Ziua Mondială fără Tutun
(World No Tobacco Day - WNTD)
31 mai 2017
PromoSan-CRSPB
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
A JUDEŢULUI HUNEDOARA
Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la sărăcie!
Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării
Ziua Mondialăă făărăă Tutun (World No Tobacco Day) 31 mai
“Tutunul – o ameninţare severă la adresa dezvoltării”
Obiectivul OMS de reducere globală a fumatului cu 30% până în 2025 necesită măsuri mai ferme de control al tutunului.
În lume: În România 2013-
2014: 1,1 miliarde de persoane ≥15 ani fumează zilnic;
80% dintre fumători trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii;
până la 50% dintre nefumători sunt expuşi fumatului pasiv;
422 miliarde US$ reprezintă povara
economică globală atrasă de bolile atribuibile fumatului în 2012;
346 milioane adulţi şi circa 13 milioane
minori folosesc surogate de tutun (ţigarete
electronice).
În Regiunea Euro-OMS, 2013:
3/10 locuitori sunt fumători
(prevalenţa cea mai ridicată între regiunile
OMS).
2/10 decese la adulţii peste 30 ani
erau atribuite consumului de tutun (faţă
de 1/10 media mondială).
4,3 milioane de fumători curenţi -prevalenţa 27% (37% bărbaţi; 17% femei)
2/10 tineri de 15 ani au declarat
iniţierea fumatului la 13 ani sau mai
devreme (16% fete şi 26% băieţi)
1/5 fumători nu conştientizau
implicarea fumatului în etiologia
accidentului vascular cerebral, infarctului
miocardic acutsau a cancerului pulmonar.
Povara socio-economică a fumatului în
România 2012
4,489 mld lei pentru tratarea bolilor legate de fumat
1,252 mld lei pentru bolile cauzate exclusiv de fumat (5,7% din bugetul sănătăţii).
Morbiditatea atribuită exclusiv fumatului:
43% dintre diagnosticele de boli respiratorii
33% dintre diagnosticele de cancer
13% dintre diagnosticele de boli cardiovasculare
Mortalitatea atribuibilă fumatului (activ sau
pasiv) în 2015:- 11 841 decese prin cancer- 18 732 decese prin BCV- 3 646 decese prin BPOC
42 800 decese premature au fost atribuite fumatului în
2010
DE REŢINUT: Fumătorii au speranţa de viaţă cu cel
puţin 10 ani mai mică faţă de nefumători.
În plan economic consumul de tutun:
- creşte costurile pentru sănătate prin efectele
fumatului
activ sau pasiv;
-exacerbează sărăcia prin reducerea veniturilor;-
- deturnează resursele limitate ale familiilor de la nevoi de
bază precum hrana şi educaţia;
-- încetineşte dezvoltarea, prin scăderea productivităţii
CENTRUL NAȚIONAL DE
EVALUAREȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
MINISTERUL
SĂNĂTĂȚII
INSTITUTUL NAȚIONAL
DESĂNĂTATE
PUBLICĂ
Începând cu 1988, OMS şi partenerii săi celebrează în fiecare 31 mai Ziua Mondială Fără
Tutun (WNTD), pentru a conştientiza publicul şi decidenţii în privinţa poverii sociale
enorme atrase de fumat şi de a impulsiona implementarea Convenţiei Cadru OMS pentru
Controlul Tutunului (FCTC) - primul tratat internaţional de sănătate publică - instituită în
mai 2003 şi ratificată actualmente de180 țări sau uniuni de ţări – numite părţi.
Evidenţierea relaţiilor în triunghiul format de consumul produselor din tutun - controlul
tutunului - dezvoltarea durabilă în vederea identificării celor mai eficace măsuri de
reducere a consumului în interesul naţiunilor, comunităţilor şi indivizilor.
Încurajarea ţărilor de a include controlul tutunului în strategia naţională privind Agenda OMS
de Dezvoltare Durabilă 2030.
Sprijinirea statelor membre şi a societăţii civile în combaterea interferenţei industriei
tutunului în deciziile politice, în vederea consolidării acţiunii naţionale de control al tutunului.
Încurajarea participării mai largi a publicului şi a partenerilor instituţionali la eforturile
naţionale, regionale şi globale vizând strategiile de dezvoltare ce acordă prioritate mai înaltă
politicilor de control al tutunului.
Prezentarea mecanismelor prin care indivizii ce aleg neînceperea fumatului sau renunţarea la
fumat pot contribui la o dezvoltare mai susţinută, negrevată de tutun.
Sursa:Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/event/en/
Tema:Tutunul – o ameninţare severă la adresa
dezvoltării
Slogan: Fumatul ruinează sănătatea şi contribuie la
sărăcie! Scop
WNTD 2017 pune în lumină ameninţările industriei şi consumului de tutun la adresa dezvoltăriiţărilor, incluzând sănătatea şi bunăstarea economicăa cetăţenilor.
*Parafrazare după site-ul oficial OMS: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/event/en/
Obiectivele WNTD 2017
Evidenţierea relaţiilor în triunghiul format de consumul produselor din tutun -
controlul tutunului - dezvoltarea durabilă în vederea identificării celor mai
eficace măsuri de reducere a consumului în interesul naţiunilor, comunităţilor şi
indivizilor.
Încurajarea ţărilor de a include controlul tutunului în strategia naţională privind
Agenda OMS de Dezvoltare Durabilă 2030.
Sprijinirea statelor membre şi a societăţii civile în combaterea interferenţei industriei
tutunului în deciziile politice, în vederea consolidării acţiunii naţionale de control al
tutunului.
Încurajarea participării mai largi a publicului şi a partenerilor instituţionali la
eforturile naţionale, regionale şi globale vizând strategiile de dezvoltare ce acordă
prioritate mai înaltă politicilor de control al tutunului.
Prezentarea mecanismelor prin care indivizii ce aleg neînceperea fumatului sau
renunţarea la fumat pot contribui la o dezvoltare mai susţinută, negrevată de tutun.
Sursa: Site-ul oficial OMS 2017: http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2017/event/en/
Mesaje cheie
Consumul de tutun aduce suferinţă, boală şi deces, împovărând familiile şi economiile
naţionale cu precădere în ţările cu venituri mici-mijlocii în care au loc circa 80% din decesele
premature atribuite tutunului. Fără o replică susţinută a comunităţii internaţionale cele 6
milioane decese/an atribuite astăzi tutunului vor ajunge la 30 milioane în 2030.*
Deşi există politici publice eficace pentru controlul tutunului - la care au aderat majoritatea
ţărilor lumii sub egida FCTC – acestea sunt încă insuficient utilizate pentru reducerea cererii
de tutun. Clișeul “controlul tutunului dăunează economiilor” nu este suficient combătut, în
timp ce se ignoră efectele pozitive ale limitării fumatului asupra statelor sărace.**
Consumul de tutun grevează substanţial economiile naţionale prin creşterea costurilor pentru
sănătate, sporirea absenteismului şi scăderea productivităţii, constituind o redutabilă barieră
în calea dezvoltării.*
Consumul de tutun în lume
Numărul global de fumători este de aproape 1,1 miliarde, dintre care 80% trăiesc în ţări cu venituri mici
şi medii.
În ciuda prevalenţei în scădere, numărul absolut de fumători nu este încă în declin, în mare parte datorită
creşterii populaţiei; fără măsuri de control mai ferme obiectivul de reducere globală a fumatului cu 30%
până în 2025 ar putea fi compromis.
La nivel mondial, peste 80% dintre fumători sunt bărbaţi ce trăiesc cu precădere în Regiunile Asia de
Sud-Est, Pacificul de Vest sau, altfel spus, în ţările cu venituri mici şi mijlocii.
În privinţa minorilor, prevalenţa fumatului rămâne în continuare mai ridicată la băieţi faţă de fete, în
ciuda unei tendinţe de apropiere ce face această diferenţă mai redusă decât între bărbaţi şi femei.
Prevalenţa fumatului la fete se apropie sau, în unele ţări, depăşește prevalenţa la femei.
În majoritatea ţărilor, între 15%-50% din populaţie este afectată de fumat pasiv, iar în unele ţări
expunerea involuntară la fumul de tutun afectează 70% din populaţie.
Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf
Se opun politicile anti-tutun dezvoltării?
Analizele arată că, în aproape toate ţările,
politicile de control al tutunului încadrate de
măsuri compensatorii de diversificare a culturilor
vor avea fie niciun efect semnificativ, fie un
anumit efect pozitiv în privinţa ocupării forţei de
muncă în ansamblu.
În cele câteva ţări sărace care depind substanţial
de exportul frunzelor de tutun, pierderea treptată
a unui număr limitat de locuri de muncă, în urma
politicilor globale anti-fumat este puţin probabil
să afecteze semnificativ actuala generaţie a
cultivatorilor de tutun.
Prin reducerea consumului de tutun în ţările cu
venituri mici, politicile anti-tutun pot contribui la
întreruperea cercului vicios dintre fumat şi
sărăcie.
Populaţiile cu venituri mici răspund mai mult la
controlul tutunului prin suprataxare şi creşterea
preţului en-detail decât populaţiile cu venituri
mari; în consecinţă se poate reduce presiunea pe
sistemele de sănătate şi se pot disponibiliza
resurse pentru dezvoltare în ţările sărace.
Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control:
https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf
Contribuie consumul de tutun la
dezvoltare?
Comerţul cu foile de tutun reprezintă o proporţie
foarte mică (<1%) din exporturile şi importurile
agricole mondiale şi puţine ţări depind major de
câştigurile din acest gen de comerţ. Aceeaşi
situaţie se regăseşte în domeniul
exporturilor/importurilor de țigarete.
Majoritatea producţiei de tutun provine din
muncă intensivă în mici ferme de familie situate
preponderent în ţările cu venituri mici/mijlocii,
fiind apoi vândută la preţuri mici, în timp ce
fabricarea țigaretelor – partea cea mai
profitabilă – este automatizată şi dominată de
câteva mari multinaţionale aflate în ţările cu
venituri ridicate.
Statisticile arată că numărul locurilor de muncă
legate de cultivarea tutunului, fabricarea şi
distribuţia produselor specifice sunt în scădere
în majoritatea ţărilor.
Astfel, noile tehnologii de fabricaţie şi
transferul capacităţii de producţie din
portofoliul statului în proprietate privată,
survenit în multe ţări, au redus notabil forţa de
muncă specifică.Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control:
https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf
Controlul tutunului
Controlul tutunului este esenţial pentru atingerea obiectivului global convenit de către Adunarea
Mondială a Sănătăţii (AMS) în 2013: reducerea cu 25% până în 2025 a mortalităţii premature prin bolile
netransmisibile, subsumând o reducere cu 30% a prevalenţei globale a fumatului.*
Politicile anti-fumat stipulate de primul tratat internaţional de sănătate publică - FCTC – sunt în general
bine primite de majoritatea publicului alcătuit din nefumători, iar respectarea acestora este mai riguroasă
când există mecanisme de supraveghere şi retorsiune legală.
Măsurile cuprinzătoare tip “liber de tutun”- de exemplu cele îndreptate împotriva fumatului la locul de
muncă sau în spaţiile publice închise – au impact considerabil asupra consumului de tutun.
Industria tutunului reprezintă obstacolul major pentru adoptarea politicilor “liber de tutun”; argumentul
industriei că astfel de politici ar dăuna afacerilor şi dezvoltării ignoră creşterea productivităţii muncii şi
reducerea costurilor de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de lucru prin eliminarea fumatului.
Studii efectuate în unele ţări dezvoltate constată că politicile liber de tutun nu au consecinţe economice
negative pentru întreprinderi, restaurante şi chiar baruri; în unele situaţii au fost chiar înregistrate
anumite efecte economice pozitive.
*Sursa: Site-ul offcial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/tobacco/data-and-statistics
Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf
Prevalenţe fumat UE 28:
- curent la 15+ ani: 26 % compus din 31 %
bărbaţi (M) și 22 % femei (F);
- curent la 15-24 ani: 25 % (prima dată sub
prevalenţa la populaţia generală 15+ !);
- ex-fumători 15+: 20 % compus din 23 % M,
16 % F;
- ex-fumători 15-24 ani: 7 %
- dinamica fumat curent 2012 – 2014: - 2 %.
UE 28:
- vârsta medie începere fumat: 17,6 ani;
- proporţia celor ce au încercat să se lase: 59 %.
Prevalenţe fumat România:
- curent la 15+ ani: 27 %*;
- ex-fumători 15+: 13 %;
- dinamica fumat curent 2012 – 2014: - 3 %;
*reamintim că în 2011 studiul GATS România găsea fumatul
curent la 26,7 % compus din 37,4%, M și 16,7% F; fumatul
zilnic era estimat la 24,5 % compus din 35 % M și 14% F.
România:
- Vârsta medie începere fumat: 18,4 ani;
- proporția celor ce au încercat să se lase: 58 %.
Date cheie privind fumatul în UE şi România la sfârşitul lui 2014
Nota. Cf. CDC, fumătorul curent este cel ce a fumat 100 țigarete în viață, iar în prezent fumează zilnic (fumător zilnic) sau
în unele zile. Ex-fumătorul a fumat cel puțin 100 țigarete în viață, dar în prezent nu mai fumează deloc. Nefumătorul absolut
este cel care nu a fumat deloc sau a fumat mai puțin de 100 țigarete în viață. Nefumătorul este fie un nefumător absolut, fie
un ex-fumător.
Sursa: Special Eurobarometer 429. Report - Attitudes of europeans towards tobacco and electronic cigarettes, May 2015:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_en.pdf
Consumul de tutun afectează major dezvoltarea socio-economică
Costurile economice ale epidemiei tabagice includ cheltuieli semnificative pentru tratarea bolilor atrase
de fumat şi încetinesc dezvoltarea, prin scăderea productivităţii cauzate de morbiditatea specifică.
În ţările bogate, costurile şi duratele îngrijirilor medicale sunt substanţial mai ridicate pentru fumători
faţă de populaţia generală, chiar dacă aceştia trăiesc în medie mai puţin.
Tendinţele în consumul de tutun, precum şi creşterea accesului la asistenţă medicală vor duce în viitorul
apropiat la amplificarea poverii economice pe sănătate în ţările cu venituri mici şi mijlocii.
Consumul de tutun în ţările cu venituri mici exacerbează sărăcia prin îmbolnăvire, scăderea
productivităţii şi reducerea veniturilor; creşterea costurilor de îngrijire a sănătăţii deturnează resursele
limitate ale familiei de la nevoi de bază precum hrana şi educaţia.
Sursa: The Economics of Tobacco and Tobacco Control: https://cancercontrol.cancer.gov/brp/tcrb/monographs/21/docs/m21_exec_sum.pdf
Legislaţia românească anti-tabac
După preliminarii datând din 2011, pe 17 martie curent a intrat în vigoare Legea nr. 15/2016
privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea
efectelor consumului produselor din tutun, care în esenţă:
- interzice complet fumatul în toate spaţiile publice închise - incluzând locurile de
muncă (în particular cele din sănătate, învăţământul de toate gradele, protecţia copilului),
mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii (spaţii închise sau deschise);
un spaţiu este închis când este delimitat de un plafon şi minimum doi pereţi;
- interzice, de asemenea, ţigaretele electronice în mijloacele de transport în comun;
- pune la dispoziţia ministerelor şi organizaţiilor nonguvernamentale cu atribuţii
specifice spaţiii de minimum 30 de minute săptămânal la posturile radio/TV - pentru
combaterea consumului de tutun.
Sursa: Legea 15/2016:
http://www.ana.gov.ro/legislatie%20secundara/Legea%20349_2002%20pt%20prev%20si%20combaterea%20efectelor
%20consumului%20produselor%20din%20tutun.pdf
Legea 15/2016:
- stipulează introducerea în regulamentele de ordine interioară ale instituţiilor a
interdicţiei fumatului în spaţiile publice închise, încălcarea acesteia fiind considerată abatere
disciplinară gravă;
- prevede amenzi contravenţionale de 100-500 Lei pentru persoane fizice şi 5000 –
15.000 Lei pentru persoane juridice;
- extinde competenţa de constatare contravenţii/sancţionare de la Ministerul Sănătăţii şi
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, la poliţia locală şi organele MAI în
cazul persoanelor fizice şi a unor persoane juridice.
Nota. Legea 15/2016 vine în întâmpinarea opiniei publice exprimată astfel în studiul GATS România 2011:
57 % în favoarea interzicerii fumatului în baruri şi 72 % în favoarea interzicerii fumatului în
restaurante.
Sursa: Asma S, Mackay J et al. The GATS -Atlas Global Adult Tobacco Survey, 2015:
ile:///C:/Documents%20and%20Settings/Q/My% 20Documents/Downloads/GATS-whole-book-12.pdf
CE ESTE FUMATUL?
• OBICEI?(preocupare)
- deprindere individuala castigata prin
repetarea frecventa a aceleiasi actiuni
- un mod particular de a face ceva, a
se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii
de persoane
- obisnuinta, invat
• A FUMA - a aspira, a introduce in caile respiratorii
fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse
din tutun sau a consuma tutun in alt mod (mestecat,
baut, etc.)
• OBICEI BOALAmotivatiedurata, intensitate
DEPENDENŢA
NICOTINA se absoarbe rapid in sange
ajungand rapid la inima, vasele mari si
in creier;
NICOTINA stimuleaza :
- CORDUL
- SISTEMUL NERVOS
Organismul se obisnuieste foarte
rapid cu Nicotina, deoarece ea
produce o senzatie de stimulare
psiho-activa, de energie, creste
puterea de concentrare;
• Din momentul inhalării, nicotina se absoarbe prin mucoasa bucală şi ajunge la SNC în aprox. 10 secunde.
Ţigara = cel mai eficient instrument de livrare a nicotinei
Mai bun chiar decât adm. intravenoasă
• Producătorii au perfecţionat ţigările astfel încât să maximizeze livrarea către creier
Mediu alcalin - absorbţia este mai rapidă
Ţigările light
• Trece bariera hematoencefalică
Sistemul dopaminergic mezolimbic
nucleusaccumbens
hippocampus
striatum
frontalcortex
substantia
nigra/VTA
raphe
amygdala
Nicotinic receptor
Ca orice alt drog, nicotina stimulează eliberarea de dopamină
în circuitul de recompensă al creierului
Memoria
Regl. emoţ.
Comport. motor voluntarCogniţiile
Valoarea motivantă
Diencefal + emisf. cerebr.
Efect. mişc. volunt
De ce fumez?
Ma relaxeaza!Ceea ce te relaxeaza de fapt nu
e fumatul ci actiunea de a
respira profund.
Acelasi efect il obtii daca doar
inspiri adanc si apoi expiri,
incercand sa scoti tot aerul din
plamani (exercitii de relaxare
contin asemeanea indicatii).
Efectele secundare sunt nocive,
relaxarea este un punct bun
printre sute de alte puncte rele.
Cauta alte metode de a te
relaxa - plimbare, sport etc.
Cand tu de fapt crezi ca te
relaxezi, inima ta iese din ritmul
normal si bate mai repede, iar
asta in loc sa te relaxeze te
oboseste.
Asa fac si parintii / rudele /
profesorii mei!
GREŞIT!
• 1 - RIDURI Fumatul reduce fluxul sangvin spre
piele, ceea ce conduce la un aspect îmbătrânit al pielii
şi la apariţia ridurilor.
• 2 - CATARACTA Riscul de aparitie a cataractei (o
boală a ochiului care poate cauza orbire) este direct
proporţional cu numărul de ţigări fumate. Chiar şi foştii
fumători au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta
caratactă.
• 3 - BOLI ALE GURII Fumatul este principalul motiv
al cancerului de gură şi limbă. Fumatul împiedică saliva
sa elimine germenii. În plus, dinţii se ingălbenesc
datorită gudronului, iar cariile dentare apar mai repede.
Astfel, vei avea o respiraţie urât mirositoare şi un risc
crescut de a face boli ale gingiilor, chiar daca esti tânăr.
• 4 - AFECŢIUNI ALE PIELII Gugronul din fumul
tigării îngălbeneşte degetele şi păteaza unghiile.
5 - PSORIAZIS Fumătorii au un risc dublu de a face
psoriazis în comparaţie cu nefumătorii. Psoriazisul este
o boală de piele care se manifestă prin roşeaţă, scuame
şi măncărimi.
• 6 - BOLI DE INIMĂ Fumatul este principala cauza a
infarctului. Începând cu primul fum inhalat, inima incepe
să bată mai repede, vasele de sânge se contractă,
ducând la creşterea tensiunii arteriale şi forţând inima
sa muncească mai mult.
• 7 - BOLI DE PLĂMÂNI Iniţial, fumatul afectează
buna funcţionare a plămânului, scăzând capacitatea de
efort. Daca esti fumător, ai "o şansă" de 20 de ori mai
mare decât un nefumător să mori de cancer pulmonar.
• 8 - PROBLEME SEXUALE Femeile care fumează
şi iau pilule anticoncepţionale au un risc crescut de boli
de inimă şi accident vascular cerebral. Barbaţii care
fumează au un risc crescut de impotenţă. Fumatul
scade libidoul şi "oferă" femeilor un aspect masculinizat.
Fertilitatea este scazută atât la barbaţii cât şi la femeile
care fumează
Ce-ţi poate aduce ţigara:
Consumul de tutun = BOALĂ
• Dependenţa de nicotină• OMS: Cod F17 (ICD 10)
• American Psychiatric Association (APA)
• Tabagism cronic• DRG (RO)
Dependenţa = pattern de auto-administrare repetată
care, de obicei, determină toleranţă, sevraj şi
comportament compulsiv ce continuă în ciuda
consecinţelor negative.
Socială
Psiho-
comportamentală
BIOLOGICĂ
“Renunţ cu ajutor”- Medical -Fumatul presupune o complexă interacţiune între
factori biologici şi factori de mediu
Fumatul = DEPENDENŢĂ:
Ce se intampla cand renuntati la fumat ?Datorita absentei nicotinei din organism
(sindromul de sevraj nicotinic):
Proasta dispozitie ( iritabilitate, morocanosi) dureaza aproximativ 4 saptamani;
Dificultati de concentrare – dureaza aprox. 2 saptamani;
Necesitatea imperioasa de a fuma, mai ales in primele 2-3 saptamani, dupa care scade treptat;
Foame exagerata care poate dura cateva saptamani;
Insomnia, care poate fi combatuta consumand lapte cald la culcare, exercitii fizice sau de relaxare;
Dureri de cap – contracarate prin ingestia de lichide;
Tusea : plamanii elimina substantele nocive / toxice din fumul de tigara.
“Din 100 de persoane care decid să se lase de fumat SINGURE, vor reuşi... Să fie
nefumători după 12 luni:
între 1 şi 3 persoane...
Declanşează o încercare de a renunţa la fumat la
aprox 60% dintre fumătorii care se adresează
medicului de familie
SFATUL MINIMAL = să-i spui unui fumător să se lase de
fumat
Presupune:
Să-i recomanzi să nu mai fumeze, în mod:
Ferm
Clar
Personalizat
Să-i spui că există tratament care îl poate ajuta
+ să-l trimiţi la specialist
Durează <3 minute pentru fiecare fumător
SFATUL MINIMAL:
eficacitate la 1 an
Se lasă singuri ☺
100 pacienţi
fumători
1-3 nefumători
Sfat minimal al
medic familie
60 pacienţi
încearcă
Se lasă
cu ajutor ☺6 - 20
nefumători
☺☺☺☺
Fumatul este o boala cronica, obiectivul nu este tratamentul complet, ci managementul bolii:
-EVALUAREA STATUTULUI DE FUMATOR (fumator, nefumator, fost fumator);
-RECOMANDAREA RENUNTARII LA FUMAT:
“Cel mai bun lucru pe care il poti face acum pentru sanatatea ta este sa te lasi de fumat”.
-PRESCRIEREA TRATAMENTULUI SAU REFERIREA, daca pacientul doreste sa se lase de
fumat.
Pentru a fi eficienţi:
Personalul medical nu trebuie să aibă ca scop “să-i facă pe fumători să se lase de fumat”!
Scopul sfatului minimal este de a declanşa o încercare de renunţare la fumat cu ajutor de
specialitate!
NepregătitPregătit
Ezitant Nu ma intereseaza sa abandonez fumatul.Imi place sa fiu fumator.Imi face placere sa fumez.
Ma gandesc sa mă las.Nu sunt sigur ca sung pregatit, acum.Imi este teama sa nu ma ingras.
Sunt pregatit sa ma las ACUM As avea nevoie de ajutor.
Nepregătit:Sfat minimal
Ezitant :Interviu de motivare
Pregatit :Sprijin pentru sevraj
Indiferenti
54%
Indecisi
34%
Pregatiti
12%
“Cel mai bun lucru pe care il poti face
Acum
pentru Sanatatea ta este
Sa te lasi de fumat!”
Argumente de ordin psihologic:
CE le spunem? “Cel mai bun lucru pe care il poti face”: Oamenii au tendinta sa faca unanumit comportament daca anticipa beneficii. Functia comportamentelor noastreeste sa obtinem beneficii!
CÂND trebuie să facă ? “Acum”: Probabilitatea de a face un comportament creste dacase specifica momentul in care el trebuie facut:
PENTRU CINE trebuie să facă? “Sanatatea ta”: Oamenii au tendinta de a minimizariscul sau implicatiile personale ale fumatului, ca urmare este important sapersonalizam cat mai mult mesajul de renuntare:
CARE ESTE lucrul pe care trebuie să îl facă? “Este sa te lasi de fumat”:Probabilitatea de a face un comportament creste daca se indica specific in ceanume consta comportamentul (renuntarea la fumat, nu reducere, incercare dea renunta sau altceva):
Motivarea
Dezavantajele
continuării
fumatului
Adevărul
despre plăcerea
indusă de fumat
Avantajele
renunţării
la fumat
Îndepărtarea
temerilor
Prezentarea
suportului
disponibil
Planul= anticiparea momentelor
dificile şi găsirea unor soluţii de
a face faţă tentaţiei de a fuma
Principiile de realizare a Planului:
1. Înlocuirea = Crearea unor noi
obiceiuri
2. Plăcerea = Substitutul fumatului
să fie un lucru/ activitate plăcută
3. Diversitatea = Mai multe
variante
Tratamentul farmacologic:Eficienţa este demonstrată ştiinţificPoate dubla şansele de succesSe adresează diminuării sindromului de sevraj nicotinic
Terapia de substituţie nicotinică
Medicaţia non-nicotinică: bupropion (Zyban), vareniclină (Champix)
Alte medicamente: inducere a repulsiei (acetat de argint), antidepresive (amitriptilină, nortriptilină, doxepin), clonidină,mecamilamină (antagonist nicotinic)Rimonabant
Vaccinul antinicotinic
În România consumul de tutun este încă ridicat, cu prevalenţa globală de 27% în 2014,
(aproape de nivelul mediu Euro-OMS, cel mai ridicat între regiunile OMS), însemnând circa
5 milioane de fumători ≥15 ani. Deşi accizele au crescut după 2007, sporirea veniturilor face
azi produsele din tutun mai accesibile decât la începutul anilor 2000.
În privința controlului tutunului România a înregistrat un salt notabil între 2009 şi 2016 pe
scară europeană specifică, datorat în esenţă Legii 15/2016 care interzice complet fumatul în
spaţiile publice închise.
În 2010 se înregistrau 42.800 decese atribuite tutunului. Tratarea bolilor asociate fumatului a
costat în 2012 peste 1,2 miliarde lei – circa 5,7% din cheltuielile de sănătate, fonduri sustrase
astfel retehnologizării şi cercetării medicale - aspect notabil al dezvoltării României.
Se estimează că mai mult de 1/5 fumători și circa 1/6 nefumători nu conştientizează
implicarea fumatului în etiologia AVC, IMA sau a cancerului pulmonar. Conştientizarea
populaţiei în privinţa fumatului poate fi astfel considerată o contribuţie la dezvoltare şi
progres socio-economic în care sunt implicaţi promotorii sănătăţii.
România: costurile fumatului pentru sistemul de sănătate, 2012
Din bugetul total al sănătăţii, de circa 22,076 mld lei, tratarea bolilor atribuibile fumatului a
costat 4,489 mld lei, dintre care bolile cauzate exclusiv de fumat au costat 1,252 mld lei –
circa 5,7% din bugetul total.
Principalele surse pentru cheltuielile atribuibile fumatului au fost Fondul Naţional Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) - 6,2% şi veniturile proprii (”taxa pe viciu”) - 5,2%.
În privinţa principalelor boli implicate, spitalizarea pentru BCV, bolile respiratorii şi cele
oncologice atribuite exclusiv fumatului reprezintă circa 13%, 43%, respectiv 33% din total.
Sursa: Ciobanu M, Ciolompea T, Bogdan M.
Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România în anul 2012:
http://www.aureliacristea.ro/uploads/files/Studiul_final_print.pdf
România: proiecţia deceselor premature cauzate de fumat în următorii 15 ani
Comentariu: Este larg acceptat faptul că fumătorii trăiesc cu cel puţin 10 ani mai puţin decât cei care n-au
fumat niciodată.* Pornind de la nivelele actuale ale fumatului şi ale politicilor anti-fumat, decesele
premature atribuite fumatului în 15 ani sunt proiectate să depăşească 2,1 milioane dintre cei circa 4,3
milioane fumători adulţi în viaţă azi (vedeti tabelul).**
a Calcul bazat pe riscuri relative cf studiilor efectuate în țările cu venituri ridicate.
b Calcul bazat pe riscuri relative cf studiilor efectuate în țările cu venituri mici și mijlocii.
*Sursa: Smoking and tobacco use - Update December 2016. Site-ul CDC:
https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/health_effects/tobacco_related_mortality/
**Sursa: Tobacco control Fact sheet – Romania. Site-ul Euro-OMS 2016:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0007/312595/Tobacco-control-fact-sheet-Romania.pdf?ua=1
Prevalenţa actuală a
fumatului (%), 2014-2015
Numărul
fumători lor Proiecţia deceselor premature în rândul fumătorilor curenţi (n)
Bărbaţi Femei TOTAL Bărbaţi a Femei a TOTALa Bărbaţi b Femei b TOTALb
37,4 16,7 4 297 711 1 422 322 726 534 2 148 856 924 509 472 247 1 396 756
Date statistice din judeţul Hunedoara
Anul 2013 2014 2015 2016
BPOC -Cazuri Noi 843 1041 1315 1247
BPOC -Rămaşi în evidenţă 11.747 11.822 12.106 12.152
Cancer bronhopulmonar- Cazuri
Noi
267 280 254 244
În absenţa unei aplicări riguroase a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului, la care au
aderat majoritatea ţărilor, cele 6 milioane decese/an atribuite astăzi consumului de tutun vor
ajunge la 30 milioane în 2030.
Consumul de tutun grevează substanţial economiile naţionale prin creşterea costurilor pentru
sănătate, sporirea absenteismului şi scăderea productivităţii, constituind o redutabilă barieră
în calea dezvoltării.
În 2012, “factura de sănătate” globală atribuită fumatului a totalizat circa 422 miliarde US$,
adică 5,7% din cheltuielile pentru sănătate. Costul economic total al fumatului (cheltuielile de
sănătate împreună cu pierderile de productivitate) au totalizat echivalentul a 1,8% din PIB-ul
anual global, suportate în proporţie de 40% de statele cu PIB-uri foarte modeste.
Analizele arată că, în majoritatea ţărilor, controlul tutunului încadrat de măsuri compensatorii
de diversificarea culturilor, vor avea fie niciun efect semnificativ, fie un anumit efect pozitiv
în privinţa ocupării forţei de muncă în ansamblu.
G.B. Shaw spunea:
Este foarte uşor să te laşi de fumat şi, ca dovadă, am făcut-o
de 100 de ori.
N-AR FI MAI BINE SĂ NU ÎNCEPI?
DE TINE DEPINDE!
Plămânii unui fumător şi ai unui nefumător
Bibliografie
[1]. Site-ul oficial OMS http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/
[2]. FCTC Guidelines for implementation of Art. 13. Tobacco advertising, promotion and sponsorship:
http://www.who.int/fctc/treaty_instruments/adopted/Guidelines_Article_13_English.pdf?ua=1&ua=1
[3]. Ciobanu M. Comunicare personală, martie 2016
[4]. *** În lumina reflectoarelor: etichetarea şi ambalarea produselor din tutun. Spotlight Romanian:
http://smokefreepartnership.org/IMG/pdf/ERS3977_Spotlight_Romania_Hr.pdf
[5]. *** WHO Report on the global tobacco epidemic, 2015. Raising taxes on tobacco. Geneva, WHO 2015:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/178574/1/9789240694606_eng.pdf?ua=1&ua=1
[6]. ***Special Eurobarometer 429. Report - Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, May 2015:
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_429_en.pdf
[7]. *** Cigarette Smoking in the United States. Centers for Disease Control and Prevention:
http://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/resources/data/cigarette-smoking-in-united-states.html
[8]. *** Comisia europeană. Document de informare, Bruxelles 26 feb 2014: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-
134_ro.htm
[9]. *** Comisia europeană. Sănătate publică. Produse din tutun.
http://ec.europa.eu/health/tobacco/products/index_ro.htm
[10]. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014:
http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_ro.pdf
[11]. Negoescu R, Bălan C, Niţulescu D, Bănăţeanu M. Zece ani de legislaţie avansată antitutun în Irlanda.
Învăţăminte pentru România.Viaţa Medicală, nr.10, 6 martie 2015: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_9872-dArt.html
[12]. *** Ziua Naţională fără Tutun – 21 noiembrie 2013. ANA: http://www.ana.gov.ro/stire150.php
[13]. *** Legea 15/2016: http://lege5.ro/Gratuit/heytqnbzga/legea-nr-15-2016-privind-modificarea-si-completarea-legii-nr-349-
2002
-pentru-prevenirea-si-combaterea-efectelor-consumului-produselor-din-tutun
http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2016/en/
http://utv.ie/News/2015/03/03/Plain-packaging-for-cigarettes-passed-in-Oireachtas-32779
http://ifacforl.ro/images/legi/Lege_nr349_din_2002.pdf
http://gov.ro/ro/stiri/ghid-privind-implementarea-legii-nr-15-2016-
pentru-prevenirea-i-combaterea-consumului-produselor-din-tutun1458135786
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA
Compartiment Evaluare si PromovareaSanatatii si Educatie pentru Sanatate
DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT,
Jr. Delia Marinela Băda
MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,
Dr. Birău Cecilia