Eurepgap Guide Rom

GHID

EUREPGAP®

1 Ianuarie 2006

PUNCTE INTRODUCTIVE

PDBA GHID DE IMPLEMENTARE

ÎNREGISTRĂRI ŞIPLANURI RECOMANDATE

ANEXE

EUREPGAP® Regulamentul General

Fructe si Legume

PDBA GHID EUREPGAP® Puncte Introductive

1. EUREPGAP® este un Document normativ elaborat în Europa de Asociaţia Marilor

Vânzători Europeni cu Amănuntul. Respectând acest document normativ, vânzătorii cu amănuntul şi furnizorii lor pot fi siguri că ei corespund cerinţelor Europene Legale exigente privind siguranţa alimentului, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor şi protecţia mediului ambiant. Incapacitatea de a respecta aceste cerinţe poate duce la amenzi penale sau administrative pentru Operatorii Europeni de Produse Alimentare / Vânzători cu Amănuntul (inclusiv şi fermierii UE).

Daca fermierii Moldoveni nu intenţionează să furnizeze produse alimentare Operatorilor Europeni de Produse Alimentare, atunci nu este necesar că aceştia să respecte cerinţele EUREPGAP®. Cerinţele EUREPGAP® sunt necesare de respectat, dacă fermierii intenţionează să penetreze pe piaţa Europeană cu mulţi clienţii de încredere, care includ supermarketuri şi hipermarketuri. Este important de menţionat că legile Europene se modifică şi aceste Ghiduri la fel sunt revizuite, îmbunătăţite continuu şi conţin cerinţe tot mai exigente ale standardelor. La fel de important este de menţionat, că în alte ţările şi regiuni decât Europa (care include Rusia) apare necesitatea implementării cerinţelor GAP privind producerea produselor alimentare, care include fructele şi legumele.

2. Legislaţia Republicii Moldova existentă cuprinde deja mai mult de 50% ale cerinţelor EUREPGAP®, şi aceste cerinţe necesare (conform Legile Moldovei ) trebuie să fie deja implementate de către fermierii Moldoveni.

Marea deosebire dintre Legile Republicii Moldova şi Standardele EUREPGAP® este că cerinţele EUREPGAP® necesită multe înregistrări, care trebuie menţinute, documentate la momentul respectiv pentru fiecare activitate. A doua deosebire importantă este că un fermier poate fi certificat independent pentru a confirma că sistemul este în conformitate cu cerinţele EUREPGAP®. Pentru ca un fermier să devină certificat conform cerinţelor EUREPGAP®, toate înregistrărilor gospodăriei trebuie să fie auditate / inspectate de către un auditor independent, autorizat de către reprezentanţii organizaţiei EUREPGAP®.

3. Acest ghid enumeră punctele de conformitate necesare pentru standardul

EUREPGAP®, şi conţine recomandări (incluzând forme pentru înregistrări, planuri, etc.) pentru implementarea fiecărui Punct de Control EUREPGAP®.

Acolo unde este recomandat un plan sau o formă pentru înregistrări, fermierii trebuie să se conformeze acestei recomandări, sau să includă informaţii suplimentare la înregistrările menţinute. Este important că toate informaţiile recomandate să fie înregistrate / menţinute. De exemplu, inaptitudinea de a înregistra toate informaţiile cerute în formularul 8.3.1 (Înregistrări privind Aplicarea produselor de uz fitosanitar), nu v-a reuşi să fie în conformitate cu cerinţele EUREPGAP® / certificat.

Cu toate acestea, dacă se preferă, informaţiile pot fi înregistrate în registre (mai degrabă decât în formulare). Acolo unde sunt necesare semnături, trebuie menţinute înregistrări sau copii pe hârtie. Daca semnăturile nu sunt necesare pentru înregistrări, pot fi menţinute înregistrări electronice (şi înregistrări de rezervă).

4. Standardele EUREPGAP® nu sunt greu de implementat. Fermierii din întreaga lume

reuşesc să se certifice (de exemplu Australia, Brazilia, Kenya, Noua Zelandă, Polonia, Slovenia, Africa de Sud şi Ucraina – precum şi Germania, Franţa, etc.). Conformitatea, totuşi, implică menţinerea multor înregistrărilor detaliate. Se recomandă ca fermierii să lucreze secţiune după secţiune conform Ghidului, implementând complet o secţiune înainte de a trece la următoarea. La fel se recomandă ca Secţiunea 8 (Utilizarea produselor de uz fitosanitar) să fie prima secţiune cu cerinţele cărei fermierii trebuie să corespundă, urmată de cerinţele privind Sănătatea şi Igiena (Secţiunile 9 si 10).

5. Pentru a putea fi certificată EUREPGAP®, gospodărirea trebuie să menţină

înregistrări clare timp de trei luni (cel puţin), trei luni înainte de înregistrare la un organism de certificare acreditat urmat de audituri şi inspecţii relevante, inclusiv inspectarea procesului de recoltare. Pentru certificare, producătorii trebuie să respecte 100% din cerinţele de conformitate „Major”, şi nu mai puţin de 95% din cerinţele de conformitate „Minor”. „Recomandări” sunt cerinţe recomandate pentru moment, dar fermierii sunt încurajaţi să le respecte ca parte a procesului de management a gospodăriei.

6. Deşi acest Ghid este intenţionat să ajute fermierii să corespundă cerinţelor

EUREPGAP®, nu se prevede ca producătorii, lucrând de sine stătător şi fără consultanţă, vor atinge uşor cerinţele de conformitate a standardul. Asistentă, mai multe informaţii şi îndrumări pot fi obţinute de la oficiul PDBA din Chişinău, telefon 577930.

Informaţia din acest Ghid este actualizată la data de 1 Ianuarie, 2006.

Pagina: 1 din 35

GHID DE IMPLEMENTARE

EUREPGAP®

Elaborat cu sprijinul USAID/CNFA-Moldova

Pagina: 2 din 35

Nº PUNCTE DE CONTROL CRITERII DE CONFORMITATE NIVEL COMENTARII

1.1Produsul înregistrat EUREPGAP® este trasabil de la şi până la gospodăria unde a fost crescut

Există un sistem de trasabilitate documentat care permite ca produsul înregistrat EUREPGAP să fie urmărit înapoi spre gospodăria înregistrată sau la un grup de fermieri, grup de gospodărit înregistrate, şi de la gospodărie spre clientul imediat. Fără N/A.

Major

Cerinţele EUREPGAP® faţă de trasabilitate sunt destul de clare. Fructele şi legumele care sunt ambalate în câmp trebuie să conţină pe eticheta containerului informaţii care permit trasarea pentru identificarea gospodăriei, numărul câmpului, echipa de recoltare şi data recoltării (de exemplu, Eticheta 1/01). Gospodăria trebuie să menţină înregistrări ale vânzărilor din câmp, de exemplu, Înregistrare 1/02. Dacă fermierul transportă, ambalează sau depozitează produsele după recoltare, fiecare container sau ambalaj trebuie să conţină o etichetă care conţine denumirea gospodăriei, numărul câmpului sau suprafaţa cultivată, echipa şi data de recoltare (de exemplu, Eticheta 1/01). La recepţie în depozitul frigorific sau în casa de ambalare, fiecare produs trebuie să primească un număr de lot corespunzător când a fost recoltat - cantitatea, tipul, soiul şi data de recoltare, câmpul / terenul, echipa de recoltare. Numărul lotului trebuie să fie scris pe fiecare container şi cutie. Trebuie de menţinut un sistem de înregistrare a numărului lotului şi a tuturor detaliilor (cantitate, tip, soi, etc.), de exemplu, Înregistrare 1/03. Numărul lotului a fructelor şi legumelor trebuie utilizat în toate înregistrările ulterioare şi de păstrat neschimbat pe măsură ce produsul trece prin caza de ambalare, inclusiv depozitare, ambalarea finală şi expediere, unde se înregistrează şi denumirea clientului.Înregistrările recomandate includ depozitarea (de exemplu, Înregistrare 1/04), clasificare şi ambalare (de exemplu, Înregistrare 1/05) şi expediere (de exemplu, Înregistrare 1/06). Aceste înregistrări pot fi combinate / adaptate la necesităţile individuale ale fiecărei companii.NOTĂ: Înainte de a începe recoltarea oricărei culturi, persoana responsabilă trebuie să facă o înregistrare, declarând că s-au respectat toate intervalele înainte de recoltare. Vezi înregistrarea recomandată 8.4.1

2.1Toate înregistrările necesare în procesul de inspecţie sunt accesibile şi sunt păstrate timp de minimum doi ani?

Fermierii menţin toate înregistrările la data curentă timp de minimum doi ani, cu excepţia cazurilor când prin legislaţie li se cere să le păstreze pentru mai mult timp. Înregistrările retrospective înainte de solicitarea înregistrării EUREPGAP® nu sunt necesare. Solicitanţii trebuie să menţină toate înregistrările cel puţin pentru trei luni înainte de data inspecţiei. Fără N/A.

Minor

Menţinerea documentaţiei, adică păstrarea înregistrărilor, este o parte integrală a sistemului de management a gospodăriei EUREPGAP®. Înregistrările oferă dovezi documentate ale respectării criteriilor de conformitate şi pot fi utile în identificarea cauzei de bază a problemelor şi deci, a acţiunilor corective adecvate. Înregistrările sistemul EUREPGAP® trebuie menţinute timp de cel puţin 2 ani. Cu toate acestea, conform legislaţiei Moldovei, unele înregistrări trebuie menţinute timp de trei ani.

2.2Fermierul efectuează cel puţin o inspecţie internă pe an în ceea ce priveşte respectarea standardului EUREPGAP®?

Există înregistrări documentate că s-a efectuat inspecţia internă anuală în ceea ce priveşte respectarea standardului EUREPGAP®. Fără N/A.

Major

Cel puţin o dată pe an trebuie de efectuat o Inspecţie internă al tuturor activităţilor, înregistrărilor şi procedurilor incluse în EUREPGAP®. Lista de verificare pentru inspecţia internă poate fi completată secţiune după secţiune pe parcursul mai multor luni, dar trebuie finisată timp de 12 luni. Pentru inspecţia internă se recomandă întocmirea unui Plan de Management pentru Inspecţia Internă sau Planul de gestionare a inspecţiei, de exemplu, Plan 2.2/01.

2.3 Inspecţia internă a fost documentată şi înregistrată?

Lista de verificare a EUREPGAP® a fost îndeplinită şi documentată. Fără N/A. Major

Echipa managerială trebuie să efectueze controlul intern al tuturor activităţilor, înregistrărilor şi procedurilor incluse în protocolul EUREPGAP® cel puţin o dată pe an. Lista de verificare a EUREPGAP® trebuie utilizată în calitate de listă de verificare a inspecţiei interne. Înregistrare 2.3/01.

2.4 În rezultatul inspecţiei interne se întreprind acţiuni corective eficiente?

Acţiunile corective eficiente au fost implementate şi documentate. Fără N/A. Major

Este necesar să se întocmească un raport privind acţiunile corective pentru neconformităţile identificate în cadrul sistemelor şi pentru produse, de exemplu, Înregistrare 2.4/01. Raportul privind acţiunile corective trebuie să conţină neconformităţile, acţiunile corective întreprinse, persoana responsabilă pentru întreprinderea acţiunilor corective şi data finisării acţiunilor corective. Toate înregistrările trebuie să fie datate şi semnate cu iniţialele indicate ale persoanei responsabile pentru această activitate.

3.1.1

Fermierul cunoaşte importanţa fitotehniei eficiente pentru "cultura mamă" (adică, cultura care produce seminţe) a culturii produsului înregistrat?

Pentru "culturile mamă" ale culturii produsului înregistrat se adoptă tehnicile şi măsurile de cultivare care pot minimiza aşa mijloace de producţie ca produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi

Recom.

Acest punct de control specifică că fermierul trebuie să ia în consideraţie selectarea celor mai potrivite soiuri şi furnizori, calitatea seminţelor / materialului săditor din punct de vedere al rezistenţei maxime la boli şi dăunători şi intrări minime (fertilizanţi, irigare, etc.). Pentru fiecare soi şi portaltoi selectat vor fi examinate caracteristicile acestora ce reduc intrările - chimicale, apă şi fertilizanţi. Dacă se cultivă un soi sensibil special pentru un client sau piaţă, cerinţele clientului sau a peţii pentru această cultură trebuie să fie documentate şi păstrate.

3.2.1

Există un document care garantează calitatea seminţelor (de exemplu, libere de dăunători, viruşi, boli, etc.) şi care confirmă puritatea soiului, denumirea soiului, numărul lotului şi denumirea vânzătorului?

Există documente / certificat care atestă calitatea seminţelor, puritatea soiului, denumirea soiului, numărul lotului şi denumirea vânzătorului.

Recom.

Un certificat privind calitatea portaltoiului sau analiza seminţelor trebuie să fie disponibil de la pepiniere sau furnizori de încredere. Informaţia de pe certificat (câteodată incorporată pe ambalajul seminţelor) trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea soiului şi numărul lotului, certificarea calităţii plantelor, calitatea sau garantarea producţiei, confirmarea calităţii plantelor, declaraţia privind produsele de uz fitosanitar utilizate. Certificatul (sau ambalajul seminţelor) trebuie păstrat împreună cu factura pentru seminţe / portaltoi. Înregistrări sau amabalajul seminţelor utilizate trebuie datat de fermier (data utilizării) şi de menţinut în dosar.

3.3.1Soiurile cultivate sunt rezistente/au toleranţă faţă de bolile şi dăunătorii importanţi din punct de vedere comercial?

Fermierul poate justifica că soiurile cultivate sunt rezistente sau tolerante la boli, când sunt disponibile. Recom. Nivelurile de rezistenţă la dăunători şi boli ale tuturor soiurilor selectate trebuie să fie cunoscute şi informaţia dată trebuie

păstrată cu documentaţia seminţelor / portaltoiului necesare pentru audit.

1. TRASABILITATE

2. MENŢINEREA ÎNREGISTRĂRILOR ŞI INSPECŢIA INTERNĂ

3. SOIURI ŞI PORTALTOI3.1 Alegerea soiului şi portaltoiului

3.2 Calitatea semininţelor/portaltoiului

3.3 Rezistenţa la dăunători şi boli


Pagina: 3 din 35


3.4.1 Se înregistrează utilizarea substanţelor de tratare a seminţelor?

De fiecare dată când se tratează seminţele sau portaltoiul, se înregistrează denumirea produsului(elor) utilizat şi dăunătorii şi / sau bolile care urmau să fie înlăturate.

Minor

Seminţele trebuie să fie tratate cu produse de uz fitosaniatrar numai în cazul dacă există o justificare temeinica şi această justificare trebuie să fie înregistrată. Aceasta include scufundarea plantelor în soluţii înainte de plantare pentru carantină sau alte scopuri. Orice tratare a seminţelor trebuie înregistrată în forma privind aplicarea produselor de uz fitosanitar Înregistrare 8.3.1/01.

3.5.1Materialul de înmulţire procurat este însoţit de certificat de calitate a plantelor oficial recunoscut?

Un certificat de calitate a plantelor ce se conformă legislaţiei naţionale sau îndrumarelor din sector este disponibil. Minor

Furnizorul plantelor trebuie să ofere un certificat de calitate a plantelor. Certificatul trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea soiului şi numărul lotului, garantarea calităţii sau producţiei, confirmarea calităţii plantelor, declaraţii privind produsele de uz fitosanitar utilizate. Aceste informaţii sunt incluse în Certificatul de Categorie Biologică disponibil de la pepinieră (care este garanţia pentru materialele efectiv procurate de producător).

3.5.2Materialul de înmulţire procurat nu manifestă semne vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire?

Când plantele au semne vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire, trebuie să fie o justificare (prag de tratare). Recom.

Materialul săditor procurat trebuie verificat pentru depistarea eventualelor semne de dănători şi boli, de întreprins acţiuni corective corespunzătoare dacă dăunători şi bolile au fost identificate şi tratamentul lor este justificat. Producătorii nu trebuie să procure material săditor dacă acesta are semne vizibile de îmbolnăvire şi infestare. Toate tratările plantelor procurate cu produse de uz fiosanitar trebuie înregistrate în forma 8.3.1/01

3.5.3Garanţiile de calitate sau garanţiile producţiei certificate sunt documentate pentru materialul de înmulţire procurat?

Există documente care confirmă că materialul de înmulţire este potrivit pentru scopul pus, adică, certificat de calitate, termeni de livrare sau scrisori semnate.

MinorÎn Moldova, există multe pepiniere care au fost licenţiate de Camera de Licenţiere a Republicii Moldova. Fermierii trebuie să ceara de la pepiniere următoarele: i) O copie a autorizaţiei pepinierei de a produce material de înmulţire plus Anexa (care este garanţia producţiei certificate) sau

3.5.4Sistemul de control al calităţii şi sănătăţii plantelor este potrivit pentru materialul de înmulţire produs la pepinieră?

Este implementat un sistem de control a calităţii care conţine un sistem de monitorizare a semnelor vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire şi sunt disponibile documentele la zi ale sistemului de monitorizare.

Minor

Pentru materialul săditor produs de însăşi gospodărie, verificarea / monitorizarea calităţii plantelor trebuie să fie efectuată regulat şi rezultatele inspecţiei trebuie înregistrate, inclusiv tratamentele aplicate. Pepinierele furnizoare de materialul săditor trebuie să ia în consideraţie că clienţii vor cere înregistrări privind monitorizarea şi tratamentele aplicate, de exemplu, Înregistrare 3.5.4 privind examinarea / monitorizarea. Inspectoratul de Stat pentru Seminţe este responsabil pentru controlul proceselor de înmulţire şi certificare. Fermierii trebuie să solicite de la pepiniere înregistrări privind aplicările produselor de uz fitosanitar la plantele tinere.

3.5.5

Se înregistrează aplicarea produselor de uz fitosanitar asupra materialului de înmulţire produs la pepinieră în timpul perioadei de înmulţire a plantei?

Documentele care atestă aplicarea produselor de uz fitosanitar asupra materialului de înmulţire produs la pepinieră în timpul perioadei de înmulţire a plantei sunt disponibile şi includ denumirea produsului aplicat, data de aplicare şi dozele.

Minor

Pepinierele care furnizează material de înmulţire gospodăriilor ce implementează standardele EUREPGAP® trebuie să înregistreze produsele de uz fitosanitar aplicate culturilor în procesul de înmulţire, inclusiv: Denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar; Data aplicării; Justificarea aplicării; Cantitatea de produs sau doza; Metoda de aplicare; Condiţiile climaterice; Operatorul responsabil de aplicare, de exemplu, Înregistrare 3.5.5/01.

3.6.1Sunt respectate toate legile aplicabile din ţara de producere la plantarea organismelor modificate genetic (OMG)?

Gospodăria înregistrată sau grupul de gospodării înregistrate au o copie a legilor aplicabile în ţara de producere şi le respectă. Dacă nu se utilizează soiuri OMG, fără N/A.

Major

Anexa 1 ataşată la acest Ghid este o copie a Legii Republicii Moldova privind securitatea biologica Nr. 755-XV care a intrat în vigoare în decembrie 2002 în calitate de lege naţională pentru reglementarea Organismelor Modificate Genetic în Moldova cu scopul de a proteja sănătatea şi siguranţa cetăţenilor şi a mediului ambiant. Guvernul asigură bază legislativă privind monitorizarea şi aplicarea cerinţelor legate de utilizarea organismelor modificate genetic. Ea este susţinută corespunzător de Actele şi Regulamentele de stat şi teritoriale.

3.6.2Există documentaţie disponibilă privind plantarea, utilizarea sau producerea produselor înregistrate derivate din OMG?

Dacă se utilizează plante de cultură şi/sau produse derivate din OMG sunt disponibile documente privind plantarea, utilizarea sau producerea plantelor de cultură OMG şi / sau produselor derivate din modificare genetică.

Minor Toţi fermierii care produc produse modificate genetic trebuie să menţină înregistrări a încăperilor unde acestea sunt înmulţite şi a câmpurilor unde au fost crescute.

4.1 Utilizarea precedentă a terenurilor

3.4 Tratarea şi cernerea seminţelor

3.5 Material de înmulţire

3.6 Organisme modificate genetic

4. UTILIZAREA PRECEDENTĂ A TERENURILOR ŞI GESTIONAREA LOR


Pagina: 4 din 35


4.1.1

Există evaluarea riscurilor pentru un teren agricol nou, care demonstrează că terenul în cauză este potrivit pentru producerea produselor alimentare din punct de vedere al siguranţei alimentului, sănătăţii lucrătorilor şi impactului asupra mediului?

Există o evaluare documentată a riscurilor din punct de vedere al siguranţei alimentului, sănătăţii lucrătorilor şi impactului asupra mediului ambiant care ia în consideraţie utilizarea anterioară a terenului, tipul solului, eroziunea, calitatea şi nivelul apelor de suprafaţă, disponibilitatea resurselor de apă durabile şi impactul asupra şi a terenurilor adiacente. (Vezi Îndrumarul EUREPGAP pentru evaluarea riscurilor pentru terenurile noi în Anexa 1). Dacă prin evaluare se identifică un risc necontrolabil care este grav pentru sănătate şi / sau mediul ambiant, terenul nu va fi folosit pentru activităţi agricole.

Major

Pentru utilizarea unui nou teren pentru producerea produselor alimentare, trebuie evaluate activităţile precedente întreprinse pe acest teren pentru determinarea riscurilor potenţiale de contaminare a produselor şi producţia propusă trebuie să fie evaluată cu scopul determinării impactului potenţial a terenurilor / culturilor învecinate. Trebuie luate în consideraţie următoarele:• Dacă există în proprietatea gospodăriei terenuri contaminate sau potenţial contaminate;• Determinarea contaminării existente sau suspectate;• Relevanţa contaminării pentru fiecare activitate horticolă;• Efectuarea unui studiu şi analiza solului pentru a determina capacitatea de producere;• Analiza apelor freatice şi de suprafaţă (inclusiv a nivelului apelor freatice) şi estimarea disponibilităţii lor în prezent şi în viitor;• Zonele expuse din jurul gospodăriei (inclusiv casele de locuit, canalele de apă şi alte culturi);• Etapele unei evaluări a riscurilor, inclusiv examinarea terenurilor / culturilor învecinate.Evaluarea riscurilor pentru un teren nou trebuie documentate, inclusiv terenul (şi harta în care se indică zona şi amplasarea), utilizarea precedentă a terenului (inclusiv detalii despre culturile cultivate), tipul riscului privind siguranţa alimentului, mediu sau sănătate şi siguranţă; riscul – severitatea, probabilitatea, posibilitatea controlării, măsurile de prevenire sau controlare a riscurilor. Domeniile ce urmează a fi cuprinse includ solul, eroziunea, calitatea şi nivelul apelor freatice, disponibilitatea surselor de apă durabile, utilizarea precedentă a solului, nematodele şi / sau ciupercile de sol care ar putea influenţa negativ asupra culturilor, impactul terenurile /culturile învecinate. Se recomandă înregistrări privind evaluarea a riscurilor pentru un teren nou 4.1.1.

De asemenea, poate fi inclusă o evaluare completă a impactului asupra mediului ambiant, dar nu este obligator. Vezi capitolul 13 pentru alte informaţii privind protecţia mediului ambiant. Pentru noile terenuri agricole, fermierii trebuie să deţină următoarele documente privind evaluarea riscurilor:• Planul de calitate pentru apa de irigare, care include analiza fizico-chimică a apei de irigare, metale grele şi reziduurile de produse de uz fitosanitar şi analizele microbiologice ale apei de irigare; • Planul de calitate pentru sol;• Analizele microbiologice ale solului;• Analizele fizico-chimice ale solului, inclusiv metale grele şi reziduurile de produse de uz fitosanitar• Istoria noilor terenuri agricole (declaraţiile autorităţilor locale);• Aprobarea un nou teren de producere agricolă conform legislaţiei Moldovei. Mostră de evaluare a riscurilor pentru un nou teren Planul 4.1.1.

4.1.2Există un plan de acţiuni corective, care stipulează strategiile de minimizare a riscurilor identificate a noilor terenuri agricole?

Fiecare risc identificat indică severitatea şi probabilitatea riscului, precum şi măsurile ce urmează a fi luate pentru prevenirea sau controlarea lui.

Minor

Fermierul trebuie să întocmească un plan de acţiuni corective (pe baza evaluării riscurilor efectuate în scopul îndeplinirii punctului de control 4.1.1) pentru reducerea riscurilor identificate până la un nivel acceptabil pentru terenurile agricole noi. Planul de acţiuni corective trebuie să includă riscurile, severitatea şi probabilitatea apariţiei riscurilor, măsurile de control existente pentru a reduce sau elimina riscurile, metodele care vor fi utilizate pentru a evalua eficienţa acţiunilor corective. Înregistrări recomandate 4.1.2. De exemplu, nivelul înalt al reziduurilor de produse de uz fitosanitar sau a metalelor grele ar putea însemna că terenul nu poate fi utilizat pentru activităţi agricole. În cazul în care este depistat un conţinut redus de agenţi contaminanţi, se va solicita consultanţa autorităţilor locale sau Departamentelor Ştiinţifice de Stat.

4.2.1 Pentru fiecare câmp, livadă sau seră s-a stabilit un sistem de înregistrări?

Există înregistrări documentate care fac referinţă, pentru fiecare teren cultivat, la toate activităţile agricole legate de cerinţele EUREPGAP® în acest domeniu. Fără N/A.

Major

Fiecare câmp, livadă, secţiune sau bloc de pe teritoriul gospodăriei trebuie să fie identificat prin număr separat şi acelaşi sistem de identificare trebuie utilizat în toate înregistrările menţinute pentru respectarea EUREPGAP®. Se întocmeşte o listă cu denumirile şi / sau numărul fiecărei secţiuni sau bloc de pe teritoriul gospodăriei. Secţiunile / blocurile de pe teritoriul gospodăriei trebuie denumite sau numerotate clar, permanent şi separat cu nume sau număr şi acel număr sau nume de identificare va fi utilizat pentru toate înregistrările în viitor pentru acest teren, de exemplu, înregistrări privind aplicarea produselor de uz fitosanitar etc

4.2.2 S-a stabilit identificarea vizuală sau un sistem de referinţă pentru câmpuri, livezi şi sere?

Fiecare câmp, livadă sau seră este identificabilă din punct de vedere fizic, de exemplu, utilizându-se descrieri, harta, borne de hotar şi/sau un cod, denumire, număr sau culoare unică care se utilizează în toate documentele ce se referă la acel teren. Fără N/A.

Minor

Fiecare câmp, livadă sau seră trebuie identificată fizic, de exemplu, utilizând o descriere sau o hartă, borne de hotar sau coduri unice. Fiecare fermier trebuie să întocmească o hartă (schiţă), în care se indică denumirile sau numerele terenurilor sau blocuri de pe teritoriul gospodăriei. Aceleaşi denumiri şi numere trebuie utilizate pe panou pe teritoriul gospodăriei pentru identificarea câmpurilor ori blocurilor etc. Pe hartă pot fi indicate culturile perene (şi soiurile lor). Există o varietate de materiale şi metode ce pot fi aplicate. Codificarea cu ajutorul culorilor poate fi aplicată pe hartă, dar aceiaşi metodă trebuie utilizată şi pe panourile de identificare din teren. Toate câmpurile trebuie să fie marcate permanent şi etichetele vor fi acoperite cu materiale impermeabile. Numărul de referinţă a blocurilor va fi identic cu cel utilizat în înregistrări.

4.2.3 Se efectuează asolamentul pentru culturile anuale? Există înregistrări documentate a efectuării asolamentului anual. Recom.

Acest punct de control stipulează că asolamentul culturilor anuale trebuie înregistrate. Programul de asolament selectat trebuie să optimizeze calitatea solului şi recolta la hectar, să minimizeze utilizarea fertilizanţilor anorganici şi impactului negativ asupra mediului ambiant. Acest punct de control stipulează înregistrări privind justificarea ne aplicării asolamentului. Înregistrări privind asolamentul culturilor anuale Înregistrare 4.2.3.

4.2 Gestionarea terenurilor

5. GESTIONAREA SOLULUI ŞI SUB-STRATURILOR


Pagina: 5 din 35


5.1.1 Au fost pregătite hărţile solului pentru gospodărie?

Pentru fiecare teren se identifică tipul de sol în baza profilului solului sau analizei solului sau harta locală (regională) cartografică a tipurilor de teren.

Recom.

Caracteristicile fizico-chimice a tipurilor de sol din gospodărie trebuie cunoscute de managementul gospodăriei şi indicate pe harta solurilor. Caracteristicile solului afectează direct productivitatea, managementul irigării, cantitatea de fertilizanţi utilizaţi şi practicile de management a solului. De asemenea, caracteristicile sunt necesare pentru determinarea poziţiei echipamentului de măsurare a umidităţii solului, aşa ca tensiometrele. Managerul va decide cine va pregăti hărţile, dar se recomandă ca hărţile cu informaţii detaliate despre soluri să fie procurate de la autorităţile locale şi la aceasta să se adauge cunoştinţele fermierului despre propriile câmpuri. Cele mai profesionale analize ale solului vor conţine comentarii, care pot fi incluse în harta solurilor.

5.2.1S-au utilizat tehnici care au demonstrat îmbunătăţirea sau menţinerea structurii solului şi evitarea tasării/compactării?

Tehnicile utilizate sunt potrivite pentru a fi aplicate pe terenul dat. Recom.

Nu se cer înregistrări. Cu toate acestea, se recomandă ca managerii să poată justifica metodele de cultivare a solului aplicate (de exemplu, discuit, arat sau boronit) şi să demonstreze că ele menţin sau îmbunătăţesc structura solului şi evită compactarea lui. De exemplu, solul se va prelucra cât mai puţin posibil, lăsându-se mirişte peste iarnă, nu se va lucra pe solul umed, se va îmbunătăţi fertilitatea şi structura solurilor cu ajutorul îngrăşăminte siderale lăsate peste iarnă etc.

5.3.1 Se utilizează tehnici de cultivare în câmp care reduc posibilitatea eroziunii solului?

Există înregistrări documentate sau vizuale care confirmă utilizarea tehnicilor circulare pe pante, canalelor de scurgere, ierburilor protectoare sau fertilizanţilor, copacilor şi arbuştilor ca alineamente pe hotare, etc.

Minor

Managerul gospodăriei trebuie să demonstreze că metodele de cultivare utilizate menţin sau îmbunătăţesc structura solului, de exemplu, cultivarea circulară pe pantă sau urmarea contururilor, utilizarea îngrăşămintelor siderale / culturilor protectoare / culturilor de protecţie a solurilor, dacâ se lasă solul neacoperit. Toate activităţile de prevenire a eroziunii trebuie documentate. De exemplu, Înregistrare 5.3.1

5.2 Cultivare

5.3 Eroziunea solului

5.1 Harta solului


Pagina: 6 din 35


5.4.1 Există o justificare scrisă pentru utilizarea fumiganţilor pentru sol?

Există o justificare şi documente scrise pentru utilizarea fumiganţilor pentru sol, inclusiv locul, data, ingredientul activ, dozele, metoda de aplicare şi operatorul.

Minor

Conform cerinţelor EUREPGAP®, fumiganţii chimici pentru sol pot fi utilizaţi numai dacă nu există alte opţiuni viabile sau eficiente şi în cazul când este absolut necesar. Dacă fumigaţia solului este necesară şi se aplică, ea trebuie efectuată de un operator instruit şi certificat şi trebuie să se menţină înregistrări, care include: justificarea pentru care s-a făcut fumigaţia (testarea solului sau produselor, conţinutul nematodelor, justificarea pentru care nu s-a optat pentru alte alternative), informaţii despre aplicare, condiţiile climaterice, data aplicării, ingredientul activ şi metoda aplicării şi numele operatorul. După recoltare se vor analiza în laborator mostre ale produsului pentru a se asigura că nu există riscuri pentru sănătate generate de absorbirea chimicalelor din sol. Există limite maxime admisibile(LMA) privind reziduurile chimicalelor persistente pentru majoritatea produselor proaspete. Înregistrare 8.3.1/01 pentru câmpul sau zona şi cultura relevantă.

5.4.2 Au fost studiate alternativele fumigării chimice înainte de aplicarea fumiganţilor chimici?

Fermierul poate demonstra evaluarea alternativelor fumegării chimice a solului prin cunoştinţe tehnice, înregistrări scrise sau practici localeacceptabile.

Recom.

Persoana responsabilă pentru luarea deciziei privind fumigaţia solului trebuie să fie instruită şi abilităţi necesare pentru a decide că fumigaţia este unica soluţie posibilă de tratament. Este necesară o copie a certificatului sau Curriculum Vitae (CV) a acestei persoane. Operatorul care aplică fumiganţii de asemenea trebuie să deţină un certificat de absolvire a instruirii în domeniu şi de asemenea este necesară o copie a certificatului sau CV-ul a acestei persoane.

5.5.1Fermierul participă la programele de reciclare privind sub-straturile solului în cazurile posibile?

Fermierul menţine înregistrări privind cantităţile reciclate şi a dăţilor când a avut loc reciclarea. Facturile/recipisele de plată sunt acceptabile. Dacă fermierul nu participă la programe disponibile de reciclare a solului, se oferă o justificare.

Recom.

Această secţiune este aplicabilă numai plantelor crescute pe sub-straturi sau alte medii decât solul, adică, producţia hidroponică, în containere sau pe vată minerală. Când se utilizează sub-straturile, trebuie înregistrate tipul acestora, data, cantitatea şi locul reciclării (plus chitanţele de la centrul de reciclare) sau cauza / justificarea faptului că nu a fost efectuată reciclarea.

5.5.2Dacă se utilizează substanţe chimice pentru sterilizarea sub-straturilor solului în scopul reutilizării, locul sterilizării a fost înregistrat?

Când gospodăria sterilizează sub-straturile solului, se înregistrează denumirea sau numărul de referinţă a câmpului, livezii sau serei. Dacă sterilizarea a fost efectuată de o companie specializată, se înregistrează denumirea şi adresa companiei respective.

Major Dacă chimicalele sunt utilizate pentru sterilizarea sub-straturilor artificiale (de exemplu, vata minerală) pentru re-utilizare, înregistrările trebuie să conţină detalii exacte privind locul unde au fost sterilizate substraturile.

5.5.3

Dacă se utilizează substanţe chimice pentru sterilizarea sub-straturilor solului în scopul reutilizării, s-au înregistrat data sterilizării, tipul chimicalului, metoda de sterilizare şi numele operatorului?

Următoarele date se înregistrează corect: data sterilizării (ziua/luna/anul), denumirea chimicalului şi a ingredientului activ, echipamentul utilizat (de ex., un container de 1000 l), metoda de sterilizare (irigare, fumigare) şi numele operatorului (persoana care a aplicat substanţele chimice şi a făcut sterilizarea).

Minor

Acest punct de control este aplicabil numai în cazul utilizării chimicalelor pentru sterilizarea şi re-utilizarea sub-straturilor. Detalii privind sterilizarea sub-straturilor cu chimicale trebuie înregistrate, include: cauza sterilizării, detalii despre aplicare şi anume locul, condiţiile climaterice, data, dozele, ingredientul activ, metoda de aplicare şi echipamentul utilizat, justificarea pentru care nu s-a optat pentru alte alternative, numele şi semnătura operatorului. Înregistrarea 8.3.1/01 (în care se stipulează clar că aceasta este sterilizarea sub-straturilor).

5.5.4 Pentru reutilizarea sub-straturilor solului se aplică aburi pentru sterilizare?

Prin documente se arată că s-au utilizat aburii pentru reutilizarea substraturilor solului. Recom.

Se recomandă utilizarea aburului pentru sterilizarea substratului. Trebuie menţinute înregistrări privind data tratamentului, echipamentul utilizat, numele şi semnătura operatorului. Dacă nu se utilizează abur, utilizarea metodelor de alternativă trebuie justificate şi înregistrate.

5.5.5Sub-straturile de sol pot fi trasabile spre sursă şi s-a demonstrat că ele nu provin din zonele de conservare?

Există documente care indică originea sub-straturilor de sol utilizate. Aceste documente demonstrează că ele nu provin din zonele de conservare.

Recom.

Producătorii trebuie să se asigure că sub-straturile utilizate pentru înmulţirea şi producerea culturilor, de exemplu, fibre de cocos, turba, etc. nu sunt livrate din zonele de conservare (de exemplu, păduri şi turbărie). Sursa primară de sub-straturi trebuie agreată şi identificată împreună cu furnizorul, care trebuie să prezinte un certificat a sursei de origine. Managerul gospodărie trebuie să păstreze o copie a acestui certificat în dosar.

6.1.1

Tehnicianul responsabil poate demonstra că este competent să determine cantitatea şi tipul fertilizantului (organic şi neorganic) care urmează a fi utilizat?

Trebuie să existe înregistrări documentate care demonstrează instruirea şi competenţa tehnicianului responsabil de a determina cantitatea şi tipul fertilizantului (organic şi neorganic) care urmează a fi utilizat. Fără N/A.

Minor

Pentru a respecta cerinţele acestui punct de control, persoana responsabilă (care poate fi managerul sau un consultant extern) trebuie să poată demonstra că a absolvit cu succes un curs de instruire privind nutriţia plantelor. Reprezentanţii distribuitorilor / furnizorilor de fertilizanţi ar putea urma cursuri organizate de compania lor şi în acest caz, informaţii despre cursul de instruire trebuie înregistrate, dacă se acceptă recomandările din această sursă. Direcţia Agrochimică, Ecologică şi Protecţia Plantelor al Ministerului Agriculturii din Moldova au elaborat un curs şi un program de instruire pentru specialiştii din domeniul protecţiei plantelor, consultanţilor care prestează servicii şi consultanţă fermierilor. Demonstrarea competenţei tehnice include:• Certificatul de absolvire a unui curs de instruire recunoscut privind aplicarea fertilizanţilor; • Curriculum Vitae (CV) documentat al persoanei responsabile pentru luarea deciziilor privind fertilizanţi. CV-ul poate include:– Anii de experienţă relevantă– Studii şi cursuri de instruire– Zile de lucru în câmp, participare la conferinţe, etc. şi alte relaţii cu sau asistenţă din partea savanţilor şi altor experţi.• O scrisoare de confirmare din partea unei autorităţi din acest domeniu care indică competenţa persoanei respective; • Copii ale CV-urilor reprezentanţilor producătorilor de fertilizanţi sau consultanţilor privaţi, dacă pot oferi recomandări.

6. UTILIZAREA FERTILIZANŢILOR6.1 Recomandări pentru cantitatea şi tipul fertilizantului

5.4 Fumigarea solului

5.5 Sub-straturi, de exemplu, vată mineralizată sau alte medii artificiale de cultivare utilizate în sere


Pagina: 7 din 35


6.2.1

Toate aplicările pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici, au fost înregistrate, inclusiv numărul de referinţă a câmpului, livezii sau serei?

Se menţin înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor, indicânduse aria geografică, denumirea sau numărul de referinţă a câmpului, livezii sau serei, unde este amplasată cultura produsului înregistrat. Fără N/A.

Minor

Trebuie menţinute înregistrări privind aplicarea tuturor fertilizanţilor. Ele trebuie să includă: denumirea sau numărul de referinţă ale câmpului sau zonei gospodăriei şi fiecare cultură individuală (posibil două culturi diferite pe an) şi să înregistreze următoarele:• Data aplicării;• Tipul de fertilizant utilizat, care include denumirea comercială şi ingredientul activ, raportul între N:P:K sau concentraţia nutrienţilor, etc.;• Cantitatea aplictă şi greutatea / volumul aplicat;• Metoda de aplicare şi echipamentul utilizat, de exemplu, fertilizare - irigare, tractor sau stropit din remorcă; • Informaţii detaliate despre operatorul privind aplicarea fertilizanţilor. Înregistrare 6.2.1Notă: Fertilizanţi organici – băligarul (inclusiv găinaţul păsărilor) nu trebuie utilizaţi pe câmpurile cu culturi pentru consum uman, decât dacă prima recoltă are loc la cel puţin 2 ani de la aplicarea fertilizanţilor organici.

6.2.2S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici?

Se menţin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor indicându-se date exacte (ziua/luna/anul) a aplicării fertilizanţilor. Fără N/A.

Minor Ca în punctul 6.2.1

6.2.3

S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici, inclusiv tipurile fertilizanţilor aplicaţi?

Se menţin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor indicându-se denumirea comercială, tipul exact a fertilizantului (de exemplu, N, P K) sau concentraţiile (17-17-17). Fără N/A.


6.2.4S-au înregistrat toate cantităţile aplicate pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici?

Se menţin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor indicându-se cantitatea sau volumul fertilizanţilor aplicaţi. Fără N/A.


6.2.5S-au înregistrat metodele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici?

Se menţin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor indicându-se tipul de echipament şi metoda utilizată (de exemplu, prin irigare sau distribuire mecanică). Fără N/A.


6.2.6S-au înregistrat datele despre operatorul care a făcut aplicări pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici?

Se menţin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanţilor indicându-se numele operatorului care a aplicat fertilizanţii. Fără N/A.


6.3.1 Echipamentul de aplicare a fertilizanţilor este păstrat în stare bună?

Există înregistrări despre lucrările de întreţinere (data şi tipul lucrărilor) sau facturile de plată pentru piesele de schimb ale echipamentului de aplicare a fertilizanţilor organici şi neorganici şi sunt prezentate la solicitare.

Minor

Trebuie întocmit şi documentat un plan de mentenanţă pentru tot echipamentul utilizat în gospodărie - pentru producere sau protecţia personalului. Cea mai simplă metodă este să se documenteze un plan pentru fiecare zonă sau activitate a gospodăriei. (Înregistrările recomandate sunt incluse în acest ghid în secţiunea corespunzătoare.) Aceasta va include echipamentul de cultivare, irigare, echipament pentru protecţia culturilor, încăperi sau birouri, depozitele frigorifice, transportare etc. Planul de mentenanţă trebuie să includă tot echipamentul electric, tractoarele şi echipamentul agricol, vehiculele utilizate în gospodărie, pompele de apă, echipamentul utilizat pentru protecţia personalului, etc. Trebuie documentate următoarele:• Echipamentul care are nevoie de mentenanţă preventivă;• Tipul intervenţiei ce trebuie efectuat;• Frecvenţa efectuării lucrărilor de întreţinere;• Persoana responsabilă pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă;• Numele şi semnătura persoanei care a îndeplinit activitatea de mentenanţă. Dacă activitatea de mentenanţă este îndeplinit de contractori, se păstrează copiile facturilor / chitanţelor de plată.Mostră Plan de mentenanţă şi Înregistrare, de exemplu, Planul 6.3.1/01 şi Înregistrare 6.3.1/02.

6.3.2Echipamentul de aplicare a fertilizanţilor neorganici este verificat anual pentru a asigura distribuirea corectă a fertilizanţilor?

Există înregistrări documentate care confirmă că verificarea calibrării a fost îndeplinită de o companie specializată, furnizorul de echipament de fertilizare sau tehnicianul responsabil în ultimele 12 luni. Verificarea calibrării include cantitatea pe ore şi suprafaţă.

Recom.

Pentru a fi siguri că echipamentul de aplicare a fertilizanţilor funcţionează adecvat, el trebuie calibrat cel puţin o dată pe an în scopul respectării cerinţei EUREPGAP® (şi pentru o funcţionare eficientă în cadrul gospodăriei). Calibrare înseamnă a se asigura că toate dispozitivele de măsurare şi aplicare indică corect poziţiile şi corectitudinea nivelului de aplicare. Instrucţiunile privind calibrarea echipamentului trebuie obţinute la momentul procurării echipamentului sau de la un consultant specializat. În unele cazuri, de exemplu, cântarul pentru cântărirea produsele de uz fitosanitar, el poate fi calibrat de autorităţile naţionale. Trebuie întocmit un program de calibrare pentru toate echipamentele de aplicare a fertilizanţilor anorganici (şi pentru alte echipamente relevante din gospodărie), de exemplu, Planul de calibrare 6.3.2/01 şi Înregistrări privind calibrarea, de exemplu, Înregistrare 6.3.2./01.

6.4.1 Inventarul stocurilor de fertilizanţi neorganici este la zi şi disponibil la solicitare?

Inventarul stocurilor în care se indică conţinutul (tipul şi cantitatea) stocurilor este disponibil şi este actualizat cel puţin o dată în 3 luni.

Minor

Cu scopul respectării cerinţei EUREPGAP®, trebuie menţinute înregistrări privind inventarierea şi actualizarea stocurilor de fertilizanţi, indicându-se unde sunt păstraţi fertilizanţii, ce şi cât s-a primit, când s-a primit şi când au fost utilizaţi. De exemplu, Înregistrare 6.4.1/01. Pe lângă aceasta, la fiecare 3 luni trebuie efectuată o verificare pentru a compara ce este înregistrat în stoc şi ce există efectiv în stoc., de exemplu, Înregistrare 6.4.1/02.

6.4 Păstrarea fertilizanţilor

6.2 Înregistrarea aplicărilor

6.3 Echipamentul de aplicare


Pagina: 8 din 35


6.4.2Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi separat de produsele de uz fitosanitar (adică, separat de insecticide, fungicide, ierbicide, etc.)?

Cerinţa minimă este separarea fizică a fertilizanţilor de produsele de uz fitosanitar pentru a evita contaminarea lor reciprocă. Minor

Fertilizanţii anorganici trebuie păstraţi separat de toate produsele de uz fitosanitar pentru a preveni contaminarea reciprocă. Ei trebuie etichetaţi adecvat pentru a asigura identificarea şi separarea lor, păstraţi în încăperi curate şi uscate care minimizează şansele infestării (de exemplu, cu rozătoare) şi trebuie să fie acoperiţi pentru ai proteja de deteriorare. Mai multe informaţii / recomandări, stipulate de legislaţia Moldovei, pot fi găsite în Monitorul Oficial 135-138, Anexa nr.1 a Regulamentul Nr.1045 din 5 octombrie 2005, o copie a acestuia este anexată în Anexa 2.

6.4.3 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă protejată?

O astfel de zonă este potrivită pentru protejarea tuturor fertilizanţilor neorganici, adică, pulbere, granule sau lichid, de influenţele atmosferice, aşa ca lumina soarelui, îngheţ şi ploi.

Minor Nu se cer înregistrări.

6.4.4 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă curată?

Fertilizanţii neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid, sunt păstraţi într-o zonă necontaminată cu deşeuri, rozătoare şi care nu este supusă scurgerilor.


6.4.5 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă uscată?

Zona de păstrare a fertilizanţilor neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid este bine ventilată şi nu este supusă condensărilor considerabile şi apei de ploaie.


6.4.6Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi în mod adecvat, reducându-se riscurile de contaminare a cursurilor de apă?

Fertilizanţii neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid, sunt păstraţi astfel încât să reprezinte un risc minim de contaminare a surselor de apă, adică, depozitele cu fertilizanţi lichizi trebuie să fie protejate (conform legislaţiei naţionale şi locale sau, dacă nu există legislaţie aplicabilă, în cel mai mare container şi la capacitatea de 110%) şi trebuie să se ia în consideraţie proximitatea de cursurile de apă şi riscurile de inundaţie, etc.

Minor

Toţi fertilizanţii şi aditivii pentru sol trebuie să fie depozitaţi, utilizaţi şi eliminaţi fără a genera riscuri pentru produsele alimentare / agricole, sau contaminarea directă sau indirectă prin intermediul surselor de apă, de exemplu, pulberile nu trebuie puse pe duşumea (unde se pot umezi şi ca rezultat pot nimeri în sol, contaminând sursele de apă, etc.). Pulberile trebuie amplasate pe palete şi nu în apropierea surselor de apă. Toate încăperile destinate pentru păstrarea fertilizanţilor trebuie să fie izolate pentru a preveni scurgerile sau dispersiile. Încăperile de păstrare a fertilizanţilor lichizi trebuie să fie protejate pentru a elimina posibilitatea scurgerilor în cursurile de apă (Protejate - plasate în interiorul unui bazin impermeabil cu o capacitate de 110% pentru volumul dat de fertilizanţi; bazinul poate fi un container de plastic sau o structură permanentă, de exemplu, făcută din beton, fără drenaj spre exterior). Managerii trebuie să respecte cerinţele legislaţiei Moldovei privind păstrarea fertilizanţilor.

6.4.7Fertilizanţii organici şi neorganici sunt păstraţi separat de produsele agricole şi materialele de înmulţire?

Fertilizanţii nu sunt păstraţi cu produsele agricole şi materiale de înmulţire. Major

Cerinţele EUREPGAP® specifică ca fertilizanţii nu trebuie să fie păstraţi în aceleaşi încăperi cu materialul de înmulţire, produsele recoltate sau ambalate. Nu se cer înregistrări, dar producătorii li se va cere să demonstreze respectarea acestei cerinţe.

6.4.8Fertilizanţii organici sunt păstraţi în mod adecvat, reducându-se riscurile de contaminare a mediului?

Dacă fertilizanţii organici sunt păstraţi la gospodărie, zona de păstrare trebuie să fie amplasată cel puţin 25 m de la sursele directe de apă şi în special, de la apele de suprafaţă.

Recom. Fertilizanţii organici trebuie să fie păstraţi în încăperi speciale, evitându-se scurgerile în apele subterane sau de irigare. Acoperea fertilizanţilor organici este utilă pentru a preveni penetrarea şi scurgerea apei de ploaie

6.5.1 La gospodărie nu se utilizează deşeurile de canalizare? La gospodărie nu se utilizează deşeurile de canalizare. Fără N/A. Major

Deşeurile de canalizare nu trebuie să fie utilizate în nici o circumstanţă pe pământul pe care se produc culturi de consum uman. „Canalizare” este termenul utilizat pentru a descrie deşeurile solide care se depun pe fundul rezervoarelor de sedimentare în timpul tratării deşeurilor de canalizare. Efluent este termenul utilizat pentru a descrie deşeurile lichide care apar în rezultatul tratării deşeurilor de canalizare.

6.5 Fertilizanţi organici


Pagina: 9 din 35


6.5.2

S-a efectuat evaluarea riscurilor aplicării fertilizanţilor organici, luându-se în consideraţie sursa şi caracteristicile lor, înainte de aplicare?

Există înregistrări documentate care demonstrează că s-au examinat următoarele riscuri potenţiale: transmiterea bolilor, conţinutul seminţelor de buruiene, metoda de compostare etc.

Minor

Contaminarea microbiologică a fructelor şi legumelor proaspete poate fi cauzată de utilizarea fertilizanţilor organici de origine animalieră. În intestinul animalelor se găsesc mulţi microbi patogeni şi contaminarea poate avea loc prin contactul direct a excrementelor animalelor cu partea comestibilă a fructului sau a legumei sau prin contact indirect cu solul sau apa contaminată.Ideal, fermierii nu ar trebui să aplice fertilizanţi organici de origine animalieră (chiar dacă sunt compostate sau pachetare / păstrate) la producerea legumelor sau fructelor. Trebuie utilizaţi fertilizanţi siderali, adică culturile care sunt crescute pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului şi sunt arate fără a fi recoltate, de exemplu, lucerna, trifoiul etc.Dacă producătorii sunt nevoiţi să utilizeze fertilizanţi organici pe bază de excremente animaliere, există un şir de practici care minimizează riscurile contaminării biologice, fizice şi chimice a produselor:• NICIODATĂ nu se va aplică gunoi de grajd netratat;• Se aplică gunoiul de grajd compostat (timp de 6 luni minim, fiind întors regulat - ideal ar fi cu ajutorul mecanismelor de întoarcere, temperatura minimă - de 60 oC) sau • Se aplică gunoiul de grajd pachetat / păstrat sau stocat timp de cel puţin 12 luni, pentru a reduce conţinutul de microbi. În cazul utilizării fertilizanţilor organici pe bază de gunoi de grajd, riscurile potenţiale includ caracteristicile riscurilor de utilizare a fertilizanţilor pe bază de gunoi de grajd, inclusiv prezenţa microorganismelor patogene pentru populaţie şi plante, seminţele de buruieni. • Maximizarea perioadelor pentru aplicarea fertilizanţilor pe baza gunoiului de grajd şi recoltare; minimum 6 luni pentru aplicarea fertilizanţilor şi recoltare pentru gunoiul de grajd compostat, minimum 12 luni pentru aplicare şi recoltare pentru gunoiul de grajd care a fost pur şi simplu stocat (adică, nu a fost întors sau gestionat activ); • Utilizarea unei metode de aplicare sau practici de cultivare care minimizează şansele fertilizantului organic de a veni în contact cu părţile comestibile ale culturilor. De exemplu, acoperirea gunoiului de grajd aplicat copacilor şi legumelor cu mulci de plastic, ne utilizarea fertilizanţilor pe bază de gunoi de grajd pentru rădăcinoase.• Incorporarea fertilizanţilor organici în sol pentru a minimiza contaminarea produsă de vânt, derive sau scurgeri de apă; Dovezile documentate ale faptului că fermierul a evaluat riscurile potenţiale de utilizare a fertilizanţilor organici vor include: înregistrări ale temperaturii în procesul de compostare, analize de laborator pentru microorganisme patogene (inclusiv E. coli şi ouăle de Helminţi), microorganisme patogene pentru plante şi seminţe viabile de buruiene, înregistrarea completă a aplicărilor fertilizanţilor.

6.5.3 S-a luat în consideraţie aportul de nutrienţi la aplicarea fertilizanţilor organici?

Se efectuează o analiză care ia în consideraţie conţinutul de nutrienţi N·P·K în fertilizanţii organici aplicaţi. Recom.

Când se utilizează fertilizanţi organici pe bază de gunoi de grajd, fermierul trebuie să ia în consideraţie nivelurile N:P:K care sunt aduse de fertilizanţii organici pe bază de gunoi de grajd şi să ajusteze aplicarea fertilizanţilor anorganici. Nivelul N:P:K în fertilizanţii organici poate fi măsurat numai prin analizele de laborator (la un laborator recunoscut de Centrul de Acreditare în Domeniul Evaluării Conformităţii Produselor din Moldova).

6.6.1Fertilizanţi neorganici procuraţi sunt însoţiţi de documente ce confirmă compoziţia lor chimică?

Există înregistrări documentate care confirmă compoziţia chimică a tuturor fertilizanţilor neorganici aplicaţi pentru culturile supuse EUREPGAP® pentru o perioadă de 12 luni.

Recom.Existenţa metalelor grele în fertilizanţi organici prezintă risc de contaminare, în special, a produselor agricole proaspete. Furnizorii de încredere trebuie să prezinte un certificat de analiză care demonstrează că fertilizanţii organici utilizaţi nu au un conţinut înalt de metale grele, de exemplu, cupru, plumb, cadmiu, mercur

6.6 Fertilizanţi neorganici

7. IRIGARE/FERTILIZARE7.1 Prognoza cerinţelor de irigare


Pagina: 10 din 35


7.1.1 S-au utilizat metode sistematice de prognosticare pentru a calcula necesarul de apă a fiecărei culturi?

Calculele există şi sunt sprijinite prin înregistrarea datelor, de exemplu, pluviometre, tavă de drenaj pentru sub-straturi, evaporimetre, măsurător al presiunii apei (% umezelii din sol) şi hărţile solului.

Recom.

Un fermier / manager de gospodărie trebuie să poată justifica utilizarea apei pentru irigare. Justificarea este de obicei evidentă la producerea fructelor şi legumelor. Staţiile meteorologice sau agronomi calificaţi din multe raioane ale Moldovei pot efectua calculele necesare pentru fermieri. Calculele pentru consumul apei trebuie înregistrate de fermier. Ele pot fi fundamentate pe metode bazate pe condiţiile climaterice (de exemplu, metoda bilanţului contabil) sau pe baza conţinutului de umiditate a solului. Metodele bazate pe condiţiile climaterice necesită înregistrarea condiţiilor climaterice pentru a şti când şi cât de multă apă pentru irigare este necesară. Se pot colecta date despre cantitatea apei de ploaie, evaporare şi transpirare. Managerii care utilizează metoda bilanţului contabil fac înregistrări zilnice ale condiţiilor climaterice şi utilizează irigarea numai când nu au fost ploi suficiente pentru a înlocui apa pierdută de sol prin evaporare şi transpirare.Datele necesare pentru a asigura cerinţele de irigare sunt pronosticate corect şi înregistrate: distribuirea rădăcinilor, inclusiv adâncimea de fixare a rădăcinilor, capacitatea de reţinere a apei a solului, volumul disponibil de apă, exprimat în milimetri care trebuie aplicat pentru ca solul de câmp să aibă un conţinut minim al umidităţii după aplicarea apei rapid disponibile. Metodele bazate pe umiditatea solului implică instrumente care măsoară umiditatea solului. De exemplu, tensiometre, blocuri de ghips, sondă neutronică de măsurare a umidităţii şi sisteme computerizate. Condiţiile climaterice zilnice - evaporarea şi transpirarea plantelor (apa consumată) sau evaporare - transpirare (ETo) pot fi calculate pe baza datelor climaterice zilnice aşa ca orele cu lumină solară, vântul, temperatura şi umiditatea. Datele ETo pot fi obţinute de la staţiile meteorologice computerizate. ETo prognozată sau mediu pe sezon, include prognoza cantităţii de precipitaţii utilizate în timpul studierii cerinţelor viitoare de irigare. Consumul de apă utilizat în dependenţă de cultură poate fi calculat cu ajutorul unei formule exprimate în procente denumită coeficientul culturii sau factorul culturii. ETo x Coeficientul culturii = consumul de apă utilizat în dependenţă de cultură.

7.1.2 La calcularea necesităţii de irigare se ia în consideraţie cantitatea precipitaţiilor?

Există înregistrări documentate a prognozelor pentru precipitaţii şi cantitatea de precipitaţii care s-a înregistrat efectiv (pluviometre). Recom. În multe raioane din Moldova există staţii meteorologice şi informaţiile zilnice pot fi expediate prin fax. Se recomandă

fermierilor de păstrat înregistrările în dosar.

7.1.3 La calcularea necesităţii de irigare se ia în consideraţie evaporarea?

Fermierul poate demonstra cu ajutorul documentelor care sunt datele utilizate pentru a calcula rata de evaporare şi metoda de calcul.

Recom.Rata evaporării poate fi calculată printr-o formulă simplă pe baza tipului de sol, tipului culturii şi fazele de dezvoltare a culturii. Solicitaţi o consultaţie de la o staţie meteorologică, un specialist în extensiune sau un consultant care poate să vă ajute să obţineţi sau să calculaţi aceste date.

7.2.1

S-a utilizat cel mai eficient şi practic din punct de vedere comercial sistem de furnizare a apei pentru a asigura cea mai bună utilizare a resurselor de apă?

Sistemul de irigare utilizat este cel mai eficient sistem disponibil pentru cultura respectivă şi este acceptat de Codul Bunei Practici în Agricultură.

Recom.

Sistemele de irigare trebuie să fie elaborate pentru performanţe optime bazându-se pentru cultura ce urmează a fi produsă, sol, teren şi disponibilitatea apei. Trebuie efectuate verificări de întreţinere frecvente şi programate pentru a garanta că echipamentul funcţionează eficient, după cum s-a prevăzut, şi pentru a elimina scurgerile sau alte defecte. Se recomandă menţinerea următoarelor înregistrări:1. Planul sistemului de irigare;2. Planul de calibrare şi înregistrări privind calibrarea Exemplu Înregistrare 7.2.1/01 şi Înregistrare 7.2.1/02 care include metoda de calibrare, rezultatele testelor şi numele persoanei care a efectuat calibrarea;3. Planul şi înregistrări privind mentenanţa. Exemplu Înregistrare 7.2.1/03 şi Înregistrare 7.2.1/04.

7.2.2Există un plan de gestionare a apelor pentru a optimiza utilizarea apei şi reducerea pierderilor?

Există un plan documentat, care descrie paşii şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru a implementa planul de gestionare.

Recom.

Producătorul trebuie să planifice evitarea consumului sporit de apă, adică, nu există evaporare excesivă sau scurgeri, salinizare, etc. şi să ia în consideraţie precipitaţiile. Sistemul de irigare prin picurare este recunoscut ca cel mai eficient sistem pentru producerea fructelor şi legumelor, fiind urmată de sistemele prin aspersiune (micro-stropitoare, sistem fix prin aspersiune şi alte sisteme fixe, sisteme mobile de irigare prin aspersiune). Irigarea prin inundare sau prin şanţuri este cea mai puţin eficientă. Practicile de management vor avea un impact major asupra eficienţei sistemului de irigare. Un plan de management recomandat, care urmează a fi adaptat la necesitate, este inclus în Planul 7.2.2.

7.2.3 Se menţine înregistrări privind utilizarea apei de irrigare/fertilizare?

Se menţin înregistrări documentate care indică data şi volumul de apă în metri sau unitate de irigare. Dacă fermierul lucrează cu programe de irigare, în documente se indică volumul calculat şi volumul efectiv al apei de irigare. S-au obţinut toate permisele de extragere şi licenţele necesare.

Recom.

Înregistrările privind consumul apei de irigare trebuie să includă:• Data irigării, norma calculată necesară de irigare;• Volumul în metri cub de apă pentru o unitate de irigare;• Sursa de apă;• Autorizaţie de folosinţă specială a apei sau certificare, dacă e necesar. Înregistrare 7.2.3.

7.3.1 Apa de canalizare netratată a fost sau este utilizată pentru irigare / fertilizare?

Apa de canalizare netratată nu se utilizează pentru irigare / fertilizare. În cazurile când se utilizează apă de canalizare tratată, calitatea apei trebuie să corespundă cu cerinţele Îndrumarului pentru Utilizarea Sigură a Deşeurilor de Apă şi Excremente în Agricultură şi Acuacultură publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 1989. Fără N/A.

Major Utilizarea apei de canalizare netratată pentru irigarea fructelor şi legumelor este interzisă.

7.3 Calitatea apei de irigare

7.2 Metoda de irigare / fertilizare


Pagina: 11 din 35


7.3.2 S-a efectuat analiza anuală a riscurilor pentru poluarea apei de irigare/fertilizare?

Evaluarea riscurilor trebuie să ia în consideraţie poluarea potenţială microbiană, chimică sau fizică a tuturor surselor de apă pentru irigare / fertilizare.

Recom.

În fiecare an trebuie efectuată o evaluare a calităţii apei. Trebuie de evaluat riscurile de contaminare cu pesticide, fertilizanţi, excremente ale animalelor, pompele ce funcţionează pe combustibil, de exemplu rezultatele încercărilor (microbiologice şi chimice) pentru fiecare an vor fi înregistrate şi documentate. Riscul de contaminare microbiologică sau chimică este mai înalt pentru produsele irigate mai aproape de data recoltării. Unii din factori ce urmează a fi luaţi în consideraţie sunt indicaţi în Punctul 4.1. Un exemplu de plan privind evaluarea riscurilor a fost inclus în Planul 7.3.2.

7.3.3 Apa de irigare este analizată cel puţin o dată în an?

Analiza riscurilor trebuie să justifice frecvenţa necesară pentru analiza apei de irigare, dacă apa se analizează mai des decât o dată pe an.

Recom.Dacă evaluarea riscurilor a apei de irigare indică un nivel înalt al riscului, apa pentru irigare trebuie testată mai des decât o dată pe an; trebuie identificată cauza apariţiei riscului înalt, dacă riscul poate sau nu poate fi eliminat, trebuie identificate surse alternative de apă de irigare. Înregistrările privind rezultatele tuturor încercărilor trebuie păstrate.

7.3.4 Analiza este efectuată de un laborator acreditat? Laboratorul poate efectua analize a N, P, K, Ec şi pH. Recom.

Numai laboratoare acreditate conform ISO 17025 sau EN 45001 vor fi utilizate: o listă a laboratoarelor recomandate este anexată la prezentul Ghid în Anexa 3. Înainte de testare, laboratorul trebuie contactat pentru consultaţii referitor la prelevarea mostrelor de apă.

7.3.5 Analiza ia în consideraţie contaminare microbiană?

Analiza riscurilor trebuie să conţină un document în care se descriu contaminanţii microbieni relevanţi. Recom. Testarea microbiologică a apei trebuie să includă fecalele care ar putea contamina produsele agricole (de exemplu, bacterii

aşa ca E. coli şi paraziţi / ouăle paraziţilor aşa ca Helminţii). Rezultatele încercărilor apei de irigare trebuie păstrate în dosar.

7.3.6 Analiza ia în consideraţie poluanţii chimici? Analiza riscurilor trebuie să conţină un document în care se descriu toate reziduurile chimice. Recom.

Testarea apei trebuie să includă chimicale poluante potenţiale. Rezultatele încercărilor chimice trebuie confirmate vizavi de recomandările naţionale de către laboratoarele de încercări. Aceste cerinţe sunt de asemenea incluse în Punctul 4.1. evaluarea riscurilor.

7.3.7 Analiza ia în consideraţie poluanţii de metale grele?

Analiza riscurilor trebuie să conţină un document în care se descriu contaminanţii metalelor grele. Recom.

Testarea apei trebuie efectuată şi pentru metale grele. Rezultatele încercărilor pentru poluanţi cu metale grele trebuie confirmate vizavi de recomandările naţionale de către laboratoarele de încercări. Aceste cerinţe sunt de asemenea incluse în Punctul 4.1. evaluarea riscurilor.

7.3.8 S-a acţionat pentru a înlătura reacţiile negative?

Există înregistrări documentate referitor la acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute până în prezent. Recom.

Dacă se obţin rezultate negative (de exemplu, parametrii analizaţi sunt depăşiţi), trebuie de utilizat o sursă alternativă sigură de apă, cauza contaminării trebuie determinată imediat (se vor efectua şi alte încercări) sau apa trebuie tratată pentru a minimiza riscul de contaminare. Dacă apa este tratată oricum, metoda de tratare trebuie monitorizată şi rezultatele vor fi înregistrate. Toate acţiunile corective întreprinse trebuie înregistrate în Înregistrări privind evaluarea riscurilor 7.3.2.

7.4.1 Apa de irigare a fost extrasă din surse durabile?

Surse durabile se numesc sursele care furnizează apă suficientă în condiţii normale (medii). Recom.

Fermierii trebuie să demonstreze că apa de irigare provine dintr-o sursă durabilă, fie prin păstrarea autorizaţie de utilizare eliberată de autorităţile locale, pe baza datelor volumului de apă din râu sau demonstrând că consumul estimat de apă este acoperit din rezervorul de apă de calitate adecvată al gospodăriei.

7.4.2 S-a solicitat consultaţia autorităţilor locale referitor la extragerea apei? Sunt disponibile înregistrări documentate (scrisoare, licenţă). Recom.

Fermierul trebuie să poată demonstra prin documente utilizarea autorizată a apei din toate sursele planificate (de exemplu, autorizaţie, etc.)

8.1.1Protecţia culturilor împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor s-a realizat cu cantitate adecvată minimă de produselor uz fitosanitar?

Toate cantităţile produselor de uz fitosanitar utilizate sunt înregistrate şi includ justificări scrise, scopul şi limitele de intervenţie. Fără N/A.

Minor

Această secţiune se focalizează asupra elaborării unui plan pentru implementarea tehnicilor de Management Integrat al Combaterii Dăunătorilor (MICD). Fermierii pot utiliza serviciile unui consultant extern privind protecţia plantelor sau aplicarea cunoştinţelor proprii privind MICD tehnicile de protecţie a plantelor. Persoana responsabilă sau consultantul trebuie să aibă un curs de instruire absolvit cu succes în MICD şi recunoscut şi să fie capabil să-şi demonstreze prin documente calificările tehnice. MICD este un subiect foarte larg. El se focalizează la elaborarea unor programe detaliate privind evaluarea terenului şi compatibilitatea culturilor, identificarea, monitorizarea (instalarea capcanelor) şi înregistrarea (examinarea) dăunătorilor şi bolilor concrete, justificarea documentată a selectării produselor de uz fitosanitar care urmează a fi utilizate de fermier, documentarea în prealabil a limitei (nivelurilor) dăunătorilor / bolilor la care se vor utiliza produsele de uz fitosanitar, adiţional multe alte date.

7.4 Sursa apei de irigare / fertilizare

8. PROTECŢIA CULTURILOR8.1 Elementele de bază de protecţie a culturilor


Pagina: 12 din 35


8.1.2 Fermierii aplică tehnici de MICD recunoscute? Există înregistrări care demonstrează aplicarea tehnicilor MICD, în cazurile posibile din punct de vedere tehnic. Recom.

Pentru a demonstra utilizarea tehnicilor şi sistemelor MICD, fermierul trebuie să menţină înregistrări care arată că:• produsele de uz fitosanitar sunt utilizate numai dacă nivelul dăunătorilor justifică aplicarea pesticidelor sau dacă se ştie că s-a atins un nivel de justificare pentru dăunători şi aplicarea lor;• produsele de uz fitosanitar utilizate specifice scopului, dacă sunt disponibile şi eficiente, şi care nu vor distruge organismele benefice;• culturile sunt monitorizate regulat pentru identificarea existenţei dăunătorilor, cât sunt de mulţi şi la care fază de dezvoltare se află. Simultan, se evaluează şi se înregistrează nivelul (numărul) insectelor benefice (răpitorilor). Aceste informaţii se păstrează;• produsele de uz fitosanitar se aplică la momentul când dăunătorii vizaţi se află la etapa iniţială de dezvoltare când pot fi omorâţi cel mai uşor (de exemplu, insecte tinere);• după ce se verifică nivelul insectelor benefice pe culturi aceste date sunt înregistrate se ia în consideraţie înainte de a lua decizia de a stropi culturile şi selectarea produsului de uz fitosanitar;• de fiecare dată când e posibil, se utilizează mijloace de control biologic şi cultural.Înregistrările trebuie păstrate pentru a demonstra utilizarea minimă şi eficientă a chimicalelor, inclusiv: dăunătorii identificaţi pe cultură, produsele de uz fitosanitar selectate, justificarea alegerii anume a acestor produse de uz fitosanitar, se respectă intervalul până la recoltare (perioada de abţinere), numele şi calificarea consultantului tehnic, calculele ratelor de aplicate, detaliile legate de aplicare (vezi înregistrarea 8.3.1/01), limitele la care aplicarea produsele de uz fitosanitar este considerată necesară.Trebuie să existe o legătură / înregistrare a monitorizării culturilor şi înregistrările ce se referă la aplicarea produsele de uz fitosanitar.• Acest punct de control trebuie să fie consistent cu cerinţele punctului de control 8.2.6., de exemplu, 8.3.1/01. Vezi mostră Înregistrare 8.1.2 privind implementarea MICD.

8.1.3S-au respectat recomandările antirezistenţă pentru a menţine eficienţa produselor de uz fitosanitar disponibile?

Când nivelul de contaminare cu dăunători, boli şi buruiene necesită intervenţii repetate asupra culturilor, există înregistrări care demonstrează că se respectă recomandările anti-rezistenţă specificate pe eticheta produsului.

Minor

Dacă dăunătorii sau bolile nu sunt eliminate prin stropire, ar putea fi necesar să se utilizeze un alt produs de uz fitosanitar, cu un alt ingredient activ. În orice caz, fermierii trebuie să-şi planifice programele de stropire a culturilor, astfel încât să se utilizeze diferite produse de uz fitosanitar, fiecare cu ingredient activ diferit, cu scopul de a preveni apariţia rezistenţei la dăunători / boli la vreun ingredient activ. Cantitatea de produs de uz fitosanitar utilizat trebuie să fie exactă cu cantitatea de produs recomandată de pe etichetă ( în cazul în care limita maximă admisibilă specificată de clientul este depăşită, atunci consultaţi Punctul 8.7.2)

8.1.4 Asistenţa pentru implementarea MICD a fost obţinută prin instruire sau consultaţii?

Tehnicianul responsabil al gospodăriei a beneficiat de instruire oficială, care s-a documentat, şi /sau consultantul tehnic extern în MICD îşi poate demonstra calificarea tehnică.

Minor Trebuie înregistrate toate cursurile de instruire frecventate şi / sau certificate obţinute în MICD, împreună cu experienţa suplimentară în acest domeniu.

8.2.1Produsele de uz fitosanitar aplicate sunt potrivite pentru cultură, după cum se recomandă pe eticheta produsului?

Toate produsele de uz fitosanitar aplicate sunt potrivite şi aplicarea lor poate fi justificată (conform recomandărilor de pe etichetă sau publicaţiei organismului oficial de înregistrare) pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor. Fără N/A.

Major

Consiliul Republican Interdepartamental (CRI) este responsabil pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor din Republica Moldova. CRI evaluează, înregistrează şi reglementează utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. Managerul trebuie să se asigure că toate produsele de uz fitosanitar selectate sunt înregistrate pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor concrete pentru culturi concrete şi sunt utilizate conform instrucţiunilor de pe etichetă sau după obţinerea permisului de utilizare din partea statului. De exemplu, Registrul de Stat al Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, se poate de procurat de la Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, în Chişinău, str. Sarmisegetuza 16/a (Tel. 78-50-02) la preţul de 43 MDL (inclusiv amendamentele).

8.2.2

Fermierii utilizează numai produse de uz fitosanitar care sunt înregistrate în ţara de utilizare pentru culturile pentru care există programe oficiale de înregistrare?

Toate produsele de uz fitosanitar aplicate sunt înregistrate oficial sau utilizarea lor este permisă de o organizaţie guvernamentală adecvată din ţara de aplicare. Fără N/A.

Major Managerii trebuie să utilizeze numai produsele de uz fitosanitar care au fost înregistrate în Republica Moldova aprobate de Consiliului Republican Interdepartamental şi înregistrate în Registrul de Stat al Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor şi numai pe culturile pentru care aceste produse au fost înregistrate.

8.2.3Există o listă actualizată a produselor de uz fitosanitar care sunt utilizate şi aprobate pentru culturile crescute?

Există o listă documentată, actualizată anual, a denumirilor comerciale a produselor de uz fitosanitar (inclusiv compoziţia ingredientelor active, sau organismelor benefice) care sunt utilizate pentru culturile cultivate sau care au fost cultivate de gospodăria inclusă în EUREPGAP® în ultimele 12 luni. Fără N/A

Minor

Trebuie să existe o listă actualizată a chimicalelor care sunt aplicate sau sunt planificate a fi utilizate, împreună cu scopul aplicării produselor de uz fitosanitar. Această listă trebuie să includă:• Denumirea produselor de uz fitosanitar sau denumirea comercială;• Ingredientul activ sau organismele benefice;• Confirmarea înregistrării pesticidului în Moldova pentru produsul şi cultura pentru care va fi aplicat;• Confirmarea faptului că produsul de uz fitosanitar poate fi utilizat pe o cultură pentru combaterea dăunătorului concret (justificare) în conformitate cu legislaţia de stat privind lista produselor de uz fitosanitar. Plan 8.2.3.

8.2 Alegerea chimicalelor


Pagina: 13 din 35


8.2.4Această listă ia în consideraţie modificările făcute la legislaţia locală şi naţională privind produsele de uz fitosanitar ?

Lista documentată actualizată a denumirilor comerciale a produselor de de uz fitosanitar utilizate şi înregistrate oficial pentru utilizare pentru culturile crescute în prezent sau culturile care au fost cultivate de gospodăria inclusă în EUREPGAP în ultimele 12 luni a fost actualizată conform ultimelor modificări aplicabile la legislaţia privind produsele de uz fitosanitar , aprobărilor, intervalelor până la recoltare, etc. Fără N/A.

Minor

Acest punct de control este legat de punctul 8.2.2. Conform prevederilor legislative şi Standardelor EUREPGAP, managerii trebuie să cunoască toate modificările din Registrele şi Regulamentele privind produsele de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor (adică, Registrul de stat pentru produsele uz fitosanitar şi a fertilizanţilor). Înainte de utilizarea produselor de uz fitosanitar care au fost depozitate o perioadă, fermierul va solicita furnizorul sau specialistul în extensiune pentru a afla dacă acestea nu au fost interzise, retrase din uz sau dacă recomandările pentru utilizarea lui nu au fost modificate. Fermierii pot obţinute informaţii despre utilizarea produsele de uz fitosanitar de la emisiunile TV sau radio, abonarea la reviste agricole şi colaborarea cu experţi recunoscuţi / certificaţi din industrie.

8.2.5Chimicalele interzise în Uniunea Europeană nu sunt utilizate la culturile care vor fi exportate în UE?

Registrele documentate ale aplicării produselor de uz fitosanitar confirmă că în ultimele 12 luni nu au fost utilizate produse de uz fitosanitar interzise de Uniunea Europeană (UE) la culturile incluse în cadrul EUREPGAP® care urmează a fi vândute în UE (adică din Lista Directivei UE de interzicere - 79/117/EC şi amendamentele ei).

MajorNu există produse de uz fitosanitar înregistrate spre utilizare în Moldova şi aprobate de Consiliul Republican Interdepartamental (CRI) care au fost interzise în Uniunea Europeană din Lista Directivei UE - 79/117/EC. Lista produselor de uz fitosanitar interzise în UE de la 1 ianuarie 2006 poate fi găsită în Anexa 4 a acestui Ghid.

8.2.6Dacă produsele de uz fitosanitar sunt selectate de consultanţi, ei îşi pot demonstra competenţa?

Dacă Registrele aplicării produselor de uz fitosanitar care indică că tehnicianul responsabil pentru selectarea produselor de uz fitosanitar este un consultant calificat, competenţa lui tehnică poate fi demonstrată cu ajutorul certificatelor oficiale de calificare sau de participare la cursuri de instruire în domeniu.

Major

O persoană calificată trebuie să fie responsabilă pentru selectarea pesticidelor, la fel ca şi pentru fertilizanţi. Persoana responsabilă trebuie să fi urmat cursuri de instruire relevante privind produsele de uz fitosanitar / chimicalelor. De exemplu, Normele 49 din Moldova adoptate în octombrie 2001. Documentele care demonstrează competenţa acestei persoane pot include una sau mai multe din cele de mai jos: • Un certficat de la un curs de instruire recunoscut privind utilizarea chimicatelor;• CV-ul documentat al persoanei responsabile pentru luarea deciziilor privind selectarea produselor de protecţie a culturilor. CV-ul trebuie să demonstreze competenţa persoanei şi poate include:– Anii de experienţă relevantă;– Cursurile de instruire frecventate;– Zilele de lucru în câmp, conferinţele, etc. frecventate în fiecare an ;– Metodele utilizate pentru a fi la curent;– Colaborarea, sau asistenţa primită de la cercetători şi alţi experţi;• O scrisoare de confirmare de la o autoritate reglementă sau din industrie, care indică competenţa persoanei responsabile. Dacă persoana care selectează produsele de uz fitosanitar şi decide ratele de aplicare este diferită de persoana care pregăteşte şi aplică produsele de uz fitosanitar, trebuie întocmită o instrucţiune scrisă de către consultant pentru fiecare aplicare a produsului de uz fitosanitar şi pentru spălarea şi eliminarea a containerelor utilizate şi a vaselor în care s-au spălat containerele. Instrucţiunea scrisă trebuie să includă cultura, amplasarea culturii, produsul ce urmează a fi utilizat (denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar şi ingredientul activ), cantitatea produsului de uz fitosanitar şi cantitatea apei utilizate, numele şi semnătura consultantului, şi data emiterii instrucţiunii. De exemplu, Înregistrare 8.2.6

8.2.7Dacă produsele de uz fitosanitar sunt selectate de fermier, el îşi poate demonstra competenţa şi cunoştinţele?

Dacă Registrele aplicării produselor de uz fitosanitar care indică că tehnicianul responsabil pentru selectarea produselor de uz fitosanitar este însuşi fermierul, competenţa lui tehnică poate fi demonstrată cu ajutorul documentelor tehnice, adică, literatura tehnică privind produsul, sau participarea la cursuri de instruire în domeniu, etc.

Major Dacă fermierul este responsabil pentru alegerea produselor de uz fitosanitar şi ratele de aplicare, el trebuie să demonstreze competenţa şi cunoştinţele sale în conformitate cu punctul 8.2.6 de mai sus.

8.2.8

Rata de aplicare corectă a produselor de uz fitosanitar pentru cultura ce urmează a fi tratată este calculată, pregătită şiînregistrată conform instrucţiunei de pe etichetă?

Există documente care arată că rata corectă de aplicare a produsului de uz fitosanitar pentru cultura ce urmează a fi tratată corespunde cu instrucţiunea de pe etichetă şi a fost calculată, pregătită şi înregistrată corect. Fără N/A.

Minor

Dacă persoana responsabilă este managerul unei companii de consultanţă externe, el trebuie să demonstreze că este competent şi instruit pentru a lua decizii privind utilizarea produselor de uz fitosanitar. Managerul trebuie să prezinte pentru auditor documente ce ar demonstra că fiecare utilizare a produselor de uz fitosanitar a fost calculată:• conform instrucţiuni de pe etichetă; sau • o cantitatea mai mică indicată pe etichetă, dacă se permite conform legislaţiei statului; sau • cu permisiunea Consiliul Republican Interdepartamental (CRI) ce nu coincide cu instrucţiunile de pe etichetă*; • utilizarea corectă a echipamentului de măsurare a chimicalelor, care este apoi aplicat cu ajutorul unei stropitori sau a unui echipament calibrat. O copie ale etichetelor sau permiselor de utilizare a chimicalelor se păstrează împreună cu înregistrările pentru stropire, vezi mai jos punctul 8.3.1/01. Înregistrările privind calibrarea cântarului şi echipamentului de aplicare trebuie menţinute în conformitate cu Înregistrarea 8.5.2. Adiţional, înregistrări privind cantităţile de produse de uz fitosanitar procurate şi utilizate trebuie să fie egale. *(Înregistrarea spre utilizare în Moldova, de exemplu, pentru culturi noi, care nu au fost înscrise pe eticheta produsului)

8.3 Înregistrările aplicărilor


Pagina: 14 din 35


8.3.1Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumirea şi soiul culturii?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică denumirea şi soiul culturii tratate. Fără N/A. Major

Persoana(ele) responsabilă(e) trebuie să menţină înregistrări exacte ale fiecărei aplicări a produselor de uz fitosanitar. Eticheta produsului de uz fitosanitar este principala sursă de informaţie despre aplicarea lui, dar ea trebuie utilizată în conformitate cu actualizările sau modificările emise de producător sau de stat. Sunt necesare toate informaţiile incluse în Înregistrarea 8.3.1/01. Înregistrările trebuie completate în totalitate pentru fiecare aplicare. Se cere ca o astfel de înregistrare să fie efectuată pentru fiecare cultură, cu înregistrări separate pentru fiecare teren (sau câmp) a culturii care este tratată separat. La fel, persoana responsabilă şi / sau consultantul tehnic poate obţine informaţii relevante suplimentare despre produsele de uz fitosanitar pentru utilizarea lor în gospodării / culturi de la Consiliul Republican Interdepartamental (CRI) în cazul produselor de uz fitosanitar înregistrate spre utilizare în Moldova.

8.3.2 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv locul aplicării?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică zona geografică, denumirea sau numărul de referinţă a gospodăriei, şi câmpul, livada sau sera unde se află cultura tratată. Fără N/A.

Major Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.3 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv data de aplicare?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică data exactă (ziua/luna/anul) de aplicare. Fără N/A. Major Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.4

Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumirea comercială a produsului şi ingredientul (ele) activ(e)?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică denumirea comercială a produsului şi ingredientul (ele) activ(e) sau insectă benefică. Fără N/A.

Major Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.5 Operatorul aplicării produselor de uz fitosanitar a culturilor a fost inclus în registre?

Operatorul care a aplicat produsele de uz fitosanitar a fost inclus în registre. Fără N/A. Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.6 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv justificarea aplicării?

Denumirea răspândită a dăunătorilor, bolilor sau buruienilor tratate este indicată în documentele tuturor registrelor aplicărilor produselor de uz fitosanitar. Fără N/A.

Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.7Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv autorizaţia tehnică pentru aplicare?

Tehnicianul responsabil care recomandă aplicarea produselor de uz fitosanitar este inclus în registre. Fără N/A. Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.8Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv informaţia potrivită pentru identificarea cantităţii aplicate?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică cantitatea totală a produsului care urmează să fie aplicată ca greutate sau volum, sau cantitatea totală de apă (sau alt solvent) şi doza în g/l sau în alte unităţi de măsură recunoscute pe plan internaţional pentru produsele de uz fitosanitar. Fără N/A.

Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completat la data aplicării.

8.3.9Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv echipamentul de aplicare utilizat?

În registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar se indică tipul de echipament utilizat pentru toate produsele de uz fitosanitar (dacă sunt dispozitive diferite, ele se enumeră individual) şi metoda utilizată (adică, rucsac, volum mare, ULV, prin sistemul de irigare, stropire, fumigare. aerian sau altă metodă). Fără N/A.

Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.10Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv intervalul până la recoltare?

Intervalul până la recoltare a fost înregistrat pentru toate aplicările produselor de uz fitosanitar. Fără N/A. Major Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.4.1 S-au respectat şi sau înregistrat intervalele până la recoltare?

Fermierul poate demonstra că s-au respectat intervalele până la recoltare a aplicării produselor de uz fitosanitar prin utilizarea procedurii bine documentate, ca de exemplu, registrul aplicărilor produselor de uz fitosanitar şi datele de recoltare a culturilor tratate. În particular, pentru cazurile de multiplă recoltare se stabilesc diferite sisteme în câmp, livadă sau seră, de exemplu, semne de preîntâmpinare, etc. pentru a asigura respectarea intervalelor.

Major

Înregistrările privind tratarea culturilor trebuie menţinute conform formatului Înregistrarea 8.3.1/01. Se vor utiliza numai chimicalele aprobate şi se vor respecta perioadele de abţinere (denumite şi intervale până la recoltare). Obiectivul perioadelor de abţinere este de a asigura utilizatorii că reziduurile produselor de uz fitosanitar nu vor depăşi Limitele Maxime Admisibile la momentul recoltării. Aceste recomandări şi calcule sunt efectuate pe bază ştiinţifică de companii agro-chimice, în cooperare cu autorităţile şi includ cercetări medicale şi recomandări meteorologice pentru ţara care va aplica. Înregistrările privind recoltarea trebuie efectuate pentru fiecare cultură, indicându-se data recoltării şi demonstrându-se că data recoltării depăşeşte datele perioadei de abţinere. În situaţiile în care recoltarea se face de mai multe ori pe an, de exemplu, la broccoli, trebuie plasate semne de preîntâmpinare în jurul zonei unde culturile au fost tratate în calitate de indicatori vizuali ai datei când este inofensiv să se înceapă recoltarea. Înregistrările privind recoltarea trebuie completate (iar perioadele corecte de abţinere confirmate) înainte să înceapă coacerea. Se recomandă înregistrări privind datele recoltării Înregistrare 8.4.

8.4 Perioada până la recoltare

8.5 Echipament de aplicare


Pagina: 15 din 35


8.5.1 Echipamentul de aplicare este menţinut în stare bună?

Echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar este menţinut în stare bună cu înregistrări documentate a lucrărilor de întreţinere pentru toate reparaţiile, schimbarea uleiului, etc. efectuate. Fără N/A.

Minor

Trebuie să existe un sistem de management implementat pentru a garanta că se efectuează lucrări de mentenanţă pentru toate echipamentele din cadrul gospodăriei / casa de ambalare. Trebuie întocmit un plan al lucrărilor de mentenanţă pentru toate echipamentele care ar putea influenţa siguranţa produselor sau protecţia personalului, sau eficienţa gospodăriei, care include echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi de irigare. Planul activităţilor de mentenanţă trebuie să conţină:• Echipamentul la care se vor face intervenţii de mentenanţă;• Tipul lucrărilor de mentenanţă;• Frecvenţa lucrărilor de mentenanţă;• Personalul responsabil pentru lucrările de mentenanţă. Pentru mentenanţă se recomandă Planul 8.5.1/01. şi Înregistrare 8.5.1/02.

8.5.2 Echipamentul de aplicare este verificat anual?

Echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar a fost verificat în ultimele 12 luni şi aceasta se atestă sau se documentează fie prin participarea la programul oficial sau de îndeplinirea verificării de către o persoană care îşi poate demonstra competenţa. Fără N/A.

Minor

Calibrarea este procesul prin care se garantează că toate echipamentele de măsurare indică corect măsurile, au toleranţă potrivită şi sunt exacte. O persoană, care poate demonstra că este competentă pentru această activitate, trebuie să calibreze fiecare dispozitiv utilizat pentru aplicarea produselor de uz fitosanitar. Calibrarea trebuie să fie efectuată cel puţin o dată pe an şi rezultatele calibrării trebuie înregistrate. Deseori producătorii echipamentului / maşinilor oferă şi un ghid pentru calibrare şi această sursă este acceptabilă. Dacă nu există instrucţiuni, trebuie să contacteze producătorul sau furnizorul pentru a solicita instrucţiuni privind calibrarea. Înregistrarea trebuie să includă data calibrării, metoda de calibrare, ajustările (dacă sunt necesare), persoana care a efectuat calibrarea. Pentru calibrare se recomandă Planul de calibrare 8.5.2/01 şi Înregistrare privind calibrarea 8.5.2/02.

8.5.3 Fermierul este implicat într-un program de calibrare-certificare independent?

Implicarea fermierului într-un program de calibrare-certificare independent este documentată. Recom.

Dacă echipamentul utilizat de gospodărie a fost oferit de cooperative sau contractori, managerul gospodăriei trebuie să insiste să primească (şi apoi să continue înregistrarea) rezultatele testelor de calibrare efectuate de operatorul cooperativei sau de contractor. În acest caz, sau operatorul cooperativei sau contractorul trebuie să poată demonstra (prin intermediul certificatelor de instruire, etc.) că sunt competenţi pentru îndeplinirea acestei activităţi.

8.5.4La amestecarea produselor de uz fitosanitar se respectă procedurile de manipulare şi echilibrare indicate pe etichetă?

Facilităţile, inclusiv echipamentul potrivit de măsurare, trebuie să fie adecvate pentru amestecarea produselor de uz fitosanitar întrurespectarea procedurilor de manipulare şi echilibrare corecte indicate pe etichetă. Fără N/A.

Minor

Persoana responsabilă trebuie să documenteze şi să implementeze sisteme de protecţie sigure de lucru care sunt create şi menţinute pentru a demonstra că produsele de uz fitosanitar sunt manipulate şi încărcate după cum se indică pe eticheta lor. Acestea includ:• Metode corecte de manipulare şi umplere la utilizarea echipamentului de amestecare a chimicalelor;• Inspectarea, curăţirea şi întreţinerea regulată a clădirilor, punctelor de încărcare a produsele de uz fitosanitar şi a echipamentului de amestecare a lor;• Instruirea, instructaj şi supraveghere la locul de muncă; De exemplu, Instructaj privind sistemele de siguranţă la locul de muncă• Existenţa îmbrăcămintei şi a echipamentului de protecţie corespunzător, care este adecvat şi menţinut bine, etc.

8.6.1

Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt lichidate în conformitate cu legile naţionale şi locale, dacă există, iar dacă nu există, conform punctelor 8.6.2 şi 8.6.3, care trebuie respectate pentru a nu depăşi normele?

Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt lichidate în conformitate cu legile naţionale şi locale, dacă există, iar dacă nu există, conform punctelor 8.6.2 şi 8.6.3. Fără N/A.

Minor

Pentru fiecare suprafaţă / câmp supusă tratării trebuie să se pregătească o cantitatea exactă de soluţie de produs de uz fitosanitar. Orice surplus sau apă cu care s-a spălat vasul trebuie lichidat cu mare grijă; cultura nu poate fi stropită de două ori (în cazul când apa diluată de la spălatul vasului este utilizată la stropirea culturilor ne tratate anterior Vezi punctul 8.6.2). Dacă nu există o opţiune mai bună, în caz de urgenţă, amestecul suplimentar de produse de uz fitosanitar trebuie stropit pe pârloagă - pământ unde nu pasc animalele, nu este utilizat de oameni pentru agrement şi unde nu există riscuri de contaminare chimică a apei (inclusiv a apei subterane). Se vor menţine înregistrări privind suprafeţele unde s-a împrăştiat surplusul soluţiei produsului de uz fitosanitar şi / sau apei cu care s-a spălat containerul, şi cantitatea produsului stropit.

8.6.2

Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate unei părţi netratate a culturilor, atât timp cât dozele recomandate nu au fost depăşite şi se menţin înregistrări?

Când surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate unei părţi netratate a culturilor există înregistrări documentate că dozele recomandate (indicate pe etichetă) nu au fost depăşite şi această aplicare a fost înregistrată în acelaşi mod şi cu aceiaşi rigurozitate ca şi o aplicare normală a produselor de uz fitosanitar.

Recom.

Dacă surplusul soluţiei de produs de uz fitosanitar se utilizează pentru a stropi culturile „ne tratate”, atunci se aplică cerinţele punctelor de la 8.3 până la 8.5, ce include şi Înregistrarea 8.3.1/01. Acest punct de control asigură şi documentează faptul că nici o cultură nu este tratată cu cantităţi excesive de produs de uz fitosanitar la un moment dat. (Notă: utilizarea excesivă a produselor de uz fitosanitar poate fi fitotoxică - dăunătoare plantelor - şi poate duce la depăşirea LMA).

8.6.3

Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate pe pârloagă, conform legislaţiei şi s-au făcut înregistrările de rigoare?

Când surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate pe pârloagă, se poate demonstra că este o practică legală şi toate aplicările au fost înregistrate în acelaşi mod şi cu aceiaşi rigurozitate ca şi o aplicare normală a produselor de uz fitosanitar cu evitarea riscului de contaminare a apelor de suprafaţă.

Recom.

Dacă o anumită suprafaţă de pământ este folosită regulat pentru lichidarea surplusului de soluţie de pesticide sau a apei cu care s-au spălat containerele, trebuie să se asigure că această suprafaţă de pământ nu devine contaminată şi că sursele de apă (inclusiv cele subterane) nu au fost contaminate. Aceasta este deosebit de important dacă această suprafaţă de pământ urmează a fi utilizată pentru producţia agricolă în viitor. Zonele de conservare NU trebuie să fie utilizate pentru lichidarea surplusului soluţiilor de produse de uz fitosanitar /apei cu care s-au spălat containerele. Trebuie luate în consideraţie cerinţele punctelor de control 4.1.1 şi de la 8.3 până la 8.5, dacă pârloagele sunt utilizate pentru lichidarea surplusului soluţiilor de produs de uz fitosanitar.

8.6 Lichidarea surplusului amestecului de substanţe aplicate

8.7 Analiza reziduurilor produselor de uz fitosanitar


Pagina: 16 din 35


8.7.1

Fermierul sau orice client al fermierul poate prezenta dovezi curente ale testării anuale a reziduurilor sau de participare la sistemul de monitorizare a reziduurilor produselor uz fitosanitar al unei terţe părţi, care poate fi trasabil spre gospodărie şi care include produsele de uz fitosanitar aplicate de gospodăria respectivă?

Sunt disponibile înregistrări actuale documentate sau registre fie a efectuării testării anuale a reziduurilor sau de participare la sistemul de monitorizare a reziduurilor produselor de uz fitosanitar al unei terţe părţi care poate fi trasabil spre gospodărie. Fără N/A.

Major

Gospodăria trebuie să poată demonstra că produsele recoltate sau manipulate sunt analizate anual privind depistarea reziduurilor produselor de uz fitosanitar. Frecvenţa testării fiecărei culturi poate fi bazată pe riscurile asociate produsul utilizat şi cu cerinţele clienţilor, dar trebuie să fie analizate cel puţin o dată pe an. Compania trebuie să facă încercări pentru depistarea reziduurilor tuturor produselor de uz fitosanitar utilizate pentru a verifica dacă LMA nu sunt depăşite la momentul recoltării fructelor şi legumelor. Încercările trebuie efectuate de laboratoare acreditate. Lista laboratoarelor acreditate din Moldova este anexată. Fermierii trebuie să se asigure că laboratorul ales este acreditat pentru efectuarea încercărilor respective. Rezultatele analizelor primite de la laboratoare trebuie păstrate împreună cu înregistrările EUREPGAP.

8.7.2

Fermierul (sau clientul său) poate demonstra că are informaţii despre piaţa pe care el intenţionează să comercializeze produsele sale şi restricţiile faţă de limita maximă admisibilă de reziduuri (LMA) pe piaţă?

Fermierul sau clientul său trebuie să dispună de o listă a limitelor maxime admisibile de reziduuri aplicabile pe piaţă/pieţele pe care intenţionează să-şi comercializeze produsele (fie internă sau externă). Limitele maxime admisibile de reziduuri vor fi identificate fie prin demonstrarea corespondenţei cu clienţii care confirmă aceste informaţii sau prin selectarea ţărilor unde se preconizează comercializarea produselor şi se prezintă dovezi de participare la un sistem de verificare a conţinutului de reziduuri care respectă limitele maxime admisibile de risc din ţările respective. Cînd un grup de ţări are ca scop comercializarea produselor, sistemul de verificare a conţinutului de reziduuri trebuie să respecte cele mai stricte limite maxime admisibile de reziduuri aplicate curent în grup.

Major

Acest punct de control stipulează că o copie a LMA pentru ţările înde se va exporta produsele trebuie păstrate în dosar atât de producător cât şi de exportator. LMA sunt revizuite şi modificate la anumite intervale de timp şi din această cauză paginile web cu informaţiile actualizate sunt foarte utile. Adresele pentru LMA pentru diferite culturi a unui număr de ţări importatoare pot fi găsite în Anexa 5 prin intermediul paginii web a EUREPGAP®: http://www.eurep.org/documents/webdocs/EUREPGAP_GL-INFOSOURCES_FP_V1-5Feb05.pdf sau de la consultanţi de încredere / ONG-uri sau proiecte agricole. Dacă s-a stabilit o colaborare bună cu clienţii din ţara de destinaţie, solicitaţi să vă ofere informaţii relevante privind LMA din ţara lor. Problema care apare în legătură cu acest punct de control este că LMA din Moldova nu se aplică în alte ţări şi chiar dacă un produs de uz fitosanitar este înregistrat în Moldova, el poate să nu fie înregistrat în alte ţări. Probleme pot apărea şi când ţara importatoare nu a stabilit LMA pentru un produs ce se utilizează pe larg în ţara care exportă. Aceasta nu înseamnă numaidecât că acest produs a fost interzis, dar ar putea însemna că ţara importatoare nu are necesitate de acest produs şi nu a avut o cauză să stabilească o LMA. Cu toate acestea, lipsa unei LMA are acelaşi efect ca şi în cazul unei LMA este zero, pentru că din cauza lipsei unei LMA, orice reziduuri depistate sunt inacceptabile.

8.7.3

S-au întreprins acţiuni pentru respectarea restricţiilor privind limita maximă admisibilă de reziduuri de pe piaţa pe care fermierul intenţionează să-şi comercializeze produsele?

Dacă limita maximă admisibilă de reziduuri pe piaţa pe care fermierul intenţionează să-şi comercializeze produsele este mai strictă decât în ţările de producere, fermierul sau clientul său poate demonstra că în procesul de producţie aceste restricţii s-au luat în consideraţie (modificare, în caz de necesitate, a regimului de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi/sau utilizarea rezultatelor testării pentru reziduuri a produselor).

Major

Dacă un fermier planifică să-şi exporte produsele, el trebuie să compare LMA acceptate în Moldova cu cele acceptate în potenţialele ţări de export. Dacă LMA sunt mai mici în ţara unde sa va exporta produsele decât în Moldova, trebuie micşorate cantităţile de produse de uz fitosanitar aplicate, intervalele până la recoltă (perioadele de abţinere) trebuie prelungite sau efectuate analize de laborator pentru a se asigura că nivelul reziduurilor ce rezultă din cantitatea de aplicare ale produselor de uz fitosanitar în Moldova nu depăşeşte limita maximă admisibilă în ţara unde se va exporta.

8.7.4

Există un plan de acţiune pentru cazurile când s-a depăşit limita maximă admisibilă de reziduuri (LMA) fie pentru ţara de producţie, fie în ţările de desfacere?

Există o procedură bine documentată a măsurilor şi acţiunilor corective (inclusiv, informarea clienţilor, trasabilitatea produsului, etc.) care urmează a fi întreprinse în cazul în care analiza produselor de uz fitosanitar indică că LMA (fie pentru ţara de producţie, fie în ţările de desfacere) este depăşit.

Major

Pentru acest punct critic de control, fermierul trebuie să întocmească şi să documenteze un plan. Planul trebuie să conţină o procedură documentată a acţiunilor corective necesare pentru cazurile când testele pentru reziduurile chimice arată valori ce depăşesc LMA permise. Acţiunile corective trebuie să includă; i) acţiuni pentru cultura afectată şi ii) identificarea şi înlăturarea cauzei problemei şi iii) acţiuni întreprinse pentru prevenirea re-apariţiei acestei probleme. Aceasta ar putea include, dar nu se limitează la:• Informarea clienţilor referitor la lotul de produse afectat (dacă produsele au fost deja livrate);• Extinderea perioadelor de abţinere (adică a intervalului până la recoltare) şi repetarea încercărilor după o anumită perioadă, dacă problema a fost identificată înainte de recoltare; dacă problema este descoperită după recoltare, se va efectua o analiză repetată pentru a controla încă o dată cultura;• Distrugerea produsului, cu excepţia cazurilor când poate fi identificată o altă piaţă ce acceptă nivelul existent de reziduuri.• Revizuirea procesului de aplicare a produselor de uz fitosanitar întreprins în câmp şi a altor activităţi, pentru a preveni apariţia depăşirii LMA. Hotărârea Guvernului Nr.1300 din Moldova adoptată la 31 decembrie 1998 prezintă cerinţele şi etapele privind retragerea produselor. Un sumar a acţiunilor este arătat în Planul 8.7.4.

8.7.5 Se respectă corect procedurile de prelevare a probelor?

Există dovezi documentate care demonstrează respectarea procedurilor privind prelevarea probelor. Prelevarea probelor poate fi efectuată de laborator sau de crescător, cu condiţia că procedura este.

Recom. O procedură model / mostră recomandată (similară celei recomandate de Codex şi Regulamentul UE) este anexată Procedură 8.7.5.

8.7.6

Laboratorul care testează produsele este acreditat de o autoritate naţională competentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent?

Există dovezi documentate clare fie pe antetul scrisorilor sau copii ale acreditării etc. că laboratoarele care efectuează testarea conţinutului de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar au fost acreditate în acest domeniu de o autoritate naţională competentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent (când se prezintă participarea la testele de confirmare a pregătirii profesionale, de exemplu, FAPAS (Laboratorul Ştiinţific Central)).

Minor

Pentru a îndeplini această cerinţă laboratorul de încercări pentru depistarea reziduurilor a produselor de uz fitosanitar trebuie să fie acreditat de Centrul de Acreditare în Domeniul Evaluării Conformităţii Produselor (CAECP). Lista laboratoarelor înregistrate la CAECP este anexată în Anexa 3 sau prin intermediul paginii de web http://www.acreditare.md. Dacă acreditarea nu este menţionată pe raportul de încercări prezentat de laborator, trebuie obţinută o copie a certificatului de acreditare.Notă: La 1 ianuarie 2006 laboratoarele din Moldova nu corespund cerinţelor Standardelor Internaţionale; această situaţie se va îmbunătăţi pe perioada 2006 prin acreditarea unui laborator cu suportul UE.

8.8 Păstrarea şi manipularea produselor de uz fitosanitar


Pagina: 17 din 35


8.8.1 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în conformitate cu regulamentele locale?

Depozitele de păstrare a produselor uz fitosanitar respectă toate legile şi regulamentele naţionale, regionale şi locale în vigoare. Minor

Toate produsele de uz fitosanitar din gospodărie trebuie păstrate într-un depozit sigur, care cel puţin îndeplineşte cerinţele minime locale de construcţii. Fermierul este responsabil pentru crearea unei încăperi sigure pentru păstrarea produselor de uz fitosanitar (prin definiţia minimă sigură înseamnă inaccesibil copiilor). Trebuie să se aloce încăperi separate pentru păstrarea: fertilizanţilor, produselor de uz fitosanitar, substanţele care trebuie lichidate, containerele goale de produse de uz fitosanitar care trebuie reciclate / distruse, lubrifianţi care urmează a fi utilizaţi şi deşeuri de lubrifianţi, motorină / combustibil, etc. De obicei acest depozit poate fi în aceiaşi construcţie, dar totuşi ele trebuie să fie clar separate şi marcate adecvat. Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate într-o încăpere separată ce poate fi încuiată, hainele de protecţie nu trebuie păstrate în aceiaşi încăpere. Cerinţele acestui punct de control este cuprins şi în Legea Nr.119 XV al Republicii Moldova cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi adoptată la 22 mai 2004.

8.8.2 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate într-un depozit adecvat?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite astfel încât sunt structural solide şi durabile. Fără N/A. Minor

Recomandările privind construirea depozitelor pentru păstrarea produsele de uz fitosanitar sunt descrise de Legea Nr.119 XV din Moldova. Depozitele trebuie construite din materiale adecvate în conformitate cu reglementele locale sau SNIP. Materialele utilizate pentru construcţie trebuie să fie durabile, rezistente la apă şi incendii, de exemplu, beton sau metal (sau cărămizi).Depozitele trebuie menţinute în stare bună. Uşile depozitului trebuie să fie din metal. Se cere ca depozitul:• Să poată fi încuiat;• Să nu poată fi supus fluctuaţiilor de temperatură, care ar putea afecta negativ produsele de uz fitosanitar depozitate;• Să fie construit din materiale rezistente la incendii şi amplasat într-o zonă unde nu este expus la riscuri; • Să fie bine aerisit;• Dotat cu iluminare adecvată pentru a garanta că etichetele şi instrucţiunile pot fi citite uşor şi procesele de măsurare pot fi efectuate (dacă e necesar).Unele gospodării medii utilizează dulapuri mari de metal cu poliţe a căror uşi pot fi încuiate, dulapurile sunt instalate în clădiri sigure care sunt destinate păstrării produselor de uz fitosanitar.

8.8.3 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite sigure?

Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în siguranţă şi încuiate. Fără N/A. Minor Toate produsele de uz fitosanitar trebuie să fie depozitate în depozite speciale, care sunt complet sigure şi pot fi izolate, cu

acces controlat şi restrâns.

8.8.4 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate la temperaturi adecvate?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite din materiale sau sunt amplasate astfel încât să nu permită temperaturi extreme. Fără N/A.

Minor Vezi mai sus.

8.8.5 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite rezistente la incendii?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite din materiale rezistente la incendii (cerinţă minimă RF 30: rezistenţă timp de 30 minute). Fără N/A.

Minor

Vezi mai sus.Nota: RF (Fire resistence) - Resistenta la foc. Capacitatea unui element individual (din constructie) de a indeplini functia de stabilitate, prevenind transmiterea excesiva de caldura, trecerea flacarilor, gazelor fierbinti si caracteristicile privind izolatia, pentru o perioada specifica de timp (15, 30, 60, 90, 120, 180 si 240 minute).

8.8.6Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine ventilate (în caz de circulare în depozit)?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar dispun de ventilaţie suficientă şi constantă cu aer proaspăt pentru a evita acumularea vaporilor periculoşi. Fără N/A.

Minor Vezi mai sus.

8.8.7 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine iluminate?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar au sau sunt amplasate în zone cu iluminare suficientă de lumină naturală şi artificială pentru ca toate etichetele să poată fi citite fără dificultate pe poliţe. Fără N/A.

Minor Vezi mai sus.

8.8.8 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate la distanţă de alte materiale?

Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate separat de alte materiale. Fără N/A. Minor

Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate în încăperi separate (separat de fertilizanţi, materialele de ambalare, containere pentru recoltare, materiale şi echipament pentru depozitarea produselor şi produsele recoltate etc.). De exemplu, Legea 119 XV din Republica Moldova şi Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. Vezi de asemenea Punctul 8.8.1.

8.8.9 Materialul poliţelor pe care se păstrează produsele de uz fitosanitar nu este absorbant?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt echipate cu poliţe neabsorbante, în caz de scurgeri, aşa, ca metalul, plasticul dur.

Recom.

Toate produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate pe poliţe făcute din materiale neabsorbante, de exemplu din metal sau plastic dur. Aceasta este necesar pentru că materialele absorbante (de exemplu, lemnul) absorb şi rămân reziduurile cauzate de la scurgerile de lichide sau pulberi ale produselor de uz fitosanitar. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

8.8.10Depozitul unde se păstrează produsele de uz fitosanitar poate combate scurgerile de substanţe?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar dispun de rezervoare de păstrare sau sunt protejate în conformitate cu volumul de lichid depozitat, pentru a se asigura că nu se vor produce scurgeri, infiltrări sau contaminări ale mediului extern. Fără N/A.

Minor

Podeaua depozitului de produse de uz fitosanitar trebuie să fie proiectată şi construită adecvat pentru a reţine scurgerile de lichide sau pulbere care ar putea avea loc. Încăperile trebuie să aibă joncţiuni rotunjite între podea şi pereţi şi borduri pe perimetrul zonei de păstrare şi / sau amestecare. Înălţimea bordurii perimetrului zonei de amestecare poate fi de câţiva centimetri, ea trebuie să fie construită astfel încât să nu prezinte pericol şi să nu fie o cauză pentru care lucrătorii alunecă şi cad. Pereţii depozitului trebuie construiţi astfel încât să reţină 110 % din conţinutul celui mai mare container din încăpere. Legislaţia Moldovei cuprinde cerinţele materialelor de construcţie pentru depozitele de produse de uz fitosanitar prezentate în SNiP II 108-78, acest SNiP poate fi procurat de la Institutul de Cercetări în Construcţii (INCERCOM), str. Independenţei 6/1, Preţul: 15 lei.


Pagina: 18 din 35


8.8.11 Există echipament de măsurare a produselor de uz fitosanitar?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sau secţiile de mestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar dacă sunt distincte, sunt echipate cu unelte de măsurare, a căror gradare la containere şi calibrare la cântare este verificată în fiecare an de fermieri. Fără N/A.

Minor

Echipament adecvat de măsurare şi amestecare (după cum se cere de instrucţiunile de pe etichetele produselor) trebuie să fie disponibil şi într-o stare excelentă. Persoana responsabilă trebuie să elaboreze şi să documenteze proceduri pentru operarea tuturor echipamentelor, pentru a se asigura că nu va avea loc contaminarea reciprocă cu substanţe de uz fitosanitar în timpul procesului de amestecare. Echipamentele de măsurare şi amestecare trebuie calibrate regulat pentru a se asigura că se amestecă cantităţi exacte de produse. Cântarul (şi alte echipamentele relevante) trebuie calibrat în conformitate cu Planul de calibrare 8.5.2/01 şi înregistrările respective Înregistrare 8.5.2/02.

8.8.12 Există unelte pentru amestecarea produselor de uz fitosanitar?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sau secţiile de amestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar dacă sunt distincte, sunt echipate cu unelte, aşa ca, căldări, surse de apă, etc. pentru manipularea sigură şi eficientă a tuturor produselor de uz fitosanitar care pot fi aplicate. Fără N/A.

Minor

Procesele de măsurare şi amestecare pot fi efectuate în aceiaşi încăpere în care se păstrează produsele de uz fitosanitar sau în într-o zonă separată. Dacă în acest scop se utilizează o zonă separată, de exemplu, în câmp, construcţia şi starea podelelor din acea zonă trebuie să fie similară cu cea din depozitul de păstrare. Amestecarea produselor se face într-o zonă adecvată, bine aerisită şi iluminată şi cu duşumea care nu permite scurgeri. Încăperea pentru amestecare nu trebuie să aibă scurgeri spre cursurile de apă, canalele pentru colectarea apei de ploaie sau canalizare. Duşumeaua / podeala trebuie să fie construită astfel încât să reţină scurgerile, după cum se stipulează în punctul 8.8.10.

8.8.13 Există mijloace contra scurgerilor?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar şi toate secţiile de amestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar sunt echipate cu un container din material absorbant inert, ca nisipul, mătură şi cârpă pentru podea şi pungi de plastic, care trebuie puse la vedere într-un anumit loc şi vor fi utilizate în cazul scurgerilor produselor de uz fitosanitar. Fără N/A.

Minor

Echipamentele de curăţare a scurgerilor din încăperile de depozitare, măsurare şi amestecare trebuie să includă:• Un container cu nisip sau alt material absorbant sigur;• Perii pentru podea, căuşe şi pungi de plastic.Adiţional, în caz de accident care cauzează incendiu sau daune / contaminarea personalului, trebuie să fie disponibile următoarele (în apropiere, dar nu în interiorul depozitului):• Fişa tehnică de securitate, acestea pot fi obţinute de la cei mai buni furnizori de substanţe agrochimice;• Indicatoare care prezintă acţiunile ce trebuie întreprinse în caz de urgenţă, care include solicitarea asistenţei medicale, a pompierilor şi asistenţă managerilor, instrucţiuni privind spălarea substanţelor chimice de pe piele şi în special a ochilor cu foarte multă apă timp de 15 minute. Vezi Secţiunea Sănătate şi Siguranţă, Punctul de control 12.2.4 de mai jos. Aceste indicatoare trebuie să conţină şi desene, dacă unii lucrători nu posedă limba româna sau rusă;• Numerele de urgenţă a pompierilor şi asistenţei medicale şi locul amplasării celui mai apropiat telefon.

8.8.14Numai lucrătorii cu pregătire oficială pentru a manipula produsele de uz fitosanitar au chei şi acces la ele?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt încuiate şi accesul fizic este permis numai în prezenţa persoanelor care pot demonstra că deţin pregătire oficială pentru a manipula şi utiliza produsele de uz fitosanitar în siguranţă. Fără N/A.

Minor

Numai personalul autorizat are acces în depozitul de produse de uz fitosanitar. Persoanele autorizate trebuie instruite corespunzător. Toate persoanele implicate în manipularea şi gestionarea produselor de uz fitosanitar din gospodărie trebuie să absolvească cu succes un curs aprobat privind manipularea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar. Trebuie întocmită şi păstrată o listă a personalului aprobat în cadrul gospodăriei. De exemplu, Înregistrare 8.8.14/01.

8.8.15 Există documente rapid disponibile pentru stocul de produse?

Lista inventarului stocului care indică conţinutul depozitului este întocmită şi actualizată cel puţin o dată la 3 luni. Minor

Este necesar inventarierea stocului de produse de uz fitosanitar sau un sistem echivalent. Înregistrările ce se referă la produsele de uz fitosanitar care sunt păstrate în depozitele acestei gospodării trebuie întocmite şi actualizate cel puţin o dată la 3 luni. Înregistrările de inventariere trebuie să conţină toate produsele de uz fitosanitar din depozit, inclusiv data, denumirea comerciale şi cantitatea depozitată. O copie a inventariere stocului trebuie păstrată în afara depozitului în caz de incendiu sau urgenţe ce nu permite accesul. Înregistrări recomandate privind Stocul zilnic Înregistrare 8.8.15/01 şi înregistrări recomandate privind Inventarierea trimestrială a stocurilor Înregistrare 8.8.15/02.

8.8.16 Toate produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în ambalajul lor original?

Toate produsele de uz fitosanitar din depozit sunt păstrate în containerele şi ambalajul lor originale, iar în caz că ambalajul original afost deteriorat, ambalajul nou va conţine toată informaţia de pe eticheta originală. Fără N/A.

Minor

Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate întotdeauna în containerele lor originale. Dacă containerul este afectat într-atât încât are loc scurgerea produsului, el trebuie reambalat cu precauţie şi în siguranţă într-un alt container de un operator instruit. Toate etichetele originale cu informaţiile respective trebuie transferate permanent pe noul container. De exemplu, Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.

8.8.17

Numai produsele de uz fitosanitar care sunt aprobate spre utilizare pentru creşterea culturilor incluse în asolament sunt păstrate separat în depozit?

Toate produsele de uz fitosanitar din depozit la zi sau care sunt incluse în registrele de înnoire a stocurilor sunt aprobate şi înregistrate oficial (punctul 8.2.3) pentru aplicare la culturile incluse în programul de asolament. Alte produse de uz fitosanitar sunt identificate clar şi păstrate separat de produsele de uz fitosanitar EUREPGAP®.

Minor

Depozitul pentru produsele de uz fitosanitar trebuie să conţină numai acele pesticide care vor fi utilizate pentru culturile ce urmează a fi certificate EUREPGAP® şi care sunt enumerate în lista produselor de uz fitosanitar utilizate, sau care vor fi utilizate (adică Înregistrare 8.2.3/01). Orice alte produse de uz fitosanitar (de exemplu, pentru zonele împădurite sau gestionarea forestieră sau pentru producerea porumbului) trebuie păstrate în alte depozite (similar de sigure). Aceasta se face pentru a preveni contaminarea reciprocă între produsele de uz fitosanitar cu grad sporit de toxicitate (de exemplu, pentru zonele împădurite) şi pesticidele utilizate pentru fructele şi legumele proaspete.

8.8.18 Lichidele nu sunt păstrate pe poliţele de asupra pulberilor?

Toate produsele de uz fitosanitar lichide sunt păstrate numai pe poliţele care sunt mai jos de poliţele pe care se păstrează produsele sub formă de pulbere sau granule. Fără N/A.

Minor

Cerinţele EUREPGAP® specifică ca toate produsele de uz fitosanitar lichide să fie păstrate pe poliţele de mai jos faţă de poliţele pe care se păstrează produsele sub formă de pulbere sau granule (aceasta se face pentru ca lichidele să nu picure sau să se scurgă peste alte produse). NOTĂ: Produsele de uz fitosanitar nu trebuie depozitate niciodată direct pe duşumea; ele trebuie păstrate pe poliţe din material potrivit sau în containere secundare curate de plastic sau palete din metal.

8.9 Containerele goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar


Pagina: 19 din 35


8.9.1 Containerele goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu sunt reutilizate?

Nu există înregistrări că aceste containere au fost sau sunt re-utilizate în orice formă sau mod. Fără N/A. Minor

Containerele goale ale produselor de uz fitosanitar nu trebuie re-utilizate în alte scopuri. Containerele curăţite trebuie să fie depozitate într-o zonă specială sau container special, marcat (semn de pericol) şi protejat (încuiat). Ele trebuie distruse / lichidate printr-un proces controlat şi aprobat (de exemplu, organizat de furnizorul de produse de uz fitosanitar) sau în conformitate cu o procedură documentată care respectă regulamentele ţării. De exemplu, Legea Nr.119 XV al Republicii Moldova cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi adoptată la 22 mai 2004. Ideal ar fi ca producătorul să semneze un acord cu furnizorul de produse de uz fitosanitar că va accepta returnarea containerele goale. O copie a acestui acord şi chitanţele pentru containerele returnate trebuie să fie păstrate.

8.9.2Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu permite expunerea oamenilor?

Sistemul de lichidare a containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar asigură că oamenii nu pot veni în contact fizic cu ele, datorită existenţei unui punct sigur de păstrare, unui sistem sigur de manipulare înainte de lichidare şi a unei metode de lichidare care nu permite expunerea fiinţelor umane. Fără N/A.

Minor

Situaţia ideală este când containerele goale sunt păstrate în containere mari sau containere (de exemplu, confecţionate din plasă de metal) protejate, încuiate, în încăperi impermeabile la apă. Încăperile se vor marca cu semne de pericol. Accesul se limitează doar personalului autorizat. Containerele goale se întorc furnizorilor cât de repede posibil. Personalul trebuie să manipuleze containerele de metal, şi nu cu containerele goale.

8.9.3Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu permite contaminarea mediului?

Sistemul de lichidare a containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar minimizează riscurile de contaminare a mediului, cursurilor de apă, florei şi faunei, datorită existenţei unui punct sigur de păstrare, unui sistem sigur de manipulare înainte de lichidare şi o metodă de lichidare sigură pentru mediu. Fără N/A.

Minor Dacă există o metodă de lichidare a containerelor goale (de exemplu, prin intermediul furnizorului), managerul trebuie să aibă un contract cu furnizorul / agent licenţiat privind colectarea deşeuri pentru lichidarea containerelor de produse de uz fitosanitar.

8.9.4 Se utilizează sistemele oficiale de colectare şi lichidare?

Dacă există sisteme oficiale de colectare şi lichidare, se menţin registre documentate de participare a fermierului la ele. Minor Dacă se aplică un sistem de colectare, fermierii trebuie să păstreze o copie a contractului şi chitanţele.

8.9.5

Containerele nu sunt re-utilizate, iar pentru cazurile când există un sistem de colectare, sunt ele depozitate adecvat, etichetate şi manipulate în conformitate cu regulile sistemului de colectare?

Toate containerele goale în care s-au păstrat produsele uz fitosanitar nu sunt re-utilizate, şi au fost depozitate adecvat, etichetate şi manipulate în conformitate cu cerinţele sistemului oficial de colectare şi lichidare, în cazurile în care există. Fără N/A.

Minor

Containerele goale de produse de uz fitosanitar trebuie să fie clătite de trei ori înainte de lichidarea lor, după cum e descris pe etichetă. Instrucţiuni documente adecvat (Punctul 8.2.6) trebuie să fie disponibile pentru operatorul care aplică produsele de uz fitosanitar şi care este responsabil pentru clătirea containerelor goale, se turnă apa în stropitor cu care s-au clătit de trei ori containerul înainte de a adăuga volumul final de apă la soluţia pentru stropire.

8.9.6

Containerele sunt spălate, fie prin intermediul unui dispozitiv integrat cu presiune de pe echipamentul de aplicare sau cel puţin cu apă de 3 ori?

Există pe echipamentul de aplicare un dispozitiv integrat cu presiune de spălare a containerelor sau există instrucţii scrise clare de a spăla fiecare container de 3 ori înainte de lichidare. Fără N/A.

MinorContainerele trebuie clătite de trei ori, fie automatizat cu ajutorul echipamentului de stropire, sau de persoana responsabilă pentru amestecarea substanţelor, ca în punctul 8.9.5 de mai sus. După clătire containerele trebuie păstrate într-o zonă sigură până a fi distruse / lichidate după cum se specifică în punctul 8.9.2 de mai sus.

8.9.7

Deşeurile de la spălarea containerelor în dispozitivul integrat cu presiune sunt reintroduse în rezervorul echipamentului de aplicare?

Deşeurile de la spălarea containerelor în dispozitivul integrat cu presiune sunt întotdeauna reintroduse în rezervorul echipamentului de aplicare pentru amestecare, fie cu ajutorul dispozitivului de manipulare a containerelor sau în baza unei proceduri scrise pentru operatorii echipamentului de aplicare. Fără N/A.

Minor Vezi mai sus.

8.9.8 Containerele goale sunt păstrate într-un loc sigur înainte de lichidare?

Există un loc special de păstrare sigură pentru toate containerele goale care au conţinut produse de uz fitosanitar înainte de lichidare, care este izolat de recoltă şi materialele de ambalare, adică încuiat permanent şi cu acces limitat pentru persoane şi animale.

Minor Vezi mai sus.

8.9.9 Se respectă toate regulamentele locale de lichidare sau distrugere a containerelor?

Dacă există legislaţie, regulamente regionale, de stat şi locale s-au respectat acestea referitor la lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar.

Minor Dacă managerul nu cunoaşte aceste regulamente, trebuie să contacteze agenţiile sau secţiile ecologice locale şi / sau o autoritatea guvernamentală locală referitor la metoda corectă de manipulare şi lichidare a containerelor.

8.10.1Produsele de uz fitosanitar ieşite din uz sunt păstrate în siguranţă, marcate şi lichidate de organizaţii autorizate şi aprobate?

Există înregistrări documentate care indică că produsele de uz fitosanitar ieşite din uz au fost lichidate de organizaţii de stat aprobate. Când nu este posibil, produsele de uz fitosanitar ieşite din uz sunt păsatrate în siguranţă şi marcate.

Minor

Toate produsele de uz fitosanitar sau produsele care au fost păstrate cu depăşirea datei de expirare a valabilităţii sau nu mai pot fi utilizate, trebuie identificate şi înregistrate în inventarierea trimestrială a stocurilor (Înregistrări 8.8.15/02). Aceste produse de uz fitosanitar trebuie izolate pentru o lichidare corectă. Se recomandă ca produsele ieşite din uz şi produsele cu ambalajul deteriorat să fie returnate furnizorului spre lichidare.

9. RECOLTARE

8.10 Produse de uz fitosanitar ieşite din uz

9.1 Igiena


Pagina: 20 din 35


9.1.1S-a efectuat analiza riscurilor igienice pentru recoltare şi procesul de transportare până la fermă?

Există o evaluare a riscurilor (naţională, sectorială sau individuală) documentată şi actualizată (revizuită anual), care acoperă aspectele de igienă ale procesului de recoltare, după cum se detaliază în punctul de control 9.1.2. Fără N/A.

Major

Dacă fermierii au documentat şi au implementat Analiză Riscurilor şi Evaluarea Riscurilor (de exemplu, Certificarea HACCP), în această secţiune nu se vor cere alte acţiuni, documentaţia relevantă şi înregistrările vor cuprinde cerinţele de la punctele 9.1.1 până la 9.1.5. Fermierii care nu sunt în prezent certificaţi conform cerinţelor sistemului HACCP trebuie să elaboreze o analiză a riscurilor şi să întocmească un plan de management, ar fi bine să solicite asistenţa unui expert în domeniu pentru a documenta analiza evaluării riscurilor. Evaluarea riscurilor de igienă trebuie să includă:• Identificarea pericolelor igienice în procesul de recoltare la fiecare etapă / câmp;• Evaluarea riscurilor generate pentru fiecare pericol identificat;• Identificarea acţiunilor prevenire şi corective. Pentru a identifica mai uşor riscurile, este mai bine să se identifice mijloacele utilizate pentru recoltare (containere pentru produsele recoltare, echipament, ambalaje, personalul etc.) şi riscurile asociate intrărilor: chimice, microbiologice şi fizice. Vezi analiza riscurilor Înregistrare 9.1.1/01. Ghid privind riscurile / pericolele potenţiale (include contaminarea ca rezultat a practicilor nesatisfăcătoare de igienă, chimicale, sticlă, metal, pierderea cuţitelor / pixuri ) care sunt prezentate în Informaţii Generale 9.1.1/02.

9.1.2 Pentru procesul de recoltare s-a implementat procedura de igienă?

În rezultatul analizei riscurilor la recoltare şi transportare până la fermă, s-a implementat o procedură documentată de igienă. Major

Pe baza analizei riscurilor, gospodăria trebuie să întocmească un plan sau o procedură documentată, care stipulează toate procedurile de igienă care vor fi respectate în timpul recoltării, de exemplu Plan 9.1.2/04. Trebuie aplicate standarde de igienă adecvate pentru a minimiza riscrile contaminării microbiologice, chimice şi fizice a produselor din partea personalului (inclusiv membrii familiei) şi echipamentului care vine în contact direct sau indirect cu produsele agricole.Personalul şi fermierii trebuie să îndeplinească în permanenţă aceste cerinţe. Alte dovezi ale respectării acestor cerinţe sunt cerute de punctul de control 10.1.2 pentru operaţiile de manipulare a produselor. Înregistrările recomandate pentru demonstrarea respectării cerinţelor igienice sunt:• Planul de tratarea sanitară şi monitorizare: de exemplu, 9.1.2/01• Înregistrările privind tratarea sanitară 9.1.2/02 şi Înregistrări privind monitorizarea 9.1.2/03.• Înregistrări privind instruirea personalului în domeniul igienei: de exemplu, 12.2.2. Tot personalul, inclusiv lucrătorii sezonieri şi de ocazie trebuie să fie instruiţi în domeniul igienei. Instruirea nu va fi îndelungată şi un ghid pentru instruirea personalului se anexează la acest Ghid în Anexa 6.

9.1.3Procedura igienică pentru procesul de recoltare include containerele şi instrumentele?

Containerele reutilizabile, instrumentele de recoltare (foarfece, cuţite, secatore) şi echipament de colectare (maşini) sunt curăţate, există un plan de curăţare şi dezinfectare (cel puţin o dată pe an) pentru a preveni contaminarea produsului în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice pentru recoltare.

Major

Trebuie să existe :1. Un plan documentat de tratare sanitară a tuturor containerelor şi echipamentelor utilizate în procesul de recoltare, cel puţin o dată pe an, dar ideal, de fiecare dată când se murdăresc etc.; 2. Toate echipamentele utilizate în procesul de recoltare (cuţite, foarfece, etc.) trebuie să fie tratate sanitar cel puţin o dată pe zi în timpul perioadei de recoltare şi păstrate în condiţii sigure când nu sunt utilizate;3. Lubrifianţii, uleiul, combustibilul, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere trebuie să fie separat de echipamentul utilizat la recoltare pentru a preveni contaminarea chimică şi fizică a produselor şi a ambalajelor, containerelor şi materialelor.

9.1.4

Procedura igienică pentru procesul de recoltare include manipularea produselor recoltate şi produsele ambalate şi manipulate direct în câmp, livadă sau seră?

Toate produsele ambalate şi manipulate direct în câmp, livadă sau seră nu trebuie lăsate în câmp peste noapte, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei. Toate produsele din câmp trebuie să fie acoperite pentru a preveni contaminarea în timpul ambalării şi transportării (de pe câmp sau de la gospodării la destinaţia de păstrare), în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei. Dacă produsele recoltate sunt ambalate şi păstrate la gospodărie, spaţiile de depozitare trebuie curăţate şi, în cazurile aplicabile, se menţin şi se documentează temperatura şi umiditatea, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei.

Major

Această secţiune se referă la pre-ambalarea în ambalaje de consum sau de desfacere în câmp sau în spaţii specializate mobile, care pot fi transportate de pe un câmp pe altul.• Echipamentul de recoltare trebuie să fie tratat sanitar şi igienizat regulat şi trebuie să existe un plan de tratare sanitară, instrucţiuni de tratare sanitară şi înregistrări al activităţilor de tratare sanitară;• Produsele recoltate nu trebuie lăsate în câmp peste noapte şi trebuie acoperite în timpul transportării şi depozitării;• Produsele recoltate sau ambalate în gospodărie trebuie depozitate şi păstrate în încăperi închise, curate, bine iluminate şi ventilate;• Produsele care trebuie păstrate în încăperi cu temperaturi controlate trebuie pastrate in camere frigorifice curate, la temperaturile adecvate şi / sau un nivel de umiditate controlat. Trebuie menţinute înregistrări a temperaturii şi conţinutului de umiditate, de exemplu, în Înregistrare 9.1.4/01.Lubrifianţii, uleiul, combustibilul, vopseaua, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere, etc. trebuie păstrate separat de toate încăperile de ambalare, manipulare şi păstrare pentru a preveni contaminarea chimică şi fizică a produselor agricole, containerelor şi materialelor de ambalare.

9.1.5Procedura igienică pentru procesul de recoltare include transportarea produselor la gospodărie?

Vehiculele gospodăriei utilizate pentru transportarea produselor utilizate şi pentru alte scopuri decât transportarea produselor agricole, sunt curăţite şi menţinute în stare de lucru, există un program de curăţare care nu permite contaminarea produselor (cu sol, murdărie, fertilizanţi organici, scurgeri, etc.), în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei.

Major

Toate mijloacele de transport (dar în special, transportul utilizat în alte scopuri) trebuie menţinut curat în conformitate cu planul stabilit. Transportul utilizat pentru transportarea produsele alimentare nu trebuie utilizat pentru transportarea produselor de uz fitosanitar, fertilizanţilor anorganici sau organici, lubrifianţilor, motorinei, uleiurilor tehnice de orice tip, vopselelor sau altor chimicale.


Pagina: 21 din 35


9.1.6Lucrătorii implicaţi în recoltare au acces la echipament curat de spălare a mâinilor în vecinătatea locului unde lucrează?

La dispoziţia lucrătorilor implicaţi în recoltare se pun unităţi mobile sau fixe de spălare a mâinilor la distanţă de cel puţin 500 m şi ele sunt igienizate. Fără N/A.

Major

Managementul gospodăriei trebuie să asigure toţi lucrătorii cu WC-uri adecvate, cu dispozitive de spălat pe mâini de calitate şi menţinute în condiţii bune, care sunt amplasate la mai puţin de 500 de metri de la locul de muncă. Unităţile de spălare a mâinilor trebuie să dispună de apă curgătoare, săpun fără parfum şi mijloace de uscare a mâinilor de o singură folosinţă (şerveţele de hârtie sau uscătoare cu aer cald). WC-urile trebuie să fie dotate cu semne, care informează personalul că trebuie să se spele pe mâini după folosirea toaletei. Nu sunt necesare înregistrări. Fermierul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi. Unităţile de spălare a mâinilor trebuie să fie incluse în Planul de tratare sanitară şi Monitorizare şi Înregistrări pentru ariile relevante.

9.1.7Lucrătorii implicaţi în recoltare au acces la toalete curate în vecinătatea locului unde lucrează?

La dispoziţia lucrătorilor implicaţi în recoltare se pun unităţi mobile sau fixe de WC la distanţă de cel puţin 500 m şi ele sunt igienizate la timp. Fără N/A.

Minor O soluţie a acestei probleme ar fi dotarea cu WC-uri adecvate conectate la rezervoare sau canalizare în cadrul tuturor clădirilor pe teritoriul gospodăriei cât şi în afară. Facilităţile WC-urilor trebuie să fie incluse în Planul de tratare sanitară şi Monitorizare şi Înregistrări pentru ariile relevante.

9.2.1 Containerele de produse sunt utilizate exclusiv pentru produsele agricole?

Containerele de produse sunt utilizate numai pentru produsele agricole, adică, nu sunt utilizate pentru chimicale agricole, lubrifianţi, ulei, substanţe de curăţare, resturi de plante sau alt gunoi, în calitate de pungi pentru mâncare, pentru instrumente, etc.).

Recom.

Containerele pentru produsele agricole şi materialele de ambalare nu trebuie utilizate în alte scopuri decât pentru fructele şi legumele pentru care au fost produse. Containerele nu trebuie niciodată utilizate pentru păstrarea lucrurilor personale, pungilor cu mâncare, produselor de uz fitosanitar, uleiului, instrumentelor, etc. Nu sunt necesare înregistrări. Fermierul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

9.2 Containerele de ambalare/recoltare la gospodărie


Pagina: 22 din 35


9.3.1

Gheaţa utilizată pentru produse în timpul recoltării este produsă din apă potabilă şi în condiţii sanitare pentru a preveni contaminarea produselor?

Toată gheaţa utilizată în timpul recoltării trebuie să fie produsă din apă potabilă şi în condiţii sanitare pentru a preveni contaminarea produselor.

Recom.

Acest punct include utilizarea apei, inclusiv a gheţii, pe durata proceselor de manipulare, care include recoltarea, ambalarea şi păstrarea. Dacă gheaţa este produsă de fermieri, trebuie menţinute înregistrări privind prelevarea mostrelor de apă şi rezultatele încercărilor, sau un certificat de conformitate sau raport de încercări de la furnizorul de gheaţă. Dacă este necesar sau se aplică tratarea apei, trebuie să se menţină înregistrări privind tratamentul apei. Dacă gheaţă este utilizată în procesele de manipulare a produselor, trebuie să deţineţi un certificate igienic pentru apă în conformitate cu GOST 2874 de la un laborator acreditat în conformitate cu ISO 17025 / EN 45001.

10.1.1 S-a efectuat analiza riscurilor igienice pentru procesul de manipulare a produselor?

Există o evaluare a riscurilor (naţională, sectorială sau individuală) documentată şi actualizată (revizuită anual), care acoperă aspectele de igienă ale procesului de manipulare.

Minor

Gospodăriile / casele de ambalare care au implementat şi certificat un sistem pe baza principiilor HACCP, aceste cerinţe sunt deja îndeplinite. Casele de ambalare care nu sunt certificate în conformitate cu cerinţele HACCP trebuie să documenteze un studiu privind analiza riscurilor igienice ale operaţiilor de manipulare şi ambalare. Analiza riscurilor trebuie să acopere toate ariile şi operaţiunile în cadrul companiei şi riscurile de contaminare a produselor agricole la orice etapă privind chimicale, microorganismele sau riscuri fizici, care include contaminarea cu produse de uz fitosanitar, substanţe de tratare sanitară, uleiuri, substanţe de ungere, microbi sau ciuperci, aşchii de lemn sau cioburi de sticlă. Multe din aceste riscuri sunt cuprinse în punctele de la 10.1.1 până la 10.1.5. Înregistrările privind analiza riscurilor trebuie îndeplinite şi menţinute în conformitate cu Înregistrarea 10.1.1. Ghid privind riscurile / pericolele potenţiale, care sunt prezentate în Informaţii Generale 9.1.1/02.

10.1.2 Pentru procesul de manipulare s-a implementat procedura de igienă?

În rezultatul analizei riscurilor igienice la manipulare, s-a implementat o procedură documentată de igienă (contra contaminanţilor fizici, chimici şi microbiologici).

Minor

Procedurile de igienă trebuie elaborate şi documentate pe baza analizei pericolelor / evaluării riscurilor în aceiaşi manieră ca şi în cazul evaluării riscurilor privind Procesul de Recoltare (punctul 9.1.1.), dar trebuie să cuprindă fiecare secţie a casei de ambalare, de la recepţia produselor până la livrarea lor. Procedurile de igienă pentru casa de ambalare pot include cerinţe similare ca şi în cazul Procesului de Recoltare (vezi punctul 9.1.2/04), la fel trebuie să includă toate secţiile de la recepţie până la livrare. Aceste proceduri trebuie abordate la fel ca în punctul de control 9.1.2.

10.1.3Lucrătorii au acces la toalete curate şi unităţi de spălare a mâinilor în vecinătatea locului de lucru?

Trebuie să existe toalete în stare bună cu facilităţi de spălare a mâinilor, echipate cu săpun neparfumant şi apă în vecinătate, dar nu trebuie să aibă ieşire directă spre zona de manipulare a produselor, cu excepţia cazurilor când uşa se închide automat. Cu excepţia cazurilor că există declaraţii pentru fiecare produs înregistrat de la Secţia Manipularea Produselor, fără N/A.

Minor

Pentru respectarea cerinţelor igienice, managementul trebuie să asigure cu facilităţi de spălare şi mijloace de uscare a mâinilor de o unică folosinţă pentru personal, la fiecare intrare în casa de ambalare (sau a depozitului frigorific care nu este legat cu casa de ambalare). Tot personal trebuie să se spele pe mâini înainte de a intra în încăperile de manipulare a produselor agricole. Adiţional, tot personalul trebuie să aibă acces la toalete şi facilităţi de spălare a mâinilor care sunt:• Separate de încăperile de manipulare a produselor agricole prin cel puţin două uşi;• Tratate sanitar şi reparate adecvat, dotate cu planuri privind tratarea sanitară şi înregistrări privind tratarea sanitară;• Echipate cu mijloace adecvate de spălare şi uscare a mâinilor în mod igienic (uscătoare cu aer cald sau şerveţele de o singură folosinţă);• Permit eliminarea în mod igienic a deşeurilor menajere / apelor menajere;• Minimizează riscul contaminării terenurilor agricole, a produselor agricole, a materialelor de ambalare şi aprovizionare cu apă. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

10.1.4Lucrătorii au primit instrucţiunile de bază privind aspectele igienice înainte de a începe lucrările de manipulare a produselor?

Există dovezi (adică, registre semnate de participare, certificate de la companii externe) că lucrătorii au primit instrucţii inteligibile verbale şi documentate privind aspectele relevante ale igienei şi manipularea produselor, inclusiv igiena personală, adică, spălarea pe mâini, bijuteriile, lungimea şi igiena unghiilor, etc.; curăţenia hainelor; comportamentul personal, adică, interzicerea fumatului, scuipatului, luării mesei, masticării, parfumatului, etc. Cu excepţia cazurilor că există declaraţii pentru fiecare produs înregistrat de la Secţia Manipularea Produselor, fără N/A..

Major

Personalul trebuie instruit în domeniul bunelor practici de igienă personală. Un ghid de instruire recomandat se anexează în Anexa 6. Instruirea trebuie susţinută prin ghiduri şi / sau instrucţiuni documentate, promovate prin semne uşor de înţeles şi plasate în arii relevante. Instrucţiunile trebuie să cuprindă toate cerinţele pentru igiena personală, comportamentul şi starea sănătăţii. Trebuie menţinute înregistrări privind instruirea întregului personal care manipulează produsele alimentare, inclusiv persoanele din conducere. Instruirea în teren sau instruirea prin intermediul grupurilor industriale, în cadrul universităţilor locale sau din partea unui expert acceptat de toţi, dar trebuie să existe dovezi documentate a acestor instruiri. Următoarele înregistrări vor cuprinde această cerinţă:• Înregistrări privind instruirea individuală 12.2.2/01 sau înregistrări privind instruirea în grup, de exemplu, 12.2.2/02 (semnate de instructori şi personalul instruit) pentru lucrătorii instruiţi sezonieri şi de ocazie;• Certificate ale cursurilor de instruire în exterior, dacă sunt disponibile.De asemenea, vezi cerinţa 9.1.2/04 privind procedura igienică. Instruirea trebuie promovată şi prin semnele de igienă plasate în încăperile de producere şi spaţiile sanitare, de exemplu, „Acum spălaţi-vă pe mâini” în toalete, şi semne amplasate în toate încăperile care interzic scuipatul, consumul alimentelor şi fumatul.

9.3 Ambalarea produselor imediat după recoltare. Această cerinţă nu se alică dacă nu utilizează gheaţa pentru a răci produsul la gospodărie.

10. MANIPULAREA PRODUSELOR. Acest capitol se aplică de fermierii care ambalează produsele proaspete fără prelucrare (adică, uscare, congelare, conservare). Fermierii care nu dispun de casă de ambalare trebuie să scrie o declaraţie de excludere privind Manipularea Produselor pentru auditorul EUREPGAP® în care se stipulează că ei nu calibrează sau ambalează produsele în câmp imediat după recoltare.

10.1 Igiena


Pagina: 23 din 35


10.1.5Lucrătorii îndeplinesc instrucţiunile privind igiena în procesul de manipulare a produselor?

Există dovezi că lucrătorii îndeplinesc instrucţiunile privind igiena personală şi îmbrăcămintea, adică, spălarea pe mâini, bijuteriile, lungimea şi igiena unghiilor, etc.; comportamentul personal, adică, interzicerea fumatului, scuipatului, masticării, luării masei, parfumatului, etc. Cu excepţia cazurilor când există declaraţii pentru fiecare produs înregistrat de la Secţia Manipularea Produselor, fără N/A.

Minor

Inspecţiile interne trebuie întreprinse de management la anumite intervale de timp pentru a evalua nivelul de respectare a cerinţelor privind practicile de igienă şi pentru a iniţia şi implementa acţiuni corective în caz de necesitate. Aceasta inspecţie poate fi realizată prin supravegherea lucrătorilor privind respectarea instrucţiunilor de igienă personală şi de curăţenie a hainelor, adică, spălatul pe mâini, purtarea bijuteriilor, lungimea şi curăţenia unghiilor, etc.; comportamentul personal, adică, nu se fumează, nu se scuipă, nu se consumă alimente, nu se mestică nimic, nu se parfumează, etc.Sunt prezentate câteva înregistrări recomandate pentru a demonstra îndeplinirea acestei cerinţe :• Înregistrarea instruirii în domeniul procedurilor de igienă 12.2.2/01;• Înregistrarea inspecţiei interne / monitorizarea igienei personalului 10.1.5/01;• Înregistrări a acţiunilor corective, de exemplu, 2/02, dacă sunt întreprinse;• Certificate medicale personale, dacă e cazul;• Declaraţia semnată de lucrători că ei nu sunt purtători ai bolilor contagioase, când au fost angajaţi, înainte de fiecare sezon de recoltare / manipulare. De exemplu, Înregistrare 10.1.5/02.

10.2.1Apa pentru ultima spălare a produselor este potabilă sau declarată potrivită pentru acest scop de autorităţile competente?

În ultimele 12 luni s-a efectuat analiza apei la punctul de intrare în maşina de spălat. Limitele parametrilor analizaţi se află în limitele acceptate de OMS sau sunt recunoscute ca fiind sigure pentru industria alimentară de către autorităţile competente..

Major

Apă potabilă înseamnă apă care e bună pentru consum uman. Apa utilizată pentru spălarea produselor după recoltare trebuie să fie testată în fiecare an la un laborator acreditat ISO 17025 / EN 45001 pentru a determina gradul de corespundere a conformităţii cu standardul GOST 2874 „Apă potabilă”. În fiecare an trebuie de obţinut un certificat igienic / conformitate pentru apa utilizată, cea ce confirmă respectarea cerinţelor igienice.

10.2.2

Dacă apa pentru ultima spălare a produselor este returnabilă, ea a fost filtrată, iar nivelurile pH, de concentrare şi expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat?

Dacă apa pentru ultima spălare a produselor este returnabilă, ea este filtrată şi dezinfectată, iar nivelurile pH, de concentrare şi expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat, documentându-se corespunzător. Filtrarea trebuie să includă sisteme eficiente contrasubstanţelor solide şi suspensii, cu un program de rutină de curăţare în conformitate cu utilizarea şi volumul apei.

Major

În mod ideal, întotdeauna se utilizează apă potabilă proaspătă pentru spălarea produselor agricole. Acest punct de control nu se aplică de casele de ambalare dacă ele nu utilizează apă re-circulată pentru ultima spălare a produselor. Termenul „agent sanitar” este în general utilizat în locul termenului „dezinfectant”. Agentul sanitar este o substanţă chimică care se adaugă în apă pentru a reduce nivelul microorganismelor şi a face apă sigură pentru scopul preconizat. Apa re-circulată este apa utilizată în procesul de spălare a produselor mai mult de un lot / schimb. Această apă trebuie supusă procesului de tratare: adică, dezinfecţie, sedimentare şi filtrare. Trebuie menţinute înregistrări necesare privind monitorizarea sistematică a pH, concentraţiei şi nivelului de expunere la agentul sanitar. Se recomandă înregistrarea 10.2.2/01, care poate fi ajustată privind particularităţile individuale a procesului.

10.2.3 Laboratorul care efectuează testarea apei este acreditat?

Testarea apei cu care se spală produsele se efectuează de un laborator acreditat conform ISO 17025 sau de organizaţie naţională echivalentă sau care poate demonstra documentar că este în curs de obţinere a acreditării.

Recom.

Laboratoarele acreditate de Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor (CAECP) trebuie să efectueze încercări pentru apa utilizată. Lista laboratoarelor acreditate de CAECP (acreditate conform ISO 17025) este ataşată la prezentul Ghid, Anexa 3. Certificatul igienic / conformitate pentru apă testată este suficient pentru a demonstra că analizele s-au efectuat de laboratoare acreditate.

10.3.1 Se respectă toate instrucţiunile de pe etichetă?

Există documente şi proceduri clare, aşa ca registre privind aplicarea biocizilor, ceară vegetală şi produselor de uz fitosanitar utilizaţi după recoltare, şi privind datele de ambalare/livrare a produselor tratate, care demonstrează că instrucţiunile de pe etichetele chimicalelor aplicate produselor agricole au fost respectate.

Major

Tratarea tuturor produselor după recoltare (cu fumiganţi, insecticide, fungicide sau alte substanţe chimice) trebuie efectuată în conformitate cu instrucţiunile de pe etichete, detaliile trebuie înregistrate după cum se indică mai jos şi trebuie de respectat strict toate intervalele.Înregistrările trebuie să conţină:• Datele aplicării;• Produsele agricole tratate (inclusiv numărul lotului);• Casa de ambalare, câmpul sau altă încăpere unde a fost efectuat tratamentul;• Denumirea comercială a produsului utilizat;• Justificarea utilizării produsului pentru tratare (adică, „De ce” este necesar să se aplice chimicalele);• Cantitatea aplicată;• Rata aplicată;• Metoda aplicării;• Durata aplicării;• Echipamentul de protecţie utilizat;• Data ambalării / livrării;• Numele persoanei care a recomandat aplicarea;• Numele operatorului care a aplicat chimicalele.Înregistrări recomandate 10.3.1/01.

10.2 Spălarea produselor după recoltare

10.3 Proceduri după recoltare. Aplicabil numai în cazul existenţei procedurilor după recoltare.


Pagina: 24 din 35


10.3.2

Pentru produsele protejate se utilizează numai biocizii, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar oficial înregistrate în ţara de desfacere după recoltare?

Toţi biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar utilizaţi în perioada după recoltare sunt oficial înregistraţi sau permise de organizaţia guvernamentală corespunzătoare din ţara de aplicare şi sunt aprobate spre utilizare după recoltare conform instrucţiunilor de pe etichetă. Dacă nu există un program oficial de înregistrare, vezi îndrumarul EUREPGAP®, Anexa 2 la acest document şi Codul Internaţional de Reguli ale FAO privind Distribuirea şi Utilizarea Pesticidelor.

Major

Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.2. Un biocid poate fi un fungicid sau un dezinfectant, aşa ca hipocloritul de sodiu, el este un produs chimic pentru combaterea microorganismelor nedorite. Pentru a putea demonstra respectarea acestei cerinţe trebuie întocmite următoarele documente şi menţinute înregistrări:• Facturile pentru produse de uz fitosanitar / biocizi (dezinfectant);• Înregistrări de aplicare a produse de uz fitosanitar după recoltare 10.3.1/01. Monitorizarea calităţii apei utilizate pentru spălarea fructelor şi legumelor 10.2.2/01. În ceea ce priveşte produsele exportate, fungicidele aplicate după recoltare (de exemplu, ceara) sau insecticidele trebuie utilizate numai după consultarea cu clienţii externi. Chiar dacă există permisiunea pentru tratarea cu pesticide după recoltare în ţara de destinaţie, fiecare client poate avea propriile cerinţe.

10.3.3

Pentru produsele destinate spre comercializare în Uniunea Europeană se utilizează biocizii, ceară vegetală şi produsele de uz fitosanitar interzise în UE?

Registrele documentate de aplicare a biocizilor,ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar confirmă că nici un fel de biocizi, ceară vegetală şi produse de uz fitosanitar interzise în UE nu au fost aplicate în ultimele 12 luni produselor cultivate în cadrul EUREPGAP ce urmează a fi comercializate în UE.

Major

Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.5. Produsele de uz fitosanitar interzise în UE nu pot fi folosite în Moldova, dacă aceste produse urmează a fi exportate în ţările UE. Consultaţi Lista Directivei UE de interzicere – 79/117/EC, o copie a cărei este ataşată în Anexa 4. Versiuni actualizate pot fi găsite la http://europa.eu.int/comm/food/plant/protection/pesticides/index_en.htm Pentru a demonstra corespunderea cu această cerinţă, următoarele înregistrări şi documente trebuie să fie disponibile:• Facturi pentru produsele de uz fitosanitar ce se aplică după recoltare;• Înregistrări de aplicare a produselor de uz fitosanitar după recoltare 10.3.1/01.• Înregistrări privind inventarierea trimestrială a stocurilor de produse de uz fitosanitar aplicate după recoltare. Forma de înregistrare ca la Înregistrare 8.8.15/02.

10.3.4

Există o listă actualizată aprobată a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar care au fost utilizate sau pentru care se studiază posibilitatea de utilizare după recoltare?

Există înregistrări documentate referitor la toţi biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar utilizaţi după recoltare care au fost utilizate sau pentru care se studiază posibilitatea de utilizare.

Minor

Numai produsele de uz fitosanitar aprobate pot fi utilizate. Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.3. Este necesară o lista actualizată şi aprobată a produselor de uz fitosanitar aplicate după recoltare, care vor fi sau ar putea fi utilizate de întreprindere. Următoarele informaţii trebuie înregistrate:• Data întocmirii listei şi data valabilităţii;• Denumirile comerciale ale produselor care ar putea fi utilizate;• Ingredientele active ale produselor;• Statutul înregistrării în Moldova şi ţara / ţările unde se vor exporta produsele;• Justificarea aplicării produselor de uz fitosanitar împotriva dăunătorilor.Înregistrările recomandate poate fi găsite în punctul 10.3.4./01.

10.3.5Această listă ia în consideraţie modificarea legislaţiei privind biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar?

Lista ia în consideraţie modificările procedurii de înregistrare a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar utilizaţi după recoltare. Când acestea sunt introduse (adică, versiuni cu datele revizuirilor).

Minor

Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.4. Întreprinderea trebuie să dispună de informaţii actualizate despre modificările ce au avut loc privind înregistrarea produselor de uz fitosanitar în Moldova şi în ţările unde se vor exporta / comercializa produsele. Aceasta se poate realiza prin legături strânse cu furnizorii de încredere a produselor de uz fitosanitar după recoltare sau prin legături strânse şi discuţii cu clienţii din ţările unde se vor exporta produsele.

10.3.6

Tehnicianul responsabil pentru procesul de manipulare a produselor poate demonstra competenţa şi cunoştinţele sale privind aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar?

Tehnicianul responsabil pentru aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar poate demonstra un nivel suficient de competenţă tehnică prin certificate recunoscute pe plan naţional sau instruire oficială.

Minor

Ca şi în punctul 6.1.1 (fertilizanţi) şi punctul 8.2.6 (produse de uz fitosanitar), tehnicianul responsabil pentru aplicarea după recoltare a produselor de uz fitosanitar, trebuie să poată demonstra competenţa / instruirea. Dosarul acestei persoane trebuie să includă următoarele documente / înregistrări:• Un certificat recunoscut de la cursurile de instruire privind aplicarea produselor de uz fitosanitar;• Un CV documentat, care demonstrează competenţa;• O scrisoare de la o autoritate ce reglementează sau autoritate din industrie, în care se indică competenţa persoanei responsabile pentru alegerea / aplicarea produselor de uz fitosanitar după recoltare.

10.3.7

Aplicările biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate, inclusiv cu identificarea produsului (adică, numărul lotului sau setului de produse)?

Înregistrările documentate ale aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare conţin numărul lotului sau setului de produse.

Major

Acest punct de control trebuie gestionat similar ca şi cu punctele de control de la 8.3.2 până la 8.3.10. Toate tratamentele fructelor şi legumelor după recoltare cu produse de uz fitosanitar (inclusiv fumiganţi, insecticide, fungicide, ceară şi / sau alte substanţe), trebuie înregistrate clar şi exact. Informaţiile despre produsele de uz fitosanitar trebuie să permită trasarea lor la un lot clar identificat de produse. Se recomandă înregistrări pentru aplicările 10.3.1/01.

10.3.8Zonele de aplicare a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Zona geografică, denumirea sau numărul de referinţă a gospodăriei sau zonei de manipulare a produselor unde s-a efectuat tratarea sunt incluse în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Major Vezi punctul 10.3.7.

10.3.9Datele aplicării biocizilor, ceara vegetal şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării sunt incluse în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.


10.3.10Tipul tratamentului a fost înregistrat pentru aplicările biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare?

Tipul tratamentului utilizat pentru aplicare (prin stropire, înmuiere, gazare etc.) este documentat în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.



Pagina: 25 din 35


10.3.11Denumirile comerciale ale biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Denumirile comerciale ale biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare sunt documentate în toate înregistrările aplicării biocizilor, cerii vegetale şi produselor de uz fitosanitar.


10.3.12Cantitatea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar aplicate după recoltare a fost înregistrată?

Cantitatea de produs aplicat, greutatea sau volum de apă pe litru sau alt solvent au fost înregistrate după recoltare în toate registrile aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar.


10.3.13S-a înregistrat numele operatorului care a aplicat biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar după recoltare?

Numele operatorului care a aplicat produsele de uz fitosanitar produsului agricol este documentat în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Minor Vezi punctul 10.3.7.

10.3.14Justificarea pentru aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare a fost înregistrată?

Denumirea răspândită a dăunătorilor, bolilor care urmează a fi tratate este documentată în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Minor Vezi punctul 10.3.7.

10.3.15

La toate aplicările produselor de uz fitosanitar după recoltare se ia în consideraţie aspectul punctelor 8.7.1, 8.7.2, 8.7.3 şi 8.7.4 ale acestui document?

Există dovezi documentate care demonstrează că fermierul ia în considerare toate aplicările de fungicide sau insecticide după recoltare sub aspectul Punctelor de Control 8.7.1, 8.7.2, 8.7.3 şi 8.7.4 ale acestui document şi acţionează corespunzător.

Major

Fermierul / Managerul casei de ambalare trebuie să se asigure că:i. Produsele agricole tratate trebuie analizate privind conţinutul rezidual de pesticide pentru a se asigura că cantitatea de produse de uz fitosanitar aplicate nu depăşesc LMA din Moldova sau ţările unde se vor exporta produsele agricole;ii. Fermierul sau clientul său trebuie să poată demonstra că cunosc LMA din Moldova şi din ţările unde se vor exporta produsele agricole;iii. Dacă LMA sunt mai mici în ţările unde se vor exporta produsele agricole, fermierul / Managerul casei de ambalare trebuie să poată demonstra (de exemplu, prin intermediul înregistrărilor de aplicare) că a redus rata de aplicare recomandată în Moldova, pentru a se asigura că nu depăşeşte LMA din ţările de destinaţie / ţările unde se vor exporta produsele agricole.

10.4.1 Podeaua este proiectată pentru a permite şi asigura scurgerea?

Podeaua are înclinaţii, canale de scurgere care sunt menţinute în curăţenie şi nu sunt îngrădite pentru a permite colectarea lichidelor.

Recom.

În casa de ambalare trebuie evitate înclinaţiile podelei. Acest punct poate fi respectat dacă se asigură că podeaua este construită din materiale durabile permise pentru acest scop, uşor de curăţat şi are un număr suficient de canale de scurgere, care permite curăţarea cu uşurinţă a podelei. Toate canalele de scurgere trebuie să fie acoperite cu garnituri metalice ce permit scurgerea şi trebuie dotate cu filtre pentru prevenirea blocajelor. Filtrele trebuie să fie uşor de demontat pentru a fi curăţate. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

10.4.2

Facilităţile şi echipamentul de manipulare a produselor sunt curăţate şi întreţinute corespunzător pentru a preveni contaminarea?

Facilităţile şi echipamentul de manipulare a produselor (adică, liniile şi echipamentul tehnologic, pereţii, podeau, spaţiile de păstrare, paletele, etc.) trebuie să fie curăţate şi/sau menţinute conform programei de curăţare pentru a preveni contaminarea şi se păstrează înregistrări documentate. Cu excepţia cazurilor că există declaraţii pentru fiecare produs înregistrat de la Secţia Manipularea Produselor, fără N/A.

Minor

Tratarea sanitară Pentru a se asigura că produsele nu sunt contaminate (de exemplu, cu sol, praf, microorganisme patogene după recoltare sau substanţe chimicale), casele de ambalare trebuie să fie curăţate şi menţinute în conformitate cu un plan detaliat de tratare sanitare şi igienizare documentat de companie. Planul de tratare sanitară şi înregistrările privind tratarea sanitară trebuie să fie documentate pentru toate încăperile, echipamentul şi ambalajele.Planul recomandat 10.4.2/01(Tratare sanitară) poate fi utilizat pentru planificarea programei de tratare sanitară şi Înregistrare 10.4.2/02 (Tratare sanitară) pentru înregistrarea activităţilor de tratare sanitară zilnice / săptămânale / lunare efectuate în diferite încăperi şi pentru diferite echipamente (adică, încăperile de depozitare, de ambalare, maşini de spălare şi sortare, palete, containere, spaţiile şi containerele pentru deşeuri, toalete, etc. şi toate suprafeţele din încăperi, adică, tavanul, pereţii, duşumeaua, mesele etc.). Ca dovadă suplimentară, managementul trebuie să monitorizeze că tratarea sanitară are loc în conformitate cu programul şi că înregistrările sunt exacte. Înregistrările 10.4.2/03 (monitorizare) trebuie completate în dependenţă de frecvenţă monitorizării care depinde de sensibilitatea activităţilor care se are lor încăperi şi produse. În spaţiile de manipulare a produselor care sunt utilizate foarte mult, se recomandă efectuarea monitorizării cu o frecvenţă de cel puţin o dată pe lună, dar e preferabil o dată pe săptămână.MentenanţaUn plan de mentenanţă şi un sistem de înregistrare trebuie întocmit pentru casa de ambalare. Formele recomandate: Plan 10.4.2/04 (Mentenanţă) şi înregistrări privind mentenanţa Înregistrări 10.4.2/05 (Mentenanţă).

10.4.3Produsele rebutate şi deşeurile sunt depozitate pe suprafeţe speciale, care sunt curăţate şi dezinfectate regulat?

Produsele rebutate şi deşeurile sunt depozitate pe suprafeţe speciale, care sunt curăţate şi dezinfectate regulat, pentru a preveni contaminarea şi se fac înregistrări ale lucrărilor de curăţare.

Recom.

Produsele neconforme (rebutate) trebuie păstrate într-o încăpere / arie specială separată, ambalate în containere speciale care sunt etichetate şi specifică clar scopul şi destinaţia lor. Nu trebuie de utilizat materiale de ambalare pentru păstrarea deşeurilor. Deşeurile trebuie eliminate din casa de ambalare şi distruse cât mai rapid posibil. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi. Tratarea sanitară a ariilor / containerelor pentru deşeuri trebuie incluse în planul de tratare sanitară şi menţinute înregistrări de tratare sanitară, punctul de control 10.4.2. Alte înregistrări se recomandă de a fi efectuate privind înregistrările de distrugere a deşeurilor, de exemplu, 11.1.1.

10.4 Secţiile de manipulare şi/sau păstrare ale produselor ale gospodăriei


Pagina: 26 din 35


10.4.4

Substanţele de curăţare, lubrifianţii, etc. sunt păstraţi în încăperi speciale, separat de produsele agricole şi materialele utilizate pentru manipularea produselor?

Substanţele de curăţare, lubrifianţii, etc. sunt păstraţi în încăperi speciale, separat de spaţiile de ambalare a produselor, pentru a evita contaminarea chimică a produselor.

Recom.

Pentru a se asigura că produsele, containerele şi materialele de ambalare nu sunt contaminate chimic sau fizic, toţi agenţii de curăţare şi instrumente de curăţare (măturile, periile, agenţii de curăţare etc.) trebuie păstrate într-o cameră specială care este încuiată sau într-un dulap special. În nici o circumstanţă, lubrifianţii, uleiul, combustibilul, produsele de uz fitosanitar aplicate înainte de recoltare, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere nu vor fi aduse în încăperile de păstrare a produselor alimentare sau de ambalare. Lucrările de mentenanţă a echipamentului trebuie efectuate numai când nu sunt produse în casa de ambalare şi trebuie de atras o mare atenţie ca lubrifianţii utilizaţi să nu vină în contact cu duşumeaua sau suprafeţele echipamentului car vine în contact cu produsele. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

10.4.5

Substanţele de curăţare, lubrifianţii, etc. care pot veni în contact cu produsele agricole, sunt aprobate pentru aplicare în industria alimentară iar dozele se respectă?

Există dovezi documentate care autorizează (inscripţii concrete pe etichetă sau paşaportul tehnic) utilizarea substanţelor de curăţare, lubrifianţi, etc. în industria alimentară.

Minor

În casa de ambalare şi ariile de depozitare (ideal, în toate încăperile întreprinderii) detergenţii (agenţii de curăţare), dezinfectaţii, lubrifianţii, etc. care ar putea fi în contact cu produsele agricole trebuie să fie aprobaţi pentru a fi utilizaţi în industria alimentară. Persoana responsabilă de aprovizionare trebuie să solicite certificat de calitate / conformitate / igienic, etichete corespunzătoare sau informaţii tehnice pentru aceste produse de la furnizori şi trebuie să respecte instrucţiunile de pe etichete. Certificatele oferite de furnizori (certificatele de igienă) trebuie obţinute pentru agenţii de curăţare şi de menţinut înregistrări pentru utilizarea lor pentru a demonstra utilizarea corectă. Trebuie de respectat dozele de aplicare.

10.4.6În încăperile de sortare, cântărire şi depozitare unităţile de iluminare sunt protejate/ecranate (în caz de spargere)?

Becurile şi dispozitivele de iluminare suspendate de asupra produselor sau materialelor utilizate pentru manipularea produselor sunt sigure sau sunt protejate/ecranate pentru a preveni contaminarea produselor în caz de spargere.

Minor

În casa de ambalare, unde pot fi prezente produsele agricole şi / sau containerele de ambalare şi materialele, toate dispozitivele de iluminare trebuie să fie protejate cu ecrane de plastic care nu se sparg. În cazul când există obiecte din sticlă în clădire, acestea trebuie verificate în conformitate cu o procedură documentată privind monitorizarea sticlei şi a plasticului dur transparent după cum se stipulează în Procedura 10.4.7/01 şi Înregistrare 10.4.7/02.

10.4.7 Există proceduri în scris de manipulare a sticlei şi plasticului dur transparent?

Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei şi plasticului dur transparent în spaţiile de manipulare, pregătire şi depozitare a produselor.

Recom.

Trebuie de făcut totul posibilul pentru ca să nu existe obiecte din sticlă în casa de ambalare sau depozitului de ambalaje. Nu trebuie să fie ferestre din sticlă, becurile trebuie acoperite după cum se stipulează în punctul 10.4.6, nu se vor permite containere de sticlă în încăperile unde sunt păstrate produsele agricole sau ambalajul. Trebuie de documentat o procedură privind manipularea sticlei şi plasticului dur şi de instruit personalul respectiv.

10.4.8 Accesul animalelor domestice la aceste facilităţi nu este permis?

Se controlează accesul animalelor domestice la aceste facilităţi, pentru a preveni contaminarea produselor. Minor

Accesul animalelor în încăperile de manipulare, ambalare şi păstrare a produselor este interzis. De exemplu, câinilor, pisicilor sau altor animale niciodată nu li se va permite să intre în aceste încăperi. La intrarea în încăperi trebuie se existe semne cu această informaţie. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

10.4.9

În toate încăperile de manipulare şi depozitare a produselor se întreprind măsuri adecvate de combatere a dăunătorilor, pentru a minimiza accesul şi a evita infestarea?

Există un sistem de monitorizare şi combatere a dăunătorilor care are drept scop minimizarea accesului şi evitarea infestării. Capcanele trebuie numerotate, iar acţiunile întreprinse trebuie înregistrate.

Minor

Casa de ambalare şi toate clădirile aferente trebuie să fie gestionate pentru a preveni pătrunderea dăunătorilor în orice parte a clădirii. Aceasta include: • astuparea tuturor găurilor / crăpăturilor între pereţi, acoperişuri şi podele; • utilizarea plaselor pentru insecte instalate temeinic pentru a acoperi orice deschizătură lăsată pentru ventilare (inclusiv ferestrele deschise) pentru a preveni accesul insectelor sau păsărilor în clădire; • uşile trebuie să fie protejate cu perdele din plastic dur pentru a preveni accesul insectelor şi păsărilor; • toate canalele de scurgere trebuie să fie acoperite cu garnituri metalice ce permit scurgerea şi trebuie dotate cu filtre pentru prevenirea blocajelor şi pentru a preîntâmpina accesul rozătoarelor prin canalele de scurgere. Conform legislaţiei Republicii Moldova activităţile de combatere a rozătoarelor trebuie subcontractate de companii autorizate. Următoarele înregistrări trebuie să fie disponibile: • Contractul cu compania autorizată şi copia autorizaţiei;• Dovezi ale competenţei persoanelor care aplică pesticidele şi insecticidele (Certificate de absolvire a cursurilor de aplicare a chimicalelor), CV-uri, Scrisori de confirmare);• Lista pesticidelor şi insecticidelor aplicate; • Certificat de conformitate a pesticidelor şi insecticidelor;• Harta suprafeţei cu capcane identificate; • Înregistrări privind aplicarea chimicalelor, acţiunile corective şi de prevenire trebuie făcută de persoana contractată (sau compania contractată). Pentru şobolani se va utiliza numai momeală solidă (nu boabe de cereale). Informaţiile minime ce trebuie înregistrate sunt prezentate în Înregistrare 10.4.9/01.


Pagina: 27 din 35


11.1.1 Toate produsele posibile de deşeuri au fost identificate în întreaga gospodărie?

Toate deşeurile produse în rezultatul proceselor din gospodărie au fost catalogate şi documentate. Recom.

În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr. 1347-XIII, fiecare fermier trebuie să identifice şi cuantifice deşeurile generate şi reciclate. Pentru documentarea EUREPGAP®, este necesar un plan de management privind minimizarea producerii deşeurilor şi poluării rezultante. Planul trebuie să specifice unde se generează deşeurile, tipul de deşeuri care pot rezulta, riscurile asociate acestor deşeuri şi cantitatea deşeurilor obţinute. Se sugerează că documentarea tipului şi cantităţile deşeurilor produse, a metodei de distrugere / reciclare a lor poate fi utilă pentru respectarea acestui punct de control şi elaborării unui plan de management. Se recomandă o formă pentru înregistrări 11.1.1 care se anexează. Deşeurile potenţiale ale unei gospodării de fermieri pot include:• Deşeuri vegetale / organice;• Deşeuri ale materialelor de ambalare;• Uleiuri, pneuri, baterii, maşini şi echipament defectate, metal uzat;• Mulci de plastic, ţevi utilizate de la irigarea prin picurare, stâlpi de spalier şi sârmă utilizată;• Containere utilizate de la agenţi sanitari, pesticide, lubrifianţi, ulei;• Utilizarea stropitori pentru pesticide;• Sacii da la fertilizanţi, plase pentru păsări / grindină;• Deşeuri de la pepiniere (tave pentru puieţi etc.);• Deşeuri menajere (canalizare) etc.

11.1.2 S-au identificat sursele potenţiale de poluare?Sursele potenţiale de poluare (surplusul de fertilizanţi, gaze de la eşapament de la unităţile de încălzire, etc.) generate de toate procesele din gospodărie au fost catalogate şi documentate.

Recom.

Sursele de deşeuri şi poluanţi pot include:• Scurgerile şi eliminarea fertilizanţilor (depozitele de păstrare şi suprafeţele de amestecare);• Contaminarea solului de la scurgerea şi vărsarea produselor de uz fitosanitar, lubrifianţii care se scurg din maşini, staţiile de alimentare cu combustibil etc;• Praf, gălăgie (produse de maşini);• Fum de la arderea deşeurilor, cazangerie şi alte echipamente;• Metale grele din fertilizanţi;• Apă uzată din secţia de ambalare;• Agenţi frigorifici de la compresoarele frigorifice;Se recomandă forma de înregistrare 11.1.2/01 care poate fi utilizată pentru identificarea, evaluarea şi monitorizarea principalilor poluanţi.

11.2.1

Există un plan documentat de evitare sau reducere a rebuturilor şi poluării şi de evitare a utilizării gunoiştilor sau arderii gunoiului prin reciclarea deşeurilor?

Există un plan de acţiuni complex, actualizat şi documentat care include reducerea rebuturilor şi poluării şi reciclarea deşeurilor. Recom.

Planul de minimizare a deşeurilor poate include următoarele măsuri:• Identificarea locului şi cauzele de generare a deşeurilor şi utilizarea acestei informaţii pentru a reduce cantitatea de deşeuri. De exemplu:• Utilizarea deşeurilor de containere numai pentru material reciclabil;• Utilizarea repetată a produselor (de exemplu, materialelor din polietilenă de acoperire a câmpurilor / culturilor, când este posibil), pentru a nu genera mai multe deşeuri;• Reciclarea deşeurilor, de exemplu, pneurilor, pelicula de plastic etc.;• Gestionarea resurselor de apă pentru a minimiza deşeurile;• Compostarea substanţelor organice, inclusiv a deşeurilor culturilor din casa de ambalare şi din livezi;• Reciclarea lubrifianţilor pentru maşini, etc.Managerul trebuie să documenteze practicile privind minimizarea riscurilor identificate de poluare. Un exemplu privind Planul de Management a Mediului pentru reducerea poluării este anexat în Planul 11.2.1/01. Acesta cuprinde înregistrările tipurilor / cantităţii deşeurilor, include determinarea deşeurilor reciclabile, depozitarea separată a materialelor reciclabile de alte deşeuri, descrierea modului de reciclare a materialelor (inclusiv numele contractorului / furnizorului de reciclare). Planul de Management a Mediului trebuie de asemenea să includă: scopul reducerii cantităţii de deşeuri generate, scopul reducerea cantităţii de deşeuri care sunt transportate la gunoişte.

11.2.2 Planul de gestionare a deşeurilor a fost implementat?

La gospodărie s-au întreprins acţiuni şi măsuri vizibile care confirmă că obiectivele planului de acţiune pentru reducerea deşeurilor şi poluăriisunt atinse.

Recom.

Dovezile privind managementul deşeurilor pot include: lipsa deşeurilor şi gunoiului în jurul gospodăriei, înregistrările de distrugere a deşeurilor, care include facturile contractorilor şi chitanţele companiilor de reciclare. Dovezi privind implementarea planului de control al poluării pot include:• Existenţa încăperilor adecvate pentru păstrarea fertilizanţilor;• Existenţa încăperilor adecvate pentru păstrarea produselor de uz fitosanitar şi a suprafeţelor de amestecare a lor pentru

11. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI SURSELOR DE POLUARE, RECICLARE ŞI RE-UTILIZARE11.1 Identificarea deşeurilor şi poluanţilor

11.2 Planul de acţiune de reducere a deşeurilor şi poluării


Pagina: 28 din 35


11.2.3 Gospodăria este curăţată de gunoi şi deşeuri?

Gunoiul secundar şi deşeurile nesemnificative pentru perioade mici de timp pe teritoriul gospodăriei sunt acceptabile, precum şi deşeurile zilei curente de lucru. Restul gunoiului şi deşeurilor se scot de pe teritoriul gospodăriei. În spaţiile interioare de manipulare a produselor agricole se face curăţenie cel puţin o dată pe zi.

Recom.

11.2.4 Încăperile dispun de mijloace necesare pentru colectarea deşeurilor?

Gospodăria dispune de suprafeţe speciale pentru depozitarea gunoiului şi deşeurilor. Diferite feluri de deşeuri se identifică şi se păstrează separat. Containerele goale pentru chimicale se clătesc cu apă, se presează şi se păstrează într-o zonă securizată sau într-o încăpere separată până la eliminare, cu excepţia cazurilor dacă se returnează distributorului.

Recom. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

12.1.1 A fost efectuată analiza riscurilor pentru a asigura condiţii de lucru sigure şi sănătoase?

Există o analiză a riscurilor actuală şi documentată bazată pe legislaţia naţională, regională şi locală şi acordurile sectoriale. Recom.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, companiile cu un număr mai mare de 50 de angajaţi trebuie să aibă un Inginer privind protecţia muncii responsabil pentru sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor. In organizatiile mai mici, responsabil privind sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor este conducătorul organizatiei. Inspecţiile de depistare a pericolelor trebuie efectuate cel puţin o dată în an şi constatările lor trebuie înregistrate. Scopul acestui punct de control este pentru a identifica, evalua şi controla (elimina) riscurile privind sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor din toate secţiile şi locurile de muncă. Trebuie să existe un sistem prin care să se identifice pericolele noi între inspecţiile planificate. Evaluările trebuie să fie bazate pe experienţa şi informaţie din industrie cât şi experienţa altor companii. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în consideraţie severitatea riscurilor privind siguranţa producerii, probabilitatea apariţiei, numărul persoanelor supuse acestui risc şi probabilitatea pericolului. Unele riscuri asociate cu creşterea, recoltarea, păstrarea şi ambalarea sunt:• Inhalarea sau contactul cu pielea a produsele de uz fitosanitar;• Tăieturi cauzate de echipamentul de recoltare;• Manipularea manuală a greutăţilor;• Lucrul pe timp rece;• Răni cauzate de echipamentul deteriorat (care nu este bine întreţinut), inclusiv toate echipamentele electrice (ibrice, computere, întrerupătoare etc.)• Condiţii de lucru inadecvate (înălţimi, spaţii închise, materiale periculoase, etc.).În Moldova, fiecare loc de muncă trebuie să fie inspectat şi certificat de Ministerul Sănătăţii, Centrul de Medicină Preventivă. Pentru EUREPGAP, un model recomandat combinat pentru evaluarea riscurilor şi planul de acţiuni se ataşează, de exemplu Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi siguranţa lucrătorilor şi planul de acţiuni 12.1.1/01, care cuprinde şi pentru punctul 12.1.2/01 (Plan de acţiuni).

12. SĂNĂTATEA, SIGURANŢA ŞI BUNĂSTAREA LUCRĂTORILOR

prevenirea poluării suprafeţelor gospodărie;• Crearea şi menţinerea zonelor cu vegetaţie naturală lângă sursele naturale de apă de suprafaţă (râuri, pârâu, lacuri şi alte obiecte acvatice), canalele deschise de scurgere sunt înconjurate de iarbă pentru a preveni poluarea cauzată de erodarea canalelor, vegetaţie, spaţii pentru sediment în locurile în care canalele de scurgere intră în râuri şi lacuri etc., acoperământ pentru sol (de exemplu, plante de îngrăşăminte verzi, culturi sau mulci) pentru câmpuri (câmpurile nu se lasă goale deoarece ele sunt vulnerabile la vânt şi eroziune din cauza apei şi prin urmare poluare a altor zone);• Menţinerea copacilor / zonelor tampon unde apare praful, gălăgia sau mirosurile neplăcute care ar putea afecta vecinii sau zonele de conservare;• Înregistrarea deşeurilor produse şi a poluării care are loc.Înregistrările de combatere a poluării poate include: rezultatele testării solurilor, înregistrarea procurării fertilizanţilor şi aplicării lor, rezultatele testării apelor pentru nitraţi, înregistrarea stropirilor, inclusiv a condiţiilor meteorologice. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

12.1 Analize ale riscurilor


Pagina: 29 din 35


12.1.2

Analiza riscurilor a fost utilizată drept bază pentru elaborarea unui plan de acţiune de promovare a condiţiilor de lucru sigure şi sănătoase?

Există un plan de acţiuni preventive documentat, care se referă la neconformităţile acţiunillor ce urmează a fi întreprinse, plus un orar şi persoana responsabilă.

Recom.

Moldova are o bază legislativă bună care cuprinde cerinţele privind sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor. Conform cerinţelor EUREPGAP®, fermierii, managerii trebuie să documenteze un sistem privind sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor, care include:• Plan combinat recomandat privind evaluarea riscurilor şi plan de acţiuni, de exemplu Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi siguranţa lucrătorilor / planul de acţiuni 12.1.1/01;• Înregistrarea proceselor de consultanţă cu angajaţii (de exemplu, înregistrarea întrunirilor şi instruirilor care au avut loc);• Responsabilităţile privind sistemul sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor trebuie documentate şi comunicate tuturor lucrătorilor şi contractanţi;• Înregistrările legate de sănătatea, siguranţa şi bunăstarea locurilor de muncă - inclusiv rapoartele privind accidentele şi acţiunile întreprinse, inventarul şi echipamentului de prim-ajutor (după cum se cere de planul de evaluare a riscurilor), instrucţiunile în caz de urgenţă, etc.;• Trebuie elaborat şi documentat şi menţinut un plan de monitorizare a respectării instrucţiunilor privind siguranţă. Ar putea fi, de exemplu, un proces de monitorizare săptămânal sau lunar, în dependenţă de mărimea şi activităţile companiei şi riscurilor existente. Procedura de monitorizare trebuie documentată de management. Se recomandă înregistrări. Înregistrarea 12.1.2/01 este drept dovadă privind respectarea acestei cerinţe. Planul de acţiuni pentru promovarea condiţiilor de lucru sigure şi sănătoase trebuie să fie elaborat după fiecare actualizare anuală a evaluării riscurilor / planului de acţiuni, consultaţiile cu angajaţii şi neconformităţile depistate în timpul inspecţiilor interne trebuie luate în consideraţie la elaborarea planului. În Moldova, Institutul Muncii organizează cursuri în acest domeniu pentru gospodării / fermieri şi alte organizaţii ce doresc să afle mai multe informaţii şi cerinţe în acest domeniu.

12.2.1Toţi lucrătorii care lucrează cu echipament periculos sau complex au trecut cursuri de instruire sau au primit instrucţii oficiale?

Documentele indică că instrucţiunile necesare sau programul de instruire au fost acordate şi există copii ale certificatelor de participare sau lista semnată a lucrătorilor care au participat la cursul de instruire. Înregistrările includ contractele de prestări servicii cu subcontractanţii.

Minor

Abilităţile şi competenţa personalului trebuie evaluate de management pentru a se asigura că personalul beneficiază de instruirea necesară pentru a-şi putea îndeplini lucrul în siguranţă. Evaluarea trebuie să enumere numele persoanelor, locul de muncă, evaluarea abilităţilor la fiecare loc de muncă sau activitate (de exemplu, bazate pe competenţă, instruire / experienţă / accidentelor precedente) pe o scară de la 1 la 5 pentru fiecare loc de muncă / activitate. Operatorii maşinilor agricole (tractoare, încărcătoarelor cu furci, camioane etc.) trebuie să fie instruiţi, certificaţi sau licenţiaţi aşa cum specifică organele de reglementare de stat. Întregul personal implicat în manipularea şi aplicarea produselor de uz fitosanitar / chimicale din gospodărie, trebuie să absolvească cu succes un curs aprobat de instruire în acest domeniu. Dacă unele lucrări sunt sub-contractate, fermierul trebuie să ceară sub-contractorului personal instruit în acest domeniu. Înainte de a începe lucrul, fermierul trebuie să efectueze o instruire introductivă pentru sub-contractori privind aspectele de siguranţă şi igienă şi să obţină semnăturile acestora. Instruirea cu privire la siguranţă şi sănătate, trebuie repetată pentru întregul personal, inclusiv sub-contractorii, cel puţin o dată la 6 luni.Cel puţin următoarele înregistrări trebuie efectuate pentru angajaţii gospodăriei şi sub-contractori:• înregistrările individuale de instruire, de exemplu, 12.2.2/01 (instruire introductivă şi instruire periodică la fiecare 6luni) pentru personalul permanent;• înregistrări de instruire în grup pentru angajaţii sezonieri şi pe termen scurt;• certificate pentru cursurile externe frecventate sau instruirea oferită de companie, când este aplicabil.

12.2.2 Există înregistrări pentru fiecare lucrător referitor la instruirea primită?

Pentru fiecare lucrător se menţine un dosar în care se indică programele de instruire necesare şi se includ copii ale certificatelor de participare sau semnătura lucrătorilor pe lista persoanelor care au participat la cursul de instruire.

Recom.

Toţi managerii de gospodării / companii trebuie să ofere instruire introductivă şi instruire individuală a angajaţilor care pot fi expuşi substanţelor periculoase, care se ocupă de gospodării şi case de ambalare. Se va menţine înregistrări pentru aceste tipuri de instruire. Se recomandă înregistrări privind instruirea de exemplu 12.2.2/01 pentru lucrători individuali şi 12.2.2/02 pentru instruirea în grup a lucrătorilor.

12.2.3În orice moment, când se efectuează lucrări, există la gospodărie o persoană care este instruită în a acorda primul ajutor?

Cel puţin o persoană care a fost instruită să acorde primul ajutor în ultimii 5 ani trebuie să fie prezentă în incinta gospodăriei la orice moment când se efectuează lucrări. În caz dacă există, se respectă legislaţia privind instruirea în acordarea primului ajutor. Lucrările agricole includ cultivarea, transportarea şi manipularea produselor agricole, în caz de aplicabilitate.

Recom.

Cel puţin o persoană din gospodărie şi o altă persoană din casa de ambalare (dacă e aplicabil) trebuie sa aibă absolvit cu succes un curs de instruire pentru primul ajutor în ultimii 5 ani. O copie a certificatului sau confirmarea frecventării cursurilor de instruire privind primul ajutor sunt suficiente pentru acest punct de control. Cursurile de prim ajutor nu sunt uşor de găsit în Moldova, dar pot fi organizate special pentru grupuri de 2-25 persoane de Centrul pentru Instruire Profesională Continuă pentru Specialiştii Medicali şi Farmaceutici din Chişinău şi Bălţi. Chişinău, str. Butucului 2, Telefon: 52 20 07. Bălţi, str. Puşkin 41, Telefon: (0231) 27020.

12.2 Instruire


Pagina: 30 din 35


12.2.4 Toţi lucrătorii au înţeles bine instrucţiunile în caz de accidente sau urgenţe?

Există instrucţii documentate, inteligibile, care au fost comunicate verbal lucrătorilor, ce le va permite să ştie cum să acţioneze în caz de accidente şi în situaţii de urgenţă. Aceste instrucţii sunt disponibile în limba pe care o vorbesc majoritatea lucrătorilor. Instrucţiunile sunt susţinute de semne în locaţiile posibile. Fără N/A.

Minor

Un plan documentat privind capacitatea de răspuns pentru toate situaţiile de urgenţă posibile, trebuie să fie elaborat şi explicat adecvat tuturor lucrătorilor (inclusiv membrilor de familie). Situaţiile de urgenţă includ: incendii, accidente rutiere, scurgeri de chimicale, inundaţii, etc. Instruirea personalului trebuie înregistrată. Planul trebuie să includă instrucţiuni privind acţiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de urgenţă, şi numele fiecărei persoane care a beneficiat de instruire în cadrul planului de capacitatea de răspuns la urgenţe. Planul trebuie să includă locul amplasării celui mai apropiat telefon (care include numerele pentru apelarea ambulanţei, pompierilor, poliţiei şi managementul timp de 24 de ore). Planul / procedura trebuie să fie la dispoziţia tuturor lucrătorilor. Lucrătorii trebuie să aibă instrucţiuni documentate în limba pe care o posedă cel mai bine. Instrucţiunile, procedurile de urgenţă recomandate sunt prezentate la punctul 12.3.3. În cazul angajaţilor sezonieri / de ocazie, instruirea trebuie repetată de fiecare dată când ei sunt angajaţi. În cazul angajaţilor permanenţi, se organizează instruiri pentru situaţiile de urgenţă cel puţin o dată pe an. Înregistrările privind instruirile recomandate, de exemplu, 12.2.2/01 (instruirea individuala) sau 12.2.2/02 (instruirea în grup). Dacă are loc un accident sau incident (de exemplu, incendiu), acest caz trebuie înregistrat. Se recomandă forma privind înregistrările respective 12.2.4/01.

12.2.5

Toţi lucrătorii au primit instruire de bază privind igiena personală în procesul de manipulare a produselor despre curăţenia mâinilor, tăieturi ale pielii şi referitor la fumatul, consumarea alimentelor şi băuturilor numai în încăperi speciale?

Se dau instrucţii scrise şi verbale. Instrucţiunile sunt făcute de persoane calificare (sora medicală, managerul secţiei calităţii produselor, etc.) în cadrul unui curs de instruire de introducere în igienă. Toţi lucrătorii noi sunt informaţi despre conţinutul acestor instrucţii. Instruirea şi prezentarea instrucţiunilor sunt documentate.

Recom.

Tot personalul, inclusiv membrii familiilor, trebuie să beneficieze de instruire în bunele practici de igienă personală aplicate în industria alimentară. Instruirea trebuie să fie susţinută de instrucţiuni documentate / semne amplasate în locuri vizibile şi care sunt uşor de înţeles. Instruirea trebuie să includă cerinţe privind igiena personală, comportamentul şi starea sănătăţii. Instruirea personalului trebuie să fie înregistrată. Instruirea poate fi efectuată în cadrul organizaţiei de un manager calificat sau poate fi oferită de grupurile industriale, sau de un expert. Vezi punctele 10.1.4. şi 12.2.2. pentru a vedea cum se îndeplineşte această cerinţă.

12.2.6 Toţi sub-contractanţii şi vizitatorii cunosc cerinţele de bază privind igiena?

Există înregistrări că procedurile şi cerinţele de igienă personală sunt comunicate oficial vizitatorilor şi sub-contractanţilor (adică, procedurile de igienă personală ale companiei pentru vizitatori sunt amplasate într-un loc vizibil, unde toţi vizitatorii şi sub-contractanţii pot să le citească).

Recom.

Vizitatorilor care nu au scopuri de afaceri nu trebuie să li se permită să intre pe teritoriul gospodăriei sau casei de ambalare, etc. La intrare trebuie să fie un semn care informează vizitatorii şi sub-contractorii privind cerinţele faţă de igiena personală. Toţi vizitatorii şi / sau sub-contractorii care vizitează ariile unde sunt crescute, recoltate, depozitate, transportate sau ambalate produse proaspete, trebuie informaţi despre cerinţele faţă de igiena personală şi pentru aria respectivă. De exemplu, trebuie să citească mai întâi instrucţiunile privind siguranţa şi igiena personală şi apoi să semneze în registrul vizitatorilor, confirmând că ei au citit şi au înţeles instrucţiunile privind igiena personală. Vizitatorii trebuie să fie însoţiţi de un membru responsabil al personalului tot timpul cât se află pe teritoriul organizaţiei.

12.3.1 An vecinătatea spaţiilor de lucru există truse de prim-ajutor?

Truse de prim-ajutor complet echipate, conform legislaţiei naţionale şi recomandărilor trebuie să fie disponibile şi accesibile în vecinătatea spaţiilor de lucru. Dacă există riscul de furt, supraveghetorului poate purta o trusă de prim-ajutor cu el/ea sau în mijlocul său de transport.

Minor

Trusele de prim-ajutor trebuie amplasate în principalele încăperi ale gospodăriei, la fel trebuie asigurate cu truse vehicule şi mijloace de transport. Trusele trebuie să fie plasate în apropierea echipamentul unde s-au depistat riscuri potenţiale. Trusele de prim-ajutor trebuie amplasate în încăperile adiacente, dar nu în încăperile de manipulare a produselor alimentare şi trebuie să fie sub controlul unui persoane responsabile. În spaţiile unde sunt păstrate şi manipulate substanţele concentrate de curăţare, periculoase sau produse de uz fitosanitar, trebuie să existe o sursă de apă curată necesară pentru spălarea pielii / ochilor, în rază de cel mult 5 m şi accesibilă imediat pentru tot personalul în cazul contaminării accidentale a pielii / ochilor. Persoana responsabilă trebuie să menţină o listă privind inventarierea materialelor de prim-ajutor (de exemplu, Înregistrare 12.3.1/01) şi înregistrări pentru inspectarea regulată a truselor de prim-ajutor (de exemplu, 12.3.1/02) pentru a se asigura că întotdeauna există o cantitate suficientă de materiale de prim-ajutor.

12.3.2 Pericolele sunt indicate clar prin intermediul semnelor de preîntâmpinare?

Semne permanente şi lizibile trebuie să identifice pericolele potenţiale, de exemplu, rezervor pentru deşeuri, cisternă pentru combustibil, ateliere şi culturi tratate etc.

Recom.Semne corespunzătoare impermeabile şi lizibile trebuie să fie afişate în locurile vizibile la intrarea în spaţiile cu pericol înalt, inclusiv încăperile de păstrare a substanţelor de uz fitosanitar, ateliere, panou de comandă sau panou electric şi lângă bazine de apă adânci, etc. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

12.3 Facilităţi, echipament şi proceduri pentru accidente


Pagina: 31 din 35


12.3.3 Există proceduri în caz de accidente sau situaţii de urgenţă?

Procedurile documentate trebuie să descrie cum să se acţioneze în caz de accidente sau situaţii de urgenţă. Procedurile trebuie să indice clar persoanele de contact, amplasarea celui mai apropiat mijloc de comunicare (telefon, radio), să prezinte lista actualizată a numerelor relevante de telefon (poliţia, ambulanţa, spitalul, pompieri) care este disponibilă în orice moment. Fără N/A .

Minor

Este necesară o procedură documentată, care descrie etapele şi acţiunile în caz de accident sau de urgenţă. Procedurile documentate privind cazurile de urgenţă trebuie să fie elaborate, expuse în locuri vizibile şi bine întreţinute. Procedurile de urgenţă recomandate sunt prezentate în Informaţii Generale 12.3.3 si in instructiunile 12.3.3/01 până la 12.3.3/08. Echipamentul necesar în cadrul procedurilor de urgenţă (echipament de prim ajutor, apă de spălat, în special pentru ochi) trebuie să fie amplasate în locurile potrivite şi să fie în stare bună de lucru. El trebuie să fie inclus în registrul de monitorizare privind implementarea instrucţiunilor pentru măsurile de siguranţă, Înregistrare 12.1.2/01. În ce priveşte, depozitele pentru produsele de uz fitosanitar, o copie a instrucţiunilor corespunzătoare în caz de accident trebuie amplasată în rază de 10 m. Echipamentul din încăperile de păstrare a produselor de uz fitosanitar, încăperile de măsurare şi amestecare trebuie să includă:• Instrucţiunile de bază pentru îngrijirea primară în caz de accident (primul ajutor);• Echipament pentru primul ajutor şi în special o cantitate suficientă de apă sigură (potabilă) de spălat pe piele şi ochi, care este clar identificată de a fi folosită în caz de urgenţe. Şi în cazul produselor de uz fitosanitar, etapele care trebuie respectate, trebuie să ia în consideraţie apă sigură (potabilă) de spălat pe piele şi ochi şi să nu fie supusă la îngheţ;• Un container cu nisip sau alt material absorbant sigur pentru absorbirea scurgerilor;• Perii pentru spălarea pereţilor, duşumea, căuşe şi pungi de plastic pentru eliminarea materialelor scurse;• Foi cu informaţii despre substanţele chimice;• Semne care indică acţiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de urgenţă. • Locul amplasării celui mai apropiat telefon şi numerele de contact în caz de urgenţă.Semnele corespunzătoare amplasate în locuri vizibile, de exemplu, pe fiecare panou electrică, lângă ateliere, lângă sursele de apă adâncă şi lângă uşile de intrare în depozitele de păstrarea a produselor de uz fitosanitar (adică, pesticide şi fertilizanţi) şi încăperile / ariile de măsurare şi amestecare (dacă sunt separate). Notă: dacă se păstrează cantităţi mici, încăperile de depozitare au nevoie de semne care indică depozitul de chimicale sau pericolul.

12.3.4Procedura în caz de accident poate fi văzută de la 10 m de la încăperea de depozitare a produselor de uz fitosanitar?

Procedura în caz de accidente, care conţine toată informaţia detaliată în punctul 12.3.3 trebuie să prezinte vizual paşii de bază de prim-ajutor în caz de accident şi trebuie să fie vizibilă de la 10 m de la încăperea de depozitare a produselor de uz fitosanitar şi spaţiile de amestecare a lor. Fără N/A.

Minor

12.3.5 Semnele de preîntâmpinare privind pericolele potenţiale sunt afişate pe uşile de acces?

Există semne permanente şi clare de preîntâmpinare privind pericolele potenţiale pe sau lîngă uşile de acces la încăperile de păstrare a produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi.

Minor

12.4.1 Lucrătorii care manipulează şi aplică produsele de uz fitosanitar au fost instruiţi?

Personalul care lucrează cu sau aplică produsele de uz fitosanitar pot să-şi demonstreze competenţa şi cunoştinţele prin calificări oficiale sau certificate de participare la cursuri de instruire specifice. Fără N/A.

Minor

Toţi operatorii care amestecă sau aplică produsele de uz fitosanitar, trebuie să absolvească un curs de instruire în domeniul aplicării produselor de uz fitosanitar. Aceste cursuri sunt organizate de autorităţile locale din Moldova, Inspectoratele de Stat pentru protecţia plantelor raionale sau la cel central din Chişinău. Trebuie păstrate copiile ale certificatelor de instruire de la autorităţile relevante pentru persoanele implicate în manipularea produselor de uz fitosanitar. Punctele 12.2.1 şi 12.2.2 (Înregistrări privind instruirile) şi Secţiunea 8.

12.4.2

Personalul care intră în contact cu produsele de uz fitosanitar sunt supuşi controlului medical voluntar anual în conformitate cu îndrumările prevăzute de codurile de practică locale?

Dacă e aplicabil, întregul personal care intră în contact cu produsele de uz fitosanitar trebuie supus controalelor medicale carre trebuie efectuate anual în conformitate cu codurile de practică naţionale, regionale sau locale.

Recom.Conform Legii 625-XII a Republicii Moldova fiecare lucrător care manipulează produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi, trebuie să beneficieze de controlul sănătăţii efectuat de instituţiile medico-sanitare publice teritoriale. Trebuie menţinute toate înregistrările privind investigaţiile medicale, iar confidenţialitatea lor trebuie respectată.

12.5.1Lucrătorii (inclusiv sub-contractanţii sunt înzestraţi cu îmbrăcăminte de protecţie în conformitate cu instrucţiunea de pe etichetă?

Sunt disponibile şi în stare bună seturi complete de îmbrăcăminte de protecţie (de exemplu, cizme de cauciuc, îmbrăcăminte impermeabilă, salopete de protecţie, mănuşi de cauciuc, măşti pentru faţă etc.), care permit respectarea instrucţiunii de pe etichetă. Fără N/A.

Major

Legea Republicii Moldova 625-XII reglementează tuturor companiilor să asigure lucrătorii cu echipament şi haine de protecţie necesare. Echipamentul personal de protecţie trebuie să respecte instrucţiunile de pe etichetele produselor de uz fitosanitar sau Fişa tehnică de securitate, ghid pentru echipament, care include manual pentru operatori, şi evaluarea riscurilor. Toate informaţiile despre sănătate şi siguranţa echipamentul, îmbrăcămintea de protecţie, trebuie păstrate şi se recomandă ca fiecare unitate de echipament să aibă un număr de inventar. Managerul trebuie să poată demonstra disponibilitatea hainelor de protecţie.

12.5.2 Îmbrăcămintea de protecţie este curăţată după utilizare?

Există proceduri de curăţare a îmbrăcămintei de protecţie după utilizare. Minor Toate echipamentele de protecţie după utilizare trebuie spălate / curăţate, uscate şi păstrate adecvat. Curăţarea

echipamentului trebuie să facă parte din instruirea operatorilor (instruirea la locul de muncă sau instruirea în exterior).

12.5.3

Fermierii pot demonstra că ei respectă instrucţiunea de pe etichetă referitor la utilizarea îmbrăcămintei de protecţie şi echipamentului?

Există recomandări sau proceduri adecvate disponibile pentru utilizarea îmbrăcămintei de protecţie şi echipamentului, care sunt utilizate de toţi lucrătorii care vin în contact cu produsele de uz fitosanitar, în conformitate cu recomandările de pe etichetă. Fără N/A.

Minor

Înregistrările privind sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă (Înregistrare 12.1.1/01 de mai sus) trebuie să includă cerinţele faţă de îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie după cum sunt descrise pe eticheta produsului. Utilizarea îmbrăcămintei de protecţie poate fi indicată şi în înregistrările de aplicare a produselor de uz fitosanitar (vezi punctul 8.3.1/01) pentru a demonstra corespunderea cu acest punct de control.

12.4 Manipularea produselor de uz fitosanitar

12.5 Îmbrăcăminte/echipament de protecţie


Pagina: 32 din 35


12.5.4Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie sunt păstrate separat de produsele uz fitosanitar?

Toate hainele şi echipamentul de protecţie, inclusiv filtrele de rezervă, etc. sunt păstrate aparte şi separat fizic de produsele de uz fitosanitar într-un spaţiu bine ventilat. Fără N/A.

Major Echipamentul şi îmbrăcămintea personală de protecţie trebuie păstrate în altă încăpere decât cea pentru stocurile de produse de uz fitosanitar. Ele trebuie păstrate într-o încăpere separată (sau spaţiu), care este curată, uscată şi bine ventilată. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

12.5.5 Există facilităţi pentru cazurile de contaminare a operatorilor?

Toate facilităţile de păstrarea a produselor de uz fitosanitar şi toate spaţiile de amestecare/echilibrare ale gospodăriei au facilităţi pentru spălarea ochilor, o sursă de apă curată nu mai departe de 10 m distanţă, o trusă completă de prim ajutor şi o procedură clară în caz de accidente, cu numerele de telefoane pentru cazuri de urgenţă sau paşii de bază de acordare a primului ajutorului în caz de accidente, toate fiind expuse permanent şi clar. Fără N/A.

Minor

Trebuie să fie disponibile facilităţi pentru eliminarea contaminării operatorului şi acestea trebuie să corespundă instrucţiunilor de pe etichetele tuturor produselor de uz fitosanitar păstrate / utilizate (sau din Fişa tehnică de securitate) şi evaluarea riscurilor în conformitate cu punctul 12.1.1 de mai sus. Toată informaţia cu privire la contaminare şi procedurile de urgenţă, trebuie să fie uşor accesibilă pentru toţi lucrătorii. Managementul este responsabil pentru asigurarea tuturor facilităţilor şi echipamentul necesar pentru eliminarea contaminării este disponibil personalului şi acesta este instruit adecvat în domeniul procedurilor de urgenţă. Sistemul de siguranţă / procedurile / instrucţiunile de lucru, trebuie să fie scrise de fermier pentru combaterea contaminării lucrătorilor, (de exemplu, Înregistrări 12.2.4/01). Aceste proceduri trebuie să fie disponibile lucrătorilor şi expuse în locuri vizibile. Echipamentul necesar pentru procedurile în caz de urgenţă (inclusiv posibilitatea de spălare a ochilor) trebuie să fie disponibil şi să fie în stare de lucru. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi. Vezi de asemenea punctul 12.3.3.

12.6.1Există un membru al conducerii care este nominalizat responsabil pentru sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor?

Există documente care demonstrează că există un membru al conducerii nominalizat şi cunoscut pentru a fi responsabil pentru asigurarea respectării regulamentelor naţionale şi locale existente, curente şi relevante referitor la sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor. Fără N/A.

Minor

Conform Legii 625-XII al Republicii Moldova (o copie a cărei este ataşată în Anexa 7), companiile cu un număr mai mare de 50 de angajaţi trebuie să aibă un Inginer privind protecţia muncii responsabil pentru sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor. In organizatiile mai mici, responsabil privind sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor este conducătorul organizatiei. Trebuie să existe o fişă de post unde sunt descrise responsabilităţile acestui manager în relaţie cu aspectele identificate în acest capitol. Managerul responsabil trebuie să conştientizeze şi să înţeleagă activităţile relevante şi condiţiile de lucru la fiecare încăpere. În documentaţia pentru EUREPGAP® trebuie de păstrat o copie a ordinul de numire în funcţie şi descrierea responsabilităţilor postului (fişa postului) pentru managerul responsabil ce cuprinde cerinţele acestui punct de control.

12.6.2Există întruniri comunicative reciproce regulate între conducere şi angajaţi? Există înregistrări despre acest proces?

Înregistrările arată că preocupările lucrătorilor faţă de sănătate, siguranţă şi bunăstare sunt înregistrate în cadrul întrunirilor organizate şi petrecute cel puţin de două ori pe an între conducere şi lucrători, când se discută deschis (fără teamă sau intimidare sau pedepsire) problemele legate de activităţi şi sănătatea, siguranţă şi bunăstarea lucrătorilor. Auditorului nu i se cere să-şi expună opinia despre conţinutul, exactitatea şi rezultatele acestor înregistrări.

Recom.

Se recomandă organizarea şedinţelor periodice privind sănătatea, siguranţa şi bunăstarea angajaţilor din cadru organizaţiei (sau reprezentanţii lucrătorilor). Trebuie menţinute înregistrări sau un proces verbal al acestor şedinţe. Înregistrările recomandate trebuie să includă: data, lista participanţilor, contribuţiile şi rezultatele şedinţelor. De exemplu, Înregistrări 12.6.2/01

12.6.3Camerele de odihnă din incinta gospodăriei sunt locative şi dispun de serviciile şi facilităţile de bază?

Camerele de odihnă pentru lucrători din incinta gospodăriei sunt locative, dispun de un acoperiş bun, ferestre, uşi şi dispun de serviciilede bază pentru apă potabilă, toalete şi canalizare.

Minor

Camerele de odihnă pentru lucrători din incinta gospodăriei trebuie să fie locuibile şi să corespundă Ghidului EUREPGAP. Condiţiile minime pentru aceste, trebuie să fie construite adecvat, calde, dar bine ventilate, cu electricitate şi iluminare. De asemenea, trebuie să existe apă curgătoare, potabilă, adecvată şi permanentă, şi cu WC-uri igienice disponibile. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităţi.

12.7.1Toţi sub-contractanţii şi vizitatorii cunosc cerinţele relevante referitor la siguranţa personală?

Există înregistrări că procedurile şi cerinţele companiei faţă de siguranţa vizitatorilor sunt comunicate oficial vizitatorilor şi subcontractanţilor (adică, procedurile companiei privind siguranţa vizitatorilor sunt expuse într-un loc vizibil, unde vizitatorii şi subcontractanţilor pot să le citească).

Minor

Înainte de a intra pe teritoriul gospodăriei / încăperilor de manipulare a produselor alimentare, toţi vizitatorii şi /sau sub-contractorii trebuie să citească un ghid despre regulile de bază de igienă şi siguranţă pentru vizitatori şi sub-contractori. Vizitatorii / sub-contractorii trebuie apoi să semneze în registru pentru vizitatori, declarând că ei au citit şi au înţeles instrucţiunile, după cum se stipulează în punctul 12.2.6. Chiar şi pentru o gospodărie mică, utilizarea registrului pentru vizitatori este o recomandare eficientă. Alternativ, instrucţiunile pot fi expuse pe panouri sub formă de semene într-un loc vizibil pentru vizitatori.

12.6 Bunăstarea lucrătorilor

12.7 Siguranţa vizitatorilor


Pagina: 33 din 35


13.1.1Fermierul înţelege care este şi evaluează impactul activităţilor sale agricole asupra mediului ambiant?

Fermierul poate să-şi demonstreze competenţa şi cunoştinţele referitor la minimizarea impactului negativ potenţial, aşa ca pierderile de nutrienţi, a activităţilor agricole asupra mediului ambiant.

Recom.

Cerinţele EUREPGAP® privind problemele mediul ambiant, include evaluarea impactul a activităţilor agricole şi agroindustriale asupra solului, apei şi aerului. Orice efect negativ poate influenţa asupra solului, apei şi aerului şi de asemenea poate afecta flora, fauna, sănătatea şi siguranţa populaţiei. Un program de management al mediului elaborat de gospodărie demonstrează cunoştinţele şi preocuparea lor privind problemele legate de protecţia mediului ambiant. Programul pentru mediul ambiant trebuie să includă o evaluare a impacturilor asupra mediului ambiant, care va fi utilizat pentru a elabora un plan de acţiuni privind protecţia mediului, cu scopul de a reduce riscurile cu impact mare asupra mediului. Planul trebuie să includă declaraţia producătorului de a adapta sistemele de producere pentru reducerea riscurilor identificate în rezultatul evaluările riscurilor efectuate în exterior, care include agenţiile guvernamentale, consultanţi sau de comunităţile locale. În orice caz, fermierii sau agricultorii din Moldova sunt obligaţi prin legislaţie să stabilească legături de colaborare sau să se consulte cu agenţiile guvernamentale de protecţie a mediului. Se recomandă înregistrări privind evaluarea impactului asupra mediului combinat cu un plan de acţiuni, care este prezentat 13.1.1/01. Înregistrări privind evaluarea impactului asupra mediului va fi întocmit pentru fiecare gospodărie / organizaţie. Ghidul şi subiectele care trebuie examinate sunt incluse în Identificarea şi evaluarea impacturilor asupra mediului şi planul de acţiuni 13.1.1./02.

13.1.2Fermierul a examinat posibilităţile de fortificare a mediului ambiant în beneficiul comunităţii, florei şi faunei?

S-au întreprins acţiuni şi iniţiative tangibile care pot fi demonstrate de fermieri fie în cadrul gospodăriei, fir prin participarea într-un grup care activează în programele de sprijin al protecţiei mediului ambiant.

Recom.

Fermierii pot să demonstreze implicarea lor în protecţia mediului ambiant prin:• Contactarea agenţiile sau secţiile ecologice locale pentru informaţii despre legislaţia naţională privind protecţia mediului ambiant, programe şi planuri de acţiuni;• Participarea la programe, proiecte şi instruiri privind protecţia mediului ambiant. Corespunderea activităţilor gospodăriei cu cerinţele naţionale de protecţie a mediului ambiant, de exemplu, obţinerea autorizaţiei ecologice, autorizaţie de folosinţă specială a apei.Îmbunătăţirea mediului ambiant poate include:• Menţinerea aceleiaşi proporţii sau echilibru a vegetaţiei naturale în cadrul gospodăriei;• Replantarea cu iarbă, arbuşti şi copaci vegetaţia naturală pe malurile râurilor şi / sau terenurile neutilizate a gospodăriei;• Apa şi toate sursele de apă trebuie protejate. Malurile râurilor se vor îngrădi pentru a preveni păscutul animalelor şi pentru a permite regenerarea naturală a vegetaţiei; (pentru animale trebuie să se creeze cărări de adăpare, uşor de menţinut; animalelor nu li se vor permite adăparea şi poluarea cursurilor de apă şi lacurile, etc.).• Replantarea pantelor abrupte şi terenurilor erodate / în proces de erodare pentru promovarea florei şi faunei locale, ceea ce va ajuta la reducerea eroziunii, va proteja şi menţine cursurile de apă;• Protejarea speciilor rare sau habitatelor pe teritoriul gospodăriei.Următoarele înregistrări demonstrează că fermierul conştientizează şi întreprinde activităţi de protecţie a mediului ambiant:• Fotografii care arată participarea fermierului la diferite evenimente şi activităţi de protecţie a mediului ambiant (de exemplu, plantarea copacilor, activităţi de reducere a împrăştierii gunoiului, protecţia cursurilor de apă);• Copii ale legislaţiei legate privind protecţia mediului ambiant (Codul Solului, Codul Apei, autorizaţii ecologice, legi relevante privind protecţia mediului ambiant, care pot fi obţinute de la agenţiile sau secţiile ecologice locale); • Diplome, certificate, sponsorizări ale acţiunilor de protecţie a mediului, etc.;• Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru mediu, compania ar putea elabora un plan de acţiune de protecţie a mediului cu scopul de a reduce sau controla riscurile care au impact considerabil asupra mediului ambiant. Înregistrare 13.1.2/01.

13.2.1S-a elaborat un plan de gestionare a conservării (fie individual sau pe plan regional)?

Există o declaraţie documentată privind conservarea mediului ambiant. Minor

Conservarea este protecţia şi păstrarea activă a resurselor naturale, care include solul, apa, aerului, flora şi fauna. Conform Codului de Bună Practică în Agricultură din cadrul EUREPGAP, fermierii trebuie să documenteze o declaraţie privind managementul conservării mediului ambiant, adiţional să elaboreze un plan de management a procesului de conservare sau trebuie să fie implicaţi într-un plan regional privind conservarea. Declaraţia de gestionare a conservării faunei sălbatice, trebuie să includă scopurile şi obiectivele organizaţiei privind managementul conservării, care cuprinde ariile şi include conservarea solului, apei, pădurilor, zonelor umede, etc. precum flora şi fauna naturală; declaraţia poată să includă referinţe la activităţi locale sau regionale în care participă gospodăria.

13.1 Impactul agriculturii asupra mediului ambiant

13.2 Politica privind fauna sălbatică şi de conservare a mediului

13. PROBLEMELE MEDIULUI AMBIANT


Pagina: 34 din 35


13.2.2

Fermierul dispune de un plan de implementare a politicii de conservare a mediului ambiant şi faunei sălbatice pentru proprietatea sa?

Există un plan document de conservare a faunei sălbatice pentru gospodăria agricolă. Poate fi un plan regional sau naţional, cu condiţia că este implementat de gospodărie.

Recom.

Politica şi planul de management a conservării faunei sălbatice pot include:• O hartă care arată amplasarea gospodăriei şi caracteristicile ei (de exemplu, vegetaţia naturală, comunităţile de animale, tipul de sol, pantele, haturile, cursurile de apă), de exemplu, planul întregii gospodării; Acest plan este o formă separată, dar similar cu planul solurilor; • O listă de inventar a diversităţii biologice;• O evaluare a speciilor de plante şi animale aflate în pericol.Acţiunile prevăzute de plan pot include: ne efectuarea activităţilor agricole pe pământul acoperit de vegetaţie naturală, crearea şi menţinerea unei serii de zone naturale, permiterea apariţiei spontane a vegetaţiei şi elemente de contur, în locurile unde acestea nu influenţează activităţile agricole, formarea unei comunităţi mozaice optime de vegetaţie agricolă şi naturală (menţinerea aceleiaşi proporţii sau echilibru a vegetaţiei naturale pe teritoriul gospodăriei). Se sugerează implicarea într-un program regional de conservare a biodiversităţii, care face parte dintr-un program naţional. Legătura cu asemenea programe poate fi stabilită prin intermediul specialiştilor locali în protecţia mediului ambiant. Vezi punctele de control de la 13.2.3 până la 3.2.6 şi 13.3 care oferă îndrumare pentru aspectele ce trebuie examinate. De exemplu, declaraţia şi planul privind conservarea poate interzice vânatul animalelor şi păsărilor, instalarea căsuţelor pentru păsări şi lilieci în locuri potrivite din habitatul natural şi crearea locurilor pentru cuiburile berzelor, la o distanţă potrivită de zonele de producere sau păstrarea de fructelor şi legumelor.

13.2.3

Această politică este compatibilă cu producerea agricolă comercială durabilă şi minimizează impactul asupra mediului ambiant?

Conţinutul şi obiectivele planului de conservare a mediului ambiant implică compatibilitatea cu agricultura durabilă şi demonstrează reducerea impactului asupra mediului ambiant.

Recom.

Managementul trebuie să elaboreze şi să documenteze politica de conservare a mediul ambiant, în care se stipulează modul în care fermierul intenţionează să protejeze flora, fauna, solul şi apa etc. pe teritoriul gospodăriei, asigurând compatibilitatea cu practicile agricole comerciale durabile şi protecţia mediului. Politica va fi semnată de managerul de vîrf şi comunicată întregului personal.

13.2.4Planul prevede efectuarea unui audit iniţial pentru a înţelege diversitatea plantelor şi animalelor de pe teritoriul gospodăriei?

Planul de conservare prevede angajamentul de a întreprinde un audit iniţial al nivelurilor curente, amplasării şi condiţiei etc. a faunei şi florei de pe teritoriul gospodăriei, pentru a permite planificarea acţiunilor.

Recom.

Cea mai simplă formă a auditului iniţial poate fi elaborată prin crearea unei hărţi a gospodăriei, indicându-se tipurile de vegetaţie (pădure, livezi, fâşii de protecţie, lunci, păşune sau pârloagă) şi speciile de plante, animale native care sunt prezente acum, sau pe terenul care urmează a fi exploatat. Acest plan este o formă separată, dar similar cu planul solurilor.Pentru o gospodărie mare, o evaluare detaliată şi completă a conservării ar putea fi efectuată de un producător ce posedă cunoştinţe în domeniu, un expert în domeniul biodiversităţii sau protecţiei mediului ambiant; sau un biolog competent şi interesat (de exemplu, un profesor), organizaţii ne guvernamentale sau de consultanţi.

13.2.5 Planul prevede acţiuni de evitare a deteriorării şi distrugerii habitatelor de pe teritoriul fermei?

Planul de conservare include o listă clară a priorităţilor şi acţiunilor de reabilitare a habitatelor deteriorate de pe teritoriul gospodăriei. Recom.

Pe baza evaluării impactului (13.1.1), producătorul trebuie să stabilească ca prioritare activităţile care trebuie îndeplinite în cadrul planului de conservare a gospodăriei pentru a îmbunătăţi zonele deteriorate sau degradate şi habitatele de pe teritoriul gospodăriei. După identificarea domeniilor problematice, trebuie întreprinse măsuri de remediere. Acestea pot include (dar nu se limitează la):• Protecţia şi întreţinerea zonelor cu floră şi faună naturală; • Amplasarea paravânturilor şi perdelelor de protecţie temporare pentru a ajuta la restabilirea zonelor deteriorate.• Plantarea gardurilor vii / fâşiilor de arbuşti / copaci, etc. în calitate de coridoare pentru fauna şi flora sălbatică privind protecţia şi dezvoltarea zonelor de biodiversitate; • Restabilirea şi protejarea zonelor umede de lângă râurile mici.• Reabilitarea pantelor erodate, restabilirea stratului superior de sol, în caz de necesitate construirea barierelor vegetale sau fizice pentru a preveni reapariţia fenomenelor negative; • Stoparea tuturor activităţilor care duc la erodarea gravă a pantelor şi permiterea regenerării vegetaţiei naturale; • Planul pentru îmbunătăţirea habitatelor ar putea include construirea lacurilor noi, curăţarea curentelor de apă, amplasarea căsuţelor pentru lilieci şi păsări, plantarea fâşiilor mici de pădure pe terenurile ce nu pot fi prelucrate.

13.2.6Planul prevede elaborarea unui plan de acţiune de amplificare a habitatelor şi sporire a biodiversităţii pe teritoriul gospodăriei?

Planul de conservare include o listă clară a priorităţilor şi acţiunilor de amplificare a habitatelor florii şi faunei viabile şi sporire a biodiversităţii pe teritoriul gospodăriei.

Recom. Vezi punctul 13.2.5 de mai sus.

13.3.1S-a examinat posibilitatea de transformare a terenurilor neproductive în zone de conservare a mediului ambiant?

În cazurile posibile, există planuri de a transforma terenurile neproductive de pe teritoriul gospodăriei în zone de conservare a florei şi faunei.

Recom. Activităţile pot include replantarea pantelor abrupte, malurilor cursurilor de apă, zonelor saline sau a oricăror alte zone neproductive cu specii naturale locale.

13.3 Terenuri neproductive


Pagina: 35 din 35


14.1.1Există un formular de reclamaţii privind aspectele legate de respectarea standardului EUREPGAP®?

Gospodăria trebuie să prezinte la cerere, un document uşor identificabil pentru depunerea reclamaţiilor legate de respectarea EUREPGAP®. Fără N/A.

Major

Conform EUREPGAP, procedura de examinare a reclamaţiilor trebuie să fie documentată de management şi trebuie să cuprindă toate reclamaţiile relatate de domeniul EUREPGAP. Procedura de examinare a reclamaţiilor trebuie să conţină o declaraţie care stipulează: • sistemul de înregistrare a informaţiilor privind reclamaţiile (inclusiv originea reclamaţiei, atitudinea reclamantului), • acţiuni întreprinse în legătură cu produsul neconform, acţiuni întreprinse pentru evitarea reapariţiei problemelor, • numele persoanei care va fi responsabilă pentru examinarea reclamaţiilor clienţilor şi personalul managerial cu responsabilitate generală.Se anexează o formă recomandată privind înregistrări reclamaţiilor 14.1.1/01. Aceasta forma poate fi utilizată pentru a înregistra reclamaţiile consumatorilor şi clienţilor, precum şi a altor părţi interesate (adică, angajaţi, autorităţi, gospodăriile vecine, etc.).

14.1.2

Procedura de depunere a reclamaţiilor asigură înregistrarea, examinarea şi rectificarea adecvată a reclamaţiilor inclusiv înregistrarea acţiunilor corective întreprinse?

Există documente privind acţiunile întreprinse în legătură cu reclamaţiile făcute referitor la neajunsurile în respectarea standardului EUREPGAP® depistate la produse sau servicii. Fără N/A.

Major

14. FORMULAR DE RECLAMAŢII


ÎNREGISTRĂRI ŞI

PLANURI RECOMANDATE PRIVIND IMPLEMENTAREA

EUREPGAP®

Etichetă 1/01

Exemplu ETICHETA DE IDENTIFICAREA A PRODUSULUI RECOLTAT (PE CONTAINER)

Denumirea companiei “ABC”

Denumirea produsului şi soiul Mere „Idared”

Numărul câmpului 1a

Echipa 5

Data recoltării 10.09.2005

Numărul lotului (Se atribuie în casa de ambalare dacă produsele sunt ambalate sau păstrate acolo)

001

Denumirea gospodăriei Înregistrare 1/02

TRASABILITATEA LOTURILOR LA PRODUSELE RECOLTATE ŞI COMERCIALIZATE DIN CÂMP (FĂRĂ MANIPULARE)

Data recoltării produsului

Denumirea produsului şi

soiului

Numărul câmpului sau

aria Numărul echipei

Cantitatea de produse recoltate,

t

Produse livrate sau recepţionate

de client

Cantitatea de produse livrate,

t Responsabil Semnătura

10.09.2005 Apple “Idared” 1a Echipa 1 200 t “ABC” SRL 150 t Munteanu

10.09.2005 Apple “Idared” 1a Echipa 1 200 t “XYZ” SRL 50 t Munteanu

Denumirea gospodăriei Înregistrăre1/03 FORMAREA LOTURILOR

Numărul lotului Data recoltării produsului

Denumirea produsului şi

soiului

Numărul câmpului sau

aria Numărul echipei Responsabil

Semnătura

001 10.09.2005 Mere “Idared” 1a Echipa 1 Munteanu

Denumirea gospodăriei Înregistare1/04

TRASABILITATEA LOTURILOR DE PRODUSE PĂSTRATE ÎN CAMERE FRIGORIFICE

Data recepţionării

Numărului lotului

Cantitatea de produse

recoltate, t

Numărul prerăcitorului

Numărul camerei frigorifice Responsabil Semnătura

10.09.2005 001 40 t 1 2 Câmpeanu

11.09.2005 002 30 t 3 2 Câmpeanu

Denumirea gospodăriei Înregistrări 1/05

CLASIFICAREA – TRASABILITATEA LOTURILOR ÎN CASĂ DE AMBALARE

Numărul lotului de adăugat pe eticheta

cutiilor Data

recepţiei Numărul

lotului

Recepţionat din camera frigorifică

Cantitatea recepţionată,

t

Cantitatea ambalată,

t

Denumirea clientului

Cantitatea livrată

clientului, t Da Nu

Responsabil Semnătura

10.09.2005 001 1 230 t 200 t ABC 200 t Da Câmpeanu

30 BSA 30 t Da Câmpeanu

Denumirea gospodăriei Înregistrări 1/06

TRASABILITATEA LOTURILOR LA LIVRARE

Data livrării Numărul lotului Cantitatea livrată, t, kg Clientul Numărul de invoce Responsabil Semnătura

Denumirea gospodăriei Plan 2.2/01 Anul

PLANUL DE AUDIT INTERN CONFORM CERINŢELOR EUREPGAP®

(Datele de audit propuse sunt necesare de a le insera în plan până la 1 Ianuarie)

Datele de audit PC

Capitolelor EUREPGAP Puncte de Control & Criterii de Conformitate

Fructe şi Legume Fructe şi Legume Responsabil I F M A M I I A S O N D

1. Trasabilitate 2. Menţinerea înregistrărilor şi inspecţia internă 3. Soiuri şi portaltoi 4. Utilizarea precedentă a terenurilor şi gestionarea lor 5. Gestionarea solului şi sub-straturilor 6. Utilizarea fertilizanţilor 7. Irigare/fertilizare 8. Protecţia culturilor 9. Recoltare 10. Manipularea produselor 11. Managementul deşeurilor şi surselor de poluare,

reciclare şi reutilizare

12. Sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor 13. Problemele mediului ambiant 14. Formular de reclamaţii

Elaborat Verificat Aprobat Data Data Data Auditor intern Specialist în domeniul Calităţii Directorul Semnătura Semnătura Semnătura

LISTA DE VERIFICAREFRUCTE ŞI LEGUME

VERSIUNEA ROMÂNĂ(vedeţi versiunea engleză în caz de dubiu)

Înregistrare: 2.3Codul de Ref.: FP 2.1 CP

Versiunea: 2.1 Oct-04Compartimentul: PC

Pagina: 1 din 14

Versiunea 2.1-Oct04

Valabil din: 29 octombrie 2004. Obligatoriu din: 1 mai 2005

EUREPGAPLista de verificareFructe şi Legume

Tradus cu sprijinul USAID/CNFA-Moldova

©Copyright: EUREPGAP c/o FoodPLUS GmbH, Spichernstr. 55, D-50672 Köln (Cologne); Germany Tel: +49-221-57993-25/-66; Fax: +49-221-57993-56

http://www.eurep.org





Pagina: 2 din 14

№ PUNCT DE CONTROL NIVELCONFORM

DA/NU NE APLICABIL&JUSTIFICAŢI COMENTARII

1. TRASABILITATE1.1 Produsul înregistrat EUREPGAP este trasabil de la şi până la gospodăria unde a fost

crescut? Major

2.1 Toate înregistrările necesare în procesul de inspecţie sunt accesibile şi sunt păstratetimp de minimum doi ani? Minor

2.2 Fermierul efectuează cel puţin o inspecţie internă pe an în ceea ce priveşterespectarea standardului EUREPGAP? Major

2.3 Inspecţia internă a fost documentată şi înregistrată? Major2.4 În rezultatul inspecţiei interne se întreprind acţiuni corective eficiente? Major

3.1.1 Fermierul cunoaşte importanţa fitotehniei eficiente pentru „cultura mamă” (adică,cultura care produce seminţe) a culturii produsului înregistrat? Recom.

3.2.1Există un document care garantează calitatea seminţelor (de exemplu, libere dedăunători, viruşi, boli, etc.) şi care confirmă puritatea soiului, denumirea soiului,numărul lotului şi denumirea vânzătorului?

Recom.

3.3.1 Soiurile cultivate sunt rezistente/au toleranţă faţă de bolile şi dăunătorii importanţi dinpunct de vedere comercial? Recom.

3.4.1 Se înregistrează utilizarea substanţelor de tratare a seminţelor? Minor

3.5.1 Materialul de înmulţire procurat este însoţit de certificat de calitate a plantelor oficialrecunoscut? Minor

3.5.2 Materialul de înmulţire procurat nu manifestă semne vizibile de infestare cudăunători sau îmbolnăvire? Recom.

3.5.3 Garanţiile de calitate sau garanţiile producţiei certificate sunt documentate pentrumaterialul de înmulţire procurat? Minor

3.5.4 Sistemul de control al calităţii şi sănătăţii plantelor este potrivit pentru materialul deînmulţire produs la pepinieră? Minor

3.5.5 Se înregistrează aplicarea produselor de uz fitosanitar asupra materialului deînmulţire produs la pepinieră în timpul perioadei de înmulţire a plantei? Minor

3.6.1 Sunt respectate toate legile aplicabile din ţara de producere la plantareaorganismelor modificate genetic (OMG)? Major

3.6.2 Există documentaţie disponibilă privind plantarea, utilizarea sau producereaproduselor înregistrate derivate din OMG? Minor

3.4 Tratarea şi cernerea seminţelor

3.1 Alegerea soiului sau portaltoiului

3.5 Material de înmulţire

3.6 Organisme Modificate Genetic

2. MENŢINEREA ÎNREGISTRĂRILOR ŞI INSPECŢIA INTERNĂ

3. SOIURI ŞI PORTALTOI

3.2 Calitatea seminţelor/portaltoiului

3.3 Rezistenţa la dăunători şi boli








Pagina: 3 din 14



4.1.1Există evaluarea riscurilor pentru un teren agricol nou, care demonstrează că terenulîn cauză este potrivit pentru producerea produselor alimentare din punct de vedereal siguranţei alimentului, sănătăţii lucrătorilor şi impactului asupra mediului?

Major

4.1.2 Există un plan de acţiuni corective, care stipulează strategiile de minimizare ariscurilor identificate a noilor terenuri agricole? Minor

4.2.1 Pentru fiecare câmp, livadă sau seră s-a stabilit un sistem de înregistrări? Major

4.2.2 S-a stabilit identificarea vizuală sau un sistem de referinţă pentru câmpuri, livezi şisere? Minor

4.2.3 Se efectuează asolamentul pentru culturile anuale? Recom.

5.1.1 Au fost pregătite hărţile solului pentru gospodărie? Recom.

5.2.1 S-au utilizat tehnici care au demonstrat îmbunătăţirea sau menţinerea structuriisolului şi evitarea tasării/compactării solului? Recom.

5.3.1 Se utilizează tehnici de cultivare în câmp care reduc posibilitatea eroziunii solului? Recom.

5.4.1 Există o justificare scrisă pentru utilizarea fumiganţilor pentru sol? Minor

5.4.2 Au fost studiate alternativele fumigării chimice înainte de aplicarea fumiganţilorchimici? Recom.

5.5.1 Fermierul participă la programele de reciclare privind sub-straturile solului în cazurileposibile? Recom.

5.5.2 Dacă se utilizează substanţe chimice pentru sterilizarea sub-straturilor solului înscopul reutilizării, locul sterilizării a fost înregistrat? Major

5.5.3Dacă se utilizează substanţe chimice pentru sterilizarea sub-straturilor solului înscopul reutilizării, s-au înregistrat data sterilizării, tipul chimicalului, metoda desterilizare şi numele operatorului?

Minor

5.5.4 Pentru reutilizarea sub-straturilor solului se aplică aburii pentru sterilizare? Recom.

5.5.5 Sub-straturile de sol pot fi trasabile spre sursă şi s-a demonstrat că ele nu provin dinzonele de conservare? Recom.

4. UTILIZAREA PRECEDENTĂ A TERENURILOR ŞI GESTIONAREA LOR

4.2 Gestionarea terenurilor

5.1 Harta solului

5.2 Cultivare

5.3 Eroziunea solului

5.5 Sub-straturile solului

4.1 Utilizarea precedentă a terenurilor

5. GESTIONAREA SOLULUI ŞI SUB-STRATURILOR

5.4 Fumigarea solului








Pagina: 4 din 14



6.1.1 Tehnicianul responsabil poate demonstra că este competent să determine cantitateaşi tipul fertilizantului (organic şi neorganic) care urmează a fi utilizat? Minor

6.2.1 Toate aplicările pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şi neorganici, au fostînregistrate, inclusiv numărul de referinţă a câmpului, livezii sau serei? Minor

6.2.2 S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şineorganici? Minor

6.2.3 S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şineorganici, inclusiv tipurile fertilizanţilor aplicaţi? Minor

6.2.4 S-au înregistrat toate cantităţile aplicate pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organicişi neorganici? Minor

6.2.5 S-au înregistrat metodele de aplicare pentru sol şi a fertilizanţilor foliari, organici şineorganici? Minor

6.2.6 S-au înregistrat datele despre operatorul care a făcut aplicări pentru sol şi afertilizanţilor foliari, organici şi neorganici? Minor

6.3.1 Echipamentul de aplicare a fertilizanţilor este păstrat în stare bună? Minor

6.3.2 Echipamentul de aplicare a fertilizanţilor neorganici este verificat anual pentru aasigura distribuirea corectă a fertilizanţilor ? Recom.

6.4.1 Inventarul stocurilor de fertilizanţi neorganici este la zi şi disponibil la solicitare? Minor

6.4.2 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi separat de produsele de uz fitosanitar? Minor 6.4.3 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă protejată? Minor 6.4.4 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă curată? Minor6.4.5 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi într-o zonă uscată? Minor

6.4.6 Fertilizanţii neorganici sunt păstraţi în mod adecvat, reducându-se riscurile decontaminare a cursurilor de apă? Minor

6.4.7 Fertilizanţii organici şi neorganici sunt păstraţi separat de produsele agricole şimaterialele de înmulţire? Major

6.4.8 Fertilizanţii organici sunt păstraţi în mod adecvat, reducându-se riscurile decontaminare a mediului? Recom.

6.5.1 La gospodărie nu se utilizează deşeurile de canalizare? Major

6.5.2 S-a efectuat evaluarea riscurilor aplicării fertilizanţilor organici, luându-se înconsideraţie sursa şi caracteristicile lor, înainte de aplicare? Minor

6.5.3 S-a luat în consideraţie aportul de nutrienţi la aplicarea fertilizanţilor organici? Recom.

6.5 Fertilizanţi organici

6. UTILIZAREA FERTILIZANŢILOR6.1 Recomandări pentru cantitatea şi tipul fertilizantului


6.4 Păstrarea fertilizanţilor

6.3 Echipamentul de aplicare








Pagina: 5 din 14



6.6.1 Fertilizanţi neorganici procuraţi sunt însoţiţi de documente ce confirmă compoziţia lorchimică? Recom.

7.1.1 S-au utilizat metode sistematice de prognosticare pentru a calcula necesarul de apăa fiecărei culturi? Recom.

7.1.2 La calcularea necesităţii de irigare se ia în consideraţie cantitatea precipitaţiilor? Recom.

7.1.3 La calcularea necesităţii de irigare se ia în consideraţie evaporarea? Recom.

7.2.1 S-a utilizat cel mai eficient şi practic din punct de vedere comercial sistem defurnizare a apei pentru a asigura cea mai bună utilizare a resurselor de apă? Recom.

7.2.2 Există un plan de gestionare a apelor pentru a optimiza utilizarea apei şi reducereapierderilor? Recom.

7.2.3 Se menţine înregistrări privind utilizarea apei de irigare/fertilizare? Recom.

7.3.1 Apa de canalizare netratată a fost sau este utilizată pentru irigare/fertilizare? Major

7.3.2 S-a efectuat analiza anuală a riscurilor pentru poluarea apei de irigare/fertilizare? Recom.

7.3.3 Apa de irigare este analizată cel puţin o dată în an? Recom.7.3.4 Analiza este efectuată de un laborator acreditat? Recom.7.3.5 Analiza ia în consideraţie contaminarea microbiană? Recom.7.3.6 Analiza ia în consideraţie poluanţii chimici? Recom.7.3.7 Analiza ia în consideraţie poluanţii de metale grele? Recom.7.3.8 S-a acţionat pentru a înlătura reacţiile negative? Recom.

7.4.1 Apa de irigare a fost extrasă din surse durabile? Recom.7.4.2 S-a solicitat consultaţia autorităţilor locale referitor la extragerea apei? Recom.

8.1.1 Protecţia culturilor împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor s-a realizat cu cantitateadecvată minimă de produselor uz fitosanitar? Minor

8.1.2 Fermierii aplică tehnici de MICD recunoscute? Recom.

8.1.3 S-au respectat recomandările anti-rezistenţă pentru a menţine eficienţa produselorde uz fitosanitar disponibile? Minor

8.1.4 Asistenţa pentru implementarea MICD a fost obţinută prin instruire sau consultaţii? Minor

7.2 Metoda de irigare / fertilizare

7. IRIGARE/FERTILIZARE7.1 Prognoza cerinţelor de irigare

8. PROTECŢIA CULTURILOR8.1 Elementele de bază de protecţie a culturilor

7.4 Sursa apei de irigare/fertilizare

7.3 Calitatea apei de irigare

6.6 Fertilizanţi neorganici








Pagina: 6 din 14



8.2.1 Produsele de uz fitosanitar aplicat este potrivit pentru cultură, după cum serecomandă pe eticheta produsului? Major

8.2.2 Fermierii utilizează numai produse de uz fitosanitar care sunt înregistrate în ţara deutilizare pentru culturile pentru care există programe oficiale de înregistrare? Major

8.2.3 Există o listă actualizată a produselor de uz fitosanitar care sunt utilizate şi aprobatepentru culturile crescute? Minor

8.2.4 Această listă ia în consideraţie modificările făcute la legislaţia locală şi naţionalăprivind produsele de uz fitosanitar ? Minor

8.2.5 Chimicalele interzise în Uniunea Europeană nu sunt utilizate la culturile care vor fiexportate în UE? Major

8.2.6 Dacă produsele de uz fitosanitar sunt selectate de consultanţi, ei îşi pot demonstracompetenţa? Major

8.2.7 Dacă produsele de uz fitosanitar sunt selectate de fermier, el îşi poate demonstracompetenţa şi cunoştinţele? Major

8.2.8 Rata de aplicare corectă a produselor de uz fitosanitar pentru cultura ce urmează a fitratată este calculată, pregătită şi înregistrată conform instrucţiunei de pe etichetă? Minor

8.3.1 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumirea şisoiul culturii? Major

8.3.2 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv loculaplicării? Major

8.3.3 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv data deaplicare? Major

8.3.4 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumireacomercială a produsului şi ingredientul (ele) activ(e)? Major

8.3.5 Operatorul aplicării produselor de uz fitosanitar a culturilor a fost incluse în registre? Minor

8.3.6 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv justificareaaplicării? Minor

8.3.7 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv autorizaţiatehnică pentru aplicare? Minor

8.3.8 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv informaţiapotrivită pentru identificarea cantităţii aplicate? Minor

8.3.9 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusivechipamentul de aplicare utilizat? Minor

8.3.10 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv intervalulpână la recoltare? Major


8.2 Alegerea chimicalelor








Pagina: 7 din 14



8.4.1 S-au respectat şi sau înregistrat intervalele până la recoltare? Major

8.5.1 Echipamentul de aplicare este menţinut în stare bună? Minor8.5.2 Echipamentul de aplicare este verificat anual? Minor

8.5.3 Fermierul este implicat într-un program de calibrare – certificare independent? Recom.

8.5.4 La amestecarea produselor de uz fitosanitar se respectă procedurile de manipulareşi echilibrare indicate pe etichetă? Minor

8.6.1

Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălatcontainerul sunt lichidate în conformitate cu legile naţionale şi locale, dacă există, iardacă nu există, conform punctelor 8.6.2 şi 8.6.3, care trebuie respectate pentru a nudepăşi normele?

Minor

8.6.2Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălatcontainerul sunt aplicate unei părţi netratate a culturilor, atât timp cât dozelerecomandate nu au fost depăşite şi se menţin înregistrări?

Recom.

8.6.3Surplusurile amestecului de substanţe aplicate sau apa cu care s-a spălatcontainerul sunt aplicate pe pârloagă, conform legislaţiei şi s-au făcut înregistrărilede rigoare?

Recom.

8.7.1

Fermierul sau orice client al fermierul poate prezenta dovezi curente ale testăriianuale a reziduurilor sau de participare la sistemul de monitorizare a reziduurilorproduselor uz fitosanitar al unei terţe părţi, care poate fi trasabil spre gospodărie şicare include produsele de uz fitosanitar aplicate de gospodăria respectivă?

Major

8.7.2Fermierul (sau clientul său) poate demonstra că are informaţii despre piaţa pe careel intenţionează să comercializeze produsele sale şi restricţiile faţă de limita maximăadmisibilă de reziduuri (LMA) pe piaţă?

Major

8.7.3S-au întreprins acţiuni pentru respectarea restricţiilor privind limita maximă admisibilăde reziduuri de pe piaţa pe care fermierul intenţionează să-şi comercializezeprodusele?

Major

8.7.4 Există un plan de acţiune pentru cazurile când s-a depăşit limita maximă admisibilăde reziduuri (LMA) fie pentru ţara de producţie, fie în ţările de desfacere? Major

8.7.5 Se respectă corect procedurile de prelevare a probelor? Recom.

8.7.6 Laboratorul care testează produsele este acreditat de o autoritate naţionalăcompetentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent? Minor

8.4 Perioada pînă la recoltare

8.5 Echipament de aplicare

8.7 Analiza reziduurilor produselor de uz fitosanitar

8.6 Lichidarea surplusului amestecului de substanţe aplicate








Pagina: 8 din 14



8.8.1 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în conformitate cu regulamentele locale? Minor

8.8.2 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate într-un depozit adecvat? Minor8.8.3 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite sigure? Minor 8.8.4 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate la temperaturi adecvate? Minor 8.8.5 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite rezistente la incendii? Minor

8.8.6 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine ventilate (în caz decirculare în depozit)? Minor

8.8.7 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine iluminate? Minor 8.8.8 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate la distanţă de alte materiale? Minor

8.8.9 Materialul poliţelor pe care se păstrează produsele de uz fitosanitar nu esteabsorbant? Recom.

8.8.10 Depozitul unde se păstrează produsele de uz fitosanitar poate combate scurgerile desubstanţe? Minor

8.8.11 Există echipament de măsurare a produselor de uz fitosanitar? Minor 8.8.12 Există unelte pentru amestecarea produselor de uz fitosanitar? Minor 8.8.13 Există mijloace contra scurgerilor? Minor

8.8.14 Numai lucrătorii cu pregătire oficială pentru a manipula produsele de uz fitosanitar auchei şi acces la ele? Minor

8.8.15 Există documente rapid disponibile pentru stocul de produse? Minor 8.8.16 Toate produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în ambalajul lor original? Minor

8.8.17 Numai produsele de uz fitosanitar care sunt aprobate spre utilizare pentru creştereaculturilor incluse în asolament sunt păstrate separat în depozit? Minor

8.8.18 Lichidele nu sunt păstrate pe poliţele de asupra pulberilor? Minor

8.8 Păstrarea şi manipularea produselor de uz fitosanitar








Pagina: 9 din 14



8.9.1 Containerele goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu suntreutilizate? Minor

8.9.2 Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nupermite expunerea oamenilor? Minor

8.9.3 Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nupermite contaminarea mediului? Minor

8.9.4 Se utilizează sistemele oficiale de colectare şi lichidare? Minor

8.9.5Containerele nu sunt re-utilizate, iar pentru cazurile când există un sistem decolectare, sunt ele depozitate adecvat, etichetate şi manipulate în conformitate curegulile sistemului de colectare?

Minor

8.9.6 Containerele sunt spălate, fie prin intermediul unui dispozitiv integrat cu presiune depe echipamentul de aplicare sau cel puţin cu apă de trei ori? Minor

8.9.7 Deşeurile de la spălarea containerelor în dispozitivul integrat cu presiune suntreintroduse în rezervorul echipamentului de aplicare? Minor

8.9.8 Containerele goale sunt păstrate într-un loc sigur înainte de lichidare? Minor

8.9.9 Se respectă toate regulamentele locale de lichidare sau distrugere a containerelor? Minor

8.10.1 Produsele de uz fitosanitar ieşite din uz sunt păstrate în siguranţă, marcate şilichidate de organizaţii autorizate şi aprobate? Minor

9.1.1 S-a efectuat analiza riscurilor igienice pentru recoltare şi procesul de transportarepână la fermă? Major

9.1.2 Pentru procesul de recoltare s-a implementat procedura de igienă? Major

9.1.3 Procedura igienică pentru procesul de recoltare include containerele şiinstrumentele? Major

9.1.4 Procedura igienică pentru procesul de recoltare include manipularea produselorrecoltate şi produsele ambalate şi manipulate direct în câmp, livadă sau seră? Major

9.1.5 Procedura igienică pentru procesul de recoltare include transportarea produselor lagospodărie Major

9.1.6 Lucrătorii implicaţi în recoltare au acces la echipament curat de spălare a mâinilor învecinătatea locului unde lucrează? Major

9.1.7 Lucrătorii implicaţi în recoltare au acces la toalete curate în vecinătatea locului undelucrează? Minor

8.10 Produse de uz fitosanitar ieşite din uz

8.9. Containerele goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar

9. RECOLTARE9.1 Igiena







Versiunea: 2.1 Oct-04Compartimentul: PC Pagina: 10 din 14



9.2.1 Containerele de produse sunt utilizate exclusiv pentru produsele agricole? Recom.

9.3.1 Gheaţa utilizată pentru produse în timpul recoltării este produsă din apă potabilă şi încondiţii sanitare pentru a preveni contaminarea produselor? Recom.

10.1.1 S-a efectuat analiza riscurilor igienice pentru procesul de manipulare a produselor? Minor

10.1.2 Pentru procesul de manipulare s-a implementat procedura de igienă? Minor

10.1.3 Lucrătorii au acces la toalete curate şi unităţi de spălare a mâinilor în vecinătatealocului de lucru? Minor

10.1.4 Lucrătorii au primit instrucţiunile de bază privind aspectele igienice înainte de aîncepe lucrările de manipulare a produselor? Major

10.1.5 Lucrătorii îndeplinesc instrucţiunile privind igiena în procesul de manipulare aproduselor? Minor

10.2.1 Apa pentru ultima spălare a produselor este potabilă sau declarată potrivită pentruacest scop de autorităţile competente? Major

10.2.2 Dacă apa pentru ultima spălare a produselor este returnabilă, ea a fost filtrată, iarnivelurile pH, de concentrare şi expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat? Major

10.2.3 Laboratorul care efectuează testarea apei este acreditat? Minor

9.2 Containerele de ambalare/recoltare la gospodărie

9.3 Ambalarea produselor imediat după recoltare

10.2 Spălarea produselor după recoltare

10. MANIPULAREA PRODUSELOR10.1 Igiena










10.3.1 Se respectă toate instrucţiunile de pe etichetă? Major

10.3.2 Pentru produsele protejate se utilizează numai biocizii, ceara vegetală şi produselorde uz fitosanitar oficial înregistrate în ţara de desfacere după recoltare? Major

10.3.3 Pentru produsele destinate spre comercializare în Uniunea Europeană se utilizeazăbiocizii, ceară vegetală şi produsele de uz fitosanitar interzise în UE? Major

10.3.4Există o listă actualizată aprobată a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uzfitosanitar care au fost utilizate sau pentru care se studiază posibilitatea de utilizaredupă recoltare?

Minor

10.3.5 Această listă ia în consideraţie modificarea legislaţiei privind biocizii, ceara vegetalăşi produsele de uz fitosanitar? Minor

10.3.6Tehnicianul responsabil pentru procesul de manipulare a produselor poatedemonstra competenţa şi cunoştinţele sale privind aplicarea biocizilor, cearavegetală şi produsele de uz fitosanitar?

Minor

10.3.7Aplicările biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare aufost înregistrate, inclusiv cu identificarea produsului (adică, numărul lotului sausetului de produse)?

Major

10.3.8 Zonele de aplicare a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar dupărecoltare au fost înregistrate? Major

10.3.9 Datele aplicării biocizilor, ceara vegetal şi produselor de uz fitosanitar după recoltareau fost înregistrate? Major

10.3.10 Tipul tratamentului a fost înregistrat pentru aplicările biocizilor, ceara vegetală şiproduselor de uz fitosanitar după recoltare? Major

10.3.11 Denumirile comerciale ale biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitardupă recoltare au fost înregistrate? Major

10.3.12 Cantitatea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar aplicate dupărecoltare a fost înregistrată? Major

10.3.13 S-a înregistrat numele operatorului care a aplicat biocizii, ceara vegetală şiprodusele de uz fitosanitar după recoltare? Minor

10.3.14 Justificarea pentru aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitardupă recoltare a fost înregistrată? Minor

10.3.15 La toate aplicările produselor de uz fitosanitar după recoltare se ia în consideraţieaspectul punctelor 8.7.1, 8.7.2, 8.7.3 şi 8.7.4 ale acestui document? Major

10.3 Proceduri după recoltare










10.4.1 Podeaua este proiectată pentru a permite şi asigura scurgerea? Recom.

10.4.2 Facilităţile şi echipamentul de manipulare a produselor sunt curăţate şi întreţinutecorespunzător pentru a preveni contaminarea? Minor

10.4.3 Produsele rebutate şi deşeurile sunt depozitate pe suprafeţe speciale, care suntcurăţate şi dezinfectate regulat? Recom.

10.4.4 Substanţele de curăţare, lubrifianţii, etc. sunt păstraţi în încăperi speciale, separat deprodusele agricole şi materialele utilizate pentru manipularea produselor? Recom.

10.4.5Substanţele de curăţare, lubrifianţii, etc. care pot veni în contact cu produseleagricole, sunt aprobate pentru aplicare în industria alimentară iar dozele serespectă?

Minor

10.4.6 În încăperile de sortare, cântărire şi depozitare unităţile de iluminare suntprotejate/ecranate (în caz de spargere)? Minor

10.4.7 Există proceduri în scris de manipulare a sticlei şi plasticului dur transparent? Recom.

10.4.8 Accesul animalelor domestice la aceste facilităţi nu este permis? Minor

10.4.9În toate încăperile de manipulare şi depozitare a produselor se întreprind măsuriadecvate de combatere a dăunătorilor, pentru a minimiza accesul şi a evitainfestarea?

Minor

11.1.1 Toate produsele posibile de deşeuri au fost identificate în întreaga gospodărie? Recom.

11.1.2 S-au identificat sursele potenţiale de poluare? Recom.

11.2.1 Există un plan documentat de evitare sau reducere a rebuturilor şi poluării şi deevitare a utilizării gunoiştilor sau arderii gunoiului prin reciclarea deşeurilor? Recom.

11.2.2 Planul de gestionare a deşeurilor a fost implementat? Recom.11.2.3 Gospodăria este curăţată de gunoi şi deşeuri? Recom.11.2.4 Încăperile dispun de mijloace necesare pentru colectarea deşeurilor? Recom.

10.4 Secţiile de manipulare şi/sau păstrare a produselor ale gospodăriei

11.2 Planul de acţiune de reducere a deşeurilor şi poluării

11. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI SURSELOR DE POLUARE, 11.1 Identificarea deşeurilor şi poluanţilor










12.1.1 A fost efectuată analiza riscurilor pentru a asigura condiţii de lucru sigure şisănătoase? Recom.

12.1.2 Analiza riscurilor a fost utilizată drept bază pentru elaborarea unui plan de acţiune depromovare a condiţiilor de lucru sigure şi sănătoase? Recom.

12.2.1 Toţi lucrătorii care lucrează cu echipament periculos sau complex au trecut cursuride instruire sau au primit instrucţii oficiale? Minor

12.2.2 Există înregistrări pentru fiecare lucrător referitor la instruirea primită? Recom.

12.2.3 În orice moment, când se efectuează lucrări, există la gospodărie o persoană careeste instruită în a acorda primul ajutor? Recom.

12.2.4 Toţi lucrătorii au înţeles bine instrucţiunile în caz de accidente sau urgenţe? Minor

12.2.5Toţi lucrătorii au primit instruire de bază privind igiena personală în procesul demanipulare a produselor despre curăţenia mâinilor, tăieturi ale pielii şi referitor lafumatul, consumarea alimentelor şi băuturilor numai în încăperi speciale?

Recom.

12.2.6 Toţi sub-contractanţii şi vizitatorii cunosc cerinţele de bază privind igiena? Recom.

12.3.1 În vecinătatea spaţiilor de lucru există truse de prim-ajutor? Minor 12.3.2 Pericolele sunt indicate clar prin intermediul semnelor de preîntâmpinare? Recom.12.3.3 Există proceduri în caz de accidente sau situaţii de urgenţă? Minor

12.3.4 Procedura în caz de accident poate fi văzută de la 10 m de la încăperea dedepozitare a produselor de uz fitosanitar? Minor

12.3.5 Semnele de preîntâmpinare privind pericolele potenţiale sunt afişate pe uşile deacces? Minor

12.4.1 Lucrătorii care manipulează şi aplică produsele de uz fitosanitar au fost instruiţi? Minor

12.4.2Personalul care intră în contact cu produsele de uz fitosanitar sunt supuşi controluluimedical voluntar anual în conformitate cu îndrumările prevăzute de codurile depractică locale?

Recom.

12.5.1 Lucrătorii (inclusiv sub-contractanţii sunt înzestraţi cu îmbrăcăminte de protecţie înconformitate cu instrucţiunea de pe etichetă? Major

12.5.2 Îmbrăcămintea de protecţie este curăţată după utilizare? Minor

12.5.3 Fermierii pot demonstra că ei respectă instrucţiunea de pe etichetă referitor lautilizarea îmbrăcămintei de protecţie şi echipamentului? Major

12.5.4 Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie sunt păstrate separat de produsele uzfitosanitar? Major

12.5.5 Există facilităţi pentru cazurile de contaminare a operatorilor? Minor

12.2 Instruire

12. SANĂTATEA, SIGURANŢA ŞI BUNĂSTAREA LUCRĂTORILOR12.1 Analize ale riscurilor

12.5 Îmbrăcăminte/echipament de protecţie

12.4 Manipularea produselor de uz fitosanitar

12.3 Facilităţi, echipament şi proceduri pentru accidente










12.6.1 Există un membru al conducerii care este nominalizat responsabil pentru sănătatea,siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor? Minor

12.6.2 Există întruniri comunicative reciproce regulate între conducere şi angajaţi? Existăînregistrări despre acest proces? Recom.

12.6.3 Camerele de odihnă din incinta gospodăriei sunt locative şi dispun de serviciile şifacilităţile de bază? Minor

12.7.1 Toţi sub-contractanţii şi vizitatorii cunosc cerinţele relevante referitor la siguranţapersonală? Minor

13.1.1 Fermierul înţelege care este şi evaluează impactul activităţilor sale agricole asupramediului ambiant? Recom.

13.1.2 Fermierul a examinat posibilităţile de fortificare a mediului ambiant în beneficiulcomunităţii, florei şi faunei? Recom.

13.2.1 S-a elaborat un plan de gestionare a conservării (fie individual sau pe plan regional)? Minor

13.2.2 Fermierul dispune de un plan de implementare a politicii de conservare a mediuluiambiant şi faunei sălbatice pentru proprietatea sa? Recom.

13.2.3 Această politică este compatibilă cu producerea agricolă comercială durabilă şiminimizează impactul asupra mediului ambiant? Recom.

13.2.4 Planul prevede efectuarea unui audit iniţial pentru a înţelege diversitatea plantelor şianimalelor de pe teritoriul gospodăriei? Recom.

13.2.5 Planul prevede acţiuni de evitare a deteriorării şi distrugerii habitatelor de pe teritoriulfermei? Recom.

13.2.6 Planul prevede elaborarea unui plan de acţiune de amplificare a habitatelor şi sporirea biodiversităţii pe teritoriul gospodăriei? Recom.

13.3.1 S-a examinat posibilitatea de transformare a terenurilor neproductive în zone deconservare a mediului ambiant? Recom.

14.1.1 Există un formular de reclamaţii privind aspectele legate de respectarea standarduluiEUREPGAP? Major

14.1.2Procedura de depunere a reclamaţiilor asigură înregistrarea, examinarea şirectificarea adecvată a reclamaţiilor inclusiv înregistrarea acţiunilor corectiveîntreprinse?

Major

12.6 Bunăstarea lucrătorilor

13.1 Impactul agriculturii asupra mediului ambiant

14. FORMULAR DE DE RECLAMAŢII

13.2 Politica privind fauna sălbatică şi de conservare a mediului ambiant

13.3 Terenuri neproductive

13. PROBLEMELE MEDIULUI AMBIANT

12.7 Siguranţa vizitatorilor




Denumirea gospodăriei Înregistrare 2.4/01

RAPORT PRIVIND NECONFORMIŢILE Nr. SECŢIUNEA I EUREPGAP Puncte de Control Nr. Data depistării

Numărul neconformităţilor

Locul depistării neconformităţii: Descrierea neconformităţilor :

Neconformitate majoră Da/Nu

Neconformitate minoră Da/Nu

Neconformitate repetitivă Da/Nu

Semnătura expertului responsabil pentru secţia I:

SECŢIUNEA II Cauzele neconformităţilor: Semnătura expertului pentru acţiunile corective luate: Signature

Acţiunile corective luate:

Responsabil pentru implementare acţiunilor corective:

Perioada pentru implementare a acţiunilor corective:

Necesitatea de informat clientul : DA NU

Numele clientului

Data informării clientului

SECŢIUNEA III Iniţierea acţiunii:

Închiderea acţiunii:

Implementat cu succes Pozitiv Negativ (Se întocmeşte un nou raport de neconformitate)

Semnătura personalului responsabil pentru secţia III:

Denumirea gospodăriei / Pepiniera Înregistrări 3.5.4/01

ÎNREGISTRĂRI PRIVIND EXAMINAREA ŞI MONITORIZAREA CULTURILOR

Data

Numărul sau denumirea câmpului /

lotului examinat

Faza dezvoltării

culturii

Numărul de plante

în lot

Numărul de plante examinate

Numele insectelor identificate

Numărul de

plante infectate

Insecte benefice

identificate

Numărul de plante cu insecte benefice

Boli identificate

Numărul de plante

infectate cu boli

Acţiuni întreprinse

Responsabil pentru

efectuarea examinării

Semnătura

Denumirea gospodăriei / Pepinierei: Înregistrări 3.5.5/01

ÎNREGISTÂRI PRIVIND APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR, (PEPINIERĂ)

Data Condiţii climaterice

Numărul câmpului, Suprafaţa tratată, ha

Faza de dezvoltare a culturii

Denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar. Ingredientul

activ

Justificarea privind

aplicarea produselor de uz fitosanitar

împotriva dăunătorilor şi

bolilor

Volumul de apă utilizat, L

Cantitatea de produs

de uz fitosanitar

utilizat, Kg/L

Intervalul până la

recoltare indicat pe eticheta

produsului de uz

fitosanitar

Echipamentul utilizat

Echipamentul de protecţie

a personal

ului Nr.

Data recoltării

Responsabil privind

recomandarea produsului de uz

fitosanitar

Responsabil de aplicarea produsului

de uz fitosanitar

Semnătura

Plan 4.1.1/01

Page 1 of 3

Denumirea fermierului

Exemplu, PLANUL PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR PENTRU UN NOU TEREN Numărului terenului

(Riscurile pot fi incluse dar nu sunt limitate pentru factorii elaboraţi mai jos)

Nivelul de risc Surse potenţiale de riscuri Riscuri potenţiale

Înalt Mediu Mic Activităţi /Control măsurărilor Acţiuni corective

Solul

Deşeuri industriale, băligar, reziduurile ale apelor managere, fermele de animale

Microbiologic / Contaminare cu fecale

Fertilizanţi Contaminare chimică Produse de uz fitosanitar Contaminare chimică Metale grele Contaminare chimică Seminţe de buruiene Sol necorespunzător pentru cultura propusă

Analiza solului înainte de fi acceptat de utilizat în agricultură. Analiza anuală înainte de sezon. Dacă s-a identificat un nivel înalt a riscurilor managementul v-a iniţia acţiuni corective.

Apa de irigare Deşeuri industriale, băligar, reziduurile ale apelor managere, fermele de animale

Microbiologic / Contaminare cu fecale

Fertilizanţi Contaminare chimică

Produse de uz fitosanitar Contaminare chimică

Metale grele Contaminare chimică Apă – risc de inundaţie sau eroziune

Analiza sursei de apă de irigare înainte de fi acceptat de utilizat în agricultură. Analiza anuală înainte de sezon. Dacă s-a identificat un nivel înalt a riscurilor, managementul v-a iniţia acţiuni corective sau vor căuta o nouă sursă durabile de apă pentru irigare.

Insuficienţa cantităţii de apă de irigare pentru scopul dat Analiza capacităţii sursei de apă

înainte de acceptate pentru utilizare.

Poluarea aerului de la întreprinderi, procese, drumuri etc. Evaluarea surselor potenţiale de poluare a aer înainte de acceptate pentru utilizare.

Elaborat Verificat Aprobat Data Data Data Auditor intern Specialist Sistemul Calităţii Director Semnătura Semnătura Semnătura

Plan 4.1.1/01

Page 2 of 3

ÎNDRUMAR PENTRU EVALUAREA RISCURILOR PENTRU TERENURILE NOI Punct de control: Întrebarea EUREP 4.1.1 este formulată: „Există evaluarea riscurilor pentru un teren agricol nou, care demonstrează că terenul în cauză este potrivit pentru producerea produselor alimentare din punct de vedere al siguranţei alimentului, sănătăţii lucrătorilor şi impactului asupra mediului ambiant”? Criteriul de conformitate: Criteriul de conformitate pentru această întrebare: „Există o evaluare documentată a riscurilor din punct de vedere al siguranţei alimentului, sănătăţii lucrătorilor şi impactului asupra mediului ambiant care ia în consideraţie utilizarea anterioară a terenului, tipul solului, eroziunea, calitatea şi nivelul apelor de suprafaţă, disponibilitatea resurselor de apă durabile şi impactul asupra şi a terenurilor adiacente. (Vezi îndrumarul EUREPGAP). Dacă prin evaluare se identifică un risc necontrolabil care este esenţial pentru sănătate şi/sau mediul ambiant, terenul nu va fi folosit pentru activităţi agricole”. Legislaţia: În primul rând trebuie studiate regulamentele locale pentru a verifica respectarea legilor. Utilizarea precedentă a terenului trebuie să includă: Culturile precedente. De exemplu, cultivarea bumbacului necesită utilizarea masivă a erbicidelor reziduale, care pot afecta pe termen lung cerealele şi alte culturi cultivate anterior. Utilizare industrială sau militară. De exemplu, fostele parcări pentru maşini pot fi contaminate considerabil cu petrol. Gunoişte sau mină. Pot conţine deşeuri inacceptabile în straturile mai adânci ale solului, care pot contamina recoltele ulterioare sau solul se poate sedimenta punând în pericol persoanele care lucrează pe acel teren. Vegetaţia naturală. Poate conţine dăunători, boli şi buruiene. Tipul de sol trebuie să includă: Corespunderea structurală pentru culturile preconizate Susceptibilitatea structurală spre eroziune Corespunderea compoziţiei chimice pentru culturile preconizate Eroziune: Studiul trebuie să determine dacă sunt, sau pot fi, pierderi neuniforme ale stratului superior, care pot afecta recolta şi terenurile sau apa situate mai jos. Relief: Modalităţi de drenaj: Predispunerea spre inundare şi/sau eroziune Forma & panta: Eroziunea solului Siguranţa persoanelor care operează maşinile: Transportarea culturilor recoltate Expunerea la vânt: Viteza excesivă a vântului poate cauza pierderi ale recoltelor

Plan 4.1.1/01

Page 3 of 3

ÎNDRUMAR PENTRU EVALUAREA RISCURILOR PENTRU TERENURILE NOI Evaluarea apei trebuie să includă: Calitatea apei: Urmează să fie determinată de un laborator acreditat care efectuează analize chimice şi microbiologice până la nivelul ISO 17025 sau echivalentul naţional. Disponibilitatea: În timpul întregului an sau cel puţin în timpul sezonului de cultivare. Autorizarea de utilizare: Garantarea cantităţilor preconizate necesare pentru cultură. Drepturile altor utilizatori Legile sau practicile locale pot recunoaşte alţi utilizatori, a căror necesităţi au prioritate în faţa utilizării agricole. Impactul mediului ambiant Deşi pot fi legale, unele rate de extragere pot afecta negativ flora şi fauna asociată sau dependentă de sursa de apă Analiza impactului trebuie să includă: Intern: Probleme cu praful, fumul şi gălăgia cauzate de funcţionarea maşinilor agricole. Contaminarea terenurilor aflate mai jos cu mâl sau chimicale. Devierea chimicalelor la stropire Insecte atrase de cultură, deşeurile ei sau aplicarea fertilizanţilor animalieri. Extern: Fum, vapori sau praf de la instalaţiile industriale sau de transport din vecinătate, inclusiv drumurile cu trafic intens Scurgeri de mâl sau chimicale generate de operaţiuni agricole efectuate pe terenurile de mai sus Distrugerea de către dăunătorii din zonele naturale sau de conservare din vecinătate Furt de către locuitorii comunităţilor vecine Activităţi agricole adiacente Disponibilitatea transportului adecvat spre pieţe Disponibilitatea forţei de muncă adecvate Disponibilitatea mijloacelor de producţie.

Denumirea gospodăriei 4.1.2/02

PLAN DE ACŢIUNI PENTU MONITORIZAREA PERICOLELOR

Denumirea pericolului identificat

Gradul de severitate a pericolului

Acţiunile întreprinse pentru reducerea pericolului la un nivel acceptabil

Metoda de analiză Responsabil

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Denumirea gospodăriei Înregistrare 4.2.3/01 PROGRAM PRIVIND ROTAŢIA CULTURILOR

Numărul câmpului

Numărul câmpului

Numărul câmpului Responsabil /semnătura

Denumirea culturii Varză Pătlăgele vinete Varză

2004 Justificarea pentru alegerea culturilor, dacă nu exista rotaţia culturilor

Denumirea culturii Morcovi Pătlăgele roşii Morcovi


Denumirea culturii


Denumirea culturii


Denumirea culturii


Denumirea gospodăriei Înregistrări 5.3.1/01

ÎNREGISTRĂRI PRIVIND TECHNICILE DE CULTIVARE UTILIZATE

Exemplu: conturul arăturii, contur de plante pentru a nu lăsa solul neacoperit, de luat în considerare metoda de irigare, lăsarea plantelor peste iarnă (dacă contaminarea nu este o problemă), nu trebuie de lucrat pe sol umed, de utilizat maşini cu roţi late (dacă este posibil)

Data Numărului câmpului şi suprafaţa, ha

Cultura / abandonate

Tipul de lucrări agrotehnice

Metode de aplicare

Utilajul tehnologic

utilizat Responsabil Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrare 6.2.1/01 INREGISTRARI PRIVIND UTILIZAREA FERTILIZANTILOR

Denumirea sau Numărul Câmpului: ...................................... Cultura: ...................................... Soi: ...............................

Data Condiţiile climaterice

Faza dezvoltării

culturii

Denumirea fertilizanţilor

Justificarea aplicării

fertilizanţilor, ex. se bazează pe analiza solului

Raportul sau concentraţia nutrienţilor

N:P:K

Cantitatea aplicată de fertilizant,

kg,/ha, l,/ha

Metoda utilizată

Utilajul utilizat

Echipamentul de protecţie a personalului

Nr.

Data recoltării

Responsabil de

recomandareafertilizanţilor

Responsabil de aplicarea fertilizanţilor

Semnătura

Denumirea gospodăriei Plan 6.3.1/01

PLANUL DE MENTENANŢĂ EQUIPMENT PENTRU APPLICAREA INORGANICA A FERTILIZATORILOR

Data Echipament / plan de activităţi Frecvenţa 2006 2007 2008

Elaborat Verificat Aprobat Data Data Data Funcţia Inginer mecanic Director Semnătura Semnătura Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrare 6.3.1/02 ÎNREGISRĂRI PRIVIND MENTENANŢA

ECHIPAMENTELOR DE APLICARE A FERTILIZANŢILOR INORGANICI

Data Echipament Tipul intervenţiei Descrierea lucrărilor efectuate Responsabil Semnătura

Denumirea gospădăriei Înregistare 6.3.2/01 Anul

PLAN DE CALIBRARE ECHIPAMENTE PENTRU APLICAREA FERTILIZANŢILOR INORGANICI

Graficul calibrării

Data Denumirea echipamentului Frecvenţa calibrării

Calibrarea precedentă

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


Denumirea gospodăriei Înregistrare 6.3.2/02 ÎNREGISRĂRI PRIVIND CALIBRAREA

ECHIPAMENTELOR DE APLICARE A FERTILIZANŢILOR ANORGANICI

Data Echipamente Descrierea activităţilor efectuate Responsabil Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrare 6.4.1/01 INVENTARIEREA FERTILIZANŢILOR DEPOZITAŢI

Denumirea fertilizatului:

Recepţionat Utilizat

Data Cantitatea, kg, t Furnizor Integritatea

etichetei Integritatea ambalajului

Certificate de conformitate

Instrucţiune de aplicare Data Cantitatea,

kg, t

Numărul câmpului sau aria

Stocul final, kg, t Responsabil Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrare 6.4.1/02 INVENTARIERE TRIMESTRIALĂ A STOCURILOR DE FERTILIZANŢI

Data inventarierii:

N crt.

Denumirea fertilizanţilor Date expirării valabilităţii fertilizanţilor

Stoc fizic, kg, t

Stoc calculat reieşind din cantitatea fertilizanţilor aplicaţi,

kg, t

Diferenţa dintre înregistrări (fertilizanţii aplicaţi)

şi stocul actual, kg, t

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Comisia: Funcţia Numele Data Semnătura Funcţia Numele Data Semnătura Funcţia Numele Data Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistare 7.2.1/01 Anul

PLAN DE CALIBRARE ECHIPAMENTE PENTRU IRIGARE

Planul calibrării

Data Denumirea echipamentului Frecvenţa calibrării

Calibrarea precedentă

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII


Denumirea gospodăriei Înregistrare 7.2.1/02 ÎNREGISRĂRI PRIVIND CALIBRAREA

ECHIPAMENTE PENTRU IRIGARE

Data Echipamente Descrierea activităţilor completate Responsabil Semnătura


PLANUL DE MENTENANŢĂ EQUIPMENT PENTRU IRIGARE



Denumirea gospodăriei Înregistrare 7.2.1/04 ÎNREGISRĂRI PRIVIND MENTENANŢA ECHIPAMENTELOR PENTRU IRIGARE



Exemplu, PLAN DE MANAGEMENT A APELOR

N crt. Activităţi Control măsurărilor

1. Analiza disponibilităţilor surselor de apă Analiza apei înainte de a fi acceptată pentru utilizare

2. Analiza conformităţii apei (irigare) Analiza anuală înainte de sezon

3. Calculare minuţioasă luând în consideraţie tipul de sol, creşterea culturii, condiţii climaterice (prognoza temperaturii şi precipitaţilor) şi de arătat sursele de apă suficiente şi disponibile

4. Evitarea supraconsumului de apă

Trebuie utilizate metode de prognozare privind calcularea canitităţii de apă pentru culturi

5. Mentenanţa echipamentului Planul de mentenanţă şi înregistrări

6. Evaporarea excesivă poate fi evitată prin irigare în timp de noapte

7. Salinizarea este datortă irigării excendente

Remarcă:

1. Irrigation system layout, operation and current management level. Amplasamentul sistemului de irigare, 2. Soils -- types, texture and intake rate, available water holding capacity (AWC), irrigation

limitations and/or restrictive layers. Tipurile de soluri, textura şi 3. Crops – types, tillage practices, water use, peak consumptive use. 4. Water – supply, source, availability, flow rates, volume, seasonal variation, quality, delivery,

pertinent well and pumping plant information. 5. Topographic information – elevations, slopes. 6. Flow measurement device(s) – existing or planned. 7. Location of utilities and power sources including the potential of interruptible service / load

control.

Elaborat Verificat Aprobat Data Data Data Auditor Intern Specialist în sistemul Calităţii Director Semnătura Semnătura Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrări 7.2.3/01

ÎNREGISTRĂRI PRIVIND CONSUMUL APEI DE IRIGARE UTILIZATE

Data Cultura Norma de apă pentru irigare,

m3/ha

Sursa de apă

Cantitatea de apă utilizată

de facto, m3/ha

Metoda utilizată şi

utilajul

Durata irigării, h / min.

Ora Responsabil Semnătura

Denumirea fermierului Plan 7.3.2/01 PLANUL PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR APEI

Evaluarea nivelului de risc Surse

potenţiale de riscuri

Riscuri potenţiale Înalt Mediu Mic

Activităţi / Control măsurărilor Acţiuni corective

Animal stock Microbiologic / Contaminare cu fecale

Analiza înainte de sezon. Dacă s-a identificat un nivel înalt a riscurilor, managementul v-a iniţia acţiuni corective sau vor căuta o nouă sursă durabile de apă pentru irigare.

Fertilizanţi Contaminare chimică Analiza înainte de sezon Analiza la finele sezonului.

Produse de uz fitosanitar Analiza înainte de sezon

Solul sau alte surse

Metale grele Contaminare chimică Lubrifianţi din cisterne / pompe

Analiza înainte de sezon

Activităţi industriale

Elaborat Verificat Aprobat Data Data Data Auditor intern Specialist Sistemul Calităţii Director Semnătura Semnătura Semnătura

Denumir 01

ÎNREGISTRĂRI PRIVIND IMPLEMENTAREA MANAGEMENTUL INTEGRAT DE COMBATERE A DĂUNĂTORILOR (MICD)

Den mirea culturii (Aceste exemple de mai jos sunt pentru a ilustra scopurile; aceste nu reprezintă o listă integră a activităţilor MICD )

Acţiuni Data (Prezenţa sau eviden unători, insecte, boli, buruieni)

bază în domeniul dăunătorilor)

Semnătura

ea gospod strare 8.1.2/ Anul ăriei Înregi

MostrăNumărul câmpului

u

Rezultatele ţe de dă

Responsabil (Persona care va monitoriza

trebuie să posede cunoştinţe de

MONITORIZARE Numărarea vizuală Numărarea dăunători pe plantă, pe frunză,

sau baza de jos

pe fructe, pe tulpină Numărarea vizuală Numărarea răpitorilor pe plantă, pe frunză,

baza de jos

pe fructe, pe tulpină sauSISTEME UTILIZATE Capcane cu feromoni pentru monitşi controlul dăunătorilor Capcane cu lipici pentru atragerea insectele ş

orizarea

ea

i sunt utilizate pentru numărardăunătorilor Produse de uz fitosanitar de utilizat în momentul oportun ex. distrugerea dăunătorilor la etapa iniţială de dezvoltare, nu atunci când sunt maturi şi este cu mult mai dificil / necesită mai multe produse de uz fitosanitar pentru controlul lor

Istoria câmpului Evaluarea în evoluţie a problemelor ce ţine de dăunători

Utilizarea Entomofagilor sau preparînregistate bi

atelor ologice pentru protecţia

plantelor

Use of barrier crops around fields Utilizarea barierelor pentru culturi în jurul câmpurilor Susţinerea răpitorilor naturali (ex. beetle banks, bat nests)

Denumirea gospodăriei Înregistrare 8.2.3/01 Anul

LISTA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

Aprobat N. crt.

Denumirea produselor de uz fitosanitar sau

denumirea comercială

Ingredientul activ Cultura

Scopul aplicării produselor

de uz fitosanitar Moldova În ţara exportatoare

Justificarea pentru alegerea produselor de uz fitosanitar

Elaborat Verificat Aprobat Numele Numele Numele Semnătura Semnătura Semnătura

Denumirea gospodăriei / Denumirea companiei Înregistrare 8.2.6/01

RECOMANDĂRILE PRIVIND APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

Data recomandării

Cultura care

urmează a fi

tratată

Numărul câmpului

şi suprafaţa tratată, ha

Data când

cultura v-a fi

tratată

Faza dezvoltării

culturii

Denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar

Ingredientul activ


produselor de uz fitosanitar


bolilor

Cantitatea de apă,

L


de uz fitosanitar,

g / kg



produsului de uz

fitosanitar

Echipamentul de aplicare

Echipamentul de

protecţie a personalul

ui Nr.

Data recoltării Consultant

Semnătura consultant

ului

Denumirea gospodăriei Înregistrare 8.3.1/01

ÎNREGISTÂRI PRIVIND APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

Denumirea sau Numărul Câmpului: ......................................... Cultura: ................................... Soi:............................

Data Condiţii climaterice

Faza dezvoltării culturii

Denumirea comercială

a produsului

de uz fitosanitar

Ingredientul activ


produselor de uz fitosanitar


bolilor

Cantitatea de apă,

L


de uz fitosanitar,

g / kg



produse de uz

fitosanitare

Echipamentul de aplicare

Echipamentul de

protecţie a personalul

ui Nr.

Data recoltării

Persoana responsabilă

pentru selectarea

produsului de uz fitosanitar / consumul de aplicare

Operator / persoana

care a aplicat

produsul de uz fitosanitar

Semnătura operatorului

Denumirea gospodăriei Înregistrări 8.4.1/01 ÎNREGISTRĂRI PRIVIND CONFIRMAREA DATELE RECOLTĂRII

N crt.

Numărul câmpului

Denumirea culturii şi soiul

Data intenţionării recoltării Data recoltării

Sunt respectate pentru toate culturile

intervalele înainte de recoltare

Semnătura responsabilului pentru protecţia

plantelor

Semnătura responsabilului pentru recoltare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18


PLANUL DE MENTENANŢĂ ECHIPAMENTE PENTRU APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR



Denumirea gospodăriei Înregistrare 8.5.1/02 ÎNREGISRĂRI PRIVIND MENTENANŢA

ECHIPAMENTE PENTRU APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR


gospodăriei PlanDenumirea 8.5.2/01 Anul


Plan de calibrare

PLAN DE CALIBRARE

Data Denumirea echipamentului calibrării precedentă I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Frecvenţa Calibrarea

Elaborat cat at

nic ătura Semnătura Semnătura

Verifi AprobData Data Data Funcţia Inginer meca Director Semn

Denumirea gospodăriei Înregistrări 8.5.2/02 ÎNREGISTRĂRI PRIVIND CALIBRAREA


Data Echipamente Descrierea activităţilor efectuate Responsabil Semnătura

Plan: 8.7.4/01 Denumirea Gospodăriei

PLAN DE RETRAGERE A PRODUSELOR

Pentru a putea gestiona in mod eficient procedura de retragere a produselor, cel puţin următoarele condiţii trebuie stabilite si implementate: 1. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa dispună de un sistem de trasabilitate bine

documentat care permite ca produsele să fie urmărite înapoi spre gospodăria înregistrată sau la un grup de fermieri, grup de gospodării înregistrate, şi de la gospodărie spre clientul imediat. Faceţi referire la punctul de control 1.1 al ghidului EurepGAP.

2. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa testeze produsele pentru reziduu de

microorganisme, pesticide si metale grele cel putino data pe an. Daca legislaţia Moldoveneasca sau evaluarea riscurilor efectuata indica ca produsele ar trebui testate mai frecvent, Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa se conformeze.

3. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa menţină o lista actuala a laboratoarelor

acreditate pentru testarea produselor conform ISO 17025. 4. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa identifice problemele legate de siguranţa

alimentului care vor necesita retragerea produselor (e.g. depăşirea Limitei Maxime Admisibile pentru pesticide sau metale grele (LMA), utilizarea produselor de uz fitosanitar interzise pentru tratarea produselor, particule de sticla in produs, etc).

5. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa identifice sursele si mijloacele de informare

potrivite privind problemele de siguranţa alimentara / încălcări cu implicarea produselor sale. Informaţiile pot parveni de la clienţi, consumatori, furnizorii de fertilizanţi si produse de uz fitosanitar, din mass-media, actualizări a legislaţiei locale sau a ţării importatoare, rezultatele unei inspecţii sau auit intern sau extern, etc...

6. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa descrie clar mecanismul potrivit cărui va

contacta cu clienţii sau consumatorii (e.g. vizita personala, telefon, scrisoare, posta electronica, pagina pe Internet, etc...), îi va informa privind o problema si le va furniza clienţilor imediaţi detaliile de contact (e.g. pe eticheta produsului, având o pagină pe Internet sau prin posta electronica).

7. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa identifice angajaţi si sa-i instruiască privind

înregistrarea si raportarea oricăror contacte/informaţii referitor la potenţiale probleme legate de siguranţa alimentului.

8. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa denumească o persoana cu responsabilităţi

clare si autoritate pentru a manipula orice problema privind siguranţa alimentului, si care sa poată vorbi cu clienţii si autorităţile, sa pregătească un comunicat si o strategie de retragere.

9. Gospodăria/Casa de Ambalare trebuie sa documenteze o strategie de retragere a

produselor cu paşi clar stabiliţi si limite de timp a fi respectate in caz de o problema privind siguranţa alimentului reala sau potenţiala cu impact negativ asupra sănătăţii si siguranţei consumatorilor.

Page 1 of 3

Plan: 8.7.4/01

Remarcă: Se recomanda de a efectua simulări anuale ale trasabilităţii produselor (înapoi către gospodăria/gospodăriile înregistrate, si înainte către clientul nemijlocit) si ale procedurii de retragere a produselor (daca este aplicabil). Acţiunile corective care rezulta din aceasta activitate sa fie incorporate in actualizările anuale ale planului de retragere a produselor.

Procedura: Daca exista o suspiciune reala privind o problema potenţiala cu nivel de alerta legata de siguranţa alimentului, următorii paşi trebuie urmaţi: 1. Înregistraţi si acumulaţi cat mai multe informaţii privind problema reala sau potenţiala,

e.g.: • data, • denumirea produsului si varietate, • numărul lotului, • descrierea problemei si riscurile asociate, • circumstanţele in care a fost descoperita problema cu produsul dat, • clientul sau autoritatea care au raportat problema, • rezultatele testelor de laborator efectuate asupra produselor, etc.

2. Având informaţiile mai sus menţionate, următoarele informaţii trebuie determinate:

• Cantitatea totala a lotului produs (e.g. nr. de lăzi), • Cantitatea produsului in depozit • Cantitatea produsului livrat

3. Identificaţi toţi clienţii cărora li s-au livrat produs suspectat ca ar prezenta un pericol

real sau potenţial de siguranţa alimentara si cantitatea livrata fiecăruia. 4. Anunţaţi toţi clienţii privind pericolul de siguranţa alimentara real sau potenţial si

descrierea clara a riscului precum si a nivelului de pericol. Cereţi tuturor clienţilor sa identifice produsul si sa-l păstreze izolat pana la emiterea unei decizii oficiale. Clienţilor li se va cere sa anunţe toţi clienţii lor cărora li s-a livrat din produsul suspectat. Înştiinţarea poate fi făcuta prin diferite mijloace de comunicare, e.g.: • Personale (e.g. vizita, telefon, posta electronica, scrisoare) daca problema este

limitata (e.g. produsele nu au nimerit pe piaţa), sau • Impersonale (pagina Internet, radio, TV, presa) daca problema nu mai este sub

controlul furnizorului sau a clientului (e.g. produsul a pătruns pe piaţa in cantităţi masive).

5. Izolaţi, securizaţi si marcaţi cu statutul corespunzător (e.g. produs ne conform, cauza,

responsabil) produsul suspectat care este încă in depozit pana la obţinerea rezultatelor testărilor de laborator repetate si emiterea unei decizii oficiale.

6. Colectaţi o proba reprezentativa de produs din lotul suspectat (i.e. din depozit daca mai

exista produs disponibil sau din piaţa) si trimiteţi-le la doua laboratoare acreditate pentru analize repetate.

Page 2 of 3

Plan: 8.7.4/01

Remarcă: Clientul la fel poate iniţia o procedura de analiza. Rezultatele obţinute de către client la fel vor fi considerate înainte de a emite o decizie oficiala. Daca produsul este exportat, se recomanda de utilizat serviciile unui laborator acreditat internaţional conform ISO 17025,

7. Daca după obţinerea rezultatelor analizelor repetate, riscul suspectat privind siguranţa

alimentara nu se confirma, produsul poate fi vândut in continuare. O decizie corespunzătoare va fi emisa si comunicata clienţilor.

8. Daca după obţinerea rezultatelor analizelor repetate, riscul suspectat privind siguranţa

alimentara se confirma, exista câteva opţiuni privind dispunerea asupra produsului in dependenta de risc si severitatea acestuia:

• Produsul poate fi trecut intr-o categorie de calitate mai inferioara, daca riscul nu este de natura chimica (e.g. defecte provocate de dăunători sau in timpul manipulării) si clientul îl poate vinde ca produs de calitate inferioara.

• Produsul poate fi tratat (e.g. spălate sau sortate). O parte din produs poate fi vânduta necondiţionat, o parte poate fi trecuta intr-o categorie de calitate inferioara iar alta parte din produs va fi distrus.

• Produsul va fi distrus daca problema consta in depăşirea LMA pentru produsele de uz fitosanitar sau metalele grele.

Remarca: Daca exista mai mult produs depozitat in casa de ambalare,

acesta poate fi vândut in tarile care au stabilite LMA mai înalte, dar cu condiţia sa nu fie depăşite.

Decizia finala si strategia de retragere trebuie elaborata in colaborare reciproca intre Gospodăria/Casa de Ambalare si client(ţi), si laboratoarele de testări si/sau autorităţile relevante. Gospodăria/Casa de Ambalare va decide împreuna cu clientul referitor la modalităţile de compensare financiara conform clauzelor contractuale.

9. Toate acţiunile procedurii de retragere a produsului trebuie înregistrate, e.g.: • Fisa de înregistrare a contactelor de la clienţi, e.g. 14,1,1_01 sugerata in acest ghid

EurepGAP, • Copii ale notificărilor/comunicărilor de retragere, • Rezultatele analizelor de laborator repetate, • Înregistrări privind dispunerea finala asupra produsului, • Înregistrări privind distrugerea acestuia, • Alte documente ce confirma comunicarea cu clientul, etc.

Page 3 of 3

Denumirea gospodăriei Procedură 8.7.5/01

METODE DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU DETERMINAREA REZIDUULUI DE

PESTICIDE IN PRODUSELE PROASPETE PRIVIND CONFORMITATEA CU LIMITA MAXIMA ADMISIBILA (LMA)

Un rezumat al acestui ghid este prezentat mai jos. Înainte de transmite probele pentru analiză, verificaţi dacă laboratorul selectat poate sa efectueze încercările privind chimicalele selectate, mărimea necesara a probei si cum mai bine de transportat proba. La prelevarea si transportarea probelor, se evita contaminarea din alte cauze si deteriorarea produsului. Următoarele linii directoare trebuie urmate:

• Utilizaţi mănuşi (sau spălaţi-va minuţios pe mâini) pentru a preleva proba; • Plasaţi proba intr-o punga curata din plastic si/sau intr-o cutie pentru a o proteja in

timpul transportării • Etichetaţi clar proba cu numele dvs., adresa, numărul de telefon si alte detalii (nu

uitaţi sa indicaţi data când a fost prelevata proba si de unde aceasta a fost prelevata);

• Indicaţi clar ce chimicale doriţi ca laboratorul sa le testeze; • Păstraţi proba intr-o stare rece (dar nu îngheţată) pana la transportare; si • Transportaţi proba peste noapte pentru a asigura ca va ajunge rapid la laborator.

TABEL: TOATE FRUCTELE SI LEGUMELE PROASPETE, CU EXCEPTIA

IERBURILOR

Nr. Clasificarea produselor Exemple Natura probei primare a fi prelevata

Mărimea minima pentru fiecare proba

de laborator

1. Produse de mărime mica Unităţile in general sunt < 25 g

bace, mazăre

Unităţi întregi, sau ambalaje,

sau unităţi prelevate cu un dispozitiv de

prelevare

1 kg

2. Produse de mărime medie Elementele in general 25-250 g

Mere, roşii Unităţi întregi,

1 kg (cel puţin 10 unităţi)

3. Produse de mărime mare Elementele in general > 250 g

Varza, castraveţi,

struguri (ciorchini)

Unităţi întregi

2 kg (cel puţin 5 unităţi


LISTA PERSONALULUI AUTORIZAT PRIVIND MANIPULAREA

PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR ŞI FERTILIZANŢILOR ÎN CADRU COMPANIEI

N. crt. Numele şi funcţia A frecventat cursul de instruire în domeniul

produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor Numărul certificatului

Elaborat Verificat Aprobat Numele Numele Numele Semnătura Semnătura Semnătura

Denumirea gospodăriei Înregistrări 8.8.15/01 ÎNREGISTRĂRI PRIVIND DEPOZITAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR– STOC ZILNIC

Recepţionat Utilizat

Data


Cantitatea, l, kg, t Furnizor

Integritatea

etichetei

Integritatea ambalajului

Certificate de conformitate

Semnătura Data


Cantitatea, l, kg, t

Numărul câmpului sau aria

Responsabil Semnătura


INVENTARIEREA TRIMESTRIALĂ A STOCURILOR DE PRODUSE DE UZ FITOSANITAR

Data inventarierii:

N crt.

Denumirea produselor de uz fitosanitar, ingredientul activ

Data expirării valabilităţii produselor de uz fitosanitar

Stoc fizic, kg, t

Stoc calculat reieşind din cantitatea pesticidelor aplicate, kg, t

Diferenţa dintre înregistrări (pesticidelor aplicate) şi stocul actual, kg, t

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Comisia: Funcţia Numele Data Semnătura Funcţia Numele Data Semnătura Funcţia Numele Data Semnătura

Denumirea Gospodăriei Înregistrare: 9.1.1/01

EVALUAREA RISCURILOR PRIVIND IGIENA PROCESULUI DE COLECTARE A FRUCTELOR SI LEGUMELOR

Nr. Etapa Procesului

Intrări in Proces Riscul Descrierea Riscului Masuri preventive

aplicate Este un risc

sever? (DA / NU)

Justificări Masuri de control aplicate

Biologic

Chimic

Containerele

Fizic

Biologic

Chimic

Echipament

Fizic

Biologic

Chimic

1. Colectarea Fructelor sau Legumelor

Oameni

Fizic

Biologic

Chimic

2. Transportarea Fructelor sau Legumelor

Transport

Fizic

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular este un exemplu general utilizat in Identificarea si Evaluarea Riscurilor de Igiena. Formularul poate fi extins pentru a satisface nevoile individuale.

Pentru informaţii referitor la tipurile de riscuri igienice, exemple de riscuri igienice, cauzele de contaminare, precum si masuri de prevenire a contaminării, faceţi referinţa la documentul 9.1.1/02 RISCURILE SIGURANTEI ALIMENTARE ASOCIATE FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE. Acest document reprezintă o informaţie sugestiva. Riscurile de igiena alimentara nu sunt limitate doar la cele identificate in acest document.

Informaţii Generale: 9.1.1/02

RISCURILE SIGURANTEI ALIMENTARE ASOCIATE FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

Este important de identificat si de evaluat toate riscurile siguranţei alimentare posibile in cadrul gospodăriei, indiferent de cat de înalt este nivelul proceselor, chiar si daca nu exista percepţia vre-unui risc potenţial. Riscurile pot fi împărţite in trei categorii: microbiologice, chimice, si fizice. Următorul tabel listează riscurile potenţiale pe fiecare categorie de risc, cauzele potenţiale de contaminare si masurile de prevenire. Contaminarea fructelor si legumelor poate avea loc in mod direct prin practicile agricole, sau indirect prin produsele care conţin suprafeţe contaminate sau substanţe.

Tipul Riscului Riscul Cauza de contaminare Masuri Preventive Microbiologic Nota: In mediu exista multe microorganisme – unele sunt total inofensive, unele sunt benefice, aşa cum ar fi cele utilizate in fabricarea iaurturilor si a caşcavalului, si altele reprezintă cauza alterării produselor alimentare, fructelor si legumelor. Doar un număr foarte mic de microorganisme sunt dăunătoare pentru oameni. Acestea sunt microorganisme patogene si sunt cauza îmbolnăvirilor la oameni. Printre exemple pot fi incluse specii de bacterii, cum ar fi Salmonele si Listeria si viruşi cum ar fi Hepatita A.

Bacteriile patogene, e.g. Escherichia coli, Salmonela spp., asociate de obicei cu contaminările fecale de la animalele cu sânge cald; sau altele, e.g. Listeria monocytogenes, întâlnita de obicei in solul, apa si rumegătorul contaminat; Toxine vegetale care apar in mod natural, e.g. alkaloids, cyanogen glycosides; Ciuperci, e.g. ergot, mycotoxins; Paraziţi, e.g. Cyclospora, Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium; Viruşi, e.g. hepatita A, virusul Norwalk, Rotavirus

- masele fecale sau resturile de la animalele sălbatice sau domestice, sau apele menajere care contaminează apa utilizata pentru irigare, aplicarea pesticidelor, la colectare, descărcare, spălare, la răcirea cu gheata sau apa, la proceduri de tratare sanitară - produsele organice de origine animaliera ne tratate utilizate pentru fertilizarea si îmbunătăţirea solului intrând in contact direct cu produsul sau indirect prin sol - colectarea produselor care au contact sau cad pe solul contaminat - spălarea inadecvata a containerelor pentru colectare sau cules, contaminarea echipamentului de sortare si ambalare cu sol, produse stricate si mase fecale de la rozătoare, pasări si insecte - stivuirea paleţilor, lăzilor si coşurilor murdare de sol si mase fecale deasupra produsului expus si ne protejat - ambalajele si materialele de ambalare contaminate cu mase fecale de la rozătoare, pasări si insecte - manipularea produselor de către lucrători infecţioşi din cauza utilizării toaletelor si lavoarelor inadecvate, practicilor de igiena ineficiente, si bolilor (e.g. bolilor transmisibile cum ar fi hepatita A) - scurgeri ale apei contaminate din sistemele de răcire cu recirculaţie in camerele reci - contaminarea transversala de la hainele ne igienice

- utilizarea terenurilor agricole si apei pentru irigare care nu prezintă pericol microbiologic - interzicerea utilizării noroiului provenit din sedimentarea apelor menajere sau a fertilizaţilor organici de origine animaliera ne trataţi - implementarea procedurilor de igiena si instruirea tuturor lucrătorilor cel puţin o data pe an înainte de a începe sezonul de colectare - monitorizarea respectării procedurilor de igiena de câtre toţi angajaţi - asigurarea tuturor angajaţilor cu toalete si lavoare igienice in raza de 500 metri - implementarea procedurilor de tratare sanitară si inspectare /monitorizare a tuturor containerelor si instrumentelor pentru colectare, a echipamentelor, transportului, toaletelor, lavoarelor, vestiarelor; ariilor de depozitare a deşeurilor si containerelor pentru deşeuri, etc. - asigurarea ariilor de depozitare închise pentru păstrarea ambalajelor si altor materiale pentru a evita infestarea acestora cu rozătoare si insecte, contaminarea cu mase fecale si resturi de la rozătoare, pasări si insecte. - implementarea unui program de deratizare - interzicerea accesului animalelor pe teritoriul gospodăriei sau a casei de ambalare, inclusiv in curtea acesteia - interzicerea accesului persoanelor infecţioase pe teritoriul gospodăriilor, inclusiv ariile unde se manipulează produsele, ambalajele si materialele - depozitarea si manipularea produselor in condiţii si încăperi/arii igienice

Page 1 of 4


Tipul Riscului Riscul Cauza de contaminare Masuri Preventive Reziduu de produse de uz fitosanitar in fructe si legume ce depăşeşte Limitele Maxime Admisibile (LMA). Nota: produsele de uz fitosanitar care nu sunt înregistrate sau aprobate pentru a fi utilizate a trata unele culturi specifice (cu permis) are LMA zero.

- nu se citesc / nu se înţeleg instrucţiunile de pe eticheta produselor de uz fitosanitar - recomandare incorecta - mixare incorecta – concentraţia mai înalta decât proporţia de pe eticheta - ne respectarea intervalelor de timp intre aplicarea produselor de uz fitosanitar si recoltare - echipamentul ne calibrat sau calibrat incorect - produse de uz fitosanitar aduse de vânt in timpul stropirii culturilor vecine - pesticide in sol din utilizările precedente - reziduu de produse de uz fitosanitar in lăzile si coşurile pentru cules, - echipamentul ne spălat după utilizare - utilizarea echipamentului in mai multe scopuri – spre exemplu pentru spălare si stropit - răsturnare, scurgere accidentala sau infiltrarea produselor de uz fitosanitar in sol sau sursele de apa

- interzicerea păstrării produselor proaspete împreuna cu chimicalele - acordarea accesului la chimicale, inclusiv depozitare, mixare si aplicare, numai persoanelor corespunzător instruite - menţinerea tuturor înregistrărilor privind achiziţionarea, depozitarea si aplicarea chimicalelor in conformitate cu cerinţele acestui ghid de implementare EurepGAP - testarea produselor proaspete pentru reziduu de produse de uz fitosanitar - interzicerea aplicării stropiturilor pe timp cu vânt - clătirea minuţioasa cu apa potabila a tuturor echipamentelor, containerelor, încăperilor, instrumentelor, etc după tratarea sanitară acestora cu detergenţi chimici - implementarea procedurilor de răspuns in situaţii de urgenta pentru cazurile de scurgere a chimicalelor

Reziduu de metale grele in produse depăşind Limita Maxima Admisibila (LMA) e.g. zinc, plumb, aluminiu, cadmiu, etc

- utilizarea continua a fertilizanţilor cu conţinut înalt de metale grele - conţinut sporit de metale grele prezente in sol, in mod natural sau din cauza aplicărilor anterioare - dezvoltarea condiţiilor in sol care duc la acumularea metalelor grele de către culturi e.g. aciditate, salinitate, deficienta de zinc

- interzicerea depozitarii produselor proaspete împreuna cu chimicalele - utilizarea terenurilor ce nu sunt contaminate cu metale grele - utilizarea apei ce nu este contaminata chimic in scopuri de irigare sau stropire - acordarea accesului la chimicale, inclusiv depozitare, mixare si aplicare, numai persoanelor corespunzător instruite - menţinerea tuturor înregistrărilor privind achiziţionarea, depozitarea si aplicarea chimicalelor in conformitate cu cerinţele acestui ghid de implementare EurepGAP - testarea produselor proaspete pentru reziduu de metale grele - implementarea rotaţiei culturilor pe teren

Chimic

Toxine Naturale

- condiţii de păstrare necorespunzătoare – spre exemplu, păstrarea cartofilor la lumina - arahide, nuci si toate produsele acestora contaminate cu muco-fungi otrăvitori, e.g. acele ce produc aflatoxine

- evitarea păstrării produselor sub razele directe ale soarelui. Depozitarea temporara a produselor (in condiţii ambiante pe teritoriul gospodăriei) trebuie efectuata la umbra, in arii sau încăperi curate

Page 2 of 4


Tipul Riscului Riscul Cauza de contaminare Masuri Preventive Contaminarea cu chimicale altele decât produsele de uz fitosanitar, e.g. uleiuri minerale, e.g. motorina, lubrifianţi, ulei hidraulic

- scurgeri de chimicale si fertilizanţi pe paleţi - scurgeri de chimicale si fertilizanţi transportate cu produsele proaspete - scurgeri de ulei sau lubrifianţi pe echipamente ce intra in contact cu produsele - scurgeri de chimicale (e.g. chimicale pentru controlul dăunătorilor) in apropierea produselor sau materialelor de ambalare - utilizarea chimicalelor de tratare sanitară nepotrivite - reziduu in lăzile pentru colectare utilizate pentru păstrarea chimicalelor, fertilizanţi, uleiuri, etc

- interzicerea utilizării paleţilor contaminaţi cu chimicale pentru păstrarea sau transportarea produselor alimentare - interzicerea transportării, păstrării si manipulării chimicalelor, uleiurilor, lubrifianţilor, materialelor de tratare sanitară, etc... împreuna sau lângă produsele alimentare - utilizarea numai agenţi de tratare sanitară aprobaţi - clătirea minuţioasa a tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor după procedurile de tratare sanitară si igienizări - interzicerea utilizării lăzilor pentru colectarea produselor in alte scopuri (e.g. păstrarea chimicalelor, lubrifianţilor)

Chimic (Continuare)

Agenţi alergici – urme ale substanţelor care pot cauza reacţii severe la unii consumatori sensibili (e.g. astmatici, cu imunitatea suprimata)

- dioxidul de sulf (e.g. pernuţele deshidratante utilizate la struguri)

- utilizarea produselor de uz fitosanitar aprobate pentru tratarea produselor după recoltare - admiterea personalului bine instruit pentru a manipula si a aplica produselor de uz fitosanitar

Corpuri străine din mediu (e.g. sol, pietre, beţişoare, seminţe de ierburi)

- colectarea culturilor de pe sol pe timp umed - echipament de colectare si ambalare murdar - containere si materiale de ambalare murdare - stivuirea paleţilor, lăzilor si coşurilor murdare deasupra produsului expus si ne protejat

- Implementarea cerinţelor igienice pentru colectare si instruirea tuturor lucrătorilor - evitarea colectării produselor pe timp umed - tratarea sanitară regulata a containerelor înainte de colectare - interzicerea stivuirii paleţilor sau lăzilor murdare deasupra produsului ne protejat

Sticla

- becuri sparte deasupra echipamentelor de ambalare sau ariilor unde produsul este ne protejat - sticle sparte de către echipamentul de colectare – lăsate de către lucrători sau aruncate din drum

- implementarea unei proceduri de manipulare a sticlelor si plasticului dur transparent, si instruirea tuturor lucrătorilor - identificarea tuturor obiectelor din sticla sau plastic dur transparent, si eliminarea acestora de pe teritoriu înainte de a începe colectarea - interzicerea de a aduce pe teritoriul gospodăriei vesela si containere din sticla de către lucrători

Fizic

Corpuri străine de la echipamente si containere (e.g. aşchii din lemn si metal, obiecte din plastic, fulgi de vopsea)

- contanere si echipamente pentru colectare deteriorate - tratare sanitară inadecvata după reparaţii si întreţinere - ateliere situate prea aproape de ariile de ambalare si depozitare

- implementarea unui program de monitorizare care sa includă inspectarea tuturor containerelor, echipamentelor si instrumentelor pentru nivelul de curăţenie, lipsa corpurilor străine, etc după tratare sanitară si întreţinere - respingerea tuturor containerelor, echipamentelor,

Page 3 of 4


Tipul Riscului Riscul Cauza de contaminare Masuri Preventive instrumentelor ne conforme înainte de a ajunge in câmp

Corpuri străine in urma manipulării umane (e.g. bijeterii, bandaj adeziv, mănuşi)

- lucrători ne atenţi si ne instruiţi – îmbrăcăminte necorespunzătoare - păr cazând din cauza capului dezgolit - bandaj pentru răni (e.g. elastic) - nasturi, bolduri sau alte obiecte cazând din buzunare - cuţite, pixuri, etc

- instruirea tuturor lucrătorilor privind regulile de igiena personala - acoperirea completa a parului sub şapca sau boneta - asigurarea hainelor de protecţie fără buzunare sau cu buzunarele închise, încheiate cu fermoare - implementarea si instruirea unei proceduri de manipulare a obiectelor tăioase (e.g. cuţite, secatore)

Page 4 of 4

Denumirea Gospodăriei Plan: 9.1.2/01

PLANUL PRIVIND TRATAREA SI MONITORIZAREA SANITARA A ECHIPAMENTULUI PENTRU RECOLTARE

Curăţire Monitorizare Echipament / Spatii *

Frecvenţa Materiale Responsabil Parametri ** Rezultatul Cerut

Metoda de Evaluare *** Frecvenţa Responsabil

Remarci: Aceasta forma reprezint un exemplu pentru planificarea activităţilor de tratare sanitara a echipamentelor si spatiilor pentru colectare. Ea poate fi extinsa sau

modificata pentru a satisface cerinţele individuale. Înregistrările activităţilor de tratare sanitara si monitorizare pot fi efectuate in formularele 9.1.2/02 (Înregistrarea Activităţilor de Tratare Sanitara) si 9.1.2/03 (Monitorizarea Activităţilor de Tratare Sanitara) respectiv.

* Exemple de echipamente si spatii pentru colectare care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in continuare: lăzile si coşurile pentru colectare, echipamentul, instrumentele, toaletele si lavoarele din câmp, transportul, etc...

** Parametri de monitorizat pot include, dar nu sunt limitate numai la: nivelul de curăţenie, starea (integritatea), mirosul (fără miros străin). *** Metodele de evaluare pot include: vizual (pentru nivelul de curăţenie si integritate), organoleptic (pentru mirosuri).


INREGISTRARI PRIVIND TRATAREA SANITARA A ECHIPAMENTULUI PENTRU COLECTARE

Materialele de tratarea sanitara utilizate: Operator

Data Echipament / Spatii * Denumirea Cantitatea

Cantitatea de apa utilizata

Soluţia pentru tratarea

sanitara a fost pregătita de:

Metoda de tratare sanitara ** Numele Semnătura

* Exemple de echipamente si spatii pentru colectare care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in continuare: lăzile si coşurile

pentru colectare, echipamentul, instrumentele, toaletele si lavoarele din câmp, transportul, etc... ** Exemple de metode de tratare sanitara pot include: înmuierea, spumarea, spălarea cu lavetele sau periile, spălarea cu un jet de apa sau clătirea, etc.


INREGISTRARI PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATILOR DE TRATARE SANITARA A ECHIPAMENTULUI PENTRU COLECTARE

Responsabil: Echipament / Spatii *

Parametrii Monitorizaţi ** Rezultatul Cerut Rezultatul

Obţinut Metoda de

Evaluare *** Acţiuni Corective

(daca rezultatul este nesatisfăcător) Numele Semnătura

* Exemple de echipamente si spatii pentru colectare care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in continuare: lăzile si coşurile

pentru colectare, echipamentul, instrumentele, toaletele si lavoarele din câmp, transportul, etc... ** Parametri de monitorizat pot include, dar nu sunt limitate numai la: nivelul de curăţenie, starea (integritatea), mirosul (fără miros străin). *** Metodele de evaluare pot include: vizual (pentru nivelul de curăţenie si integritate), organoleptic (pentru mirosuri)

Plan: 9.1.2/04

CERINTE PRIVIND IGIENA

(Fiecare organizaţie trebuie sa-si elaboreze sisteme documentate care sa includă următoarele cerinţe, insa sa nu se limiteze numai la acestea)

PROCEDURILE DE PRODUCERE, RECOLTARE SI AMBALARE 1. Sănătatea personalului, igiena si încăperile sanitare Cerinţele privind igiena si sănătatea personalului trebuie urmărite pentru a garanta ca nu exista probabilitatea contaminării fructelor si legumelor proaspete in timpul sau după recoltare de către personalul care intra in contact direct cu acestea. Unde este posibil, vizitatorii trebuie sa poarte haine de protecţie si sa adere tuturor prevederilor de igiena personala menţionate in acest document. 1.1. Igiena Personalului si Condiţiile Igienico-sanitare WC-uri, igienice si sanitare, trebuie sa fie disponibile pentru a asigura menţinerea unui nivel corespunzător de igiena personala. In măsura posibilităţilor, aceste încăperi trebuie:

• Sa fie situate in apropiata vecinătate cu câmpurile sau încăperile închise, si suficiente pentru a face fata numărului de persoane angajate.

• Sa fie proiectate corespunzător pentru a asigura evacuarea igienica a deşeurilor si a evita contaminarea câmpurilor, fructelor si legumelor proaspete sau a intrărilor in procesele agricole

• Sa dispună de mijloace adecvate pentru spălarea si uscarea mâinilor in condiţii de igiena

• Sa fie bine reparate si menţinute in stare de igiena, si supuse planurilor de întreţinere si tratare sanitara

1.2. Starea Sănătăţii Oamenii cunoscuţi sau suspectaţi ca ar suferi, sau ar fi purtătorii unei maladii sau infecţii transmisibile prin produse, nu trebuie admişi in zonele unde sunt manipulate produse daca exista probabilitatea ca acestea sa fie contaminate. Stările de sănătate care trebuie comunicate managementului si considerate pentru excluderea persoanelor din procesul de manipulare a produselor si investigaţii medicale includ:

• Hepatita • Diareea • Stările de vomit • Febra • Dureri de gat însoţite de febra • Leziuni ale pielii cu infecţii vizibile (arsuri, tăieturi, etc.) • Eliminări din urechi, ochi sau nas

Orice persoana afectata de una din maladiile menţionate mai sus trebuie imediat sa informeze managementul despre prezenta maladiei sau simptomele acesteia. 1.3. Igiena Personala Toţi agricultorii care intra in contact direct cu fructele si legumele proaspete trebuie sa menţină un nivel înalt de igiena personala. In casele de ambalare, toţi angajaţii trebuie sa

Page 1 of 8

Plan: 9.1.2/04 poarte haine de protecţie potrivite sau halate, sa acopere parul si sa poarte încălţăminte potrivita (nu se admit sandalele). Tăieturile sau rănile trebuie acoperite cu bandaje impermeabile potrivite atunci când angajaţilor li se permite sa continue lucrul. Angajaţii trebuie sa se spele pe mâini înainte de a manipula fructele si legumele proaspete sau alte materiale care intra in contact direct cu acestea:

• Înainte de a începe lucrul ce implica manipularea fructelor si legumelor • De fiecare data cad revin in ariile de manipulare după o pauza • Imediat după utilizarea WC-ului • După manipularea oricăror materiale contaminate unde aceasta ar putea duce la

contaminarea fructelor si legumelor proaspete (e.g. după manipularea produselor alimentare, banilor, după suflarea nasului, etc).

1.4. Comportamentul Personal Agricultorii trebuie sa se abţină de la comportament care ar putea avea drept rezultat contaminarea produselor alimentare, cum ar fi: fumatul, scuipatul, mestecarea gumei sau consumarea produselor alimentare, strănutarea sau tusa asupra fructelor si legumelor proaspete ne protejate. Obiectele personale cum ar fi bijuteriile, ceasuri de mana, ace, bolduri, unghiile anexate nu trebuie purtate sau aduse in zonele unde se manipulează produsul daca acestea prezintă risc de siguranţa sau conformitate a produselor. 1.5. Echipamentul Utilizat in Producere, Recoltare si Manipulare după Recoltare Specificaţiile tehnice privind exploatarea si întreţinerea echipamentelor recomandate de către producătorii acestora trebuie respectate: • Echipamentul si containerele care intra in contact direct cu fructele si legumele proaspete trebuie confecţionate din materiale care nu sunt toxice. Acestea trebuie proiectate si confecţionate pentru a asigura, când va fi necesar, spălarea, igienizarea si întreţinerea acestora pentru a evita contaminarea fructelor si legumelor proaspete. Cerinţe specifice de igiena si întreţinerea trebuie identificate pentru fiecare echipament in parte care este utilizat si tipul de fructe si legume asociate acestuia. • Containerele pentru deşeuri, subproduse si substanţe necomestibile sau periculoase trebuie identificate in mod specific, confecţionate corespunzător si, daca este posibil, confecţionate din materiale impermeabile. Daca este posibil, aceste containere trebuie sa fie prevăzute cu lacăt pentru a preveni contaminarea intenţionata sau accidentala a fructelor si legumelor proaspete sau a materialelor. Asemenea containere trebuie separate sau, daca nu-i posibil, identificate respectiv pentru a preveni utilizarea acestora ca containere pentru recoltare. • Containerele care nu mai pot fi menţinute in stare igienica trebuie înlăturate • Echipamentul si instrumentele trebuie sa funcţioneze corespunzător scopului pentru care sunt proiectate fără a deteriora produsele. Aceste echipamente trebuie menţinut in stare buna de funcţionare.

Page 2 of 8

Plan: 9.1.2/04 MANIPULAREA, DEPOZITAREA SI TRANSPORTAREA 2. Prevenirea contaminării In timpul producerii primare si activităţilor după recoltare, trebuie de luate masuri efective pentru a preveni contaminarea fructelor si legumelor proaspete de la materialele sau oamenii care intra in contact direct sau indirect cu fructele si legumele proaspete. Pentru a preveni contaminarea potenţiala a fructelor si legumelor proaspete, producătorii, culegătorii si angajaţii acestora trebuie sa adere la toate cerinţele prezentate in acest document si la următoarele inclusiv: • La momentul recoltării trebuie luata in consideraţie necesitatea pentru acţiuni de management suplimentare unde oricare factor local, spre exemplu vremea nefavorabila, poate spori posibilitatea contaminării culturilor. • Fructele si legumele proaspete nepotrivite pentru alimentaţie trebuie separate in timpul recoltării. Acele care nu pot fi sigure pentru procesarea de mai departe trebuie distruse intr-un mod corespunzător pentru a evita contaminarea fructelor si legumelor proaspete sau a materialelor. • Agricultorii nu trebuie sa utilizeze containerele pentru cules pentru a transporta materiale (e.g. prânzul, instrumente, combustibil, etc.) alte decât fructele si legumele recoltate. • Echipamentul sau containerele care au fost anterior utilizate pentru materiale potenţial periculoase (e.g. gunoi, îngrăşăminte, etc.) nu trebuie utilizate pentru păstrarea fructelor sau legumelor proaspete, sau sa aibă contact cu materialele de ambalare utilizate pentru fructele si legumele proaspete, fără a fi curăţate si dezinfectate adecvat. • Trebuie de avut grija atunci când fructele si legumele proaspete sunt ambalate in câmp pentru a evita contaminarea containerelor sau lăzilor prin expunerea acestora la îngrăşăminte sau mase fecale ale animalelor/oamenilor. 3. Păstrarea si transportarea din câmp către casa de ambalare Fructele si legumele proaspete trebuie păstrate si transportate in condiţii care vor minimiza potenţialul de contaminare microbiologica, chimica sau fizica. Următoarele practici trebuie adoptate: • Încăperile pentru păstrarea, si vehiculule pentru transportarea, culturilor recoltate trebuie construite in aşa fel încât sa minimizeze posibilitatea deteriorării fructelor si legumelor proaspete si sa preîntâmpine accesul dăunătorilor. Acestea trebuie construite din materiale inofensive, care sa faciliteze o curăţare minuţioasa. Acestea trebuie construite in aşa maniera încât sa preîntâmpine posibilitatea contaminării potenţiale cu obiecte fizice cum ar fi sticla, lemnul, plasticul, etc. • Fructele si legumele proaspete care nu sunt potrivite pentru consumul alimentar trebuie separate înainte de a fi stocate sau transportate. Acele care nu vor putea fi sigure pentru consum după o prelucrare ulterioara, trebuie distruse corespunzător pentru a evita contaminarea fructelor si legumelor proaspete sau a materialelor agricole.

Page 3 of 8

Plan: 9.1.2/04 • Agricultorii trebuie sa înlăture cat mai mult sol posibil de pe fructele si legumele proaspete înainte ca acestea sa fie stocate sau transportate. Trebuie de avut grija ca in timpul acestui proces sa fie minimizata posibilitatea deteriorării fizice a culturilor. • Mijloacele de transport nu trebuie utilizate pentru transportarea substanţelor periculoase daca nu sunt curăţate adecvat, si dezinfectate daca este necesar, pentru a evita contaminarea încrucişată. • Culturile trebuie acoperite cu înveliş curat, deschis la culoare, uşor si impermeabil (e.g. plastic alb) in timpul transportării din câmp către casa de ambalare. 4. Cerinţele privind Siguranţa Alimentara fata Încăperile Caselor de Ambalare si a Camerelor Frigorifice 4.1 Amplasamentul In mod ideal, amplasamentul pentru o noua casa de ambalare sau camera frigorifica trebuie sa fie complet nivelat, si destul de mare pentru a permite celor mai mari camioane posibile, care vor livra sau furniza produse de la/la casa de ambalare, sa manevreze uşor. Pentru a asigura o circulaţie lina, sigura si fără de obstacole pentru stivuitoare sau cărucioarele manuale, atât in incinta casei de ambalare cat si in jurul acesteia, amplasamentul intern si extern trebuie sa fie complet nivelat (sau sa fie puţin înclinat spre exterior pentru a facilita scurgerea apei). Cel mai important, podeaua din interiorul casei de ambalare/camerei frigorifice trebuie sa fie perfect nivelata; nu trebuie sa existe praguri si înclinaţii spre sau in interiorul casei de ambalare. Nu trebuie sa existe necesitatea ca apa sa se scurgă dea-lungul înclinaţiei. Găuri adecvate pentru scurgere trebuie sa fie instalate in podea pentru a permite spălarea cu apa conform necesitaţilor. 4.2 Amplasarea Casei de Ambalare • In cadrul casei de ambalare, fluxul produsului trebuie sa fie intr-un singur sens, i.e.

produsul trebuie sa intre in casa de ambalare, sa treacă de la un proces la altul si sa iasă din casa de ambalare respectând un flux liniar, lin si continuu. Flux liniar nu trebuie neapărat sa fie sub forma unei linii drepte (deşi des aşa se întâmpla), dar este important ca fluxul produsului sa nu intersecteze alte procese in cadrul casei de ambalare (e.g. confecţionarea lăzilor, livrare, etc), si sa nu se mişte înapoi, repetând sau intersectând calea sa. Aceasta cerinţa este in special valabila si importantă in cazul produsului deja sortat sau ambalat, care nu trebuie sa mai traca iarăşi prin „ariile murdar” – de obicei aceste zone sunt ariile pentru recepţionarea/spălarea produselor, unde contaminarea cu sol de pe lăzile din câmp poate deteriora aspectul produselor/ambalajului final.

Page 4 of 8

Plan: 9.1.2/04

Produselesosesc

aici

Produselepleacaaici

Remarca: Dezlegare:a. Intrari si iesiri separate Fluxul produsuluib. Fluxul procesului intr-un singur sens Canale de scurgere acoperite

CEL MAI BUN EXEMPLU DE AMPLASARE A UNI CENTRU

CENTRE DE COLECTARE/CASE DE AMBALARE FOARTE MARI/AGLOMERATE SAUCASE DE AMBALARE NOU PROIECTATE

PENTRU COLECTAREA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

Vestiare, lavoare, intrarile si iesirele pentru angajati OFICIU

Depozitarea lazilor

Pastrarea materialelor

pentru tratarea sanitara

Laboratorul de control a calitatii

Depozit pentru pastrarea

ambalajului

Aria de pre-racire, pastrare racita si livrare

Receptie si

inspectie

Curatare,Spalare, Uscare

Aria pentrusortare/ambalare

• In mod ideal, ariile „murdare” (ariile pentru recepţia produselor, ariile cu lăzi

contaminate cu sol din câmp, etc), trebuie fizic separate de ariile „curate”, (produs spălat, cartoane noi, etc) printr-un perete construit special. Produsul care vine din interiorul ariei pentru recepţia produselor, trece prin deschizătură din peretele separator – e.g. pe un transportor cu banda sau rotile, sau prin intrări destul de largi care permit trecerea stivuitorului sau cărucioarelor manuale.

• Este important nu de mers înapoi cu vehiculele in ariile pentru descărcare deschise din

cauza pericolului pentru oameni si produs, cauzat de emisiile de gaze ale vehiculelor. Vehiculele pot staţiona de-a lungul intrărilor sau ieşirilor pentru produse, motoarele trebuie oprite si uşile rampei de încărcare/descărcare deschise. In mod ideal, camioanele trebuie conectate la peretele camerei frigorifice printr-un racord flexibil sau, cel puţin, o copertina trebuie sa acopere rampa de încărcare/descărcare pentru a proteja produsele de ploaie /soare.

• Intrările pentru personalul implicat in activităţile de sortare/ambalare trebuie sa fie din

ariile dotate cu lavoare direct in ariile menite procesului de sortare/ambalare, fără a mai trece prin arii externe/murdare.

• Accesul personalului spre atelierele electrice/mecanice trebuie sa se realizeze prin

ariile externe – nu din interiorul casei de ambalare (din cauza riscului ca personalul vor duce lubrifianţi/produse petroliere, etc. din ateliere in ariile de manipulare a produselor, contaminând produsele alimentare, lăzile, suprafeţele de lucru, etc).

4.3 Materiale Recomandate pentru Construcţia Caselor de Ambalare Opţiunea 1 Panourile din metal, cu înveliş din plastic alb (de obicei 4m in înălţime). Geamurile vor prezenta costuri suplimentare, si vor implica decuparea secţiunilor din panouri după ce clădirea este construita. Geamurile din sticla prezintă un pericol conform

Page 5 of 8

Plan: 9.1.2/04 cerinţelor de siguranţa alimentara (HACCP). Din aceste considerente, nu trebuie prevăzute geamuri la proiectarea caselor de ambalare sau camerelor frigorifice. Drept alternativa geamurilor, in casele de ambalare ar putea fi instalate sisteme adecvate de iluminare artificiala, si aer condiţionat/ventilare. Opţiunea 2 Pot fi utilizate materiale de construcţie disponibile local, e.g. blocuri din piatra/beton, insa nici intr-un caz nu se va utiliza lemn gol sau vopsit, sau placaj. Toate cuiele, şuruburile/buloanele trebuie acoperite/ascunse. Interiorul ariilor din casa de ambalare , (incluzând ariile pentru depozitarea ambalajelor, ariile de sortare/ambalare) nu trebuie sa fie tencuit. Toţi pereţii trebuie sa fie ermetizaţi, impermeabili, si vopsiţi cu vopsea alba, de calitate si aprobata pentru industria alimentara, lavabila. Geamuri Standardele de siguranţa alimentara (si standardele magazinelor mari din Europa) exclud utilizarea sticlei in casele de ambalare. Din aceasta cauza, geamurile nu sunt prevăzute la construirea caselor de ambalare noi. Trebuie de luat aminte ca: • Nu este rezonabil de a tăia geamuri in construcţiile confecţionate din panouri de import.

Asigurarea unor sisteme bune de aer condiţionat si iluminat pot fi opţiuni mai puţin costisitoare/risipitoare.

• Utilizarea geamurilor intr-o casa de ambalare construita din materiale/blocuri disponibile local poate sa prezente si unele avantaje, economisind din:

o Costul blocurilor o Lumina generata

In aceste cazuri, cerinţele privind siguranţa alimentara pot fi satisfăcute prin:

a) Utilizarea foilor din policarbonat in geamuri (nu sticla), daca exista disponibil foi rezistente la razele ultraviolete

b) Instalarea plaselor de protecţie contra insectelor in geamurile care pot fi deschise c) Instalarea geamurilor la o înălţime rezonabila, spre exemplu 1,4m de la podea, si

nu la nivelul taliei. (Obiectivul este de a reduce riscul spargerii accidentale a geamului).

Camerele Frigorifice Din cauza problemelor privind izolaţia si condensarea in camerele frigorifice, cele mai bune materiale pentru a fi utilizate sunt considerate panourile izolante din metal, cu înveliş din plastic alb, lavabile, si sigure din punct de vedere a siguranţei alimentare. Acestea sunt recomandate pentru construirea camerelor frigorifice. Podelele Podelele din beton sunt recomandate in toate ariile casei de ambalare/camerei frigorifice. Podelele din beton sau metal cu un grad înalt de izolare pot contribui la reducerea costurilor de operare a camerei frigorifice, si in plus, stratul de izolaţie trebuie neapărat prevăzut daca sub amplasament, nivelul apelor subterane este foarte înalt (pot apărea probleme in cazul in care camera frigorifica îngheaţă apa subterană). Stratul de beton trebuie sa reziste la greutăţi, in mod special in camerele de prerăcire si frigorifice. Toate suprafeţele din beton trebuie acoperite cu un strat din material etanş aprobat din punct de vedere al siguranţei alimentare. Este important de avut un sistem de scurgere in podea in toate ariile, mai ales in aria pentru recepţia produselor, dar la fel si in casa de ambalare, camerele de prerăcire si cele frigorifice din aria de depozitare. Toate podelele, pereţii si tavanul vor trebuie spălate

Page 6 of 8

Plan: 9.1.2/04 regulat in scopuri de igiena, si pentru a controla maladiile si mucigaiurile. O scurgere buna va facilita spălarea si uscarea rapida a podelelor. Canalele de scurgere (canale lungi si înguste de-a lungul suprafeţei podelelor) sunt utile. Acestea trebuie sa fie rotunjite la fund, sau in forma de U in secţiune, sa dispună de capace metalice si dispozitive detaşabile pentru captarea corpurilor solide, adecvate si uşor accesibile pentru tratarea sanitara. Este esenţial ca toate acestea sa fie bine construite, capacele sa fie rezistente si la acelaşi nivel cu podeaua. Capacele canalelor care sunt mai jos sau mai sus de nivelul suprafeţei podelelor pot cauza deteriorarea stivuitoarelor sau cărucioarelor manuale. In caz ca nu pot fi asigurate capace adecvate pentru canale, trebuie prevăzut un număr suficient de găuri pentru scurgere, rotunde si acoperite. In mod ideal, trebuie prevăzute sisteme de canalizare separate pentru ariile murdare si curate; este important ca apa sa nu se scurgă din zonele murdare către zonele curate.

Tavanul Camerele de prerăcre/frigorifice trebuie dotate cu tavane izolate (panouri ca pentru pereţi, mai sus). Nu este necesar de avut alte tavane, cu condiţia ca spatiile de sub acoperiş sunt curate/ ordonate/bine întreţinute si au suprafeţele netezi si impermeabile. Acoperişul Pentru construcţie pot fi utilizate materiale disponibile local, insa nu lemn gol. Este important de utilizat cat mai puţine structuri superioare, si spaţiul de sub acoperiş sa fie ordonat si curat menţinut. Buloanele de mare putere vizibile pe structurile metalice se accepta. Orice spatii pentru ventilaţie, inclusiv cele de sub streşini, trebuie sa fie protejate pentru a preîntâmpina accesul insectelor si pasărilor in casa de ambalare. Pentru aceasta se vor utiliza site din plasa puternică si intactă. Roiurile de muşte vor invada casele de ambalare pentru fructe daca vor avea acces liber, cauzând probleme de igiena si făcând condiţiile de munca foarte neplăcute. Uşile Uşile destinate personalului trebuie închise, si uşile pentru stivuitoare, care rămân deschise pentru orice perioadă de timp, trebuie dotate cu draperii din panglici din polietilenă destul de rezistente (sa menţină insectele in afară) pentru a satisface cerinţele siguranţei alimentare. Uşile rulante automate sunt ideale pentru intrările destinate stivuitoarelor, dar sunt scumpe. Uşile glisante singulare la camerele frigorifice sunt mai simplu de izolat decât cele duble si sunt suficiente, in special daca sunt dotate si cu draperii din panglici de polietilenă. Momente Suplimentare • Joncţiunile intre pereţi si podele trebuie sa fie încovoiate (concave), si nu sub unghi

drept, pentru a asigura un proces de curăţare uşor si minuţios. i.e. Forma joncţiunii corecte ⎠ PERETE joncţiune incorectă ⎦ PERETE

PODEA PODEA • Iluminarea trebuie sa fie adecvata pentru a asigura un nivel înalt de lumina, îndeosebi

deasupra liniilor de sortare. Toate becurile din sticla trebuie complet închise si protejate cu plafoane durabile (din plastic) care sa retina particulele de sticla in caz de spargeri

Page 7 of 8

Plan: 9.1.2/04

(si in aşa mod sa fie eliminat riscul contaminării produselor alimentare cu particule de sticla de la becuri).

• Suplimentar la masurile de protecţie a încăperilor caselor de ambalare împotriva insectelor si pasărilor, este important de prevenit accesul dăunătorilor/şobolanilor si animalelor domestice pe teritoriul caselor de ambalare.

• Suplimentar masurilor de dotare a geamurilor cu plase, toate ventilatoarele la fel trebuie dotate cu plase de protecţie.

• Încăperea destinata controlului calităţii trebuie sa fie curata, cu pereţii albi, sa dispună de sursa de apa si chiuveta pentru spălarea echipamentului.

• Apa utilizata in amplasament trebuie sa corespunda scopului pentru care este utilizata, i.e. apa potabila pentru spălarea produsului, apa curata pentru spălarea podelelor, etc.

• Este important de dispus de un depozit pentru păstrarea materialele destinate tratamentului sanitar. Acesta trebuie sa fie dotat cu o chiuvetă si sa fie conectat la sursa de apa.

• Nu trebuie sa existe echipamente pe baza de motorina in interiorul casei de ambalare. Stivuitoarele trebuie sa funcţioneze cu electricitate sau pe gaz metan.

• Mesele si echipamentul, in mod ideal, trebuie confecţionate din metal inoxidabil. Daca sunt utilizate suprafeţe acoperite cu plastic (e.g. Formica) , acestea trebuie sa fie intacte, fără particule desprinse, sa nu fie sparte, etc. Mesele si echipamentul nu trebuie sa fie ruginite.

• Nu se permite de a aduce produse de uz fitosanitar in interiorul casei de ambalare. Daca acestea sunt necesare, e.g. pentru tratamentul de după recoltare, se recomanda ca tratarea produselor prin scufundare sa fie efectuata in condiţii controlate*, in ariile „murdare”. [* Condiţii controlate: soluţia cu concentraţia necesara se prepară utilizând apă potabilă (adecvată pentru consumul alimentar) pentru a evita contaminarea produselor cu microorganisme. Prepararea soluţiei trebuie efectuata cu mare atenţie, înregistrând toate detaliile privind produsul de uz fitosanitar si volumul apei utilizate.]

• Personalul care efectuează tratarea produselor prin scufundare trebuie sa fie bine instruit, pentru a asigura că:

o nivelul produselor de uz fitosanitar din soluţie nu depăşeşte limita maxima admisibila

o se înregistrează clar toate detaliile privind produsele de uz fitosanitar si volumul de apa utilizat

o se iau masuri de precauţie pentru a evita contaminarea angajaţilor si mediului cu fungicide (i.e. se asigura echipament de protecţie individuala si lavoare pentru lucrători, se dispune corespunzător asupra soluţiilor cu reziduu de produse de uz fitosanitar, etc).

Page 8 of 8


INREGISTRARI PRIVIND CONDITIILE DE PASTRARE

Păstrare temporara (condiţii ambiante) Camera

frigorifica 1 Camera

frigorifica 2 Camera

frigorifica … Data Ora * Nr. lot. T, °C RH, % T, °C RH, % T, °C RH, % T, °C RH, %

Numele Semnătura

* Nr. loturilor trebuiesc înregistrate numai in cazul păstrării/depozitarii in condiţii ambiante. ** RH (Umiditate Relativa a Aerului)


EVALUAREA RISCURILOR PRIVIND IGIENA PROCESULUI DE MANIPULARE A FRUCTELOR SI LEGUMELOR

Nr. Etapa Procesului

Intrări in Proces Riscul Descrierea Riscului Masuri preventive

aplicate

Este un risc

sever? (DA / NU)

Justificări Masuri de control aplicate

1. Containere, Oameni etc

Biologic

Chimic

Fructe sau Legume la Recepţie

Fizic

Biologic

Chimic

2. Transportarea Fructelor sau Legumelor in Incinta

Transport

Fizic

3. Ariile de depozitare

Biologic

Chimic

Păstrarea Fructelor sau Legumelor

Fizic

4. Biologic

Echipament, Încăperi, Oameni, etc Chimic

Sortarea Fructelor sau Legumelor

Fizic

5. Transport Biologic

Chimic

Livrarea Fructelor sau Legumelor

Fizic

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular este un exemplu general utilizat in Identificarea si Evaluarea Riscurilor de Igiena. Formularul poate fi extins pentru a satisface nevoile individuale.

Pentru informaţii referitor la tipurile de riscuri igienice, exemple de riscuri igienice, cauzele de contaminare, precum si masuri de prevenire a contaminării, faceţi referinţa la documentul 9.1.1/02 RISCURILE SIGURANTEI ALIMENTARE ASOCIATE FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE. Acest document reprezintă o informaţie sugestiva. Riscurile de igiena alimentara nu sunt limitate doar la cele identificate in acest document.

* Alte etape a proceselor aplicabile sau/si intrări ale proceselor trebuie la fel luate in consideraţie (e.g. procesul de depozitare după manipulare, procesul de tratare sanitara, gresarea si repararea echipamentului, activităţile de deratizare, etc...).


MONITORIZAREA IMPLEMENTARII INSTRUCTIUNILOR DE IGIENA

Data: ______________

Conform Nr. Criteriul de conformitate DA NU

Comentarii

1. Toţi angajaţii respecta politica privind spălarea pe mâini?

2. Toţi angajaţii poarta haine de protecţie adecvate (e.g. jachete fără buzunare, chipiuri, mănuşi, etc...)?

3. Hainele de protecţie sunt bine întreţinute si curate?

4. Angajaţii nu au simptome a maladiilor contagioase cum ar fi: • Hepatita (Gălbinări) • Diaree • Stare de vomit • Febra • Dureri de gat însoţite de febra • Leziuni ale pielii cu infecţii vizibile

(arsuri, tăieturi, etc.) • Eliminări din urechi, ochi sau nas

5. Angajaţii implicaţi in manipularea produselor alimentare se abţin de la comportament care ar putea avea rezultat contaminarea acestora, e.g.: • Fumat • Scuipat • Mestecatul gumei or • Consumarea produselor alimentare • Strănutare or • Tusa asupra produsului ne protejat • Utilizarea parfumurilor puternice

6. Angajaţii nu poarta obiecte personale cum ar fi: • Bijuterii (inele cu decoruri, coliere

lungi, cercei) • Ceasuri • Bolduri * Numai verighetele de căsătorie sunt permise

7. Toţi vizitatorii poarta hane de protecţie si adera la regulile de igiena personala impuse de către organizaţie?

8. Pe teritoriul gospodăriei toţi vizitatorii sunt însoţiţi de către angajaţi desemnaţi ai organizaţiei?

9. …

Verificat: Numele Semnătura Data

Denumirea Gospodăriei Declaraţie: 10.1.5/02

DECLARATIE

Prin prezenta, eu, subsemnatul, va asigur cu toata responsabilitatea si conştiinţa mea ca nu sunt purtător al maladiilor contagioase care ar prezenta vre-un pericol pentru siguranţa alimentelor.

Nr. Numele Poziţia Data Semnătura


MONITORIZAREA CALITATII APEI UTILIZATE PENTRU SPALAREA FRUCTELOR SI LEGUMELOR

Apa Dezinfectant utilizat (daca este aplicabil) Persoana responsabila:

Data Ora Cantitatea Aspectul Mirosul Nivelul pH Denumirea

comerciala Concentraţi

a, ppm Acţiuni Corective

Numele Semnătura

Denumirea Gospodăriei Înregistrări: 10.3.1/01

INREGISTRARI PRIVIND APLICAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR SI DEZINFECTANTILOR DUPA RECOLTARE

Operatorul care a aplicat: Data Produsul

Tratat Nr. Lotului Locul Tratării

Denumirea Comerciala

a Produsului

Dăunătorii si Bolile Ţinta

Justificarea pentru

Aplicarea Produsului

Compatibil cu

Tratamentele înainte de Recoltare: DA / NU

Cantitatea Aplicata Proporţia Metoda

Aplicării Durata Aplicării

Echipamentul de

Protecţie Utilizat

Data Ambalării /

Livrării

Numele persoanei

care a recomandat Numele Semnătura


LISTA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR (DUPA RECOLTARE) PROPUSE PENTRU A FI UTILIZATE IN ANUL ________________

Data editării: _____________________ Valabil pana la: _____________________

Aprobaţi in: DA / NU Nr. Denumirea Comerciala Ingredienţi Activi Culturile Ţinta Dăunătorii si Bolile

Ţinta Justificarea privind

selectarea Moldova Tara de export

1

2

3

4

5

6

7

8

n

Elaborat: Numele Semnătura Data Aprobat: Numele Semnătura Data


PLANUL PRIVIND TRATAREA SI MONITORIZAREA SANITARA A INCAPERILOR SI ECHIPAMENTULUI UTILIZATE PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR

Curăţire Monitorizare

Echipament / Spatii * Frecvenţa Materiale Responsabil Parametri ** Rezultatul

Cerut Metoda de

Evaluare *** Frecvenţa Responsabil

Remarci: Acesta forma reprezintă un exemplu de plan privind tratarea si monitorizarea sanitara. Ea poate fi extinsa sau modificata pentru a satisface cerinţele individuale.

Înregistrările activităţilor de tratare sanitara si monitorizare pot fi efectuate in formularele 10.4.2/02 (Înregistrarea Activităţilor de Tratare Sanitara) si 10.4.2/03 (Monitorizarea Activităţilor de Tratare Sanitara) respectiv.

* Exemple de echipamente si spatii utilizate pentru manipularea produselor care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in continuare: ariile unde se recepţionează, se păstrează si se manipulează produsele (stivuitoarele, echipamentul de sortare si spălare, podelele, canalele de scurgere, pereţii, tavanul), depozitul de materiale de ambalare, aria de depozitare a deşeurilor si containerele de deşeu, WC-urile si lavoarele, vestiarele, etc...

** Parametri de monitorizat pot include, dar nu sunt limitate numai la: nivelul de curăţenie, starea microbiologica, starea (integritatea), mirosul (fără miros străin). *** Metodele de evaluare pot include: vizual (pentru nivelul de curăţenie si integritate), organoleptic (pentru mirosuri), testările microbiologice.


INREGISTRARI PRIVIND TRATAREA SANITARA A INCAPERILOR SI ECHIPAMENTULUI UTILIZATE PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR

Materialele de tratarea sanitara

utilizate: Operator Data Echipament / Spatii *

Denumirea Cantitatea

Cantitatea de apa utilizata

Soluţia pentru tratarea

sanitara a fost pregătita de:

Metoda de tratare sanitara ** Numele Semnătura

* Exemple de echipamente si spatii utilizate pentru manipularea produselor care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in

continuare: ariile unde se recepţionează, se păstrează si se manipulează produsele (stivuitoarele, echipamentul de sortare si spălare, podelele, canalele de scurgere, pereţii, tavanul), depozitul de materiale de ambalare, aria de depozitare a deşeurilor si containerele de deşeu, WC-urile si lavoarele, vestiarele, etc...

** Exemple de metode de tratare sanitara pot include: înmuierea, spumarea, spălarea cu lavetele sau periile, spălarea cu un jet de apa sau clătirea, etc.


INREGISTRARI PRIVIND MONITORIZAREA ACTIVITATILOR DE TRATARE SANITARA A INCAPERILOR SI ECHIPAMENTULUI UTILIZAT PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR

Responsabil: Echipament /

Spatii * Parametrii

Monitorizaţi ** Rezultatul

Cerut Rezultatul

Obţinut Metoda de

Evaluare *** Acţiuni Corective

(daca rezultatul este nesatisfăcător) Numele Semnătura

* Exemple de echipamente si spatii utilizate pentru manipularea produselor care trebui incluse in acest plan pot fi, insa nu sunt limitate numai la cele menţionate in

continuare: ariile unde se recepţionează, se păstrează si se manipulează produsele (stivuitoarele, echipamentul de sortare si spălare, podelele, canalele de scurgere, pereţii, tavanul), depozitul de materiale de ambalare, aria de depozitare a deşeurilor si containerele de deşeu, WC-urile si lavoarele, vestiarele, etc...

** Parametri de monitorizat pot include, dar nu sunt limitate numai la: nivelul de curăţenie, starea microbiologica, starea (integritatea), mirosul (fără miros străin). *** Metodele de evaluare pot include: vizual (pentru nivelul de curăţenie si integritate), organoleptic (pentru mirosuri), testările microbiologice.


PLAN PRIVIND INTRETINEREA INCAPERILOR SI ECHIPAMENTELOR CASEI DE AMBALARE PENTRU ANUL _________

Nr. Încăperi / Echipamente Descrierea Activităţilor /

Lucrărilor ce urmează a fi Îndeplinite

Frecventa Numele

persoanei responsabile

* Exemple de încăperi si echipamente din cadrul unei case de ambalare pot fi, dar nu sunt limitate numai la: aria de

recepţie, păstrare si ambalare si elementele acestora (e.g. tavanul, pereţii, podelele, canalele de scurgere, etc), echipamentul (maşina de sortare si calibrare, stivuitoarele, WC-uri, lavoare, vestiare, ariile externe, zonele de depozitare a deşeurilor, etc...

** Activităţile ce urmează a fi îndeplinite pot fi, dar nu sunt limitate numai la: verificări de rutina (benzi, rulmenţi, filtre, compresoare, sisteme electrice, etc...), gresări, schimbarea filtrelor, demontări si reparaţii capitale anuale, etc...

Denumirea Gospodăriei Înregistrări: 10.4.2/05

INREGISTRARI PRIVIND INRETINEREA INCAPERILOR SI ECHIPAMENTELOR DIN CADRUL CASEI DE AMBALARE

Responsabil Data Încăperi / Echipamente * Tipul

Intervenţiei ** Descrierea Activizaţilor Efectuate *** Numele Semnătura

* Exemple de încăperi si echipamente din cadrul unei case de ambalare pot fi, dar nu sunt limitate numai la: aria de recepţie, păstrare si ambalare si elementele acestora

(e.g. tavanul, pereţii, podelele, canalele de scurgere, etc), echipamentul (maşina de sortare si calibrare, stivuitoarele, WC-uri, lavoare, vestiare, ariile externe, zonele de depozitare a deşeurilor, etc...

** Diferite tipuri de intervenţie pot fi: verificări de rutina, întreţinere predictiva si preventiva, reparaţii curente, reparaţii capitale. *** Activităţile ce urmează a fi îndeplinite pot fi, dar nu sunt limitate numai la: verificări de rutina (benzi, rulmenţi, filtre, compresoare, sisteme electrice, etc...), gresări,

schimbarea filtrelor, demontări si reparaţii capitale anuale, etc...

Procedura: 10.4.7/01

PROCEDURA DE MANIPULARE A CIOBURILOR DE STICLA SAU PLASTIC DUR TRANSPARENT

Următoarele cerinţe trebuie respectate:

a) nu se admit obiecte din sticla in incinta casei de ambalare (nu se admit sticle, borcane, etc). b) becurile de iluminat trebuie protejate cu capace sau geamuri de far din plastic c) daca este posibil, utilizarea sticlei in casele de ambalare trebuie total evitata. Nu trebuie sa existe geamuri din sticla (plasticul poate fi utilizat). Unde este posibil, in încăperile/laboratoarele destinate controlului calităţii trebuie utilizate echipamente din plastic. Daca exista sticla in incinta casei de ambalare, trebuie întocmit un registru care sa includă toate obiectele din sticla. Aceste obiecte din sticla trebuie supuse inspectărilor zilnice, e.g. înregistrarea 10.4.7/02 recomandata. d) proceduri specifice privind cioburile de sticla si bucăţile de plastic transparent In caz de spargeri a obiectelor din sticla sau plastic transparent in incinta unei case de ambalare/camera frigorifica, următoarele etape trebuie urmărite: 1. Stopaţi imediat procesul de manipulare a produselor ! 2. Identificaţi si izolaţi produsul care este suspectat a fi contaminat cu fragmente de sticla

sau plastic transparent. Produsul afectat trebuie stocat separat, intr-un loc sigur si etichetat cu statutul corespunzător (e.g. „Produs Ne conform” si cauza).

3. Cioburile de sticla sau aşchiile de plastic transparent trebuie urgent curăţate utilizând

un foraş si o perie. Daca apa este utilizata pentru curăţare, fluxul de apa trebuie sa fie cu debit mare si presiune joasa pentru a evita răspândirea cioburilor cu apa peste echipament sau produse.

4. Produsul ne conform nu trebuie nici odată utilizat ca produs sau materie prima. Acesta trebuie distrus si dispus intr-o maniera sigura, igienica si ecologica.

5. Trebuie menţinute înregistrări (e.g. înregistrarea 2.4 a acestui ghid), inclusiv:

• Data si schimbul • Produsul manipulat (denumirea, varietatea, nr. lotului) • Acţiuni corective întreprinse pentru a elimina cauza problemei, si • Acţiuni preventive pentru a preveni reapariţia prolemei • Persoana responsabila • Data limita pentru implementarea acţiunilor


INREGISTRARI PRIVIND INSPECTAREA SI MONITORIZAREA OBIECTELOR DIN STICLA SI PLASTIC DUR TRANSPARENT

Informaţii privind Inspectarea: Data, Observaţii si Acţiuni ***, Semnătura Inspectorului Aria *

Obiectele din Sticla si Plastic ** 1/1/06 Semnat 2/1/06 Semnat 3/1/06 Semnat 4/1/06 Semnat 5/1/06 Semnat

Casa de ambalare

Uşa Intacta

Casa de ambalare

Ecranul computerului

Intact

Casa de ambalare

Peretele separator landa uşa

Fisurat. S-a înlăturat cu atenţie sporita conform procedurii de manipulare a cioburilor de sticla

Remarca: Aceasta forma reprezintă un exemplu de Înregistrare privind Inspectarea si Monitorizarea Obiectelor din Sticla sau Plastic Transparent. Ea poate fi modificata

conform cerinţelor individuale. * Ariile pot include, dar nu sunt limitate numai la: zona de recepţie a produselor, ariile de manipulare si păstrare, laboratorul, aria de livrare, etc.... ** Obiectele din sticla si plastic dur transparent pot fi, dar nu sunt limitate numai la: containere din plastic, uşi, ecranele computerelor, pereţi separatori din

plastic/sticla, capacele sistemelor de alarma, vesela de laborator, plafoanele becurilor de iluminat, vizorul maşini de spălat, etc.... *** Observaţiile ar putea fi “Intact”, “Fisurat” sau “Spart” si acţiunile ar putea include, dar nu sunt limitate numai la: „Înlăturat cu atenţie sporita conform proceduri

specifice pentru manipulare a cioburilor de sticla”.


INREGISTRARI PRIVIND ACTIVITATEA DAUNATORILOR

Nr. Momelii Data

Denumirea Rodenticide

lor

Cantitatea Aplicata pe Momeala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Acţiuni Corective Semnătura

O – Momeli ne atinse, X – Momeli atinse (acţiuni corective sunt necesare).


RAPORT PRIVIND DESEURILE GENERATE SI RECICLATE

Luna:________________

Nr. Aria / Procesul Tip de deşeu * Riscul Asociat Cantitatea Generata,

Kg

Cantitatea Reciclata,

Kg

% Reciclat **

Metode de Dispunere Comentarii si Observaţii

Total Deşeuri:

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular reprezintă un exemplu de înregistrare a deşeurilor generate si reciclate. Acesta poate fi modificat in dependenta de nevoile specifice individuale.

* Tipuri de deşeuri care pot fi identificate in gospodarii pot fi, dar nu sunt limitate numai la: Deşeuri vegetale/organice (crengi, frunze, îngrăşăminte siderale); Deşeuri ale materialelor de ambalare; Ulei, pneuri, baterii, maşini şi echipament stricat, metal uzat; Mulci de plastic, ţevi de irigare utilizate, stâlpi de spalier şi sârmă utilizate; Containere utilizate de agenţi sanitari, pesticide, lubrifianţi, ulei; Soluţii / stropitori utilizate pentru pesticide; Pungi pentru îngrăşăminte, plase pentru păsări / grindină; Deşeuri de pepiniere (tave pentru puieţi etc.); Deşeuri menajere (canalizare) etc.

** % Reciclat = Cantitatea Reciclata / Cantitatea Generata * 100%


IDENTIFICAREA SURSELOR POTENTIALE DE POLUARE

Evaluarea impactului (Înalt, Mediu, Scăzut): Nr. Zona / Aria Sursa de Poluare * Poluant Major

Aer Sol Apa Altele ** Masuri Preventive ***

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular reprezintă un exemplu de înregistrare privind identificarea surselor de poluare in carul gospodăriei. Acesta poate fi modificat in dependenta de

nevoile individuale specifice. * Sursele de poluare care pot fi identificate in gospodarii pot fi, dar nu sunt limitate numai la: Scurgerile şi eliminarea fertilizanţilor (încăperile de păstrare şi

amestecare); Contaminarea solului de la scurgerea şi vărsarea produselor de uz fitosanitar şi din cauza uleiului care se scurge din maşini, staţiile de alimentare cu combustibil etc; Praf, gălăgie (produse de maşini); Fum de la arderea deşeurilor, cazangerie şi alt echipament; Metale grele din fertilizanţi; Ape reziduale din secţia de ambalare; Agenţi frigorifici de la compresoarele depozitelor frigorifice, etc...

** Altele: afectarea sănătăţii umane, afectarea biodiversitatii, poluarea fonica, generare de deşeuri, utilizarea resurselor naturale. *** Evitarea arderii deşeurilor pe teritoriul gospodăriei, dispunerea asupra deşeurilor intr-o maniera durabila (e.g. reciclarea deşeurilor), implementarea planurilor de

întreţinere pentru toate tipurile de echipamente (tractoare, stivuitoare, pompe, sisteme de irigare si garnituri); menţinerea depozitelor de chimicale in stare buna; implementarea MICD (Managementului Integrat de Combatere a Dăunătorilor); instruirea si conştientizarea întregului personal, etc....


EXEMPLU DE PLAN PRIVIND MINIMIZAREA POLUARII SI RECICLAREA DESEURILOR PENTRU ANUL _______

Implementare: Nr. Obiective si Ţinte Acţiuni de Realizat *

Responsabil Data Limita Data Implementării

1. Reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar

1) De implementat MICD (Managementul Integrat de Combatere a Dăunătorilor).

2. De redus cantitatea apei utilizate pentru irigaţie cu 5%.

1) De instalat un sistem de irigaţie prin picurare 2) De implementat metode de calculare a necesarului de irigare bazat pe condiţiile vremii (e.g. in baza nivelului de precipitaţiilor, ratelor de evaporare si transpiraţia plantelor).

3 De sporit cantitatea deşeului dat la reciclare cu 10%.

1) De stabilit o zona pentru colectarea deşeurilor din plastic ce provin din atelierul de reparaţii si sistemele de irigare. 2) De găsit o companie ce prelucrează deşeuri din plastic si de încheiat un contract de colaborare.

4 De redus poluarea aerului cauzata de gaze si fum.

1) De stabilit o zona pentru colectare si compostarea deşeurilor vegetale (frunze, crengi, ierburi, etc...). 2) De instruit toţi angajaţii sa nu aprindă nici u fel de deşeuri ce provin din activitatea gospodăriei.

n

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular reprezintă un exemplu de plan privind minimizarea poluării si reciclării deşeurilor in carul gospodăriei. Acesta poate fi extins sau modificat pentru a

satisface nevoile individuale specifice. * Exemple de acţiuni care ar duce la minimizarea poluării sau reciclării deşeurilor ar putea fi, insa nu sunt limitate numai la: instruirea si conştientizarea angajaţilor,

reciclarea deşeurilor d origine vegetala (frunze, ierburi, crengi); deşeurilor din atelierele mecanice (metal uzat, pneuri, ulei, baterii), deşeuri din plastic (ţevi ale sistemelor de irigare, containere goale de pesticide), etc; manipularea corespunzătoare si dispunerea corecta a substanţelor periculoase (produse de uz fitosanitar expirate, lubrifianţi), implementarea Managementului Integrat de Combatere a Dăunătorilor; calcularea necesarului de apa pentru irigaţie in baza condiţiilor climaterice, instalarea sistemelor de tratare a apelor uzate in cadrul unei case de ambalare, etc...


EVALUAREA RISCURILOR PRIVIND SANATATEA SI SIGURANTA LUCRATORILOR SI PLANUL DE ACTIUNI

Scor Frecventa Severitatea Nr. de persoane expuse Probabilitatea 1 Rar Neînsemnat 1-2 Puţin probabil 2 Puţin probabil Minor 3-7 Posibil 3 Ocazional ITM 8-15 Probabil 4 Frecvent Major 16-50 Foarte probabil 5 Constant Fatal 50 + Cu siguranţa

Evaluarea Riscurilor Planul de Acţiuni

Evaluarea Riscurilor

Nr. Zona Sarcina Descrierea Riscului Potenţial

Frec

vent

a

Sev

erita

te

Nr.

pers

oane

ex

puse

P

roba

bilit

ate

Eval

uare

a R

iscu

lui *

Masuri Preventive / Corective Persoana

Responsabile de Implementare

Data limita a implementării

1.

2.

3.

4.

n

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular reprezintă un exemplu pentru a identifica si evalua riscurile privind sănătatea si siguranţa lucrătorilor, precum si planificarea acţiunilor preventive

si corective . Acesta poate fi extins in dependenta de nevoile specifice individuale. ITM = Incapacitate Temporara de Munca * Evaluarea Riscului = (Frecventa x Severitate x Numărul de persoane expuse riscului x Probabilitate) ** Exemple de riscuri potenţiale asociate activităţilor agricole sau in cadrul caselor de ambalare pot fi, dar nu sunt limitate numai la: Accidente (e.g. tăieturi, cădere,

lunecare, accidente cu implicarea echipamentelor sau transportului, muşcături, etc); Fizice (e.g. de zgomot sau vibraţii extreme, condiţii de vreme extreme: ger, ploaie, zăpada, soare; explozii, etc); Chimice (e.g. expunerea la sau inhalarea substanţelor nocive, dermatita, arsuri ale pielii cu chimicale, etc); Biologic (e.g. contact cu plantele alergice, ierburi, contactul cu fertilizanţii organici, paraziţi, microbi, etc); Factori ergonomici sau fizici (e.g. traume sau eforturi musculare repetate legate de manipularea greutăţilor, vibraţii provocate de tractoare sau stivuitoare, etc).


RISCURILE ASOCIATE CU ACTIVITATILE GOSPODARIILOR AGRICOLE SI CASELE DE AMBALARE PRIVIND SANATATEA SI SIGURANTA LUCRATORILOR

Alte exemple de riscuri privind Sănătatea si Siguranţa Angajaţilor pentru diferite ocupaţii, precum si alte informaţii relevante domeniului privind protecţia muncii pot fi găsite in ambele limbi, Engleza si Rusa, pe pagina web a Organizaţiei Mondiale a Muncii: http://www.ilo.org/public/english/protection/safework/cis/products/hdo/htm/index.htmhttp://www.safework.ru/ilo/Datasheels/?66

Profesia Ce este periculos? Pericolele relevante Masuri de prevenire Grădinar Este un lucrător, care îngrijeşte iarba, florile, copacii si arbuştii din pajiştile, livezile sau parcurile industriale, comerciale, private sau obşteşti

• Grădinarul utilizează obiecte ascuţite, care pot provoca tăieturi, zgârieturi, împunsături sau răni.

• Grădinarii, care utilizează pe larg produsele de uz fitosanitar, pot suferi de otrăviri acute sau cronice, iritarea ochilor, nasului sau gâtului, arsuri pe piele, etc.

• Grădinarii deseori intra in contact cu plante, flori, buruiene, etc... alergice, care pot provoca dermatoze, astma sau alte probleme de sănătate.

• Lucrul grădinarului este adesea o munca fizica grea, presupunând mişcarea greutăţilor si lucrul in poziţii incomode.

Pericol de accidentare • Riscul de a cădea de la înălţime (e.g. de pe scara

mobila) sau riscul de lunecare si cădere pe loc drept (pe glod, sol umed sau iarba), căderea pe loc neregulat sau din cauza diferitor accesorii.

• Răsturnarea sau căderea de pe tractor, din alte maşini agricole sau remorci.

• Încurcarea hainelor, parului sau bărbii in părţile mobile ale utilajelor agricole,

• Accidente cu instrumentele de grădinărit (cuţite, secatore, foarfece, greble, fierăstrău, sapă, etc) in rezultatul alunecării instrumentelor, neatenţiei, defectării, călcării sau căderii pe instrumente, etc, care provoacă tăieturi, împunsături, zgârieturi, răni, amputarea degetelor, etc.

• Particule aruncate (nisip, pietre, aşchii de lemn, etc) in timpul lucrului cu coasele de iarba, fierăstraiele, sapa, etc care provoacă traume la ochi, contuzii, etc.

• Lovituri ale crengilor care cad in timpul curăţirii sau tăierii.

• Împunsături cu ghimpii plantelor. • Muşcături de şerpi, albine, viespi, rozătoare, insecte

sau căini, care provoacă răni, dureri, intoxicare locala sau totala, etc.

• Electrocutarea sau soc electric in urma contactului cu cablurile dezgolite sau liniile de tensiune înalta prin care circula curent, sau in timpul lucrului cu

• Verificaţi scările mobile înainte de a va urca pe ele. Nu urcaţi pe scările instabile sau pe scările cu trepte lunecoase.

• Purtaţi încălţăminte speciala cu talpa ne lunecoasa.

• Utilizaţi mănuşi cu plasa metalica sau alt material rezistent la tăieturi in timpul lucrului cu cuţite sau alte instrumente ascuţite.

• Utilizaţi echipament de protecţie a ochilor; consultaţi-va cu specialiştii privind protecţia muncii sau furnizorii de echipamente de protecţie.

• Purtaţi masca de protecţie a cailor respiratorii in timpul lucrului cu pesticide si alte chimicale toxice. Nu mâncaţi si nu fumaţi in timpul acestor activităţi.

Page 1 of 5

http://www.ilo.org/public/english/protection/safework/cis/products/hdo/htm/index.htm


Profesia Ce este periculos? Pericolele relevante Masuri de prevenire instrumente electrice defecte.

• Nimerirea substanţelor acide sau alte chimicale corosive pe piele, haine sau in ochi, care provoacă arsuri chimice, erupţii cutanate, vătămarea serioasă a ochilor, etc.

• Intoxicare acută in caz de înghiţire sau inhalare accidentala a pesticidelor sau altor chimicale toxice.

Risc fizic • Influenta zgomotului puternic de la tehnica agricolă. • Vătămarea membrelor superioare provocata de vibraţia

pe care o produc instrumentele sau utilajele. • Expunerea excesiva sub razele solare, care provoacă

arsuri, insolaţii sau şocuri termice, melanoame ale pielii, etc.

• Expunere la condiţiile nefavorabile ale vremii (frig, ploaie, ninsoare, vânt), care provoacă degerare, răceala (cu eventuale complicaţii daca lucru continua mai mult timp in aceleaşi condiţii), etc.

• Purtaţi antifoane corespunzătoare tipului si nivelului de zgomot. Consultaţi-va cu furnizorul sau cu un expert.

Risc chimic • Dermatita si alte maladii ale pielii in rezultatul

contactului îndelungat cu chimicalele agricole sau solvenţi, sau din cauza efectelor inhalării sistematice a chimicalelor.

• Intoxicaţii cronice in rezultatul aspirării îndelungate, înghiţirii sau penetrării sub piele a chimicalelor agricole care conţin metale grele (e.g. cadmiu, mercur, plumb, arsen), compuşi organofosforici, amine, etc.


• Menţineţi igiena personala la un nivel înalt. La sfârşitul lucrului faceţi duş şi schiaţi îmbrăcămintea.

Risc biologic • Contactul cu plantele, florile, buruienele, etc... alergice

care provoacă dermatoza, astma, etc. • Inspirarea prafului alergic, polenului, uleiurilor,

vaporilor, etc ... de origine vegetală, care provoacă febră (fânului), astmă, etc.

• Contactul rănilor deschise cu băligarul, paraziţi, excremente de la pasări si animale, insecte, etc ..., care pot provoca infecţii locale sau generale, inclusiv


• Menţineţi igiena personala la un nivel înalt. La sfârşitul lucrului faceţi duş şi schiaţi îmbrăcămintea.

• Nu lăsaţi rănile deschise. Utilizaţi bandaje corespunzătoare impermeabile sau alte

Page 2 of 5


Profesia Ce este periculos? Pericolele relevante Masuri de prevenire tetanos, carbuncul, etc.

• Maladii care se transmit de la animale, meningita cerebrospinala, febra, etc.

• Leptospiroza in rezultatul pătrunderii leptospirilor prin pielea vătămata.

• Infecţii micotice, cauzate de către ciupercile prezente in sol sa pe frunzele plantelor, e.g. aspergiloză alergică, gistoplazmoz (infecţie a plămânilor), etc.

• Infecţii parazitare, provocate de înţepăturile căpuşelor, larvelor (scabie), penetrarea larvelor prin pielea afectata (e.g. limbrici, ascaride). In unele cazuri infecţia poate avansa si se solda cu efecte neurotoxice si paralizie.

mijloace de protecţie. Adresaţi-va medicului sau asistentului medical.

Factorii ergonomici, psihosociali si organizaţionali • Traume scheleto-musculare, cauzate de poziţiile de

munca incomode (lucrul aplecat, etc). • Sprasolicitarea fizica in timpul mişcării unor obiecte

grele si-sau voluminoase, e.g. containere cu fertilizanţi, cărucioare încărcate, etc.

• Diverse manifestări ale traumelor provocate prin întinderi repetate, îndeosebi la membrele superioare, din cauza săpatului, retezării ramurilor si altor lucrări repetate.

• Probleme sociale posibile, legate de poziţia subordonatoare, statutul social si remunerare inferioara, etc.

•

• Studiaţi si utilizaţi tehnici inofensive de ridicare si transportare a greutăţilor grele sau incomode. La ridicarea greutăţilor utilizaţi diverse mijloace mecanice disponibile.

Lucrător agricol Un lucrător a cărui ocupaţie presupune conducerea si operarea tehnicii agricole privind plantarea, cultivarea, recoltarea si depozitarea diferitor culturi.

• Lucrătorii agricoli operează diferite unităţi de tehnică agricola in condiţii schimbătoare. Ei sunt supuşi presiunilor de timp si programului de munca prelungit, mai ales in timpul recoltării. Diferite distrageri a atenţiei sunt asociate activităţilor in câmp care pot spori riscurile de accidentare.

• Siguranţa tehnicii agricole este adesea inadecvata din cauza

Pericol de accidentare: • Riscul traumelor la cap, in zona cutiei toracice si

bazinului in timpul răsturnării tractoarelor ce nu dispun de un sistem de protecţie contra răsturnărilor.

• Riscul amputării, zdrobirii sau tăierii extremelor sau corului in rezultatul strângerii in părţile mobile ale maşinilor.

• Riscul traumelor prin zdrobirea extremelor sau corului in rezultatul efectuării diferitor sarcini e,g. cuplarea sau decuplarea uneltelor sau dispozitivelor de lucru, întoarcerea dispozitivelor cuplate, montarea si

• Utilizaţi tractoare echipate cu sisteme de protecţie contra răsturnărilor si centuri de siguranţa;

• Asiguraţii-va ca părţile mobile sunt protejate adecvat. Întotdeauna opriţi maşina înainte de a curăţa sau deservi;

• Utilizaţi dispozitive de cuplare rapida; • Întotdeauna puneţi suporţi sub părţile

ridicate ale maşinilor atunci când lucraţi sub ele;

• Nu săriţi. Utilizaţi mijloacele de acces

Page 3 of 5


Profesia Ce este periculos? Pericolele relevante Masuri de prevenire demontarea discurilor si grapelor.

• Riscul alunecării sau căderii in timpul urcării sau coborârii din cabina tractorului, sau la urcarea pe alta unitate de tehnică agricola.

• Riscul otrăvirii acute in timpul expunerii excesive la produsele de uz fitosanitar

• Riscul pătrunderii sub piele sau rănirea ochilor cu ulei hidraulic aflat sub presiune înalta

• Arsuri de la suprafeţele sau materialele înfierbântate (toba de eşapament, blocul motorului, combustibil, ulei, chimicale, etc).

• Accidente rutiere in timpul conducerii mijloacelor de transport lente pe drumurile obşteşti

• La curăţarea gropilor de băligar, lucrătorii si animalele pot fi expuse gazelor toxice foarte concentrate: hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2), amoniac (NH3), metan (CH4).

• Concentraţia scăzuta de oxigen (O2) si concentraţia înalta de dioxid de azot (NO2) sau dioxid de carbon (CO2) creează risc de asfixiere si intoxicare când oamenii lucrează in silozuri.

• Riscul asfixierii in silozurile de grâne sau remorci daca lucrătorii sunt prinşi sub grânele care cad.

• Riscul privind diverse traume in timpul reparaţiei tehnicii in depozite.

disponibile. Mergeţi cu paşi fermi. Purtaţi încălţăminte cu talpa ne lunecoasă.

• Citiţi si respectaţi instrucţiunile de siguranţa de pe etichetele produselor. Utilizaţi echipament de protecţie individuala corespunzător.

• Utilizaţi, spre exemplu, carton pentru a verifica daca nu sunt scurgeri, nu va apropiaţi de locurile suspectate cu scurgeri fără echipamente de protecţie.

• Dezvoltaţi-va îndemânările necesare pentru efectuarea activităţilor.

• Nu ieşiţi pe traseele publice cu maşinile care nu corespund normelor tehnice de siguranţa.

• Nu lucraţi de unul singur.

Pericol fizic • Expunerea la zgomot excesiv produs de tractoare,

tehnica agricola, combine, etc. • Expunerea la vibraţii in timpul conducerii tractoarelor

sau combinelor de recoltare. • Pericole asociate cu caniculele, cum ar fi arsurile de

soare, cancer la piele, convulsii, prostraţii si şocuri termice.


modelelor specifice, potenţial periculoase, si utilizarea tehnicii vechi si nesigure.

• Agricultorii sunt expuşi diferitor chimicale inclusiv preparate iritante organice sau ne organice.

Pericol chimic • Iritarea sau băşicarea pielii sau ochilor provocată de

pesticide. • Riscul otrăvirii cronice provocată cu pesticide


Page 4 of 5


Profesia Ce este periculos? Pericolele relevante Masuri de prevenire • Riscul traumelor severe a tractului respiratoriu, ochilor

si pielii la manipularea amoniacului (NH3) • Iritarea ochilor si tractului respiratoriu cu aditivi pentru

silozuri (acid formic) • Dermatita si iritarea tractului respiratoriu la manipularea

fertilizanţilor.


Pericol biologic • Sindromul toxicităţii prafului organic, bronşita acuta si

cronica, astmă, iritarea ochilor, dermatită prin influenţa prafurilor organice respirate (praf de la fân si grâne).



• Pentru a preveni praful/sporii de mucegai, uscaţi materialele umede înainte de păstrare.

Factorii ergonomici, psihosociali si organizaţionali • Dureri de spate, dereglări la gât/umăr si alte probleme

scheleto-musculare provocate de către poziţiile de lucru incomode, mişcări repetitive si forţări bruşte la efectuarea diferitor sarcini de serviciu.

• Influenta prafurilor ne organice in timpul lucrului in câmp

• Stres psihologic provocat din cauza lucrului de unul singur, evenimente neaşteptate (defectarea tehnicii), ritm rapid si program lung de munca in timpul plantarii si recoltării, si condiţiilor proaste de munca.

• Citiţi si respectaţi instrucţiunile de siguranţa de pe etichetele produselor. Utilizaţi echipament de protecţie individuala corespunzător


• Nu lucraţi de unul singur. • Pentru a preveni praful/sporii de mucegai,

uscaţi materialele umede înainte de păstrare.

• In timpul pauzelor efectuaţi exerciţii fizice. • Utilizaţi tehnica cu cabine închise,

ventilare si aer condiţionat.

Page 5 of 5


MONITORIZAREA PRIVIND IMPLEMENTAREA MASURILOR DE SIGURANTA Data: __________________

Conform Nr. Criteriul de conformitate DA NU

Comentarii

1. Toţi lucrătorii respecta politicile de siguranţa: • Angajaţii respecta interdicţiile privind fumatul,

consumul de alcool sau droguri • Angajaţii poarta echipamentul de protecţie

individuala conform cerinţelor • Angajaţii dau dovada de un comportament sigur

2. Toţi angajaţii sunt instruiţi: • Certificate pentru şoferi (stivuitoare, tractoare,

camioane) • Instruirile de siguranţa sunt actualizate • Instrucţiuni de siguranţa sunt disponibile in toate

locurile relevante

3. Toţi angajaţii sunt asiguraţi cu echipament de protecţie individuala care este bine întreţinut si utilizat corespunzător? • Chipiuri / Căşti • Ochelari • Măşti de protecţie • Salopete, incl. călduroase pentru iarna • Papuci de protecţie

4. Exista semne de avertizare a riscurilor acolo unde sunt necesare?

5. Toate panourile electrice sunt închise, cablurile si întrerupătoarele sunt in stare buna?

6. Iluminarea este suficienta si in conformitate cu cerinţele locale?

7. Toate echipamentele sunt dotate cu mijloace de protecţie necesare?

8. Toate caile de acces sunt menţinute in stare buna, libere de obiecte care ar putea sa prezinte un pericol de siguranţa?

9. Exista suficiente truse medicale, apa pentru spălat si sticle pentru clătirea ochilor acolo unde sunt necesare? • In câmp (păstrate la un supervisor) • In ariile pentru păstrarea si mixarea chimicalelor • In atelierul mecanic

10. Trusele medicale sunt completate conform cerinţelor?

11. Exista echipament disponibil pentru combaterea incendiilor cu acces liber si menţinut in stare de funcţionare?

12. Exista materiale disponibile pentru a controla scurgerile de chimicale si uşor accesibile in ariile relevante e.g. ariile de depozitare si mixare a chimicalelor, depozitele de lubrifianţi?

13. Materialele si produsele sunt transportate si stocate in aşa fel încât sa se prevină răsturnarea acestora?

Verificat: ............................... Semnătura: ........................ Data: ........................................... Frecventa inspecţiilor si monitorizării va fi decisa de către fermier / managerul casei de ambalare.


INREGISTRARI PRIVING INSTRUIREA INDIVIDUALA Numele Angajatului: ____________________________________

Data / Perioada Denumirea Cursului / Scopul

Instruire Interna / Externa

Nr. de ore

* Nota: Admis / Respins

Instructor Semnătura Instructorului

Poziţia Angajatului

Semnătura angajatului

* A fi completat numai daca este aplicabil..


INREGISTRARI PRIVIND INSTRUIREA IN GRUP

Data: _______________ Denumirea cursului: _________________________________________________________________________ Intern Extern Numărul de ore: _________

Nr Numele Angajatului Poziţia Angajatului * Nota

Admis / Respins

Semnătura Angajatului

Instructor: [Numele Poziţia Semnătura Data] * A fi completat numai daca este aplicabil..


INREGISTRARI PRIVIND INCIDENTUL Data / Ora Incidentului: __________________________ Descrierea Incidentului: ___________________________________________________________________________________________________________________ Incidentul a fost observat de: __________________________

Data Ora Cine Descrierea detaliata a acţiunilor întreprinse in timpul incidentului

Cauza Incidentului Acţiuni Corective si Preventive Responsabil Data Limita Data Implementării


INREGISTRARI PRIVIND ELIBERAREA TRUSELOR MEDICALE

Data Nr. de

inventariere al trusei

Locaţia Numele persoanei responsabile ce a

primit trusa Semnătura

Remarca: Trusa medicala trebuie sa conţină un set corespunzător si relevant de medicamente, echipamente si

pansamente. O lista cu conţinutul trusei medicale trebuie sa fie păstrata in interiorul cutiei.


INREGISTRARI PRIVIND INSPECTAREA PERIODICA A TRUSELOR MEDICALE

Data Nr. de

inventariere al trusei

Observaţii Acţiuni Corective Numele

Persoanei Responsabile

Semnătura

Remarca: In timpul inspectării trebuie de determinat daca trusa medicala conţine toate mijloacele enumerate in lista ce se păstrează in interiorul trusei.

Informaţii Generale : 12.3.3

PROCEDURI PRIVIND SITUATIILE EXCEPTIONALE

Mai jos este prezentata o lista sugestiva cu cele mai probabile situaţii excepţionale. Situaţiile excepţionale pot include, dar nu sunt limitate numai la: 1. Vătămări corporale serioase sau îmbolnăviri 2. Deversări ale Chimicalelor pe Piele si/sau Ochi 3. Deversări sau Scurgeri de Substanţe Nocive 4. Lichidarea Incendiului 5. Procedura de Evacuare 6. Calamitaţi naturale: Cutremur, Inundaţii, Fulger 7. Violente sau Jaf lin Timpul Lucrului 8. Salvarea de la Înec O lista de contact sugestiva poate include nr. de telefoane:

Instanţe Relevante in caz de Situaţii Excepţionale

Persoana de contact

Nr. scurt Nr. obişnuit

Managerul Gospodăriei -

Specialist privind Protecţia Muncii -

Pompieri 901

Politia

902

Asistenta Medicala Urgenta

903

Scurgeri de Gaz 904

Inspectoratul Teritorial privind Protecţia Muncii

-

Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale

-

Departamentul Teritorial privind Protecţia Mediului

-

Oficiul Autoritarilor Locale -

Vecinii gospodăriei -

O asemenea lista trebuie sa fie disponibila si uşor accesibila lângă telefon si periodica actualizata (odată la 6 luni). Instrucţiuni privind efectuarea unui apel telefonic: De la fix la fix/mobil - Formaţi numărul de telefon De la mobil la fix - Formaţi 0 + codul raionului + numărul de telefon Pentru a efectua un apel telefonic la Chisinau formaţi 0 + 22 + numărul de telefon

Instrucţiune: 12.3.3/01

VATAMARI CORPORALE SEROASE SAU IMBOLNAVIRI

1. Nu mişcaţi persoana rănita daca nu este vre-un pericol ce ar ameninţa vieţii acesteia.

2. Chemaţi Asistenţa Medicala la numărul de telefon _________________ cat se poate de urgent, oferind informaţii privind numele, locul, numărul de telefon, natura rănii pacientului, numărul de persoane vătămate, vârsta si sexul pacientului, nivelul de conştiinţa si respiraţie.

3. Cel mai apropiat telefon se afla in / la _____________________________________.

4. Reveniţi la victima. Acordaţi primul ajutor NUMAI in cazul in care sunteţi instruit, sau conform instrucţiunilor furnizate de către dispecerul asistentei medicale.

5. Trusa medicala se afla in / la ______________________________________________.

6. Faceţi ca victima sa se simtă cat se poate de calm si comod.

7. Informaţi dispecerul asistenţei medicale privind orice schimbări in starea pacientului.

8. Rămâneţi cu victima pana vine echipa de intervenţie.

9. Contactai si informaţi Managerul gospodăriei cat se poate de urgent

10. Daca persoana rănita este un angajat, iniţiaţi proceduri de raportare conform indicaţiilor Managerului.

11. Toate accidentele de munca având drept rezultat vătămarea serioasa sau îmbolnăvirea angajaţilor trebuie raportate de către Managerul gospodăriei către Inspectoratul Teritorial al Muncii la numărul de telefon __________________.


DEVERSARI ALE CHIMICALELOR PE PIELE SI/SAU OCHI In cazul deversărilor de mica porţiune 1. Clătiţi imediat cu multa apa timp de 15 minute cel puţin. 2. Înlăturaţi orice haine sau bijuterii din apropierea ariei afectate pentru a facilita înlăturarea oricăror materiale reziduale. 3. Verificaţi in Fisele Tehnice de Securitate pentru a determina daca ar fi de aşteptat careva efecte întârziate. Daca este indicat vre-un efect întârziat, apelaţi urgent la asistenta medicala. 4. Apelaţi la Asistenta Medicala la numărul de telefon ___________________________. 5. Cel mai apropiat telefon se afla in / la _______________________________________. Pentru deversări de proporţii mai mari 1. Imediat înlăturaţi hainele contaminate, încălţămintea, bijuteriile, etc. in timp ce utilizaţi dusul de apa. 2. Nu încercaţi sa spălaţi chimicalele de pe hainele contaminate. Din contra, înlăturaţi hanele cat se poate de repede nu trebuie de pierdut nici o clipa. 3. Fiţi atenţi sa nu împrăştiaţi chimicalele pe piele, îndeosebi pe ochi. 4. Daca ochii nu sunt afectaţi, nu înlăturaţi ochelarii de protecţie pana când nu aţi spălat toate chimicalele pe fata si par. Fiţi precauţi când înlăturaţi haina sa nu contaminaţi ochii. Ar fi mai bine sa tăiaţi hainele.

5. Spălaţi imediat corpul afectat cu multa apa pentru cel puţin 15 minute. Reluaţi procedura daca durerea persista.

6. Nu utilizaţi unguente sau loţiuni.

7. Apelaţi la intervenţia medicului cat mai urgent la numărul de telefon _______________.

8. Cel mai apropiat telefon se afla in / la _______________________________________. Nimerirea Chimicalelor in Ochi 1. In cazul pătrunderii chimicalelor in ochi, se recomanda de spălat ochii timp de 20 minute. 2. Globul ocular trebuie rotit in aşa fel încât sa se clătească toata suprafaţa. 3. Daca este necesar, ţineţi pleoapele deschise In mod forţat. 4. Chemaţi Asistenta Medicala cu prima ocazie la numărul de telefon ________________. 5. Cel mai apropiat telefon se afla in / la _______________________________________.


DEVERSARI SI SCURGERI DE SUBSTANTE NOCIVE

DEVERSARI PERICULOASE SAU SCURGERI DE GAZE

Deversările periculoase pot fi de natura chimica, radioactiva sau biologica. Daca nu se cunoaşte natura chimicalelor deversate, consideraţi-le drept materiale toxice si nu încercaţi sa curăţaţi substanţa.

Daca, după părerea persoanei sau a persoanelor responsabile pentru asemenea substanţe, deversarea prezintă pericol pentru ei sau pentru cei din clădirile adiacente, următorii paşi trebuie întreprinşi de către persoane instruite corespunzător:

1. Limitaţi sau opriţi deversarea utilizând materiale absorbante disponibile (e.g. nisip), evitând contactul cu pielea, ochii si hainele si închizând uşile încăperilor.

2. Daca este necesar, sunaţi alarma de incendiu si/sau alertaţi toate persoanele privind evacuarea.

3. Contactaţi Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale la numărul de telefon ______________, oferind date privind numele dvs., gospodăria/organizaţia, locul incidentului si natura substanţei deversate.

4. Evacuaţi clădirile si mergeţi spre locurile stabilite in caz de evacuare. Nu reveniţi in clădiri pana când personalul responsabil de Protecţia Muncii si a Mediului nu vă va comunica.

5. Nu mergeţi si nu staţi in zonele afectate de deversări.

6. După evacuare, staţi împreuna cu colegii pentru ca superiorii dvs. sa poată determina daca toţi angajaţii sau evacuat si sunt in siguranţa.

SCURGERI DE SUBSTANTE INFLAMABILE, TOXICE, CORROYIVE SI CRIOGENICE

Daca o butelie de gaz începe sa se scurgă si daca, dup aparerea persoanei sau persoanelor responsabile a acestor substanţe, prezintă pericol pentru sine sau alte persoane din interiorul încăperii, următorii paşi trebuie întreprinşi:

1. Limitaţi gazele sau incendiu închizând uşile adiacente.

2. Sunaţi alarma de incendiu si/sau alertaţi toate persoanele privind evacuarea.

3. Contactaţi Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale la numărul de telefon ______________, oferind date privind numele dvs., gospodăria/organizaţia, locul incidentului si natura substanţei deversate.

4. Evacuaţi clădirile si mergeţi spre locurile stabilite in caz de evacuare. Nu reveniţi in clădiri pana când personalul responsabil de Protecţia Muncii si a Mediului nu vă va comunica.

5. Nu mergeţi si nu staţi in norii de gaze sau vapori.

Page 1 of 2

Instrucţiune: 12.3.3/03 6. Scurgerile de gaze suspectate sau mirosurile suspicioase trebuie la fel raportate către Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale pentru a se putea întreprinde acţiuni corespunzătoare.

7. După evacuare, staţi împreuna cu colegii pentru ca superiorii dvs. sa poată determina daca toţi angajaţii sau evacuat si sunt in siguranţa.

Page 2 of 2


LICHIDAREA INCENDIULUI

1. Când se descoperă un focar de incendiu, imediat sunaţi alarma si/sau alertaţi celelalte persoanele din încăperi. Cea mai aproape alarma se afla in _______________________.

2. Daca incendiul este mic, daca aţi fost instruit sa utilizaţi un stingător si daca sunteţi siguri ca nu este periculos, încercaţi sa-l stingeţi cu un stingător aflat la ieşire.

3. Mai întâi de toate sunaţi alarma si asiguraţi-va ca utilizaţi stingătorul potrivit pentru tipul de incendiu pe care încercaţi sa-l stingeţi. Utilizaţi stingătorul numai daca ştiţi cum. Daca aveţi dubii, pur si simplu părăsiţi zona.

4. Daca incendiul nu poate fi uşor stins, sau daca nu aţi fost instruit pentru a utiliza un stingător, apelaţi la Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale la numărul de telefon _________________, sau Echipa de Pompieri la numărul de telefon _________________, oferind informaţii privind numele dvs., denumirea gospodăriei/casei de ambalare si locul incendiului.

5. Daca incendiul a luat proporţii, degaja mult fum sau se extinde foarte rapid, evacuaţi urgent încăperile. Anunţaţi despre evacuarea urgenta alte persoane aflate in încăperi si care ar fi putut sa nu audă alarma de evacuare.

6. In timpul evacuării, daca exista pericol, nu va reţineţi pentru lucrurile personale sau înregistrări. Părăsiţi imediat zona utilizând cea mai apropiata ieşire. Daca este mult fum, deplasaţi-va târându-va. Închideţi cat mai multe uşi din urma in timp ce părăsiţi încăperile. Pipăiţi uşile înainte de a le deschide. Daca uşile sunt fierbinţi sau/si daca iese fum de sub uşi, nu le deschideţi.

7. Evacuaţi-va spre zonele desemnate pentru evacuare si nu staţi in calea echipelor de intervenţie. Nu reveniţi in încăperi pana când nu aţi fost informaţi de câtre membrii echipei de intervenţie.

8. Cel mai aproape stingător sau echipament de lichidare a incendiului se afla in _______________________________________________________________________.

9. Cea mai apropiata ieşire este _____________________________________________.

10. Daca vi s-au aprins hainele, cadeţi jos si rostogoliţi-va.

11. Nu mergeţi si nu staţi prin norii de fum.

12. Anunţaţi Echipa de Intervenţie daca suspectaţi ca cineva ar fi rămas blocat in interiorul încăperilor.


PROCEDURA DE EVACUARE

1. Păstraţi-va calmul, nu va grăbiţi, si nu faceţi panica.

2. Opriţi lucrul in siguranţa,

3. Adunaţi-va lucrurile personale daca nu sunteţi in pericol. (Atenţie: luaţi-va medicamentele prescrise cu dvs. in orice caz; poate dura pana la câteva ore pana când vi se va permite sa reveniţi in încăperi).

4. Daca sunteţi in siguranţa, închideţi uşa si ferestrele încăperilor, dar nu le încuiaţi.

5. Utilizaţi cele mai apropiate scări de evacuare si mergeţi către cea mai apropiata ieşire.

6. Mergeţi către zonele desemnate pentru evacuare si raportaţi superiorului. Ieşirile de urgenta, zonele de adunare in caz de evacuare, echipamentul destinat lichidării incendiilor, trusele medicale, aparatele de telefon sunt clar indicate in planurile/hărţile ariilor/încăperilor pentru situaţii de urgenta.

7. Aşteptaţi instrucţiuni de la echipa de intervenţie in caz de urgenta.

8. Nu reveniţi in încăperi sau ariile de lucru pana când nu aţi fost informaţi de câtre membrii echipei de intervenţie.


CALAMITATI NATURALE

A) CUTREMUR DE PĂMÂNT

Ce se întâmpla in timpul unui cutremur de pământ puternic?

• Cad si se sparg obiecte, incluzând: ţigle si plafoane, rafturi sau stive cu materiale si/sau produs, bucăţi de echipamente, dulapuri si alte echipamente care nu sunt fixate de pereţi sau podea; se pot produce alunecări de terenuri sau ale malurilor de râpă; pot fi deteriorate barajele lacurilor sau rezervoarelor de apa si se pot produce inundaţii.

• Deplasarea poate fi agravata. Daca staţi in picioare s-ar putea sa fiţi aruncaţi la pământ

• Multe servicii s-ar putea întrerupe: aprovizionarea cu apa sau energie electrica, legătura telefonica, etc ...

• Se pot sparge geamurile externe, producând cioburi de sticla si curenţi puternici de aer.

• Se pot produce incendii din cauza ţevilor de gaz deteriorate, scurt-circuituri electrice sau alte cauze.

• Cutremurul poate dura numai un minut sau doua, dar pot exista o serie de replici (in câteva zile, săptămâni, luni).

In timpul cutremurului:

1. Daca nu sunteţi in încăperi, rămâneţi afara. Deplasaţi-va urgent in arii deschise, departe de clădiri, copaci, piloni si liniile de înaltă tensiune, drumuri si poduri, barajele rezervoarelor de apa, ariile predispuse alunecărilor, malurile de râpă.

2. Daca conduceţi un autovehicul sau tractor, opriţi vehiculul in cel mai apropiat loc deschis. Rămâneţi in vehicul pana când se opreşte cutremurul.

3. Daca sunteţi in interiorul unei clădiri, rămâneţi înăuntru. Nu mergeţi afara. Dărâmăturile care cad pot cauza răni.

• PASTRATI-VA CALMUL ! Ascundeţi-va sub o banca sau masa, sau adăpostiţi-va in golul unei uşi.

• APLECATI-VA, ACOPERITI-VA, SI APARATI-VA pana când se opreşte cutremurul! PROTEJATI-VA CAPUL SI GATUL CU MAINELE.

• Staţi departe de pereţii exteriori, dispozitivele de fixare de pe tavan, geamuri, dulapuri, echipamente, stivele de produse si materiale, si alte obiecte cazatoare sau care ar putea sa se răstoarne.

• Ajutaţi persoanele rănite sau inapte din zona si găsiţi un loc sigur pentru ele.

După cutremur:

1. PASTRATI-VA CALMUL! Fiţi pregătiţi pentru replici. Aşteptaţi si urmăriţi instrucţiunile superiorului.

Page 1 of 3

Instrucţiune: 12.3.3/06 2. Verificaţi si căutaţi persoanele rănite. NU MISCATI PERSOANELE RANITE DACA NU EXISTA PERICOL DIRECT (e.g. incendiu, emisii de chimicale/gaz sau vapori, clădiri care se pot prăbuşi). Încercaţi sa estimate pagubele.

3. Anunţaţi echipele de intervenţie in situaţii excepţionale ce necesita intervenţia acestora: Managerul Gospodăriei/Casei de Ambalare la ________________, Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale ________________, sau Asistenta Medicala _________________ (daca este necesar).

4. Ajutaţi persoanele rănite sau inapte din zona si găsiţi un loc sigur pentru ele.

5. Înainte de a deschide uşile, verificaţi-le sa nu fie fierbinţi. Deschideţi uşile atent. Fiţi atent la obiectele care cad.

6. Utilizaţi ieşirile si scările de urgenta. Sprijiniţi-va de barele de protecţie pe scări; mergeţi pe partea dreapta.

7. Mergeţi – NU ALERGATI. Nu va împingeţi si nu va îmbulziţi.

8. Nu faceţi gălăgie pentru a putea auzi instrucţiunile de urgenta. Daca s-a anunţat evacuarea, mergeţi către ieşirea cea mai aproape si ne blocata.

9. Daca nu s-au dat alte dispoziţii, mergeţi către zonele desemnate pentru evacuare utilizând caile de acces cele mai sigure.

10. Daca sunteţi departe de locul dvs. de munca in timpul cutremurului, nu reveniţi la locul de munca, daca nu vi s-au dat asemenea dispoziţii de către echipa de intervenţie.

B) INUNDATIE

1. Daca timpul va permite, evacuaţi înregistrările, materialele si produsele in zone sigure. Protejaţi ariile pentru depozitarea chimicalelor cu diguri, săpaţi canale de scurgere, instalaţi pompe de apa, acoperiţi si protejaţi fântânile, etc... 2. Evacuaţi ariile si clădirile care se afla in pericol. Daca vi s-a ordonat sa va evacuaţi, faceţi cum vi s-a spus. 3. Nu mergeţi in zonele inundate de unul singur. Nu beţi apa de inundaţie deoarece poate fi contaminata. 4. Daca va evacuaţi, mergeţi către zonele desemnate pentru evacuare. Staţi acolo si înregistraţi-va.

5. Anunţaţi echipele de intervenţie in situaţii excepţionale ce necesita intervenţia acestora: Managerul Gospodăriei/Casei de Ambalare la ________________, Departamentul Teritorial privind Situaţiile Excepţionale ________________, sau Asistenta Medicala _________________ (daca este necesar), oferind detalii privind numele dvs., denumirea gospodăriei/casei de ambalare, si locul.

Page 2 of 3

Instrucţiune: 12.3.3/06 C) FURTUNA CU FULGER

Furtunile afectează arii relativ mici. O furtuna obişnuita are un diametru de ~15 km si durează in mediu 30 minute. In ciuda dimensiunii sale mici, toate furtunile sunt periculoase. Fiecare furtuna produce fulgere, care pot ucide oameni. Ploile abundente in timpul furtunilor pot cauza inundaţii. Vanturile puternice si grindina sunt la fel pericole asociate unor furtuni.

1. Mergeţi către cel mai apropiat şanţ sau vâlcea si aşezaţi-va in genunchi. In zonele împădurite, mergeţi in locuri mai lăsate sau cu copaci mici si tufe. In mod ideal, încercaţi sa ajungeţi la o casa de locuit sau un adăpost cat mai urgent. 2. Nu staţi in arii deschise sau sub copaci sau alte structuri înalte (e.g. linii de tensiune înalta).

3. Staţi departe de obiectele din metal si apele de suprafaţa. Staţi departe de râpi si ape curgătoare.

4. Daca sunteţi într-un vehicul, opriţi într-un loc sigur si rămâneţi acolo. In general sunteţi in siguranţa de lovitura fulgerului deoarece pneurile servesc drept izolator electric eficient. Nu va opriţi pe poduri, malurile râpilor sau apelor curgătoare. Încercaţi sa mergeţi pe un podiş.

Page 3 of 3


VIOLENTA SAU JAF IN TIMPUL LUCRULUI

Daca una sau mai multe din situaţiile sau activităţile din continuare sunt prezente la locul dvs. de munca, atunci consideraţi munca dvs. ca fiind expusa unui risc potenţial de violenţă:

• Muncind (singur) in timpul nopţii sau dimineaţa devreme, • Schimbul sau disponibilitatea articolelor valoroase cum ar fi banii, • Angajaţi sau foşti angajaţi cu cazier sau care demonstrează un comportament agresiv,

ce intimidează sau care ameninţa.

1. Încercaţi sa va feriţi de orice pericol.

2. Anunţaţi Managerul Gospodăriei/Casei de Ambalare la _______________ sau Politia la _______________ de la telefonul destinat situaţiilor de urgenta. Încercaţi sal calmaţi aflându-va intr-un loc sigur.

3. Daca este posibil, furnizaţi Politiei următoarele informaţii: • Locul crimei • Natura crimei si specificul (numărul de oameni implicaţi, orice arme, etc) • Râni provocate (daca sunt) • Descrierea suspectului (suspecţilor) (înălţimea, greutatea, sexul, rasa,

îmbrăcămintea, culoarea parului, etc) • Direcţia încotro sau îndreptat suspecţii • Descrierea oricăror mijloace de transport implicate

4. NU urmăriţi si NU încercaţi sa reţineţi suspectul.


SALVAREA DE LA ÎNEC

Niciodată sa nu înotaţi in locuri ne autorizate, i.e. rezervoare in câmp, lacuri, iazuri, râuri, etc..., si/sau sub influenta alcoolului sau după servirea mesei, si/sau daca nu ştiţi a înota.

In caz de înec:

1. Daca sunteţi singur, sunaţi alarma. Aruncaţi o funie sau un dispozitiv plutitor persoanei din apa. Niciodată nu intraţi in apa daca nu ştiţi bine a înota, sau daca o a treia persoana nu este prezenta pentru a suna alarma sau a acorda ajutor.

2. Intraţi in apa pentru a scoate victima numai daca nu exista vre-un pericol.

3. Trimiteţi pe cineva sa cheme Asistenta Medicala la nr. de telefon _______________ sau ajutorul cuiva care ştie bine a înota.

4. Verificaţi daca victima este conştienta sau respira.

5. Daca victima nu respira, curăţaţi caile de respiraţie si încercaţi sa-i restabiliţi respiraţia prin respiraţie artificiala (forţata).

6. Daca victima nu aspira aer, înclinaţii capul si mai încercaţi sa-i restabiliţi respiraţia.

7. Daca victima tot nu aspira aer, efectuaţi cu palmele presari pe burta pentru a curăţa caile de respiraţie.

8. Daca caile de respiraţie s-au eliberat, efectuaţi respiraţie artificiala necesara.


PROCES VERBAL AL SEDINTEI Data: Participanţi: 1. 2. n Subiectul (element de intrare): 1. 2. n

Decizii (element de ieşire): Nr. CE? CINE? CAND? 1.

2.

3.

4.

n

Monitorizare: Data următoarei şedinţe …


IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTURILOR ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE ACTIUNI

Evaluarea Impacturilor Planul de Acţiuni Evaluarea Impactului (Înalt, Mediu, Scăzut):

Nr. Aria / Zona Activităţi / Operaţiuni Impactul / Riscul Asupra Mediului

Aer

Sol

Apa

Alte

le * Acţiuni Preventive / Corective Responsabil Data Limita

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Elaborat: [Numele Poziţia Data] Aprobat: [Numele Poziţia Data] Remarca: Acest formular reprezintă un exemplu pentru a identifica si evalua impacturile asupra mediului, precum si planificarea acţiunilor preventive si corective . Acesta

poate fi extins in dependenta de nevoile specifice individuale. Coloana 1-3: Pentru exemple de zone, activităţi si aspecte de mediu legate de activitatea agricola faceţi referinţa la documentul 13.1.1/02 al acestui ghid.

Exemple de impacturi asupra mediului sunt: Producerea deşeurilor (periculoase sau ne periculoase; reciclate sau ne reciclate); poluarea aerului, solului si apelor; utilizarea resurselor si materialelor (substanţelor periculoase, apei, combustibilului); alte impacturi (asupra sănătăţii oamenilor, asupra biodiversităţii, poluarea fonica).

Coloana 4-7: Pentru a evalua impacturile aspectelor de mediu identificate trebuie de luat in consideraţie următorii factori: Legislaţia (este impactul controlat prin lege, autorizaţii sau nu); frecventa (odată in 10 ani, odată pe an, odată pe luna, zilnic); cantitatea sau concentraţia (e.g. <1 tona, 1<10 tone, >10 tone; sau sub LMA (Limita Maxim Admisibila), la LMA sau depăşeşte LMA); pericolul (toxic, deşeu reciclat, prezintă probleme globale de mediu, etc).

* Altele: afectarea sănătăţii umane, afectarea biodiversitatii, poluarea fonica, generare de deşeuri, utilizarea resurselor naturale.

Ghid: 13.1.1/02

GHID PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR DE MEDIU Impactul cumulativ asupra mediului înconjurător şi sănătatea personalului la producerea agricolă

Locul de risc Operaţiunea, activitatea Impact/risc potenţial

Operaţiuni agrotehnice (aratul, cultivarea, transportarea etc.)

• Intensificarea proceselor de eroziune a solului, compactarea şi degradarea

• Contaminarea/poluarea solului cu produse petroliere • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă cu produse petroliere

Protecţia plantelor (tratările chimice) • Contaminarea/poluarea solului cu remanenţi ai produselor de uz fitosanitar

• Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu remanenţi ai produselor de uz fitosanitar

• Impactul asupra animalelor sălbatice, păsări şi insecte-polenizatori • Contaminarea/poluarea produselor agricole cu remanenţi ai produselor

de uz fitosanitar • Impactul asupra sănătăţii personalului

Irigarea • Umiditatea excesivă (înmlăştinire) • Salinizarea solului • Contaminarea/poluarea solului prin irigarea cu ape contaminate/poluate • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu poluanţi

din sursa de irigare • Intensificarea proceselor de eroziune şi compactare a solurilor

Fertilizarea solului (introducerea îngrăşămintelor etc.)

• Contaminarea/poluarea apelor cu fertilizanţi • Contaminarea/poluarea solului cu fertilizanţi • Impactul asupra biotei solului

Plantaţie (livadă, cîmp deschis etc.)

Introducerea materialului săditor nou • Contaminarea/poluarea solului cu viruşi şi dăunători noi Protecţia plantelor (tratările chimice) • Contaminarea/poluarea solului cu remanenţi ai produselor de uz

fitosanitar • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu remanenţi

ai produselor de uz fitosanitar • Contaminarea/poluarea produselor agricole cu remanenţi ai produselor

de uz fitosanitar • Impactul asupra sănătăţii personalului

Irigarea • Umiditatea excesivă (înmlăştinire) • Salinizarea solului • Contaminarea/poluarea solului prin irigarea cu ape contaminate/poluate • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu poluanţi

din sursa de irigare • Intensificarea proceselor de eroziune şi compactare a solurilor

Sere, tunele

Fertilizarea solului (introducerea • Contaminarea/poluarea apelor cu fertilizanţi

Page 1 of 2

Ghid: 13.1.1/02

Locul de risc Operaţiunea, activitatea Impact/risc potenţial îngrăşămintelor etc.) • Contaminarea/poluarea solului cu fertilizanţi

• Impactul asupra biotei solului Introducerea materialului săditor nou • Contaminarea/poluarea solului cu viruşi şi dăunători noi Captarea apei din sursele de suprafaţă • Impactul asupra ecosistemului acvatic local Apele de suprafaţă (lac, iaz,

rîu, canal etc.) Deversări în apele de suprafaţă • Impactul asupra ecosistemului acvatic local • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu remanenţi

ai produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi • Intensificarea proceselor de înnămolire

Deservirea şi păstrarea tehnicii agricole • Deşeuri şi metal uzat pe teritoriul staţiei şi teritoriul adiacent • Contaminarea/poluarea solului cu produse petroliere • Contaminarea/poluarea apelor cu produse petroliere • Impactul asupra sănătăţii personalului, sporirea riscului de traumatism de

producere la deservire şi utilizare a mecanismelor agricole Deservirea şi păstrarea utilajului stropitor

• Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu produse de uz fitosanitar

• Contaminarea/poluarea solului cu produse de uz fitosanitar • Impactul asupra sănătăţii personalului, sporirea riscului de intoxicare

Staţia mecanică

Produse petroliere • Contaminarea/poluarea solului cu produse petroliere • Contaminarea/poluarea apelor cu produse petroliere • Inflamarea şi explozie

Depozit Păstrarea, livrarea şi transportarea produselor de uz fitosanitar

• Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu produse de uz fitosanitar

• Contaminarea/poluarea solului cu produse de uz fitosanitar • Impactul asupra sănătăţii personalului • Inflamarea şi explozie

Facilităţi sanitare (veceu, lavoar, duş etc.)

Igiena şi protecţia sanitară • Contaminarea/poluarea apelor de suprafaţă şi celor freatice cu deşeuri menajere şi de gospodărie

• Contaminarea/poluarea solului cu deşeuri menajere şi de gospodărie • Sporirea riscului sanitar şi epidemiologic

Page 2 of 2

Declaraţie: 13.2.1/01

DECLARATIE PRIVIND OCROTIREA NATURII [Denumirea Gospodăriei] se angajează sa-si desfăşoare activităţile din cadrul afacerii in spiritul unui management de mediu responsabil pentru a menţine si a îmbunătăţi in mod continuu biodiversitatea din jurul gospodăriei. Noi vom reduce orice impact asupra florei si faunei, si asupra mediului înconjurător in general, odată cu realizarea obiectivelor de afacere si împlinirea aşteptărilor clienţilor si consumatorilor noştri asupra calităţii si siguranţei produselor noastre, precum si a mediului de lucru. Principiile de baza ale Declaraţiei privind Protecţia Naturii trebuie sa fie:

• Ne vom desfăşura activităţile din cadrul gospodăriei in stricta conformitate cu legile si reglementările naţionale si locale privind protecţia mediului înconjurător si a biodiversitatii.

• Vom pregăti, motiva si conştientiza angajaţii noştri (permanenţi si sezonieri) privind

înţelegerea impacturilor si responsabilităţilor de mediu ce le revin, si pentru a susţine in mod activ programele noastre de mediu privind protecţia florei si faunei.

• Vom identifica si implementa moduri de îmbunătăţire a eficientei cu care folosim

resursele naturale, inclusiv solul, apa, vegetaţia, energia, chimicalele si alte materii prime si auxiliare.

• Vom identifica si minimiza impacturile asupra mediului si evacuarea deşeurilor in

mediu folosind practici sigure de control a poluării: reducerea, recuperarea, reciclarea si re utilizarea deşeurilor solide si lichide generate pe teritoriul gospodăriei unde este posibil si ne vom asigura ca dispunem asupra deşeurilor nerecuperabile intr-o maniera sigura si cu impact minim asupra mediului.

• Vom comunica deschis cu angajaţi noştri, clienţi, părţile interesate si societatea in

ansamblu privind activităţile desfăşurate pentru menţinerea si îmbunătăţirea mediului ambiant si a naturii in cadrul gospodăriei si in vecinătatea apropiata.

• Vom audia si monitoriza periodic efectele activităţii noastre asupra naturii, vom

analiza rezultatele si vom iniţia acţiuni pentru a menţine si a îmbunătăţi natura in cadrul gospodăriei si vecinătatea apropiata.

Responsabilitatea privind protecţia naturii este atribuita de la managementul superior către fiecare angajat.

Fiecare angajat joaca un rol important in atingerea obiectivelor reflectate in aceasta Declaraţie privind protecţia naturii. Aprobat: Managerul Gospodăriei [Data]


Data: Ora: Numele persoanei ce a înregistrat:

Numele: Nr. Telefon:

Adresa:

Produs: Varietate: Nr. Lotului:

Secţiunea EUREPGAP aplicabila:

Data: Ora: Responsabil:

Data limita: Responsabil:

Data: Responsabil:

ÎNREGISTRĂRI PRIVIND RECLAMATIILE1. Înregistraţi informaţiile privind persoana ce a efectuat înregistrarea ...

2. Înregistraţi originea reclamaţiei ...

Consumator Client

3. Înregistraţi atitudinea persoanei ce a făcut reclamaţia ...

Furios Politicos Util

4. Înregistraţi detalii privind subiectul reclamaţiei si produs ...

5. Înregistraţi acţiunile întreprinse in privinţa produsului afectat ...

6. Înregistraţi acţiunile întreprinse pentru a preveni repetarea problemei ope viitor ...

7. Înregistraţi evaluarea eficacităţii acţiunilor întreprinse pentru a soluţiona problema ...

Parte interesata (e.g. angajat, vecin, autoritate locala, etc.)

ANEXE RECOMANDATE PRIVIND IMPLEMENTAREA

EUREPGAP®

ANEXA 1

Pagina 1 din 13

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

privind securitatea biologica N 755-XV din 21.12.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova N 75 din 13.06.2002 ---------- Parlamentul adopta prezenta lege organica. Prezenta lege reglementeaza activitatile legate de obtinerea, testarea, producerea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. Organismul uman nu face obiectul modificarii genetice. Regimul special de reglementare, autorizare si administrare a activitiatilor mentionate are menirea sa asigure desfasurarea lor in conditii de securitate biologica in care pot fi prevenite, eliminate sau reduse riscurile de producere a unor efecte negative generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii umane, diversitatii biologice, echilibrului ecologic si calitatii mediului. Capitolul I DISPOZITII GENERALE Art.1- In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatorul inteles: organism - orice entitate biologica capabila sa transfere sau sa replice material genetic; organism modificat genetic - orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel decit prin incrucisare si/sau recombinare naturala; microorganism - orice entitate microbiana, celulara sau necelulara, capabila sa transfere sau sa replice material genetic, incluzind virusurile, celulele de animale si de plante in cultura; material genetic - orice material de origine vegetala, animala, microbiana sau de alta origine care contine unitati functionale de ereditate, avind valoare actuala sau potentiala; biotehnologie - orice operatie tehnologica de utilizare a sistemelor biologice, a organismelor ori derivatelor lor in vederea obtinerii sau modificarii produselor, proceselor pentru uz specific; biotehnologie moderna - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acizilor nucleici si a tehnicilor bazate pe fuziunea celulelor organismelor cu statut taxonomic diferit, care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica si nu constituie tehnici traditionale de ameliorare si selectie; utilizare de organisme modificate genetic - activitate sau ansamblu de activitati avind ca scop obtinerea si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea, inclusiv cercetarea, testarea si producerea industriala; utilizare in conditii izolate - orice operatie prin care microorganismele/organismele sint modificate genetic sau organismele modificate genetic sint cultivate, multiplicate, stocate, utilizate, transportate, distruse si/sau anihilate, care se face in spatii/medii inchise, izolate, sub control, in acest scop fiind utilizate masuri specifice de izolare pentru a limita/evita contactul lor cu oamenii si cu mediul; utilizator - persoana fizica sau juridica care realizeaza si este responsabila de activitatile legate de obtinerea, testarea, producerea si comercializarea organismelor modificate genetic, in conditii izolate sau neizolate, precum si de obtinerea, testarea, producerea si comercializarea produselor rezultate din astfel de organisme; introducere deliberata in mediu - orice introducere intentionata in mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinatii de astfel de organisme,

ANEXA 1

Pagina 2 din 13

care se caracterizeaza printr-un grad inalt de securitate pentru oameni si mediu, fara sa fie necesare masurile specifice de izolare; eliberare neintentionata in mediu - orice caz de introducere in mediu a organismelor modificate genetic sau a combinatiilor de astfel de organisme care nu este rezultatul unei introduceri deliberate; introducere pe piata - furnizarea organismelor modificate genetic sau a produselor rezultate din acestea, contra plata sau gratuit, catre terti; accident - incident care implica o eliberare neintentionata in mediu de microorganisme/organisme modificate genetic, pe parcursul utilizarii lor in conditii izolate, si care ar putea avea efecte imediate sau intirziate asupra sanatatii umane si asupra mediului; produs rezultat dintr-un organism modificat genetic - produs constind dintr-un organism modificat genetic sau dintr-o combinatie de asemenea organisme ori care contine un organism modificat genetic sau o combinatie de asemenea organisme, care se introduce pe piata; produs procesat - produs obtinut din prelucrarea organismelor modificate genetic, a unor parti ale acestora sau a unor metaboliti si substante produse de acestea; produs purificat - produs obtinut dintr-un organism modificat genetic prin procesare, care include purificarea (de exemplu, insulina, diferite enzime, uleiul si altele asemenea); testare in cimp - experiment constind in studierea organismelor modificate genetic in cimp, in conditii de mediu aflate sub control, avindu-se certitudinea ca aceste organisme nu vor persista in mediu dupa incheierea experimentului; cultura/productie in cimp/extindere in teritoriu - introducerea deliberata in mediu a unui organism modificat genetic pentru cultivare/productie/multiplicare, care nu mai are caracter sau scop experimental; evaluarea riscurilor - evaluarea efectelor, directe sau indirecte, imediate sau intirziate, ale introducerii in mediu a organismelor modificate genetic sau a partilor componente ale acestora asupra sanatatii umane si mediului; managementul riscurilor - elaborarea si punerea in aplicare a unui ansamblu de masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accident; transportul peste frontiera al organismului modificat genetic - orice transport al unui organism modificat genetic sau al unei combinatii de asemenea organisme, precum si al produselor rezultate din astfel de organisme, de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat; transport deliberat peste frontiera - orice operatie de import/export cu un organism modificat genetic sau cu o combinatie de asemenea organisme care se executa cu autorizatia autoritatilor nationale competente, in conformitate cu reglementarile nationale si internationale; transport neintentionat peste frontiera - orice transport peste frontiera al unui organism modificat genetic sau al unei combinatii de asemenea organisme care nu a fost facut in mod deliberat, ale carui consecinte, sub aspectul securitatii biologice si sanatatii umane, trebuie evaluate aplicindu-se masurile corespunzatoare; import - introducerea deliberata pe teritoriul unui stat de pe teritoriul altui stat a unui organism modificat genetic, a unei combinatii de asemenea organisme si/sau a produselor rezultate din astfel de organisme; importator - persoana fizica sau juridica, aflata sub jurisdictia statului de import, care organizeaza si este responsabila de importul unui organism modificat genetic, al unei combinatii de asemenea organisme si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme; export - transportul deliberat de pe teritoriul unui stat spre teritoriul altui stat al unui organism modificat genetic, al unei combinatii de asemenea organisme si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme; exportator - persoana fizica sau juridica, aflata sub jurisdictia statului de export, care organizeaza si este responsabila de exportul unui organism modificat genetic, al unei combinatii de asemenea organisme si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme; autoritatea nationala competenta - Comisia Nationala pentru Securitate Biologica abilitata sa puna in aplicare dispozitiile legislatiei nationale

ANEXA 1

Pagina 3 din 13

si internationale referitoare la regimul activitatilor care implica organismele modificate genetic; punct focal national - autoritatea guvernamentala desemnata sa asigure indeplinirea, la nivel national, a responsabilitatilor care decurg din dispozitiile actelor juridice internationale referitoare la implementarea masurilor de securitate biologica legate de utilizarea organismelor modificate genetic; notificare - document prin care o persoana, in vederea obtinerii autorizatiei, instiinteaza Comisia Nationala pentru Securitate Biologica despre activitatile pe care intentioneaza sa le desfasoare; notificator - persoana care adreseaza o notificare; acord prealabil documentat - raspunsul autoritatii nationale competente la o notificare de import, care implica luarea in considerare a unor informatii a caror relevanta este decisiva pentru fundamentarea deciziei de autorizare a importului; zona de securitate genetica - teritoriu in limitele caruia se interzic orice activitati de utilizare a organismelor modificate genetic. Art.2. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica pentru activitatile legate de: a) obtinerea, multiplicarea, testarea si utilizarea in conditii izolate, pentru diferite scopuri, a microorganismelor, a plantelor si animalelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne; b) introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, inclusiv a oricarei structuri vii capabile sa reproduca un organism, cum sint semintele, bulbii, butasii, polenul, sporii si altele asemenea; c) eliberarea neintentionata in mediu a organismelor modificate genetic; d) introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a produselor procesate care contin organisme modificate genetic si/sau componente nevii din organisme vii modificate genetic in stare neprelucrata sau procesate; e) toate felurile de cercetari ale organismelor modificate genetic, inclusiv cercetari de laborator, clinice, de cimp, de experimentare in productie; f) operatiile deliberate de import/export cu organisme modificate genetic si cu produse rezultate din astfel de organisme; g) transportul neintentionat peste frontiera al organismelor modificate genetic; h) depozitarea, inhumarea, nimicirea organismelor modificate genetic si/sau produselor rezultate din astfel de organisme, folosirea deseurilor rezultate din utilizarea tehnicilor biotehnologiei moderne. (2) Nu se afla sub incidenta prezentei legi organismele obtinute prin tehnicile de modificare genetica, indicate in Regulamentul privind autorizarea si licentierea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organizmelor modificate genetic, denumit in continuare Regulament, produsele purificate, inclusiv produsele farmaceutice de uz uman si veterinare, activitatile de transport, indiferent de mijloace, precum si operatiile de comert si de import/export, care fac obiectul altor acte normative. Art.3. - (1) In functie de nivelul pericolului potential pentru sanatatea umana si mediu, generat de activitatile reglementate prin prezenta lege, pentru sistemele izolate sint stabilite urmatoarele clase de risc: clasa I: activitati cu risc neglijabil, comparabil cu riscul de utilizare a microorganismelor nepatogene, sau fara risc; clasa II: activitati cu risc scazut, comparabil cu riscul de utilizare a microorganismelor conventional patogene; clasa III: activitati cu risc moderat, comparabil cu riscul de utilizare a microorganismelor potential capabile sa transmita infectii; clasa IV: activitati cu risc agravat, comparabil cu riscul de utilizare a microorganismelor capabile sa propage infectii foarte periculoase. (2) Activitatile desfasurate cu microorganisme in sisteme izolate, dar care depasesc lucrarile de laborator, precum si cele desfasurate in sisteme neizolate, sint clasificate in clasele III si IV de risc. Art.4. - (1) Activitatile reglementate de prezenta lege se autorizeaza de Comisia Nationala pentru Securitate Biologica, denumita in continuare Comisia nationala. (2) Pentru activitatile in domeniile reglementate de prezenta lege se admit:

ANEXA 1

Pagina 4 din 13

a) persoane fizice a caror stare a sanatatii si pregatire profesionala trebuie sa asigure securitatea activitatii in domeniu; b) persoane juridice care dispun de incaperi, utilaj, echipament si lucratori capabili sa asigure activitatea in conditii de securitate pentru sanatatea umana si mediu. (3) Persoanele juridice care practica activitatile clasificate in clasele III si IV de risc vor obtine autorizarea activitatilor numai in cazul in care ele dispun de licenta eliberata conform legislatiei. Capitolul II STRUCTURA INSTITUTIONALA DE ASIGURARE A SECURITATII BIOLOGICE Art.5. - (1) Pentru asigurarea punerii in aplicare a dispozitiilor prezentei legi, la nivel national se organizeaza un cadru institutional format din: a) Comisia nationala, organizatiile stiintifice competente si punctul focal national; b) sectii/directii sau specialisti care activeaza in cadrul autoritatilor centrale pentru mediu, agricultura si industria alimentara, sanatate, protectia drepturilor consumatorilor, precum si departamente, agentii si alte structuri guvernamentale care au responsabilitati in domeniile reglementate de prezenta lege. (2) In realizarea atributiilor lor, organizatiile si persoanele prevazute la alin.(1) vor asigura informarea publicului despre utilizarea organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din astfel de organisme, vor facilita accesul la aceasta informatie si vor organiza consultari ale publicului in legatura cu utilizarea acestor organisme si produse. Art.6. - (1) Comisia nationala se organizeaza si functioneaza ca organism interdepartamental. Componenta nominala si Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei nationale se aproba de Guvern. (2) Comisia nationala se compune dintr-un numar de 13 membri, dintre care: a) 2 membri din cadrul autoritatii centrale pentru mediu, care vor exercita functia de presedinte si, respectiv, de secretar al Comisiei nationale; b) 4 membri din Academia de Stiinte a Moldovei; c) 3 membri din alte institutii stiintifice si universitare cu profil biologic si medical; d) cite un membru din autoritatile centrale pentru economie, agricultura si industria alimentara, sanatate, precum si un specialist in domeniu din partea organizatiilor neguvernamentale, a caror activitate tine de protectia mediului. (3) Calitatea de membru al Comisiei nationale este incompatibila cu relatiile de munca cu persoanele juridice si fizice care practica activitate legata de productie si/sau comercializare a organismelor modificate genetic. (4) Comisia nationala se desemneaza pe un termen de 5 ani. Art.7. - Taxele incasate la acordarea licentelor prevazute la art.4 alin.(3) pentru activitatile mentionate la art.2 alin. (1) se stabilesc in legea bugetului de stat si se fac venit la buget. Art.8. - Taxele pentru examinarea documentelor si eliberarea autorizatiilor privind obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic se stabilesc in legea bugetului de stat, se transfera in fondul extrabugetar special al autoritatii centrale pentru mediu si se utilizeaza pentru asigurarea functionarii Comisiei nationale. Art.9. - Atributiile punctului focal national sint exercitate de autoritatea centrala pentru mediu, in conformitate cu prevederile actelor juridice internationale la care Republica Moldova este parte. Capitolul III UTILIZAREA IN CONDITII IZOLATE A MICROORGANISMELOR/ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC Art.10. - (1) Pentru organizarea activitatii de utilizare in conditii izolate a microorganismelor/organismelor modificate genetic si obtinerea autorizatiei de a desfasura astfel de activitati, utilizatorul trebuie sa faca o evaluare a acestor activitati sub aspectul riscurilor pentru sanatatea umana si mediu, clasificindu-le in una din clasele enumerate la art.3 alin.(1), si sa inainteze Comisiei nationale o notificare in conformitate cu prevederile Regulamentului. La evaluare se vor lua in considerare, in mod special, aspectele privind

ANEXA 1

Pagina 5 din 13

eliminarea deseurilor si aplicarea masurilor de securitate necesare pentru protectia sanatatii umane si a mediului. (2) Evaluarea, precum si masurile de protectie aplicate prevazute la alin.(1) vor fi revizuite periodic si ori de cite ori este necesar daca: a) exista indicii ca evaluarea nu mai este corespunzatoare, avindu-se in vedere noile investigatii stiintifice sau tehnice; sau b) masurile de izolare aplicate nu mai sint adecvate sau clasa de risc stabilita pentru utilizare in conditii izolate nu mai este corecta. Art.11. - (1) In notificarea trimisa Comisiei nationale, notificatorul poate indica informatiile ce vor fi considerate confidentiale, prezentind si justificarile necesare. (2) Decizia privind informatiile ce vor fi considerate confidentiale Comisia nationala o va lua dupa consultari cu notificatorul si o va aduce la cunostinta acestuia. (3) Nu pot fi considerate confidentiale urmatoarele informatii: a) caracteristicile generale ale microorganismelor/organismelor modificate genetic, numele si adresa notificatorului, scopul si locul utilizarii; b) clasa de risc in care este incadrata utilizarea in conditii izolate si masurile de izolare; c) concluziile studiilor de evaluare a riscurilor pentru sanatatea umana si mediu; d) metodele si planurile de monitorizare, precum si masurile care pot fi luate in caz de accident. (4) Comisia nationala nu va divulga tertilor nici o informatie considerata confidentiala si va proteja drepturile de proprietate intelectuala legate de informatiile primite. (5) Daca, din orice motive, notificatorul isi retrage notificarea, Comisia nationala va respecta confidentialitatea informatiei primite. Art.12. - (1) Dupa primirea notificarii despre utilizarea in conditii izolate a microorganismelor/organismelor modificate genetic, Comisia nationala va solicita autoritatilor centrale pentru mediu, economie, agricultura si industria alimentara, sanatate, protectia drepturilor consumatorilor avize asupra acestei notificari. (2) Inainte de a autoriza utilizarea in conditii izolate a unui microorganism/organism modificat genetic, Comisia nationala va verifica, pe baza documentatiei furnizate de utilizator, daca au fost luate masurile corespunzatoare pentru a evita efectele negative asupra sanatatii umane si mediului. Art.13. - (1) Inainte de a incepe o utilizare in conditii izolate a microorganismelor/organismelor modificate genetic, Comisia nationala va verifica daca: a) este elaborat un plan de urgenta pentru utilizare in conditii izolate, acolo unde ineficienta masurilor de izolare ar putea conduce la pericole serioase cu efecte imediate sau intirziate asupra sanatatii umane si/sau mediului din afara amplasamentului instalatiei. Planul de urgenta nu se elaboreaza daca notificatorul pune la dispozitie Comisiei nationale un plan de urgenta similar, elaborat de si avind valabilitate pentru Uniunea Europeana; b) informatia privind asemenea planuri de urgenta, incluzind masurile de securitate relevante ce urmeaza a fi aplicate, este prezentata intr-un mod corespunzator organelor si autoritatilor interesate de prevenirea unui accident. Informatia trebuie actualizata si facuta publica. (2) Comisia nationala va pune la dispozitie autoritatilor competente din alte state informatia prevazuta la alin.(1) in conformitate cu reglementarile internationale in domeniu. Art.14. - (1) Comisia nationala va examina conformitatea notificarilor cu prevederile Regulamentului, corectitudinea evaluarii riscurilor, masurile de protectie si de raspuns, in caz de accident, precum si managementul deseurilor. (2) Comisia nationala este in drept: a) sa ceara utilizatorului sa furnizeze informatii suplimentare, sa modifice conditiile utilizarii propuse sau sa corecteze clasa de risc. Totodata, Comisia nationala poate dispune ca utilizarea propusa sa nu inceapa sau, daca a inceput, sa fie suspendata ori oprita pina cind ea nu o va autoriza, pe baza informatiilor suplimentare obtinute sau pe baza conditiilor modificate ale utilizarii;

ANEXA 1

Pagina 6 din 13

b) sa limiteze perioada pentru care a fost autorizata utilizarea in conditii izolate sau sa impuna anumite conditii specifice pentru acea utilizare; c) sa refuze eliberarea autorizatiei de utilizare in conditii izolate a microorganismelor/organismelor modificate genetic daca utilizatorul nu a prezentat la timp si in mod corespunzator informatie suplimentara despre ele, nu a modificat conditiile utilizarii propuse, nu a corectat clasa de risc sau nu a luat masurile respective de protectie a sanatatii umane si a mediului. Art. 15.- (1) Utilizatorul este obligat sa informeze de indata Comisia nationala si sa modifice notificarea ori de cite ori detine informatii noi, relevante sau daca modifica conditiile utilizarii izolate intr-o masura ce ar putea avea consecinte semnificative sub aspectul riscurilor ce ar putea aparea. (2) Daca, dupa eliberarea autorizatiei, Comisia nationala intra in posesia unor informatii ca utilizarea in conditii izolate ar putea avea consecinte semnificative pentru sanatatea umana si mediu, ea va cere utilizatorului sa modifice conditiile izolarii, iar daca acesta nu se conformeaza, va lua masuri de suspendare sau interzicere a activitatii. Art.16. - (1) In cazul producerii unui accident, utilizatorul trebuie sa informeze imediat Comisia nationala si sa ii furnizeze: a) o informatie despre circumstantele accidentului; b) date despre identitatea si cantitatile microorganismelor/organismelor modificate genetic utilizate; с) orice informatie necesara pentru a evalua efectele accidentului asupra sanatatii umane si mediului; d) o informatie despre masurile luate. (2) In caz de accident, Comisia nationala: a) va informa de indata publicul, evaluind si aratind efectele accidentului asupra sanatatii umane si mediului; b) va analiza cit mai complet accidentul si, dupa caz, va face recomandari pentru evitarea in viitor a unor accidente similare si pentru limitarea efectelor ce ar rezulta din acestea; c) va asigura luarea masurilor necesare si, dupa caz, va informa imediat autoritatile competente ale statelor care ar putea sa fie afectate de astfel de accidente. Art.17. - (1) Comisia nationala este obligata: a) sa se consulte cu autoritatile nationale competente ale altor state asupra problemelor referitoare la producerea accidentului, inclusiv asupra masurilor de interventie in cazuri de urgenta; b) sa informeze de indata organismele internationale competente despre orice accident, furnizind detalii asupra circumstantelor accidentului, identitatea si cantitatile de microorganisme/organisme modificate genetic, masurile de raspuns luate si eficienta acestora, precum si o analiza a accidentului, care va cuprinde recomandari pentru limitarea efectelor acestuia si evitarea in viitor a unor accidente similare. (2) Comisia nationala va face schimb de informatii referitoare la accidente potrivit alin.(1), in care scop va tine un registru al accidentelor, in care se vor inscrie analiza cauzelor accidentelor si masurile luate pentru evitarea in viitor a unor accidente similare. Art.18. - (1) In conformitate cu prevederile actelor juridice internationale la care Republica Moldova este parte, Comisia nationala va trimite organismelor internationale competente rapoarte si informatii, in conformitate cu procedurile stabilite de acestea, in special cu privire la utilizarile in conditii izolate, clasificate in clasele III si IV de risc, incluzind descrierea, scopul si riscurile utilizarilor in conditii izolate. (2) Comisia nationala publica informatii statistice generale cu privire la utilizarile in conditii izolate in masura in care acestea nu contin date care ar putea prejudicia pozitia competitiva a utilizatorului. Capitolul IV INTRODUCEREA DELIBERATA IN MEDIU A ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC Art.19. - (1) Orice persoana fizica sau juridica, inainte de a introduce in mediu un organism modificat genetic sau o combinatie de asemenea organisme, in scopul cercetarii, testarii, dezvoltarii si/sau in orice alt scop,

ANEXA 1

Pagina 7 din 13

cu exceptia producerii pentru a fi introduse pe piata, trebuie sa prezinte Comisiei nationale o notificare. (2) Notificarea va cuprinde: a) un dosar tehnic cu informatiile prevazute de Regulament, necesare pentru evaluarea riscurilor previzibile, fie imediate sau cu efect intirziat, pe care organismul modificat genetic sau combinatia de asemenea organisme le poate avea pentru sanatatea umana si/sau mediu; b) o prezentare a evaluarii impactului si a riscurilor generate de organismul modificat genetic sau de combinatia de asemenea organisme pentru sanatatea umana si mediu ca rezultat al introducerii lor in mediu; sau c) o informatie, obtinuta de notificator pe teritoriul Republicii Moldova si/sau in afara lui, privind rezultatele introducerii acelorasi organisme modificate genetic sau a aceleiasi combinatii de asemenea organisme, notificate anterior sau in acel moment. (3) Comisia nationala poate accepta ca introducerea in mediu, intr-un anumit loc, a unei combinatii de organisme modificate genetic sau a aceluiasi organism modificat genetic in locuri diferite, intr-un singur scop si pe o perioada limitata, sa fie notificata printr-o singura notificare. (4) In cazul unei introduceri ulterioare a aceluiasi organism modificat genetic sau a aceleiasi combinatii de organisme modificate genetic, notificate anterior ca parte a aceluiasi program de cercetare (testare), notificatorul trebuie sa adreseze o noua notificare in care va include datele din notificarile anterioare si/sau datele privind rezultatele inregistrate ale introducerilor anterioare. (5) In cazul in care modificarea conditiilor introducerii deliberate ar putea avea consecinte asupra sanatatii umane si/sau mediului ori in cazul in care au aparut noi informatii privind riscurile, notificatorul este obligat: a) sa revada masurile specificate in notificare; b) sa informeze Comisia nationala despre aceasta; c) sa ia masurile necesare pentru protectia sanatatii umane si a mediului. (6) In cazul in care obligatiile prevazute la alin. (1), (4) si (5) nu sint indeplinite, Comisia nationala solicita indeplinirea lor in termenul stabilit de aceasta, iar in caz de neconformare, aplica masurile dispuse prin prezenta lege. (7) Pentru facilitarea luarii deciziei cu privire la autorizarea introducerii deliberate in mediu a unor organisme modificate genetic, a caror introducere a fost deja notificata si/sau, dupa caz, aprobata pentru statele membre ale Uniunii Europene si ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, notificatorul, din proprie initiativa sau la solicitarea Comisiei nationale, ii va prezenta: a) un exemplar al rezumatului notificarii transmis Uniunii Europene si Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica de catre autoritatile nationale competente din statele membre; b) un exemplar al documentului Uniunii Europene si Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica prin care se aproba introducerea organismelor modificate genetic pe teritoriul statelor membre. (8) In unele cazuri justificate, notificatorul poate solicita, prin notificarea adresata Comisiei nationale, aplicarea procedurii simplificate pentru autorizarea introducerii in mediu a organismului modificat genetic. Art.20. - (1) Dupa primirea notificarii, Comisia nationala, pe baza informatiilor cuprinse in notificare: a) va informa si va consulta publicul in legatura cu notificarea primita; b) va solicita avizele autoritatilor publice centrale pentru agricultura si industria alimentara, sanatate si protectia drepturilor consumatorilor. (2) Comisia nationala, in termen de cel mult 90 de zile de la primirea notificarii, va informa notificatorul ca: a) notificarea primita este in acord cu prevederile prezentei legi si se elibereaza autorizatia; sau b) notificatorul trebuie sa prezinte o informatie suplimentara; sau c) activitatea propusa nu indeplineste conditiile prezentei legi si notificarea este respinsa; sau

ANEXA 1

Pagina 8 din 13

d) activitatea propusa prezinta pericol pentru sanatatea umana si/sau mediu si nu indeplineste conditiile prezentei legi si notificarea este respinsa; sau e) activitatea propusa nu se afla sub incidenta prezentei legi. (3) In termenul prevazut la alin.(2) nu se va include timpul: a) necesar pentru prezentarea informatiei suplimentare solicitate notificatorului in conformitate cu alin.(2) lit.b); b) necesar pentru prezentarea avizelor in conformitate cu prevederile alin.(1) lit.b); c) in care Comisia nationala face o ancheta publica, consulta organizatii si/sau publicul. (4) Notificatorul poate incepe activitatea propusa numai dupa obtinerea autorizatiei eliberate de Comisia nationala si cu respectarea conditiilor stabilite prin aceasta, inclusiv conditia privind determinarea zonei de securitate genetica. Pentru ariile naturale protejate de stat, latimea acestei zone va fi de cel putin 3 km. (5) Daca Comisia nationala considera ca s-a acumulat o experienta suficienta in ceea ce priveste introducerea in mediu a anumitor organisme modificate genetic, in conformitate cu criteriile stabilite in Regulament, ea poate decide aplicarea procedurii simplificate pentru introducere. (6) Autorizatia pentru introducerea deliberata in mediu a unor plante modificate genetic, eliberata de Comisia nationala, este obligatorie la inregistrarea soiurilor pentru testarea valorii lor agronomice si tehnologice pe care o efectueaza Comisia de Stat pentru Incercarea Soiurilor de Plante, cu scopul producerii acestora in Republica Moldova. (7) Toate soiurile provenite din plante modificate genetic care indeplinesc conditiile de testare a valorii agronomice si tehnologice vor fi inscrise in Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova. Art.21. - Daca informatia privind posibilele consecinte semnificative ale introducerii in mediu a unui organism modificat genetic devine cunoscuta dupa eliberarea autorizatiei, Comisia nationala cere utilizatorului sa modifice conditiile introducerii. In caz de neconformare, Comisia nationala va suspenda sau va anula introducerea. Art.22. - (1) Dupa introducerea in mediu a unui organism modificat genetic, notificatorul va prezenta Comisiei nationale rapoarte privind rezultatul introducerii, respectarea zonei de securitate genetica, mentionindu-se orice risc identificat pentru sanatatea umana si mediu, in special la acele introduceri pe care notificatorul intentioneaza sa le faca pe o scara larga. (2) Termenele de prezentare a rapoartelor mentionate la alin. (1) se stabilesc in autorizatia eliberata. (3) Prevederile art. 11 privind confidentialitatea informatiei se aplica si la introducerea in mediu a organismelor modificate genetic. Capitolul V INTRODUCEREA PE PIATA A ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC SI A PRODUSELOR REZULTATE DIN ASTFEL DE ORGANISME Art.23. - (1) Introducerea pe piata a organismelor modificate genetic si/sau a produselor rezultate din astfel de organisme se face numai in baza autorizatiei eliberate de Comisia nationala in conformitate cu prevederile capitolului IV. (2) Daca activitatile de introducere pe piata a organismelor modificate genetic si/sau a produselor rezultate din astfel de organisme implica operatii de import/export, aceste activitati sint supuse prevederilor art. 28-36. (3) Autorizatia prevazuta la alin.(1) se elibereaza numai daca sint indeplinite urmatoarele conditii: a) produsele si organismele corespund normelor legislatiei nationale, iar daca acestea nu sint stabilite - prevederilor actelor Uniunii Europene sau ale actelor internationale; b) produsele si organismele corespund cerintelor referitoare la evaluarea riscurilor pentru sanatatea umana si mediu; c) produsele si organismele sint marcate in conformitate cu Art.24. - (1) Inaintea introducerii pentru prima data pe piata a unui organism modificat genetic sau a produselor rezultate din acesta, producatorul sau, dupa caz, importatorul va prezenta Comisiei nationale o notificare, care va cuprinde:

ANEXA 1

Pagina 9 din 13

a) informatia vizata in Regulament, cu includerea rezultatelor inregistrate de catre utilizator in cursul cercetarii, testarii si dezvoltarii, realizate conform prevederilor capitolului IV; b) concluziile studiului de evaluare a riscului pentru sanatatea umana si mediu; c) conditiile pentru introducerea pe piata a produsului, inclusiv conditiile specifice de folosire si manipulare, precum si recomandarile de ambalare, etichetare si marcare. Pe eticheta si/sau in documentele de insotire se va specifica prezenta organismului modificat genetic. Cuvintele""Produsul contine organisme modificate genetic" sint obligatorii atit pe eticheta, cit si in documentele de insotire. Informatia privind continerea de organisme modificate genetic trebuie sa ocupe cel putin 10% din suprafata etichetei si/sau a documentelor de insotire. Se considera ca produsul contine organisme modificate genetic sau produse rezultate din astfel de organisme in cazul in care continutul acestor organisme este de cel putin 1%, iar pentru seminte - de 0,3%, din masa totala a produsului. (2) Daca pe baza rezultatelor oricarei introduceri in mediu, notificate si autorizate conform dispozitiilor prezentei legi, sau pe baza rezultatelor investigatiilor stiintifice, un notificator considera ca introducerea pe piata si folosirea unui produs nu prezinta un risc pentru sanatatea umana si mediu, el poate solicita in notificare ca asupra lui sa nu se extinda una sau mai multe cerinte din Regulament sau sa i se aplice o procedura simplificata de autorizare. (3) Notificatorul va include in notificare rezultatele introducerii in mediu a acelorasi organisme modificate genetic sau a combinatiilor de asemenea organisme, notificate anterior si efectuate de notificator pe teritoriul Republicii Moldova sau in afara acestuia. (4) Notificatorul se poate referi si la rezultatele prezentate anterior de alti notificatori daca ultimii si-au dat consimtamintul in scris. (5) Fiecare produs nou care contine sau este alcatuit din aceleasi organisme modificate genetic sau din combinatii de asemenea organisme si este destinat unei utilizari diferite va fi notificat separat. (6) Decizia cu privire la autorizarea introducerii pe piata se va lua cu respectarea prevederilor art. 19 alin.(7). Art.25. - Decizia de raspuns la notificarea primita se va lua cu respectarea prevederilor art. 20. Art.26. - Dispozitiile art. 11, art.19 alin.(6) si art. 21 se aplica si in privinta introducerii pe piata a organismelor modificate genetic. Art.27. - (1) Pentru autorizarea activitatilor privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, Comisia nationala poate aplica, dupa caz, proceduri simplificate. (2) Procedurile simplificate se vor aplica daca: a) introducerea pe piata a produsului in cauza a fost autorizata si se realizeaza in statele membre ale Uniunii Europene; b) consumul de produse rezultate din organisme modificate genetic din categoria celui in cauza a fost aprobat pentru statele membre ale Uniunii Europene. Capitolul VI IMPORTUL/EXPORTUL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC SI/SAU AL PRODUSELOR REZULTATE DIN ASTFEL DE ORGANISME Art.28. - (1) Activitatile de import/export al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme se pot desfasura daca: a) sint indeplinite conditiile de notificare si autorizare prevazute la art.30 si 32; b) sint indeplinite cerintele speciale de notificare, conformare si autorizare stabilite de actele juridice internationale la care Republica Moldova este parte, precum si de reglementarile organizatiilor de cooperare economica regionala. (2) Activitatile de import/export trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

ANEXA 1

Pagina 10 din 13

a) aplicarea, dupa caz, de catre Comisia nationala, a procedurii acordului prealabil documentat in conformitate cu prevederile art.29; b) evaluarea riscurilor in conformitate cu prevederile art.34; c) respectarea cerintelor de ambalare, etichetare, transport si manipulare; d) asigurarea schimbului de informatii; e) pastrarea confidentialitatii informatiei si respectarea drepturilor de proprietate intelectuala; f) prevenirea traficului ilegal, a transportului neintentionat peste frontiera si asigurarea masurilor pentru situatii de urgenta. Art.29. - (1) Procedura acordului prealabil documentat include: a) stabilirea categoriilor de activitati carora li se aplica aceasta procedura; b) notificarea intentiei de efectuare a importului/exportului; c) autorizarea activitatilor de import/export; d) revizuirea, dupa caz, a deciziei luate anterior de Comisia nationala. (2) Este supus procedurii acordului prealabil documentat importul/exportul organismelor modificate genetic sau produselor rezultate din acestea, care se face in scopul: a) utilizarii in conditii izolate pe teritoriul tarii; b) testarii in cimp pe teritoriul tarii; c) introducerii deliberate in mediu si introducerii pe piata. (3) La stabilirea categoriilor de activitati care se supun procedurii acordului prealabil documentat, Comisia nationala va lua in considerare prevederile actelor juridice internationale si practicile in vigoare ale Uniunii Europene. Art. 30. - (1) Importatorii sint obligati sa notifice, in scris, Comisia nationala inainte de a efectua orice import de organisme modificate genetic si/sau de produse rezultate din astfel de organisme. (2) Comisia nationala va stabili procedura de notificare si o va aduce la cunostinta partilor interesate. (3) Notificarea va contine informatiile prevazute in Regulament. (4) Notificatorul este responsabil pentru veridicitatea informatiei furnizate Comisiei nationale pe calea notificarii si pe orice alta cale, la solicitarea acesteia. (5) Respectarea confidentialitatii informatiei si a drepturilor de proprietate intelectuala se efectueaza in conditiile art. 11 si ale celorlalte dispozitii legale. Art.31. - (1) Comisia nationala, in termen de 90 de zile de la data primirii notificarii, va confirma notificatorului, in scris, primirea acesteia. (2) In confirmare se va indica: a) data primirii notificarii; b) daca notificarea contine informatia necesara luarii unei decizii; c) alte informatii, dupa caz. Art.32. - (1) Decizia Comisiei nationale cu privire la autorizarea unui import se va intemeia pe dispozitiile art.28 si, in special, pe datele referitoare la evaluarea riscurilor. (2) Comisia nationala, in termenul prevazut la art. 31 alin.(1), va informa notificatorul daca: a) importul poate avea loc fara eliberarea autorizatiei si in ce conditii; sau b) importul poate avea loc numai in baza autorizatiei eliberate de Comisia nationala. (3) Comisia nationala, in termen de 90 de zile de la confirmarea primirii notificarii, ia una din urmatoarele decizii: a) se autorizeaza efectuarea importului, cu sau fara conditii, precizindu-se cum se aplica acestea pentru importurile ulterioare ale aceluiasi organism modificat genetic sau ale aceluiasi produs rezultat din astfel de organisme; b) se interzice importul; c) se cere o informatie suplimentara in conformitate cu Regulamentul; d) termenul de luare a deciziei se prelungeste pe perioada necesara evaluarii informatiilor suplimentare primite de la notificator sau din alte surse.

ANEXA 1

Pagina 11 din 13

(4) Despre decizia luata Comisia nationala va comunica in scris notificatorului. (5) Comunicarea Comisiei nationale facuta conform alin.(4) va include motivele care au determinat decizia luata, cu exceptia cazului cind autorizatia pentru import se elibereaza neconditionat. Art.33. - (1) Comisia nationala isi poate revizui decizia luata in conformitate cu art. 32 si o poate modifica pe baza unei noi informatii stiintifice cu privire la potentialele efecte negative asupra sanatatii umane si/sau a mediului. In astfel de cazuri, Comisia nationala va comunica de indata notificatorului decizia, precum si motivele care au determinat respingerea sau modificarea. (2) Notificatorul poate cere Comisiei nationale, printr-o notificare, sa revizuiasca decizia luata conform prevederilor art. 32 cind considera ca: a) a avut loc o schimbare a circumstantelor care au determinat rezultatul evaluarii riscurilor pe care s-a bazat luarea deciziei; b) dispune de informatii suplimentare tehnice sau stiintifice relevante; sau c) exista dovezi ca decizia nu a fost bazata pe argumente stiintifice. (3) Comisia nationala este obligata sa ia o decizie asupra notificarii formulate potrivit alin.(2) si sa o comunice notificatorului. Art.34. - (1) Evaluarea riscurilor se va realiza dupa o procedura stiintifica si transparenta, respectindu-se prevederile Regulamentului si utilizindu-se tehnicile corespunzatoare de evaluare a riscurilor. Scopul evaluarii va fi identificarea si determinarea potentialelor efecte negative ale organismului modificat genetic si/sau ale produsului rezultat din astfel de organisme asupra sanatatii umane si mediului. (2) Comisia nationala decide care autoritate publica competenta sau institutie stiintifica va realiza studiul de evaluare a riscurilor. (3) Comisia nationala are responsabilitatea de a se asigura ca a fost realizat un studiu de evaluare a riscurilor, pe baza caruia se va putea lua o decizie in conformitate cu art.32. (4) Comisia nationala va dispune ca studiile de evaluare a riscurilor, care implica microorganisme si, dupa caz, alte organisme modificate genetic, sa se realizeze in conditii izolate. (5) Studiul de evaluare a riscurilor se face pe cheltuiala notificatorului. Art.35. - Importatorul, inainte de a realiza importul, se va asigura ca exportatorul de organisme modificate genetic si/sau de produse rezultate din astfel de organisme face exportul: a) in conditii de ambalare, identificare, etichetare si transport care nu sint mai putin exigente decit cele aplicate pe teritoriul statului de export; b) cu respectarea celorlalte conditii prevazute de prezenta lege. Art.36. - Importatorul este obligat sa se asigure ca documentele care insotesc transportul sint in conformitate cu cerintele legislatiei nationale si cu prevederile actelor juridice internationale privind transportul peste frontiere al organismelor modificate genetic si al produselor rezultate din astfel de organisme. Art.37. - (1) In cazul traficului ilegal al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme, autoritatile nationale competente vor cere statului de export repatrierea sau nimicirea lor pe cheltuiala proprie, in conformitate cu normele dreptului international. (2) Cazurile de trafic ilegal al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme vor fi notificate organismelor internationale competente in conformitate cu procedurile stabilite de actele juridice internationale din domeniu. Art.38. - (1) In cazul transportului neintentionat peste frontiere al unui organism modificat genetic si/sau al unui produs rezultat din astfel de organisme, autoritatile nationale competente vor aplica masurile de notificare prevazute de actele juridice internationale, precum si masurile de eliminare a oricaror riscuri pentru sanatatea umana si mediu. (2) Comisia nationala va aduce la cunostinta publicului informatii cu privire la masurile de eliminare a situatiilor ce pot aparea prin transportul neintentionat peste frontiere al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din acestea. Capitolul VII

ANEXA 1

Pagina 12 din 13

INFORMAREA SI CONSULTAREA PUBLICULUI Art.39. - (1) Procedura de autorizare a activitatilor de introducere deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din astfel de organisme este publica. Transparenta activitatilor de utilizare in conditii izolate a microorganismelor/organismelor modificate genetic pentru care se solicita autorizatie se asigura de Comisia nationala. (2) In termen de 10 zile de la data primirii notificarii, Comisia nationala va informa publicul despre aceasta, specificind modalitatile prin care se poate obtine informatia. (3) Comentariile publicului se primesc in termen de 30 de zile de la data informarii acestuia si vor fi luate in considerare de catre Comisia nationala la luarea deciziei de autorizare a activitatii propuse. In functie de comentariile primite, se pot organiza dezbateri publice asupra oricaror aspecte privind domeniul reglementat de prezenta lege. (4) Comisia nationala va asigura participarea publicului la luarea deciziilor cu privire la autorizarea activitatilor reglementate de prezenta lege in conformitate cu prevederile legislatiei nationale si ale actelor juridice internationale la care Republica Moldova este parte. Capitolul VIII RESPONSABILITATEA Art.40. - (1) Activitatile ilegale de obtinere, testare, producere, utilizare, comercializare, import/export al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme atrag raspundere in conformitate cu legislatia. (2) Daca, in urma activitatilor legate de obtinerea, testarea, producerea, utilizarea, comercializarea si importul organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme, se prejudiciaza sau se expun riscurilor sanatatea umana si mediul, utilizatorul si/sau importatorul, dupa caz, poarta raspunderea stabilita de lege. (3) Gradul de risc, natura si marimea prejudiciului, cauzat de activitatile prevazute la alin.(2), se stabilesc de o comisie de experti, numita de Comisia nationala, din reprezentanti ai autoritatilor centrale pentru mediu, agricultura si industria alimentara, sanatate. (4) Masurile de reparare a prejudiciului, propuse de comisia de experti, sint stabilite de instanta de judecata. (5) In cazul in care la originea unui prejudiciu se afla importul si utilizarea pe teritoriul tarii a unui organism modificat genetic sau a unui produs rezultat din astfel de organisme, sint aplicabile dispozitiile actelor juridice internationale la care Republica Moldova este parte, care reglementeaza regimul transportului peste frontiere al organismelor si produselor mentionate. Capitolul IX DISPOZITII FINALE Art.41. - Prezenta lege intra in vigoare la un an de la data publicarii. Art.42. - Modificarile si completarile actelor respective ale Uniunii Europene vor fi transpuse in reglementarile nationale pe masura adoptarii lor. Art.43. - Guvernul, in termen de un an: va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in conformitate cu prezenta lege, in special privind modificarea Codului contraventional si Codului penal ce decurge din prevederile art.40 din prezenta lege; va aduce actele sale normative in conformitate cu prezenta lege; va asigura revizuirea si anularea de catre autoritatile publice centrale a actelor lor ce vin in contradictie cu prezenta lege; va aproba: - componenta Comisiei Nationale pentru Securitatea Biologica si Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei nationale; - Regulamentul privind autorizarea si licentierea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic. PRESEDINTELE

ANEXA 1

Pagina 13 din 13

PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC Chisinau, 21 decembrie 2001. Nr. 755-XV.

ANEXA 2

Pagina 1 din 10

REGULAMENT cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea

produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor

I. Dispoziţii generale 1. Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este elaborat în baza Legii nr. 612-XIV din 1 octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.133-134, art.651), Legii nr. 1236-XIII din 3 iulie 1997 cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.67-68, art.557) şi Legii nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510).2. Prezentul Regulament stabileşte condiţiile şi modul de importare, stocare comercializare şi utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, în scopul suprimării importului lor ilicit, asigurării protecţiei intereselor vitale şi a securităţii cetăţenilor, în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. 3. Pe teritoriul Republicii Moldova se permite importul, fabricarea, transportarea, păstrarea, comercializarea şi utilizarea doar a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, omologaţi de către Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor (în continuare - Centrul de Stat) şi incluşi în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor (în continuare - Registrul de stat), permişi spre utilizare în Republica Moldova. 4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni principale semnifică: legislaţia fitosanitară - legi, regulamente, instrucţiuni care stabilesc bazele juridice şi normative ce reglementează activităţile în domeniul protecţiei vegetalelor şi în sfera activităţii cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi; reambalare - ambalare din nou (preambalare), inclusiv în cantităţi mai mici, cu autorizaţia producătorului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale; etichetare - aplicarea etichetei pe ambalaj sau anexarea ei (în cazul comercializării produselor în ambalaj mic), pe care este imprimată instrucţiunea privind utilizarea produsului de uz fitosanitar sau a fertilizantului; depozit specializat - depozit special amenajat, destinat stocării şi păstrării produselor de uz fitosanitar sau a fertilizanţilor, autorizat în modul stabilit; magazin specializat - magazin de construcţie capitală, amenajat special pentru comercializarea cu amănuntul a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, ambalaţi, inclusiv în ambalaj de volum mic, autorizat pentru funcţionare în modul stabilit; registrant - producător de produse de uz fitosanitar sau fertilizanţi, care solicită omologarea şi înregistrarea acestor produse în Republica Moldova.

II. Importul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor 5. Importul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor se efectuează în conformitate cu standardele şi reglementările fitosanitare şi tehnice naţionale, în care sînt stabilite cerinţele obligatorii pentru produsul în cauză. 6. Introducerea pe teritoriul ţării a mostrelor de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi, pentru necesităţile de cercetare-testare-experimentare, în vederea omologării lor, precum şi a materialului semincer şi săditor tratat cu produse de uz fitosanitar neînregistrate în ţară, este permis doar în baza avizului Centrului de Stat, înregistrat în mod obligatoriu, cu nominalizarea cantităţii produselor ce urmează a fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova. 7. Fiecare unitate de marfă, fabricată în Republica Moldova sau importată, este etichetată în limba moldovenească sau moldovenească şi rusă, potrivit recomandărilor aprobate de Centrul de Stat. Etichetele trebuie să conţină informaţia privind ţara de origine, denumirea şi adresa producătorului, numărul lotului de marfă şi data fabricării, termenul de valabilitate, denumirea preparatului, conţinutul substanţei active, forma preparativă, grupul de toxicitate, modul de utilizare, căror culturi li se aplică şi/sau împotriva căror organisme dăunătoare se utilizează produsul, procedeul aplicat, doza (norma de consum), numărul de tratamente, termenul de semidescompunere, perioada de pauză, interdicţiile sau limitările în cazul aplicării, particularităţile explozibile şi/sau inflamabile ale produsului, măsurile de securitate la aplicarea produsului, metodele de acordare a primului ajutor medical în caz de intoxicare, condiţiile de păstrare şi ambalare, alte informaţii prevăzute în actele normative. 8. Importul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor se efectuează în baza: a) licenţei eliberate de Camera de Licenţiere, conform Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.108-109, art.836); b) contractului de vânzare - cumpărare cu firma producătoare - registrantul produselor respective sau cu distribuitorul oficial; c) certificatului de calitate de la producător. 9. Prelevarea mostrelor de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi importaţi, în scopul efectuării investigaţiilor privind conformitatea produsului celui declarat, stabilirii substanţei active, calităţii, este exercitată de către colaboratorii organelor abilitate în modul stabilit.

III. Evidenţa produselor de uz fitosanitar, a fertilizanţilor şi a materialului semincer şi săditor, tratat cu produse de uz fitosanitar

10. Evidenţa produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor importaţi şi comercializaţi de către agenţii economici se efectuează în Registrul de evidenţă a importului, comercializării şi stocului produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, înregistrat şi sigilat de Inspectoratul de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor, conform modelului specificat în anexa nr.1 la prezentul Regulament. 11. Agenţii economici prezintă, în mod obligatoriu, trimestrial, până la data de 5 a primei luni din trimestru, Inspectoratului Republican de Stat pentru Protecţia Plantelor, informaţia despre importul şi stocul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor din Registrul de evidenţă a importului, comercializării şi stocului produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.

http://www.agravista.md/cgi/jump.cgi?DB=Fisier&view=File&ID=8887





ANEXA 2

Pagina 2 din 10

12. Inspectoratul de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor generalizează trimestrial şi remite, până la data de 15 a primei luni din trimestru, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare informaţia prezentată de agenţii economici despre importul şi stocul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor. 13. Seminţele şi materialul săditor neutilizate, tratate cu produse de uz fitosanitar, se predau la depozit cu întocmirea actului de predare-primire şi se păstrează în conformitate cu regulile de păstrare a produselor de uz fitosanitar.

IV. Comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor 14. Comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor se efectuează de către agenţii economici, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează activităţile comerciale desfăşurate în teritoriul Republicii Moldova. 15. Se interzice comercializarea de către agenţii economici a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor înregistraţi în modul stabilit. 16. Modelul etichetelor de ambalaje ale produselor de uz fitosanitar şi ale fertilizanţilor omologaţi şi puşi în comercializare se aprobă de Centrul de Stat. 17. Agenţii economici, inclusiv posesorii de magazine specializate, care comercializează produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, trebuie să dispună de: a) licenţa corespunzătoare eliberată conform legislaţiei; b) un specialist cu studii în domeniul protecţiei plantelor sau în domeniul agricol; c) contractul de vânzare - cumpărare, însoţit de certificatul de origine a produsului respectiv; d) certificatul de calitate de la producător; e) actul ce confirmă deţinerea în proprietate sau contractul de arendă a magazinului specializat şi/sau a depozitului de păstrare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, însoţit de autorizaţia sanitară de funcţionare; f) Registrul de evidenţă a importului, comercializării şi stocului produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. 18. Este interzisă comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor de către persoane fizice sau juridice care nu dispun de licenţă pentru desfăşurarea activităţii în domeniul respectiv. 19. Produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii se păstrează şi se comercializează în ambalajul producătorului. Reambalarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în ambalaj mic se permite persoanelor fizice şi juridice cu autorizarea producătorului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. 20. Produsele reambalate şi etichetate, potrivit cerinţelor stipulate la pct. 7 al prezentului Regulament, trebuie să fie însoţite de: a) certificatul de origine; b) certificatul de calitate de la producător. 21. Este interzisă utilizarea ambalajelor produselor de uz fitosanitar şi ale fertilizanţilor în alte scopuri decât cele pentru care sînt destinate. 22. Ambalajele recuperabile se restituie în temeiul clauzelor contractuale între furnizorii şi utilizatorii produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi. Ambalajele nerecuperabile se vor nimici de către utilizatorii produselor imediat după golire, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. 23. Metodele de lichidare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, deveniţi inutilizabili sau interzişi spre utilizare, se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în comun cu Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în baza instrucţiunilor în vigoare şi în colaborare cu producătorii acestora. 24. Produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii contrafăcuţi şi puşi în comercializare sînt supuşi confiscării, conform legislaţiei în vigoare, şi lichidării ulterioare, potrivit instrucţiunilor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. 25. Comercializarea cu amănuntul a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor se efectuează prin magazine specializate, care corespund cerinţelor prevăzute de actele normative. 26. Publicitatea de orice gen şi prin orice mijloace a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, neomologaţi şi neînregistraţi spre utilizare pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă.

V. Stocarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor 27. Stocarea şi păstrarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională, aprobat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, înregistrat la Ministerul Justiţiei cu nr.367 din 4 februarie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218-223, art.461), precum şi cu alte acte normative în vigoare. 28. Produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii vor fi stocaţi doar în depozitele specializate, construite şi amenajate după un proiect - tip, sau în depozite reutilate în acest scop, în ambalajul producătorului, fără deteriorarea ambalajului şi fără admiterea scurgerii sau împrăştierii produselor, păstrându-se în condiţiile prevăzute de instrucţiunile în vigoare, conform indicaţiilor producătorului, aplicate pe ambalaj. Depozitarea produselor de uz fitosanitar neambalate este interzisă. 29. Magazinele şi depozitele specializate, suprafeţele aferente lor, amenajate şi înzestrate cu inventarul necesar, conform normelor sanitaro-igienice, cerinţelor de protecţie a mediului şi regulilor de securitate antiincendiară în vigoare, sînt autorizate, în modul stabilit, de către organele de medicină preventivă, în baza procesului-verbal, întocmit de comisia mixtă, instituită din reprezentanţi ai subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Ministerului Afacerilor Interne, pe un termen de 1 an. Valabilitatea autorizaţiei sanitare de funcţionare va fi confirmată prin semnături, în mod obligatoriu de fiecare reprezentant al comisiei menţionate. 30. Autorizaţia sanitară de funcţionare se suspendă de către organele de medicină preventivă, la solicitarea autorităţilor interesate, în cazul în care a fost depistată nerespectarea regulilor de stocare şi comercializare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, exploatare a depozitului sau magazinului, iar exploatarea în continuare

ANEXA 2

Pagina 3 din 10

a lor este interzisă până la lichidarea neajunsurilor. Depozitarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în depozitele şi magazinele ce nu dispun de autorizarea sanitară şi paza respectivă este interzisă. 31. Este interzisă utilizarea depozitului pentru păstrarea comună a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor cu produse alimentare, nutreţuri, diferite materiale de uz menajer, materiale de construcţie etc. 32. Amplasarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în interiorul depozitului se efectuează conform gradului de toxicitate, caracteristicilor antiincendiare şi explozive, stării fizice a produselor (solide, lichide), în conformitate cu instrucţiunile de păstrare a acestor produse. Lucrările în depozite se efectuează doar cu utilizarea echipamentelor speciale de protecţie individuală, în funcţie de produsele stocate, cu respectarea regulilor sanitaro-igienice şi normelor de protecţie a muncii. 33. Depozitele în care se păstrează salpetru amoniacal trebuie să corespundă cerinţelor stabilite depozitelor destinate păstrării substanţelor uşor inflamabile şi explozibile.

VI. Transportarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor 34. Transportarea produselor uz fitosanitar şi a fertilizanţilor se efectuează cu respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, Regulamentului transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 672 din 28 mai 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 87-90, art.860), Regulamentului privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională şi altor acte normative. 35. Se interzice strict transportarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor împreună cu produsele alimentare, precum şi în transportul public. 36. Utilizarea transportului echipat special pentru transportarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în alte scopuri decât cel destinat este interzisă. 37. Se interzice strict transportarea oamenilor în mijloacele de transport împreună cu produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, material semincer şi săditor tratat cu produse de uz fitosanitar sau cu ambalajul utilizat al acestora. 38. În timpul transportării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este permisă aflarea în unităţile de transport doar a persoanelor ale căror obligaţii de serviciu ţin de transportarea şi îndeplinirea lucrărilor de încărcare-descărcare a acestora.

VII. Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor 39. Lucrările ce ţin de utilizarea produselor de uz fitosanitar se execută sub conducerea şi supravegherea specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor, instruiţi în materie de protecţia muncii, conform Normelor pentru organizarea instruirii în materie de protecţie a muncii a personalului din întreprinderi, instituţii, organizaţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.131-132, art.313) şi Regulamentului privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională. 40. Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor se efectuează doar în scopurile pentru care au fost omologaţi, în limitele termenelor de valabilitate a acestora, în conformitate cu Registrul de stat, instrucţiunile, recomandările şi indicaţiile metodice, tehnologice, aprobate, în modul stabilit, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 41. Persoanele antrenate în lucrările cu produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi sînt supuse examenului medical, efectuat de instituţiile medico-sanitare publice teritoriale, cu eliberarea certificatului pentru dreptul de a efectua aceste lucrări. Modul de obţinere a certificatului este stabilit de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. Persoanele care nu au fost supuse controlului medical, nu au pregătirea specială pentru acordarea primului ajutor medical şi cele care au contraindicaţii medicale pentru desfăşurarea acestui gen de activitate nu se admit la lucrările cu produse de uz fitosanitar şi cu fertilizanţi. 42. Activităţile cu produsele de uz fitosanitar din grupele I şi II de toxicitate (de pericol sporit) se desfăşoară în baza instrucţiunilor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, de comun acord cu Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Lista produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor de pericol sporit este întocmită de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în baza datelor din Registrul internaţional al substanţelor chimice potenţial toxice. 43. La efectuarea tratamentelor fitosanitare urmează a fi luate toate măsurile de prevenire a poluării aerului, apei, solului şi produselor alimentare cu produse de uz fitosanitar. 44. În cazul apariţiei pericolului diseminării organismelor extrem de periculoase, inspectoratele de stat pentru protecţia plantelor lansează avertismentele de rigoare, inclusiv prin mass-media, iar agenţii economici sub controlul autorităţilor administraţiei publice locale asigură măsurile de prevenire a răspândirii acestor organisme. 45. Inspectoratul de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor asigură agenţii economici, la solicitarea acestora, în bază de contract, cu pronosticuri anuale şi lunare, buletine de avertizare în vederea informării operative privind tratările fitosanitare, mijloacele şi condiţiile în care acestea se pot efectua. 46. Beneficiarii funciari cercetează sistematic terenurile agricole şi silvice şi, în funcţie de pragul de nocivitate, starea fitosanitară, pronosticul diseminării dăunătorilor şi bolilor, criteriile densităţii organismelor nocive în agrobiocenoză şi avertizările inspectoratelor de stat pentru protecţia plantelor, întreprind acţiunile necesare de protecţie, în conformitate cu normele şi regulamentele în vigoare. 47. Pentru efectuarea, la nivelul adecvat, a lucrărilor de protecţie a plantelor şi întru prevenirea poluării mediului, înainte de începerea sezonului de lucru, mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar, şi a fertilizanţilor, trebuie să fie reparate, completate şi testate în funcţiune. În timpul lucrărilor de protecţie a plantelor se asigură controlul asupra funcţionării mijloacelor tehnice utilizabile şi malaxoarelor, asupra respectării normei de consum al produsului de uz fitosanitar, neadmiterii formării precipitatului şi ejectării excesive a soluţiei de lucru. 48. Tratamentele fitosanitare ale semănăturilor, plantaţiilor şi ierburilor perene şi lucrările de aplicare a fertilizanţilor se înscriu în Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, conform modelului specificat în anexa nr.2 la prezentul Regulament. Înscrierile în acest Registru sînt efectuate şi semnate de conducătorul lucrărilor şi/sau agronomul de protecţie a plantelor. Aceste înscrieri au valoare de act oficial în procesul controlului calităţii lucrărilor efectuate, al controlului sanitaro-igienic al producţiei şi servesc drept document de bază

ANEXA 2

Pagina 4 din 10

pentru eliberarea Certificatului privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor de către inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia plantelor, conform anexei nr.3. 49. Înainte de începerea lucrărilor cu produsele de uz fitosanitar se înştiinţează populaţia prin intermediul diferitelor mijloace, iar la hotarul cu terenurile tratate se instalează pancarte de avertizare cu semne convenţionale de pericol. 50. Prestatorii de servicii care dispun de autorizaţia sanitară, mijloace tehnice necesare şi personal instruit, pot presta servicii de protecţie a plantelor cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a muncii şi a prevederilor prezentului Regulament. 51. În cazuri excepţionale, cu aprobarea şi sub controlul inspectoratului de stat teritorial pentru protecţia plantelor, unele lucrări de protecţie a plantelor pot să deruleze în perioada de înflorire a culturilor agricole, cu avertizarea obligatorie, în prealabil, a deţinătorilor familiilor de albine de către agenţii economici care efectuează aceste lucrări. 52. Utilizarea produselor de uz fitosanitar în zonele şi în fîşiile riverane de protecţie a rîurilor, zonele sanitare ale resurselor de apă potabilă, spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, zonele de odihnă a populaţiei, bazinele acvatice cu destinaţie piscicolă şi canalele de irigare în scopul nimicirii florei acvatice, precum şi în alte zone cu regim special de protecţie, se permite doar cu avizul autorităţilor competente în domeniul ecologiei şi resurselor naturale şi medicinii preventive. 53. Soluţiile de lucru se prepară pe terenuri amenajate special în aceste scopuri. Se interzice abandonarea fără pază a produselor de uz fitosanitar sau a soluţiilor de lucru. 54. Aplicarea produselor de uz fitosanitar prin intermediul aviaţiei este coordonată cu Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi reglementată de actele normative departamentale. 55. Se permite agenţilor economici cu activităţi de utilizare a aviaţiei în agricultură, abilitaţi de Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, să utilizeze în cadrul lucrărilor de protecţie a plantelor prin intermediul aviaţiei doar produsele de uz fitosanitar de grupa III şi IV de toxicitate. 56. Se interzice efectuarea prin intermediul aviaţiei a tratărilor fitosanitare în zonele de odihnă, în zonele aferente bazinelor acvatice şi în preajma zonelor speciale de producere a materiei prime. Posibilitatea tratărilor cu aparatele de zbor, volumul, termenele, condiţiile de tratare şi cartografierea terenurilor tratate urmează a fi coordonate cu organele abilitate ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. 57. Lucrările de preparare a soluţiilor şi aprovizionarea aparatelor de zbor cu soluţii pentru tratare se raportează la categoria de lucrări cu pericol sporit. Personalul implicat în aceste lucrări trebuie să fie asigurat cu echipament special de protecţie individuală şi truse medicale, în conformitate cu normele de asigurare. 58. La efectuarea prin intermediul aviaţiei a tratărilor fitosanitare terenul de alimentare cu soluţii de lucru trebuie să se afle în vecinătatea pistei de decolare. Selectarea, pregătirea şi utilarea pistei de decolare se efectuează cu mijloacele gospodăriei agricole sau silvice, de comun acord cu conducătorul echipajului de zbor, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare ale Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. 59. Tratarea seminţelor şi a materialului săditor ale culturilor agricole, utilizarea momelilor toxice se efectuează în conformitate cu cerinţele stabilite în indicaţiile metodice de tratare a seminţelor şi a materialului săditor şi de instrucţiunile de utilizare a produselor respective pentru momelile toxice, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. 60. Lucrările de tratare a seminţelor şi de producere a momelilor toxice se efectuează în încăperi speciale (depozite, staţii specializate, laboratoare), înzestrate cu ventilatoare sau pe terenuri speciale. Produsele de uz fitosanitar pentru tratarea seminţelor trebuie să conţină coloranţi ce dau seminţelor tratate culoare avertizatoare. 61. Este strict interzisă utilizarea seminţelor tratate cu produse de uz fitosanitar în scopuri alimentare, furajere, spălarea, vînturarea, curăţarea acestora, precum şi amestecarea lor cu seminţe netratate, livrarea lor la punctele de recepţionare a grînelor sau comercializarea în oricare alt mod. 62. Lucrările de fumegare se consideră lucrări deosebit de periculoase şi se efectuează de către specialişti cu experienţă, pregătire şi autorizare sanitară specială pentru aceste lucrări. 63. Produsele alimentare supuse fumegării, destinate pentru consum, pot fi comercializate şi utilizate, fiind însoţite de Certificatul igienic privind conţinutul reziduurilor de fumiganţi, eliberat de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat, în baza rezultatelor încercărilor de laborator acreditat în domeniu şi în baza Certificatului privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, eliberat de inspectoratele de stat teritoriale de protecţie a plantelor. 64. Tratarea culturilor agricole pe sectoarele individuale se efectuează doar cu produsele de uz fitosanitar permise spre utilizare populaţiei (din grupele III şi IV de toxicitate), incluse în Registrul de stat, cu condiţia respectării obligatorii a cerinţelor de securitate, specificate în instrucţiunile de utilizare a produsului respectiv. 65. Producţia destinată pentru consum în stare proaspătă trebuie să fie însoţită de Certificat igienic, cu indicarea informaţiei privind tratarea cu produse de uz fitosanitar (denumirea preparatului, norma de consum, metoda şi termenul ultimului tratament, rezultatul analizelor reziduurilor de produsele de uz fitosanitar în producţia agricolă), eliberat de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat în baza Certificatului privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, eliberat de inspectoratele de stat teritoriale de protecţie a plantelor. 66. Asigurarea stării fitosanitare satisfăcătoare a spaţiilor verzi, fondului silvic, ariilor naturale protejate de stat se pune în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale şi Agenţiei pentru Silvicultură "Moldsilva". 67. Organizaţiile din subordinea Agenţiei pentru Silvicultură"Moldsilva", responsabile de efectuarea lucrărilor fitosanitare, de comun acord cu organele competente ale Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, asigură controlul selectiv şi supravegherea conţinutului remanenţelor de produse de uz fitosanitar în ciuperci, fructe şi pomuşoare din pădurile în care au fost aplicate produsele de uz fitosanitar. 68. La efectuarea lucrărilor cu fertilizanţi se respectă regulile sanitare generale de lucru prevăzute pentru substanţele toxice. 69. Persoanele care lucrează cu fertilizanţi lichizi trebuie să fie instruite şi echipate special, conform normelor în

ANEXA 2

Pagina 5 din 10

vigoare. 70. După finalizarea lucrărilor de încărcare-descărcare, transportare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, terenurile de tratare a seminţelor, precum şi de preparare a soluţiilor de lucru şi momelilor toxice, mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, echipamentele de protecţie individuală urmează a fi curăţate sau spălate minuţios, inactivate de resturile de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, iar soluţiile de lucru neutilizate, apele reziduale şi solul poluat urmează a fi supuse neutralizării, conform metodelor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în comun cu Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

VIII. Drepturi, obligaţii şi responsabilităţi 71. Cerinţele legale ale autorităţilor competente care exercită supravegherea şi controlul de stat asupra desfăşurării activităţilor cu produse de uz fitosanitar şi cu fertilizanţi sînt obligatorii pentru toate persoanele juridice, indiferent de tipul lor de proprietate şi subordine departamentală, precum şi pentru persoanele fizice. 72. Controlul şi supravegherea de stat asupra respectării legislaţiei fitosanitare şi actelor normative cu privire la gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, protecţia muncii, normele sanitare ce asigură excluderea acumulării acestora peste nivelul maxim admisibil în producţia agricolă, sol, apă, precum şi asupra realizării de către toţi beneficiarii a măsurilor de protecţie şi de prevenire a poluării mediului înconjurător cu produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, sînt efectuate de organele abilitate ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. 73. Autorităţile competente, responsabile de controlul şi supravegherea de stat, potrivit legislaţiei fitosanitare, în limitele atribuţiilor lor, au dreptul la: a) accesul liber în întreprinderi, instituţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi pentru exercitarea obligaţiilor funcţionale; b) controlul activităţilor de import, transportare, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; c) prelevarea, în modul stabilit, a mostrelor de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi pentru efectuarea investigaţiilor în vederea determinării calităţii lor; d) interzicerea importului, comercializării şi utilizării produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor ce nu corespund standardelor naţionale, reglementărilor fitosanitare şi altor acte tehnico-normative; e) obţinerea de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice şi juridice antrenate în activităţi cu produse de uz fitosanitar şi cu fertilizanţi a informaţiei statistice şi de altă natură necesară supravegherii şi controlului de stat în domeniu; f) aplicarea sancţiunilor administrative subiecţilor de drept vinovaţi de încălcarea legislaţiei cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 74. Agenţii economici care desfăşoară activităţi de import şi de comercializare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor poartă răspundere pentru calitatea produselor furnizate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi sînt obligaţi: a) să asigure colaboratorilor Camerei de Licenţiere, inspectoratelor de stat pentru protecţia plantelor, centrelor de medicină preventivă, agenţiilor teritoriale ecologice accesul liber la obiectele de păstrare, comercializare, transportare şi utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru exercitarea obligaţiunilor funcţionale şi să le prezinte, la solicitare, documentaţia necesară; b) să ţină evidenţa produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor importaţi şi comercializaţi în Registrul de evidenţă a importului, comercializării şi stocării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor. c) să prezinte Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor trimestrial, până la data de 5 a primei luni din trimestru, informaţia din Registrul de evidenţă despre importul, comercializarea şi stocarea produselor de uz fitosanitar, semnată de conducător; d) să introducă în ţară produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii numai prin punctele vamale stabilite; e) să nu importe produse de uz fitosanitar şi fertilizanţii, al căror termen de valabilitate va expira mai devreme de 1 an de la introducerea lor în ţară; f) să furnizeze organelor competente informaţiile referitoare la activităţile de import şi comercializare a produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, în termenele şi în condiţiile stabilite, cu respectarea prevederilor ce ţin de secretul comercial. 75. Producătorii agricoli care desfăşoară lucrări fitosanitare şi prestări de servicii în domeniul protecţiei plantelor sînt obligaţi: a) să ţină evidenţa utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor şi a termenelor de aplicare a acestora în Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, sigilat şi înregistrat la Inspectoratul de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor; b) să prezinte trimestrial, pînă la data de 25 a ultimei luni din trimestru, inspectoratelor de stat teritoriale pentru protecţia plantelor informaţia din Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; c) să prezinte colaboratorilor inspectoratelor de stat teritoriale pentru protecţia plantelor şi agenţiilor teritoriale ecologice, la solicitare, Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru control. 76. Conducătorul gospodăriei în cadrul căreia se efectuează lucrări cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi este obligat să organizeze instruirea personalului în problemele ce ţin de protecţia muncii, securitatea antiincendiară, acordarea primului ajutor medical în caz de intoxicare cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi, precum şi să asigure participanţii la aceste lucrări cu echipament de protecţie individuală. 77. Gospodăriile silvice sînt obligate să asigure paza şi controlul suprafeţelor tratate cu produse de uz fitosanitar sub aspectul respectării termenelor de efectuare a lucrărilor forestiere, odihnă a populaţiei, colectarea pomuşoarelor şi ciupercilor, păşunatul animalelor, cositul fînului, în corespundere cu cerinţele actelor normative în vigoare şi Registrul de stat. 78. În cazul apariţiei unor divergenţe privind calitatea serviciilor prestate, în domeniul protecţiei plantelor expertiza

ANEXA 2

Pagina 6 din 10

acestor servicii se realizează de către personalul de specialitate al inspectoratelor de stat teritoriale pentru protecţia plantelor şi altor organe competente. 79. Conform legislaţiei fitosanitare în vigoare, se interzice: a) importul şi comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor: • de către persoane fizice şi juridice care nu deţin licenţa respectivă; • în lipsa contractelor de vânzare-cumpărare, certificatelor de origine şi de calitate, eliberate de producătorul

produsului respectiv; b) achiziţionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor de la agenţii economici sau de la persoanele fizice care nu dispun de licenţa respectivă; c) reambalarea, inclusiv în cantităţi mici, a produselor de uz fitosanitar fără autorizaţia producătorului de produse de uz fitosanitar, a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale; d) tăinuirea sau denaturarea informaţiei despre produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi care prezintă pericol pentru om, animale şi mediu; e) utilizarea ambalajelor produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate; f) tratamentul cu produse toxice pentru albine în perioada înfloririi plantelor melifere, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, precum şi a celor ce se polenizează cu ajutorul albinelor; g) tratamentele cu produse de uz fitosanitar, care depăşesc termenul de pauză stabilit până la recoltare; h) comercializarea produselor agricole de către producătorii acestora în lipsa certificatului igienic, eliberat de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat; i) efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar interzise în zonele de protecţie a apelor, de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone protejate, stabilite de autorităţile competente; j) scurgerea pe sol sau în bazinele acvatice a soluţiilor de lucru de produse de uz fitosanitar rămase neutilizate, precum şi a apelor utilizate la spălarea mijloacelor de transport şi tehnice, echipamentelor speciale şi ambalajelor de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi; k) utilizarea oricărui produs de uz fitosanitar sau a fertilizantului în alte scopuri decât cele pentru care a fost înregistrat. 80. Laboratoarele toxicologice acreditate în domeniul activităţii de control al calităţii produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor sînt obligate să prezinte Inspectoratului de Stat Republican de Protecţie a Plantelor informaţia despre orice caz de depistare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor contrafăcuţi în termen de pînă la 2 zile de la efectuarea încercărilor de laborator. Mostrele de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi destinate investigaţiilor privind calitatea acestora se prezintă laboratoarelor toxicologice însoţite de documentaţia care confirmă provenienţa acestora. 81. Cheltuielile pentru transportarea, stocarea, dezactivarea şi lichidarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor contrafăcuţi şi celor cu termenul de valabilitate expirat sînt suportate de persoana fizică sau juridică culpabilă. 82. Persoanele fizice şi juridice culpabile de încălcarea prevederilor prezentului Regulament poartă răspundere administrativă sau penală, potrivit legislaţiei în vigoare.

Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la importul, comercializarea, stocarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor

Registrul de evidenţă a importului, comercializării şi stocării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor

Журнал учета ввоза, реализации и хранения средств фитосанитарного назначения и средств, повышающих плодородие почвы ------------------------------------------------------------------------------ Nr. |Denumi- | Denu- |Sold la| Cantitatea procurată |Canti-|Soldul la crt.|rea pro- | mirea |data de| |tatea | depozit |dusului |firmei |01.01. | Приобретенное количество |comer-|la finele | de uz |producă-|200... |-----------------------------|ciali-|fiecărui | fito- | toare |(tone) | În | Inclusiv: |zată |trimestru |sanitar, | | |total | В том числе |(tone)| (tone) |fertili- | | |(tone)|----------------------| | |zantului | | | |impor-|numărul|procu- | | | | | | |tată |şi data|rată | | | | | | |(tone)|decla- |de la | | | | | | | |raţiei |agenţii| |

ANEXA 2

Pagina 7 din 10

| | | | | |vamale |econo- | | | | | | | | |mici pe| | | | | | | | |terito-| | | | | | | | |riul | | | | | | | | |Repub- | | | | | | | | |licii | | | | | | | | |Moldova| | | | | | | | | | | N |Наимено- |Наимено-|Остаток|Всего |Импор-| Номер |Приобре|Реали-| Остаток п/п |вание | вание | на |(тонн)|тиро- | и дата|тено у |зован-|на складе |средств | фирмы |01.01. | |вано | тамо- |экономи|ное | на конец |фитосани-|произво-|200... | |(тонн)| женной|ческих |коли- | каждого |тарного |дителя |(тонн) | | | декла-|агентов|чество| квартала |назначе- | | | | | рации |на тер-|(тонн)| (тонн) |ния, | | | | | |ритории| | |средств | | | | | |Респуб-| | |повышаю- | | | | | |лики | | |щих пло- | | | | | |Молдова| | |дородие | | | | | | | | |почвы | | | | | | | | ----+---------+--------+-------+------+------+-------+-------+------+--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 ----+---------+--------+-------+------+------+-------+-------+------+--------- ____|_________|________|_______|______|______|_______|_______|______|__________ ____|_________|________|_______|______|______|_______|_______|______|__________ ____|_________|________|_______|______|______|_______|_______|______|__________ Data ______________ L.Ş Число М.Р. Numele şi prenumele conducătorului Semnătura __________________________________ ______________ Фамилия, имя руководителя Подпись Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la importul, comercializarea, stocarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor

ANEXA 2

Pagina 8 din 10

Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar

şi a fertilizanţilor

Журнал учета применения средств фитосанитарного назначения и средств, повышающих плодородие почвы __________________________________________ _______________________ (Denumirea deţinătorului de teren agricol) (Raionul, comuna, anul) (Наименование землепользователя) (Район, село, год) --------------------------------------------------------------------------------------- Cul-|Supra-|Faza |Data utilizării| Densitatea |Denu- |Norma de |Norma |Data |Semnă- tura|faţa |dezvol|produsului de | obiectului |mirea |consum al| de |recol-|tura |prelu-|tării |uz fitosanitar,| nociv |prepa-|produsu- |consum |tării |respon- |crată |cultu-|fertilizantului| |ratu- | lui |al so- | |sabilu- |(ha) |rii | | |lui |(1 kg/ha)|luţiei | |lui de | | | | | | |(l/ha) | |utili- | | | | | | | | |zarea | | | | | | | | |produ- | | | | | | | | |sului | | | | | | | | | | | | | | | | | | Куль|Пло- |Фаза |Дата использо- |Численность |Наиме-| Норма |Норма | Дата |Подпись тура|щадь |разви-|вания средств | вредного |нова- |расхода |расхода|уборки|ответ- |(га) |тия |фитосанитарного| объекта |ние |средства |рабочей|урожая|ствен- | |расте-|назначения, | |сред- |(л,кг/га)|жидкос-| |ного за | |ния |средств, повыша| |ства | | ти | |химиче- | | |ющих плодородие| | | |(л/га) | |скую | | |почвы | | | | | |обра- | | |---------------|------------| | | | |ботку | | |Început|Sfîrşit|Pînă |După | | | | | | | | | | la |tra- | | | | | | | |Начало | Конец |trata-|ta- | | | | | | | | | |ment |ment | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |До |После| | | |

ANEXA 2

Pagina 9 din 10

| | | | | |обра- |обра-| | | | | | | | | |ботки |ботки| | | | | ----+------+------+-------+-------+------+-----+------+---------+-------+------+------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 ----+------+------+-------+-------+------+-----+------+---------+-------+------+------- ____|______|______|_______|_______|______|_____|______|_________|_______|______|_______ ____|______|______|_______|_______|______|_____|______|_________|_______|______|_______ ____|______|______|_______|_______|______|_____|______|_________|_______|______|_______ ____|______|______|_______|_______|______|_____|______|_________|_______|______|_______ Data ______________ L.Ş Число М.Р. Numele şi prenumele conducătorului Semnătura __________________________________ ______________ Фамилия, имя руководителя Подпись

ANEXA 2

Pagina 10 din 10

Anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor MINISTERUL AGRICULTURII МИНИСТЕРСТВО СЕЛЬСКОГО ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE ХОЗЯЙСТВА И ПИЩЕВОЙ AL REPUBLICII MOLDOVA ПРОМЫШЛЕННОСТИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА INSPECTORATUL DE STAT РЕСПУБЛИКАНСКИЙ REPUBLICAN PENTRU ГОСУДАРСТВЕННЫЙ PROTECŢIA PLANTELOR ИНСПЕКТОРАТ ПО ЗАЩИТЕ РАСТЕНИЙ CERTIFICATUL nr._____ рrivind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor СЕРТИФИКАТ N ______ о соблюдении регламентов применения средств фитосанитарного назначения и средств, повышающих плодородие почвы În_____________________________________________________________________ В (gospodăria, raionul) (хозяйство, район) _______________________________________________________________________ (cultura, suprafaţa, brigada) (культура, площадь, бригада) la utilizarea__________________________________________________________ при использовании (denumirea şi norma de consum al produselor _______________________________________________________________________ utilizate, data ultimei tratări) _______________________________________________________________________ (наименование и дозы применяемых препаратов, дата последней обработки) regulile stabilite sînt respectate установленные регламенты соблюдены __________________________________ (data eliberării) (дата выдачи) L.Ş. М.П. Şef al Inspectoratului de Stat Raional pentru Protecţia Plantelor (semnătura) (numele) Начальник Государственного районного инспектората по защите растений (подпись) (Ф.И.О)

ANEXA 3

Laboratoare de încercări acreditate în Republica Moldova conform ISO/CEI 17025, EN 45001

Denumirea laboratorului,

informaţii de contact Valabilitatea şi Standardul

implementat Domeniul de acreditare

PRODUSE AGROALIMENTARE 1 Laboratorul de încercări a produselor alimentare al INSM MD 2039, mun. Chişinău, str. E. Coca, 28 Nina Formuzachi tel. 74 85 11, fax 75 05 81

Reacreditat SA MD CAECP LÎ

01 001 05.09.03 – 05.09.08

ISO/CEI 17025

Produse alimentare şi agricole

2 Laboratorul de încercări a produselor alimentare CSM Bălţi MD 3100, mun. Bălţi, str. Păcii, 38 T. Borş tel. 0 231 2 01 54

Reacreditat SA MD CAECP LÎ

01 005 19.04.04 – 19.04.07

ISO/CEI 17025


3 Laboratorul de încercări de spectroscopie atomică al CMA AŞ RM (ILAS) MD 2028, mun. Chişinău, str. Academiei, 3/2 L. Marcoci tel. 73 99 77

Reacreditat SNC RM MD CNOO

41 0006 09.11.2000 – 09.11.2005

EN 45001

Produse alimentare, metale, aliaje, ape minerale, ape reziduale

4 Laboratorul Verificarea calităţii al Institutului Naţional al Viei şi Vinului MD 2070, mun. Chişinău str. Vierul, 59 E. Scorbanov tel. 28 50 16 fax 56 04 82

SNC RM MD CN00 41 0007

18.02.03 – 18.02.06 EN 45001

Vinuri de struguri şi vinuri materie primă de struguri, vinuri şi vinuri materie primă de mere, mere şi struguri etc.

5 Laboratorul de încercări al Centrului de Verificare a Calităţii Materiei Prime şi Producţiei Vinicole MD 2009, mun. Chişinău, str. Kogălniceanu, 63 S. Luchina tel. 24 27 65, 24 55 01


41 0009 20.02.2004...20.02.2007

ISO/CEI 17025

Materie primă, produse ale industriei vinului, rachiului, lichiorului şi alcoolului, apă potabilă

6 Laboratorul de încercări al Centrului de Standardizare şi Experimentare a Calităţii Producţiei de Conserve MD 2023, mun. Chişinău, str. Uzinelor, 19 L. Berezina tel. 47 13 70


41 0011 22.07.03 – 22.07.08

ISO/CEI 17025

Produse ale industriei de conserve şi produse agricole, muştar alimentar, hrean de masă, maioneză, oţet, sos de soia

7 Laboratorul de încercări al Filialei Nr. 1 al Centrului de Medicină Preventivă, Formaţia Administrativă Teritorială Găgăuzia (Găgăuz Eri) MD 6100, or. Ceadîr – Lunga, str. Miciurin, 2a I. Hasta tel. 0 261 2 39 82

Reacreditat SAMD CAECP LÎ

41 0052 01.04.2005-01.04.2008

ISO/CEI 17025


8 Centrul de încercări al Centrului Naţional Ştiinţifico – Practic de Medicină Preventivă MD 2028, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 67a V. Calmîc tel. 72 96 33, 72 96 47

SNC MD CNOO 41 0078

07.10.03 – 07.10.06 ISO/CEI 17025

Produse alimentare şi agricole, articole industriale, tehnică agricolă, apă potabilă, obiecte de cercetare, atestarea locurilor de muncă, preparate medico-biologice, obiecte din farmacii şi staţionare, plante medicinale

9 Laboratorul de încercări a calităţii produselor alimentare şi agricole, CSM Cahul filiala INSM MD 3900, mun. Cahul, str. V. Alecsandri, 102 N. Lesnic tel. 0 239 2 39 07

SA MD CAECĂ LÎ 01 090

29.12.2004-29.12.2007 ISO/CEI 17025

Produsele culturii plantelor, agriculturii şi a produselor forestiere, produsele industriei vinului, cereale şi produsele prelucrării, produse de mo-rărit, paste făinoase, produse de panificaţie, oleaginoase, uleiuri vegetale, bere şi băuturi nealcoolice

10 Laboratorul de expertiză genetică al INSM MD 2039, mun. Chişinău, str. Coca, 28 D. Velixar tel. 74 85 88

SNC MD CNOO 41 0134

24.09.01 – 24.09.04 ISO/CEI 17025

Produse alimentare şi cosmetice

11 Laboratorul de încercări al Institutului de cercetări ştiinţifice pentru porumb şi sorg

SNC MD CNOO 42 0172

Seminţe de porumb, ulei de rapiţă, furaje concentrate şi combinate, silos de porumb

Pagina 1 din 3

ANEXA 3

MD 4834, jud. Chişinău com. Paşcani Rotari tel. 24 55 71, 0 248 6 34 81 fax. 24 10 07

12.12.03 – 12.12.06 EN 45001

şi sorg, masa verde a culturilor de sorg, legume, cartofi de consum, cartofi de sămânţă, material iniţial devirusat

APĂ POTABILĂ, APELE DE SUPRAFAŢĂ PENTRU IRIGARE

12 Laboratorul de încercări al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei” MD 2068, mun. Chişinău, str. M. Costin, 7V. Podubnîi tel. 43 89 24

SNC MD CNOO 41 0012

22.06.01 – 22.06.04 EN 45001

Apă potabilă, apele de suprafaţă pentru irigare, apă minerală de masă, profilactică

13 Laboratorul de încercări Staţia de Epurare a SA “Apă – Canal, Chişinău” MD 2002, or. Chişinău, str. Calea Basarabiei, 100 Iu. Tătaru tel. 47 27 42

SNC RM MD CNOO 42 0091

12.12.03 -12.12.06 EN 45001

Apele reziduale, menajere şi industriale

14 Laboratorul Central de control a calităţii apei potabile al SA “Apă – Canal, Chişinău” MD 2045, mun. Chişinău, str. Studenţilor, 14 T. Ceban tel. 48 98 32 fax. 22 23 49

SNC RM MD CNOO 42 0108

01.04.05-01.04.08 ISO/CEI 17025

Apă potabilă, tehnică nistreană şi arteziană

15 Laboratorul central de încercări al Inspectoratului Ecologic de Stat MD 2028, mun. Chişinău, str . Gh. Tudor, 3 Gh. Copacinschi tel. 28 15 77

SNC MD CNOO 41 0130

03.09.01 – 03.09.04 EN45001

Ape menajere şi terestre, sol, aer şi amestec de gaze nocive, benzină, gazele de eşapament ale automobilelor

16 Laboratorul de încercări al Agenţiei Teritoriale Ecologice Bălţi MD 3100, or. Bălţi, str. B. Glavan, 5 E. Scurtu tel. 0 231 3 33 87

SNC MD CNOO 41 0131

03.09.01 – 03.09.04 EN45001

Ape menajere şi terestre, sol, aer şi amestec de gaze nocive

17 Laboratorul de încercări al Agenţiei Teritoriale Ecologice Edineţ MD 7106, jud. Edineţ, or. Otaci, str. Uzinelor, 6 V. Şamrai tel. 0 271 2 31 75

SNC MD CNOO 41 0132

04.09.01 – 04.09.04

Ape menajere şi terestre

18 Laboratorul de încercări al Agenţiei Teritoriale Ecologice Cahul MD 3902, jud. Cahul, mun. Cahul, şos. Griviţei, 26 Nuraeva Dina tel. 0 239 2 08 31

SNC MD CNOO 41 0135

01.10.01 – 01.10.04 EN 45001

Ape menajere şi terestre, sol, gazele de eşapament ale automobilelor

19 Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale “Apă – Canal” din Ungheni MD 3600, or. Ungheni, str. Naţională, 2 T. Luţencotel. 0 236 2 34 06

SNC MD CNOO 42 0139

02.10.01 – 02.10.04 EN 45001

Apă potabilă, reziduală

20 Laboratorul de încercări al Agenţiei Teritoriale Ecologice Ungheni MD 3600, jud. Ungheni, or. Ungheni, str. Alexandru cel Bun, 42 V. Mutu tel. 0 236 2 35 67

SNC MD CNOO 41 0141

02.10.01 – 02.10.04 EN 45001

Ape menajere şi terestre, gazele de eşapament ale automobilelor

21 Laboratorul de încercări al Agenţiei Teritoriale Ecologice Tighina MD 3400, mun. Căuşeni, str. Tighina Gr. Pohilenco tel. 0 243 2 37 67fax. 2 25 34

SNC MD CNOO 41 0142

03.10.01 – 03.10.04 EN 45001

Ape menajere şi terestre, gazele de eşapament ale auto-mobilelor, produse agricole, cereale, nutreţuri, miere naturală

22 Laboratorul de încercări al S.A. “Apă–Canal Chişinău” MD 2005, mun. Chişinău, str. Albişoara, 38 N. Ghirghilijiinic tel. 25 68 80, 25 67 16 fax 22 23 49

SNC MD CNOO 41 0171

02.06.2003-02.06.2006 EN 45001

Apă uzată, apă epurată, apă de suprafaţă

Pagina 2 din 3

ANEXA 3

SOLURI 23 Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo” MD 2043, mun. Chişinău str. Grenoble, 259 G. Gîlcă tel. 76 68 55 fax 77 36 36

SNARM CAA LÎ 01.0016

31.07.02 – 31.07.05 EN 45001

Sol, apă de suprafaţă, aer, precipitaţii

24 Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi Prospecţiuni Chimice de la Nord MD 3100, mun. Bălţi, str. P. Boţu, 83 Dolico Galina tel. 0 231 3 21 88, 3 00 29


41 0017 30.12.03 – 30.12.06

ISO/CEI 17025

Soluri, îngrăşăminte minerale, cereale, leguminoase, nutreţuri, tutun, fructe, legume, ulei de răsărită, zahăr, lapte şi produse lactate, pâine şi produse de panificaţie, produse din carne şi conserve

25 Laboratorul de testare a solului al SA “Tera – Serv” MD 4626, jud. Edineţ or. Cupcini, str. Chişinăului, 1 V. Botnari tel 0 246 2 42 24

SNC MD CNOO 42 0109

11.01.01- 11.01.04 EN 45001

Soluri, produsele viilor şi livezilor, mere

26 Laboratorul de testare a solului al Centrului de Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru” MD 3050, jud. Soroca, s. Voloviţa E. Mărgineanu tel. 0 230 2 34 44

SNC MD CNOO 42 0125

01.08.01 – 01.08.04 EN 45001

Sol, apa potabilă, produse agricole

PRODUSE DE UZ FITOSANITAR ŞI FERTILIZATORI

27 Laboratorul de încercări “Atestarea şi controlul calităţii pesticidelor” al Centrului de Stat pentru Atestarea şi Omologarea produselor de uz fitosanitar şi a Fertilizanţilor MD 2032, mun. Chişinău, str. Sarmizegetusa, 16a L. Sireţanu . tel. 78 50 02, 55 14 79 fax. 78 50 30

SNC MD CNOO 41 0179

25.07.03 – 25.07.06 ISO/CEI 17025

Insecticide şi acaricide, fungicide, erbicide

28 Laboratorul de încercări „Agrochim” al Centrului ştiinţific de producţie pentru deservirea agrochimică MD 2005, mun. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6 S. Nedealcov tel. 24 32 18

Reacreditat SNC MD CNOO

41 0034 29.03.02 – 29.03.05

ISO/CEI 17025

Soluri, produse agricole, pesticide, îngrăşăminte minerale, materiale forestiere, semifabricate şi articole din lemn, materiale şi articole de construcţie, metal uzat, încăperile locative şi de producere

29 Laboratorul Central de control toxicologic, al Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor MD 2003, mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 77A. Gaibu tel. 58 44 93

SNC MD CNOO 41 0077

14.04.03 – 14.04.06 EN 45001

Preparate chimice: acaricide, insecticide, fungicide, erbicide

30 Agenţia Naţională pentru Supraveghere Tehnică MD 2004, mun. Chişinău, str. Lazo, 48 N. Şuprovici tel. 20 81 51, 20 81 79, 20 81 78 fax. 21 06 39

Reacreditat SNC MD CN00

31 CP 15 04.09.01 - 04.09.04

EN 45001

Produse chimice, îngrăşăminte minerale, mijloace chimice de protecţie a plantelor

Pagina 3 din 3

ANEXA 4 LIST OF PESTICIDES BANNED IN THE EU

Council Directive 79/117/EEC dated 21 December 1978 prohibits the placing on the market and the use of plant protection products containing certain active substances which, even if applied in an approved manner, could give rise to harmful effects on human health or the environment.

Mercury Compounds

Active Substance Effective Date Of Ban Mercuric oxide (mercury oxide) 1992

Mercurous chloride (calomel) 1992

Other inorganic mercury compounds 1981

Alkyl mercury compounds 1991

Alkoxyalkyl and aryl mercury compounds 1992

Persistent Organo-chlorine Compounds

Active Substance Effective Date Of Ban Aldrin 1991

Chlordane 1981

Dieldrin 1981

DDT 1986

Endrin 1991

HCH containing less than 99% of gamma isomer 1981

Heptachlor 1984

Camphechlor 1984

Hexachlorobenzene 1981

Other Compounds

Active Substance Effective Date Of Ban Ethylene oxide 1991

Nitrofen 1988

1,2 Dibromoethane (Ethylene dibromide) 1988

1,2 Dichloroethane (Ethylene dichloride) 1989

Dinoseb, its acetate and salts 1991

Binapacryl 1991

Captafol 1991

Dicofol containing less than 78% of pp1 – dicofol or more than 1g/kg DDT and DDT related compounds

1991

(a) Maleic hydrazide and its salts, other than its choline, potassium and sodium salts 1991

(b) Choline, potassium and sodium salts of maleic hydrazide containing more than 1mg/kg of free hydrazine expressed on the basis of the acid equivalent

1991

Quintozene containing more than 1g/kg of HCB or more than 10g/kg pentachlorobenzene 1991

EUREPGAP GUIDELINE

MRL AND CPP INFORMATION SOURCES

ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 1 of 10

EUREPGAP_GL-INFOSOURCES_FP_V1-5Feb05.doc ©Copyright: EUREPGAP c/o FoodPLUS GmbH,

Spichernstr. 55, D-50672 Köln (Cologne); Germany Tel: +49-221-57993-25; Fax: +49-221-57993-56 http://www.eurep.org

Updated: 28 February 2005

Updates from last version in red text

Anexa 5 este disponibila numai in limba Engleza. ANEXA 5

vbivol

Note

None set by vbivol

vbivol

Note

Accepted set by vbivol

vbivol

Note

None set by vbivol

vbivol

Note

Marked set by vbivol

vbivol

Text Box

Instructiuni de printare: In meniul de sus, tastati "FILE", apoi tastati "PRINT SETUP". In meniul "PAPER SIZE" selectati formatul A4. Apoi tastati "OK". Pentru a imprima, tastati iconita "PRINT", sau, in meniul "FILE", selectati si tastati "PRINT", si "OK".

GUIDELINE

CPP, MRL & WATER INFORMATION SOURCES

ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 2 of 10



CONTENTS Page Nº

1. Specific Information sources on EUREPGAP Requirements............................. 3

2. General Information Sources for EUREPGAP participants................................ 4

3. Lists of crop protection products registered/authorised in the different EU countries, updated by ECPA December 2004:..................................................... 6

4. Lists of Maximum Residue Levels (MRLs) in different countries updated by ECPA December 2004: ........................................................................... 9

Note: EUREPGAP does not take responsibility for the content or accuracy of any of the web-page links mentioned in this document. Readers are reminded that international regulations and MRLs frequently change and may result in outdated information in the databases mentioned. The information herein is only intended to be an initial reference and that there is no assurance that the reference material is error free. EUREPGAP is not liable for any damages, in whole or in part, caused by or arising in any way from use of this document. It is important that information obtained from the links in this document be verified with knowledgeable parties in the country of interest prior to sale or shipment of exports.


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 3 of 10



1. Specific Information sources on EUREPGAP Requirements

1.1 Traceability

• On the 28th of January 2002 the European Parliament and the Council adopted Regulation (EC)178/2002 laying down the General Principles and requirements of Food Law and became obligatory from 1 January 2005.

• Article 18 of the General Food Law (http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2002/l_031/l_03120020201en00010024.pdf) deals with Traceability and requires that “2. Food and feed business operators shall be able to identify any person from whom they have been supplied with a food,…” and “3. Food and feed business operators shall have in place systems and procedures to identify the other businesses to which their products have been supplied…”

• A guideline for the interpretation and application of the relevant sections in this legislation has been prepared by the EU and can be found at http://europa.eu.int/comm/food/food/foodlaw/guidance/guidance_rev_7_en.pdf

• Applicable control point in EurepGAP CPCC: 1, Major Must

1.2 Water Quality WHO parameters

• For water quality parameters mentioned in point 7.3.1 on waste-water re-use for irrigation purposes, see table 3 on page 39 of the WHO document Health Guidelines for the Use of Waste water in Agriculture and Aquaculture, which can be found at: http://whqlibdoc.who.int/trs/WHO_TRS_778.pdf. A new edition of “Guidelines for the safe use of wastewater and excreta in agriculture and aquaculture, 2nd edition, Vol. 1 and 2” is also in preparation by the WHO.

• For point 10.2.1 on parameters for potable water to be used for post harvest washing of produce, volume 2 of the WHO Guidelines for Drinking Water Quality should be referred to, which can be found at: http://www.who.int/water_sanitation_health/dwq/guidelines/en/

1.3 EU Banned Products

• For products banned in the EU (click on the little green triangle, html): http://europa.eu.int/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexapi!prod!CELEXnumdoc&lg=en&numdoc=31979L0117&model=guicheti.

• For products banned in the UK, see http://www.pesticides.gov.uk/approvals.asp?id55 • Applicable Control Point in EUREPGAP CPCC: 8.2.5, Major Must.

1.4 MRLs

1.4.1 EU MRLs

• For MRLs at EU level, plus other information: http://europa.eu.int/comm/food/plant/protection/pesticides/index_en.htm. This website also has an online link to the most recent legislation regarding MRLs.

• Applicable Control Point in EUREPGAP CPCC: 8.7.2, Major Must.

1.4.2 EU member Country MRLs

• Each country in the EU also has some non-approved crop protection products, and therefore each country must be checked (the approval at EU level of an MRL or chemical product does not necessarily mean that there is approval of that product for each individual country, although this is currently being harmonised) - please check the links at the end of this document to know whom to contact regarding MRLs and Import tolerance levels in particular countries.


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 4 of 10



• For more information on Council Directive 91/414/EEC that states that only active substances that are included in a positive EU list can be used: http://europa.eu.int/comm/food/plant/protection/index_en.htm and also at http://www.pesticides.gov.uk/approvals.asp?id623

• Applicable Control Point in EUREPGAP CPCC: 8.7.2, Major Must.

1.4.3 MRLs outside EU

• Where no legislation exists regarding a particular crop protection product and/or crop in the country of destination (the latter may happen where the crop Protection Product is simply left out of the MRL list of the country of destination, because that product for that crop is not used in that country, perhaps due to climate restrictions) reference must be made to the FAO Codex list, which can be found at: http://apps.fao.org/CodexSystem/pestdes/pest_q-e.htm (these are indicative but not statutory), or to the EU import tolerance level set if the country of destination is within the EU.

1.5 Legislation ruling the use of Crop Protection Products:

• Legislation in the country of production must be complied with, in particular regarding following of label instructions, harvest intervals, dosage etc. A list of country agencies responsible for Crop Protection Chemical legislation is available at http://www.fao.org/pic/DNA.htm

• Applicable Control Point in EUREPGAP CPCC: 8.2.2 (Major Musts). Related Control Points: 8.2.1, 8.2.5, 8.3.4, 8.3.10, 8.7.1, (Major Musts); and 8.1.3, 8.2.3 8.2.4, 8.2.8, (Minor Musts).

• Interested persons are also encouraged to contact the respective Crop Protection Product Manufacturer to find out the legal status regarding usage, harvest interval and MRLs of the product both in the country of use and the country of destination. Links can be found either at the European Crop Protection Association (at EU level) http://www.ecpa.be)., or at the World Crop Protection Manufacturer’s Association site, at http://www.croplife.org.

• Please see Annex 2 of the CPCC document for what to do when a country has no Crop Protection Product Registration Scheme

• Applicable Control Point in EUREPGAP CPCC: 8.2.2, Annex 2 and the FAO International Code of Conduct on the Distribution and Use of Pesticides (http://www.fao.org/WAICENT/FAOINFO/AGRICULT/AGP/AGPP/Pesticid/Code/PM_Code.htm).

2. General Information Sources for EUREPGAP participants

2.1 General and Product Specific EU legislation covering fresh produce

• http://www.freshquality.org/english/home.asp

2.2 PIP (Pesticides Initiative Program)

• http://www.coleacp.org/fo_internet/en/pesticides/programme/index.html

2.3 New Zealand Pesticide Residue Standards

• http://www.nzfsa.govt.nz/plant/subject/horticulture/residues/#MRL%20Database Contains links to different databases internationally, very complete.

2.4 Foreign Agricultural Service USDA online

• For USA and worldwide MRL tolerances http://www.fas.usda.gov/htp/MRL.htm and also http://www.epa.gov/pesticides/food/viewtols.htm

2.5 UK Pesticide Safety Directorate

• Pesticide Safety Directorate UK: http://www.pesticides.gov.uk/legislation/MRL_Legislation/MRL_legislation_new.htm

2.6 March 03 EU MRL regulation proposal


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 5 of 10



• http://europa.eu.int/eur-lex/en/com/pdf/2003/com2003_0117en01.pdf

2.7 Other resources

• University of Bristol, huge number of links to Pesticide Manufacturers, data sheets and search lists: http://www.chm.bris.ac.uk/safety/msds.htm

• DG Health and Consumer Protection: http://www.europa.eu.int/comm/food/index_en.htm • DG Environment: http://europa.eu.int/comm/environment/ppps/home.htm • DG Sanco : http://www.europa.eu.int/comm/food/fs/ph_ps/pest/index_en.htm

2.8 List of Other Related Internet sites for pesticides

• http://europa.eu.int/comm/food/plant/protection/evaluation/state_work_en3.pdf • OECD: http://www.oecd.org • USEPA: http://www.epa.gov/ • EPPO: http://eppo.org/ • CIPAC: http://www.cipac.org • FAO/JMPR: http://www.fao.org/ag/agp/agpp/pesticid/jmpr/pm_jmpr.htm • Codex Alimentarius Commission: http://www.codexalimentarius.net/index_en.stm • WTO/SPS: http://www.wto.org/english/tratop_e/sps_e/sps_e.htm • WTO/TBT: http://www.wto.org/english/tratop_e/tbt_e/tbt_e.htm • IPPC: http://www.fao.org/waicent/faoinfo/agricult/agp/agpp/pq/default.htm • DG ENV (biocides): http://europa.eu.int/comm/environment/biocides/index.htm • ECB: http://ecb.jrc.it/ • A list of contact points for 91/414/EEC and residue legislation is available at:

http://europa.eu.int/comm/food/plant/protection/evaluation/contact_12-04_en.pdf


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 6 of 10



3. Lists of crop protection products registered/authorised in the different EU countries, updated by ECPA December 2004:

Country Website Remarks Germany

http://www.bvl.bund.de/pflanzenschutz/psmdbstart.htm

The BVL has a detailed database of CPPs authorised for Germany. Contact: Dr. Gerhard Joermann Bundesamt für Verbraucherschutz und Lebensmittelsicherheit Dienststelle Braunschweig Messeweg 11/12 D-38104 Braunschweig Tel (0531) 299-3602 Fax (0531) 299-3005 E-Mail [email protected]

UK http://www.pesticides.gov.uk/psd_databases.asp Other data base in UK: http://liaison.csl.gov.uk

UK Regulatory Authority - Home Page of the UK’s Pesticides Safety Directorate Telephone: 01904 455775 FAX: 01904 455733 Postal address PSD, Mallard House, Kings Pool, York, YO1 7PX, UK E-mail General Information: [email protected] Webmaster: [email protected]

Denmark http://www.mst.dk/Bekaemp/default.htm Ministry of the Environment. Website in Danish and some parts in English. See site map to find pesticide info and go to ‘register of approved pesticides’ to find search engine by product.

Sweden http://www.kemi.se/bkmregoff/default.cfm http://www.kemi.se/templates/Page____1374.aspx

It is a search-site, in Swedish (help in English)

Netherlands

http://www.ctb-wageningen.nl http://library.wur.nl/gbk/

Board for the Admission of Pesticides (CTB) Search page Pesticides Database CTB. On this site you can find a list of all registered products/compounds in NL. When you search for MRL, you arrive also at the website on the MRL per product/compound.

Ireland www.pcs.agriculture.gov.ie Comprehensive database may be searched by numerous parameters

Austria http://www.ages.at Austrian Agency for Health and Food Safety

Belgium http://fytoweb.fgov.be Ministry of Agriculture website is both in French and Dutch.

Portugal http://www.dgpc.min-agricultura.pt http://www.dgpc.min-agricultura.pt/mapa_do_site.htm

Ministry of Agriculture website. Look at : " Produtos Fitossanidade"


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 7 of 10



Country Website Remarks Italy http://www.ministerosalute.it/alimenti/sicurezz

a/sicurezza.jsp

Ministry of Agriculture website. Click the section "approfondimenti", then click the section "Prodotti fitosanitari" for registered CPPs. In this section you can find: legislation; fees; procedures; database on PPPs registered/authorised; database on MRLs (control and legislation).

France

EPHY http://e-phy.agriculture.gouv.fr INRA http://www.inra.fr/agritox

Ministry of agriculture site where active ingredients, commercial formulations, uses and companies are listed INRA (National Agronomical Research Institute) site where active ingredients are listed and where toxicological and ecotoxicological data are given. MRLs information are available on this website.

Greece

http://www.minagric.gr/en/2.2.5.12.html

Ministry of Rural Development and Food website. The link is new, in English, self updated periodically Further information: Hellenic Ministry of Rural Development and Food Directorate of Plant Production Division of Plant Protection Department of Pesticides Registration Syggrou street 150 101 64 Athens 176 71 tel:+30 1 921 2144, +30 1 921 2124 fax:+30 1 9212090

Finland

http://www.kttk.fi/2003/kso/torjunta_aineet.htm

Web site of: Plant Protection Inspection Centre (PPIC) Finland. Home page of the Pesticides Unit of the PPIC. To get to the product register, choose "torjunta-aineluettelo" (it means: list of pesticides) The site contains information on: registration holder, approved range of use, use restrictions etc. It is in Finnish, except for the list of AI’s.

Spain

http://www.mapya.es/agricultura/pags/fitos/registro/lmrs/principal_lmrs2.htm

Ministry of Agriculture, Fisheries and Food home page. SGMPA: Spanish Regulatory authority. Postal address: Avda. Ciudad de Barcelona, 118. 28007. Madrid. Phone: 34-91 3478291. E-mail: [email protected]

Croatia http://www.nn.hr Registered PPPs in Narodne novine Nr. 89 from 30.06.2004 MRLs in Narodne novine Nr. 45 from 01.04.1998

Czech Republiceh

http://www.srs.cz http://tesnov.srs.cz

Website of State Phytosanitary Administration of the Czech Republic


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 8 of 10



Country Website Remarks

Hungary http://www.ontsz.hu/engedelyezes/nyitolap.html Website with information on registered CPPs and MRLs. The information is only available in Hungarian.

Lithuania Lithuania Lithuania

Product list for professional use: www.vaat.idamas.lt/?1676002721 Product list for individual use: http://www.vaat.idamas.lt/popup2.php?item_id=176

Luxembourg http://www.etat.lu/tapes An official site of the Luxembourg government in French and German with all CPP listings.

Norway

http://www.mattilsynet.no/portal/page?_pageid=34,33401&_dad=portal92&_schema=PORTAL92

.

Poland

http://www.minrol.gov.pl/

In Poland updated list of registered CPP and all labels are at Ministry of Agricultural website. (Chose): informacje branzowe > (then chose) produkcja rolnicza > (then chose) ochrona roslin > (then chose) rejestr srodkow (list of products) (or chose) Etykiety-Instrukcje stosowania (Labels)

Slovakia Slovakia

http://www.mpsr.sk/slovak/menu/vestniky_2004/vest10_1_2004.pdf Main parts are in: http://www.mpsr.sk/slovak/menu/vestniky_2004/10_10.pdfhttp://www.mpsr.sk/slovak/menu/vestniky_2004/10_11.pdf http://www.mpsr.sk/slovak/menu/vestniky_2004/10_12.pdf

WEB page of The Ministry of Agriculture.

Slovenia Slovenia Slovenia

http://www.fito-info.bf.uni-lj.si/ffs/reg/Index.htm

The website does not yet include the MRL data. MRLs data may be available in approximately 6 month/

Switzerland Switzerland Switzerland

http://www.blw.admin.ch/pflanzenschutzverz/pb_home_d.html (in German) http://www.blw.admin.ch/pflanzenschutzverz/pb_home_f.html (in French)

Swiss Federal Office for Agriculture website. Status: 13 September 2004,( updated regularly)

Turkey Registered products: no website.

Zimid makes own Excel sheet list updated every three months. See: Attach 2.

��

Cyprus Cyprus Cyprus

No website.

Parliament has just voted the harmonization with the EU legislation. The full data is not available at this stage.

Estonia http://www.agri.ee http://www.plant.agri.ee

The website is also available in English


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 9 of 10



4. Lists of Maximum Residue Levels (MRLs) in different countries updated by ECPA December 2004:

Country MRL Website Austria

Austrian MRLs see file Attach 3.

��

Belgium

http://fytoweb.fgov.be

Croatia

http://www.nn.hr NN 46/1994, NN 45/1998, NN 11/2001 and 39/2003

Cyprus

No website. Parliament has just voted the harmonization with the EU legislation. The full data is not available at this stage.

Czech Republic

http://www.mvcr.cz/index.html It is necessary to click on $ icon and open part 161 under which the regulation 465/2002 from 12.11.2002 can be found.

Denmark

http://www.retsinfo.dk/_GETDOC_/ACCN/B20030018405-REGL Information on MRLs is published in the annexes to the regulation on pesticides residues in food and feed (N° 184 of March 20th 2003), which can be found in the mentioned link. The text is only available in Danish and the search string will only work until the Regulation gets amended, which will change the document ID http://www.fdir.dk

Finland

The organisation handling MRL-issues in Finland is the Ministry of Trade and Industry (Kauppa- ja teollisuusministeriö). The "tolerances" by foodstuff and a.i (e.g. glyphosate in wheat grain) are published as printed matter only. The contact person regarding residues of pesticides in food is Mr. Vesa Tuomaala. http://www.ktm.fi/

France

http://www.inra.fr/agritox

Germany

http://www.bvl.bund.de/pflanzenschutz/RueckstHM.htm http://verbraucherministerium.de/verbraucher/lebensm-rueckstaende/index.htm


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 10 of 10



Country MRL Website Greece

http://www.minagric.gr/en/2.2.5.12.html Website of the Greek Ministry of Agriculture. This only has some info on legislation of MRLs, no separate website on MRLs exists to date.

Hungary

Some information about Hungarian CPPs MRL are on the above website. To note, amendment of ministerial order related to CPPs MRL is in progress.

Ireland

http://www.pcs.agriculture.gov.ie/ The PCS use the harmonised EU MRLs as per DG Sanco

Italy General on MRLs. http://www.ministerosalute.it/alimenti/sicurezza/sicurezza.jsp Click the section "approfondimenti", then click the section "Prodotti fitosanitari" ,CPPS. In this section you can find: database on MRLs (control and legislation). Direct list link: http://www.ministerosalute.it/linksanita/alimvet/alimnut/fitosanitari/pubblicazioni/pdf/all2.pdf

Lithuania

This document is on Lithuanian Seimas (Lt Parliament) website: http://www3.lrs.lt/cgi-bin/preps2?Condition1=163655&Condition2= Hygiene Norm 54 for MRL’s was established in 2001. By words of Director Deputy doctor Kranauskas, Lithuanian Public Nutrition Centre, responsible for transposition, is among the leaders. The last MRL’s should be included in HN54 at the end of this year.

Luxembourg http://www.etat.lu/tapes Official site of the Luxembourg government in French and German with MRLs listed by crop, active ingredient or both.

Netherlands

http://www.rikilt.wageningen-ur.nl/vws/index.html

Norway

http://www.landbrukstilsynet.no/plantevernmidler/godk.cfm Landbrukstilsynet is also handling/ setting MRL’s, but no values are on their website.

Poland Regarding cp product MRLs, the order of Minister of Health contains all basic information on MRLs – See: Attach 4 ( Polish) and Attach 5 ( English)

��

��

Portugal http://www.dgpc.min-agricultura.pt/fitofarmaceuticos/Residuos/LMR/LMR.htm

Slovakia http://www.uksup-sk/

Website address of ÚKSÚP, which is the competent authority for CPPs approval and MRLs though no details of MRLs are on the site.

Slovenia

No separate website for MRLs.

Sweden No info on MRLs. Turkey

No websites.


GUIDELINE


ENGLISH VERSION

Code Ref: MRL 1.5GL

Version: 1.5-Feb05

Page: 11 of 10



Country MRL Website Spain

http://www.mapya.es/agricultura/pags/fitos/registro/lmrs/principal_lmrs2.htm Ministry of Agricultures website on MRLs – updated 22/7/2003. http://www.infoagro.com/abonos/lmr.asp Search engine on Spanish Legislation on MRLs, updated April the 1st 2002

Switzerland

Information on CPP MRL: Verordnung über Fremd- und Inhaltsstoffe in Lebensmitteln (Ordinance on contaminants and ingredients) http://www.admin.ch/ch/d/sr/c817_021_23.html (available in German, French and Italian)

Annex 1: CPP MRL: (Anhang 1: Liste der zugelassenen Höchstkonzentrationen für Pflanzenschutzmittel) http://www.admin.ch/ch/d/sr/817_021_23/app1.html

UK Select cancel when asked for access codes: http://www.pesticides.gov.uk/legislation/MRL_Legislation/MRLS.xls This is a full Excel listing for products by crop.

a) UK MRL Database:

http://liaison.csl.gov.uk/hometrial/mrl/index.cfm b) This is a search engine by product.


ANEXA 6

GHID PRIVIND IGIENA PENTRU PERSONALUL ŞI VIZITATORII CASEI DE AMABALARE

IGIENA

NU TREBUIE de scuipat în interiorul casei de ambalare sau în orice altă arie, decât numai în încăperi închise desemnate de Management.

NU TREBUIE de mâncat, de băut în casa de ambalare în orice timp. NU TREBUIE de fumat oriunde în cadrul companiei, decât numai în locuri speciale desemnate de Management. NU TREBUIE de purtat bolduri, bijuterii sau ceasuri (verigheta de căsătorie este permisă). NU TREBUIE de purtat unghiile vopsite sau parfumuri cu arome puternice. NU TREBUIE de luat lucrurile personale în interiorul casei de ambalare, în special medicamente. NU TREBUIE să lucraţi dacă dumneavoastră sunteţi bolnav, în special cu deranjament la stomac.

NU TREBUIE de strănutat sau să tuşiţi deasupra produselor ne ambalate.

NU TREBUIE de atins cu mâna faţa, părul şi în special ochii, tot timpul.

TREBUIE de spălat pe mâni înainte da a începe lucrul, după folosire WC şi în orice timp când mâniile sunt murdare. TREBUIE de menţinut părul curat şi îngrijit. TREBUIE de menţinut unghiile curate şi scurte. TREBUIE de purtat haine de protecţie şi chipiuri aprobate de Management. De evitat utilizarea nasturilor sau pierderea lor. Trebuie de purtat haine curate (nu noi), dacă haine de protecţie şi chipurile nu sunt asigurate de Management. TREBUIE de purtat tot timpul încălţăminte (pantofi). TREBUIE sa garantaţi că rănile sau zgârieturile vor fi acoperite cu Leucoplast albastru. Managementul trebuie sa asigure personalului cu Leucoplast albastru. TREBUIE de informat Managementul privind orice fel de maladie, în particular: hepatita, diareea, voma, febra, gâtul inflamat şi febră, leziunile cutanate vizibile infectate (arsuri, plăgi, etc.) eliminări din urechi, ochi sau nas. Trebuie de menţinut locul de muncă tot timpul curat.

ANEXA 7

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la protecţia muncii Nr.625-XII din 02.07.91 * * * Prezenta Lege are menirea de a asigura exercitarea dreptului angajaţilor la protecţia muncii. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Noţiune de protecţie a muncii. Protecţia muncii reprezintă un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, curative şi profilactice, care acţionează în baza actelor legislative şi a altor acte normative şi care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi menţinerea capacităţii lui de lucru în procesul muncii. Articolul 2. Dreptul la protecţia muncii. De dreptul la protecţia muncii beneficiază cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie. Articolul 3. Legislaţia de protecţie a muncii şi sfera ei de acţiune. Baza normativă a protecţiei muncii o constituie prezenta Lege, Codul muncii şi alte acte legislative ale Republicii Moldova, standardele, normele, regulile, instrucţiunile de protecţie a muncii, precum şi actele normative şi juridice unionale şi internaţionale, ratificate de Republica Moldova, care stabilesc cerinţele de securitate şi igienă faţă de organizarea muncii, mijloacele de producţie, procesele tehnologice, locurile de muncă etc. Legile, standardele,normele, regulile, instrucţiunile de protecţie a muncii sînt obligatorii tuturor organelor de stat şi organelor economice întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, tuturor persoanelor oficiale şi angajaţilor. Acţiunea legislaţiei de protecţie a muncii se extinde asupra tuturor angajaţilor care se află în relaţii de muncă cu întreprinderi, instituţii, organizaţii ce au diferite forme de proprietate şi de gospodărire, inclusiv cu patroni aparte; asupra membrilor de cooperative studenţilor şi elevilor şcolilor tehnico-profesionale, medii de specialitate şi de cultură generală care fac practica de producţie; asupra militarilor antrenaţi să muncească la întreprinderi; asupra persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa conform sentinţei instanţei judecătoreşti în perioada de lucru întreprinderile instituţiilor de muncă corecţională sau la întreprinderile stabilite de organele care răspund de executarea sentinţelor; precum şi asupra executanţilor unor altor tipuri de activitate, organizate în interesul societăţii şi al statului. Articolul 4. Principiile fundamentale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii. Republica Moldova, în persoana organelor puterii de stat şi administraţiei de stat, cu concursul sindicatelor şi al altor organizaţii reprezentative ale oamenilor muncii, ale antreprenorilor, elaborează, promovează şi revizueşte periodic politica de stat în domeniul securităţii, igienei muncii şi mediului de prodicţie.

Pagina 1 din 11

ANEXA 7

Politica de stat a Republicii Moldova în domeniul protecţiei muncii se bazează pe: unitatea acţiunilor ministerelor, departamentelor, serviciilor, inspectoratelor, organelor autoadministrării locale şi ale întreprinderilor, îndreptate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi protecţiei muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale; prioritatea vieţii şi sănătăţii angajatului faţă de rezultatele activităţii de producţie a întreprinderii; coordonarea activităţii în domeniul protecţiei muncii cu alte direcţii ale politicii economice şi sociale, cu activitatea din domeniul protecţiei mediului înconjurător; stabilirea unor cerinţe unice în domeniul protecţiei muncii pentru toate întreprinderile, indiferent de formele lor de proprietate şi de gospodărire; exercitarea supravegherii controlului independent şi eficient asupra respectării normelor de protecţie a muncii la întreprinderi; folosirea pe larg a realizărilor ştiinţei, tehnicii şi experienţei înaintate în domeniul protecţiei muncii, stimularea cerinţelor şi aplicarea tehnicii şi tehnologiei inofensive, a mijloacelor de protecţie a angajaţilor; promovarea unei politici fiscale ce ar favoriza crearea condiţiilor de muncă sănătoase şi inofensive la întreprinderi; participarea statului la finanţarea protecţiei muncii; asigurarea gratuită a angajaţilor cu echipament şi alte mijloace de protecţie individuală, cu alimentaţie curativ-profilactică; obligativitatea cercetării şi evidenţei fiecărui accident de muncă şi a fiecărui caz de îmbolnăvire profisională; apărarea socială a intereselor angajaţilor accidentaţi în muncă sau afectaţi de boli profesionale; susţinerea pe toate căile a activităţii sindicatelor şi a altor organizaţii obşteşti, a întreprinderilor şi a unor persoane aparte, orentate spre asigurarea protecţiei muncii; colaborarea internaţională în soluţionarea problemelor de protecţie a muncii. Articolul 5. Participarea organizaţiilor obşteşti la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor în problemele de protecţie a muncii Pentru soluţionarea problemelor de protecţie a muncii întreprinderile, specialiştii, cetăţenii pot să se asocieze în organizaţii obşteşti, care acţionează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova privind organizaţiile obşteşti. Organele administraţiei de stat şi cele economice, de supraveghere şi control, precum şi întreprinderile, acordă ajutor nelimitat şi susţinere acestor organizaţii şi ţin cont de propunerile şi recomandările lor la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor în problemele asigurării protecţiei muncii. Articolul 6. Protecţia muncii la îndeplinirea contractelor şi a acordurilor internaţionale În cazul în care întreprinderile şi cetăţenii Republicii Moldova efectuează în străinătate lucrări pe bază de contracte sau acorduri internaţionale, se aplică cerinţele protecţiei muncii preconizate în ele dacă nu e prevăzut altfel. Particularităţile regulamentului relaţiilor în domeniul protecţiei muncii cetăţenilor străini care lucrează în întreprinderile din

Pagina 2 din 11

ANEXA 7

Republica Moldova se stabilesc prin acordul părţilor interesate. Capitolul II GARANŢIILE ÎN EXERCITAREA DREPTULUI ANGAJAŢILOR LA PROTECŢIA MUNCII Articolul 7. Garanţiile dreptului la protecţia muncii în procesul de muncă. Condiţiile contractului de muncă trebuie să corespundă prevederilor actelor legislative şi ale altor acte normative de protecţie a muncii. Administraţia e obligată să aplice mijloace moderne de protecţie a muncii şi să asigure condiţii sanitaro-igienice de muncă ce ar preveni accidente de muncă şi imbolnăvire profesională. Dacă administraţia încalcă legislaţia de protecţie a muncii şi faptul acesta este confirmat de organele de supraveghere şi de control, contractul de muncă poate fi desfăcut la solicitarea angajatului, plătindu-i-se indemnizaţia de concediere. În cazul în care angajatul are simptomele unei boli profesionale administraţia trebuie să-l treacă la altă muncă în baza raportului medical în modul stabilit. Articolul 8. Examenul medical obligatoriu şi limitarea plasării în muncă din cauza stării de sănătate Întreprinderea e obligată să organizeze examenul medical al angajatului înainte de încheierea contractului de muncă şi examene medicale periodice pe parcusul acţiunii contractului de muncă în corespundere cu modul stabilit de organele ocrotirii sănătăţii. În timpul examenului medical obligatoriu angajatului i se păstrază locul de lucru (funcţia) şi salariul mediu. Angajatul nu are dreptul să se eschiveze de la examenul medical. În cazul în care angajatul se eschivează de examenul medical sau dacă nu urmează recomandările comisiilor medicale, ce rezultă din examenul medical, administraţia are dreptul să-l tragă la răspundere disciplinară sau să nu-l admită la muncă. Să interzice încadrarea sau admiterea angajatului, inclusiv cu consimţămîntul lui, la munca ce este contraindicată în raportul organelor medicale din cauza stării lui de sănătate. Articolul 9. Asigurarea socială şi asigurarea individuală a angajaţilor împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale Patronii de întreprinderi sînt obligaţi să organizeze pentru angajaţi asigurări sociale împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în modul şi în condiţiile determinate de legislaţie. Categoriile de persoane care lucrează în condiţii de mare risc, al căror patron este obligat să organizeze asigurarea individuală împotriva accidentelor de muncă, mărimea sumelor de asigurare se stabilesc în contractul colectiv sau în acordul încheiat între administraţia întreprinderii, proprietar sau între organul de conducere, împuternicit de el, şi comitetul sindicatului. Articolul 10. Interzicerea de a admite la lucru persoanele care nu au pregătire profesională necesară Se interzice admiterea la lucru a persoanelor care nu au pregătirea profesională necesară şi care nu au trecut instruirea, instructarea şi verificarea cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii în modul

Pagina 3 din 11

ANEXA 7

stabilit. Articolul 11. Dreptul angajatului la informare, înlesniri şi compensaţii corespunzătoare condiţiilor de muncă Administraţia e obligată să informeze angajatul despre starea condiţiilor de muncă, despre înlesnirile şi compensaţiile prevăzute în legătură cu acesta în momentul angajării lui la lucru şi periodic, conform rezultatelor controlurilor sau după schimbarea procesului de producţie, precum şi la solicitarea angajatului. Pentru categoriile de angajaţi care au dreptul la înlesniri şi compensaţii în legătură cu condiţiile de muncă nocive şi grele caracterul şi mărimea unor astfel de înlesniri şi compensaţii se determină în actele legislative respective. Prin contractul colectiv (individual) de muncă întreprinderea are dreptul să stabilească din contul profitului său înlesniri şi compensaţii suplimentare pentru angajaţii care lucrează în condiţii de muncă nocive şi grele. Angajatul care şi-a vătămat organismul ori şi-a zdruncinat sănătatea din vina (parţială sau completă) întreprinderii, precum şi membrii familiei angajatului care şi-a perdut viaţa în urma unui accident de muncă sau unei îmbolnăviri profesionale au dreptul la repararea pagubei în conformitate cu prezenta Lege şi cu alte acte normative. Articolul 12. Interzicerea activităţii organelor economice, întreprinderilor, persoanelor oficiale şi angajaţilor ce nu corespunde normelor de protecţie a muncii Activitatea întreprinderilor şi a subdiviziunilor lor, exploatarea mijloacelor de producţie, activitatea organelor economice, a persoanelor oficiale şi a angajaţilor ce nu corespund cerinţelor de securitate a muncii şi periclitează viaţa sau sănătatea angajaţilor urmează a fi suspendată în modul stabilit (pînă la lichidarea încălcărilor) de către organele plenipotenţiare (persoane oficiale). Articolul 13. Garanţiile pentru angajaţi în cazul staţionării forţate sau refuzului de a lucra în legătură cu neasigurarea condiţiilor inofensive de muncă În timpul întreruperii lucrului la întreprinderi, în subdiviziunile lor, la locurile de muncă din cauza încălcării legislaţiei de protecţie a muncii care nu a fost comisă din vina angajaţilor, acestora li se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu. Refuzul angajatului de a executa lucrările din cauza neasigurării condiţiilor inofensive de muncă, fapt ce periclitează viaţa sau sănătatea, este întemeiat şi nu atrage după sine nici un fel de răspundere din partea lui. Articolul 14. Particularităţile reglementării relaţiilor în domeniul protecţiei muncii pentru unele catedorii de angajaţi Particularităţile reglementării relaţiilor în domeniul protecţiei muncii pentru unele categorii de angajaţi (femei, tineri, persoane cu capacitate de muncă limitată), precum şi persoanele care lucrează în condiţii de muncă nocive şi grele, le stabileşte legislaţia. Capitolul III CONDUCEREA PROTECŢIEI MUNCII. Articolul 15. Împuternicirile Guvernului Republicii Moldova în domeniul protecţiei muncii

Pagina 4 din 11

ANEXA 7

Conducerea de stat a protecţiei muncii o execută Guvernul Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova: elaborează şi promovează o politică de stat unică în domeniul protecţiei muncii, determină funcţiile ministerelor, organelor autoadministrării locale, ale altor organe şi organizaţii, coordonează activitatea de asigurarea a condiţiilor de muncă sănătoase şi inofensive şi exercită controlul asupra acestei activităţi; elaborează, cu concursul sindicatelor şi al altor organizaţii reprezentative ale oamenilor muncii şi ale antreprenorlor, programele de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi a protecţiei muncii, organizează îndeplinirea lor. stabileşte înlesniri fiscale pentru întreprinderile care produc mijloace de producţie a muncii şi prestează servicii de perfecţionare a protecţiei muncii în producţie; organizează şi coordonează cercetările ştiinţifice, elaborarea actelor reglementare şi a altor acte normative de protecţie a muncii; organizează pregătirea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. Articolul 16. Împuternicirile ministerelor şi departamentelor în domeniul protecţiei muncii Ministerile şi departamentele Republicii Moldova: determină, cu concursul sindicatelor de ramură şi al altor organizaţii reprezentative ale oamenilor muncii şi ale antreprenorilor, direcţiile principale ale activităţii în vederea promovării politicii de stat în domeniul protecţiei muncii la nivel de ramură şi transpun în practică măsurile prevăzute; elaborează standardele, normele, regulile, instrucţiunile de ramură şi alte acte normative de protecţie a muncii, organizează avizarea de construire şi reconstruire a obiectelor de producţie, a noilor procese tehnologice şi utilaje sub aspectul corespunderii cerinţelor de securitate a muncii. organizează în modul stabilit instruirea lucrătorilor de conducere şi specialiştilor de la întreprinderi şi verificarea cunoştinţelor lor privitoare la normele şi regulile de protecţie a muncii; exercită controlul interdepartamental asupra stării protecţiei muncii. Articolul 17. Împuternicirile organelor autoadministrării locale în domeniul protecţiei muncii Organele autoadministrării locale: asigură realizarea politicii de stat în domeniul protecţiei muncii pe teritoriul subordonat; crează, în caz de necesitate, din contul cotei de participaţie a întreprinderilor şi din alte mijloace un fond special al protecţiei muncii pentru soluţionarea problemelor regionale şi acordarea de ajutor întreprinderilor în asigurarea protecţiei muncii. Articolul 18. Conducerea activităţii de protecţie a muncii la întreprindere Condiţiile de muncă la întreprindere trebuie să corespundă standardelor, normelor şi regulilor de protecţie a muncii. Întreprinderea e obligată să asigure: siguranţa clădirilor, construcţiilor, proceselor tehnologice şi a utilajului; condiţii sanitaro-igienice şi de protecţie a muncii la fiecare loc de lucru care să corespundă normativelor în vigoare;

Pagina 5 din 11

ANEXA 7

organizarea asistenţei sanitaro-sociale curative şi profilactice pentru angajaţi; regimuri optime de muncă şi de odihnă; distribuirea gratuită angajaţilor a echipamentului de protecţie individuală în sortimentul cuvenit şi în termenele stabilite; instruirea, instructarea angajaţilor şi verificarea cunostinţelor lor privind normele şi regulile de protecţie a muncii, propagarea protecţiei muncii. Administraţia întreprinderilor trebuie să asigure condiţii de muncă sănătoase şi inofensive, să organizeze controlul asupra factorilor periculoşi şi nocivi. Administraţia şi angajaţii întreprinderii colaborează în activitatea de asigurare a protecţiei muncii. Articolul 19. Serviciul de protecţie a muncii la întreprindere Pentru organizarea lucrului de protecţie a muncii şi pentru exercitarea controlului asupra respectării de către toţi angajaţii a legislaţiei, normelor şi regulilor de protecţie a muncii la întreprinderi se formează servicii de protecţie a muncii. La întreprinderile care au 50 de angajaţi sau mai mult se introduce funcţia de specialist în protecţia muncii. La întreprinderile care au un număr mai mic de angajaţi această funcţie o exercită conducătorii lor. La întreprinderile care au peste o mie de angajaţi în componenţa serviciului de protecţie a muncii se introduce funcţia de medic pentru igiena muncii şi se organizează laboratorul industrial sanitar. Specialistul în protecţia muncii are dreptul să dea conducătorilor de subdiviziuni şi de servicii dispoziţii, obligatorii pentru executare, privind lichidarea încălcărilor normelor şi regulilor de protecţie a muncii, să prezinte conducătorului de întreprindere actele pentru tragerea la răspundere a persoanelor oficiale care comit astfel de încălcări. Specialiştii în protecţia muncii nu pot fi antrenaţi în activităţi care nu intră în funcţiile lor. Serviciul de protecţie a muncii se lichidează numai în cazul încetării activităţii întreprinderii. Articolul 20. Obligaţia angajaţilor de la întreprinderi de a respecta normele, regulile, instrucţiunile şi alte acte normative privind protecţia muncii Angajaţii sînt obligaţi: să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii, de igienă a muncii şi de apărare antiincendiară, prevăzute în actele normative respective de protecţie a muncii; să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună la pericol persoana proprie şi ceilalţi lucrători; să muncească în echipament de protecţie şi să utilizeze mijloacele de protecţie individuală şi colectivă, prevăzute de procesul tehnologic, de regulile şi instrucţiile de protecţie a muncii; să înştiinţeze la timp reprezentanţii administraţiei despre toate cazurile de încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează sănătatea sau viaţa angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele ce s-au produs. Capitolul IV ASIGURAREA TEHNICO-ORGANIZATORICĂ ŞI FINANCIARĂ A PROTECŢIEI MUNCII.

Pagina 6 din 11

ANEXA 7

Articolul 21. Respectarea normelor de protecţie a muncii la proiectarea, construcţia (cofecţionarea şi exploatarea mijloacelor de producţie Clădirile, construcţiile, procesele tehnologice şi utilajele de producţie trebuie să corespundă cerinţelor ce asigură condiţii de muncă sănătoase şi inofensive. Nici o întreprindere nouă sau reconstruită, nici un obiect, nici un mijloc de producţie nu poate fi admis şi pus în funcţie, dacă nu are certificat de securitate, eliberat în modul stabilit. Articolul 22. Pregătirea specialiştilor în protecţia muncii şi instruirea înaceastă materie a angajaţilor Statul asigură pregătirea în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate a specialiştilor în protecţia muncii. Instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate trebuie să organizeze studierea obligatorie de către studenţi şi elevi a cursului "Protecţia muncii", ţînind cont de particularităţile producţiei respective. Întreprinderea e obligată să organizeze un sistem de instruire a tuturor angajaţilor şi de ridicare a nivelului lor profesional în domeniul protecţiei muncii. Modul, termenele şi durata instruirii le stabileşte administraţia de comun acord cu comitetul sindicatului, pornind de la cerinţele legislaţiei, în vigoare, de protecţie a muncii. Conducătorii şi specialiştii întreprinderii pînă la numirea în post iar după aceea periodic, cel puţin odată în trei ani, sînt obligaţi să audieze, în modul stabilit un curs de lecţii şi să fie verificaţi sub aspectul cunoaşterii normelor şi regulilor de protecţie a muncii în volumul necesar pentru exercitarea funcţiilor de serviciu. Toate formele de instruire şi de ridicare a nivelului profesional al angajaţelor la întreprinderi trebuie să privadă instruirea în materie de protecţie a muncii. Întreprinderea organizează instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii în termenul şi după programul coordonat cu comitetul sindicatului. Articolul 23. Avizarea locurilor de muncă sub aspectul corespunderii lor normelor şi regilelor de protecţie a muncii întreprinderea este obligată să avizeze periodic, în termenele coordonate cu comitetul sindicatului, locurile de muncă sub aspectul corespunderii lor normelor şi regulilor de protecţie a muncii. Rezultatele avizării se aduc la cunoştinţa colectivului de muncă. Conform rezultatelor avizării locurilor de muncă administraţia este obligată să ia măsurile necesare pentru a le pune în concordanţă cu actele normative, în vigoare, de pretecţie a muncii. Articolul 24. Planificarea lucrărilor de protecţie a muncii Administraţia elaborează şi realizează planuri de perspectivă şi anuale de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, de asigurare a protecţiei muncii şi de păstrare a săntăţii angajaţilor. Obligaţiile reciproce ale administraţiei şi angajaţilor de a asigura la întreprindere condiţii de muncă sănătoase şi inofensive se stipulează în contractul (acordul) colectiv. Articolul 25. Asigurarea securităţii la producerea şi aplicarea substanţelor nocive La întreprinderile a căror activitate este legată de producerea şi

Pagina 7 din 11

ANEXA 7

aplicarea substanţelor nocive chimice, fizice, biologice şi de altă natură trebuie să fie elaborate acte tehnice normative şi aplicate măsuri tehnico-organizatorice, sanitaro-igienice şi alte măsuri, pentru asigurarea securităţii şi prevenirea acţiunii lor dăunătoare asupra angajaţilor, populaţiei şi mediului înconjurător. Se interzice aplicarea în producţie a substanţelor nocive, a căror concentraţie limită permisă nu este stabilită şi care nu au fost supuse expertizei toxicologice. Articolul 26. Finanţarea protecţiei muncii şi asistenţa ei tehnico-materială Protecţia muncii se finanţează din contul statului şi din cel al întreprinderilor. Alocaţiile bugetare pentru protecţia muncii, delimitate în bugetele respective (republican şi local) într-o rubrică aparte, se folosesc pentru finanţarea cercetărilor ştiinţifice, pentru realizarea programelor de stat şi programelor regionale speciale privind protecţia muncii, pentru întreţinerea organelor de conducere a protecţiei muncii. Administraţia întreprinderii alocă anual, în dependenţă de condiţiile de muncă şi de starea securităţii muncii, de nivelul traumatismului şi al morbidităţii, mijloacele financiare şi materiale necesare acţiunilor de protecţie a muncii. Se interzice cheltuirea acestor mujloace în alte scopuri. Volumul finanţării acţiunilor de protecţie a muncii se stabileşte în contracte (acorduri) colective, astfel încît mărimea cheltuielilor anuale să nu fie mai puţin de două procente faţă de suma mijloacelor consumate pentru remunerarea muncii angajaţilor la întreprinderi. Angajaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli legate de finanţarea acţiunilor de protecţie a muncii. [Art.26 modificat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.98] Articolul 27. Dările de seamă statistice de stat privind protecţia muncii Întreprinderile prezintă la timp şi conform formei stabilite de organele statistice, în comun cu sindicatele, dări de seamă statistice privind starea condiţiilor de muncă, protecţiei muncii şi rezultatele lucrărilor întreprinse pentru a le aduce în corespundere cu normativele în vigoare. Capitolul V SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ASUPRA RESPECTĂRII LEGISLAŢIEI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI RESPONSABILITATEA PENTRU ÎNCĂLCAREA EI Articolul 28. Supravegherea şi controlul de stat asupra respectării legislaţiei de protecţie a muncii Supravegherea şi controlul de stat asupra respectării legislaţiei de protecţie a muncii le efectuează organele de stat speciale (inspecţiile) independente în activitatea lor de administraţia întreprinderilor şi de organele acestora ierarhic superioare. Organele de stat (inspecţiile) de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei de protecţie a muncii se formează prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova şi funcţionează în baza regulamentelor aprobate de ei. Executarea deciziilor organelor (inspecţiilor) de stat sau ale reprezentanţelor lor plenipotenţiari care nu depăşesc limitele

Pagina 8 din 11

ANEXA 7

drepturilor lor este obligatorie. Aceste decizii pot fi atacate în modul stabilit. Supravegherea supremă asupra executării exacte şi uniforme a legislaţiei de protecţie a muncii o exercită Procurorul Republicii Moldova şi procurorii subordonaţi lui. Articolul 29. Controlul colectivului de muncă asupra respectării acestor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii Controlul obştesc asupra respectării actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii la întreprinderi îl exercită colectivele de muncă şi organizaţiile sindicale în persoana împuterniciţilor, aleşi de ei, pentru protecţia muncii. Împuternicitul pentru protecţia muncii are dreptul să exercite fără obstacole controlul asupra stării protecţiei muncii la locurile de muncă să facă propuneri privind lichidarea încălcărilor scoase la iveală şi tragerea la răspundere a vinovaţilor. Administraţia acordă săptămînal împuternicitului pentru protecţia muncii cel puţin două ore din timpul de lucru, remunerate în mărimea salariului mediu, pentru a-şi exercita funcţiile. Articolul 30. Drepturile sindicatelor în exercitarea supravegherii şi controlul asupra respec- tării actelor ligislative şi a altor acte normative de protecţie a muncii Sindicatele pot adresa, din iniţiativă proprie sau la solicitarea lui asupra respectării de către administraţie a actelor legislative şi a altor acte normative de protecţie a muncii, creează îm aceste scopuri inspecţii, care acţionează în conformitate cu legislaţia şi cu regulamentul aprobat. Sindicatele participă la elaborarea şi coordonarea actelor normative de protecţie a muncii, au drept să facă recurs prin organele de stat respective împotriva punerii în aplicare a actelor care nu au fost coordonate cu ele. Reprezentanţii sindicatelor participă la activitatea comisiilor de stat pentru admiterea în exploatare a mijloacelor de producţie, la cercetarea accidentelor de muncă, verifică starea protecţiei muncii, exercitarea acţiunilor de îmbunătăţire a acesteia, prevăzute în contractele colective de la întreprinderi şi în conformitate cu rezultatele acestor controluri fac recomandări, a căror executare este obligatorie, privind lichidarea încălcărilor scoase la iveală. În cazul în care persoanele oficiale încalcă premeditat normele de protecţie a muncii, tăinuiesc accidente de muncă sindicatele au dreptul să adreseze organelor de stat, economice şi celor de ocrotire a normelor de drept cereri privitoare la tragerea la răspundere a vinovaţilor. Dacă să creează un pericol imnent pentru sănătate şi viaţa lucrătorilor, sindicatele au dreptul să intrerupă lucrările şi să suspende acţiunea hotărîrilor, adoptate de administraţie, care contravin legislaţiei de protecţie a muncii. Protestele administraţieigenerale de astfel de acţiuni ale sindicatelor, se examinează pe calea judiciară. Sindicatele pot adresa, din iniţiativă proprie sau la solicitarea angajaţilor, cerere de acţiune în justiţie pentru apărarea drepturilor lor la repararea pagubei pricinuite de vătămarea organismului ori de zdruncinarea sănătăţii în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi în alte cazuri de lezare a dreptului angajaţilor la protecţia muncii. Articolul 31. Responsabilitatea materială a întreprin-

Pagina 9 din 11

ANEXA 7

derii pentru neasigurarea unor condiţii de muncă sănătoase şi inofensive În cazul în care administraţia întreprinderii nu ia măsuri eficiente pentru asigurarea unor condiţii de muncă sănătoase şi inofensibile, nu îndeplineşte contractele colective, planurile şi alte măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi a securităţii muncii, Guvernul Republicii Moldova are dreptul, în baza avizului Expertizei de stat a condiţiilor de muncă sau la propunerea organelor sindicale, să stabilească pentru aceste întreprinderi tarife majorate de decontări pentru asigurarea socială a lucrătorilor. Întreprinderea vinovată (complet sau parţial) de accidentul de muncă sau de îmbolnăvirea profesională e obligată să repare, în modul stabilit de lege, paguba pricinuită de vătămarea organismului sau de zdruncinarea sănătăţii, precum şi să plătească instituţiilor curative şi de intermare costul tratamentului şi să compenseze în întregime organelor de asigurare socială cheltuielile pentru plata pensiei şi altor indemnizaţii. Articolul 32. Plata indemnizaţiei unice de către întreprindere în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesului angajatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale Angajatului, căruia i s-a stabilit gradul de reducere a unei îmbolnăviri profesionale, i se plăteşte din contul întreprinderii care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru îmbolnăvirea profesională, pe lîngă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază un salariu mediu lunar din Republica Moldova pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii profesionale de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului. În caz de deces al angajatului în urma unui accident de muncă sau unei îmbolnăviri profesionale întreprinderea care poartă vină pentru accidentul de muncă sau îmbolnăvirea profesională repară paguba materială persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul şi în mărimea stabilită de legislaţie şi, în plus, le plăteşte din contul mijloacelor proprii o indemnizaţie unică, luîndu-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit la numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de şaizeci de ani, dar nu mai puţin de zece salarii medii anuale. În cazul în care lipsesc personaele menţionate în alineatul doi al prezentului articol indemnizaţia unică se plăteşte în părţi egale soţului rămas în viaţă, copiilor şi părinţilor decedatului indiferent de vîrstă, de capacitatea lor de muncă şi de alte condiţii. Dacă reducerea capacităţii de muncă sau decesul angajatului a survenit în urma unui accident de muncă nu numai din vina întreprinderii dar şi a accidentatului, se aplică răspunderea mixtă, conform legislaţiei, şi mărimea indemnizaţiei unice se reduce în dependenţă de gradul de vinovăţie al accidentatului. Plătirea indemnizaţiilor unice persoanelor care au dreptul la aceasta o efectuează întreprinderea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru îmbolnăvirea profesională în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova. În cazul lipsei la întreprindere a mijloacelor respective, plata indemnizaţiei unice se efectuează, în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, din contul oricărei averi sau mijloace ale întreprinderii. Litigiile privind chestiunea plătirii indemnizaţiilor unice se examinează pe cale juridică.

Pagina 10 din 11

ANEXA 7

[Art.32 în redactia Legii nr.120-XII din 26.05.94] Articolul 33. Responsabilitatea persoanelor oficiale pentru încălcarea actelor legislative şi a altor acte normative de protecţie a muncii Pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii persoanele oficiale poartă răspundere disciplinară, administrativă, materială, penală în modul stabilit de legislaţie. Articolul 34. Amendarea persoanelor oficiale pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii Pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii persoanele oficiale pot fi trase la răspundere administrativă în modul stabilit (amendate) îm mărime de pînă la un salariu lunar. Mijloacele încasate sub formă de amendă se transferă la bugetul organului executiv al administrării locale, pe al cărui teritoriu se află întreprinderea, şi se cheltuiesc pentru protecţia muncii angajaţilor. Articolul 35. Responsabilitatea angajaţilor la întreprindere pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii Pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii angajaţii poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de legislaţie. Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur Chişinău, 2 iulie 1991 Nr. 625-XII

Pagina 11 din 11

REGULAMENTUL GENERALFRUCTE ŞI LEGUME


Cod de Ref: FP 2.1 GRVersiunea: 2.1-Oct04

Pagina: 1 din 31

©Copyright: EUREPGAP c/o FoodPLUS GmbH,Spichernstr. 55, D-50672 Köln (Cologne); Germany Tel: +49-221-57993-25; Fax: +49-221-57993-56

http://www.eurep.orgTradus cu sprijinul USAID/CNFA-Moldova Verificat de către SGS-Moldova

Regulamentul General

EUREPGAPFructe şi Legume

Versiunea 2.1-Oct04

În vigoare de la 29 octombrie 2004. Obligatoriu din 1 mai 2005


vbivol

Text Box

Instructiuni de printare: In meniul de sus, tastati "FILE", apoi tastati "PRINT SETUP". In meniul "PAPER SIZE" selectati formatul A4. Apoi tastati "OK". Pentru a imprima, tastati iconita "PRINT", sau, in meniul "FILE", selectati si tastati "PRINT", si "OK".




Pagina: 2 din 31



CUPRINS Nr. paginei

1. TERMENII DE REFERINŢĂ AI EUREPGAP.................................................................0

2. DOMENIUL DE APLICARE A PREZENTULUI DOCUMENT .......................................0

3. OBIECTIVE ...................................................................................................................0

4. DIAGRAMA PROCESULUI DE CERTIFICARE A FERMIERILOR..............................0

5. INTRODUCERE ............................................................................................................0

6. REGULI .........................................................................................................................0

7. NIVELURILE DE CONFORMITATE PENTRU CERTIFICAREA EUREPGAP .............0

8. OPŢIUNI ŞI VERIFICAREA PENTRU CERTIFICAREA EUREPGAP ..........................0

9. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SOLICITANŢILOR EUREPGAP................................0

10. PROCESUL DE ACORDARE A CERTIFICATULUI EUREPGAP.............................0

11. SANCŢIUNI................................................................................................................0

12. NECONFORMITĂŢI...................................................................................................0

13. APLICAREA SANCŢIUNILOR ŞI NECONFORMITĂŢILOR..........................................0

14. ANUNŢAREA SACNŢIUNILOR, NECONFORMITĂŢILOR ŞI APELURILOR ..........0

15. PROCEDURA DE ARMONIZARE.............................................................................0

16. SUPLIMENTUL 1: CERINŢE FAŢĂ DE AUDITORUL EUREPGAP PENTRUFRUCTE ŞI LEGUME...........................................................................................................0

17. SUPLIMENTUL 2: CERINŢE FAŢĂ DE INSPECTORUL EUREPGAP PENTRUFRUCTE ŞI LEGUME...........................................................................................................0

18. SUPLIMENTUL 3: CERINŢE FAŢĂ DE INSPECTORUL INTERN AL GRUPULUIDE FERMIERI.......................................................................................................................0

19. SUPLIMENTUL 4: CONŢINUTUL CERTIFICATULUI...............................................0





Pagina: 3 din 31



1. TERMENII DE REFERINŢĂ AI EUREPGAP

Parteneriatul Global pentru Agricultură Sigură şi Durabilă

A răspunde la preocuparea consumatorilor referitor la siguranţa alimentului, protecţia animalelor şi mediuluiambiant, şi sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor prin:

1.1 Încurajarea adoptării sistemelor de asigurare a fermelor viabile din punct de vedere comercial, carepromovează minimizarea mijloacelor de producţie agrochimice în Europa şi întreaga lume.

1.2 Elaborarea cadrului Codului de Bună Practică în Agricultură (GAP) în baza benchmarking aprogramelor de asigurare şi standardelor existente, inclusiv trasabilitatea.

1.3 Acordarea consultaţiilor pentru îmbunătăţirea permanentă şi elaborarea şi însuşirea bunei practici.

1.4 Stabilirea unui singur cadru recunoscut pentru verificările independente.

1.5 Comunicarea şi consultarea deschisă cu consumatorii şi partenerii cheie, inclusiv producătorii,exportatorii şi importatorii.

2. SFERA DE ACŢIUNE A PREZENTULUI DOCUMENT

Prezentul document explică structura certificării în conformitate cu standardul EUREPGAP pentru Fructe şiLegume şi procedurile care trebuie urmate pentru a obţine şi menţine certificarea. El descrie în detaliusarcinile şi drepturile Secretariatului EUREPGAP, Organismelor de Certificare şi ale Fermierilor ce solicităcertificarea.

Acest document are multe aspecte comune cu Regulamentul General al altor standarde gestionate deEUREPGAP. Aceste părţi sunt scrise în formă standard, iar textul (nu titlurile) care se aplică numai la fructe şilegume sunt scrise cursiv.

Sfera de acţiune pentru Fructe şi Legume cuprinde toate produsele agricole proaspete, neprelucrate deorigine vegetală crescute pentru consum uman.

Acesta este un document normativ EUREPGAP.

Benchmarking - set măsurabil de variabile utilizate ca etalon sau date de referinţă la evaluarea performanţei

programelor de control a calităţii





Pagina: 4 din 31



3. OBIECTIVE

3.1. Principiile EUREPGAP sunt bazate pe Termenii de Referinţă EUREPGAP, şi în special, peurmătoarele concepte:

3.1.1 Siguranţa alimentului:

Standardul se bazează pe criteriile siguranţei alimentului, derivate din aplicarea principiilorgenerice ale HACCP.

3.1.2 Protecţia mediului ambiant

Standardul constă din codul de bună practică în agricultură pentru protecţia mediuluiambiant, care a fost elaborat pentru a minimiza impacturile negative ale activităţilor agricoleasupra mediului ambiant.

3.1.3 Sănătatea, siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor:

Standardul stabileşte nivelul global al criteriilor de sănătate şi siguranţă a lucrătorilor lagospodării, precum şi cunoaşterea şi responsabilitatea pentru problemele sociale; cu toateacestea, standardul nu reprezintă un substituent pentru auditul detaliat al responsabilităţiisociale corporative.

3.1.4 Protecţia animalelor (în cazurile aplicabile):

Standardul stabileşte nivelul global al criteriilor de protecţie a animalelor la gospodărie.

3.2 EUREPGAP este un program global de referinţă pentru Codul de Bună Practică în Agricultură,gestionat de Secretariatul EUREPGAP.

3.3 FoodPLUS este o organizaţie guvernamentală non-profit, fiind proprietate industrială şi carereprezintă juridic Secretariatul EUREPGAP, fiind înregistrată la următoarea adresă: Spichernstrasse55, D-50672 Köln (Cologne) Germany.

3.4 Obiectivul prezentului document este de a explica şi reglementa funcţionarea programuluiEUREPGAP şi interacţiunea între organismele de certificare (în continuare OC), fermierul sau grupulde fermieri înregistrat, programele care doresc să fie acceptate ca echivalent al EUREPGAP şiSecretariatul EUREPGAP.

3.5 EUREPGAP oferă standardele şi cadrul pentru certificarea independentă a proceselor de producereagricolă în baza (EN 45011/ ISO Îndrumar 65) efectuată de o parte terţă. (Certificarea proceselor deproducere producerea, creştere sau cultivare ale acestor produse garantează că numai aceleproduse care ating un anumit nivel de conformitate cu Codul de Bună Practică în Agricultură stipulateîn documentele normative ale EUREPGAP sunt certificate).

3.6 Programul include întregul proces de producţie agricolă a produsului certificat, înainte de plantareaplantei în pământ (punctele de control pentru seminţe şi pepiniere) până la produsul final neprelucrat(punctele de control pentru manipularea produselor).

3.7 Participarea este bazată pe principiul voluntar şi se bazează pe criterii obiective. EUREPGAP nu facediscriminări în privinţa organismelor de certificare şi/sau fermieri.





Pagina: 5 din 31



4. DIAGRAMA PROCESULUI DE CERTIFICARE A FERMIERILOR

nu

da

Fermier/Grup de fermieri

Obţineţi şi citiţidocumentele normative

EurepGap şi oriceactualizare ale acestora

www.eurep.org

Aplicaţi labenchmarking cala un program?

Opţiunea 3 şi 4

Citiţi şi urmăriţiprocedura de

benchmarkingEurepGap de pewww.eurep.org

Procedura debenchmarking

EurepGap

FinalDocumentul

normativ PCCCEurepGap

Implementareacriteriilor de

comformitate lagospodării

Sunteţi ungrup de

fermieri?Opţiunea 2

Implementareasistemului de

management alcalităţii

Regulamentulgeneral EurepGap

Alegerea organismuluide certificare aprobat

EurepGap(www.eurep.org)

Înregistrarea pentruEurepGap cu OC aleas

Efectuarea inspecţieiinterne utilizând Lista

de verificareEurepGap

Auditul extern de cătreOC


Lista de verificareEurepGap

Sunteţi ungrup de

fermieri?

Executareaauditului intern şi

înregistrareainspecţiilorfermierilor


Există carevaneconformităţi

esenţiale?

Au fost soluţionateneconformităţile?

Sancţiuni aplicatede OC


Decizia OC de acertifica

Solicitantul

Final

Opţiunea 1

da

nu

da

nu

da

da


www.eurep.org

www.eurep.org

www.eurep.org




Pagina: 6 din 31



5. INTRODUCERE

5.1 Structura

Prezentul document constă din:

5.1.1 Textul de bază

Textul de bază descrie paşii şi aspectele ce urmează a fi luate în consideraţie de fermierulsolicitant pentru a obţine şi menţine certificatul şi aprobarea EUREPGAP, rolul şi relaţiile întrefermieri, EUREPGAP şi OC.

5.1.2 Suplimente:

Setul de suplimente prezintă mai multe detalii din unele domenii şi constituie puncte dereferinţă în domenii specifice şi completează textul de bază, formând împreună RegulamentulGeneral ca atare. Suplimentele au întotdeauna un caracter normativ.

5.1.3 Anexe:

Setul de anexe oferă informaţii suplimentare, reprezentând îndrumare şi referinţe specifice.Anexele sunt documente elaborate pentru clarificare, ele au identitate proprie şi pot fimodificate şi menţionate în calitate de referinţă pe cont propriu.

5.2 Documente de referinţă (cu excepţia anexelor menţionate mai jos)

(i) Contractul privind Acordul de sub-licenţiere EUREPGAP.

(ii) Puncte de Control şi Criteriile de Conformitate pentru Fructe şi Legume EUREPGAP

(iii) Lista de Verificare pentru Fructe şi Legume EUREPGAP

(iv) Document de referinţă a Programului Benchmarking EUREPGAP

(v) Procedura de Benchmarking_OV1.0- 03 mai EUREPGAP

(vi) ISO 9000:2000

(vii) EN 45011/ISO Îndrumarul 65

(viii) EN 45004/ISO Îndrumarul 17020

5.3 Anexe:# Denumirea Codul de referinţă1 Utilizarea mărcii comerciale, logotipului şi numărului de înregistrare FP 2.1 GR A1-x*2 Sistemele de management al calităţii ale grupurilor de fermieri FP 2.1 GR A2-x3 Îndrumarul pentru evaluarea sistemului de management al calităţii de către OC FP 2.1 GR A3-x4 Sub-contractanţi FP 2.1 GR A4-x5 Angajamentele aprobate EUREPGAP ale OC FP 2.1 GR A5-x6 Transferul între OC FP 2.1 GR A6-x7 Lista culturilor produselor EUREPGAP FP 2.1 GR A7-x8 Publicaţii curente şi statutul lor FP 2.1 GR A8-x9 Formular pentru înregistrarea neconformităţilor EUREPGAP FP 2.1 GR A9-x10 Definiţii EUREPGAP FP 2.1 GR A10-x11 Actualizările publicaţiei Fructe şi Legume şi Versiunea în vigoare a registrului FP 2.1 GR A11-x* x este numărul ultimei ediţii actualizate a anexei, vezi Anexa 11 pentru informaţia curentă.





Pagina: 7 din 31



5.4 Alte limbi

Publicaţiile în limba engleză a acestui document şi a altor documente EUREPGAP reprezintă ediţiile originale.Documentele EUREPGAP vor fi traduse în alte limbi. După publicarea lor, aceste documente oficialeEUREPGAP vor fi unicele documente care pot fi utilizate pentru procedura de certificare în limba respectivă.Documentele traduse vor obţine statut normativ după ce Grupul Tehnic de Lucru EUREPGAP îl propune şinumai după ce traducerea a fost revizuită riguros de Grup şi aprobată de Comisia Tehnică şi Standarde(aceasta face parte din Termenii de Referinţă a grupului tehnic de lucru). Până a obţine statut normativ,propoziţia Vă rugăm să vedeţi versiunea engleză în caz de neclaritate va fi scrisă pe fiecare pagină adocumentelor traduse în limba respectivă.

Acreditarea în altă limbă poate fi solicitată şi obţinută de organismele de certificare numai după ce acestedocumente obţin statut normativ în rezultatul procedurii descrise mai sus. Anexa 8 prezintă lista publicaţiilordocumentelor EUREPGAP şi statutul lor în alte limbi.

5.5 Actualizări ale comunicatelor oficiale

Periodic, EUREPGAP va emite actualizări ale prezentului Regulament General sau anexelor lui, care vor fiincluse în Anexa 11 pentru referinţă. Aceste versiuni actualizate vor fi trimise tuturor OC aprobateEUREPGAP sub formă de comunicate oficiale şi vor forma parte integrantă a documentului normativ şi prinurmare, trebuie respectate. În fiecare versiune actualizată se va indica data la care ele vor intra în vigoare şidata când ediţiile precedente sunt anulate.

5.6 Abrevierile utilizate

(i) OC: Organism de Certificare

(ii) PCCC: Punct de Control şi Criterii de Conformitate

(iii) PC: Punct de Control

(iv) SGP: Sistemul Global de Poziţionare

(v) No: Numărul

(vi) FIA: Forumul Internaţional de Acreditare

(vii) AML: Acord Multilateral

(viii) CTS: Comitetul Tehnic şi Standarde EUREPGAP

5.7 Definiţii

Vezi Anexa 10

5.8 Introducerea versiunii noi şi documentaţia învechită:

Documentul normativ intră în vigoare la 29 octombrie 2004 şi obligatoriu din 1 mai 2005 şi va fi introdus dupăcum este descris mai jos, înlocuind versiunea Regulamentului General al EUREPGAP din Ian 2004 :

(i) Data publicării: 29 Oct 2004

(ii) Poate fi certificat din: 29 Oct 2004

(iii) Ultima dată de certificare pentru versiunea Sept 2001 Rev 01: 31 Dec 2004

(iv) Ultima dată de expirare a certificatelor versiunii Sept 2001 Rev 01: 31 Dec 2005

(v) Programele echivalente trebuie să actualizeze standardele până la: 31 Dec 2004

(vi) Ultima dată de expirare a certificatelor programelor echivalente Ver. Sept 2001 Rev 01: 31 Dec 2005

(vii) Fermierii pot solicita înregistrarea versiunii 2.1 de la OC din: 12 Sep 2003

(viii) Fermierii nu pot solicita înregistrarea în cadrul versiunii 2001 după: 31 Dec 2004





Pagina: 8 din 31



5.8.1 Diagrama datelor pentru introducerea noii versiuni a standardului şi excluderea treptatăa versiunii expirate:

5.9 Tratarea noii versiuni:

5.9.1 Denumirea documentelor:

Versiune semnifică denumirea documentului normativ al EUREPGAP. Versiunile documentelornormative EUREPGAP sunt consecutive, astfel, Versiunea 2

. între numărul ediţiei n0 şi ediţia actualizată n0 poate fi exprimat şi ca - în unele cazuri, aşa cadenumirea fişierelor pentru a permite aplicarea în internet. Pentru versiunea curentă aRegulamentului General, numărul ediţiei începe la 2, numărul actualizării este 1, şi luna de începerea actualizării este Ian2004, pentru că a existat o versiune înainte de lansarea acelei curente denumite2.0-Jan04, care a fost apoi actualizată (vezi Anexa 11 pentru informaţia actualizată). Data deactualizare a primei ediţii este Jan04, pentru a diferenţia mai clar în timp versiunea nouă de ceaveche. În colţul din dreapta sus a fiecărui document apare un cod care identifică documentul dat încontextul EUREPGAP. Astfel, PP 2.1 RG înseamnă Produse Proaspete Ediţia 2.1Regulamentul General . Acest cod poate fi utilizat în special pentru a identifica locul . 1 Ian 04

poate fi împărţită şi înţeleasă citindu-se valorile după cum urmează: ediţia n0 . actualizarea ediţieinr. luna actualizării anul de introducere . Anexelor.

Fermier/Grup de fermieriOpţiunea 1 şi 2

Echivalent/Programul solicitantOpţiunea 3 şi 4

Aplicarea iniţială lacertificare sau

renovareaProgramului

Aplicarea iniţialăla

Benchmarkinga

Actualizareaprogramuluiechivalent

Versiunea 2001

Versiunea 2.1

Versiunea 2001

12 septembrie 2003EUREPGAPVersiunea 2.1

Publicată

31 decembrie 2004EUREPGAP

Certificate de tip versiunii 2001nu mai sunt eliberate

31 decembrie 2005EUREPGAP

Certificate de tip versiunii 2001sunt anulate

EUREPGAPV. 2001

Certificatele mai pot fieliberate

EUREPGAPV. 2.1

Certificatele eliberate

EUREPGAP V.2001Certificatele programelor

echivalente mai pot fieliberate

Doar certificateleEUREPGAP V.2.1. sunt

eliberate.Validatea V. 2.1. expiră

EUREPGAPV. 2.1

Certificatele sunt eliberate

Numai certificateEUREPGAP V. 2.1 a

programelor echivalente sunteliberate.Validitatea V. 2.1.

expiră

Doar certificateleEUREPGAPVersiunea 2.1





Pagina: 9 din 31



5.9.2 Anexe

Anexele pot fi modificate independent de restul documentului normativ, ultima versiune se identificăprin modificarea numărului ediţiei anexei în mod similar cu versiunea documentului normativ. Astfel,anexele sunt denumite de exemplu A 10 0 , ceea ce înseamnă Anexa 10 Ediţia 0 .

5.9.3 Actualizarea ediţiilor:

Fiecare ediţie a documentului normativ EUREPGAP poate fi actualizată la diferite intervale, pemăsură ce apare necesitatea de a modifica conţinutul lor. Prin urmare, de exemplu, RegulamentulGeneral Versiunea 2.1-Jan04 care se referă la cele mai actuale PCCC ar putea primi un alt număr deactualizare a ediţiei, aşa ca Versiunea 2.0-Jan04. Numerotarea ediţiilor anexelor este consecutivă şinu depinde de numerotarea ediţiilor Regulamentului General, de exemplu, Versiunea 2.1-Jan04 aRegulamentului General poate conţine Anexa A10-2. Dacă versiunea RG s-ar fi schimbat în 2.2-Mar04, de exemplu, (şi conţinutul Anexei A 10-2 nu este modificat), atunci denumirea anexei va rămâneAnexa A10-2. Pe de altă parte, dacă conţinutul Anexei A 10-2 ar fi fost modificat, atunci ea ar fi fostrenumită A10-3, următoarea cifră consecutivă după 2. Versiuni complet noi sunt publicate la intervaleregulate, la datele anunţate (o dată în atâţia ani).

6. REGULI

6.1 Regulamentul General stabileşte regulile aplicabile OC aprobate de Secretariatul EUREPGAP îndomeniul EUREPGAP Fructe şi Legume, pentru acordarea, menţinerea şi anularea certificăriiEUREPGAP Fructe şi Legume. Deţinătorii de certificate pot deveni următorii:

6.1.1 Fermierul individual aplică pentru certificarea EUREPGAP

6.1.2 Grup de fermieri aplică pentru certificarea EUREPGAP

6.1.3 Fermierul şi/sau grup de fermieri care lucrează în acelaşi program care a trecut cusucces procedura de benchmarking a EUREPGAP

6.2 EUREPGAP emite licenţe OC aprobate, care, astfel, au dreptul de e elibera certificate de conformitatestandardului EUREPGAP.

6.3 Certificatul este documentul deţinut de un fermier care demonstrează că fermierul a fost certificat, iarlicenţa este o relaţie contractuală stabilită între EUREPGAP şi fermier sau grupul de fermieri prinintermediul Acordului de Sub-licenţiere semnat de fermier şi OC aprobat de EUREPGAP.




Cod de Ref: FP 2.1 GRVersiunea: 2.1-Oct04Pagina: 10 din 31



6.4 Acordul de Sub-licenţiere este publicat de EUREPGAP în diferite limbi numai traducerea oficialăEUREPGAP în limbile în care este disponibilă poate fi utilizată.

6.5 EUREPGAP este o marcă comercială înregistrată. Utilizarea acestei mărci comerciale estereglementată de Secretariatul EUREPGAP, după cum se descrie în Îndrumarul de utilizare a mărciicomerciale şi logotipului (vezi Anexa 1).

6.6 Documentele normative care reglementează programul EUREPGAP sunt după cum urmează:

6.6.1 Regulamentul General EUREPGAP:

Oferă instrucţiuni privind modul de solicitare, obţinere şi menţinere a certificatului şi drepturileşi responsabilităţile stipulate, iar anexele prezintă aceste aspecte mult mai detaliat.

6.6.2 Puncte de Control şi Criterii de Conformitate EUREPGAP:

Documentul normativ conţine toate Punctele de Control şi Criteriile de Conformitate caretrebuie respectate de fermierul/grupul de fermieri solicitant şi în care sunt auditate şiverificate conformităţile. Acest document normativ este divizat în 14 secţiuni şi enumerăConformităţi Majore cu fon roşu (49 Puncte de Control), Conformităţi Minore cu fon galben(99 Puncte de Control) şi Recomandări (66 Puncte de Control) cu fon verde, în total 214Puncte de Control.

6.6.3 Lista de Verificare EUREPGAP:

Conţine Punctele de Control şi reprezintă un instrument de inspectare şi evaluare aconformităţilor.

6.7 Extrase din aceste documente normative pot fi publicate din când în când de EUREPGAP, dar ele nureprezintă documente normative ca atare.

6.8 Pe lângă aceste documente normative, CTS Fructe şi Legume, cu sprijinul Grupurilor Tehnice deLucru regionale sau naţionale recunoscute de EUREPGAP pot elabora Îndrumare aprobate privindinterpretarea generală şi aplicarea Punctelor de Control în cadrul Documentului normativ PCCCFructe şi Legume şi Îndrumare aprobate privind problemele particulare legate de diferenţele culturaleşi geografice. Aceste Îndrumare stipulează domeniile de aplicare (domeniu general sau pentru zonegeografice concrete şi/sau respectiv, grupuri de produse). Regulile de tranziţie şi implementare suntstipulate de însăşi îndrumările şi respectarea lor e obligatorie pentru toate OC şi fermierii/grupele defermieri care activează în domeniul de acţiune definit de Îndrumare.

EUREPGAP(FOODPLUS)

Contractpentru licenţaEUREPGAP

Organismul decertificare aprobat

EUREPGAP

Certificatul

Contractpentru sub-

licenţaEUREPGAP

Fermier/Grupde fermieri







7. NIVELURILE DE CONFORMITATE PENTRU CERTIFICAREAEUREPGAP

7.1 Conformitatea cu EUREPGAP Fructe şi Legume constă din trei tipuri de puncte de control, pe caresolicitatul trebuie să le îndeplinească pentru a obţine recunoaşterea EUREPGAP; CONFORMITĂŢIMAJORE, CONFORMITĂŢI MINORE şi RECOMANDĂRI trebuie să fie îndeplinite după cumurmează: (De asemenea, vezi capitolele 11 şi 12 ale prezentului document, Sancţiuni şiNeconformităţi)

7.1.1 CONFORMITĂŢI MAJORE:

Corespunderea la 100% a tuturor Punctelor de Control a Conformităţilor Majore aplicabileeste obligatorie.

7.1.2 CONFORMITĂŢI MINORE

Corespunderea la 95% a tuturor Punctelor de Control a Conformităţilor Minore aplicabile esteobligatorie. Pentru a simplifica calcularea rezultatelor se utilizează următoarea formulă:

{Total Puncte de Control

a ConformităţilorMinore)

-(Puncte de Control a

Conformităţilor Minoreneaplicabile, înregistrate

la gospodărie)} x 5% =

(Total Puncte deControl a

Conformităţilor MinoreNepermise)

7.1.3 RECOMANDĂRI:

Nu este stabilit un nivel minim de conformitate.

7.2 Toate Punctele de Control din PCCC trebuie auditate/controlate, inclusiv RECOMANDĂRILE.

7.3 Punctele de Control la care se indică Fără N/A în secţiunea Criterii de Conformitate, cu excepţiacazurilor când se indică concret în textul Criteriului de Conformitate respectiv, trebuieauditate/controlate şi nu pot fi justificate ca fiind neaplicabile . Cazurile de excepţie sunt decisenumai de Comitetul Tehnic şi Standarde al EUREPGAP pentru Fructe şi Legume şi vor fi publicate deEUREPGAP sub formă de anexă la PCCC.

8. OPŢIUNI ŞI VERIFICAREA PENTRU CERTIFICAREA EUREPGAPFermierii pot obţine certificarea EUREPGAP în conformitate cu oricare din cele patru opţiuni descrise mai jos.

8.1 OPŢIUNEA 1: Certificarea Individuală

Un fermier aplică pentru certificatul EUREPGAP individual.

8.1.1 Inspecţia internă efectuată de fermier:

(i) În timpul inspecţiei efectuate de inspectorul extern la dispoziţia acestuia se vor pune dovezi aleefectuării şi rezultatele inspecţiei interne în baza Listei de verificare a EUREPGAP.

(ii) Inspecţia internă trebuie efectuată cel puţină o dată pe an. Inspecţia internă va fi efectuată subresponsabilitatea fermierului individual.

8.1.2 Verificarea externă efectuată de OC aprobat de EUREPGAP:

(i) OC aprobat de EUREPGAP va efectua minim o inspecţie externă anunţată anual a gospodărieiînregistrate şi a tuturor spaţiilor de manipulare a produselor declarate.







(ii) OC care acordă certificarea (sau agentul său sub-contractant, vezi Anexa 5) va efectua inspecţiisuplimentare inopinate a cel puţin 10% din toţi fermierii înregistraţi de el sub Opţiunea 1 anual.Inspecţiile externe ale OC pot fi efectuate de un Inspector EUREPGAP sau de un AuditorEUREPGAP (vezi Suplimentele 1 şi respectiv 2).

(iii) Rapoartele privind inspecţia externă vor fi întocmite în conformitate cu cerinţele EN 45011/ ISOÎndrumar 65.

8.2 OPŢIUNEA 2: Certificarea unui grup

Grupul de fermieri solicită certificatul de grup al EUREPGAP.

8.2.1 Sistemul intern de management şi control:

(i) Trebuie să existe un Sistem de Asigurare a Calităţii ce include un manual de control şiinstrucţiuni documentate bazate pe EUREPGAP Fructe şi Legume, care garantează că inspecţiileinterne sunt efectuate în mod competent şi că există un sistem de trasabilitate, care permite caprodusul certificat EUREPGAP să fie identificat de produsul necertificat, asigurând trasabilitatealui la gospodărie sau grupul de fermieri, unde îşi are originea. (Anexele 2 şi 3).

(ii) Administrarea şi gestionarea centralizată: Toţi membrii şi gospodăriile/spaţiile înregistratetrebuie să funcţioneze în cadrul aceluiaşi sistem de management şi control şi de sancţiuni, careeste administrat, verificat şi controlat centralizat.

(iii) Durata contractului: Grupul de fermieri trebuie să contracteze fermierii înregistraţi pentrucertificarea EUREPGAP pentru o durată de minim un an.

(iv) Procedurile de audit intern: Toate gospodăriile Grupului de fermieri înregistrat de EUREPGAPtrebuie să dispună de procedură(i) de audit intern, care prevăd, cel puţin, inspecţia anuală atuturor fermierilor înregistraţi.

8.2.2 Inspectarea internă a fiecărui fermier:

(i) În timpul inspecţiei efectuate de inspectorul extern sau intern, la dispoziţia acestuia se vor punedovezi ale efectuării şi rezultatele inspecţiei interne în baza Listei de verificare a EUREPGAP.

(ii) Inspecţia internă trebuie efectuată cel puţină o dată pe an. Inspecţia internă va fi efectuată defiecare membru înregistrat al Grupului de fermieri.

8.2.3 Inspectarea internă a Grupului de fermieri:

(i) Cel puţin o inspecţie internă pe an a fiecărui fermier înregistrat şi a tuturor spaţiilor de manipularea produselor declarate ale Grupului de fermieri se va efectua de personal calificat din cadrulGrupului de fermieri sau se va sub-contracta unui organism extern de verificare distinct deorganismul de verificare responsabil pentru verificarea externă conform căreia se ia decizia deacordare a certificării.

(ii) Inspecţia internă anuală trebuie să fie bazată pe Lista de Verificare EUREPGAP.

8.2.4 Verificarea externă efectuată de OC aprobat de EUREPGAP:

(i) Auditul Sistemului intern de management şi controlul calităţii are loc o dată înainte de certificare,iar următoarele audite vor fi repetate anual. Verificarea sistemului va demonstra dacă Sistemulexistent de control al calităţii funcţionează în conformitate cu criteriile stipulate de Anexa 2.

(ii) Inspecţia externă se efectuează anual, iar selectarea se face luându-se un eşantion la întâmplarecare constituie minim rădăcina pătrată din numărul total al fermierilor EUREPGAP înregistraţi dinGrupul de fermieri.







(iii) Rapoartele privind inspecţia externă vor fi întocmite în conformitate cu cerinţele EN 45011/ ISOÎndrumar 65.

(iv) Îndrumările suplimentare de verificare a Opţiunii 2 de certificare care trebuie respectate suntspecificate în Anexa 3

8.3 OPŢIUNILE 3 şi 4 (Benchmarking)

Opţiunea 3: Fermierul individual solicită certificatul EUREPGAP conform Programului Benchmarking

Opţiunea 4: Un Grup de fermieri solicită certificatul EUREPGAP conform Programului Benchmarking

8.3.1 Cerinţe faţă de programul solicitant ca să corespundă Benchmarking:

(i) Benchmarking: Programul care aplică pentru Benchmarking (programul solicitant) esteapreciat întru determinarea echivalenţei prin compararea conţinutului şi criteriilor de performanţăcu cele ale EUREPGAP. Vezi ultima versiune a Procedurii Benchmarking EUREPGAP.

(ii) Regulile Programului: Toate gospodăriile/spaţiile/fermierii înregistraţi licenţiaţi/certificaţiactivează în conformitate cu regulile programului solicitant.

(iii) OC aprobate EUREPGAP: Toate procedurile de certificare efectuate în cadrul Programuluisolicitant trebuie să fie efectuate de OC aprobate EUREPGAP care trebuie să fie acreditateconform EN 45011 sau ISO 65 în domeniul activităţii Programului solicitant, precum şi conformRegulamentului General EUREPGAP pentru Fructe şi Legume.

(iv) Frecvenţa verificărilor OC: Programul solicitat trebuie să asigure verificarea fermierilorindividuali în conformitate cu regulile pentru OPŢIUNEA 1 şi a grupurilor de fermieri înconformitate cu regulile pentru OPŢIUNEA 2.

9. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SOLICITANŢILOR EUREPGAP

9.1 Obligaţiile fermierilor

(i) Deţinătorul certificatului este responsabil pentru conformitatea produselor certificate cuDocumentul normativ PCCC EUREPGAP din cadrul domeniilor de acţiune a certificatului.

(ii) Fermierii sau grupul de fermieri solicitanţi trebuie să se înregistreze la unul din OC, care esteprimul pas în procesul de obţinere a unui certificat EUREPGAP. Procesul de înregistraretrebuie finisat înainte de prima inspecţie/primul audit al OC.

(iii) Fermierul sau Grupul de fermieri înregistrat care îşi schimbă OC trebuie să comunicenumărul(erele) de înregistrare precedente acordate de OC precedent (şi orice OC precedentla care s-a înregistrat în cadrul EUREPGAP) OC la care doreşte să se înregistreze.

(iv) Fermierul sau Grupul de fermieri nu pot înregistra diferite suprafeţe ale aceleiaşi gospodării lamai mult de un OC aprobat de EUREPGAP, sau în cadrul mai multor Opţiuni simultan.

(v) Dacă un fermier, care s-a înregistrat sub Opţiunea 1, intră într-un Grup de fermieri înregistratsub Opţiunea 2, el trebuie să renunţe la numărul de înregistrare din Opţiunea 1, indiferentde faptul că OC pentru Opţiunea 2 la care se va înregistra acum este acelaşi sau altul decât încadrul Opţiunii 1.

(vi) Fermierii înregistraţi sunt responsabili să comunice modificarea datelor OC, conformprocedurilor interne a fiecărui OC, aşa ca modificările de la gospodărie sau amplasării culturilorşi includerea/excluderea membrilor din Grupul de fermieri.

(vii) Fermierii trebuie să se angajeze să urmeze cerinţele stabilite de prezentul RegulamentGeneral, inclusiv achitarea taxei de înregistrare stabilite de EUREPGAP şi să facă o declaraţiescrisă în această privinţă, care va fi deţinută de OC.







(viii) Fermierii îşi asumă responsabilitatea pentru toţi Sub-contractanţii angajaţi, care trebuie săcorespundă Punctelor de Control relevante ale EUREPGAP. Vezi Anexa 4: Sub-contractanţii

(ix) Fermierii care solicită certificarea EUREPGAP trebuie să includă toate gospodăriile şispaţiile de manipulare a produselor agricole deţinute, unde se cultivă sau se manipuleazăcultura pe care o doresc certificată

(x) Fermierul/Grupul de fermieri EUREPGAP trebuie să facă o declaraţie oficială OC în timpulînregistrării, care stipulează în care ţară (ţări) produsele agricole înregistrate EUREPGAP vorfi comercializate. (Această informaţie este necesară pentru a verifica conformitatea cu Punctulde Control 8.7.2 din PCCC Fructe şi Legume.)

(xi) Dacă nu se înfăptuieşte manipularea produselor agricole (vezi definiţiile), fermierul solicitanttrebuie să facă o declaraţie formală OC la care a aplicat.

9.2 Drepturile fermierilor

(i) OC şi solicitantul vor conveni asupra termenilor de înmânare a avizelor, care trebuie săincludă angajamentul din partea OC de a confirma primirea cererii oficiale de înregistrare întermen de 14 zile calendaristice şi de a confirma prima certificare în termen de 28 zilecalendaristice după efectuarea auditului sau după soluţionarea neconformităţilor existente.

(ii) Orice reclamaţii sau apeluri împotriva OC vor fi depuse în conformitate cu procedura pentruplângeri şi apeluri a OC, de care trebuie să dispună toate OC şi care urmează a fi comunicatătuturor clienţilor săi. În cazul când OC nu dă un răspuns satisfăcător, reclamaţia poate fi depusăla Secretariatul EUREPGAP, utilizându-se formularul de reclamaţii, care va fi pus la dispoziţiareclamantului la cerere, în conformitate cu procedura EUREPGAP de depunere a reclamaţiilor.

(iii) Un fermier poate să schimbe OC la care s-a înregistrat şi de care a fost certificat, fie dininiţiativă proprie sau în rezultatul situaţiei când un OC aprobat de EUREPGAP nu mai esteaprobat (din cauza aplicării sancţiunilor, falimentului sau alte motive). Vezi ANEXA 6 pentruclarificare.

(iv) Confidenţialitate: EUREPGAP şi OC aprobate de EUREPGAP vor considera orice informaţiece ţine de fermierul sau grupul de fermieri solicitanţi, inclusiv detalii despre produsele şiprocesele, rapoartele de evaluare şi documentele asociate ca fiind confidenţiale (cu excepţiacazurilor când legislaţia cere altfel). Nici o informaţie nu este dezvăluită părţilor terţe fărăacordul prealabil scris a solicitantului, cu excepţia când Regulamentul General stipulează altfel.

10. PROCESUL DE ACORDARE A CERTIFICATULUI EUREPGAP

Vezi diagrama din punctul 10.2. Următorii paşi trebuie urmaţi înainte de acordarea certificatului:

10.1 Înregistrarea

Toată documentaţia relevantă privind fermierul/grupul de fermieri care solicită certificarea EUREPGAP trebuieînregistrată, iar procesul de înregistrare trebuie să includă:

(i) Opţiunea în cadrul căreia se aplică (1, 2, 3 sau 4)

(ii) Identificare (numele şi prenumele solicitantului, precum şi denumirea companiei, în cazurileaplicabile)

(iii) Adresa deplină a fermierului/grupului de fermieri indicându-se persoana de contact şi numărulde telefon şi fax.

(iv) Amplasarea clară a tuturor gospodăriilor şi spaţiilor de manipulare a produselor agricoleutilizate şi specificându-se care din produsele cultivate urmează să fie certificate. OC esteresponsabil pentru identificarea completă a tuturor terenurilor şi spaţiilor de manipulare aproduselor agricole pentru care se va elibera certificatul.







(v) Mărcile comerciale utilizate de fermier/grupul de fermieri la comercializarea produsului ceurmează a fi certificat.

(vi) Declaraţia de angajament semnată de a respecta cerinţele stabilite de RegulamentulGeneral, inclusiv achitarea taxei curente de înregistrare, după cum s-a stabilit de EUREPGAP.

(vii) O Declaraţie care include fiecare cultură înregistrată de fermier/grupul de fermieri a oricăreiexcepţii de la Modului de manipulare a produselor agricole. Această declaraţie permite caPunctele de Control din Secţiunea 10 marcate Fără N/A să fie marcate ca N/A .

(viii) Declaraţia de custodie a produsului care include toate produsele înregistrate, atât celenecertificate EUREPGAP precum şi cele certificate de EUREPGAP în care se atestă dacăprodusele agricole sunt supuse operaţiilor de manipulare a produselor agricole (cu excepţiacazurilor când aceste operaţiuni sunt excluse din procesul de certificare).

(ix) Numărul(ele) de înregistrare precedente ale solicitantului, dacă există.

(x) O declaraţie în care stipulează toate ţările unde fermierul intenţionează să comercializezeprodusele, pentru fiecare cultură.

(xi) Acordul fermierului de a dezvălui informaţii despre procesul de certificare (vezi 10.8).

Informaţia suplimentară pe care fermierul/grupul de fermieri o poate acorda voluntar EUREPGAP include:

(xii) EAN (Cod de bare) Numărul de Localizare Globală (NLG0);

(xiii) ID (Cod numeric) unic al amplasării, după cum se defineşte de EUREPGAP (de exemplu, pebaza Sistemului Global de Clasificare a Produselor (SGP));

(xiv) Datele oficiale de stat de înregistrare ale gospodăriilor sau alte date oficiale.

(xv) Declaraţia de conformitate cu legislaţia ţărilor de destinaţie. Include ţara(ţările) unde seintenţionează comercializarea produselor agricole certificate şi unde fermierul/grupul de fermieripoate demonstra OC că legislaţia aplicabilă privind LMA din ţara(ţările) de destinaţie serespectă. Respectarea legislaţiei se va demonstra prin aplicarea cu succes a unei proceduristabilite de EUREPGAP pentru fiecare ţară de destinaţie.

În rezultatul acceptării înregistrării, OC vizat va acorda:

(xvi) Acordul de Sub-licenţiere între OC şi fermier/grupul de fermieri care trebuie semnat

(xvii) Un număr de înregistrare permanent.

(xviii) OC va solicita achitarea de către fermier/grupul de fermieri a taxei curente de înregistraredupă cum este stabilită de EUREPGAP în baza numărului total de gospodării înregistrate.

Aceste cerinţe pentru înregistrare pot fi îndeplinite într-un singur document, care poate fi anexat la Acordulde Sub-licenţiere semnat de OC şi fermier/grupul de fermieri. Pentru modul de comunicare a acestor dateEUREPGAP de către OC, vezi Anexa 5.







10.2 Diagrama procesului de înregistrare

NumeleCompaniei

AdresaŢara producătoare

Persoana de contactTel., Fax, E-mail

Angajament semnat faţă dePrincipiile EurepGap.

Acord cu privire la distribuireainformaţiei

Opţiunea aleasăFermierul/Grupul de fermieri.

Fermierul(ii)- nr. şi amplasarea.Culturi ,Gospodărie(i) şi

suprafeţele.Număr precedent de înregistrare.Mărci comerciale.Altă informaţie

voluntară de identificare

Declaraţia pe lipsa deambalare/stocare a produselor

înregistrate, una pe cultură

Unităţi de ambalare şi/saustocare, nr. şi amplasarea

Declaraţie de custodie aproduselor, cu specificarea dacă

produsul non-EurepGap estesursă pentru ambalare/stocare,una pentru produsul înregistrat

Lista ţărilor unde esteintenţionat de a comercializa

produsele înregistrate

Informaţia primară

Responsabilităţilefermierului

Declaraţia pe custodiaprodusului

Legislaţia privind limitelemaxime admisibile

(LMA) în ţările unde suntcomercializate produsele

Informaţia de afaceri

Declaraţia pe lipsa deambalare/stocare

Informaţie adiţională

Opţiunea 1 şi 2Fermier/Grup de fermieri

Manipularea produsului:Prelucrare cu chimicale,curăţăre, spălare şi alteoperaţiuni unde produsulpoate avea contact cu altemateriale sau substanţe

Dvs. dispuneţiîncă de produse

la ambalare/stocare

Înregistrare completă:Sub-licenţă

Acord semnatTaxa de înregistrare achitată

Număr de înregistraredesemnat

Este produsulDvs. manipulatsau păstrat dupăcum e descris

mai sus?

da

nu

nu

da







10.3 Procesul de inspecţie şi certificare

(i) După cum s-a specificat în 8.1, 8.2 şi 8.3 pentru Opţiunile 1, 2 şi respectiv 3 & 4.

(ii) După cum se menţionează în punctul 6.8 al prezentului Regulament, Îndrumarul elaborat deCTS Fructe şi Legume EUREPGAP TSC va fi urmat de OC şi fermier/grupul de fermieri, încazurile aplicabile.

(iii) Verificare: Frecvenţa inspecţiilor, procedurile de raportare şi sferele de acţiune ale certificăriisunt descrise în capitolul 8 al prezentului Regulament General. Gospodăria înregistrată şispaţiile de manipulare a produselor agricole din cadrul gospodăriei respective trebuie să fieverificate în cadrul inspecţiilor.

10.4 Termenele de efectuare a inspecţiilor:

(i) Prima inspecţie: Toată documentaţia care urmează a fi verificată de inspectorul extern înprimul an este validă numai pentru 3 luni înainte de data recoltării sau de la data primeiînregistrări a fermierului cu EUREPGAP, luându-se în consideraţie perioada care este mailungă. Recoltarea şi manipularea produselor agricole trebuie să fie efectuate numai dupăînregistrarea fermierului de către EUREPGAP. Documentaţia privind recoltarea ce a avut locînainte de înregistrarea EUREPGAP nu este valabilă, chiar dacă a fost întocmită mai puţin de 3luni de la data inspecţiei.

(ii) A doua inspecţie şi inspecţiile consecutive: Pentru a asigura OC că toate culturileînregistrate (dacă sunt mai multe) sunt manipulate în conformitate cu EUREPGAP, trebuie săexiste cel puţin o cultură din domeniul de acţiune înregistrat (Fructe şi Legume) prezentă(prezentă înseamnă în câmp, depozit sau produse agricole care încă nu sunt gata pentrurecoltare sunt prezente sub formă de plantaţii în câmp sau livadă) pe lot.

(iii) Acordarea certificatului: Acordarea oficială a certificatului va include un certificat care conţinetoate datele expuse în Suplimentul 4 semnat de ambele părţi ale acordului de sub-licenţiereEUREPGAP în limba respectivă, dacă este disponibilă la EUREPGAP.

10.5 Validitatea certificatului EUREPGAP

(i) Certificatul se acordă după îndeplinirea tuturor cerinţelor aplicabile stipulate de prezentulRegulament General de către fermierul/grupul de fermieri solicitant.

(ii) Certificatul EUREPGAP este eliberat de OC aprobat de EUREPGAP şi este valabil timp de unan în domeniul de acţiune descris.

(iii) Contractul de prestări servicii între OC şi fermier/grupul de fermieri poate fi încheiat iniţialpe o perioadă de până la 3 ani, iar ulterior reînnoit sau extins pentru perioade de până la 3ani.

(iv) Vezi Anexa 1 şi respectiv Suplimentul 4 pentru îndrumări referitor la utilizarea mărciicomerciale, logotipului şi conţinutul certificatului.







10.6 Domeniile de certificare

10.6.1 Domeniul de certificare al culturilor:

(i) Certificatul şi sub-licenţa este eliberată fermierului sau grupului de fermieri înregistrat pentrugospodăriile înregistrate şi produsele declarate (în conformitate cu lista publicată a EUREPGAPa culturilor produselor, vezi Anexa 7). Cultura nu indică un soi anumit.

(ii) În cadrul Opţiunii 2, fermierul/gospodăria înregistrat(ă) poate primi o scrisoare de conformitatede la grupul de fermieri, dar nu poate să facă referinţă la certificatul EUREPGAP al grupului defermieri fără acordul grupului de fermieri.

10.6.2 Domeniul de certificare a suprafeţelor:

(i) Toate spaţiile de producere şi de manipulare a produselor agricole ale culturilor înregistrate alegospodăriilor înregistrate în cadrul EUREPGAP TREBUIE să corespundă EUREPGAP.

10.6.3 Domeniul de certificare a creşterii culturilor şi spaţiile de manipulare a produseloragricole:

(i) Domeniul de certificare include creşterea culturilor cel puţin până la şi inclusiv recoltarea,chiar dacă dreptul de proprietate asupra produselor se transferă înainte de recoltare, şi inclusivmanipularea produselor, cel puţin în timpul când produsele sunt proprietatea fermierului,grupului de fermieri sau a unui din membrii săi contractanţi.

(ii) Domeniul de certificare poate fi redus prin declararea secţiunii de manipulare a produselor(Secţiunea 10) ca fiind Neaplicabilă, numai pentru produsele pentru care fermierul sau grupulde fermieri a declarat că nici una din următoarele activităţi după recoltare (cu excepţiaactivităţilor pentru produsele prelucrate) nu sunt îndeplinite vreodată: depozitare, tratarea cusubstanţe chimice, curăţare, spălare sau orice altă activitate când produsele agricole vin încontact fizic cu alte materiale şi substanţe.

10.7 Menţinerea certificatului EUREPGAP

(i) Înregistrarea fermierului/grupului de fermieri şi a culturilor propuse în domeniile de certificarerespective trebuie să fie reconfirmată de OC în fiecare an.

(ii) Lista de Verificare de audit trebuie îndeplinită în întregime de inspector anual pentru caprocesul de certificare să fie finisat.







10.8 Dezvăluirea informaţiei

10.8.1 Dezvăluirea informaţiilor despre fermier/grupul de fermieri opiniei publice

Deţinătorul certificatului trebuie să-şi exprime acordul OC ca următoarele informaţii să fie comunicateEUREPGAP, care le va face publice atât timp cât statutul certificatului rămâne a fi Certificat .

(i) Numărul de înregistrare a certificatului

(ii) Tipul organizaţiei (fermier sau grup de fermieri)

(iii) Denumirea şi versiunea programului

(iv) Opţiunea selectată

(v) Ţara producătoare

(vi) Domeniul de acţiune a certificatului; Cultura şi manipularea produselor

(vii) Denumirea organismului de certificare

(viii) Data ultimei inspecţii a OC

(ix) Data validităţii certificatului

10.8.2 Dezvăluirea informaţiei despre fermier/grupul de fermieri altor membri EUREPGAP

Deţinătorul certificatului îşi poate exprima acordul său în scris OC că următoarea informaţie va fi comunicatăEUREPGAP, care le va pune la dispoziţia membrilor EUREPGAP pe baza drepturilor de acces acordate:

Informaţii de bază:

(i) Denumirea, adresa şi marca comercială a fermierului/grupului de fermieri şi e-mail-ul decontact

(ii) Statutul certificatului, adică, suspendat parţial sau în întregime, anulat

(iii) În cazurile aplicabile - declaraţia de custodie asupra produsului care include toate produseleînregistrate

Informaţii suplimentare voluntare:

(iv) Gradul de conformitate a Punctele de Control nr. 12.6.1, 12.6.2 şi 12.6.3 al PCCC Fructe şiLegume la ultimul audit extern al OC. Oricare din următoarele criterii de conformitate poate firaportate = Nu există informaţii; Conform cu Conformităţile Minore (12.6.1 si 12.6.3); Conformcu Conformităţile Minore şi Recomandările (12.6.1, 12.6.2 şi12.6.3).

(v) EAN UCC Numărul de Localizare Globală; ID unic al amplasării, după cum se defineşte deEUREPGAP (de exemplu, pe baza SGP); Datele oficiale de stat de înregistrare ale gospodăriisau alte date oficiale.

(vi) Declaraţia de conformitate cu legislaţia ţărilor de destinaţie. (Vezi punctul 10.1 xv)

10.8.3 Dezvăluirea informaţiei despre fermier/grupul de fermieri exclusiv EUREPGAP

Deţinătorul certificatului trebuie să-şi exprime acordul OC că următoarea informaţie va fi comunicatăEUREPGAP, care nu le va dezvălui şi le va menţine confidenţiale, în scopul completării bazei de datestatistice a EUREPGAP şi pentru verificarea sistemelor interne de control al calităţii ale EUREPGAP:

(i) Ariile de producţie pe cultură, pentru fiecare gospodărie (de asemenea, în cadrul grupului defermieri).

(ii) Numele inspectorului/auditorului.







11. SANCŢIUNIToate Organismele de Certificare (pentru toate Opţiunile) şi toate grupurile de fermieri (pentru Opţiunile 2 şi 4)trebuie să adopte o procedură de penalizare bazată pe sancţiunile descrise în acest capitol.

În cadrul EUREPGAP există trei tipuri de sancţiuni: avertizare, suspendare şi anulare. Ele se aplică în cazulneconformităţilor Punctelor de Control şi aspectelor contractuale.

11.1 Avertizarea

11.1.1 Penalitate:

Se acordă o perioadă de timp pentru soluţionarea problemei care a cauzat sancţiunea, dupăcare, dacă avertizarea nu a fost anulată, se impune imediat suspendarea completă.

11.1.2 Durata:

Perioada de timp acordată pentru implementarea acţiunilor corective va fi convenită în comunde OC şi fermier / grupul de fermieri, şi va constitui maxim 28 de zile calendaristice de la dataimpunerii avertizării.

11.2 Suspendarea

11.2.1 Penalitate:

Fermierului/grupului de fermieri i se va interzice utilizarea logotipului/mărcii comerciale,licenţei/certificatului EUREPGAP sau oricărui alt document care se referă într-un fel sau altulEUREPGAP pentru o anumită perioadă de timp.

11.2.2 Durata:

Această perioadă de timp va fi stabilită de OC şi va constitui maxim 6 luni. După expirareaacestei perioade, sancţiunile care nu au fost soluţionate vor duce la anularea certificatului şicontractului între OC şi fermier/grupul de fermieri.

11.2.3 Anularea suspendării:

Suspendarea se va menţine până la apariţia dovezilor documentate/vizuale caredemonstrează că neconformitatea care a cauzat suspendarea a fost soluţionată. OC vadecide efectuarea unui audit/unei inspecţii anunţate sau inopinate, cheltuielile fiind suportatede fermier/grupul de fermieri.

11.2.4 Tipul:

(i) amânată: Procedurile de sancţionare vor fi iniţiate după 28 zile calendaristice dupădata de impunere a sancţiunii, pentru a permite soluţionarea neconformităţii care acauzat suspendarea. După expirarea celor 28 de zile calendaristice, dacăneconformitatea nu a fost soluţionată, sancţiunea impusă v-a fi calificată casuspendare imediată completă.

(ii) imediată (suspendarea se impune imediat), poate fi de două tipuri:

a.parţială: Numai o parte (unele părţi) ale domeniului de certificare pentru cultură(culturi) este/sunt suspendate.

sau

b.completă: Certificatul se sustrage în întregime pentru o perioadă de timp.







11.3 Anularea certificatului

11.3.1 Penalitate:

Rezilierea contractului semnifică interzicerea completă de a utiliza licenţa/certificatul,logotipul/marca comercială, orice dispozitiv sau document ce are legătură cu EUREPGAP.

11.3.2 Durata:

Un fermier/grup de fermieri, căruia i s-a anulat certificatul, nu poate re-solicita certificareaEUREPGAP decât după 12 luni de la data anulării certificatului.

12. NECONFORMITĂŢIToate Organismele de Certificare (pentru toate Opţiunile) şi toate grupurile de fermieri (pentru Opţiunile 2 şi 4)trebuie să deţină un sistem de identificare a neconfomităţilor descrise mai jos.

În cadrul EUREPGAP există trei tipuri de neconformităţi: Majore, Minore sau Contractuale. Ele includconformitatea cu Punctele de Control şi aspectele contractuale, după cum se descrie mai jos:

12.1 Conformităţi Majore

12.1.1 Suspendare totală imediată:

Dacă OC descoperă şi verifică că fermierul / grupul de fermieri nu a îndeplinit una dinConformităţile Majore şi că nu s-au întreprins acţiunile corective adecvate şi nici nu s-auanunţat clientul(ţii) şi OC, se impune suspendarea totală imediată a certificatului pentru operioadă de 3 luni. Dacă neconformitatea la acelaşi Punct de Control Conformitate Majoră serepetă, se impune anularea certificatului.

12.1.2 Suspendare parţială imediată (după anunţarea în prealabil):

Dacă fermierul/grupul de fermieri declară neconformitatea unei Conformităţi Majorecomunicând acest fapt clientului(ţilor) săi direcţi şi OC, înainte ca aceasta să fie detectatăde OC, şi întreprinde acţiuni corective adecvate, atunci se impune suspendarea parţialăimediată, a cărei durată se convine cu OC. Măsura de aplicare a suspendării parţialeimediate poate fi limitată la o parte a culturii sau produselor (câmp sau lot) clar identificabilăşi trasabilă, cu condiţia că gospodăria dispune de un sistem de trasabilitate clar şiidentificabil, care permite identificarea acţiunilor respective.

12.2 Conformităţi Minore

12.2.1 Suspendarea amânată

Dacă mai mult de 5% din Conformităţile Minore aplicabile nu se respectă, se impunesuspendarea amânată. În cazul când e necesar, acţiunile corective întreprinse trebuieverificate de OC (prin intermediul vizitelor în teren sau prin altă formă de verificaredocumentată) în termen de maxim 28 zile calendaristice.

12.3 Aspecte contractuale

12.3.1 Avertisment

Nerespectarea aspectelor minore stipulate de contractul semnat între OC şi fermier/grupul defermieri va duce la anunţarea unui avertisment. Perioada alocată pentru implementareaacţiunilor corective se va conveni de OC şi fermier/grupul de fermieri. OC va solicita dovezidocumentate de respectare a aranjamentelor contractuale. Perioada maximă de prezentare araportului privind acţiunile corective cu care poate fi de acord OC este de 28 zilecalendaristice.







12.3.2 Suspendarea imediată

Nerespectarea oricărui acord din contractul semnat de OC şi fermier/grupul de fermieri sauoricare problemă depistată în timpul inspecţiei, care provoacă dubii privind modul de acţiunea fermierului/grupului de fermieri, va duce la suspendarea totală imediată a certificării.

Suspendarea totală imediată se va impune când fermierul/grupul de fermieri nu a îndeplinitcerinţele avertismentului precedent în termenul convenit, nu s-au achitat plăţile conformaranjamentelor contractuale, sau dacă modificările, schimbările sau ajustările anunţate oficialde EUREPGAP şi comunicate de OC fermierului/grupului de fermieri nu au fost respectate.

12.3.3 Rezilierea

Nerespectarea oricărui acord din contractul semnat de OC şi fermier/grupul de fermieri careindică obiectiv gestionarea incorectă a procedurilor legate de EUREPGAP la nivelulfermierului/grupului de fermieri va duce la rezilierea contractului.

12.3.4 Falimentarea fermierului/grupului de fermieri duce la rezilierea contractului.







Tradus cu sprijinul USAID/CNFA-Moldova Verificat de către SGS-Moldova

13. APLICAREA SANCŢIUNILOR ŞI NECONFORMITĂŢILOR

Neconformitatea minoră eadmisibilă peste 5%:

suspendarea amânată, 28 zilepentru conformitate

da

nu da

nu

da

nunu

dadanu

nu

da

da

da

nu

nu

da

Neconformitatea PCCCidentificată în rezultatul

inspecţiei/auditului extern

Acesta e unaudit/inspecţierepetat, pentru

verificarea

Neconformitatea a fostidentificată intern

înainte?

Fermierul a anunţatclientul/OC despreneconformitatea

identificată?

În cazul opţiunii 2 enecesară verificarea

ulterioară a Sistemului deManagement al Calităţii

Este oneconformitate

majoră?

Este oneconformitate

repetată?

A fost conformitateademonstrată după 28

de zile?

Suspendarea parţialăimediată deja impusă înmomentul comunicării de

către fermier

Anulare Suspendare imediatăcompletă

Suspendareacertificatului pentru toate

culturile înregistrateA fost

demonstratăconformitatea

înainte cu 6 luni?

Suspendarea certificatuluipentru anumiteculturi/domenii

Este necesar unaudit adiţional?

Scrisoare finală deavertisment expediată de

OC

A fost demonstratăconformitatea după

scrisoarea deavertisment








14. ANUNŢAREA SACNŢIUNILOR, NECONFORMITĂŢILOR ŞIAPELURILOR

14.1 Comunicarea imediată către EUREPGAP

14.1.1 Toate suspendările imediate trebuie comunicate fără întârziere Secretariatului EUREPGAP decătre OC sau fermier/grupul de fermieri, împreună cu numărul de înregistrare şi marcacomercială, precum şi produsele sancţionate.

14.1.2 Vezi Anexa 9 în care se stipulează detaliile necesare pentru anunţarea suspendărilor imediate.

14.2 Deciziile privind avertismentele şi suspendările

14.2.1 Impunerea avertismentelor şi suspendărilor este decisă de Comitetul de Certificare al OC (saude un departament echivalent de luare a deciziilor).

14.2.2 După depistarea faptului că un fermier sau un grup de fermieri nu se mai conformeazăstandardului EUREPGAP, inspectorul va raporta acest fapt OC căreia aparţine şi fermieruluisau grupului de fermieri certificaţi, detaliind neconformităţile identificate în timpul inspecţiei.Aceasta va duce la suspendarea imediată sau amânată a certificatului.

14.3 Soluţionarea neconformităţilor de către fermier

14.3.1 Fermierul sau grupul de fermieri certificat trebuie să soluţioneze neconformităţile comunicatesau să prezinte un apel în scris OC împotriva neconformităţilor, explicând motivele de înaintarea apelului.

14.3.2 În cazul impunerii unei suspendări amânate, dacă fermierul sau grupul de fermieri certificat nua soluţionat neconformităţile în perioada permisă, OC îi va trimite avertismentul final. Fermierultrebuie să răspundă la avertismentul final timp de 7 zile calendaristice, iar OC poate acordafermierului o perioadă de graţie de 14 zile calendaristice pentru a demonstra cu successoluţionarea neconformităţilor restante.

14.3.3 Dacă după primirea avertismentului final, termenul acordat pentru a răspunde la avertisment şiperioada de graţie, care împreună nu pot depăşi 28 de zile în total, fermierul nu soluţioneazăneconformităţile depistate, certificatul lui va fi suspendat imediat.

14.4 Anularea suspendării imediate

14.4.1 Dacă fermierul sau grupul de fermieri căruia i-a fost suspendat certificatul (parţial sau total)anunţă OC că neconformitatea a fost soluţionată înainte de expirarea termenului de 6 luni,suspendarea respectivă va fi anulată, după prezentarea dovezilor documentate satisfăcătoaresau după efectuarea re-inspectării care a confirmat conformitatea.








14.5 Neconformităţile care nu au fost lichidate după 6 luni

14.5.1 Dacă după expirarea termenului de 6 luni de la suspendarea fermierului sau grupului defermieri, suspendarea nu a fost anulată, înregistrarea şi certificatul lui vor fi anulate. Dacăproducătorul doreşte să se mai alăture încă o dată programului, următoarea solicitare decertificare poate fi prezentată după 12 luni de la data anulării.

14.5.2 Suspendarea/anularea certificatului şi numărului de înregistrare ale fermierului/grupului defermieri nu înseamnă neapărat suspendarea mărcii comerciale sub care fermierul/grupul defermieri îşi vindea produsele până în acel moment.

14.6 Sancţionarea OC

14.6.1 Comitetul Tehnic şi Standarde pentru Fructe şi Legume al EUREPGAP îşi rezervă dreptul de asancţiona OC pe baza dovezilor care demonstrează acţiuni neadecvate, în conformitate cuAcordul de Certificare şi Licenţiere semnat între OC aprobat de EUREPGAP şi EUREPGAP.Aceasta poate include şi avizarea imediată a organismului de acreditare responsabil şiretragerea aprobării EUREPGAP.

15. PROCEDURA DE ARMONIZARE

15.1 Interpretarea Criteriilor de Conformitate EUREPGAP este efectuată şi decisă numai de ComitetulTehnic şi Standarde pentru Fructe şi Legume EUREPGAP şi adus la cunoştinţa opiniei publice numaiprin comunicatele oficiale ale EUREPGAP (Vezi Suplimentul 4).

15.2 OC aprobate de EUREPGAP pot propune recomandări spre examinare EUREPGAP, managerulprogramului EUREPGAP din cadrul OC le transmite Secretariatul EUREPGAP, care, la rândul său, leva trimite Comitetului Tehnic şi Standarde pentru Fructe şi Legume EUREPGAP. Această procedurăpoate fi întreprinsă în orice moment sau în timpul conferinţelor OC EUREPGAP organizate cu scopulde a menţine criteriile de conformitate actualizate, şi OC aprobate de EUREPGAP trebuie să deleghezeun membrul calificat al personalului cel puţin o dată pe an.

15.3 Comitetul Tehnic şi Standarde pentru Fructe şi Legume EUREPGAP va examina recomandărilepropuse şi va decide referitor la incorporarea lor în Punctele de Control şi Criteriile de ConformitateEUREPGAP sau în alt document normativ. Numai după aprobarea criteriilor recomandate, aceastăinformaţie va fi adusă în atenţia opiniei publice, publicându-le în ediţia nouă a Punctelor de Control şiCriteriilor de Conformitate EUREPGAP sau sub formă de Îndrumar Tehnic (după cum se stipulează înpunctul 10.3 ii) la ultima versiune aprobată. Vezi Anexa 11 pentru anunţarea actualizării documentelor.





Suplimentul 1Pagina: 26 din 31




16. SUPLIMENTUL 1: CERINŢE FAŢĂ DE AUDITORUL EUREPGAPPENTRU FRUCTE ŞI LEGUME

16.1 Studii oficiale:

16.1.1 Diplomă de studii post-liceale

(i) Auditorul trebuie să deţină cel puţin diplomă de studii post-liceale sau echivalentul ei (duratacursurilor minimum de 2 ani) într-o disciplină legată de domeniul certificării (Fructe şi Legume).

16.2 Abilităţi şi calificări tehnice:

16.2.1 Instruirea Auditorului:

(i) Experienţă practică de audit (minimum 15 zile).

(ii) Cursul de instruire al Auditorului trebuie să aibă o durată minimă de 37 ore, şi trebuie să fierecunoscut de unul din organismele de acreditare enumerate în Anexa 5, punctul 5.1.3.

(iii) Cursul de instruire al Auditorului trebuie să includă: standardele aplicabile pentru AuditulCalităţii, tehnicile de audit, focalizând auditele (aspectele psihologice şi de comunicare) şiraportarea, de asemenea, trebuie să includă un studiu de caz practic.

16.2.2 Instruirea în domeniul siguranţei alimentului şi Codului de Bună Practică în Agricultură:

(i) Instruire privind principiile HACCP, fie în cadrul studiilor oficiale, fie prin absolvirea cu succes aunui curs oficial bazat pe principiile Codex Alimentarius.

(ii) Instruire privind igiena alimentară, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvirea cu succes a unuicurs oficial.

(iii) Instruire privind utilizarea pesticidelor şi fertilizanţilor, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvireacu succes a unui curs oficial.

(iv) Minimum 2 ani de experienţă de lucru după absolvirea studiilor şi minimum 3 ani de experienţătotală în industria horticolă. Ea trebuie să includă experienţă în sectorul producerii produselorhorticole sau de asigurare a calităţii sau a siguranţei alimentului în industria fructelor şi legumelor.

16.2.3 Abilităţi de comunicare

(i) Cunoaşterea limbii engleze adecvată pentru participarea la negocieri şi comunicarea cuorganismele EUREPGAP.

(ii) Abilităţi de lucru în limba maternă/de lucru corespunzătoare. Inclusiv terminologia specializatăutilizată local în limba de lucru respectivă.

(iii) Excepţiile la această regulă trebuie discutate în prealabil cu Secretariatul EUREPGAP.









16.3 Sarcinile de bază

16.3.1 Auditele EUREPGAP a grupurilor de fermieri

(i) Auditarea şi evaluarea Sistemelor de Management al Calităţii ale grupurilor de fermieri pentruverificarea respectării cerinţelor Standardului EUREPGAP.

(ii) Întocmirea la timp şi corect a rapoartelor privind auditele efectuate în conformitate cu modelul deraportare convenit împreună cu EUREPGAP.

16.3.2 Inspecţiile EUREPGAP ale gospodăriilor

(i) Efectuarea inspecţiilor gospodăriilor (a fermierilor sau grupurilor de fermieri) pentru a evaluaconformitatea cu standardul EUREPGAP.

(ii) Întocmirea la timp şi corecte a rapoartelor privind inspecţiile efectuate în conformitate cu modelulde raportare convenit împreună cu EUREPGAP.

16.3.3 Prevederi generale

(i) Menţinerea la zi a dosarelor privind politicile pentru calitate, procedurile, instrucţiunile de lucru şidocumentaţia emisă de OC.

(ii) A fi la curent cu toate evenimentele, problemele şi modificările legislaţiei în sectoarele în careîntreprinde audite.

(iii) Îndeplinirea altor sarcini delegate de OC în afara domeniului de activitate a EUREPGAP, înmăsura în care aceste activităţi nu contravin principiilor EN 45011/ISO 65 sau altor stipulăriprevăzute de prezentul Regulament General al EUREPGAP.

16.3.4 Autonomie şi confidenţialitate

(i) Auditorilor nu li se permite să întreprindă activităţi ce le-ar putea afecta autonomia sauimparţialitatea, în particular, nu vor presta servicii de consultanţă şi instruire fermierilor şigrupurilor de fermieri pe care îi supun auditului.

(ii) Auditorii trebuie să respecte cu stricteţe procedurile companiei pentru a menţine confidenţialitateainformaţiei şi înregistrările.




Cod de Ref: FP 2.1 GRVersiunea: 2.1-Jan04





17. SUPLIMENTUL 2: CERINŢE FAŢĂ DE INSPECTORUL EUREPGAPPENTRU FRUCTE ŞI LEGUME

17.1 Studii oficiale


(i) Inspectorul trebuie să deţină cel puţin diplomă de studii post-liceale sau echivalentul ei (duratacursurilor minimum 2 ani) într-o disciplină legată de domeniul certificării.


17.2.1 Instruirea în domeniul siguranţa alimentului şi Codului de Bună Practică în Agricultură:


(ii) Instruire privind igiena alimentară, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvirea cu succes aunui curs oficial..

(iii) Instruire privind utilizarea pesticidelor şi fertilizanţilor, fie în cadrul studiilor oficiale, prinabsolvirea cu succes a unui curs oficial.

(iv) Minimum 2 ani de experienţă de lucru după absolvirea studiilor şi minimum 3 ani de experienţătotală în industria horticolă. Ea trebuie să includă experienţă în sectorul producerii produselorhorticole sau de asigurare a calităţii sau a siguranţei alimentului în industria fructelor şilegumelor.


(i) Abilităţi de lucru în limba maternă/de lucru corespunzătoare. Inclusiv terminologia specializatăutilizată local în limba de lucru respectivă.

(ii) Excepţiile la această regulă trebuie discutate în prealabil cu Secretariatul EUREPGAP.

17.3 Sarcinile de bază

17.3.1 Inspecţiile EUREPGAP ale gospodăriilor

(i) Efectuarea inspecţiilor gospodăriilor (a fermierilor sau grupurilor de fermieri) pentru a evaluaconformitatea cu standardul EUREPGAP.

(ii) Întocmirea la timp şi corect a rapoartelor privind inspecţiile efectuate în conformitate cu formatulde raportare convenit împreună cu EUREPGAP.

17.3.2 Prevederi Generale

(i) Menţinerea la zi a dosarelor privind politicile pentru calitate, procedurile, instrucţiunile de lucru şidocumentaţia emisă de OC.

(ii) A fi la curent cu toate evenimentele, problemele şi modificările legislaţiei în sectoarele în careîntreprinde audite.

(iii) Îndeplinirea altor sarcini delegate de OC în afara domeniului de activitate a EUREPGAP, înmăsura în care aceste activităţi nu contravin principiilor EN 45011/ISO 65 sau altor stipulăriprevăzute de prezentul Regulament General al EUREPGAP.









17.3.3 Autonomie şi confidenţialitate

(i) Auditorilor nu li se permite să întreprindă activităţi ce le-ar putea afecta autonomia sauimparţialitatea, în particular, nu vor presta servicii de consultanţă şi instruire fermierilor şigrupurilor de fermieri pe care îi supun auditului.

(ii) Auditorii trebuie să respecte cu stricteţe procedurile companiei pentru a menţine confidenţialitateainformaţiilor şi înregistrărilor.









18. SUPLIMENTUL 3: CERINŢE FAŢĂ DE INSPECTORUL INTERN ALGRUPULUI DE FERMIERI

18.1 Studii oficiale:


(i) Inspectorul trebuie să deţină cel puţin diplomă de studii post-liceale sau echivalentul ei (duratacursurilor minimum 2 ani) într-o disciplină legată de domeniul certificării.


18.2.1 Instruirea în domeniul siguranţei alimentului şi Codului de Bună Practică în Agricultură:


(ii) Instruire privind igiena alimentară, fie în cadrul studiilor oficiale, prin absolvirea cu succes aunui curs oficial.

(iii) Instruire privind utilizarea pesticidelor şi fertilizanţilor, fie în cadrul studiilor oficiale, prinabsolvirea cu succes a unui curs oficial.

(iv) Minimum 1 ani de experienţă de lucru după absolvirea studiilor în industria horticolă. Ea trebuiesă includă experienţă în sectorul producerii produselor horticole sau de asigurare a calităţii saua siguranţa alimentului în industria fructelor şi legumelor.


(i) Abilităţi de lucru în limba maternă/de lucru corespunzătoare. Inclusiv terminologia specializatăutilizată local în limba de lucru respectivă.

(ii) Excepţiile la această regulă trebuie discutate în prealabil cu Secretariatul EUREPGAP.









19. SUPLIMENTUL 4: CONŢINUTUL CERTIFICATULUI

19.1 Certificatul EUREPGAP va conţine următoarea informaţie:

19.1.1 Informaţii de bază

(i) Logotipul EUREPGAP (numai după acreditarea OC emitent)

(ii) OC emitent şi logotipului OC

(iii) Denumirea şi/sau logotipul organului de acreditare a OC

(iv) Denumirea comercială, denumirea şi adresa deţinătorului certificatului

(v) Denumirea şi adresa gospodăriei(iilor) (şi spaţiilor de manipulare a produselor) certificate. Dacăcertificatul se eliberează unui grup de fermieri, denumirile tuturor gospodăriilor incluse în grupulde fermieri for fi enumerate într-un supliment, care va forma parte integrantă a certificatului.

19.1.2 Sfera de acţiune a certificatului EUREPGAP

(i) Produse (Fructe şi Legume)

(ii) Cultură (culturi) (conform listei EUREPGAP, vezi Anexa 7)

(iii) Declaraţia privind Fără manipularea produselor certificate pentru produsul(ele): [urmată deprodusul(ele) respectiv(e)]

(iv) Versiunea 2.0-Oct04 a EUREPGAP Fructe şi Legume (sau versiunea mai actuală a PCCC Fructeşi Legume conform căreia s-a verificat conformitatea).

(v) Data validităţii certificatului





Anexă: 1; A1-0Pagina: 1 din 2




1. ANEXA 1: UTILIZAREA MĂRCII COMERCIALE, LOGOTIPULUI ŞINUMĂRULUI DE ÎNREGISTRARE(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & Legume şi la care pot servi drept referinţă pentru alte documenteEUREPGAP.)

Marca comercială, logotipul şi/sau numărul de înregistrare EUREPGAP, după cum sunt definite în prezentuldocument, nu pot apărea pe produse, ambalajul de vânzare sau la punctul de comercializare a produsului înnici un caz.

1.1 Marca comercială EUREPGAP

Marca comercială EUREPGAP este reprezentată de cuvântul EUREPGAP scris cu litere mari, în culoareneagră, caractere Arial, fără alte efecte de text (caractere aldine, cursive sau subliniate) şi înălţimea maximă de10 milimetri.

1.2 Logotipul EUREPGAP

1.2.1 Particularităţi

Logotipul EUREPGAP trebuie întotdeauna obţinut de la EUREPGAP, cea ce va garanta formatul şi culoareacorporativă identică cu cea de mai jos:

1.2.2 Utilizarea logotipului EUREPGAP

Secretariatul EUREPGAP dispune de logotipul EUREPGAP şi licenţiază utilizarea lui limitată următoarelororganizaţii:

(i) Membrilor asociaţi, vânzătorilor cu amănuntul şi furnizorilor care sunt membri ai EUREPGAP,care la solicitare îl pot utiliza numai în scop de statutul de membru şi numai în corespondenţaîntre companii.

(ii) Organismele de Certificare acreditate şi aprobate de EUREPGAP întru promovarea activităţilorlor de certificare acreditate EUREPGAP în comunicarea între companii şi pe certificateleacreditate EUREPGAP eliberate de OC.

(iii) Oricăror alte organizaţii, în baza contractelor individuale, ca de exemplu, instructorii aprobaţi deEUREPGAP, publicaţiile EUREPGAP, etc.

1.3 Numărul de înregistrare EUREPGAP

1.3.1 Particularităţi

(i) Marca comercială EUREPGAP (vezi punctul 1.1 al prezentei Anexe), urmată de spaţiu şi apoi dedenumirea Organismului de Certificare desemnat (forma scurtă convenită de OC şi SecretariatulEUREPGAP: Denumirea pe scurt a OC ), urmată de numărul de înregistrare a fermierului saugrupului de fermieri, după cum a fost emis de Organismul de Certificare.

1.3.2 Exemple:

(i) EUREPGAP Cert12345-12

(ii) EUREPGAP Cert123-FR-01









1.3.3 Explicaţie:

(i) EUREPGAP[SPAŢIU][ Denumirea pe scurt a OC ca în Contractul între SecretariatulEUREPGAP şi OC][ Nr. de înregistrare desemnat de OC, în format alfanumeric, fără spaţii]

(ii) Alte utilizări pot fi negociate cu Secretariatul EUREPGAP.

1.3.4 Utilizarea numărului de înregistrare EUREPGAP

Utilizarea întregului număr de înregistrare EUREPGAP cu referinţă la produsul certificat şi/sau organizaţiacertificată este limitată la deţinătorii certificatelor acreditate EUREPGAP. Numărul de înregistrare poate apăreanumai pe următoarele articole:

(i) Certificate acreditate şi copiile lor.

(ii) Corespondenţa între companii.

(iii) Numai paletele pentru produsele certificate EUREPGAP conţin adiţional pe lângă întregul numărde înregistrare EUREPGAP, semnul mărcii comerciale a EUREPGAP distinct cu mărimeamaximă de 100 milimetri (toate celelalte condiţii legate de utilizarea mărcii comerciale ceurmează a fi respectate sunt stipulate în punctul 20.1), numai dacă, din cauza materialului dincare e confecţionată eticheta sau suprafaţa de care e fixată eticheta, este imposibil ca numărulde înregistrare să figureze la punctul de comercializare.

(iv) Cutii sau lăzi sau alte ambalaje pentru vânzarea en-gros utilizate de deţinătorul unui certificatacreditat EUREPGAP la comercializarea produselor sale unui alt deţinător al certificatuluiEUREPGAP.









2. ANEXA 2: SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ALEGRUPURILOR DE FERMIERI(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & Legume şi la care pot servi drept referinţă pentru alte documenteEUREPGAP.)

2.1 Administrarea şi structura

2.1.1 Legalitate

Grupul de fermieri solicitant trebuie să deţină documente care să demonstreze clar că grupuleste persoană juridică.

2.1.2 Structura:

Structura administrativă a grupului de fermieri este documentată şi identifică clar relaţiile întregospodării/fermieri şi grupul de fermieri

2.1.3 Documentaţia Contractuală

Între fiecare gospodărie/fermier şi grupul de fermieri se vor încheia şi semna contracte scrise.Contractele vor conţine următoarele elemente:

(i) Numele sau identitatea fiscală a fermierului /gospodăriei

(ii) Adresa de contact

(iii) Amplasarea fiecărei gospodării

(iv) Angajamentul de a corespunde cerinţelor standardului EUREPGAP

(v) Acordul de a respecta procedurile, politicile şi, în cazurile prevăzute, instrucţiunile tehnicedocumentate ale grupului de fermieri.

(vi) Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul când cerinţele EUREPGAP nu sunt îndeplinite.

2.1.4 Registrul fermierilor

Se va menţine un registru al tuturor fermierilor/gospodăriilor incluse în grupul de fermieri şi atuturor spaţiilor de manipulare a produselor utilizate pentru produsele crescute în conformitatecu standardul EUREPGAP. Registrul va conţine următoarele informaţii pentru fiecaregospodărie/fermier (şi spaţiu de manipulare a produselor, în cazurile aplicabile):

(i) Numele sau identitatea fiscală a fermierului/gospodăriei şi a spaţiului de manipulare a produselor

(ii) Adresa de contact

(iii) Amplasarea fiecărei gospodării şi a fiecărui spaţiu de manipulare a produselor

(iv) Produsul înregistrat (specia/soiul) crescut şi manipulat în incinta spaţiilor de manipulare aproduselor

(v) Suprafaţa cultivată a fiecărui produs înregistrat

(vi) Data auditului intern

(vii) Statutul curent EUREPGAP









2.2 Managementul şi Organizaţia

2.2.1 Structura

Grupul de fermieri va avea o unitate de management şi personal necesar instruitcorespunzător pentru a garanta efectiv că cerinţele EUREPGAP sunt îndeplinite degospodăriile înregistrate. Structura organizatorică a grupului de fermieri va fi documentată şi vainclude, în cazurile aplicabile:

(i) Reprezentantul managementului pentru EUREPGAP

(ii) Departamentul de audit intern

(iii) Departamentul agricol tehnic

(iv) Sistemul de Management al Calităţii

(v) Manager spaţii de manevrare a produselor (în cazurile aplicabile)

2.2.2 Responsabilităţi şi sarcini

Sarcinile şi responsabilităţile personalului implicat în Sistemul de calitate EUREPGAP vor fidocumentate şi va există o persoană desemnată, cu autoritate şi abilităţi suficiente care va fi totalresponsabilă pentru funcţionarea întregului sistem EUREPGAP.

2.3 Competenţa şi instruirea personalului

2.3.1 Grupul de fermieri se va asigura că întregul personal responsabil pentru conformitatea cucerinţele standardul EUREPGAP este instruit corespunzător şi satisface cerinţele definite decompetenţă.

2.3.2 Cerinţele faţă de competenţa, instruirea şi calificările personalului cheie vor fi documentate şivor satisface toate cerinţele faţă de competenţa personalului prevăzute de standardulEUREPGAP.

2.3.3 Pentru a demonstra competenţa personalului cheie se vor menţine înregistrările calificărilor şiinstruirii personalului.

2.3.4 În cazul în care se utilizează mai mult de un auditor intern, va exista un program de instruire şievaluare a auditorilor interni, de exemplu, prin intermediul auditelor de verificare, pentru aasigura corespunderea standardelor şi metodei adoptate.

2.3.5 Se vor stabili sisteme prin care se va demonstra că personalul cheie este informat şi cunoaşteevenimentele, problemele şi modificările legislaţiei relevante pentru aplicarea standarduluiEUREPGAP.

2.4 Manualul calităţii

2.4.1 Sistemele de funcţionare şi gestionare a calităţii legate de standardul EUREPGAP vor fidocumentate şi expuse în Manualul calităţii.

2.4.2 Politicile şi procedurile aplicate trebuie să fie detaliate pentru a demonstra că grupul de fermieriîndeplinesc principalele cerinţe de control ale standardului EUREPGAP.

2.4.3 Procedurile relevante şi metodologia trebuie puse la dispoziţia membrilor înregistraţi şipersonalului cheie.

2.4.4 Conţinutul Manualului Calităţii trebuie revizuit periodic pentru a garanta că el continuă săsatisfacă cerinţele standardului EUREPGAP şi a grupului de fermieri.









2.5 Controlul documentelor

2.5.1 Documentele Sistemului de Management al Calităţii:

Toate documentele relevante pentru funcţionarea Sistemului de Management al Calităţii în cadrul EUREPGAPtrebuie controlate suficient. Aceste documente sunt:

(i) Manualul calităţii

(ii) Proceduri de lucru EUREPGAP

(iii) Instrucţiuni de lucru

(iv) Formularele de înregistrare

(v) Standardele externe, de exemplu, standardul EUREPGAP.

2.5.2 Cerinţele faţă de controlul documentelor a Sistemului de Management al Calităţii:

(i) Trebuie stabilită o procedură documentată care să definească controlul documentelor.

(ii) Toate documentele vor fi revizuite şi aprobate de personalul autorizat înainte de emitere şidistribuire.

(iii) Toate documentele vor fi identificate prin număr, data de emitere/de revizuire şi paginile lor vor finumerotate corect.

(iv) Toate modificările la aceste documente vor fi revizuite şi aprobate de personalul autorizat înaintede distribuirea documentelor. În toate cazurile posibile, se vor expune comentarii şi se va definicaracterul modificărilor propuse.

(v) O copie a tuturor documentelor relevante va fi disponibilă în orice punct unde sistemul demanagement al calităţii este controlat.

(vi) Va exista un sistem care va asigura că documentaţia este revizuită şi că după emitereadocumentelor noi, documentele ieşite din uz sunt abrogate efectiv.

2.6 Înregistrări

2.6.1 Grupul de fermieri va menţine înregistrări pentru a demonstra controlul efectiv al sistemului demanagement al calităţii EUREPGAP şi conform cu cerinţele standardului EUREPGAP.

2.6.2 Înregistrările ce ţin de sistemele de control al calităţii EUREPGAP trebuie păstrate minimum 2ani.

2.6.3 Înregistrările trebuie să fie autentice, lizibile, păstrate şi menţinute în condiţii potrivite şi trebuiesă fie accesibile pentru inspecţie la solicitare .









2.7 Reclamaţiile manipulării

2.7.1 Grupul de fermieri trebuie să deţină un sistem de gestionare eficientă a reclamaţiilor clienţilor.

2.7.2 Trebuie să deţină o procedură documentată care descrie modul de primire, înregistrare,identificare, investigare, acţionare şi revizuire a reclamaţiilor.

2.7.3 Procedura va fi adusă la cunoştinţa clienţilor la solicitarea lor.

2.7.4 Procedura va fi aplicată atât în cazul reclamaţiilor grupului de fermieri, cât şi în cazul fermierilorindividuali, gospodăriilor sau spaţiilor de manipulare a produselor.

2.8 Auditul/Inspecţia internă

Sistemele de audit intern vor fi utilizate atât pentru evaluarea adecvată şi conformităţii sistemului de control alcalităţii documentat, cât şi pentru efectuarea inspecţiilor fermierilor/gospodăriilor pentru verificareacorespunderii cu standardul EUREPGAP.

2.8.1 Auditul Sistemelor de Calitate

(i) Sistemul de management al calităţii pentru programul EUREPGAP trebuie supus auditului celpuţin odată pe an.

(ii) Auditorii interni vor fi instruiţi corespunzător şi nu vor fi implicaţi în domeniul pe care îl vor supuneauditului.

(iii) Înregistrările privind planul de audit intern, constatările auditului şi acţiunile corective întreprinsevor fi menţinute şi disponibile.

2.8.2 Inspectarea fermierilor/gospodăriilor

(i) Fiecare fermier/gospodărie înregistrată va fi supusă inspecţiei privind Conformitatea cu Punctelede Control şi Criteriile de Conformitate EUREPGAP, în baza Listei de Verificare EUREPGAP, celpuţin o dată pe an. Toate Conformităţile Majore şi Minore, precum şi Recomandările vor fiinspectate în întregime.

(ii) Trebuie să existe un proces de revizuire a rapoartelor privind inspecţiile şi statutulfermierilor/gospodăriilor.

(iii) Rapoartele originale privind inspecţiile şi notele la ele vor fi păstrate şi puse la dispoziţiainspectorilor la solicitare.

(iv) Raportul privind inspecţia va conţine următoarele informaţii:

a. Identificarea fermierului înregistrat

b. Semnătura subiectului auditat (membrul înregistrat)

c. Data

d. Numele inspectorului

e. Produsele înregistrate

f. Rezultatele evaluării pentru fiecare Punct de Control al EUREPGAP

g. Detalii privind orice neconformitate identificată

h. Statutul în cadrul EUREPGAP.

2.8.3 Cerinţele faţă de inspectorul intern

(i) Inspectorii interni vor îndeplini cerinţele EUREPGAP faţă de inspectorul intern a grupului defermieri stipulate în suplimentul 3 al Regulamentului General.









(ii) Autonomia inspectorului intern semnifică că inspectorul poate lua decizii finale independentereferitor la conformitatea gospodăriilor/fermierilor membri din grupul de fermieri, în bazaprocesului şi concluziilor generate de inspecţia internă.

2.8.4 Neconformităţile şi Sistemul Aţiunilor Corective

(i) Trebuie să existe o procedură pentru gestionarea neconformităţilor şi acţiunilor corective, carepot apărea ca rezultat al auditelor şi/sau inspecţiilor interne sau externe, reclamaţiilor depuse declienţi sau funcţionarea nereuşită a Sistemului Calităţii.

(ii) Trebuie să existe o procedură documentată pentru depistarea şi aprecierea neconformităţilor cuSistemul calităţii sau operaţional.

(iii) Vor fi evaluate acţiunile corective a neconformităţilor vor fi evaluate şi se va stabili un plan deacţiuni pentru implementarea lor. a

(iv) Se va specifica persoana responsabilă pentru implementarea şi luarea deciziilor privind acţiunilecorective de corectare.

2.9 Trasabilitatea şi separarea produselor

2.9.1 Produsele care îndeplinesc cerinţele standardului EUREPGAP şi sunt comercializate cuaceastă calitate sunt trasabile şi manipulate astfel încât nu permit amestecarea lor cuprodusele ce nu au fost aprobate de EUREPGAP.

2.9.2 Trebuie să exite o procedură documentată de identificare a produselor înregistrate care vaasigura trasabilitatea lor din câmp /livadă /seră la spaţiile de manipulare a produselor.

2.9.3 Lucrătorii spaţiului de manipulare a produselor vor implementa proceduri care permitidentificarea şi trasabilitatea produselor înregistrate de la primire, manipularea, depozitare şipână la livrare.

2.9.4 Trebuie să existe sisteme şi proceduri adecvate pentru a nu permite etichetarea incorectă sauamestecarea produselor înregistrate EUREPGAP cu produsele ce nu au fost aprobate deEUREPGAP.

2.10 Sancţiuni

2.10.1 Grupul de fermieri va dispune de un sistem de sancţiuni pentru fermierii/gospodăriile care nucorespund cerinţelor definite de Regulamentul General EUREPGAP.

2.10.2 Contractele cu fiecare fermier/gospodărie vor defini procedura de sancţionare, inclusiv gradelede avertisment, suspendare şi reziliere.

2.10.3 Grupul de fermieri trebuie şă dispună de mecanisme de comunicare cu organismul decertificare aprobat de EUREPGAP imediat după suspendarea sau anularea certificăriifermierilor/gospodăriilor înregistrate.

2.10.4 Înregistrările trebuie menţinute pentru toate sancţiunile aplicate, inclusiv înregistrări obiectiveale acţiunilor corective ulterioare şi a proceselor de luare a deciziilor.









2.11 Retragerea produsului certificat

2.11.1 Trebuie stabilite proceduri documentate pentru gestionarea eficientă a retragerii produsuluiînregistrat, dacă o asemenea acţiune este necesară.

2.11.2 Procedurile trebuie să prevadă tipurile de neconformităţi care pot duce la retragereaproduselor, persoanele responsabile pentru luarea deciziilor privind posibila retragere aprodusului, mecanismul de informare a clienţilor şi a Organismului de Certificare aprobatEUREPGAP; metodele de reconciliere a părţilor.

2.11.3 Procedura trebuie să fie aplicabilă în orice moment.

2.11.4 Procedura trebuie testată în modul potrivit cel puţin o dată pe an pentru a garanta că esteeficientă şi se vor păstra înregistrările efectuării testării.

2.12 Utilizarea logotipului EUREPGAP

2.12.1 Grupul de fermieri trebuie să demonstreze că controlează utilizarea logotipului EUREPGAP peproduse în conformitate cu cerinţele programului EUREPGAP.

2.12.2 Dacă logotipul EUREPGAP urmează a fi utilizat pe produsele înregistrate, se va urmaprocedura documentată care defineşte condiţiile de utilizare a logotipului în conformitate cuRegulamentul General al EUREPGAP şi orice regulamente aplicabile ale Organismului deCertificare.

2.12.3 Utilizarea logotipului va fi controlată şi se vor face înregistrări privind produsele certificate,fermierii/gospodăriile şi mărcile comerciale ce utilizează logotipul.

2.13 Sub-contractanţii

2.13.1 Trebuie să existe o procedură pentru asigurarea faptului că toate serviciile sub-contractatepărţilor terţe sunt îndeplinite în conformitate cu cerinţele standardului EUREPGAP. (Vezi Anexa4).

2.13.2 Trebuie menţinute înregistrări care vor demonstra că competenţa fiecărui sub-contractanţii esteevaluată şi satisface cerinţele standardul EUREPGAP.

2.13.3 Sub-contractanţii vor lucra în conformitate cu Sistemul Calităţii al grupului de fermieri şiproceduri relevante, iar acest fapt trebuie prevăzut în acordurile sau contractele de prestăriservicii.









3. ANEXA 3: ÎNDRUMAR PENTRU EVALUAREA SISTEMELOR DEMANAGEMENT AL CALITĂŢII

(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & Legume şi la care pot servi drept referinţă pentru alte documenteEUREPGAP.)

3.1 Introducere

3.1.1 Acest document descrie sistemele şi standardele care urmează a fi respectate de grupul defermieri pentru a satisface cerinţele Opţiunii 2 a standardului EUREPGAP pentru Fructe şiLegume Proaspete. Acest îndrumar trebuie aplicat de OC care efectuează verificări externe.

3.1.2 Acest document se bazează pe cerinţele pentru grupurile de fermieri care doresc să obţinăcertificare în cadrul Opţiunii 2 (după cum se stipulează în Regulamentul General alEUREPGAP şi EN 45011/ISO Îndrumar 65), care trebuie îndeplinite de OC aprobate deEUREPGAP.

3.2 Domeniul de aplicare

3.2.1 Îndrumarul privind Opţiunea 2 include toată documentaţia, terenurile, personalul şi activităţiledeclarate de grupul de fermieri ca fiind conforme şi pertinente pentru stabilirea şi administrareasistemului Opţiunii 2 a EUREPGAP.

3.2.2 Dacă va fi necesar în procesul de evaluare includerea testării acestor componente pentruevaluarea conformităţii cu cerinţele standardului şi efectuarea certificării.

3.3 Procesul de evaluare

3.3.1 Procesul de evaluare este elaborat pentru a stabili dacă Sistemele Calităţii şi structuraadministrativă a grupului de fermieri îndeplineşte criteriile pentru Opţiunea 2, iar auditele interneale fermierilor/gospodăriilor îndeplinesc cerinţele de competenţă, autonomie şi corectitudine.

3.3.2 Prin urmare, procesul de evaluare constă din două elemente

(i) Auditul Sistemului de Management al Calităţii al grupului de fermieri.

(ii) Inspecţia unui eşantion a membrilor înregistraţi.

3.4 Auditul Sistemului de Management al Calităţii al grupului de fermieri

3.4.1 Auditul Calităţii sau Verificarea Sistemului va fi efectuat la biroul central al grupului de fermierisau la centrul administrativ al programului grupului de fermieri.

3.4.2 Auditul se va efectua în baza prezentului Îndrumar.

3.4.3 Procesul de evaluare va dura o zi sau mai multe zile şi va include:

(i) Şedinţa de deschidere cu participarea managementului.

(ii) Revizuirea tuturor documentelor relevante.

(iii) Evaluarea înregistrărilor.

(iv) Revizuirea auditelor interne efectuate de membrii înregistraţi.

(v) Discuţii/interviuri cu personalul cheie.

(vi) Şedinţa de închidere, inclusiv examinarea tuturor neconformităţilor depistate.









3.5 Inspecţia membrilor înregistraşi

3.5.1 Un eşantion al membrilor înregistraţi aprobaţi va fi inspectat pentru a verifica conformitatea cuPunctele de Control Majore şi Minore a Listei de Verificare EUREPGAP.

3.5.2 Mărimea eşantionului va fi determinată de tipul de produse înregistrate, rezultatul audituluiSistemului de Management al Calităţii şi numărul fermierilor/gospodăriilor.

3.5.3 Mărimea minimă a eşantionului de inspecţie se va baza pe rădăcina pătrată din numărulfermierilor/gospodăriilor înregistrate. Fermierii/gospodăriile vor fi clasificaţi după tipul de culturi:

(i) culturi protejate,

(ii) culturi în câmp liber,

(iii) culturi multianuale.

3.5.4 Calculul mărimii eşantionului trebuie să fie bazat pe numărul fermierilor/gospodăriilorînregistrate pentru fiecare tip de cultură.

3.5.5 Organismele de Certificare pot mări rata de verificare la discreţia lor şi în baza criteriilorjustificabile până la patru ori mai mult ca rădăcina pătrată din numărul total alfermierilor/gospodăriilor înregistrate.

3.5.6 Mărimea eşantionului se va confirma la finele auditului Sistemelor de Management al Calităţii.

3.6 Frecvenţa auditelor şi inspecţiilor

3.6.1 Auditul Sistemelor de Management al Calităţii ale grupurilor de fermieri şi inspectarea unuieşantion de fermieri/gospodării se va efectua anual.

3.7 Neconformităţi

3.7.1 Toate neconformităţile depistate în procesul evaluării vor fi discutate în timpul evaluării şidocumentate la sfârşitul zilei de audit.

3.7.2 Oricare neconformitate care demonstrează gestionarea inadecvată şi intenţionată aprocedurilor EUREPGAP vor duce la suspendarea totală imediată a certificatului şi informareaSecretariatului EUREPGAP.

3.7.3 Toate neconformităţile Sistemul de Management al Calităţii vor fi soluţionate înainte deeliberarea certificatului grupului de fermieri. Acţiunile corective satisfăcătoare trebuieimplementate, pentru a obţine nivelul de aprobare pentru fermierii/gospodăriile individualeînainte ca acestea să fie incluse în lista de aprobare.









3.8 Acţiuni corective

3.8.1 Dovezile de soluţionare a neconformităţilor pot fi prezentate sub formă de documente saufotografii, în dependenţă de caz.

3.8.2 Pot exista cazuri, când soluţionarea neconformităţilor poate fi demonstrată numai prin vizita înteren, iar în acest caz e posibil să se factureze fermierul/gospodăria.

3.8.3 Toate acţiunile corective vor fi evaluate, se vor face explicaţii pentru a demonstra că acţiuneaîntreprinsă şi dovada prezentată sunt suficiente pentru a lichida neconformitatea.

3.9 Rapoarte

3.9.1 La sfârşitul fiecărei zile de evaluare toate neconformităţile depistate vor fi rezumate şidocumentate pentru a permite implementarea acţiunilor corective.

3.9.2 La finele întregului proces de evaluare, se va întocmi un raport complet în scris în care se vorrezuma activităţile de evaluare întreprinse, se va prezenta modul în care grupul de fermierirespectă cerinţele standardului, şi în cazurile aplicabile, se vor enumera toate neconformităţileidentificate.

3.9.3 Formatul raportului de evaluare va corespunde EN 45011 şi va fi întocmit astfel încât săsatisfacă cerinţele specifice ale clientului. Raportul de evaluare va constitui baza pe care se valua o decizie privind certificarea grupului de fermieri.

3.9.4 O copie al raportului de evaluare va fi trimis grupului de fermieri (în termen de 28 de zilecalendaristice de la finele procesului de evaluare, care se consideră finisat imediat dupăprimirea raportului privind acţiunile corective). Alte părţi pot primi câte o copie al raportului deevaluare numai după primirea autorizării specifice în scris din partea grupului de fermieri.

3.10 Certificarea

3.10.1 Certificatele eliberate în conformitate cu standardele EUREPGAP Opţiunea 2 sunt subautoritatea Comitetului de Certificare al Organismului de Certificare aprobat de EUREPGAP.Lista tuturor spaţiilor la care se referă certificatul va fi anexată sub formă de supliment la carese va face referinţă în certificat şi această listă va fi menţinută la zi de către OC.

3.10.2 Decizia de acordare a certificatului se ia după examinarea raportului de evaluare a tuturoracţiunilor corective documentate sau rezultatele evaluării suplimentare efectuate pentru aînregistra eliminarea neconformităţilor. Decizia de acordare a certificatului va fi luată în termende 28 de zile calendaristice de la finele procesului de evaluare (care se finisează după ce a fostrecepţionat raportul privind acţiunile corective) şi se va comunica în scris grupului de fermieri.









3.11 Înregistrarea fermierilor/gospodăriilor suplimentare în grupul de fermieri

3.11.1 Fermierii/gospodăriile noi pot fi adăugate la lista fermierilor/gospodăriilor înregistrate pe duratavalidităţii certificatului. Este responsabilitatea grupului de fermieri de a informa imediat OCreferitor la completarea sau retragerea spaţiilor din lista fermierilor/gospodăriilor înregistrate.

3.11.2 La lista aprobată pot fi adăugaţi până la 10 % de fermieri/gospodării noi într-un an înregistrândfermierii/gospodăriile corespunzătoare la Organismul de Certificare aprobat de EUREPGAPfără a apărea necesitatea ca Organismul de Certificare aprobat de EUREPGAP să efectuezeîncă o verificare.

3.11.3 Dacă numărul fermierilor/gospodăriilor înregistrate şi aprobate va creşte cu mai mult de 10 %pe an, pot fi necesare alte inspecţii ale eşantioanelor de fermieri/gospodării şi/sau revizuire aSistemelor de Management al Calităţii în acelaşi an, pentru a permite fermierilor/gospodăriilorsuplimentare să fie incluse în lista aprobată.

3.11.4 Indiferent de procentul creşterii numărului de fermieri/gospodării înregistrate şi aprobate, dacăfermierii/gospodăriile recent înregistrate aprobate măresc suprafaţa culturilor înregistrateaprobate anterior cu mai mult de 10 % pe an, pot fi necesare alte inspecţii ale eşantioanelor defermieri/gospodării şi/sau revizuirea Sistemelor de Management al Calităţii în acelaşi an, pentrua permite fermierilor / gospodăriilor suplimentare să fie incluse în lista aprobată.









4. ANEXA 4: SUB-CONTRACTANŢI

(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & şi la care pot servi drept referinţă pentru alte documenteEUREPGAP.)

4.1 În contextul EUREPGAP, se numesc sub-contractanţi organizaţiile/persoanele fizice contractate defermier/grupul de fermieri pentru a îndeplini sarcini specifice care sunt incluse în Punctele de Control şiCriteriile de Conformitate ale EUREPGAP.

4.2 Sub-contractanţi trebuie supuşi aceloraşi inspecţii interne şi externe ca şi fermierul/grupul de fermieri laPunctele de Control care se aplică sarcinilor îndeplinite de ei.

4.3 Sub-contractanţi trebuie informaţi de fermier/grupul de fermieri privind necesitatea de conformitate cuPunctele de Control şi Criteriile de Conformitate ale EUREPGAP.

4.4 Fermierul/grupul de fermieri este responsabil pentru respectarea Punctelor de Control EUREPGAPaplicabile şi sarcinilor îndeplinite de sub-contractant..









5. ANEXA 5: CERINŢELE FAŢĂ DE OC APROBATE EUREPGAP


5.1 Aprobarea OC de către EUREPGAP:

5.1.1 OC trebuie să trimită o cerere de solicitare care urmează să fie aprobată de EUREPGAP

5.1.2 Trebuie semnat Acordul de Certificare şi Licenţiere cu EUREPGAP.

5.1.3 OC trebuie să înainteze o cerere către Organismul de Acreditare pentru EN 45011 sau ISO 65cu domeniul de certificare EUREPGAP în termen de 28 de zile calendaristice până lasemnarea Acordului de Certificare şi Licenţiere EUREPGAP, în cazul în care nu sunt acreditateîn domeniul certificării EUREPGAP.

5.1.4 Organismul de Acreditare solicitat de OC trebuie să fi aderat la Acordul Multilateral (AML) deAcreditare din Europa (AE) pentru Certificarea Produselor sau să fie membru al ForumuluiInternaţional de Acreditare (FIA), şi evaluate de alte organizaţii de acreditare în domeniul decertificare a produsului primind o recomandare pozitivă.

5.1.5 OC trebuie să obţină Acreditarea în perioada de timp stabilită, care este în prezent de 6 luni dela data solicitării. Această perioadă poate fi extinsă, dacă OC prezintă evidenţe justificate şiacceptate de EUREPGAP.

5.1.6 După obţinerea acreditării, OC trebuie să trimită o copie a certificatului de acreditareEUREPGAP, în care se expun clar domeniul(iile) de acreditare.

5.1.7 OC trebuie să delegheze un inspector calificat sau auditor din echipa de evaluare aprogramului EUREPGAP la conferinţa anuală obligatorie a OC EUREPGAP.

5.1.8 OC trebuie să plătească taxa de înregistrare. Pentru achitarea taxei de înregistrareEUREPGAP se acordă o perioadă de graţie de 60 zile.

5.1.9 Pentru a putea acorda certificate cu logotipul EUREPGAP, OC trebuie să fie acreditat EN45011 sau ISO 65 în domeniul de acreditare EUREPGAP.









5.2 Cerinţele operaţionale faţă de OC:

5.2.1 Toate punctele descrise în Regulamentul General TREBUIE să fie incluse în toate documenteleoperaţionale relevante ale OC pentru certificarea EN 45011 (ISO 65) EUREPGAP şi să fiedisponibile pentru evaluarea organismului de acreditare (EN 45010/ISO 61). Orice organism decertificare care doreşte să acorde licenţe/certificate EUREPGAP trebuie să corespundăcerinţelor expuse în punctul 1 al prezentei Anexe.

5.2.2 OC trebuie să includă cerinţe pentru respectarea Îndrumarelor General sau Specifice elaboratede Comitetul Tehnic şi Standardele pentru Fructe şi Legume EUREPGAP în ProcedurileSistemului de certificare EUREPGAP (vezi punctul 6.8 al Regulamentului General Fructe şiLegume al EUREPGAP).

5.2.3 Procedura de acordare a certificatului EUREPGAP trebuie să fie descrisă clar în documentaţiaoperaţională a OC şi trebuie să corespundă Regulamentului General EUREPGAP, începând cuînregistrarea solicitantului.

5.2.4 Fiecare OC este responsabil pentru informare; documentele trebuie puse la dispoziţiaEUREPGAP la cerere.

5.2.5 Fiecare Organism de Certificare aprobat de Secretariatul EUREPGAP va numi o persoană decontact, numită managerul programului EUREPGAP , care va fi reprezentantul OC pentruSecretariatul EUREPGAP. Această persoană trebuie să participe la activităţile de armonizareorganizate de Secretariatul EUREPGAP. Această persoană va fi responsabilă pentruexpedierea Secretariatului EUREPGAP recipisa semnată a ultimului exemplar aprobat aoricărui comunicat care necesită recipisă scrisă de primire. Managerul programului nu trebuiesă fie neapărat un auditor calificat, dar trebuie să fie cel puţin inspector EUREPGAP.

5.2.6 Persoana care ia decizia privind certificarea sau cel puţin un membru al Comitetului deCertificare trebuie să corespundă calificărilor de auditor stipulate de Suplimentul 1.

5.2.7 Când un fermier/grup de fermieri care anterior a deţinut un Nr. de înregistrare EUREPGAPsolicită înregistrarea, OC trebuie să acţioneze în conformitate cu procedura EUREPGAP pentrutransferurile între Organismele de Certificare, anexa 6.

5.2.8 OC este responsabil pentru informarea fermierilor/grupurilor de fermieri înregistrate de eiprivind actualizările, data primei solicitări şi perioada de graţie a oricăror versiuni noi aledocumentelor normative EUREPGAP şi actualizările publicaţiilor emise de EUREPGAP.

5.2.9 Secretariatul EUREPGAP prevede acordarea permisiunii OC care încă nu au fost acreditate săemită un număr limitat de certificate neacreditate pe durata etapei de solicitare a acreditării.Numărul maxim de certificate neacreditate este 20 pe care OC solicitant poate să le emită încadrul Opţiunii 1 şi 2, cu excepţia cazurilor când CTS EUREPGAP Fructe şi Legume acceptămărirea numărului de certificate.









5.3 Cerinţele de informare faţă de OC

OC trebuie să respecte cerinţele pentru informarea EUREPGAP, inclusiv următoarele:

5.3.1 În fiecare lună, OC va informa EUREPGAP privind modificarea datelor de înregistrare, utilizândultima actualizare a versiunii Master data pus la dispoziţie de EUREPGAP.

5.3.2 OC vor comunica imediat (timp de 48 ore) toate cazurile de suspendare şi anulare acertificatelor, conform procedurii de sancţionare (utilizând formatul prevăzut în Anexa 9) şiactualizarea imediată (timp de 48 ore) a versiunii electronice (online) a OC.

5.3.3 Date statistice anuale care includ informaţii sumare despre neconformităţi (Majore, Minore şiRecomandări). Această informaţie va fi expediată sub formă de tabel unde se indicăconformitatea pentru fiecare punct de control, ţară şi produsele înregistrate.

5.3.4 OC îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea datelor înregistrate prezentate de ele.

5.4 Comunicarea OC cu clienţii EUREPGAP

5.4.1 OC trebuie să îndeplinească cerinţele privind informarea clienţilor care doresc să obţinăcertificarea EUREPGAP în privinţa următoarelor termene de informare:

(i) (i) Expedierea recipisei de înregistrare - în termen de 14 zile calendaristice

(ii) Prima confirmare de certificare în termen de 28 zile calendaristice de la finele procesului deevaluare

5.4.2 Inspectarea gospodăriilor poate fi sub-contractată numai unui organism de inspecţie care esteacreditat EN 45004/ISO Îndrumar 17020.

5.4.3 Calificarea auditorului şi inspectorului externi: Vezi Suplimentele 1 & 2 respective.

5.5 Autonomia, imparţialitatea, confidenţialitatea şi integritatea OC:

5.5.1 În conformitate cu EN 45011, Organismul de Certificare aprobat EUREPGAP trebuie să fiestructurat astfel încât să garanteze separarea activităţilor care ar putea cauza conflicte deinterese. Întregul personal al Organismului de Certificare trebuie să manifeste un nivel înalt deintegritate profesională, să nu fie supuşi presiunilor comerciale, financiare sau de alt tip, care arputea afecta opinia lor şi li se interzice strict să promoveze orice mărfuri şi servicii în timpulactivităţilor de evaluare.

5.5.2 Confidenţialitatea: Informaţiile despre fermierul sau grupul de fermieri solicitanţi, inclusivdetaliile despre produsele şi procesele, rapoartele de evaluare şi documentaţia asociată vor ficonsiderate confidenţiale (cu excepţia cazurilor în care legislaţia stipulează altfel). Informaţiilenu se dezvăluie părţilor terţe fără acordul prealabil în scris a solicitantului, cu excepţia cazurilorpentru care se prevede altfel în acest document.




Cod de Ref: FP 2.1 GRVersiunea: 2.1-Oct 04





6. ANEXA 6: TRANSFERUL ÎNTRE OC

(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & Legume şi la carepot servi drept referinţă pentru alte documente EUREPGAP.)

6.1 Introducere

6.1.1 Prezenta anexă oferă îndrumare privind transferul de certificate EUREPGAP între OC aprobateEUREPGAP.

6.1.2 Obiectivul acestui îndrumar este de asigura menţinerea integrităţii certificatelor EUREPGAPeliberate de un OC, dacă ulterior el este transferat la alt OC.

6.1.3 Îndrumarul prevede cerinţele minime pentru transferul certificatelor. OC pot aplica procedurisau acţiuni mai stricte decât cele descrise mai jos, cu condiţia că libertatea unei organizaţii de aalege OC nu este limitată ilegal şi pe nedrept.

6.2 Transferul certificatului

Transferul OC este definit ca recunoaşterea unui certificat EUREPGAP existent şi valabil, acordat de unul dinOC aprobat EUREPGAP [în continuare numit OC emitent] de către un alt OC aprobat EUREPGAP [încontinuare numit OC acceptor] cu scopul de a elibera propriul certificat.

6.3 Cerinţele minime

OC acceptor trebuie să fie acreditate în sfera de acţiune a EUREPGAP Fructe şi Legume.

6.4 Revizuirea înainte de transfer

O persoană competentă de la OC acceptor va efectua o revizuire a certificării clientului potenţial. Aceastărevizuire va fi efectuată pe două căi: examinarea documentelor şi, în mod normal, o vizită la clientului potenţial.Revizuirea respectivă trebuie să includă următoarele aspecte:

(i) Confirmarea că activităţile certificate ale clientului corespund domeniilor acreditate ale OCacceptor.

(ii) Motivul solicitării transferului.

(iii) Existenţa unui certificat EUREPGAP valabil în ceea ce priveşte autenticitatea, durata şi domeniileactivităţilor cuprinse de EUREPGAP pentru spaţiul sau spaţiile pentru care se solicită transferul.Dacă e convenabil, valabilitatea şi statutul neconformităţilor restante pot fi verificate la OCemitent, cu excepţia cazurilor când ultimul nu mai funcţionează.

(iv) Examinarea ultimelor rapoarte de evaluare/reevaluare, rapoartele ulterioare de supraveghere şi aoricăror neconformităţi restante descrise de acestea. Se va examina, de asemenea,documentaţia relevantă privind procesul de certificare, adică, notele scrise de mână şi Listele deverificare.

(v) Reclamaţiile primite şi acţiunile întreprinse.

(vi) Etapa ciclului curent de certificare. Vezi punctul 6.5.4 al prezentei anexe.




Cod de Ref: FP 2.1 GRVersiunea: 2.1-Oct 04





6.5 Certificarea

6.5.1 Transferul se va efectua în mod normal pentru un certificat curent valabil, dar în cazulcertificatelor emise de un OC care nu mai funcţionează, sau căruia i s-a retras aprobareaEUREPGAP, OC acceptor, poate lua din propria discreţie, un asemenea certificat înconsideraţie pentru transfer conform prevederilor prezentului îndrumar.

6.5.2 Certificatele care au fost suspendate sau sunt supuse riscului de a fi suspendate nu vor fiacceptate spre transfer.

6.5.3 Dacă e posibil neconformităţile existente vor fi eliminate în cadrul OC emitent, înainte detransfer. În caz contrar, ele trebuie eliminate de OC acceptor.

6.5.4 Dacă în cursul revizuirii înainte de transfer nu se depistează alte neconformităţi sau problemepotenţiale, certificatul, datat de la data finisării revizuirii, poate fi eliberat în rezultatul procesuluiobişnuit de luare a deciziilor. Aceeaşi schemă de certificare se va utiliza pentru a determinaprogramul de supraveghere continuă şi efectuarea re-evaluării, cu excepţia cazurilor, când înrezultatul revizuirii, OC acceptor a efectuat un audit iniţial sau de re-evaluare.

6.5.5 Dacă continuă să persiste îndoielile, după revizuirea înainte de transfer, privind conformitateacertificatului actual sau precedent, OC poate, în dependenţă de nivelul suspiciunilor, săîntreprindă următoarele:

(i) Să trateze solicitantul în calitate de client nou, sau

(ii) Să întreprindă o evaluare concentrându-se asupra domeniilor problematice identificate

6.5.6 Decizia privind acţiunile necesare va depinde de caracterul şi proporţiile problemelor depistateşi trebuie explicate organizaţiei.









7. ANEXA 7.6: LISTA PRODUSELOR AGRICOLE EUREPGAP


Aloe vera Saltă cresonMigdale Castraveţi Maracuya SalakMere Coacăze Bostănei Barba capreiCaise Frunze de curry Moşmoane SanchuAnghinare Anone Pepene galben Varietate de mandarineArugula (salată) Curmale Mineloas Ceapă verdeSparanghel Dragon fructe Dude SpanacPătlăgele vinete Cicoare-de-casă Ciuperci Varză de BruxellesAvocado Feijoa Muştar Dovleac lungBanane pitice Feniculul de Florenţa Nectarine Fruct starPorumb tânăr Smochine Nuci CăpşuniSalată verde Galangal Bame Sfeclă de zahărBanane Usturoi Măsline Stafide SultanaFasole Cornişon Ceapă NapSfeclă roşie Ghimbir Portocale Cartofi dulciPomuşoare Agişe Turneps Porumb zaharatCoacăze negre Bostani Măduvă de palmier TamarilloScorţonera Grapefruit Copră de cocos Hibrid mandarine şi grapefruitMure Frunze de vie Papaya TaroAfine Struguri Pătrunjel CiulinBroccoli Guava Păstârnac Pătlăgele roşiiVarză de Bruxelles Plante Fructul pasiunii NapBostan muscat Plante misc Piersici Frunze de napVarză Ridiche albă Alune Păstăi de vanilaArdei gras Jack fruit Pere Pepene verdeNucşoară Kaki Mazăre CicoareMorcovi Kiwanos Ardei Igname sau YamConopidă Kiwi Curmale japoneze Actualizat 09 Sep 05Ţelină rădăcini Kolrabi PăpălăuŢelină frunze şi peţiol Krachai AnanasMangold Fruct Fortunella Varietate dragon fructeChayote Praz PătlaginăVişine Sorg de lămâie Hibrid de prun şi caisCastani Lămâie PruneCicoare Lăptucă RodiiArdei iute Limeta PomeloVarză chinezească Litschi CartofiChirimoya Lucumas OpunţiaArpagic Macadamia DovleacClementine Porumb GutuiNuci de cocos Mandarine RidicheCoriandru Mangetout RambutanDovlecei Mango ZmeurăRăchiţele Mangosteen RubarbăNotă: Această listă este indicativă, dar nu restrictivă, ea se completează cu alte culturi pe măsură ce seprimesc solicitările pentru certificare. Verificaţi în Anexa 11 dacă dispuneţi de ultima versiune valabilă a acesteianexe.EUREPGAP_GR_FP_V2-1Oct04_update_09Sep05









8. ANEXA 8.3: PUBLICAŢII CURENTE ŞI STATUTUL LOR


Document Limba Versiunea Statutul Denumirea documentuluiRegulamentulGeneral

Engleză 2.1-Oct04 Document normativ EUREPGAP_GR_FP_V2-1Oct04.doc

DocumentulNormativPCCC

Engleză 2.1-Oct04 Document normativ EUREPGAP_CPCC_FP_V2-1Oct04.xls

Lista deVerificare

Engleză 2.1-Oct04 Document normativ EUREPGAP_CL_FP_V2-1Oct04.xls

8.1 Publicaţiile în alte limbi în afară de engleză care încă nu au devenit oficiale prin aprobarea de cătreCTS vor conţine propoziţia Vă rugăm să vedeţi versiunea engleză în caz de neclaritate pe fiecarepagină a documentelor traduse în limba respectivă.

8.2 Această listă se referă la toate documentele normative ale EUREPGAP şi este actualizată împreună cuAnexa 11. Această listă se referă numai la ediţiile actuale valide.








Tradus cu sprijinul USAID/CNFA-Moldova Verificat de cătreSGS-Moldova

9. ANEXA 9: FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA NECONFORMITĂŢILOR

(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General EUREPGAP Fructe & Legume şi poate fi adusă în calitate de referinţă de alte documente EUREPGAP.)

ProgramulEUREPGAP/echivalent

OCNumeleauditoruluiOC

Data deinformare aEUREPGAP

Dataidentificăriineconformităţiide către OC

Data când aapărutneconformitatea(dacă este alta)

NumărulCertificatuluifermierului

Numele şiadresafermierului

PCCC care nuse respectă

Data înştiinţăriicumpărătorului

(Acordarea acestei informaţii de către OC se face numai în scopuri de comunicare şi nu substituie informaţiile sistematice ce trebuie prezentate EUREPGAPstipulate în Anexa 5.)









10. ANEXA 10: DEFINIŢII EUREPGAP

(Prezenta Anexă formează parte integrantă a Regulamentului General a EUREPGAP Fructe &Legume şi la care pot servi drept referinţă pentru alte documente EUREPGAP.)

10.1 Fermierul sau grupul de fermieri solicitant: Candidatul pentru certificare care a solicitat saueste în proces de solicitare a certificării de către OC aprobat de EUREPGAP.

10.2 Fermier (sau grup de fermieri) aprobat: Solicitantul care a solicitat şi a obţinut certificatul de laun OC aprobat EUREPGAP

10.3 Ingredient activ: Componentul oricărui pesticid care omoară, sau combate în alt mod,dăunătorii vizaţi. Pesticidele se administrează primordial pe baza ingredientelor active.

10.4 Cultură anuală: Perioadă mai mică de 12 luni între finele etapei de înmulţire şi data primeirecolte . Pentru cartofi: cultura mamă este tratarea seminţelor, nu material de înmulţire. Suntincluse şi căpşunile, sparanghelul, maniocul.

10.5 Pământ arabil: Pământ prelucrat regulat, în general, în cadrul asolamentului, care includepârloagă.

10.6 Audit: Vezi ISO 9000:2000 O examinare sistematică funcţional independentă întrudeterminarea conformităţilor activităţilor de asigurare a calităţii şi siguranţei produseloralimentare cu procedurile planificate şi dacă aceste proceduri sunt implementate eficace şisunt adecvate pentru atingerea obiectivelor.

10.7 Benchmark: Un set măsurabil de variabile utilizate ca etalon sau date de referinţă laevaluarea performanţei programelor de control al calităţii.

10.8 Bienal: O plantă cu ciclu de viaţă de doi ani.

10.9 Biodiversitate: Ansamblul organismelor vii din toate mediile, inclusiv terestru, maritim sau alteecosisteme acvatice şi complexele ecologice din care fac parte.

10.10 Bazin de apă de suprafaţă: Un element distinct şi semnificativ a apelor de suprafaţă aşa calac, rezervor, fluviu, râu sau canal, parte din fluviu, râu sau canal, apă de tranziţie sau oporţiune a apelor de litoral.

10.11 Zonă tampon: Regiunea de la marginea unei zone protejate; o zonă de tranziţie întresuprafeţele utilizate în diferite scopuri.

10.12 Terasament: O barieră pe pământ care previne scurgerile, debordările şi eroziunea solului.

10.13 Terasat: Înconjurat de terasament.

10.14 Calibrare: Măsurarea gradului de nesiguranţă a maşinilor utilizate pentru aplicarea oricăruiprodus. Set de operaţiuni care stabilesc, în condiţii specifice, relaţia între valorile cantităţilorindicate de instrumentul de măsurare şi valorile corespunzătoare stipulate de standarde.

10.15 Certificare: Toate acţiunile care duc la emiterea unui certificat în baza EN45011 /ISOÎndrumarul 65 Certificarea produselor

10.16 Comitet de Certificare: Persoana sau un grup de persoane care iau decizii în cadrul OC şisunt responsabili pentru luarea deciziei finale privind faptul dacă un fermier sau grup defermieri solicitant va deveni fermier aprobat.









10.17 Lanţ de custodie: Sistemul neîntrerupt de acceptabilitate care asigură integritatea fizică adatelor, înregistrărilor şi/sau mostrelor. De asemenea: un proces utilizat pentru menţinerea şidocumentarea istoriei cronologice a dovezilor.

10.18 Compost: Descompunerea biologică controlată a materialelor organice în prezenţa aerului cuscopul de a forma un material asemănător cu humusul. Metodele controlate de compostareinclud amestecarea şi aerarea mecanică, ventilarea materialelor prin trecerea lor printr-o serieverticală de camere aerate sau aranjarea compostului în grămezi în aer liber şi amestecareasau răsturnarea lui periodică.

10.19 Compostare: Descompunerea biologică controlată a materialelor organice în prezenţa aeruluicu scopul de a forma un material asemănător cu humusul. Metodele controlate decompostare includ amestecarea şi aerarea mecanică, ventilarea materialelor prin trecerea lorprintr-o serie verticală de camere aerate sau aranjarea compostului în grămezi în aer liber şiamestecarea sau răsturnarea lui periodică.

10.20 Consumator: O persoană care cumpără produse sau servicii pentru uz personal şi nu pentruprelucrare industrială sau comercializare.

10.21 Contaminarea în spaţiile de depozitare: EU 19-12-2000/365 Regulament: Contaminareacauzată de produsele alimentare, mediul de depozitare, substanţele de curăţare şi dăunători.

10.22 Drum neacoperit: (1) O fâşie de pământ lineară destinată amplasării curente sau viitoare atransportului sau dreptul de a trece a mijloacelor peste proprietate străină în limitele acesteifâşii. (2) O fâşie îngustă de vegetaţie utilizată de fauna sălbatică care potenţial permitemişcarea factorilor biotici între două suprafeţe.

10.23 Cultură protectoare: O cultură îndesită crescută pentru a proteja şi îmbunătăţi solurile întreperioadele de plantare a culturilor obişnuite sau între copaci şi butucii de vie în livezi şi vii.

10.24 Punct Critic de Control (PCC): Un punct, etapă sau procedură la care se poate aplicacontrolul iar riscurile siguranţei pot fi prevenite, eliminate sau reduse la nivel acceptabil.

10.25 Defect critic: O deviaţie la un PCC care poate duce la apariţia unui pericol.

10.26 Limite critice: Valoarea maximă sau minimă la care un pericol fizic, biologic sau chimic trebuiesă fie controlat la un punct critic de control, pentru a preveni, elimina sau reduce la un nivelacceptabil survenirea pericolului identificat a siguranţei alimentului (adoptat din Corlett, 1998ca definiţia 1996 FSIS-USDA/1997 NACMCF).

10.27 Neconformitate critică: Un incident care rezultă în --

10.27.1 neîncrederea în conformitatea produsului cu cerinţele faţă de calitatea şi siguranţăalimentului pentru export; sau

10.27.2 neîncredere în faptul că există un Sistem de Management al Calităţii şi SiguranţeiAlimentului şi că acest sistem funcţionează în conformitate cu procedurile adoptatede companie, ceea ce imediat plasează sub risc certificarea pentru export.

10.28 Încărcătură critică: (1) Capacitatea acceptabilă este capacitatea ecosistemelor/pământului dea suporta presiuni asupra mediului fără deteriorări semnificative. Limita este încărcăturacritică. (2) Încărcătura maximă tolerată de un sistem dat înainte de a ceda.

10.29 Cultură: Plantele care produc produsele agricole.









10.30 Analiza riscurilor utilizării produselor de uz fitosanitar : Include următoarele riscuri:

10.30.1 Depăşirea LMA

10.30.2 Probleme de înregistrare legală

10.30.3 Luarea deciziilor referitor la analiza reziduurilor

10.30.4 Motivele luării deciziei referitor la analiza reziduurilor

10.31 Asolament: Un sistem de asolament înseamnă că culturile de pe un anumit lot de pământsunt plantate într-o anumită ordine, conform unui plan elaborat în prealabil. În mod normal,culturile se schimbă în fiecare an, dar ele pot fi şi multianuale.

10.32 Asolament: Practica de creştere a diferitor culturi în succesiune repetată pe acelaşi lot depământ. Planurile de asolament sunt de obicei aplicate pentru a spori fertilitatea solului şi amenţine volumului înalt a recoltelor.

10.33 An agricol: În mod normal, perioada de 12 luni de la începutul recoltării unei culturi specifice.

10.34 Client: Un client este orice persoană care procură produse sau servicii de la furnizor.

10.35 Declaraţie: Afirmaţie scrisă care include un subiect anumit şi care este semnată defermier/grupul de fermieri şi este considerată de OC drept dovadă pentru verificareaconformităţii la punctele aplicabile.

10.36 Deviere: Imposibilitatea de a atinge limita critică.

10.37 Canal de drenaj: Suprafaţă de pământ care colectează apa, sedimentul şi materialeledizolvate spre o gură de evacuare la un anumit punct al albiei unui fluviu.

10.38 Auditul documentaţiei: O revizuire de către echipa de audit a Manualului Sistemului deManagement al Calităţii şi Siguranţei Alimentului al unei companii.

10.39 Mediu ambiant: Apa, aerul, pământul, speciile sălbatice de floră şi faună şi orice corelare întreele, precum şi orice relaţie cu organismele vii.

10.40 Gospodărie: O gospodărie este o unitate sau grup de unităţi de producţie agricolă ce aplicăaceleaşi proceduri operaţionale, de gestionare şi activităţi de luare a deciziilor EUREPGAP.

10.41 Fermier: Persoană sau afacere care reprezintă gospodăria (horticolă, agricolă sau decreştere a animalelor, conform domeniului de certificare) care are responsabilitatea juridicăpentru produsele vândute de acea afacere agricolă.

10.42 Grup de fermieri: Grup de fermieri care solicită certificarea având proceduri interne şi controlintern asupra 100% din membrii înregistraţi conform EUREPGAP. Grupul trebuie să aibă ostructură legală, contracte cu fiecare fermier, procedură de acceptare membrilor şi de plecaredin grup, suspendări, acordul de conformitate a cerinţelor EUREPGAP pentru membriiînregistraţi. Lista tuturor membrilor GRUPULUI DE FERMIERI cu statutul înregistrării trebuiesă fie accesibil. GRUPUL DE FERMIERI trebuie să numească un reprezentant almanagementului cu responsabilitate finală.

10.43 Câmp, livadă sau seră: Unităţi separate ale unei gospodării, care împreună formeazăgospodăria.

10.44 Siguranţa alimentului: Garanţia că produsul alimentar nu va provoca daune consumatoruluidacă este pregătit sau consumat conform scopului de utilizare intenţionat.









10.45 Apă subterană: Toate apele care se află sub suprafaţa pământului în zona de saturaţie şi încontact direct cu solul.

10.46 Containere pentru recoltă: Containere utilizate pentru transportarea produselor agricole înperioada de recoltare.

10.47 Instrumente de recoltare: mănuşi, foarfece, cuţite, cleşte, etc.

10.48 Pericol: Biologic, chimic, fizic sau de altă natură care poate face un produs nesigur pentruconsum.

10.49 Erbicid: O substanţă chimică care combate sau distruge plantele dăunătoare.

10.50 Fermier individual: Un organism sau persoană responsabilă pentru producţia agricolă, deţineproprietatea asupra produselor acoperite de certificatul EUREPGAP şi este o persoană fizicăsau o organizaţie care acţionează juridic reprezentând afacerea gospodăriei.

10.51 Inspecţie: Examinarea produselor sau sistemelor de control al produselor alimentare, materieiprime, operaţiilor de prelucrare şi distribuire, inclusiv cele incluse în proces şi testareaproduselor finite pentru a verifica conformitatea cu cerinţele; Vezi de asemenea ISO 9000:2000.

10.52 Managementul Integrat al Culturilor (Croplife International): MIC este un sistem degospodărire care îndeplineşte cerinţele durabilităţii pe termen lung. Este o strategie pentruîntreaga gospodărie care include gestionarea profitabilă a culturilor, protejându-se mediul,prin modalităţi ce se potrivesc cu condiţiile solului, climaterice şi economice locale. Elprotejează bunurile naturale ale gospodăriei pe termen lung. MIC nu este o formă strictă deproducere agricolă, dar un sistem dinamic, care se adaptează şi utilizează raţional ultimelerealizări ştiinţifice, tehnologice, cunoştinţe şi experienţă acumulată.

10.53 Management Integrat al Gospodăriei: O metodă de gospodărire care are drept scopechilibrarea producţiei cu elementele economice şi ecologice prin intermediul combinăriimăsurilor, inclusiv asolament, cultivări, soiuri corecte şi utilizarea atentă a mijloacelor deproducere.

10.54 Metode Integrate de Combatere a Dăunătorilor: Aplicarea raţională a unei combinaţii demăsuri biologice, biotehnice, chimice, culturale sau de selecţie a plantelor în care utilizareaproduselor de uz fitosanitar este limitată la minimum necesar pentru a menţine populaţiadăunătorilor la niveluri mai mici decât acelea ce cauzează daune sau pierderi neacceptabiledin punct de vedere economic

10.55 Managementul Integrat de Combatere a Dăunătorilor (MICD) (Croplife International):Examinarea atentă a tuturor tehnicilor disponibile de combatere a dăunătorilor şi integrareaulterioară a metodelor potrivite care nu permite creşterea populaţiei de dăunători şi menţinutilizarea pesticidelor şi altor substanţe chimice la un nivel economic justificabil şi reduc sauminimizează riscurile pentru sănătatea umană şi mediul ambiant. MICD pune accentul pecreşterea unei recolte sănătoase cu cele mai puţine intervenţii posibile în agro-ecosisteme şiîncurajează măsurile naturale sau nechimicale de combatere a dăunătorilor.

10.56 Neconformitate majoră: Înseamnă un incident care rezultă în --

10.56.1 diminuarea încrederii în conformitatea produsului cu cerinţele de calitate şisiguranţa alimentului pentru export; sau

10.56.2 diminuarea încrederii în sistemul de management al calităţii şi siguranţa alimentuluipână la punctul când se pune sub întrebare acordarea certificării pentru export şi









este necesară implementarea imediată a acţiunilor corective pentru a recâştigaîncrederea că certificarea pentru export satisface cerinţele;

10.57 Fertilizant organic sub formă de gunoi de grajd: Fertilizant organic care nu reprezintăproprietate; Excrementele animalelor colectate din grajduri şi şoproane cu sau separat degunoi; utilizat pentru îmbogăţirea solului.

10.58 Neconformitate minoră: Înseamnă un incident care rezultă în --

10.58.1 diminuarea încrederii în conformitatea produsului cu cerinţele de calitate şisiguranţa alimentului pentru export; sau

10.58.2 diminuarea încrederii în sistemul de management al calităţii şi siguranţaalimentului, dar fără a supune riscului certificarea pentru export;

10.59 Teren agricol nou: Pământ cultivat sau plantat pentru prima dată după ce a fost utilizat pentrucreşterea animalelor sau în alte scopuri nealimentare, cu excepţia culturilor de îmbunătăţire asolului.

10.60 Neconformitate: Semnifică un incident care cauzează nerespectarea cerinţelor unui standard.

10.61 Neconformitate: Are aceiaşi semnificaţie ca şi necorespundere.

10.62 Fertilizant neorganic: Fertilizant chimic comercial.

10.63 Balanţa nutrienţilor: Bilanţul azotului la suprafaţa solului este calculat ca diferenţa întrecantitatea totală a intrărilor de azot în sol şi cantitatea de azot care iese din sol în fiecare an,pe baza ciclului azotului.

10.64 Agricultură organică: Vezi legislaţia 2000/2092 .

10.65 Supra-exploatare: Utilizarea materiei prime în exces fără a lua în consideraţie impacturileecologice.

10.66 Unitate de ambalare: Orice unitate creată pentru manipularea produselor recoltate (vezimanipularea produselor). În domeniul certificării EUREPGAP Fructe şi Legume sunt inclusenumai unităţile de ambalare care nu se utilizează produsele agricole înregistrate aleEUREPGAP ca produse pentru consumatorul final şi/sau nu prelucrează produseleschimbându-le forma sau aspectul.

10.67 Participant: sinonim cu fermierul sau grupul de fermieri.

10.68 Pesticide: Produse de uz fitosanitar.

10.69 Plante: Plante vii şi părţi vii ale plantelor, inclusiv fructele proaspete şi seminţele.

10.70 Produse de uz fitosanitar: Substanţe active şi compoziţii care conţin una sau mai multesubstanţe active, ambalate după cum sunt livrate utilizatorilor, care au drept scop:

10.70.1 Protecţia plantelor sau produselor vegetale împotriva organismelor dăunătoare sauprevenirea acţiunii acestor organisme, în măsura în care aceste substanţe şicompoziţii nu sunt definite altfel mai jos;

10.70.2 Influenţarea proceselor vitale ale plantelor în alt mod decât un nutrient (de exemplu,substanţe de stimulare a creşterii);

10.70.3 Păstrarea produselor vegetale, în măsura în care aceste substanţe sau produse nuse supun prevederilor speciale ale Consiliului Comisiei privind conservanţii;









10.70.4 Distrugerea plantelor dăunătoare; sau

10.70.5 Distrugerea părţilor plantelor, combaterea sau prevenirea creşterii nedorite aplantelor.

10.71 Prevenirea poluării: Utilizarea materialelor, proceselor sau practicilor pentru a reduce,minimiza sau elimina crearea substanţelor poluante sau deşeurilor. Include metodele carereduc utilizarea materialelor toxice sau periculoase, energiei, apei şi/sau alte resurse.

10.72 Chimicale aplicate după recoltare: Include produsele de uz fitosanitar aplicabile dupărecoltare, ceară vegetală, detergenţii, lubrifianţii.

10.73 Apă potabilă: Apa care corespunde standardelor de calitate pentru apa potabilă, aşa cacerinţele stipulate de Îndrumarul pentru Utilizarea Sigură a Apelor de Scurgere şiExcrementelor în Agricultură şi Acuacultură publicate de OMS.

10.74 Acţiuni preventive: Factori fizici, chimici sau de altă natură care pot fi utilizaţi pentru a controlaun pericol identificat pentru sănătate (adoptat din Corlett, 1998).

10.75 Produs primar: Neprelucrat (Vezi definiţia produs prelucrat ).

10.76 Produs prelucrat: Când structura produsului este modificată în aspect sau formă.

10.77 Produs agricol: Produsul deja recoltat şi înainte de comercializare.

10.78 Manipularea produselor: Activităţi de manipulare a produselor agricole cu risc redus peteritoriul gospodăriei, adică, ambalare, păstrare şi transportare de pe teritoriul gospodăriei,dar fără a include recoltarea şi transportarea pe teritoriul gospodăriei de la punctul derecoltare la punctul de păstrare/ambalare. Ambalarea efectuată la locul recoltării se considerămanipularea produselor. De asemenea, păstrarea, tratarea chimică, curăţirea, spălarea sauorice alte operaţii în cursul cărora produsul vine în contact fizic cu alte materiale sausubstanţe.

10.79 Produs: Produsul agricol vândut clientului.

10.80 Proprietatea de trasabilitate a produselor este capacitatea de a urmări calea parcursă de ounitate concretă de produs prin lanţul de livrare, pe măsură ce trece de la o organizaţie laalta. De obicei, produsele sunt urmărite în scopuri de uzură morală, managementul stocurilorşi logistică. În contextul EUREPGAP Fructe şi Legume Proaspete, aceasta înseamnătrasabilitatea produsului de la fermieri până la clientul imediat.

10.81 Proprietatea de trasabilitate a produsului este capacitatea de a identifica originea unei unităţiconcrete şi/sau lot de produse în cadrul lanţului de livrare cu ajutorul înregistrărilor făcuteanterior. Produsele sunt urmărite în scopuri de retragere a lor şi în cazurile de investigare areclamaţiilor. În contextul EUREPGAP Fructe şi Legume Proaspete, aceasta înseamnătrasabilitatea produsului de la clientul imediat al fermierului la fermier şi gospodăriacertificată.

10.81.1 Din punctul de vedere al utilizatorului, trasabilitatea poate fi definită ca o procedurăde control în mod cantitativ şi calitativ în timp şi spaţiu.

10.81.2 Din punctul de vedere al gestionării informaţiei, implementarea unui sistem detrasabilitate în cadrul lanţului de livrare semnifică asocierea sistematică a unui fluxde informaţii cu un flux fizic de mărfuri. Obiectivul este obţinerea informaţiei definiteprealabil despre loturi sau grupe de produse (de asemenea, definite în prealabil) laorice moment, utilizând unul sau mai mulţi identificatori cheie.









10.82 Înregistrări: Este un document care conţine evidenţe obiective şi demonstrează cât de corectse îndeplinesc activităţile sau ce fel de rezultate se obţin.

10.83 Cultura produsului înregistrat: Cultura care produce produsul înregistrat de fermier prin OC încadrul EUREPGAP.

10.84 Produsul culturii înregistrat: Produsul rezultat din cultura produsului înregistrat.

10.85 Înregistrare: Procesul cu care un fermier individual sau un grup de fermieri se lansează înprocesul de solicitare a certificării. După ce fermierul sau grupul de fermieri este înregistrat, eldevine fermier sau grup de fermieri solicitant.

10.86 Număr de înregistrare: Număr dat fermierului sau grupului de fermieri la finele procesului deînregistrare.

10.87 Soluţionat: Soluţionarea pozitivă a unei neconformităţi.

10.88 Apă de clătire: Amestecul de apă utilizată pentru clătire împreună cu resturile produsului deuz fitosanitar şi amestecul cu apă format în urma procesului de spălare amaşinilor/containerelor utilizate la aplicarea produselor uz fitosanitar.

10.89 Risc: O estimare a probabilităţii apariţiei acestui pericol.

10.90 Analiza riscurilor: Semnifică o estimare a probabilităţii apariţiei unui pericol sau a altorneconformităţi în ceea ce priveşte calitatea şi siguranţa alimentului.

10.91 Perete solid: O barieră neinflamabilă care nu permite contactul lichid, gazos sau pulbere întredouă părţi.

10.92 Igienizat: Spălat cu dezinfectat. (Dezinfecţie)

10.93 Domeniul de certificare: Domeniul de certificare poate fi definit pentru următoarele treiconcepte:

10.93.1 Produs: domeniul orizontal, Documentul normativ PCCC EUREPGAP

10.93.2 Cultură: Se referă la lista oficială a culturilor a EUREPGAP din domeniul decertificare EUREPGAP pentru produse

10.93.3 Integrarea în lanţ: Include diferite părţi ale lanţului.

10.94 Inspecţia internă : Inspecţia internă a culturii produsului înregistrat efectuată de fermieri lagospodăria sa utilizând Lista de Verificare întocmită pe baza Listei de VerificareEUREPGAP.

10.95 Severitate: Gradul de severitate a unui pericol.

10.96 Reziduuri de canalizare: Substanţe solide depuse acumulate separate de diferite tipuri deapă, fie umezite sau amestecate cu un component lichid în rezultatul proceselor naturale sauartificiale.

10.97 Semnătură: Asigură identificarea semnatarului, netransferabilă, vizibilă şi inconfundabilă alunei persoane, care este înregistrată manual, fie scriindu-se cu mâna, fie prin apăsareabutoanelor . Protecţia numai prin parolă nu garantează identificarea individuală.

10.98 Sub-contractant: Operaţiuni specifice ale gospodăriei îndeplinite conform unui contract întrefermier şi contractor. Contractorul livrează forţa de muncă, echipamentul sau materialele









necesare pentru efectuarea operaţiei. Recoltarea cerealelor, stropirea şi culegerea fructelor şitunderea oilor sunt exemple ale lucrărilor efectuate de contractant. În contextul EUREPGAP,sub-contractanţii sunt organizaţiile/persoanele fizice contractate de fermieri/grupul de fermierisă îndeplinească sarcini specifice care sunt incluse în Punctele de Control şi Criteriile deConformitate ale EUREPGAP.

10.99 Substrat: Orice mediu de creştere utilizat pentru creşterea plantelor în locul solului, care a fostadus şi poate fi mutat după utilizare.

10.100 Laborator acreditat/adecvat: Laboratoare cu acreditare valabilă EN 45001 sau Bunele Practicide Laborator (BPL) sau echivalentul naţional sau care pot demonstra prin documente că seaflă în proces de obţinere a acreditării.

10.101 Furnizor: Furnizorul este persoana sau organizaţia care prestează servicii sau produseclienţilor.

10.102 Ape de suprafaţă: Toate apele de pe suprafaţa Pământului din râuri, fluvii, lacuri, iazuri,mlaştini, zonele umede, aşa ca gheaţa şi zăpada, şi apele de tranziţie , de litoral şi maritime.

10.103 Surse durabile de apă: Sursele de apă care sunt gestionate întru asigurarea durabilităţii.Adică, astfel încât să se asigure sănătatea ecosistemului acvatic şi echilibrarea necesităţilormediului în apă cu necesităţile în apă pentru dezvoltarea economică şi agricultură.

10.104 Controlul Sistemului: Auditul Sistemului Intern de Management şi Control Calităţii.

10.105 Persoana responsabilă: Persoana responsabilă pentru luarea deciziilor tehnice legate deprodusul certificat. Persoana poate fi responsabilă pentru un domeniu specific sau general,poate fi însuşi fermierul sau un consultant.

10.106 WC: Facilitate unde personalul se poate defeca sau urina în mod igienic (inclusiv eliminareadeşeurilor) şi nu provoacă riscuri de contaminare a produselor în zona din jurul câmpului,asigurând, în acelaşi timp intimitatea persoanei.

10.107 Stratul de suprafaţă a solului: Partea de sus a solului care este relativ bogată în humus,denumită tehnic orizont aluvial cu humus a secţiunii solului.

10.108 Trasabilitate: Capacitatea de a trasa istoria, utilizarea sau amplasarea unui produs (care esteoriginea materialelor şi părţilor, istoria proceselor aplicate produsului sau distribuirea şiamplasarea produsului după livrare) cu ajutorul identificării înregistrărilor.

10.109 Auditul de validare: Semnifică o evaluare complexă a întregului Sistem de Management alCalităţii şi Siguranţa Alimentului pentru a confirma că procedurile sunt documentate în cadrulcompaniei, Manualul Sistemului de Management al Calităţii şi Siguranţa Alimentului alcompanii este implementat şi eficient.

10.110 Auditul de verificare: Audite de supraveghere inopinate a Sistemul de Management al Calităţiişi Siguranţa Alimentului aprobate pentru a confirma că Sistemul de Management al Calităţii şiSiguranţa Alimentului este conform şi menţinut adecvat.

10.111 Verificarea calibrării: Verificarea înregistrată a funcţionării corecte a maşinilor utilizate pentruaplicarea substanţelor agrochimice.

10.112 Verificare: Confirmarea prin examinare şi existenţa înregistrărilor obiective că cerinţelespecifice au fost îndeplinite, oferind un mijloc de controlare a faptului că devierea între valorileindicate de un instrument de măsură şi valorile corespunzătoare cunoscute este întotdeauna









mai mică decât eroarea maximă permisă definită într-un standard sau specificaţie agestionării echipamentului de măsurare.

10.113 Buruiană: Orice plantă care creşte spontan unde nu este dorită. În agricultură, se referă la oplantă care are o capacitate de înmulţire mare într-un mediu modificat şi prin urmare poateafecta cultura cultivată. De obicei, buruienile nu sunt dezirabile, inutile din punct de vedereeconomic sau ce favorizează răspândirea dăunătorilor.

10.114 Lucrător: Orice persoană de la gospodărie care a fost contractată să îndeplinească o sarcină.Inclusiv proprietarii şi managerul gospodăriei.

10.115 Limba de lucru: limba în care se poate efectua un audit/inspecţie fără a apela la untraducător.

Notă: Această listă de definiţii este indicativă, dar nu restrictivă; EUREPGAP o completează cu altedefiniţii pe măsură ce apare necesitatea, modificând numerotarea ordinea e alfabetică luându-seprima literă a termenului definit. Verificaţi în Anexa 11 dacă dispuneţi de ultima versiune valabilă aacestei anexe.





Anexă: 11 A11-5Pagina: 1 din 2




11. ANEXA11.5: ACTUALIZĂRILE EDIŢIEI FRUCTE ŞI LEGUME ŞI REGISTRUL VERSIUNILOR VALIDEVersiunea

RegulamentuluiGeneral

Înlocuieşte Doc. înlocuitabrogat

Intră învigoare

Descrierea amendamentelor / modificărilor

2.0-Ian04 versiuneaSept2001 Rev. 01

Vezi Punctul 5.8RegulamentulGeneral

Înainte depublicare

Ediţia nouă a versiunii EUREPGAP, includerea anexelor şi explicaţia detaliată şistructurată a proceselor de certificare EUREPGAP.

2.1-Ian04 2.0-Ian04 Imediat 12 Sept. 2003 Integral Denumirea versiunii s-a schimbat din 2.0-Ian04 în 2.1-Ian04.Punctul 5.3 Lista anexelor face referinţă la cea mai actuală versiune.Punctul 5.4 Publicaţiile EUREPGAP în limba oficială sunt unicele documente valide înlimbajul respectiv, se face referinţă la ediţia în limba engleză pentru documentele tradusepână ca acestea să devină normative. Termenii Oficial şi Normativ sunt utilizaţi mai clar.Punctul 5.5 Adaptează formularea la modificările făcute în Anexa 11.Punctul 5.8 - Data primei certificări este transferată la 12 Sep. 03, data ultimei certificăriconform Versiunii Sept. 2001 Rev.01 - 31 Dec 04.Punctul 5.9 Explicarea detaliată a Versiunii şi procesării ediţiei şi a actualizărilor, cuexemple. S-au corectat referinţele la versiune şi ediţie în întregul document.

2.1-Oct04 2.1-Jan04 Imediat 01 Mai 2005 Punctul 6.6.2 Actualizează denumirea documentului Regulamentul GeneralPunctul 5.8 Actualizează Punctele de Control al PCCC V2.1 Oct 04

Versiunea PCCC2.0-Ian04 versiunea

Sept2001 Rev. 01


12 Sept. 2003 Ediţia nouă a versiunii EUREPGAP, fiecare punct de control a fost revizuit în lumina celor2 ani de aplicare practică şi cererile actuale ale industriei şi a consumatorilor. Format nou,ce poate fi imprimat în alb şi negru.

2.1-Oct04 2.0-Ian04 Valabil din: 29octombrie 2004.

Obligatoriu din:1 mai 2005

Punctul 8.7.1. pînă la 8.7.4. - text modificatPunctul 8.7.5. pînă la 8.7.6. - noi puncte de controlPunctul 10.3.15. - noi puncte de controlPunctul 10.4.9. - noi puncte de control

Versiunea Listei de verificare2.0-Ian04 Versiunea

Sept 2001Rev. 01


12 Sept 2003 Ediţia nouă a versiunii EUREPGAP, copie întrebările din PCCC revizuite.

2.1-Oct04 2.0-Ian04 Valabil din: 29octombrie 2004.

Obligatoriu din:1 mai 2005

Vezi modificările la PCCC V 2.1-Oct04





Anexă: 11 A11-5Pagina: 2 din 2




Ediţia Anexe Regulamentul GeneralA8.1 Anexa A8.0 Imediat 12 Sept 2003 Sunt incluse toate documentele normative. Documentele în diferite limbi sunt

numite Ediţii . Notele de sub tabel.A11.1 Anexa A11.0 Imediat 12 Sept 2003 Indicate actualizările anexei ediţiilor. Notele de sub tabel. Formatul tabelelor

modificat.A7.1 A7.0 Imediat 26 Mai 2004 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizatăA7.2 A7.1 Imediat 06 Sept 2004 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizată

A7.2 Imediat 22 Feb 05 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizatăA8.2 A8.1 Valid din: 29

octombrie 2004Obligatoriu din: 1mai 2005

Sunt incluse toate documentele normative. Documentele în diferite limbi suntnumite Ediţii . Notele de sub tabel.

A11.2 A 11.1 22 Feb 05 Actualizarea PCCC, numărului versiunii Listei de verificare şi RegulamentuluiGeneral, numărul ediţiilor anexelor EUREPGAP; descrierea modificărilor

A7.4 A7.3 Imediat 29 Aprilie 05 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizatăA11.3 A 11.2 Imediat 29 Aprilie 05 Anexa 7 actualizatăA7.5 A7.4 Imediat 26 Aug 05 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizatăA11.4 A 11.3 Imediat 26 Aug 05 Anexa 7 actualizatăA7.6 A7.5 Imediat 09 Sep 05 Lista produselor agricole EUREPGAP actualizatăA8.3 A8.2 Imediat 09 Sep 05 Actualizează denumirea documentului Regulamentul GeneralA11.5 A 11.4 Imediat 09 Sep 05 Anexa 7 şi 8 actualizată

11.1 Actualizările vor fi trimise Managerilor de program EUREPGAP ai OC, care trebuie să le semneze şi să le distribuie pe căi interne tuturor fermierilor /grupurilor de fermieri înregistraţi şi solicitanţi.

11.2 Actualizările din tabel se referă la Regulamentul General, anexele sale (indicate separat), Documentul normativ PCCC şi Îndrumarele Tehnice şi Lista deVerificare EUREPGAP.

11.3 Anexele sunt menţionate numai dacă au fost actualizate de la publicarea Versiunii 2.0-Ian04 a Regulamentului General.

11.4 Această listă este actualizată împreună cu Anexa 8, PUBLICAŢII CURENTE A LIMBELOR ŞI STATUTUL LOR.


Date post:	11-Feb-2015
Category:	Documents
Upload:	bunea-alina-diana
View:	98 times
Download:	0 times

Eurepgap Guide Rom

Documents