcă care cuprind morminte de papi,ț

    precum i di4erse o-iecte de la 4echea -asilică% nssam-lul este compus dintr3o parteș

    semicirculară ce copia.ă forma a-sidei primiti4e i se pelunge te spre est cu capelaș ș  ad 

    caput % :a ă de centrul a-sidei la stânga se găse te mormântul lui Pius al

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    37/40

    Drcând spre a-sida actualei -asilici, se întâlne te un drum perpendicular pe celș

    principal% cest drum este mărginit spre est de un .id din sec%al 23lea, numit  "idul ro uș % n

    spatele aceluia a fost descoperit un edicul pe4ă.ut cu ni e i două colonete, csre a adăposdtitș ș

    modestul mormânt al lui Petru% acesta a determinat, pro-a-il, pe 0onstantin să ridice

     -asilica pe aceste locuri accidentate i umede%ș1ormântul lui Petru as suscitat i încă suscită contro4erse între istorici, arheologi iș ș

    teologi% in 2' cre tinii au mutat relic4eleîn catacom-a San Se-astian, iar către "* le3auș

    readus la Vatican, la locul lor deorigine% 5elic4ele sfâtului au suferit, cu aceste oca.ii, unele

    deteriorări%

    0apela 0lementina, este 0apela ad caput (la capul sfântului Petru)% Situată în spatele

    ediculului, ea este foarte aproape de mormîntul apostolului% hidul arată oseminte regăsite

     într3unul din .idurile care, în sec%al "3lea -orda ediculul la nord% ele par a fi apar inutț

    Sfântului Petru% (întortochiate sunt căile Bisericii)%

     

    Pu-licat de Vladimir 5osulescu la +!?* /rimite$i prin e3mailPosta$i pe -log&istri-ui$i pe /Ritter&istri-ui$i pe :ace-ooI/rimite i către Pinterestț

    2 comentarii?

    %

     Anonim septem-rie 2+", 2?

    poate ca nu sunt in masura sa comente. cele de mai sus dar o sugestie as a4eaaceasta spre folosul celor multi care din 4arii moti4e nu3si pot permite nici macar

     4i.itarea unor 4esigii,o-%,turistice etc%,din tara%SugestiaJas dori mai multe detaliiatatca imagine cat si date%/g31%4a multumesc pentru intelegere% sept%2+"

    http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.htmlhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=emailhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=bloghttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=twitterhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=facebookhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=pinteresthttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=pinteresthttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.html?showComment=1379270705429#c5522850625836078970http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.htmlhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=emailhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=bloghttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=twitterhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=facebookhttps://www.blogger.com/share-post.g?blogID=7551644175483303131&postID=4508371678995122058&target=pinteresthttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.html?showComment=1379270705429#c5522850625836078970

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    38/40

    5ăspunde$i

    2%

     Vladimir Rosulescu 2' septem-rie 2+", #?++

    Stimate domn, 4a rog sa scu.ati intar.ierea raspunsului% 1i3ati stimulat un gandmai 4echi pri4ind largirea articolului Basilica Sfantului Petru% &espre ea se poatescrie o ade4arata lucrare de istoria artei% 7u ma 4oi limta la o cuprindere mai largasi 4oi adauga mult mai multe fotografii% &in fericire sunt oarte -ine informatdeoarece am 4i.itat3o de cel putin .ece ori cu mare incantare% sa am procedat sicu minunata Sfanta Sofia, catedrala pentru un mileniu a ortodoxiei, locasul

     4enera-il care a fost, pentru un mileniu, cel mai mare locas crestin% Va rog sa3miacordati circa doua saptamani pentru a reface articulul despre Basilica SfantulPetru% sa 4oi proceda si cu alte articole din seria J0omori ale 5omei antice simedie4aleJ% 0u stima

    5ăspunde$i

    Postare mai nouăPostare mai 4echePagina de pornire

     -ona$i34ă la? Postare comentarii (tom)Facebook Badge

    Vladimir Rosulescu

    Create Your Badge

    FeedBurner FeedCount

    Subscribe via email

    7nter Cour email address?

    Subscribe

    https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.html?showComment=1380376840700#c6325186110209789105http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-arhibasilica-sfantul-ioan-de.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilici-majore.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/feeds/4508371678995122058/comments/defaulthttp://www.facebook.com/people/Vladimir-Rosulescu/100001712961507http://www.facebook.com/badges/https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.html?showComment=1380376840700#c6325186110209789105http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-arhibasilica-sfantul-ioan-de.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilici-majore.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/feeds/4508371678995122058/comments/defaulthttp://www.facebook.com/people/Vladimir-Rosulescu/100001712961507http://www.facebook.com/badges/

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    39/40

    &eli4ered -C :eedBurner

     Aboneaza-te acum!

     Su-scri-e in a reader

    Persoane interesate

     Ariv blog

    • ► 2+ ("2)

    • ► 2+" (")

    • ► 2+2 (2#2)

    • ▼ 2+ (*##)

    o ► decem-rie (*)

    o ► noiem-rie ()

    o ► octom-rie (#)

    o ► septem-rie ()

    o ► august (+)

    o ► iulie ('')

    o ► iunie ("2)

    o ► mai (+)

    o ► aprilie ()

    o ► martie ()

    o ► fe-ruarie (*)

    o ▼ianuarie (2")

    ► an " ()

    ► an "+ (2)

    ► an 2! ()

    ► an 2* ()

    ▼ an 2 (2)

    591 3 5FBS>0 S:8/D> 98 &7 >/58

    591 3 BS>0 S:8/D> P7/5D

    ► an 2" ()

    ► an 22 (")

    ► an 2+ ()

    ► an ! ()

    ► an ' ()

    ► an # ()

    ► an * (2)

    ► an +! (2)

    • ► 2++ (2)

    http://feedburner.google.com/http://feeds.feedburner.com/VladimirRosulescuhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2014-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=32http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2013-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2014-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2013-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-12-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=6http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-11-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-12-01T00:00:00%2B02:00&max-results=1http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-10-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-11-01T00:00:00%2B02:00&max-results=17http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-09-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-10-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-08-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-09-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-07-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-08-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-06-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-07-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-05-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-06-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-04-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-05-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-03-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-04-01T00:00:00%2B03:00&max-results=44http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-02-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-03-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-02-01T00:00:00%2B02:00&max-results=23http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_31_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_30_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_29_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_26_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_24_archive.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-arhibasilica-sfantul-ioan-de.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_23_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_22_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_20_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_19_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_18_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_17_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_16_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_09_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2010-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://feedburner.google.com/http://feeds.feedburner.com/VladimirRosulescuhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2014-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2015-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=32http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2013-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2014-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2013-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-12-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=6http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-11-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-12-01T00:00:00%2B02:00&max-results=1http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-10-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-11-01T00:00:00%2B02:00&max-results=17http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-09-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-10-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-08-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-09-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-07-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-08-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-06-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-07-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-05-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-06-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-04-01T00:00:00%2B03:00&updated-max=2011-05-01T00:00:00%2B03:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-03-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-04-01T00:00:00%2B03:00&max-results=44http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-02-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-03-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-02-01T00:00:00%2B02:00&max-results=23http://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_31_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_30_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_29_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_26_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_24_archive.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-arhibasilica-sfantul-ioan-de.htmlhttp://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011/01/roma-basilica-sfntul-petru.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_23_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_22_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_20_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_19_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_18_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_17_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_16_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/2011_01_09_archive.htmlhttp://void%280%29/http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/search?updated-min=2010-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2011-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=50

  • 8/20/2019 Piata San Marco.docx

    40/40

    "es#re mine

     Vladimir Rosulescu Vi.uali.a$i profilul meu complet

    Vladimir Rosu

    https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900https://www.blogger.com/profile/02631676366531957900

Recommended