+ All Categories
Home > Documents > Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu...

Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu...

Date post: 17-Aug-2019
Category:
Upload: donhi
View: 247 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
9
Dr. ROBERT E. EMERY DouA cimiilo, o copilirie Un plan de parenting pentru cei desporlili Traducere: Andrii-Vlad Popa NICUTESCU
Transcript
Page 1: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

Dr. ROBERT E. EMERY

DouA cimiilo,o copilirie

Un plan de parentingpentru cei desporlili

Traducere: Andrii-Vlad Popa

NICUTESCU

Page 2: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

Cuprins

Prefald. Doui cdmine, o copildrie..... .......9

PARTEA I

Parenting in doui cimine

Capitolul 1

Unplandeparentingcaresidurezeoviali .........15

Capitolul2O ierarhie a nevoilor copiilorin doui cimine ........30

Capitolul3lmpirlirea deciziilor gia timpuluiin custodia comuni:maimultde5O/So ......53

PARTEA A II-A

O abordare evolutivi a planurilor de parenting

Capitolul4Bebelugii: siguranla atagamentului .. ....83

Capitolul5Copiiimici:testarealimitelor.... ........112

Capltolul6Prcgcolarii: joaca este munca unuicopil. ......137

CapitolulTVtrsta gcolari: cititul, scrisul - corect 9i gregit. . . .. . ."167

Capltolul8Adolrrcenfa: autonomie 9l relafionare ........197

Page 3: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

Capitolul9Noiiadulli: anii de studenlie gi urmdtorii .... .......228

Capitolul 10

O via!5 (nu) este un timp lung. ....252

Mu$umiri. ........265

Note . ......267

PREFATA

Doud cdmin€, o copildrie

acd ai ales aceasti carte, tu sau cineva apropiat lie cregte, probabil, un copil indoui cimine. Poate eqti in mijlocul unui divor!. Sau poate ai divorfat deja,

eventual acum mult timp. Poate nu ai fost niciodati cisitorit, dar triiegti departe

de tatil sau mama copiilor t[i, o persoani cu care e posibil si fi locuit destul de

mult timp - sau nu. Poate ai alrrt o relafie cu o persoani de acelagi sex gi aveli im-preuni un copil pe care tu gi partenerul tiu l-a!i planificat qi ciruia i-a!i dat nag-

tere impreuni sau poate l-afi adoptat. (Toate aceste experienfe reprezintd,,divorful"

ln ideea mea gi in aceasti carte, deci continul si citegti indiferent de felul in care

o ajuns copilul tiu si aibi doui c[mine). Sau poate ai un prieten sau o prieteni,

ori un copil, care trece printr-un divorf. Caufi o modalitate de a il/o ajuta. Dacicste aga, aceasti carte este gi pentru tine.

Oricare ar fi situa{ia ta, inci de la inceput si fim clari cu privire la un lucru:

Divorful miroase urit.Divorful miroase urit daci ai fost pirisit de cineva in care credeai ci po{i avea

Incredere pentru totdeauna. Divorful miroase urit chiar daci, in adincul sufletu-

lui tiu, crezi cd de fapt va fi mai bine si triili desplrfifi. Divor(ul miroase urAt

dacl tu ai ini{iat despirfirea gi ai crezut ci asta era ceea ce i1i doreai, aveai nevoie

siru trebuia si faci. Divorlul miroase urit gi dacd decizia de a locui separat a fost

reciprocd gi amAndoi incercali din rlsputeri si face{i lucrurile corect. Divorlulmiroase urAt chiar daci prietenii tii sau rudele tale sunt cele care se despart, nu tu.

$i in cea mai mare misuri divorful miroase urit pentru copii.

Fie cd eqti neribdator si treci mai departe sau atit de distrus emofional incitcrezi cdnu vei putea face asta niciodat[, obiectivul meu este si te ajut si faci traiulln doui cimine o povarl mai micd pentru copii. Nu vreau ca vlistarele tale, sau

copiii oricui, si fie ,,copii dintr-un divorf" sau ,,copii din familii destrlmatdi Urisc

Page 4: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

CAPITOTUT 1

f)e ce egti atdt de obsedati de control?'i gpa Justin. Nu era o intrebare. Sofia

,,Lf lui, Nicole, se afundase in partea ei de canapea din biroul meu, gata s6-i dea

lacrimile. Acum, ldgni in picioare, pregititd si contraatace. |ustin i-o lul inainte.

,,[)e asta vreau un divor!!'] continui el si urle. ,,Tiebuie si mi manipulezi, si tragisfirrile tuturor. Nu te voi mai lisa si faci asta - nu cAnd vine vorba de copiii mei!"

,,Eil sunt obsedati de control?'] explodi gi Nicole. ,,Cine a luat tofi banii dinctrntul nostru comun de economii gi i-a depus pe numele tau? Cine are peste

e incizeci de mii de dolari in cont? $i eu am... ce? Ce a mai rimas din salariul meu

tle sdptimina trecuti!" Aproape fbri si faci vreo pauzd, continui si se dezlinfuie.

,,ligti atdt de ipocrit! Daci !i-ar fi pisat atAtde mult de copiii tii, nu am fi aici. Amconsulta un consilier marital, nu un mediator!"

Eu sunt mediator.

Ajut cupluri despirfite, divorlate, care au locuit impreuni sau care nu au fost

rric:iodati cisitorili - heterosexuali gi homosexuali - pentru a ajunge la acorduri.( l)c tot parcursul cir{ii folosesc termenul divor{ ca prescurtare pentru a mi referi

la toate aceste tipuri de familii.) Md concentrezin mod special pe intocmirea de

Planuri de parenting pentru copii, dar,la fel ca mulli mediatori, uneori ii ajut pe

orrneni si ajungi gi la in{elegeri financiare. Cu ajutorul unui ter! neutru, pirinliilgi pot crea propriile planuri la mediere.

Majoritatea pdrinfilor doresc gi nigte sfaturi juridice, fapt pe care il incurajez.( ihiar daci nu igi doresc asta, insist ca toli clienfii mei si consulte un avocat inainte

rlc a semna un.acord final. Dar medierea este diferiti de procesul legal tradilional.l)c obicei, apelarea la tribunal miregte prdpastia divorfului, care deja este ad6ncd

Un plan de parentingcare sd dureze o viatd

Page 5: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

qi periculoasi pentru pirinfi gi, in special, pentru copii. Medierea incuraj eazl o

comunicare sinitoasi, aseminitoare cu cea din afaceri, in timpul negocierilor

pentru divorf gi dupi.Am fost unul dintre primii susfinitori ai medierii in cazuri de divor!, profesie

pe care am practicat-o gi studiat-o timp detreizeci gi cinci de ani. Sunt, de aseme-

nea, psiholog clinician, specialist in psihologie ca gtiinli gi profesor universitar.

ii indemn pe pdrinli si evite beteliile juridice costisitoare gi dezbinatoare gi si iaei inqigi decizii in cadrul medierii, pe cont propriu sau, poate, folosind avocali

colaboratori, avocafi care se obligi si negocieze pentru tine, dar care nu te vor

reprezenta daci ajungi la tribunal.

Economisirea de bani este un motiv important pentru gisirea unei alternative

la bdtilia din tribunal. insi obiectivul mai important este acela de a-i ajuta pe pirin[isi-gi protejeze copiii gi, in cele din urmi, si susfin rezistenfa copiilor, in ciuda

divorfului. Daci nimeni nu ii ajuti pe pdrinli sd navigheze prin cdmpul minat

emo{ional al divorfului, copiii pot fi lisa}i si ritdceasci - ajungdnd, mult prea

adesea, victimele unei explozii.

,,Vrei si spui ci nu-mi iubesc copiii?", ribufni |ustin. Aruncindu-i o privire

dugmdnoasi lui Nicole, ribufni: ,,Egti nebuni! Sunt un tati bun. Un tati grozav! $isunt la fel de indreptilit ca gi tine si-mi petrec timpul cu copiii mei! intreabi-l!"

Nu am rispuns afirmafiei lui fustin. Nu aceasta era problema, cel pufin nu

incd.

De fapt, nu am fbcut mai nimic in acest punct. Nici fustin, nici Nicole nu erau

pregitili si asculte. Nici unul pe celilalt, nici pe mine.

insi am invdlat multe privindu-i cum interacfioneazi. Puteam vedea ci |ustinqi Nicole aveau doui mari probleme: emofiile lor gi copiii.

Ce alimenteazd furia?

|ustin gi Nicole erau furiogi, evident. Aceasta era o problemi pe care trebuia sio abordim. Ca si aibi vreo urmi de speranli ci vor inainta in discufiile lor, tre-

buia si ii ajut si-gi lind furia sub control. Dupi cum ifi pofi imagina, nu este ugor

si faci asta. Trebuia si fac mai mult decdt si ii rog, pur gi simplu, ,,sd fie drlguli"sau ,,si se poarte ralional".

in schimb, incet gi adesea in mod indirect, am explorat emoliile care se ascun-

deau in spatele furiei lor. I-am ajutat pe Nicole gi |ustin si-qi gestioneze furia,

clevenind mai eon;liern{i cle ceea ce o alimenta. lntotdeauna ii it-tcurajezpe pirin{i

sii recunoasci sentimentele ingropate sub furia de la suprafafi. GAndegte-te la asta:

t'ind suntem rinifi * 9i gtii cd eEti rinit intr-un divor! -, reaclia noastri naturald,

programatd gi evoluati este sd ne dorim si rdnim gi noi. Te lovegti cu degetul de

scaLln, tare. Ce faci? Dai inci o dati cu piciorul in scaun!

E destul de stupid, dacd te gindegti bine.

insl nu te gAndeEti. Reacfionezi. Reaclionezi in modul in care te-a programat

t'v<rlutia sd reac{ionezi. Cdnd un animal de pradi te ataci, ai sanse mai mari sisrrpravieluiegti dacd te lup[i cu el decAt daci negociezi!

Si pentru mulli pirinti in toiul unui divor! pare cd propria lor supravieluire

r'sle in joc. Sim{i ci egti atacat constant.

liEti rinit de divor!. Vrei sd rinegti 9i tu. Da, e;fi furibund. Egti mai mult decdt

Irrrios. lnsi in spatele furiei tale se afli durere,la fel ca atunci cind te doare dege-

tul. $i, la fel ca in cazul degetului lovit, modul ln care poli cu adev[rat vindeca

tlrrrerea este si ai griji de el. Daci vei continua si lovegti, tu (gi, desigur, copiii tii)vr'{i ajunge si avefi tot mai multe rini.

Vreau ca pirinfii gi copiii si se vindece.

AEa cum am discutat in prima mea carte pentru pirinfi, Adevdrul despre copii

yi rlivrtrt, durerea este doar una dintre multiplele emofii mai adAnci gi mai sincere

(;r'c se gisesc in spatele furiei. Altele includ frica, dorul, vina gi suferinfa. La fel

t ir in cazul durerii, trebuie sd te confrunli cu aceste sentimente ascunse, nu si le,rt opcri, daci vrei s[ mergi inainte in loc si rimAi blocat in furie.

Aceasti perspectivi elementari a ajutatnenum[rafi pirin{i aflali in rizboi sitlt'vinir mai pulin furioEi - sau cel pulin si creeze o zonl. demilitarizati in jurult opiilor lor. $tiu asta din rezultatele cercetirii mele, nu doar pe baza experienlei

o1rtiuriste.

l;rica, in principal frica de a-qi pierde copiii, punea in miqcare furia lui |ustin.lirrriu lui Nicole se datora mai mult dorinlei sale de a-gi salva cisnicia qi faptului

tlrrrcros ci |ustin nu pirea deloc interesat de acea posibilitate.

I)oirte ci recunoagteli aceste sentimente mai profunde ale lui |ustin gi Nicole,

poutc cir nu. Acest lucru poate fi complicat. Operdnd in modul de supraviefuire,

Pirrlilc emotionale ale creierului nostru transformi frica sau durerea in furie.

lrrrrrr{iile scurtcircuiteazl, de asemenea, pirfile ralionale ale creierului nostru gi

rrt' lirc sir ignorlm motivaliile din spatele propriului nostru comportament. Deci,

,rrlcvirratul truc este si inveli si recunogti aceste sentimente complexe, adesea

;rs( unsc, irr tine insu(i, nu doar la alli Oarneni.

Page 6: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali

fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale. Se confruntau, de ase-

menea, cu o problemi practica reali gi extrem de importantd. Aveau doi copii.Partenerii intimi care au copii nu se pot despirfi pe o cale emofionali naturald.

Daci nu ar fi fost legafi de copii, |ustin gi Nicole ar fi putut face ceea ce am frcutcu tofii in timpul despdrfirilor din tinerele. Ar fi putut s[ strige: ,,Nu vreau s6 te

mai vid niciodati!'l gi poate s-ar fi linut de cuvdnt. insi Nicole gi |ustin aveau sd

fie legafi pe vecie prin copiii lor. Poate ci w realizaseri asta inci, dar din cauza

copiilor nu puteau niciodati divorfa complet.

Iar copiii lor prezentau o complicafie speciali. fustin gi Nicole aveau o fetifi de

doi ani gi jumdtate gi un bdiat de gapte luni. Cum cregti copii atdt de mici in case

diferite? Desigur, aceasta a fost intotdeauna o intrebare foarte importantd pentrupdrin{i. insi acum aceasta este, de asemenea, subiectul unei mari bitdlii intredivergi experli gi avocafi.

Care este cel mai bun plan de parenting pentru copii mici sau copii de oricevirsti? Daci ifi construiegti un plan de parenting sau ai triit cu unul, cum poateplanul si faci fali nevoilor de dezvoltare in continui schimbare ale copiilor? Dinmomentul in care scofi emo[iile din ecuafie, ce ar trebui si facd pirinfii?

Adevdrul despre copii gi divor!

Am scris Adevdrul despre copii ti divorlin 2004, sub forma unui ghid bazatpemir-turii care sd te ajute si treci prin turbulenlele crizei de divor!. (Sunt, de asemenea,

autorul mai multor cirfi despre divor! pentru profesionigti, plus peste 150 de

lucriri gtiinfifice.) Majoritatea pirin{ilor care divorleazd gi familiile lor trec prin-tr-o criz\ ce incepe cu pu{in timp inainte Ei se termind nu mult dupi ce se separ6.

De obicei, perturbarea emo{ionali dureazd un an, cel mai probabil doi, uneoritrei ani sau mai mult. in acelagi timp, pirin{ii se confruntd cu luarea unor deciziimonumentale pentru copiii lor. $i, dati fiind evidenta destrdmare a familiei 1or,

copiii au nevoie ca pirinlii lor sd fie cu ochii in patru exact in toiul crizeilormaritale.

Am semnalizat o solufie pentru dilema pdrinfilor prin subtitlu.l cfulii Adevdruldespre copii ti divor!. Obiectivul meu pentru pdrin(i era: Confruntarea emoliilorpentru ca tu ;i copiii tdi sd prospera{i.

Confruntarea emofiilor este extrem de importanti. Aga cum am spus, in-scamni si vezi ce i1i alimenteazd,furia, mai degrabi decit si te por{i agil c:rnlt ili

tlicteazi ea. in loc si incerce si-qi ucidi fostul/fosta, le-am cerut pirinfilor si pri-vt'lsci sub gi in spatele mAniei lor. in timp ce ficeau asta, i-am indemnat pe pirinlisil {ind minte un lucru: cauza durerii voastre devastatoare este gi celilalt pdrinte al

t opiilor vogtri. Poate ci vrei si-!i ucizi fostul sof sau fosta sofie, dar nu vrei sd ucizi

p(' nrama sau tatil copiilor tii.f )c mi.surd ce citegti asta, poate ci ifi spui: ,,Vrei sd ma tn{eleg cu fostul/fosta?

ltivorldm!"irrtr-un fel sau altul, mulli pirinfi mi-au spus asta.

liste intotdeauna mai uqor si dai sfaturi decit si le urmezi.

l)ar da, vreau sd gisegti o modalitate de a lucra impreund cu fostul/fosta.

Vreau si vi faceli amindoi datoria, anume si v[ cregteli copiii cAt de bine putefi.'lir gi fostul/fosta aveli o datorie de indeplinit, nu o relalie de rezolvat. Daci

vir cste greu, cel mai bun mod pe care il cunosc pentru avdface datoria este si vilrirta[i unul pe altul ca parteneri de afaceri. Muncili pentru a deveni parteneri in,rlirccrea de parenting a copiilor vogtri. Tratafi-vi unul pe celilalt cu acelagi res-

lrt't l, trceea$i politefe gi aceeagi distan{i emo(ionali pe care o folosili in relafia cu

y.lrrl. Nu lipi la Eeful tiu, nici micar cind egti furios. Nu ii trimili pledoarii lungi

1i t'rnotionale Eefului tiu prin SMS sau e-mail. Nu ili suni qeful la o ori tArzie sAm-

lr;rlri noaptea ca si te pldngi in legiturd cu munca ta. Nu treci pe acasi pe la geful

lirrr pc: neagteptate pentru niciun motiv.

Nu vreau si faci acest tip de lucruri nici cu fostul/fosta.

lrr arceastd carte nu presupun cd te-ai confruntat, la timpul trecut, cu toate

t'rrroIiile tale. Dar presupun ci te confrunfi. Presupun - qi sper - cd gtii in ce direc-

lrt' trcbuie si mergi qi lucrezi pentru a ajunge acolo. Daci nu este aEa, te rog sd faci

r rr oc:ol gi sd te intorci la Adevarul despre copii ;i divor{.

Un plan de parenting

l)('sil.l,ur, disputele aferente unui divorf nu sunt doar despre emofii. Vorbim gi

(h'sl)r'c copii, copiii tii. Iar incertitudini gi conflicte despre cum sd cregti copiii mai

lrirrc lprirr din nou gi la mulli ani dupi criza imediatl a divorfului. Pirinlii au

rrcvoic clc indrumare concretd. pentru a afla cum si creasci copii sinitogi gi feri-t ili irr ckru[ cimine la momentul divorfului - gi in timp. Este custodia comunilrzicri cca nrai buni, sau custodia comuni legald implici prea mult du-te-vino

1rt'nlrtr copii? Custodia comuni fizici trebuie si fie 50/50, o siptimAnd da/o sip-tirrrrirrir nr.r, sau cxistir alte opfiuni? Ce ar trebui s5 faci pirinfii cu privire la

Page 7: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

negocierea unui plan de parenting pentru copii de vArste diferite? Cum e cufra{iide vdrste diferite? Cum pot pirinfii si gtie exact ce este mai bine pentru copiiilor, in special cdnd primesc atAtea sfaturi contradictorii din partea prietenilor,

a membrilor familiei gi chiar a profesionigtilor? Care este rolul copiilor in luarea

acestor decizii? Pirinfii trebuie s[ urmdreasci acest plan de-a pururi sau pot rene-

gocia? Cum pot face asta?

Acestea sunt tipurile de intrebiri la care ili rispund in aceasti carte. Mai im-portant, te ajut s6-fi rispunzi singur(i) la intrebdri, ln moduri care probabil vorfuncliona cel mai bine pentru copiii til.

Copiii nu calculeazd procentaje

GAndegte-te la asta. Degi |ustin avea dreptate - era la fel de indreptifit si-gipetreaci timpul cu copiii sii ca gi Nicole -, se gi ingela. Copiii lui aveau nevoie de

el gi de Nicole. Aveau nevoie de pirinfii lor, nu de drepturile lui fustin sau Nicole.

Aveau nevoie de o relafie apropiati, plind de implicare Ei iubire, s,i da, cumva rigu-roasd, cu ambii pdrinli, nu una 50/50, impirfiti fix la mijloc, aga cum susfinuse

inilial |ustin. (Ne vom intoarce la |ustin gi Nicole qi povestea lor in desfrgurare in

Capitolele 4, 5 9i 6).

Desigur, |ustin nu a inventat argumentul50/50. De fapt, cel pulin doud legis-

laturi statale americane, Florida gi Minnesota, au aprobat de curAnd legi privind

custodia care impart timpul copiilor cu fiecare pirinte exact 50/50. Guvernatorii

ambelor state au respins legile.

Nu vreau si transform copiii in fotbal politic sau fotbal in familie.

Vi certafi pe cea mai mare felie de plicinti? O persoani taie, cealalti igi alege

f'elia.

Aceasta poate fi o solu{ie grozavdpentru frafii care se ciorovliesc pentru desert.

insa cAnd un pirinte imi spune; ,,Vreau cincizeci-cincizeci", bat in retragere.

(lincizeci-cincizeci este o solulie pentru pirinfi, nu pentru copii.

Aceasti carte este despre copii gi despre ceea ce le este necesar copiilor in douiclnrine. Copiii nu calculeazd. procentaje. Iubirea nu este divizibili. Copiii au

r.rcvoie de pdrinli care le pistreaz[ viafa inchegati intre doul cimine, nu de pirinfic:arc le impart viefile in jumitili perfect egale.

A;a c[, daca cineva spune: ,,Vreau cincizeci-cincizeci" sau rlricare alti impdr-

(irc iniIirrlir, il intreb: ,,De ce?" Rirspunsurile la aceastii ittlrr'bitt'c tttii lrtc de obicei

sii zirtrbcsc, ntt sii bat iu rclragcrc.

,,Vreau si fiu in continuare un tatd adevirat pentru copilul meul'

inleleg asta. $i eu vreau acelagi lucru.

Este nevoie de timp si fii o mami adevdratd sau un tatd adevirat, firi indoiald.

Irrsi crearea a dou[ cimine qi parentingul intre gospodirii implicd mult mai multtlccit impirfirea timpului. Vorbim despre rn plan de parenting, nu despre implr-(irca unei plicinte. Vorbim despre iubire pirinteasci, disciplini, responsabilitilile

t opiilor,lucrul in echipi, impirtigirea de bucurii, echilibru gi echitate in parenting.

irni amintesc un tatd furios care solicitase in mod categoric 50/50 cAnd m-amirrtilnit prima datd cu el gi fosta lui sofie. Aveau doi copii de vdrsti gcolar6, unlxiiat de noui ani cu o tulburare (relativ ugoari) de spectru autist gi o fati de gase

irrri. Dupi multe disculii despre nevoile copiilor, in special ale fiului, precum gi

(l('spre propriile lor programe, tatil a acceptat cu reticenfi si incerce un aranja-

rrrcrrt individualizat, degi mai complicat. Pdrinlii au decis sd experimenteze un

l)liur care ii acorda tatilui fiecare noapte de joi 9i un weekend la doui slptlmdnir u iunbii copii, precum Ei o noapte de miercuri petrecutd alternativ unu-la-unur rr liccare dintre ei.

l)lanul nu este atAt de complicat pe cAt pare. Unul dintre copii era cu tatdl siutlorrir seri la rAnd intr-o sdptlmAni gi trei in urmdtoarea. Iar pirinfii aveau unr irlionament bun pentru a lncerca acest plan: tatll avea multe solicitdri la locul de

rrrunci, in timp ce serviciul mamei era flexibil. Ambii pdrinli credeau ci le prinde

I'irrc copiilor un inceput de sdptimAni gcolari destul de constant, in special fiuluir rr r)cvoi speciale. insd ambii pirinli doreau si petreaci mult timp cu copiii, care

,rrlt'sca se luptau unul cu altul. Piringii au fost de acord cd era o plicere qi o ugu-

r;rrc sii petreacd ceva timp cu ei.

irr ciuda rafionamentului bine gAndit, tatil ne-a ardtat, mie gi fostei sofii, ci,,lr';i avea s6-l incerce, programulnuera 50/50. Era32l68t Tat[l a hotirdt insd c[cx;rerimentul a avut succes atunci cAnd, cdteva siptimAni maildrzitt, fiica de qase

,rrri i-a spus: ,,imi place programul, pentru ci petrecem la fel de mult timp cu tine:,i t tr rrama'l Spre deosebire de tat6, fetila nu fbcuse un calcul. Ce voia si spuni cu

,,lrr lbl cle mult timp'nu era ,,50150", ci mai degrabi: ,,Acest program imi oferisrrlicicnt timp atAt cu tine, cAt gi cu mama. Simt ci sunteli amdndoi de partea mea.

l;r rrrc{ioneazf'.

$i asttr era ceea ce iqi dorea cu adevirat gi tatdl.( )c i;i mai dorea tatil (gi mama), dar nu realiza inci, era gi un plan de paren-

lrrrg viu, carc respiri. Copiii lor nu aveau si rimAni pentru totdeauna la vdrstele

rlr' ;irsc;i uouir ani. $i viefile pdrin{ilor aveau si se schimbe. Prin urmare, trebuia

Page 8: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

se se concentrezepe parenting, nu pe 50/50 san32l68. Aga cum vefi vedea in Capi-

tolele 7 qi B, asta au ftcut, chiar gi cAnd procentajele s-au schimbat.

Copiii gi planurile de parenting ar trebuisd se dezvolte gi sd se modifice

Aceasti carte este in totalitate despre cum si ajungi la ceea ce copiii au nevoie

gi vor cu adevdrat cAnd au doui cdmine. Este despre pistrarea copillriei unice

a copiilor degi ei locuiesc in doud cimine diferite. De ce au nevoie copiii de v6,rste

diferite ca urmare a divorfului? Cum se schimbd aceste nevoi in timp? Cum pofi

crea sau adapta un plan de parenting pentru a se ajusta pe misura dezvoltiriicopilului gi pentru a-i ajuta pe ei - gi relalia lor cu tine - sd prospere?

Timpul reprezintd,o parte din rdspunsul la aceste intreb[ri. Dar timpul este un

mijloc folosit pentru a atinge un scop, nu scopul in sine.

$i trebuie si te gAndegti la timp nu in termeni de zile gi sdptimAni, ci de ani.

Aceasti carte este pentru pirin{ii aflafi in toiul unui divor!, dar este gi pentru

pirin[ii ai cd,ror copii sunt acum in clasa intAi sau ai c[ror copii mici au devenit

adolescenfi. Aceasti carte este pentru toli pirinfii divorfafi, pentru ci pirinfii nu

pot divorla niciodati complet.

in Adevarul despre copii $i divor{, i-am indemnat pe pirinfi s[-gi confrunte

emofiile mai intdi. Voiam ca pirinlii s[ incetineascd lucrurile gi abia apoi si-gi

facd griji privind stabilirea detaliilor unui plan de parenting. Aceasta nu s-a

schimbat. Confruntarea cu emofiile trebuie sd, fie mereu prima pe lista ta de sar-

cini. in aceasti carte ofer multe memento-uri despre emofii, dar mi concentrez in

primul rAnd pe a doua ta sarcini. in aceasti carte subliniez metode de a crea un

plan de parenting pentru copii de vArste diferite gi pentru tot parcursul copiliriei.

Nu ag putea aborda suficient de detaliat gi emofiile, gi toate detaliile planurilor

de parentingbazate pe dezvoltare intr-o singuri carte. in Adevarul despre copii

;i divor{ am prezentat un schelet de idei despre planuri alternative de impirfirea timpului cu copiii pe baza vArstelor lor. Am subliniat importanla majori a

lucrului in echip[ al pdrinfilor intr-o ,,afacere" flexibili, concentrati pe copil

(o metafori esenfiald pentru efortul de a forma un parteneriat de parenting egal din

punct de vedere emo{ional). $i am variat, de asemenea, planurile sttgerate pebaza

rraturii relafiei clintrc pirrin(i - lie cti era plini de furie, distantir satt rlt'c(x)pcrare.

( llrlirrtrtr sir srrlllirricz. irrrportan(a stilului titu tlc copitt't'ttlilrpq irir i.

Coparentingul cooperanf nu inseamnd ci trebuie si fii prieten cu fostul/fosta.

l\r{i fi, dar cheia acestui stil de coparenting este lucrul activ in echipd, in funcfie

tlc necesitifi, pentru a vi ajuta copiii, chiar daci ii cregtefi separat.

Coparentingulfurios este chiar asta. Intri intr-o stare de ostilitate deschisi sau

irrtr.o competifie silenfioasi continui. Este dificil si vorbegti, chiar gi pentru

;r irnpirtigi vegti bune despre copii. Copiii vogtri simt tensiunea, chiar gi cdnd sunt

rkrlr cu unul dintre voi, gi in special la evenimente la care participafi amAndoi.

Ooparentingul distant implici pufine conflicte directe, dar nu existi nici multir onlunicare sau cooperare. Adesea, distanla este un mod de a evita conflictul.

Atcst stil de coparenting este uneori numit,parentingparalel'l Copiii triiesc gi

surrt crescufi de pirinli in doui lumi.Multor pirinli gi profesioniqtile-a pldcut acea parte din Adevdrul despre copii

;t tlivor{ dedicati planurilor de parentingbazate pe dezvoltare gi relafie. A fost gi

lslc u abordare inovativi. in prezent, unele state incep sd creeze directive cu pri-vilt' la timpul dedicat parentingului, pentru plrin]i divor{a{i sau care nu au fost

rrit ioclatl cisitorifi, pebaza vdrstei gi etapei de dezvoltare a copilului. Sunt con-

vrrrs ci acesta este valul viitorului.Vreau si-fi aduc viitorul acum imbricind cu carne scheletul sugestiilor mele

,rrrlcrirrare despre planurile de parentingbazate pe dezvoltare. Multe s-au schim-

lr;rt in zece ani - in agteptdrile sociale despre parentingul in dou[ cimine, in legis-

l;r{ic ;i in inslEi natura ,,familiei'l $i cercetarea s-a schimbat. Aici implrt[gescrt'zultatele ultimelor mele cercetiri, in timp ce distilez mdrturii dinzeci de studii

rrrri, irnportante, care au fost publicate de cAnd am scris Adevdrul despre copii;i,liwrl.

l)c exemplu, hai si explordm problema complicati cu care se confruntau fustin,,i Nicole: Cum cregti copii foarte mici in doui cimine?

Poate fi un copil prea mic pentru custodie comune fizicdt?

,,1'outc fi r"rn copil prea mic pentru custodie comun6?" Rubrica Motherlode a luil(.1. l)cllAntonia a pus exact aceastd intrebare inNew YorkTimes pe 16 august

.l0l .1. (ltr cAteva zile inainte, fournal of Marriage and Family imi publicase arti-,,'lrrl ircaclemic ,,Aranjamentele de custodie peste noapte, atagamentul gi adap-

lirrt'l la copiii mici'l Scriam pentru un public diferit, dar gi eu, gi DellAntonia, am

.rlroltlrrt acceagi problernd presantd. Care este modul sinitos in care pdrinlii care

Iriricsc scparirl pot crc;te un betreluq; saLl un copil mic?

Page 9: Doua camine, o copilarie - Robert E. Emery - cdn4.libris.ro camine, o copilarie... · Parinlii nu sunt niciodata complet divorlali fustin gi Nicole aveau de-a face cu provocdri emolionale.

Modul de impirfire al custodiei bebelugilor este un subiect fierbinte. Prea fier-

binte. De cind mi-am finalizat cercetarea am primit o mullime de e-mailuri.

Majoritatea acestor comentarii nesolicitate vin fie din partea suslinltorilor furiogi

ai ,,drepturilor tafilor'l care md acuzb ci sunt impotriva tafilor, fie din partea

mamelor ingrijorate, care se tem ci vizitele foqtilor le submineazi bebelusilor

sinitatea mintali - pe viafi.Cdnd vorbesc despre copii mici la intdlniri profesionale, ceea ce se intdmpli

des, atrag un public numeros. Majoritatea judecitorilor, avocafilor gi psihologilor

din public sunt mai mult decit dornici si primeascd indrumiri. Sunt disperali.

Desigur, unii dintre acegti profesionigti cred ci ei gtiu ce este mai bine - pe

baza credinlelor lor preconcepute. Acum nu mult timp am linut un workshop

(seminar) lung pentru un grup de vreo treizeci de judecitori. Am trecut in revistipentru ei tot felul de probleme gi mirturii. Dupi conferinfd, un judecitor a rdmas

in urma celorlalli. A venit la mine gi mi-a spus: ,,Egti un orator distractiv". AmzAmbit Ia arzirea complimentului. Apoi a spus: ,,insi eu sunt genul de tip cinci-

zeci-cincizeci".

Putea fi la fel de bine Nicole sau |ustin, blocat intr-o pozifie fixi gi incapabil siaudi un punct de vedere diferit.

Acesta ar putea fi cel care decide in cazul tiu - o ,,persoan5" cincizeci-cinci-

zeci", sau poate o ,,persoani. la fiecare alt weekend" sau o ,,persoani fbri nopfi'l

Bebelugul tdu

insi familia ta nu este Ltn caz, nu-i aga? Vorbim despre bebelugul tiu.Aga cum voi discuta in Capitolul4, opinia experlilor despre cel mai bun pro-

gram pentru bebelugi variazd foarte mult. Unii sugereazl, ci pirinlii ar trebui sifaci schimb de bebelugi intre gospodirii. in mod frecvent. Sunt experfi care susfin

ci bebeluEii benefi.ciazd de schimbarea cdminului qi pdtulurilor zilnic sau o datila doui zile.

La cealaltd extremi sunt pirinfii care cred c[ este bine pentru un copil mic siprimeasci o vizita sau doui in timpul zilei din partea ,,celuilalt" pirinte siptdmi-nal sau la doui siptdmdni. Mulli experfi din aceast[ tabird le spun pirinlilor cibebelugii gi copiii mici ar trebui si doarmd in acelagi pat in fiecare noapte gi siaibi aceeagi persoani care ii ingrijegte disponibili s6-i linigteascd la nevoie. Uniivor ca acest tipar si continue pAni cAnd copilul ajunge la virsta de patru ani.

$i apoi sunt tribunalele. |udecitori din toati America, din toati lumea se con-

Iltrnta cu pirinfi rdzboinici, cu experfi care se dueleazl, gi cu politica,,drepturilor

rrrirrrelor" versus ,,drepturile tafilor". in fala controversei gi nesiguranlei, uniijrrdecitori le ordond pirinlilor s6-gi creasci bebelugii potrivit unor Proglamerrcllizabile, aparent abuzive. Aliptatul poate fi folosit ca motiv pentru a respinge

tllcptul tatilui lavizltemai lungi de cdteva ore - sau condamnat ca o tacticd mani-

prrlatoare de ,,interferenfi a vizitelor'l Unii judecdtori le permit pirinfilor sl-qi

vlrlir bebelugii doar cAteva ore o dati la doui weekenduri. Al[i judecitori le ordond

pririntilor si-gi transporte bebelugii pe distanle lungi ca s[ poatl face schimbul

potrivit unui program care permite si treaci o slpt[mdni sau mai mult pini ce

r opilul i9i vede din nou celilalt pdrinte.

Ce face un astfel de mare experiment in ,,corectitudinea" necesari unui bebelug?

l)e-a lungul deceniilor de practici gi cercetare in domeniul disputelor pentru

t rrstodie, amrefizatmulte invitalii la tribunal in calitate de martor expert, inclu-

siv ,,invitalii'sub forma unor citafii. Ralionamentul meu a fost (9i rdmane) simplu.

Vlcau ca pirinfii si lucreze impreunl, si ia propriile decizii de coparenting gi sirru ajungi prin tribunale.

l)upi mai mult de treizecide ani de munci in calitate de psiholog, terapeut de

lirnrilie, mediator qi cercetitor, mi-am incilcat regula. Acum cdliva ani revolta

rn l forlat si depun mirturie in fala Curlii pentru prima gi singura dati in lunga

rrrca carier6. Mirturia mea, in esen!6, sugera ci un judecitor greqise cdnd oferise

t ustodia cAte o siptimanl pe rdnd p[rinfilor unui bebelug de un an. Pirinfii locuiau

l,r o clistanfi de gase ore unul de celilalt. Erau atAt de furiogi gi necooperanli incit,;rlurrci cdnd se intilneau pe autostradi si faci schimb de bebelug, refuzau si dea

rrrrul altuia informafii - sau pdturi, jucirii de plug ori chiar medicamente.

juclecitorului planul i se piruse corect pentru toati lumea. Poate ci era, cu

r'xccptia celui mai important dintre ei: bebelugul.

Parentingul nu este un numdr

( llrc este solulia pentru probleme surprinzltor de comune gi aparent imposibil

rlt' rczolvat precum aceasta? Cum ar fi trebuit acegti pirinli si-gi creasci bebeluEul

'irr tinrp ce locuiesc la sute de mile distanll unul de celilalt? Cum ar trebui sd-gi

t lcascir copiii milioane de pirinli ce locuiesc in doud cimine? Ce indrumare pot

'lcri cxpcrIii itr clomeniuljuriclic Ai psihologic?


Recommended