cu afectiuni ale aparatului cardiovascular I . Masurareasi notarea grafica in foaia de temperatura a) puls b) tensiune arteriala II. Recoltarea sangelui III . Punctia venoasa. I. Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura EVALUAREA F'UNCTITLOR VTTALE Funcliile vitale include: respiratia, pulsul, tensiunea arteriald gi temperatura- Eele sunt frecvent utilizateca indicatori ai stdrii de sdn6tate sau de boal6. CAnd semisoari funcfiile vitale C6nd intervineo schimbare in starea de sdnState a unei persoane ; Cdndeste admisintr-o unitatespitaliceascd (la intemare, pe toati perioada spitalizdrii gi la extemare). inaintesi dupa proceduriinvazive de diagnostic inaintesi dupainterventii chirurgicale inaintesi dupaadrninistrarea medicamentelor careau efectasupra sistemului respirator si cardiovascular (ex. digitala) inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale (ex.mobilizareapacientilor imobilizatila pattimp indelungat). Rolul asistentei in misurarea funcfiilor vitale sa. pregateasca material si instrumentar cofespunzator si in stare de functionare ; - sa pregateasca pacientul din punct de vedere frzic Qtozilie corespunzatoare si in acelasi timp comoda pentru pacient) sa pregateasca psihic pacientul (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicitecooperarea) sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste, temperatura optima,umiditatecorespunzatoare) sacunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sexsi varsta sa cunoixcaantecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiilevitale) sarespecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului sacomunice medicului modificarilesemnificative ale functiilor vitale.
Transcript
cu afectiuni ale aparatului cardiovascular
I . Masurarea si notarea grafica in foaia de temperaturaa) pulsb) tensiune arterialaII. Recoltarea sangeluiIII . Punctia venoasa.
I. Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura
EVALUAREA F'UNCTITLOR VTTALE
Funcliile vitale include: respiratia, pulsul, tensiunea arteriald gi temperatura- Eele suntfrecvent utilizate ca indicatori ai stdrii de sdn6tate sau de boal6.CAnd se misoari funcfiile vitale
C6nd intervine o schimbare in starea de sdnState a unei persoane ;Cdnd este admis intr-o unitate spitaliceascd (la intemare, pe toati perioada spitalizdriigi la extemare).inainte si dupa proceduri invazive de diagnosticinainte si dupa interventii chirurgicaleinainte si dupa adrninistrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului respiratorsi cardiovascular (ex. digitala)inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex. mobilizareapacientilor imobilizati la pat timp indelungat).
Rolul asistentei in misurarea funcfiilor vitalesa. pregateasca material si instrumentar cofespunzator si in stare de functionare ;- sa pregateasca pacientul din punct de vedere frzic Qtozilie corespunzatoare si inacelasi timp comoda pentru pacient)sa pregateasca psihic pacientul (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitateaefectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste,temperatura optima, umiditate corespunzatoare)sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varstasa cunoixca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unelemodifica functiile vitale)sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientuluisa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale.
a) Masurarea pulsuluiScop
evaluarea firnctiei cardio-vasculareElemente de apreciat:
ritrnicitateafrecventaceleritateaamplitudinea
Locuri de masurareoricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata peun plan osos: arteraradiala, femurala, humerala, carotida, temporal4 superficiala, pedioasa
Materiale necesareceas cu secundarcreion rosu sau pix cu mina rosie
Interventiile asistentei- pregatirea psihica a pacientului- asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 minute- spalarea pe maini
reperarea artereifixarea degetelor palpatoare pe traiecful artereiexercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelornumararea pulsatiilor timp de 1 minutconsemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont cafiecare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatiiunirea valorii ptezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbeiconsefilnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilorpulsului
Ex.: P:80/minutpuls regulat
b) Masurarea tensiunii arterialeScop:
evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contrac{ie a inimii, rezistenta determinatade elasticitatea si calibrul vaselor)
Elemente de evaluattensiunea arteria;ra sistalica (maxima)tensiunea arteriala diastolica (minima)
Materiale necesareapant pentru masurarea tensiunii arteriale :
- cu mercur Riva-Rocci- cu manometru- oscilometru Pachon- stetoscop biauricuiar- tampon de vata- alcool- creion rosu sau pix cu mina rosie
Metode de determinarepalpatorieauscuitatorie
Interventiile asistenteia. pentru metoda auscultatorie
pregatirea psihica a pacientuluiasigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minutespalarea pe mainise aplica rnanseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensiese fixeaza membrana stetoscopului pe artera humeral4 sub marginea inferioara amanseteise introduc olivele stetoscopuiui in urechise pompeaza aer in manseta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitiazgomotelor pulsatilese decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand sepercepe primul zgomot arterial (care reprezinta vaioarea tensiunii arteriale maxime)se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a ficonsemnatase continua decomprimarc4 zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea artenata,minimase noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoarerosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercurse unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se hasureaza spatiul rcztiltatin alte documente medicale se inregisfteaza cifric:
se dezinfecte aza oliv ele stetoscopului si alcoolb. pentru metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radialenu se foloseste stetoscopul biauricularetapele sunt identice metodei auscultatoriiarc dezavarftajui obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea puisuluiperiferic fiind posibiia numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare
SE, RETENUT:manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientuiuimanometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinareamasurarea va fi precedata de linistirea pacientuiuiin caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratulpacientuluila indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate
Iv. RecoltareasangeluiSdngele se recolteazd pentru examene:
- hematologice
biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice
Recoltarea seface prin
- intePare:
. la adult : pulpa degetului, lobul urechii
' la copil: fala plantard a halucelui, cdlcAi
- puncfie venoas6
- punctie arteriald
1. RECOLTAREA SANCTT,UI CAPILAR PENTRU EXAMENE IIEMATOLOGICE
- hemoleucogramd, hemoglobini, timp de sdngerare, timp de coagulare, exarnen parazitoloic
Execufie: I se aseazdin pozilie qezind cu mdna sprijinitd
- se aseptizeazdpielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90"- se evitd congestionarea printr-o &ecare puternici gi prelungitd- se aqteapti evaporarea alcooluiui- cu o migcare bruscd se in{eapd pielea pulpei degetului in partea lateralS a extemitefii,
perpendicular pe straturile cutanate
- se $terge cu un tampon uscat prima piciturd, se lasd sd se formeze o altipic6turd din carese recolteazd cu pipeta sau lama
- se gterge cu un tampon cu alcoolPregiitirea produsului pentru laborator:
- laextremitatea unei lame se pune o picdturd de 3-4 mm diametru- se aqeazd. o lameld cu marginile qlefuite in unghi de 45o cu lama (picltura se intinde prin
capilaritate)- lamela se trage cdtre partea liberd a lamei, pdstr6nd aceeagi inclinalie qi antrenind toatd.
picitura ftr[ sd o fragmenteze- se ag,itllanapentru uscare- se eticheteazd gi se trimite la laborator
2. RECOLTAREA SANCNT,UT VENOS PENTRU EXAMEI\-ELE HEMATOLOGICESedimentarea:
- aqezarea progresivd a elementelor figurate spre fundul eprubetei din singe necoagulabillSsat in repaus (fenomen fizic).
Yitezade sedimentare a hematiilor (VSH):- rapiditatea cu care se produce depunerea lor
a) Pregltire pentru VSH:r materiale:
- sterile: . (sering6 de 2 ml uscat6, solulie de citrat de Na 3,9oil)cu ani in urma
Tuburile vacutainer din sticla -identificate dupa capacul negru
Execu{ie:- asistenta se spal6 pe mAini cu apd gi sdpun- imbrac[ mdnugi de cauciuc sterile- aspir6 in sering6 0,4 ml citrat de Na 3,8olo- punctionezAvena fErE garou gi aspir[ s6nge p6n4la 2ml (1,6 ml)- retrage acul gi aplicd tampon cu aclcool- scurge amestecul sdnge-citrat in eprubetd gi omogenizeazl lent. aqeazd eprubeta in stativ
ingrijegte pacientul (vezi punc{ia venoasd)tehnica ce se executa cu ani in urma
Probele de sange sunt recoltate cu sistemul holder-vacutainer
- Inaintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.Inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1),avand grija sa nu indepartatiteaca sterila in care se gaseste acul (2).Asambiati acul la holder (3).
Toate tuburile (vacutainer) (4) pot fi acqn umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunilede mai jos:a. Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului, ajutandu-va dedegehrl mare si indexul mainii drepte.b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vsna; apasativacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-I.c. Sangele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie; eliberati garouldin jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, ajutandu-va cu mana stanga,sustinand in continuare holderul.d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapt4 apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginileholderului.e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari deinversiune a tubului-f. Daca se recolteazamumult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisimai sus (a-e).
DE RETII[UT!!!Inainte de recoltarea sangelui pentru VSH se desface garoul.
Pregiitirea produsului pentru laborator:- se completeazd buletinul- seeticheteaziprodusul- se aspird cu pipeta Westergreen pdnd la gradalia 200 gi se ageazd in stativ pe dopul de
cauciuc, in pozilie strict verticald (cdnd examenul se face la patul bolnavului)
b) Hematocrit:Recoltarea sdngelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin punctie venoas6.
Se recolteaz6,2 ml de sdnge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic I%) - 0,5 ml solulie,uscat6 prin evaporare.
-vacutainer cu capac movc) Rezistenfa globulari:
- se recolteazd sdngele pentru obtinerea globulelor rogii- se evitd hemoliza gi coagularea s6ngelui- sdngele recoltat (5-6) se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care s-au pus
5-10 perle de sficlE- se agitti ugor balonul timp de 5-10 minute cu miqcdri circulare- sdngele se defibrileazd Si nu se mai coagaleazd- se trimite imediat la laborator.
EIE $TIUT:- un frotiu bun este ftrd goluri cu un strat regulat- frotiul de sdnge se face numai cu s6nge proaspdt- pentru examenul in picltura groasd singeie se recolteazd sub form[ de picdturl groasd
se recolteaz[ pe fiecare extremitate a lamei cdte2-3 picdturi cdt mai apropiate intre ele- cu colpl unei lame glefuite se amestecd pic[turile formdnd o patd circulard cu diametrul de
aproximativ 1 cm- se continud amestecarea picEftrilor pAnd se fonneazl un mic cheag - semnul unei
defibrilfi complete- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
numele bolnavului gi numdrul buletinului de analizd se inscriu direct pe lam6 cu creiondermatograf
- picitura groasi se executd pentru punerea in evidenld a plasmodiilor malariei (recoltarea seface in cursul accesului febril cind numdrul parazililor ln sdnge este foarte mare).
3. RECOLTAREA SATVCNT,UI PENTRU EXAMENE SEROLOGICEExamenele serologice cerceteazd prezen[a sau absenfa anticorpilor in serul bolnawlui.Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infectioase (tifos exantematic, frbrl tifoidd" sifilis)Recoltarea singelui se face prin punctie venoas6, direct in eprubetd (fbrd seringi), intr-o cantitatede 5-10 ml.DupE cobgulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei gi dupd 30 minute, se decanteazdserul intr-o eprubetii direct sau prin aspirare cu o pipeti Pasteur sterilS.Serul nehemolizat are o culoare gdlbuie, cel hemolizat este roz.
- R. Weill - Felix - pentru diagnosticul tifosului exanternatic- R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike gi R. de microfloculare pe lami
VDRL - in diagnosticul sifilisului- R. de fixare a complementului R. Bordet- Wasserman, pentru diagnosticul sifilisului- Dozarca antistreptolizinelor ASLO - diagnosticarea RAA - scarlatind- R. Waler - Rose - diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoidd)- R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unor vtroze- R. Widal gi aglutinarea,,VI" - in diagnosticul febrei tifoide qi paratifoide
4. RECOLTAREA SAFIGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC IIEMOCULTURADefinifie: Hemocultura inseamnd introducerea sdngelui pe un mediu de culturd pentru examenbacteriologic.Scop:
- descoperirea T'jj#ll:Xn'j :#,ff::T:m'$""c, bac' Koch (bornavur are o rebrlridicatd cu oscilalii mari, frison, stare generalS alteratd)
. o bacteriemie: febrd tifoid6" bruceloz5" endocarditd malign6 subacutdPregitire:o materiale:
- de protectie: masc6 de tifon, m5nuqi sterile
- sterile:
: ;:ilK,L'l,i#,'. venoasd
r casoletd cu penser tampoane $i compreser c6mp apd gi comprese
- medii de cultwd:. doud recipiente cu
. bulion citrato gelozd semilichidd
- nesterile:I lamp5 de spirt
' chibrituri- soluliidezinfectante
' I alcool iodat. tincturi de iodr eter
o pacient:- pregdtire psihicd:
r se anuntd gi se explicd necesitatea tehnicii- pregitire ftzicl"
r se spald regiunea plicii cotuluir se degreseazd cu eterr se zseptizeazdcu alcool
Execu{ie:
Asistenta I Asistenta II- spalE depreseaz6 si dezinfecteazd resiunea
- irnbracd mdnusi sterile- aseazd c6moul steril- aseottzeaz[.resiunea cu iod
- aplicd saroul la10-12 cm de locul ounctiei- aprinde lampa de spirt- imbrac6 mdnusi sterile- serveste seringa in conditii aseotice
- ia serinea si efectueazd ounctia venoasd- aspird 20 ml s0nee
- desface garoul
- retrage serinqa- asepttzeazd locul punctiei
- flambeaz6 dopul si eura balonului- tnsdmdnteazd:
t 2 n'i. in eprubet[ cu gelozd;o 10 nl in bulionul citrat
- flambeazd din nou gura balonului qi inchideeprubeta
- omogenizeazd. pin mipcdri de inclinare giredresare
Pregitirea produsului pentru laborator:- se eticheteazd cu dat4 ora, temperatura (se pot recolta mai multe probe in24h)- se trimit imediat la laborator gi se pun la termostat 1a37"C- se noteazd, in foaia de observalie data gi numele persoanei care a recoltat
BE $T'XUT:- pentru insdmdnlarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu gelozd semilichidd se incdlzepte labain-marie timp de 30 min.- in timpul insAm6nprii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur6 se pdstreazd inclinatd- flambarea se face fird a incdlzi mediul de culturi- materialele necesars se sterilizeazd la Poupinel- insdmdntarea se face imediat pentru a evita coagularea sdngelui- hemocultura se efectueazd la debutul bolii qi inainte de administrarea antibioticelorHemocultura poate fi completatd cu coproculturd, uroculturd etc.
VACATAINERE
Codurile de culoare pentru substantele anficoagulante sunt :1. Capac mov - foloseste ca anticoagulant EDTA-ul si are utilitate in hematologie, biologiemoleculara, unele teste imunochimice (ex. ACTH).2. Capac bleu - contine Citrat 9+l si se foloseste pentru analizacoagularii.3. Capac negru - contine Citrat 4+1 si se foloseste pentru VSH.4. Capac verde/portocaliu - contine Heparinat si se utilizeazaplasmapentru testele de chimie.5. Capac rosu/incolor - este un tub fara anticoagulant. Serul este folosit pentru testele de chimie,imunologie si serologie.
Unele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare (careaccelereaza formarea cheagului) si un gel separator, care pennite mentinerea serului dupacentrifugare in tuburile primare, in cursul fazeipreanalitice (transport catre laborator), analitice sipostanalitice (stocarea probelor in laborator).
V. Punctia venoasa.GENERALITATIDefini(ie: Punctia reprezintd operalia prin care se pltrunde intr-un vas, int-o cavitate naturalE sauneoformatS, intr-un organ sau orice Jesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. inpracticd se executd urmdtoarele ptxrcfii: venoasS, artenald.,pleural6, abdominalS" pericardicd,articular5, rahidiand, osoas6, avezicii urinare, a fundului de sac Douglas, punc{ia biopsicd gipunctia unor colectii purulente.Scop:
e explorator:- se stabileqte prezenta sau absenfa lichidului dintr-o cavitate (pleurald, abdominali,
articular[)- se recolteazd lichidul din cavitate in vederea examindrii pentru a se stabili natura,
cantitatea gi caracteristicile acestuia; in acelagi scop se efectueazd qi punc{iilebiopsice in diferite organe pentru a se obline fragmentele de lesuturi necesareexamindrilor histopatologice
o terapeutic:- evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac
numindu-se evacuatoare ;- administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer
tratament.Pregltirea puncfiei:
o pacientul:- pregdtirea psihici constd in informarea lui, incurajarea gi asigurarea confortului- pregdtireaftncd constd in asigurareapoziliei corespunz[toare fiecdrei punc{ii
o materiale:- se preg6tesc materiale generale gi specifice fiecirei puncJii- pentru deznfec[ia qi protec]ia md.inilor - ape curentii, s6pun, alcool medicinal.
mdnugi din cauciuc sterile- pentru dezinfec[ia gi protectia c6mpului cutanat (locul punctiei) - apl" sdpun, aparat
de ras, alcool iodat, tincturd de iod, alcool medicinal, pense, porttampon, cdmpuristerile pentru izolarea locului
microscop, sticld de ceasornic- materiale pentru pansarea locului puncliei - tampoane, comprese sterile, romplast- materiale pentru colectarea degeurilor -tilvild.renal6, gdleti
Execufia puncfiei:Punctia venoasd se executd de cdtre asistenta medical5, celelalte punctii fiind executate de
cdtre medic, ajutat de una-doud asistente, in salon sau in sala de tratament.Asistenta:
- protejeaz6 patul sau masa pe care se executi punctia- asigurdpongacorespunz6toare- nree'ate1Trffi3#HT1"
tamponul imbibat in alcool se bandajeaza tegumentultimp de 30 sec. (pentru puncfia venoasd)
' dezinfec{ie de tip tr: constd in spdlarea regiunii, raderea pilozitd}ii, degresare,badijonarea cu alcool iodat de doud ori (pentru celelalte punctii)
supravegheazd pacientul in timpul punctiei- inmAneazd. medicului instrumentele in condilii de asepsie, participd la recoltarea gi
evacuarea produselor din cavitatea puncfionatiingrijepte locul puncliei
Ingrijiri ulterioare:Pacientul este instalat comod in
nevoilor sale.Pregltirea produsului recoltat:
pat qi supravegheat, este suplinit pentru satisfacerea
- pentru examene de laborator eprubetele se eticheteazd" se completeazi formularelede trimitere
- se mdsoard cantitatea
sau prin aspiratie), punclia
sau alte solutii in scop de
10
Reorganizarea:- materialele refoiosibile se dezinfecteazd, se spald, se pregdtesc pentru o noud
sterilizare- degeurile se tndepdrteazi
Notarea puncfiei:- se face in foaia de temperatur6 sau de observalie, menliondndu-se cantitatea de
lichid evacuat, aspectul lui, puncfia (dacd prin punclia exploratorie nu se oblinelichid, accidentele gi incidentele produse in timpul punctiei).
PUNCTIA VENOASADefinifie: Punctia venoasl reprezintd crearea unei cdi de acces intr-o vend prin intermediul
unui ac de punctie.Scop:. explorator
- recoltarea s6ngelui pentru exirmene de laborator biochimice, hematologice,serologice qi bacteriologice
t terapeutic- administrarea unor medicamente sub forma injecliei gi perfrrziei intravenoase- recoltarea sdngelui in vederea transfuzfii sale- executarea transfuziei de sdnge sau derivate ale sdngelui- sdngerare 300 - 500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriald.
Locul puncfiei:- venele de laplica colfului (bazilicd gi cefalicd) unde se formeazil un,,M" venos prin
anastomozarea lor- venele antebrafului- venele de pe fala dorsald a m6inii- venelesubclaviculare- venele femurale- venele maleolare interne- venele jugulare qi epicraniene - mai ales la sugar gi copil mic
Pregltirea puncfiei:o materiale
de protectie, pernd elasticd pentru sprijinirea brafului, mugama, alezd.- pentru dezinfectia tegumentului tip I (vezi generalitili)- instrumentar gi materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6110,7110,10/10 mm -
in firncfie de scop, seringi de capacitate - in functie de scop, pense, m[nugichirurgicale, tampoane
- alte materiale - garou sau bandi Esmarch, eprubete uscate qi etichetate, cilindru gradat,fiole cu solulii medicamentoase, solulii perfuzabile, t6vild renald (materialele se vorpregdtii in firnc{ie de scopul punctiei)
t pacientul- pregdtirea psihicd - se informeazd asupra scopului puncliei- pregdtireaftnc6- pentru punctia la venele brafului, antebrafului:
o se ageazd intr-o pozilie confortabild, atdt pentru pacient, cdt gi pentru persoanacare executd punctia (decubit dorsal)
t i
o se examineaz1, calitatea $i starea venelor avend grijd ca hainele sd nu impiedicecirculalia de intoarcere la nivelul brafului
o se ageazd bragul pe pemitd gi mugama in abduclie gi extensie maximS.o se dezinfecteazdtegttmenteleo se aplicd garoul la o distantE de 7-8 cm deasupra locului puncliei, strangdndu-l
astfel incdt sd opreascd circulalia venoasd f.afi a comprima arlerao se recomandd pacientului si strAng6 pumnul, venele devenind astfel turgescente
Execufia puncfiei:Asistenta imbracd md.nugile sterile qi se agez6 vis-a-vis de bolnav.
- se ftxeazL vena cu poiicele mdinii stengt la 4-5 cm sub locul punctiei, exercit6nd o ugoardcompresiune gi tractiune in jos asupra tesuturilor vecine- se fixeazd seringa, gradaliile fiind in sus, acul ataqat cu bizoul in sus, in mdna dreapt{ intrepolice qi restul degetelor;- se pdtrunde cu acul travers6nd, in ordine tegumentul - in direcfie oblicd (unghi de 30grade), apoi peretele venos - invingdndu-se o rezistenti elasticd, p6ni cAnd acul inainteazd in gol;- se schimbd directia acului l-2 cmin lumenul venei;- se controleazd pdtrunderea acului tn ven6 prin aspiratie cu seringa- se continud tehnica in funclie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor,recoltarea sdngelui, perfirzie- in caz de sdngerare, se prelungegte acul de punc{ie cu un tub din polietilen[ care seintroduce in vasul colector, garoul r[mdn6nd legat de brat- se indeplrteaz6. staza venoasd dupd executarea tehnicii prin desfacerea garoului gi apumnului- se aplicd tamponul imbibat in solulie dezinfectantd la locul de p[trundere a acului qi seretrage brusc acul- se comprim[ locul punctiei 1-3 minute, braful fiind in pozi{ie verticali
ingrijirea ulterioari a pacientului:- se face toaleta localS a tegumentului- se schimbd lenjeria dacd este murdard- se asigurd o pozilie comodd in pat- se supravegheazilpacientul
- se retrage acul gi se comprimd locul puncliei 1-3 minute
Str6prrngerea venei (perforareaperetelui opus)
- se retrage acul in lumenul venei
Ameleli, paloare, lipotimie - se tntrerupe punclia, pacientul se ageaz6. in decubitdorsal ftrd pem5, se anunti medicul.
DE $TIUT:o pentru evidenlierea venelor
- se fac migciri in sensul circulaliei de intoarcere cu partea cubitald a m6inii pe fataanterioar6 a antebrafului
- se introduce mdna gi antebratul in apd caldd
t2
pentru evidenlierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digitald petraiectul venei deasupra locului puncliei (tn sensul circulaliei venoase)
o pentru punclionarea venelor jugulare, pacientul se ageazd in decubit dorsal, transversal pe pat,cu capul ldsat sd at6rne
. prin punclia venoas6, se pot fixa pe cale transcutanatd cateterc din material plastic - aceBraunulen sau Venflons (cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia, dupdpunctionarea venei acul se retrage rdmdndnd numai cateterul). Se utilizeazd numai materiale deunicd folosint6.
&E EVIT,dT:- punctionarea venei din lateral- punctionarea venei cu acul avdnd bizoul injos- manewarea incorectd a instrumentarului steril- atingerea produsului recoltat (punctia crednd o legdturd directd inte mediul exterior gi
sistemul vascular pot intra gi iegi gemreni patogeni)- flectarea antebrafului pe braf cu tamponul la plica cotului, deoarece impiedicd inchiderea
pHgii venoase, favorizAnd revdrsarea sdngelui.
PI]NCTIA ARTERIALADefinitie: Punctia arteriala reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prin
untermediul unui ac de puntie.Scop:
. explorator:- recoltarea sangelui pentru analizagazelor sanguine,- introducerea substantelor de conhast pentru examenul radiologic aI arterelor - arteriografie.
. Terapeutic-injectarea nedicamentelor cu actiune vasodilatatoare
Indicatii:arteriopati, cu scop de diagnestic si tratament
Contraindicatii:tendinta crescuta la hemoragii, infectii.
Locul punctiei:artera femurala,arteta hrunerala,artera radiala,artera cubitala.
Pregatirea punctiei:. materiale
- de protectie- pentru crearea campului cutanat, dezinfectie tip III- instrumentar si materiale sterile: ace de marimi diferite frrnctie de artera punctionata,
seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine, manusi, comprese sterile, tampoane, campchirurgical, pentru injectarea substantelor de contrast si anestezice,
- medicamente: solutii anestezice, substante de contrastalte rnateriale: eprubete, saculet cu nisip, tavita renala.
l3
. Pacientui- pregatirea psihica: se informeaza cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in tirnpul sidupa punctie.- pregatirea ftnca: pentru punctia arteriala femural4 pacientul va sta in decubit dorsal pe plan tarecu coapsa in extensie; pentru punctia arterei radiale, pacientul va sta in decubit dorsal cu manaintins4 hiperextensia articulatiei pumnului sprijinit pe un sacuiet cu nisip.- sub regiunea punctionata se aseaza musama si aleza.
Executia punctiei:face de catre medic aiutat de asistenta medicala.
Ingrijirea ulterinara a pacientului:. ramane la pat, in repaus, 1-6 h in functie de artera punctionata,. se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului (roseata, hemoragie,
hematom). se masoara pulsul, TA, respiratia, se apreciaza culoarea si temperatura locala a
tegumentelor.Fregatirea sangelui pentru examenul de laborator:
pentru analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferit de contctul cu aerul, se eticheteazasi se trimite imediat la laborator.
Reorganizarea locului de muncaNotarea punctiei infr,sa de obs
Complicatii. in timpul punctiei:
- punctionarea altor formatitrni (vase, nervi, tesuturi)- hemoragie- injectare periarteriala
se caue asrstenta
Medicul Asistenta medicaia
- isi spala si dezinfecteazamaittlJe - isi spala si dezinfecteaza mainile
- alege locul punctier - dezinfecteaza locul punctiei (dezinfectie tipIII)prepara seringa cu medicatie anestezica (dupa caz)
- face anestezia locala
- Serveste manusile sterile
- imbraca manusile - dezinfecteaza dinnou locul punctiei
- serveste campul steril
- acopera locul punctiei cu carnpul steril - prepara seringa cu acul de punctie si le serveste inmod aseptic
- retrage acul punctiei - aplica tampon compresiv pe care il tine cu pensaporttampon 5min.- aplica pansament uscat pe care il comprima cu unsaculet cu nisip 1-5kg in functie de artera.
T4
. dupa punctie:- hemoragii,- hematoame cu compresiunea tesuturilor,- obstructie vasculara dit cwza spasmelor trombozelor.
DE STIUT:- prin punctia arteiala, se poate introduce rur cateter in vederea efecfuarii unor explorari ale
parametrilor sangelui arterial.DE EVITAT:- atingerea produsului, pentru a prevenii imbolnavirea persoanelor care luqeazacu sangele.
PT]NCTIA PERTCARDICADelinitie: Punctia pericardica consta in patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica, care
se transforma in spatiu virtual in cavitate real4 prin acumularea sangelui sau lichidului detranssudatie,
Scop:. explorator
constatarea prezentei lichidului in cavitatea pericardica- recoltarea lichidului pentru examinare in vederea stabilirii naturii sale
. terapeutic- evacuarea lichidului acumulat- introducerea substantelor medicamentoase dupa evacuare
Indicatii:punctia se executa in cazurile in care se acumuleaza lichid intre foitele pericardului caurmare a inflamatiei, trenssudatiei sau hemoragiei; pericardul fiind inextensibil, lichidultamponeza inima si ii ingreuneaza functia; apare astfel, o dispnee accentuata,hipotensiune arterilal4 punctia avand caracter de urgenta.
Locul punctiei:spatiul V intercostal stang la 6 cm de marginea stemului in cazul punctiei exploratoare;spatiul VI -VII la jumatatea distantei dinfe linia axilara anterioara si ceamedioclaviculara stanga, in cazul in care cantitatea de lichid e mare (dupa un controlradiologic)la extemitatea apendicelui xifoid, bolnavul fiind in pozitie semisezand, in cazulpunctiei evacuatoare (calea epigastrica)
Pregatirea punctiei:. materiale
- de protectie a patului,- pentru dezinfectia tegumentului - tip III,- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de punctie care au lungimea de 8-10 cm,2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi crrmpchirurgical, tafirpoane, comprese.- alte materiale: rompast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare, recipientepentru colectarea lichidului, tavita renale.- medicamente : anestezice, atropina, morfina, tonice-cardiace.
15
. pacientul- pregatirea psihica: se informeaza si se incurajeaza- pregatirea ftzica: se face un examen radiologic al toracelui; oxigenoterapie; seacorda por.ittain firnctie de scopul punctiei si cantitatea de lichid existent;
- semisezand, pentru punctia evacuatoare- in decubit dorsal, in celelalte canti.
Executia punctiei
Ingrijirea ulterioara a p acientul uise asigura repaus fizic si psihic,se monitori zeaza pulsul, TA, respiratia,
se f'ace de catre utat de doua asistente
Medicul Asistenta I Asistenta II
- pregateste radiografia pacientului -adm. O fiola de atropina cu 30 mininainte
- isi spala mainile, le dezinfecteaza
-aseazamaterialul de protectie pe pat
- dezbr aca torac ele p aci entului
-stabileste loculpunctiei
- aseazapacientul in pozitie comodarecomandata de medic.
- pregateste locul punctiei,dezinfectie tip III
- serveste serlnga cu anesteac.
- efectueaza anestezia - mentine pacientul in pozitia data,
-serveste manusile chirurgicale,
- aseazacarnpul sublocul punctiei
-serveste campul chirurgical,-serveste seringa cu acul depunctie
-aplica pansamentul steril, uscat la locul punctiei, fixat cu benzi deromplast
- aseazapacientul in decubit dorsalcu toracele usor ridicat.
l6
j . : : t r r . : . r . . : t r - . r . : - , i l r t : i .1.1: . : - : . : : : : r . : . . . . . , . i1: j t r : : r i . . . . r r : , : . : : : : i
se apiica comprese reci in regiunea precordiala (daca se presupune o hemoragieintrapericardica).Se administereaza tonice-cardiace.Preg atir e a pro d us al ui p entr u examin or e :examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspechrl si cantitatealichidului extras-
Lichidul poatefii:- seros sau serocitrin; este limpede, galben deschis avand cauze inflamatoare- tulbure; este purilent sau chilos cu aspect albicios lactescent,- hemoragic sau serohemoragic; este roz sau rosu intens in hemoragii- se masoara cantitatea lichidului extras,- examinare biochimica- pentru exarnenului citologic si bacteriologic, eprubetele se eticheteaza se trimit lalaborator.Reorganizarea locului de muncalNotarea panctieise noteaza in foaia de obs. Cantitate si aspectul lichidului extras si eventualele accidentesurvenite.
frE STIUT:- in timpul punctie, pacientul trebuie sa fie imobilizat penreu a se prevenii orice deviere de lapozitia data, fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarca inimi sau a vaselor mari.
ACCIDENTE: INTENWNTII
- pareunderea acului in miocard (aparmiscari ale acului sincron cumiscarile inimi)
- retragerea acului, dandu-i o pozitie paralele cuperetele inimi (accidentul este grav daca se atingvasele coronariene)
- fenomene de insuficienta cadiaca prindecomprimarea brusca a cavitatii pericardice.
- medicul recomanda adminisharea de tonice-cardiace
- infectii ale mediastinului prin taversareafundului de sac pleural daca continutulpericardic e septic
- soc pericardic - se previne prin anesteziadebaza- daca apare se face reanimarecardiorespiratorie.
