8
Pavel STANCIU
Piata turistici,
Relafii le oferti'cereregi fundamentarea strategiilor de dezvoltare
effi'?t*Y*ou
Cuprins
Argument
CapitolullParticularitifile gi mecanismele pielei turistice....','. """""""' 7
1.2. Con{inutul, structura gi caracteristicile pie(ei turistice """"" 11
1.3.1. ParticularitSlile oferteituristice','...'.'. """""""""""""'181.3.2. Purtdtorii ofertei turistice....'..'.. """"""211.3.3. Forme de exprimare a ofertei turistice...,'."'. """"""" 25
1.3.4. Determinan[iioferteituristice """""""'291.3,5. lndicatorii ofertei turistice.'....".. """""' 32
1.4,1. Particularitilile cererii turistice '....',..' """"""""""""" 34
1.4.2. Determinan[iicereriituristice """""""'401.4.3. lndicatorii cererii turistice """"""':""""' """"""""""' 48
1.4,4. Sezonalitatea turisticd. """"""""""""' 50
Capitolul2
2.1. Relaliile dintre oferta 9i cererea turistici'........' """""""""" 55
2.1.1. lntercondi[ionarea 9i complementaritatea ofert!-cerere - principii de bazd
ale pielei turistice...'."..' """""""""""" 55
2.1.2. Tipologia raporturilor dintre oferta 9i cererea turistici """""""""""' 61
2.2. Modele gi concepte de stabilitate economicd """"""""""" 67
2.3, Vectorii echilibrului oferti-cerere turistici '.'.""" """"""""" 69
2.3.1, Prelul - factor reglator al relaliilor dintre oferta 9i cererea turisticS ....'.'.""""""""" 70
2.3.2. Perceplia calitSliiofertei 9i experienla turi9tilor""""" """""""""" "' 73
2.3.3. Consumulturistic gi comportamentul consumatorilor de servicii de profil """"""""742.3.3,1. Profilul consumatorului turistic.'....'.^"' """"""772.3.3.2,Tipuri de consumatori'.. """""' 80
Capitolul3
Strategiile de dezvoltare - o abordare turistici predictivi a relaliei oferti'cerere '.,"" " 87
3,1. Aprecieri generale privind strategiile de turism """""""""" 87
3.3. Afiitectura unei strategii de dezvoltare """"' 94
ofertS-cerere 9i fundamentarea skategiilor de dezvoltare
3.3.1. Analiza diagnostic a destinaliei turistice...,,..... ,,,,.....,. 953.3.2. Valorile gi principiile promovate .....,,..1013.3.3, Resursele shategice... ...,,........,......... 1023.3,4. Viziunea gi declaralia de misiune ..,...1033.3.5. Obiectivele strategice ..........,............. 1053.3.6. Planul de acliune ..,..... 1063.3.7. Nota de implementare .,................. .... ...................,.. 10g
3.4. Fundamentarea strategiilor de dezvoltare prin prisma echilibrului ofedS-cerere turisticd....................... 1113.5. Rolul strategiei de dezvoltare Tn echilibrarea balanlei ofertd-cerere turisticl .,,,.........,.... 1 1S
Anex5. Exemple de ccnceptu alizare a imaginii destinaliilor turistice.......,....... .............,.,....... 137
Capitolul 1
Particularititile
9i mecanismele piefei turistice
Privit in ansamblul sdu, turismul rcprezintl, un fenomen integrat cu caracter
transdisciplinar, propriu civilizaJiei moderne. Dinamismul qi amploarea transfor-
m6rilor care se succed in majoritatea sectoarelor economiei mondiale reflectd o
tendinfi din ce in ce mai pregnantd de perenizare a glcbaliznrii in dauna
prezerv[rii tradiliilor qi a identitifii na]ionale. In acest c-ontext, pia{a turistici se
manifestd ca o componenti economicd qi social[ cdreia ii revine dificila misiune
de a atenua efectele colaterale ale trarui[iei cdtre un nou stadiu global de
dezvoltare - economia superterfializatd.Experienfa ultimilor ani, profund afectali de criza economicd mondiaid, a
ardtat cd, pia[aiuristicd este mai mult dec6t un factor macroeconomic stabilizator,
ea constituind un veritabil balon de oxigen pentru economiile nafionale, mai ales
in cazul celor emergente, in condifiiie in care autoritdtile susfin consumul indefavoarea promovirii unor mdsuri de austeritate stricte'
Din aiest punct de vedere, relaliile care se stabilesc intre oferta qi cererea
turistic[ devin esenliale pentru mediul de afaceri qi economia regionalS, deoarece
echilibrarea acestoi raporturi de piaJ5 genercazl' la rAndul s[u stabilitate si
competitivitate economico-social6.
1.1. Delimitiri concePtuale
Ce se inlelege de fapt prin turism ;i ce se afl[ in spatele acestui curent socio-
economic care a marcat pron "a
umanitatea in ultima jumdtate de secol? In faza
acfin1d,turismul este coniiderat mai mult decAt un atractiv domeniu de afaceri, un
trend ce pune milioane de persoane i:r miqcare, iar deplasarea unor mase mari de
oameni, ctriar qi pe o perioadd scurtd de timp, reclamd deschiderea piefelor locale
pentru investilii,-implica intensificarea fluxurilor monetare ;i necesitd.asigurarea
unui minimum de confort: servicii de transport, posibilitatea servirii mesei,
deconectare - destresare, odihnd activd sau variant[ de innoptare. Toate aceste
servicii, dar qi multe alte prestalii complementare, constituie osatwa unor
economii care au invdlat cd cea mai mare nevoie umani este evadarea din
cotidian. Astfel c6, pentru lumea civilizatd,turismul se doreqte a fi mai mult decdt
o simpld asociere di servicii oferite spre vAnzare la un pre! forfetar, el tinde sidevin6 un mod de viat6.
i0 Piala turistici, Relaliile ofertd-cerere $i fundamentarea strategiilor de dezvoltare
in mod sintetic, piafa turisticd se rezumila trei elemente principale care potintra in contact: twiqtii, ahacliile ttristice Ei facilitatile oferite.l Turiqtii stau labaza cercrii, atrac[iile constituie potenfialul turistic, iar facilit5llle sintetizeazd.oferta activd.
Din punct de vedere economic, cei trei pivofi turistici sunt valorificafi maimult sau mai pulin eficient de autoritSlile locale qi/sau nafionale, precum qi deagenlii economici din domeniu reprezentafi de unit6lile de cazare, alimentafie,agrement, transport sau agenlii de turism. Acest demers este influenlat in maremdsur[ de:
' angajafi din turism, prin gradul lor de implicare, politicile de marketing,managementulqiactivitateafront-ffi cedesf hqurati;
I turiqti: nevoi, dorinfe, comportament;. sistemul economic: venituri, salariafi, concedii;. societate: nolrne, valori;r guveme: legi, subvenfii;. autoritili locale: hotdrAri, decizii cu caracter local sauregional;. tehnologie : gadgeturi, internet, sisteme de rezervdri, programe de gestiune;
' modelele turistice de afaceri qi marketing: B2B (Business to Business) qi alcelui B2C (Business to Consumey'; Business prin intermediul SocialMedia;
' orgarizatori gi promotori turistici: refele de agenfii de turism, centre deinformare turisticd;
. alfi factori externi favorizanfi sauperturbatori.Deoarece pivofii turistici sufer[ in mod permanent modificdri structurale qi
intercondilionarea lor cunoaqte anumite variafii, obligAnd economia, in modperiodic, sd se readapteze. Acesta este motivul pentru- care, tot mai frecvent, sevehiculeazd ideea cd turismul poate fi for.ta motrice a economiilor emergente.2
Mill qi Morrison sunt de p5rere cd,pia[a, c5.ldtoriile, destinalia qi marketingulsunt componentele sistemice fundamentale ale turismului,' in timp ce Hallconsideri ca elemente de convergenld turisticd aria emitent6,, ruta de tranzit,destinafia Ei mediul ambiant.a Ambele opinii minimizeaz6 importanla turiqtilor inaceastd abordare sistemicS. Din punctul nostru de vedere qi in consens parfial cuLieper5, raporturile care se stabilesc intre turiqti, stakehoideri qi oferta turistica
I C,V Ualt, S.J. Page, The Geography of Tourism and Recreqtion Enyironment, Place and Space,Third edition, Routledge, Taylor & Francis Group, London, UK,2006, pp. 130-131.'M. Croitoru, Tourism Competitiveness Index. An Empirical Analysis Romania vs. Bulgaria,Theoretical and Applied Economics, vol. XVIII (201 l), no. 9(562), p. 155.' R.c. Mill, A.M, Morrison, The Tourism system,6ft Edition, tcendall Hunt pub company, 2009.t C.M' Hall, Tourism Planning: Policies,'Processes and Relationsftrps, Second Edition,'pearsonFducation Limited, Prentice Hall, Harlow, Essex, IIK,2008, p. 76.' citat in R. Sharpley, Trovel and rourism, SAGE Publications Ltd., London, uK, 2006, p. 16.
Capitolul 1. Particularitllile gi mecanismele pielei turistice 11
stau la baza sistemului relafional deschis, ce se suprapune in mare parte cu piala
turisticd. in acest sistem, vectorii turistici conlucreazd qi fac ca totul sd
funclioneze.Dacd in aparc$d fiecare componenti turistici in sine este staticl qi are
un comportament liniar, in dinamicd, acestea intenelalioneazd. fractal gi se
condilioneazd reciproc. PiaJa turisticd primeqte aceste semnale, le proceseazd qi
genereazd la rdndul ei un efect de dinam care pune in miqcare celelalte ramuri
economice, detensiondnd sau, din contrS, punAnd presiune pe economiilenafionale.
1.2. Confinutul, structura 9i caracteristicile piefei turistice
in mod indubitabil , pia[a este componenta de baz6, a sistemului economic.
Din aceasti perspectivd, ea reprezintl rentltatul interacliunii qi acfiunii conjugate
a celor 4 factori: oferta, cererea, prelul qi concurenfa, iar in sens clasic, locu1 de
intAlnire al consumatorilor cu oferta.6
Translalia conceptului de piafd de la definirea strictd a teritoriului in cadrul
clruia are loc schimbul de mdrfuri qi produse, la delimitarea spalio-temporald a
unui cerc de stakeholderi (persoane juridice gi fizice), aflali in relafie de afaceri,
urde actul de vA:rzare-cumpdrare implicd importante fluxuri monetare ce
arireneaz| grupuri variabile de persoane s-a realizat progtesiv, pe fondul
dezvoltdrii relaliilor comerciale qi cu suportul terlializdrii conjugate a economiilor
locale, na,tionale qi interregionale.incercfind sd giseascd o definilie op-erafiona16 a pielei, mai apropiati de
concep,tia de marketing, Dubois Ei JolibertT apeleazlla conceptul de ,,ansamblu
..,,,o"uf' pentru a desemna m5rcile pe care cumpdrdtorul le ia in considerafie intimpul alegerii sale, precizlnd cd piafa este definiti prin ansamblul cuplurilor
,,marcd- segment de consumatori", determinate prin metode de analizi' tipologic[qi disuelionard.-
pride qi Ferrells definesc piala ca un ansamblu de entit{i care, in mod
individual sau ca parteneri, au nevoi comune ce pot fi satisfbcute de produse Ei
servicii dint-un anumit domeniu economic, qilsau care au abilitatea, dorinla qi
autoritatea sd cumpere astfel de produse sau servicii.in esenfd, dinamica piefei este condifionati de evolufia mediului in care
aceasta se consoli deazd. si se maturizeazl'. Rela{iile de piafd determinate de
u A. Stanziani, Rules of hchange: French Capitalism in Comparatfue Perspective, Eighteenth to
Early Twentieth centuries, cambridge University Press, cambridge, uK, 2012,p.95.7 P.L. Dubois, A. Jolibert, Le marketing: fondements et pratique, Economica Gestion, Paris, 1992,
p.14.8 W.M. Pride, O.C. Ferrell, Marketing Express, South-Western part of Cengage Leaming, Mason,
OH,20l 1, p. 3.
turistici. ofert5-cerere si fundamentarea de dezvoltare
activitifile comerciale, in spefd de raporturile ofert5-cerere, analizate dinperspectivd spafio-temporali. sunt elemente definitorii ale piefelor din sferaeconomic[.
Ultima jumdtate de secol a reprezentat pentru umanitate o perioadd propice,extraordinar de favorabild dezvoltirii socioeconomice. Tendinfa ireversibild demecanizare qi teriializare a economiilor nafionale a creat premisele unui disponibilde timp liber pentru milioane de oameni, atdt in f5rile dezvoltate cdt qi in celeemergente. Mai pufine ore de munc6, o mai mare prosperitate individuald,scurtarea distanfelor prin intermediul vectorilor de transport de medie-marc vitezd,qi permanenta inovare tehnologicE etc. au contribuit la consolidarea unui curent deopinie favorabil turismului qi cdl[toriilor.
Pe m[surd ce s-a dezvoltat, turismul ;i-a constituit o piaf6 proprie definitdprin factori cu manifestare specificd Ei determinanli de naturd economic[, sociald,politic[, geografici qi motivalionald, puternic integrali in piala serviciilor.
AtAt componenta leisure, cat qi sectorul corporate, putemic susfinute de oserie de factori politici, economici, socioculturali qi de mediu, au reiteratnecesitatea unei aborddri cu maximd responsabilitate ;i profesionalism a indusfoieitwistice.e S-au incurajat astfel acfiuni menite sd suslind planificarea, elaborarea qidezvoltare strategicd constanti a destinafiilor twistice. Din acest punct de vedere,se poate spune cd pia[a turisticd este expresia concentratd a multor procese gidecizii economice, devenind suportul economic universal al secolului Xx.
tn concordanld cu *"..p1i*.a generald, piala turistic6 este reprezentatA detotalitatea actelor de vdnzare-cumpdrare al cdror obiect il constituie produseleturistice, privite in conexiune cu relatiile_pe care le genereaza, spaliul geografic qimomentul in care se desfXgoard ac1iunea.lo
Definitd in sens larg, piqa turistici reprezintd sfera economic6 deinterferen![ a ofertei, mateializata prin producfia turistica, cu cererea,conctetizatd' prin consum. Deoarece locul ofertei coincide cu locul consumului,dar nu qi cu locul de formare a cererii, interferenfa se va transforma insuprapunere in timp^ gi spaliu a celor dou6 componente, prin intermediulconsumului turistic." Insumdnd cererea qi oferta, aflate intr-un permanent raportcomparativ calitativ - generat de concurenfi qi preturi (tarife) - piafa turisticd esteperceputd ca un mecanism de reglare a activitdlilor economice.
e ***, Developments and challenges in the hospitality and tourism sector,Intemational LabourOffice Geneva, UNWTO, Geneva, GDFHTS/2010, [email protected]/sites/alVfiles/docpdflg^dflrts-r-20 I 0-08-0058- I l-en.pdf, pp. 56-57.to R' Minciu, Economia turismutui, edilia a III a revizuitii qi adiugitii, Editura lJranus, Bucureqti,2004,p.133.1r A. Nedelea, The Characteristics and Structure of the Tourism Market, Amfiteatru Economic,no.18,2005, p. 49.
