+ All Categories
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014
Page 2: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected] [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

O scurtă inspecție a camionului,după care urcă în cabină. Por -nește motorul și își începe pri -

ma cursă. Este ora trei dimineața și înurmătoarele trei luni acesta va fi pro -gramul zilnic - în Normandia a în ceputcampania la cereale.

George este patronul unei firme detransport din Franța. Astăzi are 67 deani. Și-a vândut majoritatea cami oa ne -lor, dar a păstrat totuși două. Este pen -sionar, însă continuă să conducă, iar înlunile de vară intră în programul in tenspentru a asigura transportul de cerealede pe intinsele ferme din Normandiacătre port.

„Aha!” Veți spune. „Sigur, în Franța,poți întâlni un asemenea cult pentrumuncă. În România este greu de cre -zut că munca mai satisface pe cineva.Șoferii fură de la patroni în speranța dea deveni ei înșiși patroni. Și apoi an -gajează șoferi, fiind furați la rândul lor.”

Este adevărat că mulți șoferi în cear -că să pornească pe cont propriu, darșansa dezvoltării este extrem de micăîn ultimii ani. Cei mai mulți ajung sămun cească mai mult decât atunci cânderau angajați, au bătăi de cap la carecu greu fac față, iar veniturile sunt doarcu puțin mai mari. Și totuși, aproa pe toțisunt mulțumiți de alegerea făcu tă. Auîn sfârșit sentimentul că muncesc.

Dar ca angajați nu munceau?Din păcate, lucrurile s-au degradat

tot mai mult în România. S-au dezu ma -nizat.

Conflictul dintre șoferi și patroni aatins culmi greu de imaginat.

Sunt șoferi care, după ce își daudemisia sau sunt dați afară, reclamă fir -ma la toate instituțiile la care se pot a -dre sa - DNA, Parchet, ISCTR, ITM...Și, după câteva luni, încearcă să se an -ga jeze la aceeași companie. Alții furătoa tă motorina din rezervor și apoi spuncă au fost jefuiți, deși sistemele de fleetmanagement le demonstrează clar vino -vă ția. Sunt șoferi care ali mentează câtpen tru două rezervoare de camion, folo -sind cardul companiei, iar sistemul GPSarată camionul în cu totul altă parte ațării. Sunt mărfuri care dispar în plină ziși șoferul susține că nu știe cum s-a în -tâm plat, deși res pec tiva încărcătură nuputea fi ma ni pulată decât cu motosti -vu itorul. Sunt șoferi care nu mai mergla muncă, fără niciun motiv, dar pretindsă primească în continuare salariul. Șiacestea sunt doar câteva cazuri mă -runte - chestiuni de fiecare zi.

Se vor găsi, bineînțeles, șoferi caresă mă critice pentru acest editorial - iardau vina pe șoferi!

Mă grăbesc să le răspund anticipat.Nu! De această dată dau vina pe pa -

troni, care au permis ca lucrurile să sedegradeze atât de mult. Dau vina pecli enții de transport, care, în beția redu -ce rii costurilor legate de transport, auper mis lucruri care nu trebuiau permise,pe principiul că transportatorul poartărăs punderea. Dau vina pe autorități carenu au făcut nimic pentru a încuraja lega -li tatea și normalitatea și practic, în locsă încurajeze „cultul muncii“, au lăsat catot mai mulți români să se închine lazeul hoției și al lenei.

Aș vrea să pot da niște sfaturi. Săspun că o mai bună informare a fiecăruian gajat în privința activității firmei poatecrește motivarea. Că încă se mai poatesalva ceva și partea neagră poate fi izo -lată... Însă realitatea este că suntem înplin război și concilierea este greu deîntrezărit.

Îmi tot vine în minte un film pe carel-am văzut cu câțiva ani în urmă: ConAir - Avionul condamnaților. Mai mulțide ținuți periculoși reușesc să pună stă -pâ nire pe avionul cu care erau transpor -tați, iar agenții FBI îi căutau cu elicoptereînarmate cu rachete pentru a preluacon trolul asupra avionului sau a-l doborî.

Sunt rare scenele în care deținuțiisunt cu adevărat antipatici. În schimb,pro duce multă frustrare stângăcia agen -ți lor guvernamentali. Sigur, la final, Ni -colas Cage salvează situația.

Am însă o veste tristă - NicolasCage nu este disponibil pentru Româ -nia.

Mă întreb cine mai are curaj sătrans porte mărfuri în țara noastră, con -trac tând „agenții federali“ pentru trans -port, dar încărcând marfa în „avionulcondamnaților“. În ciuda rachetelor depe elicopterele „agenților“, sunt puțineșan se ca marfa să ajungă întreagă ladestinație. Sigur, exagerez cu aceastăcomparație... Dar nu foarte mult.

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Avionulcondamnaților

Page 3: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 2014 martie 2014 ..................................................................................................................................................

SU

MA

R

4

SU

MA

R

5

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre alimentarea cu motorină 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAcciza returnată la trimestru 10

IINNTTEERRVVIIUUMagnetul se utilizează pe scară largă 12-14

BBUURRSSĂĂSiguranţa pe primul plan 16-17

FFOOCCUUSSTurcia - tensiuni în creştere 18-19

LLAANNSSAARREELista albă a şoferilor - oficial înRomânia 20

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂCum putem evita accidentele la volan 22-23

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINN PPAARRBBRRIIZZŞoferul de cursă lungă 24-25

SSEECCUURRIITTAATTEE15 „acrobaţi” după gratii 26

PPAASSTTIILLAA DDEESSIIGGUURRAANNŢŢĂĂManagementul siguranţei în transportul rutier (VIII) 28

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREEAA CCOOSSTTUURRIILLOORR� Cum e mai bine? 30-31

� Festivalul Internaţional al Transportatorilor 32-33

� Iveco Stralis Natural PowerEURO VIO forţă... naturală 34-35

� Eficienţă la turaţie maximă 36-37

� Până la cele mai mici amănunte 38-39

� Avantajul Volkswagen 40� Paşi spre viitor

cu Renault Kangoo Z.E. 42-44� Scania Young European

Truck Driver - Ediţia 2014 45� Renault Trucks şi

Grădinariu Imp. Exp. Curăţenie la potenţial maxim 46-47

� Clienţii clienţilor 48-49� Volvo Trucks

Tehnică în slujba buzunarului tău 50-52

ȘTIRI 54-55

EEVVEENNIIMMEENNTTZiua Logisticianului... 2.0 56-57

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂCum implementăm un WMS 58-59

IINNTTEERRVVIIUU� Lagermax AED investeşte

la Iaşi 60-62� Pentru Pirelli,

parteneriatele reprezintă cheia 66-67

FFOOCCUUSS� Logistica, un punct forte

pentru Covalact 64-65� Wim Bosman

Un plus de 30% în cifra de afaceri 72

PPRREEZZEENNTTAARREEAhead Logistics merge înainte prin calitate 68-69

EEVVEENNIIMMEENNTT� KLG Europe Logistics România

Un nou terminal cross-dock 70-71

� FAN Courier a investit 6 milioane euro în 2013 73

PPIIAAŢŢĂĂCreşteri semnificative pentru CEMPS S.A. 74

PPRREEZZEENNTTAARREESTILL RX-60-60/80 Performanţe în manipularea mărfurilor 76-77

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (54) 78

ȘTIRI 80-81

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea traseelor metropolitane - stop şi de la capăt! 82-83

EEVVEENNIIMMEENNTT� Cum motivăm şoferii? 84-85� Setra Road Show 2014 89

IINNEEDDIITTBiserica Neagră din Braşov 86-87

HHOORROOSSCCOOPP DDEECCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 mai - 15 iunie 2014 90

Page 4: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7........................................................................................................................................................ mai 20146

ȘT

IRI

CFR MARFĂ VATRANSPORTA CĂRBUNE

CFR Marfă a câştigat licitaţiaorganizată de CET Govora pentrutransportul a 2,4 milioane de tonede cărbune tip lignit, pe douărelaţii de transport, pe parcursulunui an. „În această perioadă,piaţa transportului feroviar demarfă s-a redimensionat, fapt ceduce la o maturizare a acesteia,iar în noile condiţii CFR Marfăurmăreşte dezvoltareapermanentă a relaţiilor cu clienţiiprin fidelizarea şi păstrarea celorexistenţi şi atragerea de noiparteneriate”, a anunţat noul

director general al CFR Marfă,Dan Valentin Belcea.

TIMBRUL DE MEDIU,LA DESPĂGUBIRI

Statul rămâne cu mai nimic dinîncasările din timbrul de mediu,întrucât banii se restituie, înmajoritate, celor care au obţinut îninstanţă hotărâri definitive şiirevocabile pentru taxa autopercepută ilegal în anii anteriori.De la prima taxă auto introdusă în2008 de Guvernul Tăriceanu,statul a tot plimbat bani dintr-unbuzunar în altul şi a tot schimbat

denumirea acestui bir, spredisperarea românilor, dar nu areuşit să stopeze importul demaşini second-hand. În primeletrei luni din 2014, încasările dintimbrul de mediu sunt de aproape166 milioane de lei iar sumarestituită ca urmare a hotărârilorjudecătoreşti definitive şiirevocabile este în jur de 100milioane de lei, a anunţat AdrianGearâp, preşedinteleAdministraţiei Fondului pentruMediu. În 2013 s-au colectat dintimbrul de mediu aproape 733milioane de lei, din careaproximativ 570,27 de milioane delei s-au dus pe restituiri de taxăauto.

ANTIFRAUDA FISCALĂ,BILANŢ LA 4 LUNI

În cele 4 luni de activitate, DirecţiaGenerală Antifraudă Fiscală(DGAF) a identificat prejudicii depeste 446 milioane lei (99,1milioane euro) cauzate bugetuluistatului. Direcţia a devenitoperaţională în decembrie 2013,având 891 de angajaţi, dintre care172 inspectori antifraudă suntdetaşaţi la Parchetul General.DGAF a fost înfiinţată anul trecutîn cadrul ANAF, în scopuldestructurării lanţurilortranzacţionale constituite pentruprejudicierea bugetului statului.Pentru prevenirea evaziuniifiscale, inspectorii au verificat12.690 firme şi au constatat11.808 încălcări ale prevederilorlegale financiar-contabile,aplicând amenzi de 211,4milioane lei (46 milioane euro), cuconfiscări de bunuri şi venituriilicite, plus suspendarea activităţiicomerciale a 758 de societăţicomerciale. Un caz: pentrudepozitarea fără autorizaţie a393.294,4 litri motorină Euro 5Arctic, s-a aplicat o amendă de50.000 lei, confiscarea a peste333 tone de carburant şisuspendarea pentru o lună aactivităţii de comercializare aproduselor energetice (motorină,benzină, GPL) pentru 16 staţii dedistribuţie carburant.

Ministrul Dan Şova a anunţatcă, pe 10 mai, dă ordinul deîncepere a lucrărilor deexecuţie a loturilor 3 şi 4 aleautostrăzii Sebeş - Turda,pentru care CNADNR asemnat contractele în 17aprilie. În februarie 2015lucrările ar trebui să fie gata,durata de execuţie fiindprevăzută la 22 de luni, dincare 4 luni proiectare şi 18luni - şantier. Garanţialucrărilor este de 4 ani de lafinalizare. Finanţarea este

asigurată 85% din fondurieuropene. Lotul 3, cuprinsîntre km 41+250 - km 53+700,a fost atribuit Asocierii TierraScavi SPA - Societa Italianaper Condotte D’Acqua SPA şicostă 420,5 milioane lei, fărăTVA. Lotul 4, între km 53+700- km 70, a fost atribuitAsocierii SC PORR ConstructSRL - PORR BAU GmbH şicostă 470 milioane lei, fărăTVA. Celelalte două loturiaşteaptă încă soluţionareacontestaţiilor.

AUTOSTRADA SEBEŞ - TURDA INTRĂÎN ŞANTIER

SSppuunnee--țții ppăărreerreeaa!!

Despre alimentareacu motorinăPreferaţi în acest moment să alimentaţi autovehiculele cu motorină înafara ţării, ca urmare a nivelului ridicat al preţului aplicat la pompă,care include majorarea accizei?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastrădirect pe site-ul

www.ziuacargo.rola secţiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Alimentam deja de mai mult timp din afară, pentru că beneficiamde costuri mai bune.

2. Majorarea accizei a determinat schimbarea strategiei dealimentare în vederea creşterii cantităţii de carburant achiziţionatădin afara României.

3. Vom continua să alimentăm, în aceeaşi măsură, vehiculele cucarburant din România.

Transportatoriisusţin ARR

70% dintre respondenţi au răspunsnegativ la întrebarea lunii aprilie „Cre -deţi că desfiinţarea Autorităţii RutiereRomâne ar reprezenta o măsură bunăpentru transporturile rutiere din ţaranoastră?“. Ei au optat pentru variantaa doua, potrivit căreia preluarea atribu -ţi ilor ARR de către autorităţile localear genera dezordine în piaţă. Pe dealtă parte, 30% dintre cei care au răs -puns susţin că, în situaţia actuală,desfiinţarea ARR ar reprezenta ceamai bună soluţie.

Reamintim, în ultimul timp, au to -ri tăţile au luat în calcul desfiinţareaARR, fără însă ca discuţiile să se con -cretizeze într-un proiect de act nor -ma tiv.

PU

BLIC

ITATE

Page 5: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 20148

ȘT

IRI

DAF ROADSHOWROMÂNIA 2014

EVW Holding, unicul importator şiDealer Autorizat DAF în România,lansează invitaţia de a testavehicule DAF de top, în cadrulevenimentului DAF RoadshowRomânia 2014. A cincea ediţie acaravanei DAF Roadshow a pornitanul acesta în săptămânatreisprezece şi se va opri înpremieră în trei locaţii dinRomânia: Brăila, Cluj şi Braşov,după ce anul trecut Aradul şiBucureştiul au găzduit importantuleveniment.Constructorul a pregătitconfiguraţii şi carosări speciale(DAF XF FT 510, CF FAD 460,CF FT 440, CF FAR 370, LF FA220) şi multe alte surprize. Caravana s-a aflat la Brăila pedata de 30 aprilie, iar în maipoposeşte la Cluj (pe 9 şi 10) şi la

Braşov, pe 15. Pe parcursulîntregului eveniment din 2014,pagina de facebook DAF vaurmări caravana, oferind imaginidin fiecare „staţie”: Serbia,Bosnia, Slovenia, Croaţia,România, Macedonia, Bulgaria,Ucraina, Belarus, Estonia,Lituania.

21 DAILY PENTRURODBUN

Iveco Truck Services, dealer deproprietate Iveco în România, alivrat recent către RODBUN, unadintre cele mai importantecompanii româneşti din sectorulagricol, un număr de 21

autoutilitare Iveco Daily cu masamaximă admisă de 3,5 tone,respectiv 2 autoutilitare IvecoDaily 35C11 cu ampatament de3.750 mm, 15 autoutilitare IvecoDaily 35C13 cu ampatament de3.750 mm şi 4 autoutilitare IvecoDaily 35C13 cu ampatament de4.100 mm. Achiziţia s-a realizatprintr-un contract de leasingfinanciar derulat prin VB LeasingIFN SA. Ţinând cont de nevoilespecifice de transport aleRODBUN, toate vehiculeleachiziţionate au fost echipate cu osuprastructură cu platformă cuobloane şi prelată culisabilă.

AU ÎNCEPUTVÂNZĂRILE VOLVOFH16 EURO 6

Vânzările modelului Volvo FH16EURO 6 au demarat recent. Cu oputere maximă de până la 750 CPşi un cuplu de 3.550 Nm, FH16 îşimenţine poziţia de cel maiputernic camion din lume. Primeleunităţi vor fi livrate în luna iunie aacestui an. Volvo FH16 este ideal ca tractorpentru transporturi agabaritice saupentru activităţile din domeniulforestier, pentru aplicaţiicaracterizate prin cerinţeexcepţionale în ceea ce priveştemanevrabilitatea şiproductivitatea. Acum, cea maiputernică gamă de camioaneproduse în serie este disponibilăcu o nouă generaţie de motoarede 16 l, capabile să producă 750,650 şi 550 CP, toate înconformitate cu normele EURO 6. Toate versiunile de motorizaresunt echipate cu transmisiaautomatizată Volvo I-Shift.Varianta de 550 CP oferă opţionalposibilitatea montării unei cutiimanuale de viteze. De asemenea,toate motoarele pot fi echipate cufrână de motor Volvo VEB+.Pentru a se încadra în limitele deNOx prevăzute de standardeleEURO 6, inginerii de la Volvo auales să utilizeze un sistem EGRrăcit, în combinaţie cu un sistemactualizat de post-tratare agazelor de eşapament.

Scania oferă acum clienţilorsăi nu mai puţin de 18motoare Euro 6 pentru toatetipurile de aplicaţii. În plus, astabilit recorduriinternaţionale în ceea cepriveşte consumul redus decombustibil cu ultimul modelde motor Euro 6.La sfârşitul anului trecut,Scania Streamline G 410 CPa stabilit două recorduri deneegalat cu o semiremorcăde 40 de tone, cândjurnaliştii germani şi francezi

l-au testat pe trasee binedefinite şi deloc ușoare.Conform declaraţiilorziariştilor de specialitate,niciun alt camion,independent de clasa deemisii, nu a mai reușit săparcurgă traseul dificil de lanord de München cu unconsum de 24 litri/100 km.Scania are în prezentunsprezece motoare diesel,două motoare cu gaz şi cincimotoare care folosesc 100%biodiesel în gama de Euro 6.

SCANIA STREAMLINE - RECORD DE CONSUM

Page 6: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201410

AC

TU

AL

ITA

TE

H otărârea de Guvern privindcon diţiile, procedura şi ter -me nele de restituire ca ajutor

de stat a celor 4 cenţi din acciză artre bui să fie aprobată şi publicată înMo nitorul Oficial până la sfârşitul luniiiunie, când se încheie primul trimestrude la intrarea în vigoare a OUG14/2014 care instituie această măsură,ne-a explicat Ion Lixandru, vice pre şe -dinte ARILOG. El a precizat că, potrivitdis cuţiilor purtate cu reprezentanţii Fi -nanţelor, cererea prin care se solicităres tituirea va putea fi depusă începânddin prima zi a trimestrului următor celuiîn cauză. „Toţi cei care vor dori să be -ne ficieze de returnarea accizei trebuiesă ţină cont de faptul că este vorbade spre un ajutor de stat, iar o com -pa nie nu poate beneficia decât de unsin gur tip de ajutor de stat. În acestcon text, în cazul în care firma bene -fi ciază pe un alt segment de un altajutor de stat, după un control ulterior,i se va impune să returneze banii“, asu bliniat Ion Lixandru.

Potrivit reglementărilor avute învedere, vor fi eligibili pentru restituireaac cizelor operatorii economici care suntli cenţiaţi în România sau în alt statmem bru, deţin vehicule eligibile şi lealimentează utilizând un card pen trumotorină de uz comercial sau din re -zer voarele pentru consum pro priu, prinintermediul unor sisteme e lec tronicepentru distribuţie-pompe care suntdotate cu sistem de ali men ta re pe bazăde cheie/card, în care să apară numărulvehiculului care ali men tează și să seîn registreze elec tro nic tranzacția. De -ţi nător al vehi cu le lor eligibile este pro -prietarul sau lo catorul acestora, cel dinurmă tre buind să fie titular al unuicontract de leas ing sau al unui contractde închi riere/subînchiriere a unui ve hi -cul, în cheiat pe o perioadă de cel puţindoi ani. Altfel spus, pentru un contractde leasing încheiat pe o durată maimică de doi ani, nu se poate solicitaresti tu irea de accize pentru vehicul.Con form textului de lege citat, cardulpro fe sional pentru motorină de uz co -mer cial este cardul utilizat ca mo da -litate de plată specifică pentru achi zițiade motorină pentru care se so li ci tărestituirea de accize şi este valabil doarpentru alimentarea vehiculului eli gibilcare este înscris pe card.

Ministerul Finanţelor a prevăzutun termen de cel mult două luni pentrucomunicarea deciziei de aprobare întot sau în parte ori de respingere ace rerii de restituire de la data înre gis -trării acesteia.

Reamintim, potrivit Ordonanţei deUrgenţă nr. 14/2014 publicată în Mo -ni torul Oficial nr. 241 din 4 martie, Gu -ver nul le va returna timp de 5 ani, din31 martie 2014 până la 31 martie2019, transportatorilor de marfă şi per -soane (cu vehicule de cel puţin 7,5 tsau cu cel puţin 8+1 locuri), câte 4eu rocenţi/litru din contravaloarea acci -zei instituite suplimentar începând cu1 aprilie a.c.

Meda [email protected]

Acciza returnatăla trimestruMinisterul Finanţelor Publice are în vedere o restituiretrimestrială a accizelor, conform proiectului de hotărârepus în discuţie cu reprezentanţii patronatelor din transporturi.

Preţul motorinei în Uniunea Europeană (euro) 12 mai 2014

Ţară Fără taxe Accize TVA Preţ de vânzare Austria 0,667 0,425 0,218 1,310 Belgia 0,731 0,443 0,247 1,421 Bulgaria 0,758 0,330 0,218 1,306 Croaţia 0,707 0,349 0,264 1,320 Cipru 0,749 0,450 0,228 1,427 Danemarca 0,759 0,451 0,303 1,513 Estonia 0,660 0,393 0,211 1,263 Finlanda 0,697 0,497 0,286 1,480 Franţa 0,645 0,428 0,215 1,288 Germania 0,704 0,486 0,226 1,416 Greecia 0,780 0,330 0,255 1,365 Irlanda 0,723 0,479 0,276 1,478 Italia 0,759 0,617 0,303 1,679 Letonia 0,709 0,333 0,219 1,261 Lituania 0,720 0,330 0,221 1,271 Luxemburg 0,687 0,338 0,154 1,179 Malta 0,731 0,422 0,207 1,360 Marea Britanie 0,713 0,674 0,277 1,664 Olanda 0,752 0,478 0,258 1,488 Polonia 0,688 0,345 0,237 1,270 Portugalia 0,767 0,369 0,261 1,397 Rep. Cehă 0,668 0,427 0,230 1,325 România 0,774 0,352 0,270 1,396 Slovacia 0,732 0,386 0,224 1,341 Slovenia 0,688 0,442 0,248 1,378 Spania 0,766 0,331 0,230 1,327 Suedia 0,581 0,609 0,298 1,488 Ungaria 0,707 0,384 0,295 1,386 MEDIA UE 0,715 0,425 0,246 1,386

Sursa: Europe's Energy Portal

Page 7: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201412

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: Care suntprincipalele riscuri cu carese confruntă transporturileîn România?Dorin Ștefan: Riscurile majore

în România sunt legate de încălcărifla grante ale legislaţiei, dar, în ultimavre me, transportatorii s-au pus lapunct, în mare parte. Evoluția este im -por tantă față de acum câțiva ani. Înprimul rând, operatorii sunt licenţiaţi șirespectă cu mai mare rigurozitate tim -pii de conducere.

În proporţie de 99% există licenţeşi copii conforme, ilegalităţile din acestpunct de vedere s-au redus masiv.

Care sunt zonele pe carevă concentrați?În general, facem control pe dru -

mu rile naţionale. Sunt judeţe undeavem 1 echipaj, maxim 2. Am avut400 de angajaţi, iar acum am rămascu 397, o dată cu Ordonanţa de Ur -gen ţă nr. 77 din 26 iunie 2013, princare s-au redus posturile. Fără îndo -ia lă, ne-ar trebui mai mulţi inspectori,însă căutăm ca fiecare act de controlpe care îl organizăm să cuprindă ote matică pe cât se poate de largă -trans port persoane și marfă, cântă ri -rea masei totale maxime admise, ope -ratori străini, timpi de conducere, ADR,arimare, control tehnic. În momentulîn care constatăm că sunt reclamaţiipe anumite paliere, atunci accentuămverificările în funcție de semnalele pri -mite din judeţul sau teritoriul respectiv.

În general, pe căile rutiere cu traficintens sunt cele mai multe probleme,cum ar fi DN 7, DN 1, DN 2.

Căutăm ca toate controalele să fiene discriminatorii şi unitare și fiecarein spector să fie pregătit profesionalfoar te bine. Și avem în acest sens unpro gram continuu de cursuri de per -fec ţionare pe diferite tematici.

În plus, am solicitat sprijinul DGA(Di recția Generală Anticorupție) pentru

a le explica inspectorilor cum să sepro tejeze. Sunt numeroase cazuri deagresări asupra inspectorului.

Practica este clară: în momentulîn care l-ai oprit în trafic, şoferul punemâna pe telefon şi sună, chiar dacăeste în regulă.

Încet, încet, treaba asta o să se o -preas că, pentru că telefoanele începsă fie date degeaba. Nu se mai poatein terveni pe actul de control, inspectoriiau instrucţiuni clare cum să-şi desfă -

şoa re actul de control, conform pro -cedurii. O realizare importantă estefaptul că scoatem pe calculator pro -ce sul-verbal.

Timpii de conducereși odihnă au reprezentatun aspect delicatîn transporturi.Ce se întâmplă astăzi?Magnetul se utilizează pe scară

largă. Realizăm cursuri cu inspectoriipe tema manipulării tahografului șiavem inspectori foarte buni.

Magnetul, butoane, telecomenzi -sunt metode prin care se evită func -țio narea corectă a tahograful digital.

Magnetulse utilizeazăpe scară largăMai sunt pași importanți de făcut pentru a putea afirma că în România avem un transport civilizat. Totuși, lucrurilese îmbunătățesc de la an la an. Am discutat despre rolulcontrolului în această ecuație cu noul Inspector de Stat Șefîn cadrul ISCTR, Dorin Ștefan.

„Controlul la firme după licenţiereeste pierdere de timp. Nu realizămmare lucru vizavi de efortul pecare îl facem şi de timpul pierdut.“

„Am redus, prinprocedură, la 5 ziletermenul maximîn care inspectorulISCTR încheie procesulverbal de la momentulconstatării.“

DorinȘtefan

Page 8: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201414

INT

ER

VIU

Şoferii le ştiu, la fel şi inspectoriinoştri.

În plus, pentru a eficientiza con -tro lul, am instalat şi noi staţii pe frec -venţa lor, aşa că degeaba se anunţăîntre ei. În general, controalele sunt înmişcare, nu statice.

Pe partea de marfăa existat tot timpulo presiune legată de masatotală maximă admisă.E un element pe carepuneţi accent?Din păcate, nu sunt multe locuri

pro pice cântăririi. Suntem deficitari laacest capitol.

Am constatat că printre trans por -ta tori sunt foarte mulţi cu maşini de7,5 t, care încarcă peste 11 t. În acestecazuri, se aplică amenda şi se goleşteca mionul până intră în legalitate.

O mare problemă o reprezintă șima șinile de 3,5 t care nu sunt licen -ţia te și pe care nu le putem controla.Vă garantez că 80% depăşesc greu -ta tea admisă. Este un vid legislativ.ISCTR nu poate controla aceste auto -ve hicule și, practic, nu are cine să lecântărească.

Consider că prin crearea posibi li -tății de control asupra acestui segmentse va reduce din accidente şi abateri.În plus, mașinile cu 8+1 locuri suntce le mai utilizate în cazurile de „pira -te rie“. Nu vreau să spun că trebuielicenţiate, dar trebuie controlate.

Ce obiective avețiîn viitor?Încercăm să fim cât mai expeditivi

- avem semnale de la federaţiile pa -tro nale că unele maşini sunt oprite pecu loarele principale rutiere de maimulte ori şi încercăm să evităm ase -me nea situații. Am recomandat in -spec torilor noştri să lase cât mai multeurme: dacă a fost controlat la Piteştişi este oprit la Sibiu, inspectorul săvadă imediat că acel autovehicul afost controlat. Şoferul să-i transmită,avem ştampilă pe diagramă, pe ra -

portul printat de aparatul tahograf di -gital.

Într-o societate modernă, ISCTRar fi trebuit să aibă astăzi acces la ba -za de date, online, însă, la ora actuală,baza de date se actualizează de 2 oripe săptămână. Oricum, inspectorii aurecomandarea ca, dacă maşina a fostoprită înainte, să controleze doar dacăau observat ceva semnificativ; dacănu, n-are rost să piardă timpul nicicon ducătorul auto şi nici inspectorul.

Inspectorul este suveran în actulde control, dar recomandarea noastrăeste să se uite în spate până la celmai recent control şi atât.

Din 14 aprilie, am implementat unnou sistem: inspectorul completeazăpro cesul verbal direct pe calculator şiintră în baza de date. Se fac pe loc,dar nu se înmânează şoferului, pentrucă acesta nu este reprezentantul fir -mei. Procesul verbal este transmisprin poştă la sediul firmei, în 30 dezile.

Sunt și situaţii în care nu pot fi în -toc mite procesele verbale în trafic -spre exemplu, dacă nu merge baza dedate a ARR. În aceste cazuri, potrivitprocedurii, inspectorul trebuie să lefacă în maxim 5 zile. Și asta în con -di țiile în care legea permite încheiereapro ceselor verbale în 6 luni de la dataconstatării.

Din păcate, atitudinea unor trans -por tatori lasă de dorit. Foarte mulţi re -fuză să primească procesele verbale.Acestea pleacă prin poştă cu confir -ma re de primire - dar sunt operatoricare îl cunosc pe poştaş şi-i spun săscrie că nu au fost găsiți acasă. Acesteca zuri ne complică mult activitatea.Pro cesul verbal vine retur, îl trimitemla județul respectiv și, practic, imob i -li zăm o zi un inspector să se ducă la

firmă să-l înmâneze. Îl găsesc - i-l dau,nu-l găsesc - îl afişează.

Sunt controlațiși transportatorii străini?Din totalul proceselor verbale în -

che iate în 2013, 16,5% au fost acor -da te străinilor - toate încasate. Dealtfel, avem cel mai mare grad de înca -sa re a amenzilor, în România, de98-99%.

Din cele peste 25.000 procese ver -bale încheiate anul trecut - aproximativ4.000 au fost contestate.

Am avut grijă ca procedurile să fiecât mai clare, ca să evităm, de exem -plu, contestarea pentru lipsa unui cu -vânt scris. Astfel, nu am avut procesepierdute pe vicii de procedură.

A devenit un sport naţional să con -tes tăm amenzile. La noi sunt puţinecontestații, dar, chiar și așa, nu estenor mal. Dacă ai greșit, trebuie să îțiasumi acest lucru.

Considerați că acoperiţibine piaţa?Dorim să aducem câteva modi fi -

cări legislației. Printre acestea se nu -mără suplimentarea personalului șigă sirea unei alte formule de control lase diu pentru firmele nou înființate.Eventual, crescut termenul de la 3 lunila 6 luni. Majoritatea firmelor care selicențiază astăzi sunt mici și, de multeori, patronul este și administrator, șipersoană desemnată, și şofer. Adeseanu îi găsim la sediu, fiind plecați încursă. Astfel, inspectorii pierd o zi um -blând după ei. Pe de altă parte, dacăa primit licenţa, înseamnă că a înde -pli nit condiţiile. Ce putem să mai con -tro lăm noi? Mărirea termenului la șaseluni sau un an dă posibilitatea să avemce controla.

De asemenea, amenzile sunt încontinuare mari. Diminuarea amen zi -lor s-a făcut de-a valma, la presiuneatransportatorilor și unele amenzi aurămas foarte mari, în raport cu gravi -ta tea lor. Ar fi trebuit mutate unele dela uşoare la grave şi altele invers. Dis -cutăm de abateri care nu sunt înca -drate corect.

Totodată, o bază de date comunăar ajuta controlul. Colaborăm foartebine cu ARR și avem acces la bazalor de date. De asemenea, putem ve -ri fica rovinieta. Însă ar trebui să fim co -nectați şi cu ITM, şi cu înmatriculările.La un contract de muncă, dacă șoferulnu apare în baza ARR, dar este înre -gis trat la ITM, am putea evita amenziinutile. De asemenea, lipsa de accesla datele RAR face imposibilă con tro -larea clasificării pentru autovehiculelede transport călători.

Radu [email protected]

2013În anul 2013, au fost efectuate 27.778 controale din care:- 18.451 controale în trafic- 8.324 controale la sediul operatorilor de transport- 602 controale la sedii activități conexe- 305 controale la școli de șoferi- 96 controale la centrele de pregătire profesionalăS-au întocmit 25.040 procese verbale de contravenție prin care s-au

sancționat 26.075 contravenții în valoare de 127.636.750 lei.Au fost înregistrate 4.259 plângeri contravenționale formulate de către

contravenienți împotriva PV de contravenție.La data de 31.12.2013, pe rolul instanțelor de judecată se aflau 5.672 litigii

în diferite stadii de soluționare.În anul 2013, instanțele de judecată s-au pronunțat în mod favorabil

ISCTR în 2.423 litigii, acestea fiind câștigate definitiv și irevocabil, iar 529litigii au fost pierdute.

„Nu mai răspundem la reclamațiianonime. Multe erau neîntemeiate,iar reclamațiile venite din parteașoferilor dați afară a devenit sportnațional.“

Page 9: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

BU

RS

Ă

17........................................................................................................................................................ mai 201416

BU

RS

Ă

P ractic, din punct de vedere alse curității, sunt două riscuri.Cel minor, de a nu-ţi încasa

fac tura de transport, îi vizează petrans portatori.

„Pentru a combate astfel de situa -ţii, îi urmărim şi îi dăm afară pe ex pe -ditorii care creează probleme nefireştisau probleme răsturnate. Adică îipromit clientului că îi fac transportul cu1000 de lei şi transportatorului că îioferă 1.200. Când prindem perecheade documente, îl dăm afară perespectivul expeditor. În sistemulnostru, aceștia se numesc găinari”, aexplicat Dan Cotenescu, managerBursaTrans port.

Este esențial ca aceste situații săfie depistate înainte de descărcareamărfii și, în acest sens, vigilența utili -za torilor BursaTransport este esen -țială.

„În general, transportatorul sesi -zea ză situația. Noi luăm legătura cuex peditorul real al mărfii pentru veri -fi care. În cazul în care transportatorula plecat cu marfa, spunem expedi to -ru lui să nu plătească şi să-şi însu -şeas că factura transportatorului. De

ase menea trebuie să explicăm trans -por tatorului că trebuie să factureze oaltă sumă. Unii înţeleg, alţii nu. Dinfe ricire, nu sunt multe cazuri”, a com -ple tat Dan Cotenescu.

Furtul de identitateaproape a dispărutColaborarea demarată între Au to -

ritatea Rutieră și BursaTransport aavut ca principal scop stoparea feno -me nului de „furt de identitate”. Practic,discutăm de persoane care furau iden -titatea unei firme, camioanele care sepre zentau la încărcare aveau numerefalse iar ulterior marfa dispărea.

În trecut, s-au înregistrat apro xi -ma tiv 10 cazuri pe an. În ultimele 6luni, o dată cu posibilitatea verificăriica mioanelor și firmelor în baza ARR,a mai existat un singur caz.

„Practic, a fost o marfă furată cuacte în regulă. Furtul de identitate estedovedibil dacă verifici numărul de ma -şină. Există, însă, riscul să cumpereun hoţ o firmă de transport reală, pen -tru a fura cu autovehiculele acesteia.Firma este pe bursă, are licență și

copii conforme, dar marfa, odată încăr -ca tă, a dispărut”, a precizat Dan Co -te nescu.

Pentru a crește și mai mult sigu -ran ța tranzacțiilor, BursaTransport ade marat colaborarea cu un nou fur -nizor de analize financiare: rapoarteleoferite sunt sugestive, ușor de inter -pre tat, fiind, de asemenea, disponibilun scoring.

Atenție la mărfuriletransportateUn caz deosebit a avut loc la sfâr -

șitul anului trecut.Un transportator român cu dubiţă,

care mergea pe Scandinavia, maiavea loc pentru un palet şi a găsit pebursă unul publicat de o firmă de inter -mediere românească, pe care ocunoştea.

Când s-a dus la încărcare, expe -di torul, cetăţean de origine arabă, i-adat niște colete sigilate şi, la insis ten -ţele transportatorului, a semnat unCMR precizând că sunt esenţe ali -men tare. La îmbarcarea pe feribot laieşi rea din Germania, un control de

rutină al vămii germane a relevat căînă untru era tutun de contrabandă,neac cizat.

Marfa a fost confiscată, mașinablocată și transportatorului i s-a des -chis dosar penal. Discuțiile între per -soa na de origine arabă și casa de ex -pediție s-au purtat doar pe e-mail,prac tic neexistând nici documente,nici date care să ajute transportatorul.

„Transportatorul, care are dosarpenal, a venit să ne atenţioneze asu -pra riscurilor și, în plus, aceeași marfăera din nou postată, printr-un alt inter -me diar. Am anunțat autoritățile șiDIICOT împreună cu vama au or ga -nizat un flagrant, arestându-l perespectivul traficant”.

13 ani deBursaTransportPe data de 25 aprilie s-au împlinit

13 ani de la lansarea BursaTransport.„BursaTransport nu ar fi existat

dacă nu dezvoltam anterior activitateade expediție. Astfel, m-am lovit de pro -blemele reale ale pieței și am realizatprodusul acesta pentru ca eu să devinutilizatorul lui zilnic. Şi aşa s-a în tâm -plat“, își amintește Dan Cotenescu,ma nager BursaTransport.

BursaTransport a răspuns nevoiide a te adresa, în același timp, unuinu măr mare de potențiali parteneri,iar internetul a fost ales ca fiind ceamai bună soluție, chiar dacă, la aceavreme, se accesa prin dial-up, vitezaera lentă și foarte puțini erau cei celuau în considerare acest mediu deco municare.

„Am publicat aplicația BursaTrans -port la un târg de transporturi organizatla Romexpo şi am avut îngăduinţa fir -mei CETA, care era una dintre frunta -şe le vremii, să ne plasăm şi noi unstăn duleţ. Era 25 aprilie 2001“, a arătatDan Cotenescu.

A început o creştere liniară lentăa audienţei şi a conținutului.

Utilizatorii accesau aplicația pebază de e-mail, bazându-se fiecareîn special pe propria notorietate. Fir -mele se cunoșteau unele pe altele,iar problemele legate de furturi nuapăruseră.

Abia după trei ania fost introdusătaxarea„O dată cu taxarea serviciului, s-a

născut răspunderea de furnizor, carea dus înainte aplicația. Astăzi, pot săspun că preocuparea excesivă pentruca litatea serviciului este notadominantă a colectivului pe care îl ma -na ge riez“, a explicat managerulBursaTrans port.

Aplicația a primit, pe lângă rolulsău principal, o serie de „ingrediente“utile pentru piață.

Un exemplu în acest sens estetarifarul de transport.

„Ultimul tarifar a fost publicat deMinisterul Transporturilor în 1976. Con -form acelui tarifar, puteai să te duci cuo maşină de 20 de tone prin cheile Bica -zu lui sau transportatori clujeni veneaula Bucureşti pe 500 km, în timp cedistanţa era 470 km. Dar, pe de altăparte, şi noţiunea de Bu curești estetotal altfel dacă spui Chitila sau PopeştiLeordeni. Tarifarul creat de noi este sin -gu rul care ţine sea ma de greutăţile peaxe, în funcţie de tipul drumului“, a spusDan Co te nescu.

Un serviciu extrem de apreciat șiutilizat înpreună cu BursaTransporteste „lista neagră“.

Notorietatea acestui instrument acrescut atât de mult încât a căpătatun rol activ în recuperarea creanțelor.

„Această listă a incidentelor deplată a fost ca un bulgăre care s-atransformat într-o avalanşă şi, de la unmoment dat, a trebuit să ne ferim noide ea. Era un fel de trompetă pe caretoată lumea punea mâna şi sufla câtputea, indiferent dacă îl deranja pe

cel de lângă sau nu. Astăzi, avem unregulament de utilizare a bursei, careasigură obiectivitatea“, a explicat DanCotenescu.

În 2008, BursaTransport a fost pre -luată de grupul belgian WoltersKluwer.

123 Cargo„Integrarea în Grupul Wolters

Kluwer ne-a oferit o nouă perspectivă,mai largă. Iar informațiile și bunelepractici au circulat în ambele sensuri.Co legii din occident au apreciat or ga -ni zarea noastră. Suntem în situația încare 14 oameni administrează 16.000de clienţi“, a spus Dan Cotenescu.

Prin buna organizare, Bur saTrans -port poate în continuare să perceapătarife reduse. Un abonament lunar fiindde aproximativ 10 euro, echi valentul a15 km parcurși de un camion.

În urmă cu aproximativ un an, Bur -saTransport a intrat în mod activ și pealte piețe din Estul Europei.

„Grupul Wolters Kluwer a con si -derat că acest produs robust și ieftinpoate fi lansat și în alte țări. Am scostoate atributele naţional și am adusbursa la cum arăta ea acum vreo 7-8 ani. I-am schimbat numele în 123Cargo pentru a nu avea situații degenul celei din Polonia unde «bursa»înseamnă cămin studenţesc, iarpentru turci înseamnă că eşti din ora -şul Bursa“, a declarat Dan Cotenescu.

123 Cargo beneficiază de suportîn mai multe limbi: engleză, franceză,italiană, sârbă, poloneză, maghiară,rusă, turcă.

Prețul mic, dar mai ales nivelulridicat de siguranță sunt atuurile cucare BursaTransport încearcă să intrepe noile piețe.

Un alt serviciu important oferit deBursaTransport este legat de co la bo -rarea demarată anul trecut cu Auto ri -tatea Rutieră.

„Serviciul ARR a însemnat un pasînainte, pentru că i-a recomandat peromâni la transportul internaţional in -spi rând încredere. Practic, pentru oricecamion românesc aflat la încărcare îţiia 10 secunde să verifici că este li cen -țiat. Nimeni nu mai face asta - Po lonia,Germania, Franța - nimeni nu pune ladispoziție această verificare online“, aarătat managerul Bur saTrans port.

Radu [email protected]

Siguranțape primul planBursaTransport continuă eforturile pentru creșterea siguranțeitranzacțiilor, concentrându-se nu numai asupra depistăriiși eliminării din aplicație a firmelor „problemă”, ci și pentruinterzicerea accesului în aplicație a persoanelor careau antecedente.

Dan Cotenescu, managerBursaTransport:

„Intermedierea în transporturi are rostcu limită - fie când creezi o plus-valoareîn favoarea clientului pe caretransportatorul singur nu o poate oferi,fie când componenta de expediţieexecută o concentrare de flotă înfavoarea clientului care cere transportul.“

„Există o lejeritate pe piaţatransporturilor. Operatorii suntgrăbiți să efectueze cursaşi nu cercetează prevederile dincontractele pe care le semnează.Și de aici apar multe probleme.“

Page 10: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

FO

CU

S

........................................................................................................................................................ mai 201418

FO

CU

S

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

PUBLICITATE

S chimbarea de atitudine a părțiiturce pare să fie legată dedezvoltarea operațiunilor de

transport efectuate de cărăușii români,din și către Turcia.

Practic, discutăm de o creștere cu400% de la aderarea României la UE.

„Este bine că transportatorii româniau fost priviţi ca nişte competitorivalabili pe piaţa europeană de trans -port și au reușit să încheie contractepe care pot să le onoreze între Turciași diferite state din UE, fiind preferațitransportatorilor europeni şi turci.Aparatul administrativ român ar trebuisă le asigure tot suportul, pentru a pu -tea să ruleze astfel de operaţiuni“, aarătat Radu Dinescu, secretar generalUNTRR.

De consemnat este și faptul că,din luna martie 2013, asociația trans -por tatorilor din Turcia, UND, are unnou președinte, care a câștigat aceas -tă poziție mergând pe ideea de pro -tec ționism.

Astfel, au apărut o serie de practici„ciudate“.

Începând cu 1 septembrie 2013,la solicitarea UND, Turcia a început săamendeze cu 3.000 de euro utilizarea„incorectă” a autorizaţiilor de acces înTurcia.

„Turcia a făcut nişte invenţii locale.De exemplu, solicită autorizaţii de terţăţară pentru autovehicule sub 3,5 t -situație nemaiîntâlnită, cu atât maimult cu cât categoria de vehicule nuface obiectul vreunei licenţieri. În plus,Turcia stabilește originea transportuluidupă originea facturii şi nu după loculunde e încărcată marfa în camion.Astfel, dacă un transportator românîn carcă marfă la Dacia pentru Turcia,dar factura vine din Franța de la Re -nault, trebuie să dețină autorizațieCEMT sau de terță țară, în condițiileîn care transportul bilateral între Ro -mâ nia şi Turcia este liberalizat com -plet. Mai mult decât atât, cu toate cătransportatorul are CEMT, autoritățileturce consideră că CEMT-ul din Franţapână în Turcia face 9 zile (perioadăîn care CEMT-ul nu poate fi utilizat).Este o altă măsură arbitrar impusă,de oarece nu există la Forumul Inter -na ţional de Transport care ges tio nea -

ză CEMT nicio prevedere în acestsens“, a explicat Radu Di nescu.

Autoritățile române - una caldă,una receDezvoltarea operațiunilor de trans -

port către Turcia a dus inevitabil la creș -terea presiunii pe partea de auto ri zații.Astfel, la ultima atribuire a CEMT-urilor,pentru prima dată nu au mai fost ac -cep tate camioanele EURO 3.

„Am avut o problemă cu modul şimomentul în care s-au distribuitCEMT-urile. La începutul anului, câțivade transportatori români au pier dutcontracte pentru că fostul ministru alTransporturilor nu a putut să sem ne -ze la timp Ordinul de aprobare a Nor -melor metodologice privind repar ti -zarea și utilizarea autorizațiilor CEMT- o situație fără precedent în istoriade după 1989 a României. În primeledouă săptămâni ale acestui an, trans -por tatorii românii nu au avut CEMT“,a declarat Radu Dinescu.

Există însă și aspecte pozitivelegate de implicarea autorităților ro -mâ ne, atât în ceea ce privește nego -cie rile cu partea turcă pentru auto ri -zații, cât și controlul.

„CNADNR a început operațiunilede control din decembrie anul trecutși a identificat 90 de operaţiuni detransport efectuate de transportatoriturci care nu aveau autorizaţie de terţăţară şi nici CEMT, deși acest lucru seim punea. Amenda aplicată în Româ -nia este de 1.000 de euro. În Turciase aplică o amendă de 3.000 de euro,65 de amenzi fiind primite de trans -por tatorii români la sfârșitul anului tre -cut. Diferenţa este că în Româniaamen zile au fost aplicate corect, iar înTurcia au avut la bază o invenţie națio -na lă, nerespectând regulile interna -țio nale“, a precizat Radu Dinescu.

Interesant este faptul că proble -me le întâmpinate de operatorii românisunt asemănătoare cu cele ale bul -ga rilor, polonezilor, moldovenilor, alba -nezilor, grecilor...

În aceste condiții, UNTRR a infor -mat numeroase instituții europene de -spre această situație.

„Anul trecut în noiembrie, am trimisinformări în legătură cu actuala situațiela nivel de IRU, de ITF - Forumul In -ter naţional de Transport care gestio -nează CEMT, la nivelul OrganizaţieiInternaţionale a Comerţului, la nivelde miniştri de transport din Europa,in clusiv cei din Albania, Bosnia, Ser -bia, Muntenegru, Ucraina, RepublicaMoldova, Norvegia, Federaţia Rusă,Elveţia... Sesizări au fost trimise șicătre ONU și Comisia Europeană. Unpas înainte s-a realizat. La ora actuală,de exemplu, nerespectarea celor 9zile, perioada în care nu ai voie să re -u tilizezi un CEMT pentru Franța numai duce la aplicarea amenzii, ci doarla blocarea camionului până la efec -tua rea perioadei de 9 zile. Însă situațiaa rămas încordată“, a arătat RaduDinescu.

Răspunsul venit din partea Comi -siei Europene arată că, pentru mo -ment cel puțin, suntem pe contpropriu.

„În conformitate cu legislația UE,statele membre continuă ÎNCĂ să aibăcompetența de a negocia acorduribilaterale cu țările terțe în domeniultransportului rutier. Prin urmare, nueste de competența Comisiei de a

inter veni în probleme care trebuie re -gle mentate de acordurile bilateraleîntre Turcia și statele membre“, searată în răspunsul trimis UNTRR decă tre Comisia Europeană, Direcția Ge -nerală pentru Mobilitate și Transport.

„În paralel şi în mod surprinzător,tot CE a contractat o firmă din Italiapentru a realiza un studiu despre po -si bila liberalizare a mărfurilor în Euro -pa pentru Turcia şi Ucraina“, a co men -tat secretarul general UNTRR.

Este loc pentrunegocieri mai buneEste de așteptat ca tensiunile să

se acutizeze, având în vedere că nuau mai fost acordate CEMT-uri pentrucamioanele EURO 3 și, în acest fel,necesarul de autorizații de terță țarăva crește semnificativ, în corelare șicu regulile particulare create de Turcia.

„Flota cu care se operează pre -ponderent în relaţiile extracomunitareeste alcătuită din camioane EURO 3.Până acum, 4.000 de autorizaţii se

con sumau până în luna iulie sauaugust - anul acesta, cred că în lunamai se vor termina“, a explicat RaduDinescu.

Astfel, o mai bună negociere pen -tru suplimentarea autorizațiilor devineesențială.

„Partea română trebuie să-şi revi -zu iască atitudinea faţă de contingentulcu Turcia. România, în 2008, când nuavea nevoie de autorizații, aproape adublat contingentul de autorizaţii detranzit prin România pentru Turcia, încondițiile în care şi Turcia ne-a oferit20.000 de autorizaţii de tranzit. Anual,Ro mânia a folosit sub 1.000 de auto -rizaţii de tranzit în Turcia, iar anul tre -cut sub 1.500. Fiecare Guvern trebuiesă ţină cont de nevoile reale ale ope -ra torilor de transport. Practic, putemrenunța fără probleme la 18.000 deau torizații de tranzit în schimbul a7.500 de autorizații de terță țară. Ar fiun schimb echitabil. Astăzi, Turcia pri -mește 59.000 de autorizații de tranzitpe România.

În următoarele luni, camioaneleEURO 3 nu vor mai avea preț de vân -zare în România. Deoarece cami oa -ne le EURO 3 sunt utilizate în specialpentru relațiile extracomunitare, ime -diat după ce autorizațiile se vor ter -mi na, ținând cont că CEMT-urile sunt

valabile doar de la EURO 4 în sus,multe camioane EURO 3 vor fi scoasela vânzare, dar nu vor putea fi vândutedecât pentru utilizare pe intern înRomânia - o piață destul de limitatăîn ce privește capacitatea de ab sorb -ție, și în afara României în Asia Cen -trală, Orientul Mijlociu și Africa.

Cu ce se înlocuiesc? SecondHand EURO 4 și 5 cu sute de mii kmla bord și peste 4/5 ani vechime, careau prețuri achiziție 40-50.000 euro,dar încep să aibă și costuri în creșterede întreținere și de utilizare spre UE(taxe autostrăzi proporționale cu ni -velul emisiilor poluante). Valoarea lorde revânzare va fi peste 4/5 ani egalăcu cea a camioanelor EURO 3 deastăzi.

Alternativa este achiziția de auto -ve hicule noi EURO 6, cu costuri micide întreținere și utili za re spre UE, carevor primi CEMT garantat în următorii8 ani și vor avea valoare de revânzarepeste 4/5 ani cât au astăzi cele EURO5 cu aceeași vârstă. Singura constrân -ge re, majoră, este capacitatea deachi ziție - direct sau cu finanțare - aauto vehiculelor EURO 6“, a afirmatse cretarul ge neral UNTRR.

Radu [email protected]

Turcia - tensiuniîn creștereUltima perioadă a adus o deteriorare a relațiilor dintre Româniași Turcia pe partea de transport. Și nu este vorba doarde numărul insuficient al autorizațiilor, ci mai ales de regimulde utilizare a acestora.

„Orice cursă pe care nu o faceun român înseamnă o afacerepierdută de România.“

Radu Dinescu,secretar general

UNTRR: „Turcia trebuie să înţeleagă că,dacă vrea să se mişte liber înEuropa, trebuie să ofere, la rândulei, acelaşi lucru. Dorința lor esteca piața UE să devină liberă pentruei, iar piaţa din Turcia să fie numaia lor.“

Page 11: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

21........................................................................................................................................................ mai 201420

LA

NS

AR

E

R eamintim că DIDb, sistem pusla punct de către companiamaghiară Sectran, este, prac -

tic, o „listă albă” a șoferilor de calitate,focalizată pe factorul uman, prinintermediul căreia clienții pot avea unindiciu asupra seriozității conducă to ri -lor auto, prin cazierul lor curat și princon firmarea activității lor în cadrul bazeide date. Șoferii se înscriu în aceas tăbază de date voluntar, pentru ei statutulde membru însemnând re cu noaștereacalităților lor, atrăgând res pectul pe careîl merită ca profe sio niști și oferindu-leade sea șansa de a lucra pentru bene -fi ciari importanți, care aleg să transportenumai cu per soa ne înscrise în DIDb.De asemenea, serviciul, de circuit închisși disponibil online, este oferit celor careorgani zea ză transporturi - producători,fabrici, retaileri, expeditori și companiide trans port – care, în mod obișnuit,nu au posibilitatea de a identifica și veri -fi ca șoferii care vor avea responsa bi li -ta tea mărfurilor lor.

Verificări detaliate După cum a precizat anterior Me -

lin da Muray, managing director Sec -tran, procesul începe cu înregistrareașoferului, în cadrul unuia dintre birou -rile de înregistrare, unde completeazăo documentație amănunțită și este ne -voie să prezinte un cazier „curat”. Deasemenea, i se pune la dispoziție unmanual al utilizatorului DIDb, care in -clude toate regulile sistemului și o des -criere a sistemului de control al date -lor, trebuind să semneze un documentprin care le acceptă. În cazul în care,în urma verificărilor care se impun,șo ferul este aprobat pentru înscriereaîn sistem, i se emite un card de pro -xi mitate, prevăzut cu un cod pin, pe

care figurează numele și numărul săude identificare DIDb. Există, de ase -me nea, un proces de revalidare la fie -care doi ani, în cadrul căruia șoferultre buie să prezinte un nou certificatde bună purtare, să își reactualizezeda tele personale dacă au survenitschim bări și să semneze o declarațiede reconfirmare a calității de membru.

Un grad înalt deîncredere„Clienții de transport, cei care be -

ne ficiază efectiv de informațiile despreșoferi, pot accesa programul DIDb peinternet, fie prin intermediul unui ter -mi nal special, fie prin intermediul unuipro gram instalat pe computerul pro -priu. Clientul trebuie, de asemenea,să-și instaleze un reader pentru sca -na rea cardului șoferului, iar acestatre buie să introducă, în paralel, codulpin propriu. Reprezentanța din Româ -nia oferă aceleași informații și serviciica și în Ungaria, Slovacia sau Olanda,iar în curând va fi disponibilă și o in -ter față a sistemului în limba română,alături de cea în engleză”, ne-a de cla -rat Ramona Cercel, managing partnerDIDb România.

Datele afișate despre șofer includ,ală turi de informațiile de identificare, șistatusul acestuia în cadrul DIDb (ver -

de, galben sau roșu). „Verde” în seam -nă garanția unei activități fără re proș încadrul „listei albe”. „Galben” în seamnăcă șoferul este suspendat în urma unuiin cident, până la fina li za rea inves ti ga -ți ilor, iar decizia apar ți ne în totalitate cli -en tului dacă încarcă sau nu, iar „Roșu”înseamnă card șters/anulat (nu se afi -șează nicio dată personală a șoferului),ceea ce se poa te întâmpla în urmapierderii sau fur tului cardului sau înurma eliminării șofe rului din sistem, încazul în care vino văția acestuia în urmaunui inci dent este dovedită cu probe.

Reamintim că în DIDb sunt înscrișideja aproximativ 1.500 șoferi români,baza de date înființând anterior un bi -rou de înregistrare în cadrul fabriciiSam sung din țara noastră, la cerereacăreia Sectran a demarat aici acestsis tem. Reprezentanța deschisă la Bu -cu rești constituie un pas important,care demonstrează un feed-back ex -trem de pozitiv din partea șoferilor,transportatorilor și clienților români.

Dacă doriți să aflați mai multe de -talii despre această adevărată „listăalbă” a șoferilor buni, vă invităm săfa ceți cunoștință în mod direct cu DIDbîn cadrul Conferinței Ziua Cargo dela Poiana Brașov, din 23-24 mai 2014.

Raluca MIHĂILESCU [email protected]

Lista albă a şoferilor -oficial în RomâniaDe la jumătatea lunii mai, Driver Identification Database (Bazade Date de Identificare a Șoferilor - DIDb), pe care am prezentat-ope larg în numărul anterior, este prezentă în România în modoficial, prin intermediul unei reprezentanțe directe în Capitală.

RamonaCercel

Vedetele Continentalla BirminghamLa CV Show din Birmingham, Anglia, care a avut locîntre 29 aprilie şi 1 mai, Continental şi-a prezentatpentru prima oară noua gamă de anvelope Conti Hybrid.

PU

BLIC

ITATE

C a reacţie la diversitatea seg -men tului de transporturi re -gionale, Continental prezintă

o întreagă gamă de anvelope, avânddimensiunile de 17,5, 19,5 şi 22,5 inci.Această gamă face faţă provocărilordin transporturile regionale, beneficiindde o durată lungă de viaţă a anvelo -pe lor şi o foarte bună eficienţă a con -su mului de combustibil.

Concepute special pentru distri -bu ţia regională şi urbană, la un dia -me tru al jenţii de 17,5 inci, anvelopeleConti Hybrid LS3 pentru axa motoareşi anvelopele Conti Hybrid LD3 pentruaxa de direcţie sunt perfecte pentruca mioane uşoare, cu o greutate depână la 12 tone.

Noile Conti Hybrid HS3 şi ContiHybrid HD3 în format de 19,5 incipentru axa motoare şi de direcţie suntper fecte pentru autovehicule cu gre -u tate de peste 12 tone. Conti Hybridsunt perfecte pentru greutatea netămare a autovehiculelor moderne detip Euro 6, fiind concepute pentru di -

verse condiţii de încărcare, conformuzanţelor din transporturile regionale.Conti Hybrid HT3 de 19,5 oferă anve -lo pe perfect adaptate pentru semi re -morci şi remorci normale. AnvelopeleConti Hybrid HS3 pentru axa de direc -ţie, cu dimensiuni de 22,5 inci, suntfă ră precedent pentru aplicaţii însegmen tul autovehiculelor grele. An -ve lo pe le Conti Hybrid vor fi lansatepe pia ţă la începutul celui de-al doilease mes tru din 2014.

EcoPlus pentruautostradăO altă vedetă a standului Conti -

nental de la CV Show din Birminghama fost gama de anvelope ContiEcoPlus, prezentată la începutul anu -lui şi concepută special pentru auto -străzi. Conceptul anvelopelor ContiEcoPlus este perfect adaptat pentruacest scop, oferind o optimizare ma -ximă a rezistenţei la rulare, pentru aobţine o scădere semnificativă a con -

sumului de carburant. Cu o reducerea rezistenţei la rulare de până la 26%prin comparaţie cu gamele de succesanterioare, Conti EcoPlus permite eco -no misirea a până la 1,9 litri de car -burant la 100 km - oferind în plus orază de acţiune superioară şi renumitafiabilitate a anvelopelor premium de laContinental.

Cu a 3-a generaţie de anvelope pen -tru camioane şi autobuze, Con ti nen tala introdus şi o nouă termi no logie.Aceasta cuprinde denumirea ga mei co -respunzătoare de anvelope, ContiEcoPlus şi Conti Hybrid pentru an ve -lope de camioane, Conti Coach, ContiCityPlus şi Conti Urban pentru an velopede autobuze, şi codul H pen tru auto -utilitare grele şi L pentru autou ti litareuşoare. Urmează codul de iden ti ficarepentru poziţia axei, S pentru roţilemotoare, D pentru roţile de direc ţie, Tpentru anvelope de remorci şi semi -remorci, sau A pentru anvelope de uzgeneral, iar la sfârşit cifra 3 ca indicatorpentru a 3-a generaţie de an velope.

DIDb pe scurt- 15.000 șoferi de la 900

transportatori din 18 țări- birouri de înregistrare în Ungaria,

Slovacia, Olanda, România- 1.500 șoferi români- peste 100.000 verificări anual - 68 suspendări (2008-2013): 52

reabilitări, 16 eliminări

Page 12: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

27,78 m/s. Dacă un conducător autoare o viteză de reacție de o jumătatede secundă (cincizeci de sutimi), ma -și na se va deplasa încă 14 metri îna -inte ca acesta să apese frâna. Dacăar avea o viteză de reacție de o treimede secundă (cu douăzeci de sutimimai rapid), mașina s-ar deplasa doar9 metri înainte de acționarea frânei.În cazul de față, o viteză de reacțiemai bună înseamnă o diferență de 5metri. Iar în 5 metri se pot evita multeaccidente, precum şi cel în care amfost implicat.

De aceea, unii oameni au un profilpersonal care se potrivește mai bineacestui tip de activitate, în timp ce alțiinu. Selecția corectă a acelor persoanecare prestează o astfel de activitatezi de zi devine, în acest context, cru -cia lă pentru că poate salva vieți ome -nești, reputația companiei angajatoareşi poate conduce la controlul pier de -rilor financiare cauzate de accidente.

DiscernământInstrumentele de testare psiho lo -

gică riguroase şi validate științific aduco asemenea plus valoare pentru afa -ce rile din domeniul transportului sau

dis tribuției. Dacă instrumentele sunt ale -se corect şi folosite cu pro fe sio na lismşi discernământ, ele pot aduce o re tur -nare considerabilă a investiției ini țialeprin utilizarea în selecția anga ja ților.

Iată câteva date, care demon strea -ză fără echivoc acest aspect:

1. Hogan a colaborat cu o com pa -nie de transport din SUA, pentru aexa mina maniera în care per so na -litatea șoferilor de autobuze este aso -ciată cu siguranța la locul de muncă.Utilizând Raportul Hogan Safety, s-adescoperit că șoferii de autobuze caretind să se enerveze ușor erau mai in -cli nați să aibă accidente, comparativcu aceia calmi şi stabili emoțional. Înplus, persoanele care tind să nu res -pec te regulile şi procedurile com pa -niei, care sunt neatente, ușor de dis -tras şi își asumă riscuri inutile eraumai înclinate să încalce regulile dintrafic, față de șoferii de autobuze carerespectă regulile şi procedurile, carese pot concentra, nu se lasă ușor dis -trași şi care tind să analizeze conse -cin țele înainte să-și asume riscuri.

În general, angajații cu scoruripeste medie au înregistrat cu 31%mai puține accidente şi cu 20% maipuține încălcări de reguli, comparativ

cu șoferii de autobuze cu scoruri desiguranță sub medie.

2. Deoarece șoferii de camion pe -trec mult timp la volan, Hogan a studiatdacă personalitatea influențează gra -dul în care șoferii dintr-o companienațională de transport mărfuri au primitavertismente din partea poliției rutiereîn trafic. Hogan a descoperit că șoferiicare tind să fie mai alerți şi atenți şiascultă sfaturile erau mai puțin înclinațisă primească un avertisment com pa -ra tiv cu cei care tind să se lase distrașişi își supraestimează competențele.

În plus, 74% din angajații cu sco -ruri de siguranță sub medie au primitavertismente în trafic, comparativ cu67% din cei cu scoruri de siguranțăpeste medie.

Dacă ați ști că o investiție de apro -xi mativ 100 RON per persoană la unnu măr de 100 angajați pe acest tipde post într-o companie ar putea con -du ce la evitarea unor pierderi de sutede mii de euro sau chiar de milioane,ca să nu mai vorbim de costul viețiloromenești, ați face-o?

Cristi MihaiHead of Psychology Department

HART [email protected]

S iguranța rutieră este un aspectde interes pentru toți, fie căsunt șoferi amatori sau pro -

fesio niști și, deopotrivă, pentru firmelecare au angajați care șofează.

Evaluareapersonalitățiişi a abilitățilorPsihologii experți în psihologia

transporturilor au dedicat studiuluiaces tor comportamente nesigure lavolan decenii de cercetare şi au ajunsla o concluzie importantă: perso na li -ta tea şi abilitățile individuale stau labaza acestor comportamente riscante.

Cu alte cuvinte, dacă putem rea -li za profilul personal, putem prezicemă su ra în care o persoană este maiîn cli na tă spre a produce incidente sauaccidente.

Cercetătorii psihologi de la HoganAs sessments şi Schuhfried Gmbh,două companii de elită în studiul com -por tamentului uman, au ajuns la niștecon cluzii interesante şi extrem de utileîn ceea ce privește prevenția acci den -te lor.

Să ne imaginăm un post de șoferpro fesionist într-o firmă de transportsau de distribuție. Activitatea acestuiapresupune transportul în condiții desiguranță a mărfii pe rute lungi.

Este o activitate care presupuneaten ție concentrată şi distributivă, an -

du ranță la monotonie, rezistență la lu -crul fără stimuli şi fără alte surse deinte racțiune cu alți oameni, evaluareacorectă şi evitarea riscurilor, estimareacorectă a propriilor capabilități, păs tra -rea calmului în situații de presiune, vi -te za de reacție, coordonare ochi-mânăşi mână-picior etc.

Importanța vitezeide reacțieV-ați întrebat vreodată cât de im -

portantă este viteza de reacție? Săluăm exemplul unui conducător autocare circulă cu o viteză de 100 km/h.Aceasta corespunde unei viteze de

CCuumm ppuutteemm eevviittaaaacccciiddeenntteellee llaa vvoollaann

La finalul anului trecut, am fost implicat (în calitate de pasager)într-un accident auto soldat cu daună totală pentru ambeleautovehicule. Fiind un accident grav, a fost şi este încă puternicimprimat în memoria mea. Având în minte momenteleaccidentului, am tot stat să mă gândesc ce anume a determinatacest lucru (și nu mă refer la varianta oficială de la poliție).Răspunsul evident este un cumul de factori ce țineau de cei doișoferi: nerespectarea semnelor de circulație, viteza de reacțieîn frânare sau ocolire, atenția distributivă, apetitul pentru riscprin conducerea autovehiculului cu o viteză necorespunzătoare.

CristiMihai

PUBLICITATE

CO

NS

ULTA

Ă

........................................................................................................................................................ mai 201422

CO

NS

ULT

AN

ŢĂ

Page 13: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

de cursă lungă este poate elementulcel mai definitoriu al acestui tip de acti -vitate și, în același timp, cel care indu -ce cel mai mult aspecte colaterale.Paradoxal, deși pe șosea nu se aflăsingur, comunitatea șoferilor de TIReste foarte puternică și solidară, stațiilecamioanelor emițând continuu, șoferulse simte singur - el, camionul și dru -mul. Mircea Eliade spunea despre sin -gurătate că „e starea spirituală în carene naștem, acea stare naturală și ade -vă rată”. La volan, singurătatea devinealtceva: rămânem singuri cu gândurileși conștiința noastră, cu spaimele și în -doielile noastre. Singuri în fața difi cul -tăților personale, cu dorul de familie însuflet, cu grija față de copii, singuri,fără lucrurile care atunci când nu suntlângă noi devin cele mai dragi și, maiales, indispensabile. Apariția tendin țe -l or agresive, o stare de oboseală, depasivitate, sentimentul că „lipseșteceva”, fumatul excesiv, irascibilitateasunt comportamente pe care șoferii decursă lungă nu și le pot explica. Aces -te comportamente, care par, la pri mavedere, să nu aibă motiv, sunt ur mareastresului instalat din cauza fe nomenuluide singurătate. Starea psi hică așoferilor de cursă lungă este afec tatănu numai de singurătate. Spe cificultransporturilor internaționale - mai alesîn condițiile socio-politice actuale - îșipune de asemenea am pren ta pecomportamentul, pe atitu di nile și, înfinal, pe psihicul condu că torului auto.

Riscuri multipleResponsabilitatea pentru marfa

transportată în condițiile în care, demulte ori, camioanele sunt supuse fur -turilor (raportul anual TAPA EMEA,Vigi lant precizează că furtul de mărfuria crescut în anul 2013 cu 66% față deanul anterior), problemele cu care seconfruntă de multe ori în vamă în zonaeuro-asiatică, staționările uneori pre -lungite pe perioada sărbătorilor legale,când nu au acces pe drumuri, dormitulîn cabină și masa care este de obicei„de la pachet” sunt factori care, larândul lor, influențează starea psihică.Iar starea psihică afectează randa -men tul șoferului de TIR, scade eficien -ța acestuia și, nu în ultimul rând, creșteprobabilitatea producerii de accidente.În această situație, cresc costurile cumen tenanța autovehiculelor, creștecon sumul de carburant, pot apăreamajorări ale costurilor polițelor de asi -gurare - bonus malus - și chiar pagubeprivind integritatea mărfurilor transpor -tate. Tot aici putem vorbi și de o mi -grație sporită a conducătorilor auto dela o firmă la alta - șoferii nu cautăneapărat numai beneficiile materiale,ci și o anumită „înțelegere” din parteamanagerilor sau a patronilor.

Șoferii de autocar,responsabilitățispecialeAtunci când se face referire la șo -

ferii de TIR, lumea se gândește la șo -ferii de transport marfă și mai puțin lacon ducătorii auto de transportpersoane.

O dată cu posibilitatea de a circulaliber în spațiul comunitar a crescutsem nificativ numărul firmelor și alauto vehiculelor care efectuează trans -port de persoane în trafic internațional.Situația acestor șoferi are caracteristicispe ciale. Vorbim mai puțin de feno me -nul singurătății (șoferii de transportper soane au un regim de viață maiechi librat), dar apar probleme legatede starea de oboseală, de surmenajpsihic.

Regulamentul 561 reglementeazăperioadele de conducere și de odihnă,dar nu face referire și la eficiența peter men lung a somnului atunci cândșo ferii dorm în cușetă, în mersul auto -ca rului. Și gradul de responsabilizarea șoferilor este altul atunci când trans -portă oameni. Și să nu uităm că lucrulcu oamenii este cel mai greu. Activi -tatea de conducere a unui autocarpre supune, pe lângă deplasarea aces -tuia în siguranță, și colaborarea, co -mu nicarea cu pasagerii transportați.Pa sageri care, la rândul lor, sunt per -so nalități, cu dorințe, comportamente,atitudini diferite, cărora șoferul trebuiesă le facă față.

O atentă supraveghere a catego rieișoferilor de cursă lungă (efec tua reaexamenelor medicale și psiho logice latimp și corect), evaluarea periodică aper formanțelor acestora pentru a evi -denția de timpuriu anumite probleme,crearea unor condiții optime de muncăși de viață în timpul curselor sunt câtevadin condițiile necesare pen tru a be ne -ficia de conducători auto în care să pu -tem pune baza. Astfel, putem creșteefi ciența activității, putem diminua sem -nificativ numărul de zile de concediumedical, putem reduce nu mărul deaccidente și costurile. Nu putem uita șiconștientizarea conducă to rilor auto,care trebuie convinși că apelarea, atuncicând simt nevoia, la specialist (medicisau psihologi) poate preveni aparițiaunor probleme mai grave.

Patronii și șoferii nu trebuie să uitecă profilaxia costă mult mai puțin decâtcosturile cauzate de exploatarea ine -fi cientă a forței de muncă, de proastautili zare a autovehiculului, de com por -ta mentele inadecvate, de producereade accidente.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

E-mail: [email protected]: 0744 657 898

D e cele mai multe ori când vor -bim de șoferii de cursă lungă,ne gândim la șoferii de TIR.

Nu cu mult timp în urmă - nu au trecutde cât 25 de ani - în perioada comu nis -tă, șoferii de TIR erau considerați o ve -ri tabilă elită a meseriei. Erau apre ciați,dar, mai mult, erau invidiați. Și asta pen -tru că erau, alături de marinari și de pi -loți, printre puținii care, prin natura ser -viciului, puteau să iasă în mod frec ventîn afara granițelor țării și care aveaudreptul să dețină, în mod oficial, valută.Această libertate rela tivă era plătită cuvârf și îndesat prin regimul dur de viațăși prin ris cu ri le care puteau să apară înorice moment.

Regim dur de viațăNici astăzi lucrurile nu sunt cu mult

diferite. Deși granițele sunt deschise șise circulă fără probleme în comu ni tateși nu numai, chiar dacă nimeni nu te maiîntreabă câți euro ai în buzu nar și con -

di țiile de lucru sunt incom pa rabil maibu ne, riscurile au rămas aceleași și via -ța de șofer de cursă lun gă nu este maiu șoa ră. Ba mai mult, acum, TIR-istulștie în totdeauna când pleacă, dar nu șicând se întoarce. Ca sele de expedițieîi diri jea z ă în func ție de solicitări și fir -me le mari au instituit chiar un programde lu cru care înseamnă mai multe luniîn cur să și o pauză de câteva săptămâniacasă.

Pe un site de socializare, un șofera sintetizat foarte bine calitățile pe caretrebuie să le aibă un șofer de cursălungă pentru a rezista acestui regim deviață:

„Încredere (reală) în forțele proprii,curaj, ambiție și... microbul în sânge.Co loană vertebrală (la propriu), res pectde sine și simțul umorului. Cunoș tin țede legislație rutieră, de mecanică, re -gu lamentul 561, Codul muncii, geo gra -fie, simțul orientării, câte puțin din câtevalimbi străine, spirit de aventură și re zis -tență la stress (fizic și psihic). Motivație

so lidă (alta decât banii) și calm en -glezesc.”

Aceste calități pe care un șofer le-asimțit necesare pentru a putea face fațăcu bine activității de transport inter -național reprezintă doar vârful ais -bergului.

Competența profesională - cunos -cu tele CPI și CPC - și calitățile per -sonale - examenul medical și psiholo -gic - sunt cerințele de bază pentru aputea practica activitatea de conduce -re auto. Standardele de apreciere, deevaluare atât a competenței profe sio -na le cât și a calităților individuale nudife ră prea mult la transportul intern fațăde cel internațional. Ce îi deose beș teatunci pe șoferii de TIR de ceilalți șoferi?

Singurătate, dor decasăParafrazând un film de referință al

anilor ’60 - Singurătatea alergătoruluide cursă lungă - singurătatea șoferului

ȘȘooffeerruull ddee ccuurrssăă lluunnggăă

Nu sunt puțini șoferii care spun că dacă nu ai făcutși curse lungi, atunci nu știi cu adevărat ce înseamnăviața de șofer. Viața de șofer, cu bune și cu rele.

Indiferent dacă transportăoameni sau marfă, șoferiide cursă lungă sunt o categoriede conducători auto la careprobabilitatea instalării oboseliicronice, a surmenajului,a degradării timpurii fiziceși psihice este mai mare.

Psiholog pr.Cristian SANDU

mai 2014........................................................................................................................................................

VIA

ȚA

ZU

PR

IN PA

RB

RIZ

25........................................................................................................................................................ mai 201424

VIA

ȚA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

Page 14: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

UT

IL

........................................................................................................................................................ mai 201426

SE

CU

RIT

AT

E

C onform unui comunicat TAPAEMEA, cei cincisprezece in -frac tori au primit pedepse cu

privare de libertate între 5 şi 12 anipentru jaf cu circumstanţe agravante.În plus, trebuie să plătească 230.000euro despăgubiri către victime, pre -cum şi 60.000 euro amenzi.

Grupul infracţional a atras atenţiaco munităţii internaţionale în urmă cu doiani, când un clip filmat dintr-un eli cop -ter al Poliţiei Române a surprins ban daîn timp ce se pregătea să sară la bordulunui camion care rula pe o autostradă,pe timp de noapte. Ma te ria lul arată peunul dintre indivizi în cer când să des -chidă obloanele ca mi nului, „călătorind”pe botul vehiculului ban di ţilor, în timpce un al doilea îl sus ţine din spate, cuajutorul unor frân ghii sau curele.

Grupul folosea trei vehicule în ata -curile lui: o maşină în faţa camionuluivizat pentru a-l încetini şi pentru aasigura că va menţine viteza dorită(această maşină folosea faza lungă,pentru a orbi pe cei care veneau dinfaţă, ca să nu observe ce se întâmplă);un SUV special pregătit cu trapă deplafon deschisă, capotă modificată şicorzi de securizare şi un al treilea au -to turism care rula în spatele SUV-ului,

pentru mascarea atacului şi pen tru aîmpiedica alte maşini să depăşească.

Pentru a-i prinde pe infractori,Poliţia Română a organizat o echipăspecială de intervenţie care includeaelicoptere cu camere cu infraroşu. Ma -te rialul video menţionat anterior aratăata catorii deschizând uşa compar ti -men tului de marfă camionului, darînchi zând-o la loc şi plecând. S-a cre -zut iniţial că ori au găsit duba goală,ori că transporta o marfă care nu me -rita furată. Dar mai târziu s-a aflat căbandiţii au auzit zgomote din aer şiau început să bănuiască faptul că sunt

ur măriţi de un elicopter. Şi chiar aşaşi era... Foarte curând după acest inci -dent, au fost arestaţi.

Preluare frauduloasăîn ItaliaUn vehicul a dispărut, potrivit TAPA,

la începutul lunii aprilie. Un ca m ion în -căr cat cu echipamente indus tria le deînal tă valoare utilizate în sectorul ener -getic, în valoare de peste 650.000 euro,s-a volatilizat după ce a fost preluat înmod fraudulos de către un cărăuş, înCosta di Mezzata, în pro vin cia Ber g a-mo, Lom bardia. Încăr că tu ra trebuiatrans portată către portul Genova, de un -de trebuia îmbarcată pentru Singa po re.Dar nu a ajuns niciodată la Genova.

Din cauza unor termene foartestrân se, transportatorul care realizaacele curse în mod normal a trebuit săsubcontracteze parte a încărcăturii cătreun cărăuş necunoscut, contactat prin in -termediul unei burse de trans port pein ternet. Se pare că toată do cu mentaţiaa fost verificată înainte şi în timpul încăr -cării, dar vehiculul şi mar fa au dis părut.Compania de trans port respectivă n-amai putut fi contac ta tă după incident. In -vestigaţiile sunt în curs de desfăşurare.

Raluca MIHĂ[email protected]

Noutăţi TAPA EMEA

15 „acrobaţi”după gratiiMembrii unei bande de „gimnaşti” români, specializatăîn furtul de mărfuri din camioane aflate în mişcare, procedurăcunoscută la nivel european drept „mod de operareromânesc”, au fost condamnaţi recent la un total de 160 anide închisoare de către un tribunal bucureştean.

Serviciile sunt asemănătoare,nu şi oamenii…

Î n definitiv, orice client intră în con -tact direct cu oamenii acelui ser -vice. Prin urmare, calitatea şi pre -

gă tirea profesională a angajaţilor unuiser vice este primordială; fie că suntpar te din front office sau back office,dis ciplina, conduita şi experienţa aces -tora pun în evidenţă calitatea generalăa atelierului respectiv.

Astfel, un personal exemplar tre -bu ie să deţină următoarele calităţi prin -cipale:

- experienţă profesională înde lun -ga tă, atât pe intervenţii, cât şi în lucrulcu oamenii;

- prezenţă fizică şi disponibilitateop timă, conduită exemplară şi trans -pa renţă totală;

- pregătire profesională înaltă, princursuri periodice de formare, pentruo permanentă îmbunătăţire a servi ci -i lor oferite (lucrurile în jurul nostru seschimbă într-un ritm accelerat, clienţiiau cerinţe noi etc);

- implicare şi devotament;- ...şi nu în ultimul rând, pasiunea

pen tru activitatea de zi cu zi.Combinaţia dintre serviciile şi pro -

dusele puse la dispoziţia clientului şipersonalul dedicat va avea ca rezultatun service profesionist de vehiculegre l e.

Material realizat cu sprijinul Service Camioane -

membru Holleman Group

PUBLICITATE

Aceasta este concluziadesprinsă din practica de zicu zi. În general, service-urile pun la dispoziţiaclientului aceleaşi pachetede servicii, procedurilede reparaţie şi întreţineresunt la fel, piesele suntaceleaşi. Diferenţa, însă,o face personalulservice-ului respectiv.

Statistici infracţiuni TAPA EMEA - trimestrul 1 2014

- 216 incidente raportate, cu 9 mai multe decât în trim. IV 2013- cu 12% mai multe incidente raportate decât în aceeaşi perioadă 2013- 64 incidente în ianuarie, 81 în februarie, 71 în martie- în cazul a 92 incidente s-au raportat pierderi- 32 incidente majore, cu pierderi de peste 100.000 EUR fiecare- pierderi medii: 210.869 EUR- 116 incidente au fost cu furt din vehicule (54%)- 19 ţări au raportat incidente - 7 ţări şi-au adjudecat 84% din toate incidentele raportate - Olanda a raportat cele mai multe incidente (59), urmată de Germania (52),

Marea Britanie (30), Italia (20), Franţa (11), Rusia (10)- 6 încărcări frauduloase- violenţa s-a folosit în 10% din cazuri, comparativ cu 13% în trim. IV 2013- intruziunea - cel mai popular modus operandi: 51% din cazuri- produsele electronice şi non-electronice au fost cele mai furate bunuri: câte 44

incidente fiecare; haine şi încălţăminte: 35 incidente.

Page 15: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................ 29........................................................................................................................................................ mai 201428

PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

Ă

Managementulsiguranţeiîn transportul rutier (VIII)

Ultima componentă a Managementului Siguranţei Rutiereo constituie evaluarea riscurilor la Încărcarea/Descărcareamijloacelor de transport.

Î n cadrul planului de circulaţie dela locul de livrare/încărcare, tre -bu ie asigurată şi gestionată o zo -

nă de parcare pentru camioane, chiardacă aceasta se află în afara uzinei.

Planul de circulaţie trebuie ela bo -rat în aşa fel încât să permită încăr -ca rea camioanelor fără ca acestea sătrebuiască să dea cu spatele pentrua se poziţiona la front.

Încărcăturile transportate trebuiesă fie securizate şi în limitele privindma sa brută maximă autorizată, speci -fi cate de producător, sau în limitelele ga le naţionale, atunci când acesteadin urmă sunt mai restrictive.

Lucrul la înălţime reprezintă riscspe cific pentru toate încărcările atuncicând angajaţii sau contractanţii trebuiesă meargă prin semiremorcă (de exem -plu, încărcătură dispusă pe paleţi).

Roţile trebuie, de asemenea, asi -gu rate cu cale (de ambele părţi aleroţii şi de ambele părţi ale camionului).

Încărcăturile şi echipamentele de -ta şate din sau de pe vehicul trebuiede pozitate în siguranţă pentru a evitavă tămările şi avarierile.

Încărcăturile de agregate trebuieacoperite înainte de a ieşi pe drumurilepublice. Toate vehiculele care livreazăagregate sau alte materiale vrac tre -buie prevăzute cu un sistem mecanicde acoperire, care să îi permită şo fe -ru lui să acopere încărcătura fie ma -

nual, fie automat, de la nivelul soluluisau din interiorul cabinei.

Operaţiunile dedescărcarePentru minimizarea riscului de

acci den tare, interacţiunea dintre mij -loacele de ridicat/stivuitoare şi pietonipe timpul descărcării, este necesarăstabilirea în pre alabil descărcării aunei Zone de Siguranţă.

Aceasta este o zonă liberă deinter acţiune între echipamente/maşinişi oameni/personal.

Când o persoană vrea să pără -seas că Zona de Siguranţă, fără per -

mi siunea operatorului de descărcare,operatorul trebuie să oprească imediatactivitatea de descărcare.

Înainte de începerea activităţii dedes cărcare, conducătorul auto şi ope -ra to rul descărcării trebuie să stabileas -că modul de descărcare a încărcăturii.

Trebuie evitată urcarea pe semi -re morcă şi remorcă, unde este posibil.

Accesul pe vehicul se face doaruti lizând scara sau treptele din dotareaacestuia.

Este interzis accesul pe semire -mor că dacă aceasta este în mişcare.

Pe timpul încărcării, conducătorulauto nu trebuie să părăsească habi -ta clul maşinii.

Prevenirea răsturnăriicamioanelor Managementul şi operatorii trebuie

să cunoască foarte bine echipamentul,operarea acestuia, procedurile dedescărcare pentru livrarea în siguranţăşi locaţia de descărcare.

Să efectueze o verificare vizuală aechipamentului şi site-ului înainte de aîncepe descărcarea. Toate posi bi lelemo tive de îngrijorare (teren in sta bil, su -pra faţă înclinată, vânt puter nic etc), con -diţii de dezechilibru trebuie rezolvateînainte de a începe descăr ca rea. Tre -buie să se asigure întotdea una că existăsuficientă lumină pentru un acces sigur.

Nu trebuie efectuată descărcareaîncărcăturii în condiţii de vânt puternic.

Înainte de descărcare, în zonă nutrebuie să se afle pietoni sau echi pa -mente.

Şoferii nu trebuie să conducă, par -che ze sau descarce în apropiereaunei excavări.

Vehiculul şi capul tractor - remorcatrebuie să se afle în linie dreaptă peteren stabil, drept. Roţile trebuie săse afle pe teren drept, compact şi sta -bil înainte de descărcare.

Vehiculele şi remorcile trebuie pre -văzute cu alarme sonore pentrumersul înapoi.

Material realizat cu sprijinul Lafarge

1CONTRACTANT

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI

TRANSPORTULUI AUTO

5ÎNCĂRCARE-

DESCĂRCARE2

ȘOFERI

3VEHICULE

4CURSE

- Încărcăturile neautorizatesuplimentare, precum rezervoaresuplimentare de carburant,stocarea de materiale între capultractor şi remorcă sau orice altemărfuri sunt interzise.

- Şoferii nu trebuie să sară niciodatădintr-un vehicul care se răstoarnă.

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

Cum emai bine?

Page 16: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201430

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Vehiculele comercialeşi modul în care suntele exploatateau constituit subiectulpe marginea căruiaam provocat piaţala discuţie, fără însăa pierde din vedereşoferii şi segmentulde service.

- Care este procesul de educare pe care îl aveţi în vedere pentruconducătorii auto?

- Cursurile de pregătire sunt realizate de dumneavoastră sau aţi apelatla firme specializate în acest sens?

- Ce îmbunătăţiri aveţi în vedere pentru viitor?- Care sunt principalele criterii pe care le urmăriți la achiziţionarea unui

vehicul?- Care sunt cele mai importante informaţii pe care vi le pune la dispoziţie

sistemul de urmărire a flotei? Ce informaţii sau rapoarte noi aţi dori?- Cum gestionaţi partea de mentenanţă şi reparaţii? La acest capitol

credeţi în internalizare sau externalizare?

Cum e mai bine? ve dere la achiziţia unui vehicul suntsco pul utilizării, service-ul, piesele deschimb, preţul.

Cele mai importante infor ma ţii pu -se la dispoziţie de că tre sistemul deurmărire se referă la orele de func ţio -nare, traseu, viteza de de plasare, tem -pe ra tu ra din zona de mar fă, des chi -derea uşi lor. Nu dorim ra poarte noi.Par tea de men tenanţă o gestionăm atâtprin service-ul propriu, cât şi prin terţi.Cre dem atât în inter na li zare cât şi înexterna li za re pe acest seg ment, înfuncţie de fiecare caz în par te. Pe seg -mentele unde avem puţine ma şinipreferăm un service externa lizat.“

Rareș Retegan,General ManagerRoutier EuropeanTransport:„Procesul de educare a condu că -

to rilor auto se desfăşoară în mod con -tinuu, apelând în acest sens inclusiv latraininguri oferite de către pro du cătorulca mionului utilizat (Volvo). Iar în acestcon text, avem în vedere o scădere acon sumului datorat roda ju lui camioa -nelor noi şi şco larizarea tuturor şo fe -rilor. Principalele cri terii pe care le avemîn vedere la achiziţia unui vehicul suntrepre zen ta te de con sum, preţ şi costultotal de exploatare.

Pentru urmă ri rea flotei folosimDynafleet, care oferă in for ma ţii privindcon sumul pe camion şi pe şofer pentruun interval larg de timp. Ne-am doriînsă o urmărire mai simplă din punctulde vedere al istoricului traseului efec -tuat.

Gestionăm partea de men te nanţăprin intermediul service-ului propriupentru reparaţii mici şi prin intermediulser vi ce-ului de reprezentanţă pen trulucrări mai ample şi revizii“.

Dan Niculescu,director comercialDianthus:„La angajare, efectuăm o

pregătire în două module, pri -mul cu regulamentul de or -dine interioară şi fişa pos -tu lui şi al doilea cumo dul de conducereeco nomică. Am e -fec tuat cursul deconducere eco -no mică cu trai -nerul Volvo

cu jumătate din şoferi şi cei 3 dispecericare monitorizează stilul de conducere.Fiecare şofer este evaluat după fiecarecursă, este informat unde a greşit, iardacă greşelile se repetă este trimis încursă împreună cu cel mai vechi şoferdin firmă, care îi explică practic undegre şeşte şi care este modul de co rec -tare. Acest proces de im plementare şieducare se va desfăşura în mod con -tinuu, deoarece pentru a rămâne cude prinderi stabile de conducere eco -no mică un şofer are nevoie de o mo -ni torizare continuă timp de minim 5 ani.Cursurile de pregătire sunt elaboratede noi în baza cursului, manualelorVolvo şi a experienţei proprii. Pentruviitor avem în vedere continuarea şidezvoltarea procesului de monitorizareşi implementare a stilului de conducereeconomică.

Principalele criterii pe care le avemîn vedere la achiziţionarea unui vehiculsunt consumul de combustibil, fia bi li -tatea, preţul de revânzare etc.

Cele mai importante informaţiipuse la dispoziţie de sistemul deurmărire a flotei sunt: poziţionareGPS, rapoarte despre programulde conducere şi rapoarte cupa rametrii de conducereeco nomică (contor frânare,rulare liberă, supra sar -cina, pilot automat,mod folosire cutie vi -teză, supraviteză,regim eco no -mic). Ca ra -poa rte noi,ne dorim

să pri mim in formaţii despre graficul tu -ra ţiilor, modul de apăsare a pedalei deac celeraţie, modul de acţionare apedalei de frână şi acţionarea frâneide staţionare.

Pentru partea de men te -nanţă şi reparaţii deţinemservice propriu.“

Meda BORCESCUmeda.borcescu@

ziuacargo.ro

Răzvan Boşomoiu,Commercial DirectorOTZ:„Procesul de educare a condu că -

to rilor auto în ceea ce priveşte sigu ran -ţa rutieră, conducerea economică şi ex -ploa tarea auto se efectuează continuuîn teorie, practică şi urmărire imple men -tare periodică prin stabilirea pragurilorinferioare de clasare şi pe na lizarea ne -încadrărilor. Echipa de referenţi tehniciurmează anual cursuri de pregătireprofesională de siguranţă ru tieră şiarimare marfă, ulterior aceş tia se ocupăde pregătirea, imple men tarea şi urmă -ri rea proceselor de îmbu nătăţire. Înviitor, urmărim ac centua rea respon sa -bi lităţii ecologice prin imple men tarea denoi încadrări la nivel de consum ener -getic şi impact asupra me diului încon -ju rător, procesul implică ecodriving şieficientizarea resurselor.

În general, ceea ce urmărim la achi -ziţionarea noilor vehicule vizează înca -drarea în standardele ISO ale com pa -niei noastre, precum şi prezenţapro du cătorilor şi a echipatorilor de fa -bri că pe lista furnizorilor agreaţi ai com -paniei. Principalele informaţii ofe rite desistemul de urmărire a flotei re pre zintăun cumul de poziţionare vehi cul, trans -mi tere date privind tra seul urmat, pre -cum şi interfaţarea aces tora în sistemulTMS, care per mi te confirmarea livrărilorîn timp real în funcţie de coincidenţaadresei de livrare.

Activităţile de mentenanţă şi repa -raţii în regie proprie se efectuează înmăsura dispoziţiilor date de legislaţiain ternă şi în strictă legătură cu acti vi -tatea operaţională ce influenţează si -guranţa rutieră. Ţinând cont de preve -de rile legale, remedierile în partea defrânare sau direcţie se realizează nu -mai în service autorizat. Procesul demen tenanţă este parte integrată a pro -ce sului de educare a conducătorilorauto cu impact principal în siguranţaru tieră, de aceea sistemul de manage -ment al flotei ne permite limitarea nu -mărului de kilometri între verificările

periodice şi prevenirea intervenţiilor cuimpact major prin exploatarea autoeficientă. Internalizarea service-ului seexplică doar dacă se doreşte a fi dez -voltat ca şi linie de business, deoa recetrebuie luate în calcul atât amor ti zareainvestiţiei, cât şi susţinerea taxelorpentru angajaţi, softuri, echipa men teetc. Externalizarea permite po si bilitateade alegere a unei liste agreate defurnizori, precum şi o gamă largă dedisponibilitate în service.“

Decebal Popescu,Managing PartnerCartrans România:„Pregătim şoferii în mod continuu,

atât din punct de vedere teoretic, cât şipractic. La început, am apelat latraining-uri oferite de către producătoriide vehicule, după care ne-am dez vol -tat propriul departament de training,dotat corespunzător din punct de ve de -re tehnic. Avem în vedere îmbu nă tă -ţirea părţii de pregătire anterioară. Atuncicând achiziţionăm vehicule, pu nemaccent pe Total Cost of Owner ship,evidenţiat din istoricul deţinut pe bran -durile achiziţionate deja până acum. Nurealizăm prea des investiţii în vehiculesau echipamente pe care nu le-amtestat suficient înainte şi pen tru care nudispunem de un istoric.

Prin intermediul sistemelor electro -ni ce urmărim stilul de conducere, tim -pii de conducere, parametrii de func ţio -nare a vehiculului, codurile de e roa revi zibile de la distanţă şi, bine în ţeles, tra -seul urmat şi poziţia cu rentă. Avem dejao multitudine de ra poarte şi considerămcă ele mai pot fi îmbunătăţite în zonade ranking a şoferilor.

Pentru mentenanţă avem un micde partament tehnic care a elaborat pro -ce durile şi planul de servisare şi mo ni -torizează activităţile de reparaţii carese fac în service-uri partenere din Ro -mâ nia, Belgia şi Olanda. Nu avem ser -vice propriu (echipă de me ca nici), ci ocompanie separată în cadrul grupului,care prestează astfel de activităţi, dar

care ne facturează ca pe orice alt client.Susţinem la acest capitol, fără discuţie,externalizarea. Transportatorii trebuiesă facă trans port, nu reparaţii. Repa -ra ţiile nu tre bu ie să fie un cost fix, civariabil. Ele devin cost fix dacă ai uncontingent de mecanici care fac lucrăridoar pen tru camioanele tale.“

Mihai Iancu, directorgeneral GTI Logistic:„Procesul de educare a şoferilor are

loc permanent, începând de la anga -jare. În fiecare zi de luni, pre lu crămcazurile neconforme care au apă rut însăp tămâna ce tocmai a trecut, prelu -crăm legislaţia rutieră sau de transport,noutăţile, dăm ocazia şo ferilor să-şiexprime păreri, nemul ţu miri, propunerietc. Este vorba de spre întruniri interac -ti ve, care din ob servaţiile noastre daurezultate mai bune decât cursurile.Avem de gând ca, o dată pe lună, săne întâlnim cu toţii împreună cu familiilepentru a reuşi să interacţionăm chiar şila nivel de familie.

Criteriile care stau la baza achi zi -ţiilor de vehicule sunt utilitatea bunului,condiţiile de finanţare, marca. Cele maiimportante informaţii puse la dis po ziţiede sistemul de urmărire a flotei se referăla poziţie, ruta parcursă, aba teri de larută, foaia de parcurs, timpii de condus,stilul de condus etc. Sunt suficientedatele şi rapoartele pe care le extragem.

Partea de mentenanţă şi reparaţiieste externalizată. Cred în exter na li za -re. Cu atenţie mare şi cu bugete binestabilite, externalizarea reprezintă osoluţie puţin mai ieftină.“

Ionel Cipere, directorPracticom:„Educăm şoferii la angajare şi, ul -

terior, în mod continuu, ur mărind atâtcom ponente prac tice, cât şi teoreticede pregătire profesională. Aces te cursurisunt in ter ne, dar pe viitor avem în ve -de re să apelăm şi la firme specializate.Prin cipalele criterii pe care le avem în

Page 17: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................ 33........................................................................................................................................................ mai 201432

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

E venimentul a reunit importanțiproducători de camioane și se -miremorci, dealeri și impor ta -

tori de motociclete și echipamente,dar și pasionați ai domeniului.

Vizitatorii au putut admira cele maifrumoase camioane și motociclete încadrul unei parade, unul dintre „actoriiprin cipali“ fiind un camion americancare, în urma concursurilor desfă șu -ra te, a reușit să adune trei premii șiad mirația publicului.

Camioane,motociclete și...rock&rollPentru că legătura dintre cele trei

ramuri este una puternică, eve ni men -tul nu ar fi fost complet fără o laturăartistică. O serie de muzicieni și for -ma ții rock au susținut recitaluri live,nu mele cel mai răsunător publiculuilarg fiind cel al lui Ștefan Bănică Jr.

Cu ocazia acestui eveniment,UNTRR, unul dintre organizatorii festi -va lului alături de IRU (InternationalRoad Transport Union) doresc să pro -

mo veze data de 9 mai ca ziua tuturortransportatorilor, deoarece este ziua încare în calendarul ortodox se prăz nu -ieș te Sfântul Mucenic Cristofor - Pa tro -nul Transportatorilor și al Călă to riilor.

Pe lângă parade, concursuri defru musețe și îndemânare, s-a des fă -șu rat și work-shop-ul Ecoeffect, în ca -

drul căruia Patrick Philipp, directorulaca demiei de training IRU, a prezentatviziunea sa despre conducerea ecoși avantajele obținute. Totodată, a fostprezentată și aplicația TransPark, cevine în sprijinul șoferilor atunci cândsunt în căutarea unui loc sigur de par -care.

Festivalul Internaționalal TransportatorilorÎn perioada 9-11 mai, la Jucu, în județul Cluj, s-a desfășuratT-Festival, un eveniment în premieră, din care organizatoriivor să facă o tradiție.

Patrick Philipp,directorul academiei

de training IRU: „Este bine că există astfel defestivaluri pentru că în acest fel sepoate lua pulsul industriei și îi facepe cei prezenți să se simtă ca oadevărată familie. Piața europeanăeste încă într-o situație dificilă,șoferii au nevoie de mai multăpregătire, companiile trebuie săinvestească în calitate, în trainingullor. Chiar dacă a fost o perioadăgrea, începe să se vadă lumina de lacapătul tunelului, nivelul consumuluicrește ușor, iar asta înseamnă că șitransporturile vor crește.“

Radu Dinescu,secretar general

UNTRR:„Scopul festivalului a fost capasionații să poată să discuteliber, să admire cele mai noiproduse ale constructorilor decamioane, să le vadă și să letesteze și să se bucure de unspectacol artistic de calitate.“

CampioniiUNTRR, prin Radu Dinescu, se -

cre tarul său general, a nominalizat po -zițiile fruntașe din Top 100 companiide transport din industria românească,oferind premii reprezentaților acestora.Printre cei care au primit distincții,amintim compania de transport marfăTRANSILVANIA IMPORT EXPORT,având cel mai mare parc auto, aceeași

distincție fiind acordată la categoriatransport persoane companiei CDI,aceștia fiind premiați și pentru cea maimare cifră de afaceri. Și performanțelecom paniei PLETL au fost recompen -sa te, fiind premiați pentru cel mai mareprofit, iar premiul de popularitate a a -juns la ATLASSIB.

Nu au fost uitați nici oamenii carefac lucrurile să se întâmple, astfel că

titlul de cel mai bun manager al uneicompanii de transport persoane a fostcâștigat de Cristian Băciucu, directorge neral al ROMBUS TRANSPORT,com panie care face parte din EURO -LI NES GROUP, iar la transport marfăpremiul a ajuns la Petru Moldovan, di -re ctor al companiei TUȚU-TRANS.

Alexandru [email protected]

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

Cristian Băciucu (stânga), director general ROMBUS TRANSPORT, premiulpentru cel mai bun manager al unei companii de transport persoane

Compania PLETL a fost premiată pentru cel mai mare profit

„Vedeta” americană

Page 18: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

35........................................................................................................................................................ mai 201434

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

I veco a îmbrățișat deja de maimultă vreme provocarea dezvoltăriiunor soluții de transport pe gaz

natural în sectoare precum distribuția,operațiunile logistice pe distanțe scurtesau medii sau serviciile municipale. Cuaceastă cea mai nouă dezvoltare, des -tinată transportului de lungă distanță,Iveco își confirmă prezența activă îndo meniul combustibililor alternativi, ofe -rind, în prezent, o gamă completă devehicule propulsate cu gaz natural, atâtpen tru transportul de marfă, cât și depa sageri. În total, peste 12.000 unitățidin toate gamele au fost comercializatepână la momentul actual, din care 2.000vehicule au fost vândute în 2013.

De toate pentru toțiGama extinsă de produse Stralis

Natural Power EURO VI cu gaz na -tural, care include versiuni de autoșa -siuri cu 2 și 3 axe și capete tractor cu2 axe, acoperă cele mai multe nece si -

tăți ale clienților Iveco. Vehiculele, fa -bri cate pe aceeași linie ca și varian telediesel la fabrica Iveco din Madrid, suntechipate cu un motor Cursor 8 NaturalPo wer, capabil să dezvolte puteri ma -

xi me cuprinse între 279 și 330 CP. Mo -torul este cuplat la o cutie de viteze ma -nuală ZF cu 16 trepte sau la o trans -misie automată Allison cu 6 trepte șiconvertor hidraulic de cuplu. Modelele

pe gaz natural com pri mat CNG au ocapacitate a rezer vo rului de combustibilîntre 400 și 1.300 l, tancurile de gazpu tând fi in sta late în diferite poziții, înfunc ție de necesitățile clientului.

Alături de versiunile CNG, pentrutrans portul pe distanțe medii și lungi suntdisponibile, de asemenea, va rian te LNG(gaz natural lichefiat), care ofe ră oautonomie de 750 km. În con figu ra țiestandard, capul tractor AT440S33T/PLNG este echipat cu patru rezervoareCNG de câte 70 l și cu un rezervor crio -genic LNG de 525 l. Gazul natural estestocat în stare li chi dă la o temperaturăde -130 grade C și o presiune de 9 bar,fiind ulterior con vertit în stare gazoasăînainte de a fi injectat în motor.

Conform declarațiilor construc to ru -lui, Iveco este singurul fabricant eu ro -pean care și-a confirmat strategia de uti -

li zare a tehnologiei CNG în evo lu ția dela EURO V la EURO VI. Mo toa rele pegaz natural dezvoltate de FPT Industrialsunt caracterizate prin com bustie stoi -chio metrică: raport echi li brat aer-com -bus tibil, 100% pe gaz na tural, ciclu Ottocu bujii, care aprind mix tura de aer șicom bustibil care este injectată prin inter -me diul unei rampe, cu două injectoarepe cilindru. Gazul de eșapament estetratat prin inter me diul unui catalizatorpa siv standard cu trei căi, care nu nece -sită utilizarea unor aditivi.

Acest vehicul oferă numeroaseavan taje, atât în termenii protecției me -diului, cât și ai profitabilității. În pri vin țaemisiilor, motoarele EURO VI pe gazsunt mult mai „verzi” decât omo lo gii lordiesel. Gazul natural este un com bustibilfoarte curat, emisiile de particule fiindmai reduse cu 95% decât în cazul mo -

toa relor diesel, iar emi siile de NOx suntminime. Mai mult, aceste vehicule facposibilă o re du cere a emisiilor de CO2

de la 10 la 100%, dacă este utilizat bio-metan. În fine, dar nu în ultimul rând,Iveco pro pune vehicule mai silențioase,cu o reducere medie de 5 dB în com -pa rație cu motorizările diesel.

E nevoie deinfrastructurăCNG și LNG sunt la bază identice,

dar sunt stocate și distribuite în moduridiferite. Gazul natural lichefiat estepotrivit pentru activitățile de distribuțiede bunuri la nivel regional sau inter-re -gio nal. Oportunitățile de utilizare a aces -tor vehicule sunt puternice în specialîn sectoarele de distribuție de băuturiși produse alimentare, în transportul decombustibili sau în cazul operato ri lorlogistici sau companiilor implicate înlivrări pe timp de noapte, reducerea ni -ve lurilor de zgomot fiind garantată demo toarele cu aprindere prin scân teie.

Din păcate, în prezent, lipsa uneiinfrastructuri de alimentare bine dez -voltate la nivel european rămâne obarieră în calea valorificării întreguluipotențial al vehiculelor propulsate cugaz natural. Creșterea implicării Uniu -nii Europene, atât la nivel național, câtși regional, pentru construcția acesteiinfrastructuri este încurajatoare, dartrebuie urmată de investiții concrete,în contextul unirii eforturilor tuturorfactorilor implicați.

Raluca MIHĂ[email protected]

IVECO STRALIS NATURAL POWER EURO VIO forță... naturalăModelul Iveco Stralis Natural Power EURO VI (cu gaz natural),un adevărat campion în termenii mobilității durabile, dar șiîn domeniul profitabilității utilizatorilor, începe să câștige terenîn Europa. În privința eficienței, modelul face posibile reduceriale costurilor totale de operare de până la 10%. Prețurile maireduse ale gazului natural în comparație cu motorina se traducprintr-o reducere a cheltuielilor cu combustibilul de până la 40%.

Economii Stralis EuroPower EURO VI

- reduceri ale costurilor totale deoperare de până la 10%- reducere a cheltuielilor cucombustibililul de până la 40%

(în comparație cu versiunile diesel)

Avantajelemotorizărilor CNG

- performanțe similare cu alemotoarelor diesel

- costuri cu combustibilul maireduse decât la diesel

- reducerea emisiilor poluante șia nivelului de zgomot

- reducerea emisiilor de CO2 cu24%

- soluție cu impact redus,optimă pentru zonele urbane

- investiție în infrastructură mairedusă comparativ cualternativele

Avantaje suplimentare LNG- autonomie de 700 - 800 km cu un rezervor plin- gazul natural lichefiat nu depinde de conducte de gaz- LNG extras direct dintr-un terminal LNG este mai ieftin decât CNG

Page 19: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

37........................................................................................................................................................ mai 201436

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

F iecare producător de vehiculecomerciale pune, în prezent, unaccent mărit pe cele mai re cente

soluții de eficientizare a acti vi tății clien -ți lor săi, mai ales în con textul unui avanstehnologic cu care întreaga lume trebuiesă țină pasul. MAN TeleMatics® repre -zintă un instru ment care simplifică ac -ti vitatea de zi cu zi și se bazează pecomunicarea directă în cadrul uneicompanii de transport.

Clientul beneficiază de posibilitățimoderne de prelucrare a informațiilor,precum și de telecomunicația globală,pentru eficiență optimă în coordonareaflotelor. Prin comunicarea directă întrecamion și transportator, între șofer șidispecer, toate datele și informațiilerelevante stau la dispoziția partenerilordin lanțul de transport în timp real. Șo -fe rul profită, la rândul lui, de pe urmaacestui sistem: își poate îmbunătățimo dul de a conduce, poate documen -ta progresele și se poate califica înmod continuu.

„Bazele sistemului au fost puse înurmă cu 20 de ani, dar s-a dezvoltatfoar te mult în special în ultimii cinciani. În total avem 11.500 sisteme tele -ma tice în funcţionare în Europa”, ne-adeclarat Burhaneddin Cingöz, mana -ger în cadrul centrului Militari MHSTruck&Bus, importator general MANvehicule comerciale.

„În prezent, având în vedere faptulcă am început abia anul trecut, în Ro -

mâ nia avem 25 de contracte. Aş teptărilenoastre pentru acest an vizează apro -xi mativ 100 de contracte. Suntem îndiscuţii cu proprietari de flote mari, de40-100 camioane. De ase menea, dinluna mai, sistemul va fi disponibil şipentru parcuri multi-marcă, oferindaceeaşi cantitate de informaţii”.

Pachete de serviciiSistemul MAN TeleMatics® oferă

cinci pachete efective de servicii, laalegerea clientului.

Cu pachetul DataSmart, pe lângăanaliza de funcționare a camionului,se are în vedere și managementulîntre ținerii, ceea ce oferă posibilitateapla nificării prealabile a lucrărilor deîntre ținere, reducându-se simțitortimpii de așteptare în atelier.

„Oferim clienților acces la toate in -for mațiile privind întreținerea ve hi cu -

lului, care includ gradul de uzură, înprocente, al diferitelor subansambleși consumabile. De asemenea, putemprelua sarcina de a planifica, în contulclientului, toate operațiunile de între -ți nere necesare. Suntem proactivi şispunem clientului în avans care estecel mai potrivit moment pentru a venila service. De asemenea, rezervămpie sele de schimb şi mâna de lucrune ce sare, prin intermediul unui sistemde Dealer Management, înainte cavehiculul să vină în atelier, pentru a fisiguri că nu o să aştepte mai mult de -cât trebuie”, a subliniat BurhaneddinCingöz.

Pachetul Data Eco pune accentulpe analiza de funcționare a vehiculului,rapoartele detaliate oferind indiciidocumentate cu privire la potențialulde economisire în consumul de com -bus tibil și uzură. Sistemul poate rea -liza, de asemenea, o calculaţie a cos -tului pe tonă-kilometru, pe bazacon su mului de carburant și poateinclusiv calcula gradul de încărcare.

Cu MAN TeleMatics® Entry, seadaugă funcțiuni de Tracking&Tracingși Geofencing, planificare de traseu,administrare adrese etc.

Pachetul Data pune la dispozițietoate datele relevante pentru o analizădetaliată a mașinii, în vederea re du -cerii consumului, uzurii și costurilorope raționale. Rapoartele indică pe locpotențialele de îmbunătățire cu privirela conducătorul auto, ca bază pentrumăsuri de instruire.

Pachetul de servicii MANTeleMatics® Dispo, conectat cu MANDriverPad®, permite suplimentarschim bul de mesaje text și înștiințarede comenzi.

Eficiență la turațiemaximăMAN TeleMatics® contribuie la realizarea potențialelorde economisire, la optimizarea proceselor de transportși la scăderea semnificativă a costurilor operaționale.

TeleMatics®și ProfiDrive®Pentru că am amintit despre moni -

to rizarea activității șoferului, prin inter -mediul MAN TeleMatics® se poatevedea, de exemplu, de câte ori acestaa depăşit viteza recomandată, de 85km/h, și se poate vedea procentual înce limite de viteze s-a încadrat pe totparcursul cursei. În funcţie de stilul decon ducere, sistemul poate, de ase -me nea, identifica tipul de traseu par -curs: uşor, normal sau greu, dar poateclasifica și șoferii în funcție de perfor -man ță. Se poate monitoriza utilizarearetarderului în comparaţie cu sistemulde frânare convenţional, cât anume afost folosit sistemul de cruise controlsau care este poziția pedalei de acce -l erație etc.

„După ce analizăm comporta men -tul şoferului şi identificăm puncteleunde îşi poate îmbunătăţi stilul deconducere, trainerul nostru poate săpre gătească şoferul respectiv cusfaturi personalizate. Chiar dacă şofe -rul este bun, după o lună de utilizarea sistemului telematic şi după training,se pot economisi cel puţin 2 l/100 km.Dar nu este vorba numai de consumulde combustibil, ci și de uzura diferitelorsubansamble ale camionului”, a spusmanagerul MHS Truck & Bus.

Astfel, prin seminarul intensivTelematik de la MAN TeleMatics® șiProfiDrive® și după un trainingEconomy, se poate obține o economiede combustibil de până la 10%.

O investițieamortizată rapidToate aceste beneficii, dar și altele,

pot fi obținute prin intermediul unei in -ves tiții minime, cu amortizare rapidă.„Dacă un client primeşte camionul dela fabrică fără sistem telematic, preţulpentru retrofit este diferit decât cel dinfabrică. În acest caz, hardware-ul cos -tă 990 euro, la care se adaugă omano peră de 200 de euro. Costulabonamentului, în funcție de pachetulales, este cuprins între 15 și 55 europe lună, pe camion. Calculul estesimplu. Investiția totală pentru un ca -mi on este de aproximativ 1.600/2.000de euro în primul an, iar dacă, datorităsistemului, se obține o reducere a con -su mului de combustibil cu numai 3l/100 km, la un camion care parcurgeanual 150.000 km, economia totalăpoa te ajunge la 4.500 l de combustibil.În al doilea an, desigur, profitul esteși mai mare, deoarece nu mai existăinvestiția în hardware”, a concluzionatBurhaneddin Cingöz.

Radu BORCESCU [email protected]

MAN TeleMatics® - Cum funcționeazăTransportatorul are nevoie doar de un PC conectat la internet. Pe vehicul,se instalează un modul TeleMatics® Boardmodul TBM cu modem GPRS.Transferul de date dintre camion și centrală se realizează prin GPRS rețea detelefonie mobilă, în toată Europa, la costuri fixe. Cu interfața MAN TeleMatics®este posibilă o integrare în orice soft înconjurător. Pentru numeroase sistemeexistă deja interfețe standardizate, ce pot fi utilizate pentru integrare. Este disponibilă, de asemenea, și o aplicație pentru iPhone și iPad, care permitevizualizarea autovehiculului și șoferului, a hărții și curselor, a timpilor de rulareși staționare, consultarea de rapoarte (analiză de utilizare) și date referitoarela întreținere.

Pachete MAN TeleMatics®1. DATA SMART:

- management de service- evaluare stil de condus economic și profil de funcționare a mașinii- rapoarte evaluare mașini

2. DATA ECOInclude toate funcțiile Data smart, plus:- analiză stil de condus economic și timpi de rulare/staționare șofer- rapoarte analiză șofer- administrare foi de parcurs și șoferi

3. ENTRY:- localizare și urmărire autovehicul prin GPS- vizualizare poziție pe hartă în format digital- geofencing- planificare rută și calcul taxe rutiere- istoric curse și istoric înștiințări cu urmărire traseu pe hartă digitală - management de service- evaluare stil de condus economic și profil de funcționare a mașinii- rapoarte evaluare mașini- administrare adrese și clienți- administrare mașini și alocare mașini la clienți

4. DATA Include toate serviciile Data Smart, Data Eco și Entry, plus:- înregistrare șofer DTCO & indicator timpi reziduali de parcurs- descărcare hartă șofer- descărcare memorie încărcătură

5. DISPOInclude toate serviciile Data, plus navigație în Europa, în conexiune cu

MAN DriverPad®

Burhaneddin Cingöz

Page 20: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

mai 2014........................................................................................................................................................ 39........................................................................................................................................................ mai 201438

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

S trategia constructorului ger -man este aceea de a convingeoperatorii de transport asupra

necesității de a cunoaște și controlapână în cele mai mici amănunte ex -plo a tarea camioanelor, pentru a-șicreș te performanța.

Astfel, primul pas ar trebui să fieutili zarea unui camion în teste.

„Metoda pe care noi o promovămşi o propunem fiecărui client este dea utiliza un pachet compus din vehi -cu lul configurat în ideea de bază dea obţine un consum foarte bun, cu oa numită linie motrică, o cabină într-oconfiguraţie cât mai aerodinamică po -sibil, şi aici ne putem referi laStreamSpace, fără parasolarul ext e -rior, FleetBoard și PPC“, a explicat

Ovidiu Pintilie, Sales & Marketing Ma -na ger Trucks la Mercedes-Benz Ro -ma nia.

Astfel, experiența asigurată deMercedes-Benz este una totală, încăînainte de achiziția propriu-zisă.

Schimbul de informații are loc înambele sensuri - operatorul de trans -port este inițiat în tehnicile pentru redu -

ce rea consumului, iar reprezentanțiiMercedes-Benz pot stabili cu acu ra -tețe necesitățile clientului.

„Perioada de teste este hotărâ toa -re, mai ales la clienţii care n-au achi -zi ţionat până acum modelul nou, iarpre gătirea este asigurată de la înce -put. Pentru o parte dintre transpor ta -tori, rezultatele obținute reprezintă o

revelație. Descoperă că maşina estela nivelul de eficienţă pe care l-au auzitde la alţi operatori. În cazul unei flote,reducerea consumului mediu de la30-31 l/100 km la 27-28 l/100 km, cua ce laşi regim de încărcare şi pe ace -leaşi trasee, reprezintă un câștig foarteimportant. Avem deja mulți clienți care,în urma achiziției noului Actros, şi-aures tabilit baremele de consum“, a pre -cizat Cătălin Barbur, Wholesale Ma -nager MB Trucks la Mercedes-BenzRomania.

Formarea propriilorinstructoriÎncă de la lansare, Noul Actros a

fost apreciat pentru consumul său re -dus de carburant, iar la acest capitolpre gătirea șoferilor este esențială.

Cursurile de training sunt oferitecli enților gratuit de către Mercedes-Benz Romania, dar asta nu este tot.În perioada de probe, după driver trai -ning-ul inițial, cu acordul trans por ta -to rului, specialiștii Mercedes-Benz ur -măresc exploatarea autovehiculelorcu ajutorul FleetBoard, interpreteazăda tele și oferă direct sfaturi conducă -to rilor auto prin intermediul telefonului.În plus, conducătorul auto primeștesfa turi și calificative direct prin inter -me diul FleetBoard.

Este o perioadă de pregătire inten -sivă iar rezultatele sunt, de cele maimulte ori, impresionante.

Totuși, pentru ca rezultatele să fiemen ținute pe termen lung și chiar îm -bu nătățite, este nevoie de o moni to -ri zare permanentă a activității.

„Pregătirea conducătorilor auto sedesfășoară într-o zi și include sesiunipractice şi teoretice, iar rezultatele

sunt foarte bune. Problema poate apă -rea după 3-4 luni, când o parte dindatele acumulate acolo nu s-au pusîn practică zi de zi sau au fost uitate.De aceea sunt tot mai multe firme carene solicită 2-3 sesiuni pe an. Am în -ceput să promovăm ca firmele să aibăproprii driver traineri. Avem un moduldiferit de cel al şoferilor (învăţăm pece informaţii să se axeze) şi sunt deja20 de instructori pe care i-am pregătitîn cadrul firmelor de transport“, a ară -tat Ovidiu Pintilie.

Instructorul pregătit în cadrul com -pa niei va beneficia de o pregătire teo -re tică superioară și ar trebui să aibăo imagine clară asupra importanţei ro -lu lui său în angrenajul firmei, să înțe -lea gă toate costurile pe care le gene -rează un şofer. De asemenea, trebuiesă fie atras de tehnologia nouă și -foarte important - să aibă capacitateade a transmite informaţii șoferilor.

„Este important să aibă şi expe -rien ţă profesională de şofer, pentrucă, altfel, va fi perceput ca unul care«vor beşte din cărţi». Această persoa -nă va fi implicată în selectarea noiloran gajaţi, instruirea lor, monitorizareaşi evaluarea periodică a acestora și,dacă este necesar, reluarea instruc -ta jului“, a completat Ovidiu Pintilie.

Strategia Mercedes-Benz nu a în -târziat să își producă efectele. Pro -iec tarea acestui sistem prin care rezul -tatele întregii flote sunt optimizate s-aresimțit puternic în vânzări.

„Anul acesta am vândut cu 20%mai mult faţă de perioada similară aanului trecut, în condițiile în care amlivrat doar EURO 6, pentru că nu amavut stoc de EURO 5. Discutăm depeste 200 de maşini livrate anul aces -ta, mai mult de jumătate fiind echipatecu FleetBoard“, a precizat Ovidiu Pin -tilie, Sales & Marketing ManagerTrucks la Mercedes-Benz Romania.

Performanța stăîn detaliiFleetBoard reprezintă sistemul

proiectat de Daimler pentru a oferi in -formațiile necesare pentru utilizareaop timă a flotei de camioane. Inter pre -tarea corectă a datelor și moni to ri za -rea permanentă a conduitei șoferilorcom pletează ecuația gândită deconstructorul german.

În plus, camioanele Mercedes-Benz au fost dotate cu o serie de ele -mente care să asigure un suport activîn atingerea rezultatului optim.

Poate cel mai spectaculos sistemși, totodată, foarte eficient este Pre -di c tive Powertrain Control (PPC) caredecide, atunci când este activat, ceamai bună strategie (regim de turații,treap tă de viteze, rulare liberă etc)pen tru depășirea rampelor sau cobo -

râ rea pantelor. Bazându-se pe GPSși hărți digitale ale șoselelor care in -clud informații legate de schimbărilede nivel, acest sistem a demonstrat întimpul testelor că este superior chiarși celor mai buni șoferi. Economia decar burant realizată prin utilizarea PPCeste una notabilă.

Aerodinamicitatea cabinei este unalt aspect care trebuie luat în calcul.

„Cabina StreamSpace are aero di -na mica de aşa manieră calculată încâteste printre cele mai bine optimizate peacest segment. Însă este afectată însens negativ de o dotare exterioară degen parasolar exterior sau goarnă pneu -ma tică. Producătorul ne-a pre ci zat că0,2 l/100 km se pierd prin goar na pneu -ma tică şi 0,3 l/100 km prin parasolarulexterior, deci numai astea douăînsumate sunt jumătate de litru la sutade km“, a declarat Ovidiu Pin tilie.

Monitorizarea permanentă a pre -siunii din pneuri, care în cazul nouluiActros se poate face de la bord, esteun alt element important pentru con -su mul de carburant.

„În ultimul timp, am început să ofe -rim un îndrumar de reglare a presiuniipneurilor în funcţie de dimensiuneaacestora, de tipul de aplicaţie. Re co -man dările privind presiunea celor depe regional diferă de a celor de peinter naţional. Chiar dacă diferența estemică, de 0,2 bari, poate să însemneo diferenţă consistentă în consum,nemaivorbind de uzura anvelopelor“,a explicat Ovidiu Pintilie.

Radu [email protected]

Recomandări de condus economic- Folosirea tempomatului şi PPC-ului cât mai mult posibil în traseu. - Adoptarea unui stil de conducere preventiv, de anticipare, mai ales

în privința selectării treptelor de viteză și pentru creșterea graduluide utilizare a inerţiei.

- Evitarea frânărilor bruşte şi folosirea preponderentă a frânei pe evacuareşi mai puţin a frânei de serviciu.

- Evitarea accesoriilor care modifică aerodinamica camionului.

Ovidiu Pintilie,Sales & MarketingManager Trucks la

Mercedes-BenzRomania:

„Este primul an în care trebuierespectate normele EURO 6și până acum este pesteașteptările noastre. Totuși, trebuiesă avem în vedere că România areastăzi un parc învechit, pentru căîn anii trecuți au fost realizatepuține investiții în achiziționareade vehicule noi. În plus, cliențiide transport au cerințe tot maiexigente, în special pe Comunitate,iar acest factor va genera anulacesta o dinamică mai bună.“

Cătălin Barbur,Wholesale Manager

MB Trucks laMercedes-Benz

Romania:„Fluctuaţia şoferilor reprezintăun fenomen cu care se confruntătoate firmele. Având în vedereintrările importante de conducătoriauto noi este recomandabilca transportatorii să dispunăde un instructor angajat. Astfel,exploatarea autovehiculelor poatefi menținută la un nivel eficient.“

Până la cele mai miciamănuntePentru a se asigura că autovehiculele sale sunt exploatateîn vederea obținerii celor mai bune rezultate posibile,Mercedes-Benz Romania a creat un pachet complexce include pregătirea șoferilor, FleetBoard și sfaturi pentruameliorarea rezultatelor.

Page 21: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201440

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R G ama de vehicule comercialeeste compusă din modeleleCaddy, Transporter, Amarok

şi Crafter, iar fiecare are, la rândulsău, mai multe tipuri de carosări, aco -pe rind toate segmentele utilitareloruşoare. Volkswagen este unul dintrepro ducătorii care a avut în vederefaptul că motoarele mari, peste 2.000cmc, sunt taxate mai aspru şi astfel area lizat un motor revizuit de 2.0 TDI(1.968 cmc mai exact), bazat pe teh -no logia Common Rail. Deşi poate pă -rea mic pentru un Crafter sau preamare pentru un Caddy, este oferit înmai multe versiuni de putere pentru ase putea alege cea mai bună variantăde către potenţialul client, în funcţie deactivitatea desfăşurată. Pe lângă unconsum redus de combustibil, graţieteh nologiei Common Rail, dar şi a„sim biozei“ motor - cutie de viteze, ve -hi culele comerciale VW au costuri deîntreţinere reduse, indiferent de model.

Sistem de întreţinerecu interval flexibilProgramul de întreţinere este con -

sti tuit din două evenimente principale:schimbul de ulei şi inspecţia. Uleiulmo torului se schimbă la un număr dekilo metri variabil, în funcţie de uzuraacestuia în urma condiţiilor specificede utilizare a vehiculului. Prima inspec -

ţie de service va avea loc la 30.000km sau 2 ani pentru modelele Caddyşi la 40.000 km sau 2 ani pentru mo -de lele Transporter, Amarok şi Crafter.Apoi, schimburile de ulei, se fac lama xim 30.000 km sau 2 ani la Caddyşi 40.000 km sau 2 ani pentru celelaltemodele ale gamei, Transporter, Ama -rok şi Crafter. Garanţia oferită de con -structor este de 48 de luni, iar pentrucă serviciile joacă un rol foarte im por -tant în piaţă și cei de la Porsche ştiuasta, grupul are un „pachet All in onehand“, adică o reţea la standardelepro ducătorului Volkswagen AG, aco -perind toate serviciile conexe vehicu -le lor precum consiliere, finanţare, asi -gu rare, buy-back, dar şi partea deafter sales.

Întreaga gamă VolkswagenAutovehicule Comerciale beneficiazăde prețuri speciale.

Programul Remat2014Pentru cei care doresc să opteze

pentru achiziţia unui vehicul comercialVolkswagen prin programul Remat2014, compania Porsche FinanceGroup a pregătit dobânzi spe ciale şibo nusuri financiare în func ţie de modelulales, indiferent că se op tează pentrua chiziţia prin leasing financiar clasic sauPerfect Leasing. Porsche ofe ră 3 lunide asigurare de tip CASCO gratuit prinPorsche Asigurări (pen tru con trac te lede finanţare cu o durată minimă de 24de luni), avans zero (pentru au to mo bi -lele cu un preţ mai mic sau egal cu18.000 euro cu TVA, finanțare în RON)şi o dobândă fixă de 6,99% la euro.

Alexandru [email protected]

Avantajul VolkswagenPrincipalele avantaje cu care gama Volkswagen încearcăsă fie mai aproape de nevoile clienţilor vin dinzona consumului de combustibil şi a întreţinerii vehiculelor.

Consum redus și impozite maimici cu motorul 2.0 TDI, ceechipează toate autovehiculelecomerciale Volkswagen.

Page 22: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201442

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

C u ocazia Salonului Auto Inter -na țional de la Geneva din2013, Renault a prezentat

Noul Kangoo Z.E., versiunea facelift,care aliniază modelul la noua iden ti -tate de design inițiată de Laurens vanden Acker.

Vehicul utilitarînainte de toateRenault Kangoo Z.E. este dis po -

ni bil în două versiuni de lungime și

trei configurații, mergând până la 5 lo -curi. Acesta păstrează calitățile funcțio -nale ale versiunii cu motor termic, lacare se adaugă confortul ce derivădin conducerea unui vehicul electric.Kangoo Z.E. oferă un volum de încăr -ca re cuprins între 2,4 și 4,6 mc și osarcină utilă de 650 kg. Propune unrulaj silențios, datorită unui cuplu dis -po nibil integral încă de la demaraj, oac celerație neîntreruptă datorită ab -sen ței schimbătorului de viteze, uncost de utilizare avantajos și satisfacția

de a rula într-un vehicul cu „zeroemisii“.

Confort și siguranțăInteriorul lui Kangoo Z.E. propune

o consolă centrală modernă, iar în pe -ri oada următoare va oferi în opțiuneun sistem multimedia inteligent, co -nectat la Internet și la vehicul (RenaultR-Link), ce reunește funcții precumnavi gație, radio, apelare telefonică prinBluetooth sau conexiuni cu alte dis -

Pași spre viitor cuRenault Kangoo Z.E.Kangoo Z.E., furgoneta Renault 100% electrică, se adreseazăîn principal clienților aflați în căutarea unui van economic,fiabil și prietenos cu mediul. Modelul a fost prezentatla salonul de la Hanovra din 2010 și apoi în versiunea „Maxi”la salonul de la Geneva în 2011, fiind desemnat„International Van of the Year 2012“.

Renault Kangoo L1 Confort ZEDimensiuni (lungime/lățime/înălțime): 4.282/1.829 (2.138 cu oglinzi)/1.805-

1.844 mmLungime utilă: 1.476 mm (2.502 mm cu scaunul pasagerului rabatat)Lățime utilă: 1.045 mm (1.218 mm fără protecții)Înălțime utilă: 1.129 mmVolum încărcare: 3 - 3,5 mc (cu grilaj despărțitor și scaun pasager rabatat)Masa proprie: 1.426 kgMasa totală maximă autorizată: 2.126 kgSarcina utilă: 650 kg

Page 23: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

45........................................................................................................................................................ mai 201444

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Î n cadrul etapelor regionale, pelângă spectacolul oferit deprobele la care au participat

șoferii, invitații au putut să admire celmai recent model de camion ScaniaEuro 6. De asemenea, s-au pututinforma cu privire la cele mai noiservicii oferite de companie, au pututparticipa la un concurs Knock the Kingdoar cu cap tractor, la Scania DriverSimulator și la teste de condus cuultimele modele Audi. După etapeleintermediare ale Scania YoungEuropean Truck Driver din Bacău, Clujși București, au fost aleși 12 finaliști,care s-au duelat în marea finalădisputată la Jucu, în cadrul T-Festival,unde s-a desemnat și câștigătorul.

Marea FinalăÎn cadrul Festivalului Internațional

al Transportatorilor desfășurat înperioada 9-11 mai, cei 12 finaliști,Florin Jucan, Daniel Croitoriu, Viorel

Costel Ciuclea, Istvan Tordai, GeorgeAlexandru Cîrjan, George TiberiuAnghelescu, Cristian Zmaranda, MihaiIon, Sergiu Ciocîrlan, Florentin MihaiȘtefan, Ionuț Țolescu și Florin Aloman,s-au întrecut în diferite probe de

manevrabilitate. Câştigător a fost IonuțȚolescu, urmat de Florentin MihaiȘtefan și Istvan Tordai.

Ionuţ Țolescu a primit un CEC învaloare de 3.000 de euro şi vareprezenta România în cadrul finaleieuropene a concursului ce urmeazăsă se desfășoare în luna aprilie a anu -lui viitor, în Suedia. Ceilalți ocupanțiai podiumului vor fi și ei prezenți lafinala europeană ca susținători aireprezentantului țării noastre. Marelepremiu este un camion Scania SeriaR în valoare de 100.000 euro.

Alexandru [email protected]

SSccaanniiaa YYoouunngg EEuurrooppeeaannTTrruucckk DDrriivveerr -- EEddiițțiiaa 22001144Scania vine în sprijinul companiilor de transport ce vorsă își optimizeze costurile cu un concurs menit să scoatăla iveală cei mai buni șoferi, să îi motiveze, prin competițiecrescând nivelul de performanță și obținând astfel costurimai mici de întreținere și utilizare ale camioanelor.

Young European Truck DriverCompetiția este formată dintr-o serie de concursuri unde sunt testateabilitățile de condus și cunoștințele teoretice ale șoferilor profesioniști,anul acesta fiind înscriși peste 1.300 de șoferi profesioniști. La organizareaacestui concurs au participat din postura de parteneri Uniunea Internaționalăa Transportatorilor Rutieri (IRU), Michelin, Comisia Europeană, IFPTR,Schmitz Cargobull, Scania Credit România, Uniunea Naţionalăa Transportatorilor Rutieri din România, Crucea Roșie și Poliția Română -Direcția Rutieră și Audi Romania.

po zitive mobile, toate prin intermediulunui ecran tactil de 7 inch. O trăsăturăce ține de caracterul electric al vehi -cu lului constă în echiparea standardcu un sistem de semnalizare sonorăex terioară „Z.E. Voice“, care aver ti -zea ză pietonii cu privire la apropiereavehiculului, astfel încât condusul săfie cât mai confortabil și în zonele ur -bane. Această funcționalitate se de -clan șează de la 1 la 30 de km/h.

ParticularitățielectriceMotorul electric este alimentat de

o baterie litiu-ion cu o capacitate ener -getică de 22 kW, care permite o au -

to nomie declarată de 170 de km înciclu mixt, ce acoperă majoritatea ne -vo ilor cotidiene ale clienților profesio -niști. Conform statisticilor, 70% din uti -li zatorii de furgonete parcurg mai puținde 100 km pe zi.

Încărcarea bateriei este facilă.Priza de reîncărcare este poziționatăfrontal, în spatele logo-ului supra di -men sionat. Șoferul va conecta laaceastă priză unul dintre capetele ca -blului de încărcare pus la dispoziție odată cu vehiculul, iar celălalt capăt vafi racordat la dispozitivul de încărcarede tip „Wall Box“ sau la o bornă de re -în cărcare publică, o încărcare comple -tă urmând să se realizeze într-un inter -val de la 6 până la 9 ore.

La nivel estetic, caracterul său„100% electric“ poate fi recunoscutprin absența țevii de eșapament șiprin sigla cromată „Z.E.“ dispusă înpar tea din spate a vehiculului.

Kangoo Z.E.în RomâniaAcest model este disponibil încă

din 2013 la prețuri ce pornesc de la17.300 euro fără TVA (preț valabil pen -tru șasiu; bateria se închiriază separatcu prețuri începând de la 78 euro fărăTVA/lună) în cazul versiunii L1 Confortcu 2 locuri. Este un vehicul ce vizeazăsocietățile co merciale care își dorescperformanțe echivalente cu cele alemodelului termic Kangoo Express, darși un control mai atent al costurilor deuti lizare. În com parație cu modeleleter mice, Kangoo Z.E. își dovedește ca -racterul economic, în funcție de kilo -metrajul parcurs, datorită costurilor re -du se de energie, dar și costurilor deutili zare inferioare. Pentru a răs pun decât mai bine așteptărilor antre pre norilor,Renault a gândit pachete de închirierecu cost fix, care includ și chiria bateriei.Clienții pot beneficia astfel de avan ta -jele inovațiilor tehno lo gice și de serviciispecifice la cel mai bun preț, printreacestea numă rându-se asistență 24ore/24 și 7 zile/7 în caz de defecțiune(inclusiv în caz de pa nă de energie).

Alexandru [email protected]

Page 24: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

ma ximă de 420 CP/1.800 rpm și uncuplu maxim de 2.040 Nm/950-1.400rpm. Cutia de viteze este ZF, cu 16rapoarte înainte, sincronizate, și 2 îna -poi. Dublarea gamelor se realizeazăpneumatic, prin intermediul unei valvepoziționate pe levier, iar schimbareavitezelor este asistată prin Servoshift.De asemenea, dispune de sistem deasistență conduită economică DMS(Driving Monitoring System).

Renault Premium Distribution afost livrat în două versiuni de ampa -ta ment, de 3.700 și de 3.900 mm.Acestea au o masă totală de 26 t șio sarcină utilă de 18,5 t. Motorizareaeste DXi7, cu 6 cilindri în linie, 4 su -pa pe pe cilindru și injecție common-rail de înaltă presiune, supra-alimentatprin turbocompresor pe eșapamentcu sistem de răcire a aerului de ad -mi sie prin radiator aer-aer. Pro pul sorulpropune o putere maximă de 300 CPla o turație de 2.300 rpm și un cu plumaxim de 1.153 Nm la 1.200-1.800rpm. Motorul este dotat cu re gulatorelectronic de regim ralanti și dispozitivde demaraj la rece prin preîncălzireaaerului de admisie. Cutia de vitezeeste tot ZF cu Servoshift, dar dispunede 9 rapoarte față sincronizate și 1raport marșarier.

Vaslui recicleazătot mai multDin punctul de vedere al supra -

struc turilor, în cadrul lotului de vehiculelivrate, șase unități sunt autogunoierecompactoare de deșeuri menajere cucapacitate de 16 mc, zece sunt auto -gu noiere pentru deșeuri din plastic șimetal cu capacitate de 16 mc, douăpentru sticlă, cu capacitate de 16 mcși, în fine, șase unități autospecialepen tru transport de containere, cu ocapacitate de 20-30 mc și echipatecu cârlig hidraulic și remorcă.

Aceste utilaje au un grad înalt deca litate și eficiență, în pas cu tehnolo -gi ile actuale, având sistem de moni -

torizare pentru detalierea para me trilorfuncționali, comenzi elec tro-pne u ma -tice și manuale, monitor tip LCDpentru camera video din spate, fiindpro duse în conformitate cu standar de -le SR EN 1501.

Beneficiarii investiției realizate încadrul „Sistemului integrat de mana -ge ment al deșeurilor solide din județulVaslui” sunt locuitorii județului, prininter mediul Consiliului Județean, câtși municipiile și comunitățile locale(au torități locale/comune) care au res -ponsabilități legale și competențe îndomeniul managementului deșeurilormunicipale.

Categoriile de deșeuri ce urmeazăa fi colectate includ reziduuri precumdeșeuri menajere amestecate, deșeurisimilare celor menajere, din comerţ,instituţii și industrie, deșeuri stradale,deșeuri din pieţe, deșeuri din parcuriși grădini, deșeuri C&D - gospodăriipar ticulare. Din punctul de vedere alre ciclabilelor, se vor colecta hâr -tie/carton, sticlă (amestecată), frac ţiaușoară: plastic și metal. Vor fi reali za -te, de asemenea, operațiuni vizândfluxuri speciale de deșeuri, cum ar ficele periculoase sau voluminoase.

Raluca MIHĂ[email protected]

mai 2014........................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

47........................................................................................................................................................ mai 201446

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Curățenie la potențial maxim

Renault Trucks și Grădinariu Imp. Exp.

De cele mai multe ori, în momentul în care discutăm despretransport, prima imagine care ni se ivește în minte este cea a unuicamion de 40 t, pe autostradă, transportând bunuri dintr-o țarăîntr-alta. Dar, în fapt, toate categoriile de transport sunt la felde importante pentru societatea umană. Iar activitățilemunicipale, care asigură confortul și igiena mediului în care trăimau nevoie, la rândul lor, de vehicule eficiente și economice.

P oate mai mult decât în alte do -menii, vehiculele destinate sa -lubrizării, colectării și reciclării

de deșeuri trebuie să se impună prin -tr-un grad înalt de fiabilitate. Desfășu -rân du-și activitatea în comunități urba -ne sau rurale, în regim de start-stop,fiind dotate cu echipamente consu -ma toare de energie, acestea trebuiesă îndeplinească necesități extrem deexigente din punctul de vedere al

consumului de combustibil, al emisiilorpoluante și al zgomotului.

În acest context, Renault Trucks șicom pania Grădinariu Imp. Exp., spe -cia lizată în integrarea a peste 400 dever siuni de autogunoiere compac toa -re, și-au unit forțele pentru livrareaunor au tospeciale adaptate în modop tim ne cesităților Consiliului Jude -țean Vaslui. Contractul a avut ca obiectachiziția de utilaje și echipamente pen -

tru colectarea de șeurilor reciclabile șia refuzurilor me na jere din județ, dincadrul proiec tu lui „Sistem integrat demanagement al deșeurilor solide înjudețul Vaslui”.

Toate utilajele predate au fost con -struite pe autoșasiuri marca RenaultTrucks din vechea gamă, respectiv 18u nități modelul Renault Premium Dis -tri bution 310.26 6x2 pentru autogu -no iere, iar pentru autospeciale trans -port con tainere - 6 unități PremiumLander 430.26 6x4.

Vehiculul potrivitla locul potrivitVersiunea Renault Premium Lan -

der comandată de Consiliul JudețeanVaslui propune o masă totală de 26 tși o sarcină utilă de 17,5 t. Modeluleste echipat cu un motor DXi11, cu 6cilindri în linie și injecție de înaltă pre -siune, capabil să dezvolte o putere

PREMIUM LANDER 430.26 6X4 2M- masă totală (MTAC) 26.000 kg- sarcină utilă 17.558 kg- ampatament 4.500 mm- motor DXi11 - putere maximă: 316 kW/1.800 rpm, cuplu maxim: 2.040

Nm/950 - 1.400 rpm- cutie de viteze - ZF 16 S 2230 TO, 16 + 2 rapoarte - sistem de frânare electro-pneumatic, două circuite independente, acționat

electronic EBS 5, frâne disc- suprastructură: autospecială transport containere, 20-30 mc

Renault Premium Distribution 310.26 6x2- masă totală (MTAC) 26.000 kg- sarcină utilă 18.667 kg- ampatament 3.700/3.900 mm- motor DXi7 - putere maximă: 225 kW/2.300 rpm, cuplu maxim: 1.153

Nm/1.200 -1.800 rpm - cutie de viteze - ZF 9S 1110 TO, 9+1 rapoarte - sistem de frânare electro-pneumatic, două circuite independente, acționat

electronic EBS 5, frâne disc- suprastructură: autogunoieră compactoare/autogunoieră, 16 mc

Page 25: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201448

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

Ziua Cargo: Directorulgeneral Schmitz Româniaeste, pentru prima dată, unromân.Eugen Stan: Face parte din po -

li tica Schmitz de a promova oamenidin intern, care sunt familiarizaţi cucul tura locală și care, totodată, aucres cut în organizaţie şi cunosc toatede taliile activității, având o experienţămare. În cazul meu, lucrez alături deSchmitz din 1997. La momentul acela,Schmitz era reprezentat în Româniade un dealer - Intercamion, care, în2003, a fost preluat de Schmitz. Până

astăzi, am reușit să vindem către 95%dintre transportatorii din România, celpuțin o dată.

Statistic, aproximativ jumătatedintre semiremorcile din țara noastrăsunt Schmitz.

Iar lucrurile au continuitate. Astfel,în prima parte a acestui an, am de -pă şit 50% cotă de piață, iar pentrutrans portul de frig avem 70%. Produ -se le sunt bine adaptate la nevoile pie -ței, se bucură de garanția și calitateaSchmitz și, în plus, beneficiază de unpreț de revânzare ridicat. Astfel, seajun ge la un cost de utilizare foartescăzut.

Care este explicațiapentru aceste rezultate?Mulți producători s-au retras şi au

încercat reducerea costurilor, au merspe produsul clasic, n-au mai făcut in -vestiţii în tehnologie, în dezvoltare -Schmitz a procedat exact invers. A in -

vestit în tehnologie nouă, dispune depropriul centru de testare din 2007 şia dezvoltat produsele în baza discu -ţi ilor purtate cu clienții finali ai transpor -ta torilor. Reprezentanții Schmitz aumers, de exemplu, la producătorii deanvelope şi au creat o semiremorcăspecială pentru aceştia, au mers laproducătorii de băuturi şi au creat osemiremorcă specială adaptată trans -portului de băuturi, certificată pentruacest transport, au mers şi au confi -gu rat o semiremorcă, în baza cola bo -ră rii pe care o avem cu Daimler, cucerti ficat Daimler, optimă pentru genullor de marfă transportată, există cola -bo rări cu marii traderi de cereale etc.

În plus, anii de criză ne-au învăţatsă fim mai flexibili şi, în funcţie de tipultransportatorului, s-au dezvoltat diver -se strategii. Pe de o parte, putem reali -za o semiremorcă simplă, des tinatăunei singure aplicaţii. Este vorba de -spre cazurile în care operatorul detrans port ştie că în 90% din situațiiare de transportat același gen de mar -fă şi atunci este interesat ca semire -morca să fie cât mai uşoară şi potrivităpentru aplicaţia respectivă. La polulopus, sunt semiremorcile multifuncțio -na le. Schmitz a căutat să realizezepro duse care să crească eficiențatrans portatorilor, fiind practic specia -li zate pe mai multe tipuri de mărfuri.Astfel, Schmitz este primul producătorcare a introdus certificatul de transportanvelope. De asemenea, a dezvoltatsemiremorca cu prelată destinatătransportului de cereale vrac, care aresucces în mod special în partea deVest a României. În aceste condiții,trans portul internațional de cerealede vine mult mai eficient, la retur pu -tând fi încărcate mărfuri generale.

Transportatorii nu trebuie să fiepuși în situaţia să refuze o cursă pen -tru că nu au o anumită echipare.

De aceea, un accent importanteste pus pe consiliere. Ajutăm trans -por tatorii să își configureze vehiculeleastfel încât să fie cât mai eficienți.Poate fi vorba despre monitorizareaflotei, ADR sau alte echipări care potfi extrem de importante.

A crescut în ultimii aniinteresul operatorilorpentru o utilizare maieficientă a parculuide semiremorci?Transportatorul român nu este un

logistician. Uşor, uşor, învaţă lecţiaasta şi realizează că numai din trans -port este destul de greu să trăieşti.

Astfel, pe măsură ce îşi schimbă re -mor cile, le optimizează.

Noi încercăm să venim în întâm -pi narea lor, să facem lucrurile diferit,astfel încât transportatorii dar și cliențiiacestora să poată sesiza un transportde calitate, aceasta fiind singura șansăpentru a practica tarife de transportmai mari.

Este segmentulde second-handun business în dezvoltare?Inițial, noi am abordat acest seg -

ment din altă perspectivă, din nevoiade a vinde vehiculele care veneau dinbuy-back-uri, din nevoia de a stimulavânzările de vehicule noi. Aşa a apărutactivitatea de vehicule rulate SchmitzRomânia. Am căutat ca prin aceastăactivitate să ajutăm clienții care doreausă își înnoiască flota. Bineînţeles, peparcurs, a devenit un centru de profitîn cadrul firmei noastre.

Ultimii ani au fost o lecţie foartebu nă pentru noi, iar semiremorcileSchmitz rulate s-au vândut mai binedecât orice altceva.

Celelalte branduri care au ajunsîn parcul nostru s-au vândut mult maigreu şi am fost nevoiți să facem com -pro misuri la preţ.

De curând ne-am mutat într-o lo -ca ţie nouă, foarte accesibilă pentrucli enți, fiind pe principala rută de in -tra re în București, iar astăzi, avem oflotă întreagă de vehicule rulate. Înmod constant, avem aici între 60 - 100de semiremorci şi transportatorii pot

să îşi aleagă, să caute variantele celemai bune.

Pe partea de servicecolaborați cu mai mulțiparteneri.Avem un partener principal - Rom -

trailer -, cu care avem o relaţie în d e -lun gată. Pe lângă service-ul din Bu -curești, are şi unul în Sibiu. Suntemfoarte mulţumiţi de această colaborareşi avem o relaţie deosebită. Pe lângăRomtrailer, am dezvoltat o reţea deser vice-uri partenere în ţară. În mo -men tul de faţă, acoperim, practic,majo ritatea oraşelor. În ultima peri -oadă, am renunțat la cei care n-aufost activi sau care au atras reclamaţiilegate de calitate şi serviciile prestate.Prin urmare, anii aceștia au dus şi lao selecţie naturală în reţeaua de ser -vice, cu impact în creșterea calității.

De asemenea, un alt centru de profitîl reprezintă piesele de schimb. Importullor se face prin Schmitz Ro mâ nia, ur -mând să fie mai departe dis tri buite cătretoţi partenerii de service. Sco pul şiinteresul nostru este de a dis tribui piesecătre partenerii de ser vice astfel încâtsă asigurăm o conti nuitate şi să-i scutimpe ei să facă investiţii majore în stocuride piese. Astfel, în mai puţin de 24 deore, pot să ajungă piese la Baia Mare,de exemplu, din stocul pe care îl avemnoi aici.

Bineînțeles, contractele de parte -ne riat presupun şi un minim de stocde piese pe care fiecare partener tre -buie să şi-l facă.

Un alt serviciu pe care îl oferim esteCargobull Finance - finanţare atât pentruvehiculele noi, cât şi rulate. În acest fel,suntem în măsură să finan ţăm pe încă2 ani chiar şi vehicule din 2007.

Radu [email protected]

CClliieennțțiiiicclliieennțțiilloorr

Strategia Schmitz a fost aceea de a înțelege în amănunt nevoiletransportatorilor, iar vizitele la clienții acestora au dus la realizareaunor produse bine adaptate la nevoile pieței. Cum a profitatorganizația din țara noastră de acest avantaj, am discutatcu Eugen Stan, noul director general al Schmitz România.

„Decizia de achiziţie a unui produsSchmitz se bazează pe experienţanoastră, pe reţeaua de service,know-how, încrederea în calitateaprodusului, care este într-adevărunul certificat şi, chiar dacă vorapărea probleme în exploatare,vom fi în măsură să le rezolvăm.“

„Ne-am dori să avem sută la sutăcotă de piaţă dacă s-ar putea, darconcurenţa este binevenită şi neface să conștientizăm puncteleslabe pe care le avem. Este acelfeed-back care ne întăreşte.“

„Piaţa s-a sedimentat tot mai mult,oamenii şi-au învăţat lecţia, însă,pe de altă parte, suntem pe untrend ascendent. Transportatoriiromâni au dovedit că pot concuracu succes pe piața europeană.“

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

Page 26: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

51........................................................................................................................................................ mai 201450

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

V olvo Trucks se bucură deja deo amplă recunoaștere în rân -dul cărăușilor ca fiind un par -

tener de încredere în activitatea lor dezi cu zi și un adevărat inovator atât înprivința tehnologiilor, cât și a ser viciilorpe care le oferă clienților săi. Astfel,prin tre inițiativele construc to rului sue -dez se numără și gruparea celor maieficiente opțiuni de reducere a consu -mu lui de combustibil în două pa chetecon centrate exact pe cele două com -po nente amintite: vehicul și servicii. Îm -preună, acestea pot genera o reducerea consumului de carburant de până la11%. Iar în acest context luăm ca e -xem plu modelul Volvo FH, des tinattransportului de lungă dis tanță.

Pachetul de opţiuni pentru vehiculprivind reducerea consumului de com -

bus tibil, dedicat transportului de cursălungă, include I-See cu I-Cruise, sis -tem de oprire a motorului la ralanti,alter nator de 24 V, 150 A sau compre -sor de aer decuplabil, de 900 litri/mi -nut. Pachetul de servicii pentru redu -cerea consumului de combustibil,dedicat transportului de lungă distanță,pre supune un serviciu de Consilierecombustibil, pachetul Dynafleet Fueland Environment și cursuri de instruirepen tru şoferi în vederea unei con du -ceri eficiente.

Tradiție... și inovațieUnul dintre sistemele cheie care

contribuie la reducerea consumului decombustibil este sistemul automa ti zatde schimbare a vitezelor I-Shift. Sub

as pectul acestui adevărat simbol al ex -celenţei pentru transmisiile mo der ne,se ascunde un tradiţional schim bătorde viteze manual, nesin cro nizat. Secre -tul constă în unitatea electronică de co -mandă inteligentă, care asigură contro -lul sistemului pneu ma tic ce gestioneazăambreiajul şi schim barea treptelor deviteză. Pri mind permanent informaţiidespre vite za, acceleraţia, greutateavehiculului, înclinarea drumului, cuplulmotor şi altele, poate realiza fiecareschimbare a treptelor de viteză cu preci -zie ma ximă. De asemenea, comunicăși cu motorul, care reglează, la rândulsău, turaţiile şi efectul de frână de motor,pen tru o schimbare rapidă şi confor ta -bilă a treptelor de viteză.

Dar nu numai atât. I-Shift contri -bu ie la confortul în conducere și redu -

ce stress-ul la volan, iar dacă șoferuldorește, totuși, să se implice mai mult,butoanele de pe selectorul treptelorde viteză permit și schimbarea ma -nua lă a acestora.

Este disponibilă și o funcție I-Roll,utilizată la rularea în pantă, care de -cu plează în mod automat motorul,

pentru a folosi inerţia autocamionuluiîn locul combustibilului, având ca re -zul tat o reducere a consumului decom bustibil de până la 2%.

Volvo Trucks oferă, de asemenea,mai multe tipuri de software, care per -mit personalizarea I-Shift potrivit con -diţiilor de rulare ale clienților din diferite

do menii: distribuție și construcții, trans -port de cursă lungă - focalizat pe eco -no mie de combustibil, transport decursă lungă cu I-See sau transport demare tonaj.

O memorie de elefant Combinând I-Shift cu GPS și cu un

sis tem inteligent de control al vitezeide croazieră, Volvo Trucks a obținutsis temul I-See, care învaţă topografiadru mului şi o stochează într-o bazăde date centralizată. În timpul con du -ce rii, acesta utilizează în mod automatin formaţiile cunoscute, potențialul dere ducere a consumului de combustibilfiind de până la 5% pe parcursul unuiciclu de deplasare (atunci când pilotulau tomat I-Cruise este cuplat pe în tre -gul parcurs).

I-See nu se bazează pe hărţi, cime morează pantele efective, iar nouaver siune le stochează într-o bază dedate pe care celelalte autocamioaneo pot utiliza gratuit. Dacă s-a deplasatcineva pe respectiva rută în trecut,I-See poate descărca datele şi poateîn cepe să economisească imediatcom bus tibil.

VVOOLLVVOO TTRRUUCCKKSSTTeehhnniiccăă îînn sslluujjbbaabbuuzzuunnaarruulluuii ttăăuu

Reducerea costurilor legate de combustibil și de utilizareavehiculului în sine poate părea, la prima vedere, un conceptextrem de complex, mai ales când ne gândim la cât de multefort investesc fabricanții de vehicule comerciale în dezvoltareaunor sisteme și echipamente de natură să aibă grijă de bugeteleclienților lor. Dar tocmai aceasta este și ideea: sistemecomplexe care să simplifice activitatea utilizatorilor.

Gama I-ShiftTip Ultima treaptă Cuplu motor (Nm) Sarcină maximă

în combinaţie (tone)AT2412E Direct 2400 44AT2612E Direct 2600 60ATO2612E Raport subunitar 2600 60AT2812E Direct 2800 44/52ATO3112E Raport subunitar 3150 60ATO3512E Raport subunitar 3550 60

Page 27: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

Atunci când I-See ştie că urmeazăo rampă, permite sporirea vitezei, pâ -nă aproape de limita superioară, pen -tru a prinde inerţie. Autocamionul poa -te rămâne mai mult timp într-o treaptăsuperioară. La urcare, I-See îşi uti li zea -ză informaţiile stocate pentru a evi taschimbarea nedorită a vitezelor, pânăîn vârful rampei, urcarea rea li zându-sefă ră a irosi combustibil într-o treaptă in -fe rioară. În vârful rampei, îna inte de co -bo râre, sistemul împie di că auto ca mi o -nul să accelereze în mod inutil. Apoi,exact înainte de coas tă, lanţul cinematicse decuplează tem porar, permiţândrularea liberă a au to camionului. Acestlucru eco no mi seşte energie şi reducela minimum ne cesitatea de frânare. Înfine, I-See ştie când se termină o pantă.Prin ur mare, atunci când se prinde vi -te ză la coborâre, poate cupla din timp

frâna de motor - în loc să frâneze bruscla sfârşit - pentru a se pre găti pentrutopografia următoare: dacă o pan tă esteurmată imediat de o ram pă, sistemulpermite autocamionului să ruleze, săprindă viteză şi inerţie, pen tru a urcafără a folosi puterea motorului.

Curentul creșteconsumulVolvo Trucks atrage atenția, de ase -

menea, asupra importanței aero di na -micii pentru reducerea consumului decombustibil. Diferenţa dintre utiliza reaunui sistem pentru curenţii de aer şi lip -sa acestuia este echivalentă cu un con -sum de combustibil cu 8% mai marepen tru un autotractor de 44 tone ceefec tuează transporturi de cursă lungă.Diferenţa dintre utilizarea unui sistem

aerodinamic complet şi utili za rea unuispoiler de plafon este echi va lentă cuun consum de combustibil cu 5% maima re. Importantă este și re glarea corec -tă a deflectoarelor. Dacă deflectorul deaer al unui au to camion de cursă lungăeste montat cu 100 mm prea jos, acestlucru poate spori consumul de com -bus tibil cu 3%, iar dacă este montat cu100 mm prea sus, cu 1,5%.

Așadar, acestea sunt, pe scurt,câteva dintre sistemele pe care VolvoTrucks le pune la dispoziția cliențilorsăi pentru un grad cât mai înalt de efi -ciență. Așteptăm cu interes dez vo l tă -rile urmă toa re, fiindu-ne cunoscut fap -tul că, pen tru Volvo, viitorul... a începutdeja ieri.

Raluca MIHĂ[email protected]

........................................................................................................................................................ mai 201452

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

mai 2014........................................................................................................................................................ 53

LLaaggeerrmmaaxx AAEEDDiinnvveesstteeșșttee llaa IIaașșii

LOG

IST

ICĂ

Volvo FH – dotări pentru optimizareaconsumului de combustibil

- Program I-Shift Economie de Combustibil- Eco Stop: oprire motor după 3 minute de mers la ralanti- I-See inclusiv I-Cruise- răcitor ulei- compresor de aer cu 2 cilindri, debit max. 900 l/min.- alternator 12 V, 110-150 A- deflectoare de aer pentru șasiu - deflector de aer pe cabină- deflector aer lateral spate cabină- capace roți

Page 28: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

ȘT

IRI

........................................................................................................................................................ mai 201454

ȘT

IRI

PUBLICITATE

ÎNCEPE CONSTRUIREATETAROM IV

Reprezentanţii CJ Cluj şi cei aiasocierii de firme ACI SA Cluj,Electromontaj SA, NordoConforest SA şi Erbi ProdcomSRL au semnat contractul pentruconstruirea celui de-al patruleaparc industrial Tetarom din Cluj, învaloare de 36,3 milioane de lei.Lucrările se vor finaliza în 20 deluni (2015). Parcul are 850.000mp, este situat în localitateaFeleacu, la 9 km de Cluj-Napoca,în apropierea centurii ocolitoareSud-Est D1-DN 1C, Apahida-Vâlcele. Pe aproape jumătate dinsuprafaţă va fi amenajat un parcfotovoltaic iar cealaltă jumătate vafi terasată şi viabilizată, apoi pusăla dispoziţia investitorilor cedoresc să construiască hale deproducţie. În judeţul Clujfuncţionează alte 3 parcuriindustriale administrate de SCTetarom SA, în care îşidesfăşoară activitatea firmeprecum DeLonghi sau Bosch.

ALSTOM IAÎN CONSIDERAREPROPUNEREA GE

Consiliul Director al companieiAlstom a anunţat că a primit oofertă fermă de la General Electric(GE) pentru achiziţia operaţiunilordin sectorul Energie. Obiectul

tranzacţiei include sectoareleThermal Power, RenewablePower şi Grid, precum şi serviciicorporate şi servicii comune.Având 65.000 de angajaţi, acestesectoare de business auînregistrat vânzări de 14,8miliarde de euro în anul fiscal2012/2013. Preţul propus altranzacţiei este fix şi reprezintă ovaloare a acţiunilor (Equity Value)de 12,35 miliarde de euro şi ovaloare netă a activeloroperaţionale (Enterprise Value) de11,4 miliarde de euro sau 12,2xFY13 EBIT2. Dacă această ofertăva fi aprobată şi definitivată,Alstom se va concentra pesectorul Transport, în care estelider global.

INTERNSHIP GEFCOPENTRU STUDENŢIISTRĂINI

GEFCO România continuă şi în2014 programul de internship carepermite studenţilor străini săefectueze practică în cadrulcompaniei. Zece studenţi străinivor avea oportunitatea de aexperimenta rolul de angajat într-ocompanie multinaţională, îndepartamentele - operaţional,vânzări, calitate, IT şiadministrativ. În cei patru ani de ladebutul programului, GEFCO aprimit aproximativ 30 de studenţidin cadrul unor universităţi sauşcoli tehnice superioare precum

IÉSEG Business School Lille-Paris sau GroupePROMOTRANS.

UPS ESTEMETEO-DEPENDENT

UPS anunţă rezultatele financiareînregistrate în primul trimestru din2014 şi raportează câştiguri peracţiune diluată de 0,98 USD, înscădere cu 0,06 USD faţă derezultatele obţinute în perioadasimilară a anului trecut. Profituloperaţional înregistrat în acesttrimestru a fost de 1,5 miliarde dedolari, în scădere cu 106 milioanede dolari faţă de rezultateleconsolidate de anul trecut.Vremea neobişnuit de aspră aavut un impact negativ în ceea cepriveşte profitul operaţional, cares-a depreciat cu aproximativ 200de milioane de dolari, pe fondulcreşterii costurilor corelată cu ocreştere diminuată a veniturilor.Volumul mediu zilnic de livrări dinSUA a crescut cu 4,2%, avansgenerat mai ales de numeroaselecolete cu greutate redusă dincomerţul electronic.

GEFCO REPUBLICACEHĂ DESCHIDE UNNOU CENTRU LOGISTIC

GEFCO Republica Cehă deschideun nou centru logistic în oraşulJažlovice din districtul Praga.Această nouă locaţie va permiteGEFCO să îşi consolidezeprezenţa, atât în Europa de est,

cât şi în Cehia, prin agenţii săi dinBrno, Ostrava şi Kolín. Cu osuprafaţă de 12.500 mp, acestnou centru are 24 de porţi şi patruintrări principale. Platformalogistică reprezintă un centru deregrupare regională care vapermite GEFCO să îşi optimizezeserviciile.

EXPORTURIŞI IMPORTURI ÎNCONTINUĂ CREŞTERE

Exporturile au crescut în martiefaţă de aceeaşi lună a anuluitrecut cu 14,5% la valoriexprimate în lei şi cu 11,8% îneuro, iar importurile au urcat cu12,5% în lei şi 9,9% în euro, aratăestimările preliminare aleInstitutului Naţional de Statistică(INS). În acest fel, deficitulbalanţei comerciale (FOB/CIF), de2,478 miliarde lei (551,4 miliardeeuro), a fost în scădere cu 26,8miliarde lei (18,8 miliarde euro)comparativ cu martie 2013.Concret, exporturile FOB auînsumat în martie 20,121 miliarde

lei (4,478 mld euro) iar importurileCIF, 22,600 miliarde lei (5,030 mldeuro). Faţă de luna februarie a.c.,exporturile din martie au crescutcu 3% în lei şi 3,2% în euro, iarimporturile au crescut cu 7,9% înlei şi 8,1% în euro. În T1 2014,exporturile FOB au avut valoareade 57,406 miliarde lei (12,753miliarde euro), iar importurile CIFau totalizat 62,431 mld lei (13,871miliarde euro). Comparativ cu T12013, exporturile au crescut în T1cu 12,9% în lei şi cu 10,1% îneuro, iar importurile, cu 12,3% înlei şi cu 9,6% în euro.Ponderi importante în structuraexporturilor şi importurilor suntdeţinute de grupele de produsemaşini şi echipamente detransport (42,5% la export şi35,0% la import şi alte produsemanufacturate, 32,5% la export şirespectiv 29,8% la import).

22.007 FIRME RADIATEÎN T1

Numărul firmelor radiate a crescutîn primul trimestru cu 1,41%, la22.007 firme, faţă de 21.700, în

perioada similară a anului trecut,conform statisticilor ONRC. Celemai multe radieri au fostînregistrate în Bucureşti (2.617) şiîn judeţele Bihor (1.113),Constanţa (914) şi Timiş (786). Lapolul opus, cele mai puţine radieriau fost înregistrate în judeţeleGiurgiu (139), Călăraşi (163),Vaslui (189), Caraş-Severin (210)şi Tulcea (211). Cazurile deinsolvenţă au scăzut însă cu9,75%, de la 7.535 în ianuarie -martie 2013, la 6.800 până în 31martie 2014. La fel şi dizolvările:4.582, faţă de 6.235 (-25,51%),dar şi suspendările de activitate:5.127, faţă de 6.885 (-25,53%).Conform datelor preliminarepublicate de BPI şi în bazametodologiei Coface, în anul 2013s-au deschis 26.372 de procedurinoi de insolvenţă, în creştere cuaproximativ 2% faţă de anulanterior, când s-au deschis25.842 de insolvenţe. Cofaceestimează că numărul real alprocedurilor de insolvenţă noudeschise anul trecut este deaproximativ 27.145, creştereareală faţă de anul anterioroscilând în jurul a 5%.

Guvernul vine în ajutorulfirmelor dispuse să angajezeabsolvenţi sau tineri de pânăîn 25 de ani fără experienţă încâmpul muncii, acordându-lesubvenţii pentru a acoperiparţial salariile acestora, cucondiţia să creeze minimum20 de de locuri de muncă.Angajatorii vor fi obligaţi prinlege să îi menţină în funcţie

pe proaspeţii angajaţi timp de12 luni. În caz contrar, vorpierde subvenţia de la stat şivor fi nevoiţi să înapoiezebanii guvernului.Pentru fiecare angajat depână în 25 de ani, societateava încasa lunar între 500 şi750 de lei. Firmele vor primisubvenţiile, cel mai probabil,de la 1 iulie.

SUBVENŢII PENTRU ANGAJAŢI SUB 25 DE ANI

Page 29: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

EV

EN

IME

NT

........................................................................................................................................................ mai 201456

EV

EN

IME

NT

Ziua Logisticianului... 2.0După cum promisese în 2013, Asociaţia Română de Logistică(ARILOG) a făcut, anul acesta, al doilea pas către o tradiţiede natură să aducă, alături de valorile absolut necesareîn acest domeniu, zâmbetul deconectării şi al jocului, fărăde care am fi, cu siguranţă, mai săraci. Ziua Logisticianuluia reunit, ca şi anul trecut, foarte mulţi dintre membrii familieiARILOG... alături de familiile lor. Dar, de data aceasta, gazdaaleasă a fost Parcul de Aventură Comana. Şi pentru că totam vorbit despre valori...

PUBLICITATE

Raluca MIHĂ[email protected]

...şi ai încredere în generaţia de mâine! Cu siguranţă,va colabora, se va întrece cu alţii şi cu sine, se vaconcentra, va fi la înălţime, se va pregăti, se vaasigura şi va face performanţă, protejând Pământulurmaşilor... urmaşilor săi.

Ai grijă de mobilitatea durabilă a viitorului...

Bucură-te de orice reuşită...

Depăşeşte-ţi limitele...

Colaborează... Fă training şi asigură-te...

Concentrează-te... Întrece-te cu ceilalţi, dar fii fair-play...

Ţinteşte cu grijă... Fii la înălţime...

Page 30: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

CO

NS

ULTA

Ă

........................................................................................................................................................ mai 201458

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ

ata șăm cu bandă adezivă de produse;mai mult, pe acele etichete putem ti -pări un cod de bare unic ce se poatefo losi și de către companiile de curieratîn sistemele lor informatice;

- harta depozitului cu locațiile sta -b ilite; acestea pot fi diferite (de raft,de bulk, de shelf, zone exterioare),dar pentru toate trebuie introduse în

WMS dimensiunile unitare și, în ace -lași timp, dimensiunile culoarelor dintreele; având toate dimensiunile fizicein troduse, sistemul va putea calcularu tele optime de picking (preluareapro duselor de pe locații în funcție decomenzile clienților);

- modalitatea de poziționare în lo -cațiile de depozitare; cea mai avanta -joa să poziționare în zona de depozita -re este în funcție de rulajul SKU-uluires pectiv, pentru că imediat după re -cep ție este normal să înceapă comen -zile de livrare (probabil la bucată) șiefortul necesar la picking este cu atâtmai mic cu cât produsele sunt maiaproa pe de punctul de verifi care/am -ba lare/ieșire din depozit; rulajul tuturorSKU-urilor se calculează cu ajutorulanalizei ABC.

Cele de mai sus pot fi asimilateca fiind „cei 7 ani de-acasă” ai unuicopil normal. Ce ar fi dacă un copil nuar beneficia de informațiile primilor anide copilărie? Cum s-ar comporta caadult? Aceeași gândire o putem aveași pentru un WMS: dacă nu îi furnizămtoate informațiile de care are nevoie,ulterior nu va putea efectua proceselepe care i le cerem și nu avem voie săspunem că WMS-ul este de vină.

Fluxul fizicPartea fizică este, după părerea

mea, cea mai simplă bucată din acestpuzzle. Tot ce este fizic se poate mă -su ra, calcula, prognoza, cronometraetc. Și aici putem împărți respon sa bi -li tățile după cum urmează:

- dotările de depozit;

Scanare responsabilăProdusele ce urmează a fi intro -

du se sunt reprezentate de fapt deîntreg stocul companiei, ce va fi intro -dus în WMS cu ajutorul scannerelormobile. Pentru calculul resurselor ne -ce sare, trebuie să facem câteva testede productivitate cu câțiva oameni dindepozit. În mod normal, activitatea deintro ducere în stoc este efectuată decătre persoane responsabile (gestio -nari) și care nu pot fi prezenți în numărmare în echipa de scanare, drept ur -ma re se vor folosi și alți colegi capabilide astfel de activități. În experiențamea, am văzut la implementareaWMS-ului toți directorii de depar ta -mente, managerii de zone, asistenți devânzări și chiar directorul general în -vățând să folosească scannerele pen -tru a putea pune pe stoc diverse pro -duse.

Să presupunem că un om respon -sa bil poate scana (introduce în stoc)un palet în circa 2 ore, iar stocul nostrunumără 400 de paleți. Consumul totalde muncă va fi de 800 de ore și, casă terminăm scanarea în 4 zile, în -seamnă că avem nevoie de 200 deore în fiecare zi; știind că un om poatelucra maxim 8 ore pe zi, înseamnă căechipa noastră trebuie să aibă minim25 de oameni. Pe lângă cei 25 de oa -meni, mai sunt necesari alți oamenipen tru manipularea produselor, urca -rea la raft, supraveghetori, verificatorietc, dar important este că putemdimensiona echipa în funcție de pro -ductivitatea de scanare și de volumulstocului.

Cum ar fi dacă învățăm copiii lalucruri greșite? Cum ar fi dacă ei nuar învăța ce înseamnă minciuna și arconsidera-o o stare normală? Așa cumnu ne mințim copiii, în același fel nutrebuie să mințim nici WMS-ul.

Informațiile furnizate WMS-uluitrebuie să reflecte complet și corectrealitatea, adică să nu introducem unarticol ca fiind altul (ex: cană de ceaiîn loc de tricou bărbătesc); acuratețeasca nării trebuie să fie maximă (câtmai aproape de 100%) întrucât, în cazcontrar, rezultatele pot fi dezastruoaseatunci când avem cea mai marenevoie de el.

În concluzie, implementarea unuiWMS este relativ similară cu creștereaunui copil: trebuie să-i furnizăm toateinformațiile de care are nevoie și, înacelași timp, toate resursele de careare nevoie. Numai îndeplinind acestedouă condiții putem avea o imple men -tare de succes.

Paul NIŢĂLogistics Director KLG Europe Logistics

[email protected]

- produsele ce urmează a fi intro -du se în WMS.

Dotările de depozit se referă la:- rețeaua wireless pentru scannere

(recomand contractarea unei companiispecializate);

- scannerele mobile: știind careeste necesarul de picking zilnic (numărde linii de comandă), putem să vedemcâți pickeri ne trebuie (folosind o pro -duc tivitate simplă); având numărul depickeri, putem să-i împărțim în 2schim buri (dacă este posibil), ceea ceînseamnă că numărul de scanneremobile este egal cu jumătatea numă -rului de pickeri (sau egal dacă trebuiesă lucrăm într-un singur schimb); deprin cipiu, furnizorul de WMS poateoferi și scannerele;

- pentru utilajele de ridicare se vorachiziționa scannere speciale cu razămare de acoperire a razei de scanare;

- imprimantele atât pentru docu -me nte cât și pentru etichete - calcululeste similar cu cel al scannerelor pen -tru pickeri, numai că aici produc ti vi -tatea este furnizată de producătorulimprimantei (printuri pe oră);

- computere pentru accesul ope -ra torilor de date și al coordonatorilorde activitate;

P oate vi se pare un pic exa ge -rată afirmația, dar cei care aureușit să crească un copil cred

că nu s-ar speria de implementareaunui WMS; ambii părinți, foarte ocupațicu slujbele lor și având extrem de puțintimp la dispoziție, reușesc să creascăunul sau mai mulți copii cu un minimde resurse suplimentare. Dacă acestlucru este posibil, atunci pentru ei im -ple mentarea WMS-ului devine maimult o joacă.

În primul rând,trebuie creat un planpentru 2 fluxuri1. Fluxul informațional, care se re -

fe ră la documentarea tuturor proce se -lor și procedurilor ce vor fi imple men -tate, atât în formă scrisă (pentruuti lizatori), dar și în interiorul WMS-ului,sub formă de baze de date (articoleuni ce, locații de depozit, clienții și punc -tele lor de lucru etc);

2. Fluxul fizic, care se referă atâtla dotările necesare (rafturi, scanneremo bile, imprimante etc), dar și la între -gi mea stocului ce va fi introdus înWMS.

Copilul în creștere are nevoie dinpartea părinților de 2 tipuri de îngrijiri:

- afectiv-informațională unde, deobi cei, părinții au nevoie de ajutor(infor mații despre cum trebuie pro ce -dat în anumite condiții, ce alimentetre buie procurate, ce controale me di -cale sunt necesare, cât trebuie sădoar mă copilul etc);

- logistică - dotări specifice în legă -tu ră cu dormitorul, pătuțul, masa deîn fășat, cădița pentru baie, alimentespe cifice, haine noi în fiecare săp tă -mâ nă etc.

Fluxul informaționalPentru WMS, recomand ca partea

in formațională să fie construită îm pre -ună cu un specialist (consultant), care

poate furniza o listă completă cu nece -sa rul ce trebuie obținut, calculat, sta -bi lit și implementat în aplicație. Pescurt, această parte acoperă urmă to -a r ele aspecte:

- lista de produse ce vor fi prezenteîn WMS (sau article master data) undedetaliile la nivel de SKU (stock keepingunit = articol unic în stoc) sunt foarteimportante: dimensiuni fizice (inclusivgre utatea), modalitatea de paletizare,co durile de bare (EAN13), durată deva labilitate (dacă este cazul), grup dearticole (pentru rapoarte ulterioare),zo nă specială de depozitare, orice altdetaliu ce poate influența manipulareaacelui SKU;

- lista de clienți și punctele de lucruunde se livrează produsele (indiferentcu ce tip de transport); când avemtoa te detaliile clienților în sistem, estemult mai ușor să tipărim etichete auto -a dezive pentru fiecare colet/palet pre -gă tit pentru livrare, decât să scriemcu marker-ul pe o coală A4 și să o

Cum implementămun WMS

Avem un WMS! Am reușit să obținem buget, să negociem foartebine termenii contractuali, să agreăm procesele de bază ce vor fiacoperite de WMS și, în cele din urmă, să achiziționăm licențelenecesare funcționării. Cu emoții ne gândim că a trecut ce e maidificil, însă provocările abia acum încep. Așteptările noastreau crescut, rezultatele care ni se cer sunt foarte bune, echipa esteînsă aceeași. Ce facem?

În numărul viitor: Cum folosim un WMS

Paul Niţă

FOTO

: Dan

iel R

adu

mai 2014........................................................................................................................................................ 59

Page 31: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201460

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: Ce a statla baza decizieide a investi în zona Iaşi?Rareş Măcinică: Am luat de ci -

zia de a investi în Moldova chiar dacă,din informaţiile privind piaţa, nu este ozonă prea bună pentru investiţii. Toc -mai acesta a fost motivul pentru caream decis deschiderea unui birou acolo.În orice investiţie există un risc, pe carenoi ni l-am asumat. Sunt, însă, semnalede la companiile din afară că în următoriiani anumite zone din România vor de -veni neprofitabile, ca urmare a creşteriicosturilor. De altfel, în anumite zone alețării se simte deja o creștere a costurilorcu salariile, la care se adaugă chel tu -ie lile su pli men tare generate de aglo -me rarea infra struc turii. Oamenii au în -ce put să se spe cializeze, şomajul numai este aşa mare în acele zone, iarpre tenţiile sa la riale devin mai ridicate.

Un exemplu este cazul Dacia, care,pen tru a ţine costurile sub control, pro -duce acum în Maroc anumite modele.

Apreciaţi că, în contextulmajorării salariilor învestul României, va creşteinteresul investitorilorpentru Moldova?Cred că, în următorii 2-3 ani, Mol -

do va o să devină o zonă interesantă.De altfel, o companie din automotiveşi-a anunţat investiţiile acolo. Pă mân -tul este ieftin, pentru cei interesaţi săconstruiască, să investească în green -field, costul cu oamenii este unul micfaţă de restul ţării, în special zona deVest și București, iar anumite localități

din Moldova sunt sau pot deveni zonedefavorizate, ceea ce poate să ajutecând investești, existând anumiteavantaje pe partea fiscală.

Aveţi deja clienţi în aceazonă?În decizia de a investi în Iaşi s-a

ţinut cont inclusiv de faptul că oraşuleste bine plasat în raport cu clienţiicom paniei. În plus, vor veni alte com -pa nii multinaţionale, creându-se aceaspirală care va mişca economia. Avemîn vedere inclusiv faptul că se va creao apropiere de Republica Moldova,mo tiv pentru care ne gândim ca, în

Un birou propriu la Iaşi, care, în perioada următoare,se va transforma într-o platformă cross-docking, reprezintăo decizie care implică anumite riscuri. Rareş Măcinică,Managing Director Lagermax AED Romania, le-a calculat, însă.

Lagermax AEDinvesteşte la Iaşi

„Tocmai analiza riscurilor a statla baza deciziei de investiţii“

„Dorim să creăm premisele pentrua ordona piaţa din Moldova, ceeace ar putea reduce semnificativcosturile beneficiarilor de grupaj.“

Page 32: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

func ţie de stabilitatea politică şi eco -no mică, să abordăm şi acea zonă.

În ce stadiu se aflăinvestiţia din Iaşi?Am deschis un birou propriu care

realizează, în prezent, expediţii pentruca, ulterior, activitatea să se diversifice.Pentru perioada imediat următoare,avem în vedere lansarea unei platfor -me de cross-docking. Vom folosi a -ceas tă platformă ca hub de colectarea mărfurilor care merg către export.Avem foarte mulţi clienţi care au gru -pa je de 1-3 paleţi către diverse ţări, iarpia ţa este uşor neaşezată şi hao ti căîn acea zonă, chiar şi în ceea ce pri -veşte transportatorii şi casele de ex -pediţie. Ne propunem să creăm pre mi -sele pentru un mediu mult mai or do nat.Pentru început vom închiria plat forma

de cross docking, pentru ca, pe măsurăce vom dezvolta activita tea, să investimîntr-un hub propriu de 800 - 1.000 mp,unde vom realiza i n clu siv activităţi maicomplexe de logistică.

Ce servicii oferiţi în acestmoment?În acest moment avem un cola bo -

rator căruia îi plătim spaţiul închiriatpentru a aduna marfa şi a realiza ma -nipularea. Concret, de luni până mier -curi vom colecta, folosind maşini carevor pleca de luni într-un tur Bacău - Bo -to şani - Iaşi - Suceava, în funcţie declienţi, pentru ca apoi să se întoarcă lahub. Avem două soluţii, fie facem o linieîntre Iaşi şi Arad, unde marfa să fiepreluată de un TIR care pleacă pe liniilenoastre de grupaj din Europa, fie săoptăm pentru un ca mion care să facă

2-3 descărcări în mai multe state UE.Această soluţie ne permite să agreămcu clientul un preţ pentru tot anul şi vaelimina riscul dis pecerilor noştri de anu găsi ca mion. Soluţia este una bunăşi pentru furnizorii noştri de transportcare deţin vanuri, pentru că vor bene -fi cia de un nu măr garantat de kilometri.O mai bu nă previzibilitate va exista şiîn zona ca mioanelor mari, pentru căpartenerul nos tru va şti că va aloca omaşină care să plece în fiecare joi,pentru ca luni-marţi mărfurile să ajungăla des tinaţie. Vorbim de 4-5 zile timpde tran zit door-to-door în Europa deVest de la momentul ridicării mărfurilor.Din Arad livrăm oriunde în Europa în24-48 de ore. Practic, vom interfaţaEstul ţării cu rețeaua pe care o avem.Astfel, vom reuşi să salvăm foarte multtimp pen tru managerii de logistică aicom pa niilor din zona Moldovei, carevor şti exact preţul, fluxul, timpii delivrare şi zilele de colectare. Iar în acestcon text se vor putea concentra pe acti -vi tă țile lor de bază. Este un început dedrum. Încercăm să aducem calitate înzonă. Se câştigă timp pentru companiiiar din punctul de vedere al costurilorde exploatare există şi pentru noi anu -mi te beneficii, pentru că infrastructuranu este foarte aglomerată. Zona Iaşire prezintă o oportunitate de businesspe termen lung şi sunt convins că vomreuși să aducem plus valoare în zonade Est a țării.

Vă mulţumim.

Meda [email protected]

........................................................................................................................................................ mai 201462

INT

ER

VIU

„Vom oferi posibilitatea de a facepreviziuni.“

„Respectăm mentalitatea austriacăpotrivit căreia totul trebuie să fieexact, activităţile sunt bineplanificate, ne ţinem de cuvânt:da este da, iar nu este nu. Suntemintransigenţi în munca pe careo desfăşurăm. Pentru noi,dead-line-ul este dead-line.“

„Ne gândim ca înfuncţie de stabilitateapieţei să abordăm şiRepublica Moldova“

Page 33: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

FO

CU

S

........................................................................................................................................................ mai 201464

FO

CU

S

A m încercat să aflăm direct dela Supply Chain ManagerulCovalact mai multe amănunte

despre cum poate oferi logistica unavantaj important pentru un produ că -tor care activează într-un sector ex -trem de competitiv şi de ce au fostpre ferate în special soluţiile in-house.„Calitatea serviciului logistic este foarteimportantă pentru noi şi clienţii noştri.De aceea, preferăm să păstrăm in-house acest tip de serviciu, mai alescă dispunem de know-how adecvat,o reţea bine structurată şi bine di men -sionată, având capacitatea să oferimun serviciu logistic de calitate la uncost foarte competitiv“, ne-a explicatLiviu Ion. Concret, reţeaua logistică agru pului Covalact dispune de 3 depo -zite de distribuţie, unul asociat fabriciidin Miercurea Ciuc (cu o suprafaţă de200 mp şi o capacitate de 200 paleţi),cel de-al doilea asociat fabricii dinSfântu Gheorghe (cu o suprafaţă de1.000 mp şi o capacitate de 1.200 pa -leți), cel de-al treilea fiind depozitul dedistribuţie din Bucureşti (cu o suprafaţă

de 400 mp şi o capacitate de 250 pa -leți). „Toate depozitele asigură condiţiide depozitare cu temperatură contro -la tă între 2 şi 4 grade C. ProduseleCovalact de Ţară sunt 100% naturale,fără alte adaosuri, de aceea menţi ne -rea temperaturii adecvate pe parcursullanţului logistic este extrem de impor -tan tă, pentru a ne asigura că sunt ofe -rite consumatorului în perfectă stare“,a subliniat Liviu Ion. El a precizat căîn flota proprie sunt disponibile peste50 autoturisme pentru forţa de vân za -re şi structura de management, maimult de 20 autoutilitare şi autoca mi -oa ne pentru transport şi distribuţie şimai mult de 15 autocisterne specia li -zate pentru colectare lapte. „Colecta -rea de lapte se realizează integral cuforţe proprii, deoarece apreciem că a -cest domeniu este unul strategic pen -tru companie. Prin intermediul parculuiauto propriu asigurăm până la 40%din necesarul total de transport, dife -ren ţa fiind acoperită prin parteneriatecu transportatori sau furnizori specia -li zaţi în servicii logistice. Avem parte -

ne riate logistice cu doi furnizori deser vicii de profil de foarte bună cali -tate. Ambele parteneriate au fost dez -voltate în ultimii 3 ani, sunt solide şiputem să spunem cu tărie că suntdouă modele de succes. Fiecare areele mente specifice, însă menţionămcă au două obiective comune: îm bu -nă tăţirea calităţii serviciului logisticoferit clienţilor Covalact şi optimizareacosturilor asociate“.

Urmeazăexternalizarea?Potrivit Supply Chain Managerului

Covalact, în acest moment apro xi ma -tiv 60% din volume sunt transportateşi distribuite de către transportatoripar teneri sau de către cei doi partenerilo gistici, în condiţiile în care strict pecomponenta de transport a fost dez -vol tată o foarte bună colaborare cufur nizori de top de transport cu tem -pe ratură controlată din Romania, dar

şi cu transportatori mai mici, care s-auadaptat nevoilor companiei. Fur ni zoriide transport sunt auditaţi anual, încondiţiile în care contractele de trans -port includ indicatori de perfor man ţă.Astfel, pentru a lucra cu Cova lact, untransportator trebuie să înde pli neascăanumite condiții specifice industriei:

respectarea cu stricteţe a exigenţelorde igienă, asigurarea lanţului de frig2-4 grade C, încărcarea la data şi oraplanificată, respectiv livra rea la clientla data şi ora pla ni ficată. „Suntemorientaţi către parte ne riate autentice,cu viziune pe termen lung. Garanţiide exclusivitate nu exis tă, ţinând cont

că trebuie să men ţinem calitateaserviciilor prestate în para metriiagreaţi. Avem parteneriate vechi şidezvoltăm proiecte de colaborare încadrul cărora ne propunem să îmbu -nă tăţim permanent calitatea serviciilor,dar şi costurile asociate. Credem cutărie că acest mod de lucru este celcare aduce maxim de beneficii părţilorim plicate şi consolidează parte ne ria -tul“, a mai arătat Liviu Ion, menţionândcă se are în vedere consolidarea par -te neriatelor actuale, în condiţiile încare va fi fructificată orice oportunitatede îmbunătăţire atât din punct devedere calitativ, cât şi a costului deoperare. „Dorim să consolidăm avan -ta jul com pe titiv dobândit, deţinem ex -pe rtiza şi capa citatea să o facem. Deaseme nea, există o deschidere deo -se bită din partea noastră pentru dife -ri te par te neriate de servicii logisticecom plete, însă şi o provocare deo se -bi tă, având în vedere că nivelul deper formanţă al re ţelei Covalact esteunul deosebit, atât din punctul de ve -de re al calităţii serviciului, cât şi alcos tului logistic“, a con cluzionatSupply Chain Managerul Covalact.

Meda [email protected]

Logistica, un punctforte pentru CovalactActivitatea logistică oferă companiei Covalact un avantajcompetitiv major, afirmă Liviu Ion, Supply Chain Manager Covalact,subliniind că de la un brand distribuit local în 2007, Covalactde Ţară a devenit astăzi unul naţional, fiind prezent pe rafturilemarilor magazine şi al celor tradiționale. Deşi un brand tânăr, creatîn 2010, Covalact de Țară se bucură, astăzi, de notorietate datorităsuportului TV şi susţinerii prin proiecte de extindere a distribuţiei.

PUBLICITATE

Liviu Ion, Supply Chain

Manager Covalact:„Avem un program foarte bine pusla punct de înnoire a floteide transport, pe care îl urmărimcu stricteţe.“

Page 34: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

INT

ER

VIU

67........................................................................................................................................................ mai 201466

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: Ce categoriide produse şi servicii suntcuprinse în cadrulactivităţilor de achiziţie lanivelul grupului Pirelli?Luigi Staccoli: Întreaga activi -

tate de achiziții a grupului Pirelli lanivel mondial este administrată centra -lizat, pentru maximizarea avantajelor.În prezent, avem aproximativ 4 mili -arde euro cheltuieli totale la nivelulgru pului. Achizițiile se referă în primulrând la materiile prime, apoi avem do -meniul achizițiilor industriale, carevizea ză mașinile, echipamentele, in -clu siv noile fabrici, iar alte capitoleprivesc energia, serviciile industriale.Există, de asemenea, o zonă foartedi versificată, a serviciilor generale, înca drul căreia avem achiziții centra li -za te în domeniul marketingului, al că -lă toriilor, consultanță, leasing pe ter -men lung pentru autovehicule sausisteme IT.

Unele dintre domenii sunt foarteglobalizate, caz în care activitatea sepoate administra de la centru, darunele activități, cum ar fi achiziția deser vicii energetice, trebuie realizatelocal. Există o cooperare foarte strân -să între sediul central de la Milano șibirourile locale de achiziții, pentru amaximiza eficiența. De exemplu, înRo mânia, când trebuie să reînnoim

con tractele pentru gaz sau electri ci ta -te, biroul local de achiziții din cadrulfa bricii de la Slatina este parte a echi -pei care negociază contractele, alăturide oamenii din cadrul centrului de laMilano.

Care este procedura deselectare a furnizorilor lanivelul grupului Pirelli?Strategia de achiziții urmează stra -

te gia generală a companiei. Pirelli și-aprezentat planul industrial anul trecut

în luna noiembrie, în Londra, în cadrulcăruia și-a expus perspectivele pentruur mătorii patru ani, ceea ce înseamnăcă și departamentul achiziții lucreazăîmpreună cu furnizorii pentru înde pli -ni rea obiectivelor noastre pe termenlung. Ne selectăm furnizorii urmărindcare dintre ei ne pot ajuta să ne maxi -mi zăm avantajele, pentru a ne în de -plini aceste scopuri.

Furnizorii sunt selectați de obiceipe baza unei evaluări interfuncționale,deoarece în interfața cu aceștia nusunt implicate numai achizițiile, ci toatestructurile interne care utilizează bu -nu rile respective, care participă la pro -cesul de selecție. De exemplu, pentrumateriile prime, avem o echipă forma -tă din personal din cadrul departa -men telor de sustenabilitate, calitate,cer cetare-dezvoltare, achiziții, pro duc -ție. Numai un furnizor care este încon formitate cu standardele Pirelli decalitate poate fi luat în considerare.

În termenii contractării, nu întot dea -una recurgem la licitații. Această proce -du ră este de obicei folosită pen tru ser -vicii care implică achiziția de mărfuri șieste din ce în ce mai puțin utilizată înca drul companiei. Preferăm să ne se -lec tăm partenerii în cadrul unei discuțiicomerciale unu-la-unu și să stabilimrelații de afaceri pe termen lung.

Dar în privința serviciilorde transport și depozitare?Pentru serviciile de transport sau de

depozitare, avem mai mult sau maipuțin aceeași abordare ca și pentru ce -lelalte categorii de achiziții. Selec tămfurnizori de servicii care sunt fac toricheie pentru noi, construim relații petermen lung și încercăm încheiereaunei înțelegeri la nivel de corporație, cujucători globali, dar nu excludem nicifurnizorii locali. Cele mai multe din treaceste activități sunt e xter na li zate.

Care a fost impactul crizeidin 2008-2009 din punctulde vedere al relațieicu furnizorii?Aș spune că am fost într-un fel

afec tați de criză din acest punct devedere. Pirelli nu este o companie cuintegrare verticală, avem nevoie defur nizorii noștri, care sunt foarte impor -tanți pentru noi. Nu ne putem permiteca furnizorii noștri să își închidă acti -vi tatea sau să ne creeze disfunc țio na -lități în aprovizionare. De aceea sta -

bilitatea este un important criteriu deselecție.

În perioada 2008-2009, toată lu meaa avut de suferit de pe urma creș teriiincredibile a prețurilor, dar pe cât derepede au crescut, pe atât de repe des-au prăbușit. Iar în ultima vreme auavut loc fluctuații de prețuri care nu suntbune pentru industrie; începând din2005 s-a înregistrat un grad mare devolatilitate. Dar, în prezent, situația estemai stabilă, ceea ce este bine atâtpentru noi, cât și pentru furnizorii noștri.

Care este tendinţapreţurilor la materiileprime în ultimii ani?Prețul la materii prime a scăzut

foar te mult și credem că a ajuns lacel mai jos nivel posibil. Ne așteptămla o redresare a acestor prețuri înce -pând cu a doua jumătate a anului2014, dar care va avea o întârzierecom parativ cu situația economică.Acesta este și motivul pentru care tre -buie să fim precauți în modul în careutilizăm materiile prime și să fim atențila impactul acestora în costurile noas -tre totale, pentru a ne optimiza opera -țiu nile viitoare în termenii designuluiși dezvoltării. Trebuie să existe unechi libru. Prețurile trebuie să fie sus -te nabile pentru ambele părți, atât pen -tru furnizor, care trebuie să fie capabilsă reinvestească, cât și pentru client,pentru a avea costuri rezonabile pecare să le poată transfera către piață.

Deci nu este bine nici când prețurilesunt prea scăzute, nici când sunt preamari, pentru că atunci când contextuleste favorabil numai unuia dintre par -teneri se creează dezechilibre.

Ce dezvoltări avețiîn vedere pentru viitor?Strategia companiei noastre pe

ter men scurt este de a ne maximizaprezența pe segmentul premium, ceeace va antrena o serie de consecințe,fiind nevoie de un anumit tip de echi -pamente, materii prime de cea maibună calitate etc. De asemenea, vomavea nevoie de mai multă flexibilitate,deoarece anvelopele premium au ungrad destul de crescut de volatilitatepe piață în ceea ce privește cererea,iar aceeași flexibilitate trebuie să ode monstreze și furnizorii noștri. Înacest context, în prezent, reducemnumărul furnizorilor de materii prime,maximizându-ne volumele cu ajutorulunor parteneri cheie. De asemenea,ne concentrăm asupra a doi furnizoride echipamente, care ne pot oferi ma -șinării specializate și soluții custo mi -zate, pentru a ne optimiza producțiade anvelope, a ne crește produc ti vi -tatea și a ne reduce costurile.

Un proiect important care ne vaajuta să ne îmbunătățim eficiența șireac tivitatea pe piață este unul princare furnizorii care ne vor ajuta să nedezvoltăm procesele în termenii pro -duc ției, materiilor prime, echipamen -te lor etc, vor obține cele mai mari be -neficii în relația cu Pirelli. Discuțiile pecare le avem cu furnizorii se îndreaptăîn special către crearea de valoare. Cucât mai multă valoare ne aduc, cu atâtmai mult vor fi răsplătiți în cadrul rela -ției noastre de afaceri.

Raluca MIHĂ[email protected]

Strategie pentru achiziţii de miliarde

Pentru Pirelli,parteneriatelereprezintă cheiaProducătorul italian de anvelope Pirelli acordă o atenţiedeosebită colaborării cu furnizorii săi, pe care îi considerăa fi parteneri de afaceri fundamentali în strategia globalăa companiei, care este tot mai mult concentrată pe sectorulpremium. În acest context, Luigi Staccoli, chief purchasingofficer Pirelli, ne-a dat mai multe detalii despre importanțaparteneriatelor de încredere pe o piață care dă dovadăîn ultimii ani de un grad înalt de volatilitate.

12.000 furnizoriDepartamentul de achiziţii al Pirelli este format din 135 de specialişti din

întreaga lume, dintre care 40 lucrează la sediul Pirelli din Milano. În fiecarean, aceste persoane aleg şi gestionează 12.000 de furnizori, selectându-i înfuncţie de securitate, inovaţie, calitate, durabilitate, gestionarea riscurilor,precum şi eficienţa acestora în cadrul lanţului de aprovizionare. Este oevaluare în profunzime, care nu se referă doar la furnizorii direcţi, ci şi lafurnizorii furnizorilor, datorită unui program de autoevaluare de la furnizor.

LuigiStaccoli

Pirelli Supplier Award 2014La jumătatea lunii aprilie, Pirelli a decernat Premiile „Supplier Award

2014“, devenite deja o tradiție pentru fabricantul italian, prin care acestarecunoaşte calităţile celor mai importanţi furnizori ai săi. A treia ediţie aacestor premii a recompensat nouă companii internaţionale - dintre care optsunt din Europa - care s-au distins de-a lungul anului 2013. Pirelli a alescâştigătorii pe baza unor criterii obiective, inclusiv durabilitate, calitate,nivelul serviciilor şi al inovării.

Page 35: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

69........................................................................................................................................................ mai 201468

U na din principalele investiții alecompaniei este reprezentatăde achiziționarea unui teren

cu o suprafață de 67.000 mp, careoferă şi posibilitatea de depozitare.Este vorba de o suprafață de 8.400mp în 4 clădiri.

„O parte dintre clădiri sunt deja ocu -pate cu marfa unor clienţi. Sunt clă dirimai vechi, care au 4 m înălţimea lastreaşină şi 8 m la acoperiş, dar, avândîn vedere că sunt ale noastre şi nuplătim chirie, putem stabili preţuriextrem de competitive. În plus, com -ple xul este lângă Ploieşti, ceea cereprezintă un avantaj, pentru că se aflăaproape de marii retaileri şi se pot creaaici, de către anumiţi furnizori, sto curi-tam pon”, a arătat Mircea Mă ne scu, di -rec tor general Ahead Logistics.

Zona este în dezvoltare și, pe lân -gă depozitare, ar putea găzdui inclusivfacilități de producție.

A fost deja instalat un sistem desupraveghere permanentă cu camere,

iar iluminatul a fost modernizat, reali -zându-se pe bază de LED. Acest lucruînseamnă o reducere a amprentei decarbon şi are avantajul unei economiila costurile cu electricitatea.

Totodată, la sfârșitul anului trecut,a fost achiziționat un utilaj multi func -țional pentru manipularea paleţilor.

Expediția câștigăterenFlota Ahead Logistics continuă să

se extindă - trei capete tractor achizi -țio nate în ultimele luni și urmeazădouă autoșasiuri de 18 t și alte patrucapete tractor.

La ora actuală, flota companieieste de 34 de camioane, destinatetrans portului de mărfuri la temperaturăcontrolată și pentru mărfuri generale.

Printre planurile companiei senumără inclusiv dezvoltarea trans por -tului internațional.

Totuși, activitatea care s-a dezvol -tat cel mai puternic a fost expediția.

„Partea de casă de expediţii re -pre zintă astăzi aproximativ 40% dinacti vitatea firmei. Ne dorim să dez vol -tăm în continuare partea de depozitare

pre cum şi flota de camioane, însă ac -centul principal îl punem pe activitateade expediţii, care ne permite să le dez -voltăm şi pe celelalte două”, a precizatMircea Mănescu.

Principalul ingredient pentru suc -cesul activității de expediții l-a repre -zen tat alegerea atentă a sub con trac -to rilor (firme de transport).

„Din păcate, nu toți transportatoriiînţeleg importanţa livrării la ora pre -stabilită, iar pentru unii ora 8 dimineaţaşi 18 seara este cam acelaşi lucru, însăcli enţii nu acceptă devieri de la co -mandă, schimbarea ordinii de des căr -care. Sunt nişte condiţii pe care tre bu -ie să le îndeplinim întocmai”, a ex plicatdirectorul general Ahead Logistics.

Anul acesta a adus o creștere avo lumelor de mărfuri transportate,ceea ce crește încrederea în planurilede dezvoltare. Totuși, piața de trans -port rămâne dificilă, principalele pro -bleme venind din relația directă dintrefiscalitatea în creștere și concurențaneloială.

„Contractele încheiate au clauzecare ne permit ajustări, în funcţie demă rirea preţului la combustibil. Totuși,ma jorări de costuri cauzate de impo -zi tarea diurnei șoferilor nu sunt ac -cep tate de către clienți, pentru că lamulţi transportatori nu apare în preţuri,fiind plătită de ei la negru”, a arătatMircea Mănescu.

Transportul frigorific presupune ocom plexitate ridicată și, totodată, in -ves tiții importante în vehicule. Darchiar și în aceste condiții prețurile dedumping nu lipsesc.

„Sunt firme care practică dum pin -gul pentru că au o flotă veche, de foar -te slabă calitate şi, din păcate, sunt şiclienţi care acceptă tot soiul de semi -remorci vechi de 10-15 ani şi nu maifac frig cum trebuie, iar marfa nu maieste transportată în condiţii optime. ÎnRo mânia sunt foarte multe semi re -morci care au FRC-ul expirat, iar ma -jo ritatea clienților nu se uită la acestas pect”, a declarat Mircea Mănescu.

Alegerea sistemuluiIT corectImplementarea unui nou sistem IT

a devenit o necesitate pentru AheadLo gistics, pentru a putea menține șichiar a crește calitatea serviciilor ofe -rite în condițiile dezvoltării companiei.

„Încă de anul trecut am avut înpro iect achiziţionarea unei platformesoftware în care să introducem toatăactivitatea firmei, să putem avea un

control mai bun, să uşurăm derulareacomenzilor, să evităm introducerea demai multe ori a aceloraşi date, să creș -tem acurateţea informaţiilor... Practic,ținta este să creştem productivitateafiecărui angajat şi să reducem erorile”,a explicat Mircea Mănescu.

Alegerea furnizorului potrivit re pre -zintă poate cea mai importantă eta păși, totodată, cea mai dificilă. În ge ne -ral, aceste softuri sunt personalizatepen tru fiecare firmă în parte și astfel,ceea ce a mers la o companie nu în -seamnă neapărat că va funcționa și laalta. De asemenea, specificațiile șifunc țiile prezentate de furnizor ar puteasă nu se potrivească cu modul deorganizare a firmei. Totodată, cos turileprecum și perioada de imple men taresunt elemente importante în ecuațiade implementare a unui sistem IT.

În aceste condiții, recomandărilevenite din piață, experiența furnizoruluide soft cu firme asemănătoare dinpunct de vedere al activității par săre prezinte cea mai bună soluție în ale -gerea produsului IT ce urmează săfie implementat.

„Iniţial, am demarat proiectul cu ofirmă care nu era specializată în do -meniu, în ideea de a construi împre -u nă acest software, dar, din păcate,ne cesita mult prea mult timp. Atunciam contactat furnizorii specializaţi dinpiaţă şi am selectat un soft apropiatde ceea ce ne dorim noi, adică un mij -loc de a ne uşura viaţa şi de a ne creş -te productivitatea, în plus de a scăpade erori”, a precizat Mircea Mănescu.

Pentru a putea rula aplicația soft -ware inhouse și a nu deveni depen dențide conexiunea la Internet, com pa nia vaachiziționa două servere pro prii.

Noul sistem IT va acoperi întreagaactivitate - dispecerat, management,contabilitate, casa de expediții - de lapreluarea comenzii până la facturare,la care se adaugă numeroase rapoar -te utile pentru conducerea companieiîn evaluarea activității.

Sistemul va oferi informații și de -spre activitatea șoferilor, precum șireferitoare la mașini.

„Sunt cazuri în care se solicităcreş terea numărului de şoferi şi apoiavem surpriza să constatăm că nuprea fac nimic unii dintre ei. Acum vomvedea mai bine activitatea fiecăruişofer. Putem face o dimensionare anu mărului şoferilor astfel încât să nuavem probleme nici cu autorităţile latimpii de condus și nici şoferi neu -tilizaţi”, a spus Mircea Mănescu.

Perioada de la contractare și pânăla implementarea totală a sistemuluieste de două luni și include realizareasoftului și pregătirea angajaților.

Radu [email protected]

Ahead Logistics mergeînainte prin calitateTransport intern, expediție și, mai nou, depozitare, AheadLogistics continuă dezvoltarea diversificându-și activitatea.Iar calitatea serviciilor oferite rămâne o prioritate.

PR

EZ

EN

TAR

E

Mircea Mănescu, director generalAhead Logistics:

„Ne dorim o concurenţă loială,însă, din păcate, în România foartemulţi cumpără motorină furată,foarte mulţi fac evaziune,iar măsurile luate de Guvernsă acopere găurile produsede evazionişti, încurajează practicşi firmele corecte să aleagădrumul haiduciei.”

„Cifra de afaceri pentru companianoastră a crescut cu 30% în 2013,ceea ce ne încurajează să investimîn flotă și să extindem șiactivitatea de casă de expediții.”

„Clienţii sunt împărţiţi. Uniiapreciază o flotă nouă, cu gradridicat de fiabilitate, însă existăşi aceia care se uită numai la preţ.”

Page 36: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

L a evenimentul prilejuit de anun -țul oficial al companiei, au parti -cipat Excelența Sa amba sa dorul

Regatului Țărilor de Jos la București,Johan nes Hendrik Matt heus van Bon -zel, Lilianne Ploumen, ministrul olandezal Comerțului Ex te rior și Cooperării pen -tru Dezvoltare, Iulian Matache, secretarde stat în Mi nisterul Transporturilor,Kees Kuijken, CEO KLG Europe și Dra -goș Gelețu, managing partner KLG Eu -ro pe Logis tics România.

„Am început activitatea aici înurmă cu 6 ani și, împreună cu par te -nerul nostru Dragoș Gelețu, managingdirector și acționar al KLG România,am construit relații de durată, cu aju -to rul unei echipe profesioniste și puter -ni ce de angajați. După șase ani, nemen ținem poziția pe piață și vominvesti în continuare, pentru că avemcon vin gerea că România va continuasă crească și are șanse să devină

unul din tre cele mai importante mediide afa ceri din Uniunea Europeană”, ade clarat Kees Kuijken, CEO KLGEuro pe, cu ocazia evenimentului.

Importanța României în regiune,dar nu numai, a fost subliniată și deLi lianne Ploumen, ministrul olandez

al Comerțului Exterior și Cooperăriipen tru Dezvoltare, prezentă la eve ni -men tul KLG de la Bolintin și care acon dus, în aprilie, o misiune comer -cia lă în România. „KLG a deschisaceas tă facilitate în urmă cu câțivaani, nu numai în calitate de investitorstrăin, ci în calitate de companie caredorește să se stabilească în Româniaavând o viziune pe termen lung, inves -tind în același timp în relațiile româno-olandeze. (...) De asemenea, considercă această investiție demonstreazăfaptul că țări cum este România auun potențial economic imens, iar aces -ta este motivul pentru care suntemaici cu o misiune comercială care in -clu de 24 afaceri din diverse domenii.(...) Aceasta urmărește, desigur, șiconsolidarea relațiilor guvernamentaleîntre România și Olanda. Astfel, amavut întâlniri cu omologii mei româniși am avut discuții foarte bune în le -

EV

EN

IME

NT

........................................................................................................................................................ mai 201470

EV

EN

IME

NT

PUBLICITATE

gă tură cu aspecte importante, oportu -ni tăți pe care le remarcăm, dar șidespre cum putem lucra împreună înca drul Uniunii Europene”, a spus mi -nis trul olandez al Comerțului Exterior.

Creștere constantă„Construcția noului terminal cross-

dock va fi finalizată în toamna acestuian și face parte din strategia noastrăde dezvoltare. Investițiile din anul tre -cut și rezultatele obținute, clienții nouintrați în portofoliul nostru și proiectelelor pe termen mediu și lung, ne-aucon vins că decizia de a extinde plat -forma logistică este cea adecvată. Pla -nurile noastre de dezvoltare se ba -zează pe o creștere sănătoasă și pe

previziuni moderate”, a subliniat Dra -goș Gelețu, managing partner KLGEu rope Logistics România. „Pentrumine, nu neapărat ca partener KLG,ci, până la urmă, ca român, înseamnămult mai mult decât o investiție, în -seamnă în primul rând încrederea pecare, pe o perioadă de criză mondială,partenerii olandezi au arătat-o poten -ția lului pieței românești. Astfel, pelângă cele 20 milioane euro investitepână acum, sunt dispuși să mai in -ves tească cel puțin încă 10-12 mili -oane EUR, în viitorul apropiat”.

KLG Europe Logistics Româniami zează și anul acesta pe creștereaveniturilor, după ce exercițiul financiardin 2013 a adus o creștere cu 11% acifrei de afaceri, la 21 de milioane de

euro. Principalele motoare de creșteresunt, potrivit oficialilor companiei, creș -te rea portofoliului de clienți, extindereaca pacității de depozitare, creștereavalorii adăugate a serviciilor oferite șia complexității soluțiilor logistice pusela dispoziția clienților.

O forță logisticăÎnființat în 1918, grupul olandez

KLG Europe operează la nivel inter -na țional prin centrele sale din Olanda,Marea Britanie, China, Turcia și Ro -mâ nia. KLG Europe oferă servicii delogistică şi depozitare, expediţii rutiere,interne şi internaţionale, grupaje şitrans port cargo, transport maritim şitrans port aerian. La nivel internațional,grupul a înregistrat afaceri de 105 mi -lioane euro în 2012.

În România, KLG Europe acti vea -ză din 2006, de șase ani fiind prezentăcu o reprezentanță directă. Compania,cu sediul central în București, deţinealte 6 hub-uri pentru distribuție în țară,la Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova,Cluj-Napoca şi Timişoara, care însu -mea ză o capacitate totală de depo zi -ta re de peste 50.000 mp. În toatecentrele este implementat sistemul demanagement al depozitării WMS.

Meda [email protected]

Peste 350 de cliențiKLG Europe Logistics România

oferă servicii logistice pentru350 de clienți din diferite sectoarede activitate, având în portofoliulsău clienţii precum Domo Retail,LG, Panasonic, 3M, Timken, AkzoNobel, Adidas, Wrigley, Orange,Den Braven, Red Bull, Natuzzi,Recaş, Koyo, Brenntag, Dohler,Riso Scotti, IPSO, Pigna, Ericsson,Coty, Honeywell Friction Materials,Prista Oil, Saint-Gobain GlassRomania sau Coty.

KLG Europe Logistics RomâniaUn nou terminalcross-dockKLG Europe Logistics România, una dintre cele mai stabilecompanii de logistică din Uniunea Europeană, a anunțat, la sfârșitullunii aprilie, extinderea platformei sale logistice din hub-ul central,de lângă București. Compania a investit 5,6 milioane de euro într-unnou terminal cross-dock de 10.000 mp, care va permite creștereacu o cincime a capacității de depozitare și tranzit în România.Construcția va fi finalizată în toamna acestui an.

Page 37: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

73........................................................................................................................................................ mai 201472

FO

CU

S

C u aceste cifre, FAN Courierşi-a consolidat poziţia de lideral pieţei domestice de curierat

pentru cel de-al 8-lea an consecutiv.Piaţa de curierat din România, din

care FAN Courier are un market-sharede 27%, se cifrează undeva la 260de milioane euro.

Creşte comerţulonline În urma rezultatelor preliminare

ale trimestrului I, reprezentanţii com -pa niei anticipează că, pe 2014, cifrade afaceri ar urma să crească cu 10-15 procente. Un segment importantcare înregistrează o creştere con stan -tă este cel al comerţului online, ce

devine din ce în ce mai activ la nivello cal. Comerţul online reprezintă, înace laşi timp, unul din principalele mo -toare de creştere a business-ului FANCourier din ultima perioadă. Investiţiileîn tehnologie şi servicii noi, moder ni -za rea flotei auto şi a sediilor din ţarăşi specializarea personalului constituieşi ele obiective importante pentru anul2014. În primele trei luni din 2014,com pania a făcut investiţii în valoaretota lă de 1,5 milioane euro, cea maimare parte a acestei sume mergândcătre modernizarea flotei, a infra struc -turii IT şi în zona de training.

Servicii de ultimăgeneraţieCel mai recent serviciu lansat este

Check on Delivery, ce oferă posibi li -tatea destinatarului să vizualizeze lapri mire conţinutul unei expediţii, fărăsă verifice tehnic (teste/probă) produ -se le. Serviciul Check on Delivery estedis ponibil atât pentru persoane fizicecât şi pentru cele juridice, dacă ex pe -ditorul a bifat această opţiune. Încursul anului 2013 au mai fost lansateser viciile Print & Go, soluţia automatăde tipărire, envelopare şi expediere ado cumentelor, şi Collect Point, serviciucare oferă clienţilor posibilitatea de a

expedia colete şi plicuri, 7 zile din 7,din puncte de colectare a cores pon -denţei, situate în reţeaua partenerăOMV din toată ţara.

Începutul de an a mai adus la FANCourier titlul „Antreprenorul Anului“,primit de Felix Pătrăşcanu în cadrulcelei de-a noua ediţii a galei or ga -nizate anual de una din publicaţiile debusiness de referinţă din România, şiparteneriatul dintre Fan Courier şiVodafone, prin implicarea a doi dintreacţionari în cea mai recentă campaniede imagine.

FAN Courier este o com pa nie cucapital integral românesc, fondată în1998 de Adrian Mihai, Ne culai Mihaişi Felix Pătrăşcanu. FAN Courierdeserveşte cei peste 16.000 de clienţi,majoritatea persoane juri di ce, cuajutorul unei echipe formate din peste2.700 de colaboratori şi a unei floteauto de peste 1.700 de vehi cule.

Alexandru [email protected]

FAN Courier a investit6 milioane euro în 2013Compania FAN Courier a avut o cifră de afaceri de peste280 milioane lei în 2013 - bugetul de investiţii a ajunsla 6 milioane de euro, depăşind sumele stabilite iniţial.

Fondatorii FAN Courier: Adrian Mihai, Felix Pătrăşcanu şi Neculai Mihai (de la stânga la dreapta).

În 2014, FAN Courier va realizainvestiţii de aproximativ 4,5 milioanede euro, direcţionate către serviciişi soluţii care aduc valoare adăugatăpartenerilor.

P otrivit datelor furnizate decom pania membră a grupuluineo zeelandez Mainfreight, pri -

mul trimestru al anului în curs a fostîn cheiat cu afaceri de 13,5 milioanelei, în timp ce profitul s-a ridicat la600.000 de lei. Rezultatele financiaresus ţin trendul pozitiv anunţat încă din2013, an în care a fost consemnatăo cifră de afaceri de aproximativ 49de milioane de lei, în creştere cu 18%faţă de 2012.

Se caută serviciiintegrate„Rezultatele financiare din 2013 şi

creş terea din primul trimestru din 2014ne confirmă faptul că serviciile WimBos man sunt apreciate de parteneri.Foar te important a fost răspunsul po -zi tiv la oferta noastră de servicii inte -gra te. Creşterea a venit în special dinsfera clienţilor din FMCG, dar şi caur mare a diversificării serviciilor des -ti nate industriei auto“, a afirmat EmilIon, Managing Director Wim BosmanRo mânia, menţionând că evoluţiabună se datorează analizării şi îmbu -nă tăţirii riguroase a proceselor opera -ţio nale, precum şi gestionării eficientea noilor huburi europene dezvoltatede grupul logistic internaţional Main -freight. De altfel, avantajele aparte -nen ţei la grupul internaţional Main -freight constituie premisele necesareatingerii obiectivelor trasate pentru

anul în curs. Pentru 2014, Wim Bos -man România şi-a propus să devinăun centru de importanţă regională algru pului Mainfreight pentru serviciiinte grate de logistică. De asemenea,compania aşteaptă la finalul anului ocreştere cu 10 procente a cifrei de

afa ceri, în condiţiile în care, pe termenme diu, se are în vedere extindereade pozitului din Ploieşti cu 25%, pânăla 20.000 mp. Pentru 2014, au fostbu ge tate investiţii în valoare de 0,8mi lioane euro, în reînnoirea parculuiauto, utilarea şi echiparea spaţiilor dede pozitare existente, precum şi încreş terea capacităţilor de depozitare.

Rezultate foarte bunedin transport în 2014În prezent, flota Wim Bosman este

de 40 de camioane, utilizate în specialîn trafic internaţional, mai ales în con -di ţiile în care pe segmentul intraco -mu nitar au fost dezvoltate parteneriatecu clienţi noi. „Strategia noastră estesă folosim flota proprie în special înzona de transport internaţional şi pen -tru clienţi care solicită un nivel foarteridicat al calităţii serviciilor. Aproximativ10-15% din activitatea noastră detransport este derulată prin intermediulflotei proprii, iar în rest folosim subcon -trac tori, pe care îi audităm şi îi ajutămsă se dezvolte, cărora le garantăm unparteneriat pe termen lung“, a explicatDaniel Tănase, director de operaţiuniîn cadrul Wim Bosman România. Ela subliniat că 2014 a fost până acumun an foarte bun pentru companie pesegmentul de transport.

Wim Bosman, unul dintre cei maiim portanţi jucători de pe piaţa localăde logistică, transporturi şi comi sio -na re vamală, a numărat, în 2013,peste 450 de clienţi din mai multesegmente de piaţă precum FMCG,automotive, electronice şi oil&gas.

Compania face parte din grupulolandez Wim Bosman, companie cuprezenţă internaţională, activă cu 23de divizii în nouă ţări şi o cifră de afa -ceri anuală de peste 250 milioaneeuro. Începând cu 2011, Wim Bosmana devenit subsidiara din Europa aMainfreight, grup logistic neo ze el an -dez prezent în Oceania, Asia, USA şiEuropa prin 221 filiale, peste 5.200de angajaţi şi o cifră de afaceri anualăde 950 milioane euro.

Meda [email protected]

Wim BosmanUn plus de 30% în cifrade afaceriWim Bosman România a raportat la sfârşitul lunii aprilie o cifrăde afaceri aferentă trimestrului I cu 30% mai mare decâtîn perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care profituls-a majorat cu 52%.

Emil Ion, Managing Director

Wim Bosman:„Intenţionăm să dezvoltăm spaţiide depozitare noi în ţară. Într-oprimă fază, vorbim despre spaţiiînchiriate, pentru ca apoi să intreîn discuţie o investiţie a grupuluiîn spaţii proprii. Ne uităm cu foartemare atenţie la Cluj.“

Page 38: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201474

PIA

ŢĂ

P otrivit lui Liviu Tănase, DirectorCo mercial CEMPS S.A., înprima parte a acestui an s-a

consta tat o majorare a cererii pentruechipa men tele de depozit şi, spredeosebire de anii precedenţi, a crescutcererea pen tru electrostivuitoare. Dease me nea, segmentul echipamentelorse cond-hand înregistrează vânzărimai mari. „Faţă de primul trimestru alanu lui trecut, piaţa de echipamente acon sem nat o evoluţie semnificativă,iar CEMPS a preluat deja din aceastăcreş tere un procent destul de impor -tant“, a afirmat el, subliniind că, pentruo bună colaborare cu clientul, trebuieidentificate nevoile reale ale acestuia.Astfel, consultanţa oferită de către fur -

ni zorul de echipamente încă din mo -men tul în care se planifică achiziţiaare un important impact pozitiv în cos -turi, pentru că flota va fi corect adap -tată nevoilor. Dar lucrurile nu seopresc aici, CEMPS S.A. oferind ul -te rior con sultanţă pentru o mo ni to -rizare co rectă a costurilor.

Atenţie la costuriCosturile de întreţinere pe fiecare

echi pament sunt gestionate în SAP şiprezentate clientului, care are astfel po - sibilitatea unei evidențe mult mai atentea acestora. „De asemenea, pre zen tămperiodic clienţilor situaţii pri vind modulde întreţinere şi exploatare a echi pa -men telor, respectiv a costu rilor pe echi -pamente. Din acestea re zul tă, de celemai multe ori, neres pec tarea de cătreoperatori a sarcinilor ce le revin cuprivire la efectuarea zil nică a operaţiilorprevăzute în manua lul e chi pamentului.Experienţa ne-a ară tat că multe scăpăriapar la men tenan ţa zilnică, adeseaanumite pro ce duri fiind neglijate decătre operatorul echi pa men tului, ceeace ge nerează extracos turi. Tocmaipentru a diminua aceste cos turi de men -te nan ţă, efectuăm pe ri o dic instructaje

cu operatorii privind mo dul de operareşi întreţinere a echi pa mentelor“, a spusLiviu Tănase. A ces tea sunt completatede o execuţie a lu crărilor de mente nan -ţă, cu profesio na lism, la timp, res pec -tând standar de le de calitate şi eli mi -nându-se astfel, într-o mare măsură,opririle neprogra mate.

CEMPS şi-a dezvoltat activitateape marginea conceptului de serviciiin tegrate, oferind practic tot ceea ceeste legat de achiziţia şi utilizarea echi -pamentelor. Astfel, compania dispunede o reţea naţională de distribuţie şiser vicii, putând interveni rapid oriundeîn ţară, graţie şi stocului permanent depiese de schimb. Iar pe partea de ser -vice, cuvântul de ordine este optimi -zare. „CEMPS S.A. dispune de o reţeace aco peră toată ţara. În plus, existăpa chete care constau în monitorizareaba teriilor, o raportare cât mai exactăîntre noi şi client în privinţa costurilor...Prin utilizarea sistemului SAP cât şi amo nitorizării prin HYSTER TRACKER,ştim în orice moment ce costuri s-auînregistrat în funcţie de orele de func -ţio nare“, a precizat Liviu Tănase.

Meda [email protected]

Creşteri semnificativepentru CEMPS S.A.Pe o piaţă care a început să transmită semnale pozitive,CEMPS S.A., distribuitor exclusiv al produselor HYSTER înRomânia, reuşeşte să îşi consolideze poziţia oferind clienţilorsoluţii care permit monitorizarea şi optimizarea costurilor.

Alte activități În plus, faţă de echipamentele

HYSTER, CEMPS S.A.comercializează baterii de tracţiuneMIDAC, anvelope Trelleborg şiMagna Tyres, redresori pentrubaterii de tracţiune ATIBElecttronica, precum şi cabinepentru stivuitoare DFK, oferind,totodată, pregătire profesionalăpentru stivuitorişti, în vedereaobţinerii certificatului ISCIR.

Page 39: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

77........................................................................................................................................................ mai 201476

PR

EZ

EN

TAR

E

S TILL GmbH din Hamburg, fur -ni zor de servicii intralogisticepersonalizate, a răspuns aces -

tei nevoi prin îmbunătăţirea perfor -man ţelor seriei RX 60 de vehiculeelectrice. Noul RX 60 poate ridicagreutăţi de până la opt tone. În acelaşitimp, sistemele electrice sunt extremde uşor de gestionat şi foarte mane -vra bile. De asemenea, costurile cuenergia, întreţinerea şi reparaţiile suntsem nificativ mai mici în comparaţiecu vehiculele diesel sau GPL din ace -e aşi clasă.

Un volum compactRX 60 este disponibil în capacităţi

no minale de încărcare bază de şase,şapte şi opt tone, iar RX 60-80 dis -pune de un centru gravitaţional al în -căr căturii de 900 mm. Cu o lungimea vehiculului de sub 3.500 mm şi lăţi -me sub 1,68 m cu o roată sau mai

pu ţin de 2 m cu două roţi, RX 60-60/80ne cesită o rază de întoarcere de nu -mai trei metri, putându-se folosi în cu -loare de acces late de sub 5 m. Uni -ta tea de propulsie încapsulată, carenu necesită mentenanţă şi dispunede frâne multi-disc, face ca vehicululde 80 de volţi să fie ideal pentru uti -li zare combinată în interior şi la ex te -rior. Acesta este prevăzut cu un motorputernic, eficient din punct de vedereenergetic, cu tracţiune pe faţă (2 x10,5 kW) şi cu recuperarea energieiîn timpul frânării. Vehiculul are carac -te ristici bune de accelerare şi poateatin ge viteze maxime de 17 km/h -ceea ce reprezintă una dintre cele maibune performanţe din această clasă.

Dotările standard ale seriei 60-60/80 includ cinci programe diferitede operare, precum şi modul de eco -no misire a energiei Blue-Q, pentru ore ducere a consumului de până la10%, fără a sacrifica performanţele.

Cu două motoare puternice deridicare, de 21 kW, noul STILL RX 60atin ge viteze de ridicare de până la0,54 m/s şi este prevăzut cu un sistemde operare hidraulic extrem de precis.Catargul opţional telescopic sau tripluasigură o rigiditate bună, fără defor -mări, şi atinge înălţimi de ridicare depână la 8.740 mm (RX 60-60). Bateriapu ternică, de 1240 Ah, extrem de per -for mantă, poate fi schimbată uşor şiîn condiţii de siguranţă, prin deplasareîn lateral, utilizând un stivuitor şi fărăa fi necesară prezenţa unei macarale.

Design ergonomicDatorită conceptului standardizat

de exploatare a tuturor vehiculelor dinseria RX, nu este necesară reinstru -irea operatorilor de pe clasele de moto -

stivuitoare mai mici. De exemplu, vehi -cu lul este disponibil cu toate echi pa -men tele familiare pentru clase de tonajmai mici - operare prin mini-levier,control tactil sau prin joystick. Treptelede mari dimensiuni, anti dera pan te,vizibile şi din partea su perioară, îm -preună cu mânerele am plasate pelateralul cabinei şi pe ca pa cul baterieiasigură urcarea şi ac ce sul în cabină încondiţii de siguranţă. Cabina opera to -ru lui, cu un design asimetric, este orien -tată lateral spre stânga pe şasiu, iarscaunul este ridicat pentru o mai bunăorientare şi pentru a asigura o vizibilitate

de 360º. Plafonul este prevăzut cu ungeam de mari dimensiuni, iar în parteadin spate există stâlpi de protecţie op -ti mizaţi, împreună cu un parbriz încălzit,ceea ce asigură vizibilitate optimă, chiarşi în medii cu temperatură scă zu tă,permiţând operatorului să trans portemărfurile în şi din spaţiul de depozitareîn mod sigur şi eficient, chiar şi în cazulrafturilor amplasate la înălţimi mari.

Siguranţă şi transparenţăFleetManager 4.x, disponibil opţio -

nal, oferă, de asemenea, siguranţă şitransparenţă pentru noile modele RX60. Autorizaţiile de acces, care pot fidefinite la nivel individual, asigură ocon figurare specifică a profilului opera -to rului. Un raport care conţine dateper sonalizate permite fiecărui mana -ger de flotă să obţină cu uşurinţă o pri -vire generală asupra utilizării vehicu -lu lui, în vederea optimizării acesteia.Se pot obţine fără probleme atât detaliiprivind fiecare motostivuitor în parte,cât şi rapoarte privind întreaga flotă devehicule. Datorită sistemului încorporatde detecţie a şocurilor, FleetManager4.x contribuie, de asemenea, la redu -ce rea daunelor provocate de im pac -turi, asigurând astfel lucrul în condiţiide siguranţă.

În urma performanţelor ridicate,date de sistemul hidraulic precis, dedesig nul ergonomic şi de opţiunile deper sonalizare a echipamentelor, RX60-60/80 este alegerea ideală pentrutoate tipurile de transport de încăr că -turi grele, chiar şi în medii umede saucu pulberi.

STILL RX-60-60/80

Performanţeîn manipularea

mărfurilor

Directivele din ce în ce mai stricte privind emisiile vehiculelorcu motoare diesel, precum şi tendinţa continuă spre e-mobilitate,duc la o majorare a cererii de vehicule electrice cu emisii zeroşi în clasele cu capacităţi de transport încărcături mari.

STILL RX-60-60/80Capacitate nominală de încărcare: 6-8 tCentru gravitaţional al încărcăturii: 900 mmLungime: < 3.500 mm Lăţime: < 1,68 m cu o roată sau < 2 m cu două roţiRază de întoarcere: 3 mPropulsor: tracţiune faţă, 2 x 10,5 kWViteză maximă: 17 km/hMotor ridicare: 21 kWViteză maximă ridicare: 0,54 m/sÎnălţime maximă ridicare: 8.740 mm

PU

BLIC

ITATE

Treptele de mari dimensiuni, antiderapante, vizibile şi din parteasuperioară, asigură urcarea şi accesul în cabină în condiţii desiguranţă.

Vehiculul este disponibil cu toate echipamentele familiare pentruclase de tonaj mai mici - de exemplu, operare prin mini-levier, controltactil sau prin joystick.

Page 40: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

Întrebările lunii MAI (etapa 54)

Întrebările lunii APRILIE (etapa 53) și răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Printre obiectivele funcției derecepție nu se numără:

a. Descărcarea în siguranță șieficiență a mijloacelor de transport

b. Alegerea metodei de stocare -CORECT

c. Scurtarea timpului de la recepție laintroducerea în stoc a mărfurilor

d. Procesarea promptă și precisă amărfii recepționate

2. Legea care stabilește că80% din vânzări sunt realizatede numai 20% din produse afost formulată de:

a. Beretab. Pirellic. Pareto - CORECTd. Pareti

3. Fenomenul de honeycombingeste:

a. Aranjarea mărfurilor în formă defagure

b. Eliminarea utilizării ineficiente aspațiului

c. Blocarea unor locații pe orizontalăși pe verticală - CORECT

d. Aranjarea depozitului în formă defagure

1. Clasificarea ABC presupune că:a. produsele aflate în stoc se împart

în trei categorii pe baza volumeloranuale vândute

b. produsele se depozitează înordine alfabetică

c. produsele se livrează în ordinealfabetică

d. nu este important să semonitorizeze în primul rândarticolele care în valoare globalăsunt mai scumpe

2. Prin lotul optim de comandă(EOQ) se înțelege:

a. procesul prin intermediul căruia segestionează transferul și stocul dematerial

b. strategie organizaționalăfundamentată pe ideea că

performanța în atingerea uneicalități superioare este realizatădoar prin implicarea întregiiorganizații

c. model de gestiune a unui stoc caredetermină cantitatea de comandatprin determinarea cantității care vaîndeplini nivelul de servicii oferitecătre clienți, minimizând costuriletotale de comandă și menținere amărfii în stoc

3. Pentru cererea sezonieră dedistribuție, compania trebuie:

a. să aibă stocuri pregătite b. să se aprovizioneze la comandă c. să facă stocuri înainte de

începerea sezonului pe bază deforecast

d. să țină stocul la furnizor

HENKEL

Câștigătorii lunii APRILIEVasile Tabira, Radu Cănănău și Vicențiu TucaEi au fost aleși prin tragere la sorți din cei 9 concurențicare au răspuns corect la întrebările lunii aprilie, ceade a 53-a etapă a concursului de logistică.Lista concurenților care au răspuns corect:Adrian Vlase, Radu Cănănău, Radu Vlase, VasileTabira, Sabina Vlase, Sorin Dan Teriteanu, Turi Attila,Marcel Vlase și Vicențiu Tucă.

Concursul de cunoștințe generale în domeniullogisticii lansat de ZIUA CARGO și companiade consultanță și training în logistică Supply

Chain Management Center continuă cu etapaa 54-a. În fiecare lună, publicăm 3 întrebări

tip grilă, pentru ca, în luna următoare, să dămpublicității variantele corecte de răspuns.

Câștigătorii sunt stabiliți prin tragere la sorțidintre persoanele care răspund corect.

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (54)

Fiecare întrebare are un singurrăspuns corect.

Puteți răspunde până pe7 iunie, prin e-mail la adresa

[email protected],menționând variantele de

răspuns și datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câștigătorii ediției din luna mai

și variantele corecte de răspunsvor fi publicate în numărul diniunie al revistei ZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

Atribuirea traseelormetropolitane -stop și de la capăt!

PPAASS

AAGG

EERR

II

mai 2014........................................................................................................................................................ 79

Page 41: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

ȘT

IRI

........................................................................................................................................................ mai 201480

ȘT

IRI

PUBLICITATECONTROLORIPERMANENŢI ÎNTRAMVAIE

RATB a început în 5 mai ocampanie de control şi demonitorizare a fluxului depasageri pe fiecare traseual mijloacelor de transport,pentru a combate călătoriilefrauduloase şi aredimensiona, în funcţie decerere, mijloacele detransport pe anumite linii şiintervale orare. Într-o primăetapă, reprezentanţi aiCorpului de control al Regiei vorfi prezenţi în permanenţă, înfiecare vehicul, pe liniile detramvai 14 şi 40. Cei prinşi fărăbilet vor fi daţi jos şi îndrumaţicătre punctele de vânzare, pentru

a-şi achiziţiona un titlu detransport sau vor avea opţiuneade a-şi procura, prin SMS, unabonament de o zi. În următoareaetapă, proiectul va fi extins şi pealte linii de transport public. Parculauto al RATB este compus din1.961 de vehicule, astfel: 516tramvaie, 297 de troleibuze şi1.148 de autobuze.

DISCRIMINAREÎN TRANSPORTULLOCAL

Primăria Bucureştiului şi încă 38de administraţii reşedinţă de judeţ- adică aproape toate - au fostamendate cu sume între 1.000 şi5.000 de lei, de Colegiul directoral Consiliului Naţional pentruCombaterea Discriminării(CNCD), pentru neasigurareacondiţiilor de transport în comunpersoanelor cu dizabilităţilocomotorii. Singurele municipiireşedinţă de judeţ care auimplementat cerinţa legală privindaccesibilizarea transportului încomun la nivel local sunt Sibiu şiMiercurea Ciuc. CNCD asancţionat cu 5.000 de lei şiAgenţia Naţională pentru Plăţi şiInspecţie Socială, pentru acelaşimotiv. Edilii au termen 6 luni să

reevalueze contractele deautorizare a firmelor de transportlocal, astfel încât acestea să intreîn legalitate.

AUTOBUZ ELECTRIC LA BRAŞOV

Un autobuz electric circulă înprobe, până în 18 mai, înmunicipiul Braşov, pe linia 4 întreGara Braşov şi centrul istoric, darşi pe alte trasee. La finalulperioadei, vor fi evaluate eficienţaşi costurile introducerii unui astfelde sistem de transport. Autobuzuleste pus la dispoziţia RAT Braşov,pentru testare, de reprezentanţiiCEFIN Trucks, în baza unui acordde reprezentare în România aproducătorului chinez. CompaniaBYD produce baterii reîncărcabile,iar în ultimii ani a devenitproducător de autobuzepropulsate de motor electric.Autobuzul model K9 este 100%electric şi funcţionează cu bateriireîncărcabile bazate pe otehnologie de ultimă generaţie.Acestea îi asigură o autonomie de250 km cu o singură încărcare încondiţii de trafic urban. AutobuzulBYD a fost testat anul trecut atâtîn Timişoara, cât şi în Suceava,unde autorităţile localeintenţionează să achiziţioneze,prin programe finanţate dinfonduri externe, astfel de mijloacede transport.

METROURILE CAF MAIAŞTEAPTĂ

Bucureştenii mai au de aşteptatpână să se deplaseze cu noiletrenuri de metrou CAF, cumpăratede Metrorex cu 98 de milioane deeuro, pentru simplul motiv că suntmai late cu 10 cm decât au fostproiectate galeriile subterane şiperoanele de pe Magistrala 2.Astfel, punerea lor în circulaţie nunumai că va întârzia, dar vanecesita încă o cheltuială, pentrucă peroanele trebuie sparte. Întimp ce şeful Metrorex, AurelRadu, a anunţat încă de acum

două luni că trenurile au trecut cusucces probele de testare şi căurmează să fie puse în circulaţie,sindicaliştii de la metrou spun cătrebuie făcute lucrări de lărgire întoate cele 14 staţii de peMagistrala 2, atât la peroane, câtşi în curbe - mai ales în zonaPiaţa Romană şi Victoriei. Pânăacum au sosit 6 garnituri şiurmează să vină alte 10.

TURUL BUCUREŞTIULUICU AUTOBUZE ETAJATE

Autobuzele double decker au fostreintroduse, de la începutul lunii,pe linia turistică Bucharest City

Tour. Ca şi în anii trecuţi, traseulare 15,4 km, poate fi parcurs în 50de minute şi cuprinde 14 staţii:Piaţa Presei, Muzeul Satului,Arcul de Triumf, Piaţa Victoriei,Calea Victoriei, PalatulParlamentului, Piaţa Unirii,Universitate, Piaţa Romană, PiaţaVictoriei, Piaţa Charles de Gaulle,Şos. Kiseleff, Piaţa Presei. Tarifelede transport rămân neschimbateşi în acest an: 25 lei/card pentruadulţi şi 10 lei/card pentru copiiicu vârste între 7 şi 14 ani. Copiiicu vârsta de până la 7 ani, însoţiţide adulţi, beneficiază de transportgratuit. Cardul de călătorie estevalabil 24 de ore de la primavalidare şi se poate procura dinautobuzele turistice.

EUROLINES ŞI-ATRIPLAT CIFRA DEAFACERI FAŢĂ DE 2009

Raportat la anul 2009,momentul declanşării crizeieconomice, Grupul Eurolinesa reuşit să îşi triplezevânzările, atingând în primele

3 luni ale acestui an (T1) ocifră de afaceri de 98 demilioane de lei, faţă deaproximativ 30 de milioane de leiîn T 1 2009. Grupul aînregistrat în primele 3 luni aleacestui an o creştere de 39%a cifrei de afaceri, 79% dinaceastă cifră fiind realizată deTouring Europabus România,compania care deţine reţelele deagenţii TUI TravelCenter şiEurolines.Touring Europabus România aavut în T1 2014 o creştere de48% a cifrei de afaceri faţă de T12013, ajungând până la nivelul de77 milioane de lei.Grupul Eurolines, din care facparte 20 de companii dinRomânia, Germania şi RepublicaMoldova, a înregistrat, în primultrimestru (T1) al anului 2014, ocreştere de 39% a cifrei de afacerifaţă de perioada similară din2013, ajungând la nivelul deaproximativ 98 milioane de lei.Anul trecut, Grupul EurolinesRomânia a avut o cifră de afaceride 330 milioane de lei, +30% faţăde nivelul din 2012.

Uzina Vehicule Dacia de laMioveni a marcat, pe data de6 mai 2014, producţia a5.000.000 de vehicule.Automobilul care a ieşit de peliniile de fabricaţie este unmodel Duster 4x4, versiuneaLauréate, echipat cu motorul1.6 16V, 105 CP, de culoarebleu navy. Acesta va fi livratunui client din România. Înprezent, producţia modeluluiDuster la Uzina Dacia din

Romania reprezintă peste50% din producţia totalăzilnică realizată. Uzina Dacia de la Mioveniutilizează Sistemul deProducţie Renault (SPR), unuldintre cele mai moderne dinistoria auto mondială.Capacitatea uzinei de laMioveni este de 350.000vehicule/an. În 2013, 93% dinproducţia uzinei a fostexportată.

5 MILIOANE DE AUTOMOBILE DACIA

Page 42: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

pentru cineva și reprezenta pierderipen tru alții, iar schimbarea politică dinMi nisterul Transporturilor a dus la răs -tur narea influențelor și, astfel, la stopa -rea atribuirii.

Bineînțeles, acestea sunt doar zvo -nuri. Ar fi preferabil să considerăm cănumeroasele petiții ale trans por ta torilorși patronatelor au blocat pro cesul.

Investiții „în aer”Aparent, este o victorie pentru

trans portatori și mulți dintre aceștiaîși promit că nu vor mai repeta greșe -lile trecutului la următoarea încercare.Alții consideră că asistăm doar la onouă etapă de liniște înaintea furtunii.

Totuși, investițiile realizate în auto -buze au fost masive. Este vorba de -spre autobuze urbane cu dotări cerutespecial pentru această atribuire, iar a -ceste autovehicule nu vor putea fi uti -li zate la alte tipuri de transport. Este a -de vărat că unii transportatori le-au scosdeja pe traseele deținute, dar, în celmai bun caz, discutăm doar de o parte

din parcul nou achiziționat, în con dițiileîn care actualul program de transportnu permite utilizarea în mod eficient aacestor autobuze, mai ales acolo undesunt concurate de către microbuze.

Se vorbește despre anticipabilaor donanță de prelungire a actualuluiprogram de transport pe încă șaseluni. O dată cu aceasta, s-ar puteaper mite înlocuirea vechilor microbuzecu autobuzele deja achiziționate.Trans portatorii care au făcut dejaacest pas ar intra în deplină legalitate,însă problema eficienței despre caream amintit mai sus nu ar fi rezolvată.

Multe speranțe, mari îngrijorăriTransportatorii și-ar dori ca o per -

soa nă cu pregătire tehnică să preiacon ducerea AMTB și să organizezeo nouă atribuire similară din punct devedere al regulilor cu cele de la inter -județene și județene. Bineînțeles, con -dițiile tehnice privind autovehiculelear trebui să rămână aceleași sau foar -te apropiate, pentru a proteja inves ti -țiile deja realizate.

Se vorbește și despre posibilitateaca atribuirea să se realizeze pe fiecaretraseu în parte, fără consolidarea pegru pe. Astfel, ar putea scădea riscul

ca un operator să fie avantajat în modsemnificativ.

Chiar dacă atribuirea a fost sus pen -dată și directorul general AMTB de mis,esența problemelor nu s-a schim bat.Un număr restrâns de trans portatorilup tă pentru traseele din Zona Metro -po li tană și, chiar dacă nu sunt mulți,este evident că nu va exista nicio datăcon sens. În plus, la ora ac tuală, in ves -tițiile au fost deja făcute și prelungireadatei la care va avea loc atri buirea nupoate duce decât în di rec ția creșteriicombativității, a dorinței de a acaparacât mai mult.

Cu autobuzele achiziționate în par -care, transportatorii traversează un mo -ment dificil, fiind extrem de vulne ra bilila numeroase riscuri: o schim ba re ra -dicală a regulilor privind atribu irea, caresă facă investițiile total sau parțial inutile,o creștere importantă a concurenței laatri buire dacă unii dintre operatorii vorcon tinua investițiile în noi autobuze (înfuncție de metodo lo gia și criteriile depunc tare ce vor fi sta bilite pentru atribu -i re) și, poate cel mai mare risc, este cellegat de des fiin țarea AMTB sau pre lua -rea acestei instituții de către autoritățilelocale din Bu curești și Ilfov.

Radu [email protected]

mai 2014........................................................................................................................................................

AC

TU

AL

ITAT

E

83........................................................................................................................................................ mai 201482

AC

TU

AL

ITA

TE

„D eja-vu” vor spune cei maimulți. Acesta pare să fiesce nariul ultimelor atr i bu -

iri - interjudețene, județene și acumme tropolitane.

La prima vedere pare să fie o lecțieneînvățată de către autorități, careratează din nou termenele stabilite.

Totuși, o analiză mai detaliatăscoa te în evidență particularitățile a -ces tei atribuiri.

Blocare pe mai multefronturiAmintim, ministrul Transporturilor,

Dan Şova, a anunţat în 29 aprilie,într-o conferinţă de presă, că l-a demispe Flaviu Hoţopan, directorul generalal Au torităţii Metropolitane de Tran s -port Bucureşti (AMTB), iar în locul luia nu mit interimar un adjunct. „L-amdat afa ră pe şeful AMTB, Flaviu Hoţo -pan, deoarece licitaţiile organizate lani velul autorităţii erau făcute incorectîn raport cu legea”, a spus ministrul.

De asemenea, patronatele recla -ma seră cu multă vreme în urmă căAMTB organizează atribuirea traseelordin programul de transport metro po -

li tan încălcând legislaţia naţională şieuropeană şi au cerut blocarea proce -durilor de atribuire.

Totodată, mai mulți operatori detrans port au reușit blocarea atribuiriiîn justiție, în urma proceselor intentate.

Cert pare să fie că demiterea direc -torului general AMTB nu a avut un sub -strat politic. Schimbările „poli ti ce” înconducerea diferitelor instituții din sub -or dinea Ministrului Transpor tu ri lor a vu -seseră loc cu câteva săptă mâni înainte.În plus, decizia de demi te re pare să fisurvenit brusc, în con dițiile în care, lajumătatea lunii mai, nu avem încă unînlocuitor și nici o așteptată și necesarăordonanță pen tru prelungirea valabilitățiiactua le lor licențe de traseu nu a fostîncă emisă.

Zvonurile spun că, de fapt, în spates-a aflat conflictul dintre operatorii cuin terese în Zona Metropolitană. Prin -ci pala nemulțumire a fost legată de„segmentul de trasee” ce permiteacâștigarea unui număr mare de grupe

Atribuirea traseelor metropolitane- stop și de la capăt!Şeful AMTB a fost demis de către ministrulTransporturilor, iar atribuirea traseelormetropolitane a fost suspendată imediatdupă ce procesul de atribuire fusese demarat.

Este așteptată o ordonanțăde prelungire pe șase lunia valabilității licențelor de traseuîn Zona Metropolitană.

„Segmentul de traseu” areprezentat principala nemulțumirea operatorilor de transport.

Page 43: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

85........................................................................................................................................................ mai 201484

EV

EN

IME

NT

Marele câştig al traininguluieste, în opinia preşedinteluiIFPTR, Sandor Gabor, moti -

va rea şi soluţionarea problemeloratitu dinale ale şoferilor. „Şoferul fiindpi lonul de bază al serviciului de trans -port, orice demers sau iniţiativă înmaterie de formare continuă a aces -tuia este o dovadă elocventă de înţe -lepciune managerială. Înţelegem decisă susţinem companiile de transportcare au iniţiative în acest sens, acor -dându-le asistenţă adaptată nevoilorfiecăreia“, a precizat el. Astfel, contrac -tele de training sunt pragmatice şi apli -cate nevoilor reale identificate. Te -matica trainigurilor se definitivează înmod raportat inclusiv la incidentele în -registrate sau evidenţiate de mana -ge mentul firmei. Dacă se urmăresc, de

exemplu, creşterea siguranţei şi a con -fortului pasagerilor, trainingul este depreferat să fie axat pe instruirea prac -tică realizată în condiţii de auto -drom/po ligon. „Întotdeauna trainin gu -rile trebuie aplicate punct ochit, punctlovit. Este foarte importantă conti nui -tatea şi consecvenţa în aplicarea pro -gra melor de training. În general, o sin -gură intervenţie, aplicată o dată la 10ani, printr-un training - oricât de ela -borat ar fi - deşi se poate dovedi a fifoarte eficace, pentru ca efectele po -zitive ale acestuia în prestaţia şoferilorsă fie menţinute pe termen mediu şilung, este necesar ca, în urma aplicăriitrainingului, să se instituie exerciţiulformării continue pragmatice a şofe -ri lor. De aceea înţelegem să recoman -dăm respectarea principiului paşilor

mărunţi şi siguri în formarea continuăa şoferilor, pentru a menţine şi întreţineun climat sau «zgomot de fond» profe -sio nal onorabil în cadrul firmei, de na -tură de a ameliora atitudinea condu -că torilor auto inclusiv în relaţiile cupasagerii“, a arătat Sandor Gabor.

Toleranţă zeroSabin Ogreanu, director executiv

DACOS, a subliniat că o companietre buie condusă fără toleranţă. „Amcon siderat că echipa managerială tre -buie să fie informată zilnic despre fie -ca re eveniment rutier produs, desprefiecare anvelopă deteriorată, desprefiecare client nemulţumit şi, finalmente,despre fiecare aspect cu mai micăsau mai mare importanţă. Această

abordare pune într-adevăr o presiunesemnificativă pe companie, în an sam -blul ei, însă determină o evaluarecorectă a angajaţilor şi, mai mult decâtatât, ne permite identificarea anoma -li ilor în sistemul lor de pregătire. Pasulur mător constă, în mod firesc, într-odiscuţie deschisă cu angajatul şi iden -ti ficarea variantelor de eliminare a de -ficienţelor constatate“.

Registrul de evidenţă al eveni men -telor rutiere include, la nivel de detaliu,informaţii cu privire la evenimentelerutiere. Pe baza acestor date, Biroulre surse umane pregăteşte un raportanual, care stabileşte cele mai impor -tan te trei „evenimente rutiere”, con -cre tizate în pierderi pentru companie.

Anual, se fac două evaluări aleper sonalului DACOS. Toţi angajaţiicare primesc sub 7 trebuie să îşi ame -lioreze rezultatele în anul următor. Iarcine nu reuşeşte... pleacă. „Urmărimprin chestionarele de testare elementecare ţin de securitate, sănătate şi si -guranţă în muncă, legislaţie de trans -port etc. De exemplu, încercăm să nepregătim șoferii pentru situaţia în caretrebuie să acorde primul ajutor. Deaceastă dată, evaluarea în sine devineun capitol suplimentar al procesuluide pregătire. Cel mai important esteca omul să înţeleagă întregul meca -nism şi importanţa anumitor aspectede conduită. Din punct de vedere pro -fesional, am încredere deplină înşoferii noştri“.

Fiecare şofer are o fişă în caresunt înscrise toate incidentele sauabaterile înregistrate, măsurile luate,pre cum şi apărările susținute de şoferiîn ceea ce-i privește, până la nivel dede taliu. Mai mult, dacă în urma cer -cetării există indicii că este vorba de -spre o problemă tehnică a autocarului,în fişă sunt incluse şi declaraţii ale

per sonalului din service. Pentru fiecareeve niment, indiferent de gravitateaacestuia, se aplică aceeaşi procedură,de numită de DACOS „Tratarea ser vi -ciului neconform”. Iar procedura a -ceasta şi-a demonstrat utilitatea întimp.

Colaborareacu psihologulgenerează eficienţăÎn opinia psihologului Cristian San -

du, foarte important pentru motivareeste profilul psihologic al şoferului,care se poate obţine de fiecare datăcând se face evaluarea psihologicăanuală obligatorie sau la angajare.„Se pot obţine foarte multe informaţiilegate de profilul conducătorului auto,de punctele lui favorabile, pe caretrebuie să le dezvoltăm, şi de cele maislabe, care trebuie corectate. Pe dealtă parte, o problemă esenţială o re -pre zintă comunicarea dintre managerşi şofer. Întotdeauna, managerul bă -nu ieşte şoferul că vrea să fure dinmotorină sau să mai ia câţiva călătoriîn plus, fără bilet, în timp ce con du -că torul auto se consideră nedreptăţit,un nimeni. De multe ori, șoferii seplâng: «mătură cu noi pe jos». Dinpăcate, aceasta este imaginea“. Ceputem face, însă? În opinia lui CristianSandu, asistenţa psihologică în cazultransportului de persoane este foarteimportantă pentru că sunt foarte multeelemente care trebuie avute în vedere,inclusiv în ceea ce priveşte comu ni -ca rea cu pasagerii. Bineînţeles, trai -ningul este foarte important pe acestseg ment, dar există persoane care nupot, efectiv, realiza curse turistice, pen -

tru că deşi sunt foarte buni şoferi șibine pregătiţi, nu pot gestiona situaţiilegenerate de 40 de călători cu dorinţediferite, de multe ori contrarii. „Călătoriipot să creeze un stres pe care con -du cătorul auto nu ştie cum să-l gestio -ne ze. Iar de aici apar oboseala, agre -si vitatea şi, de multe ori, acelecom por tamente pe care nu le putemex plica. Haideţi să le explicăm: cu aju -torul specialiştilor, al psihologilor, carepot oferi informaţiile necesare pentrua înţelege de ce şoferul nu respectăpro cedura şi despre metodele care artrebui adoptate. O colaborare continuăcu un psiholog poate aduce rezultateim portante pentru firmă. Solicitaţi oeva luare complexă, cu realizarea unuiprofil psihologic, mai ales în situaţiaîn care legislaţia actuală impune o pe -rio dicitate anuală. Investiţi cu folos,în cheiaţi contracte cu cabinete de psi -ho logie serioase, ale căror psihologisunt specialişti în transporturi. Aceastăcolaborare permanentă genereazăeficienţă. Putem şti cui să ne adresămpentru training şi nu este de neglijatnici rolul psihologului pe acest seg -ment pentru a stabili cum să fie alcă -tu ite, ce să vizeze, inclusiv pentru si -tua ţii individuale“, a concluzionatCris tian Sandu.

Meda [email protected]

GHID INTELIGENT DE REDUCERE A COSTURILOR

Cum motivăm şoferii?Există o reţetă general valabilă? Care au fost acţiunile careau dat rezultate? Sunt întrebări la care am căutat răspunsuricu ocazia conferinţei destinate pieţei de transport persoane,organizate de revista Ziua Cargo la Poiana Braşov, sub titlul„Ghid Inteligent de Reducere a Costurilor“.

Psiholog pr.Cristian Sandu:

„Cred că trebuie să lucrămpermanent cu şoferii noştri,încercând să le zgândărimvanitatea.“

Sandor Gabor,preşedinte IFPTR:

„Cu toţii vrem bine: cei care aplicătrainingul, patronii şi şoferii.Conflictul apare în momentulîn care recunoaştem că binelepe care îl vrem noi nu e binepentru ceilalţi.... Cea mai mareprovocare este să echilibrămaceste conflicte pe parcursulderulării trainingurilor.“

Sabin Ogreanu,director executiv

DACOS: „Şoferii DACOS vând bilete doarîn proporţie de 20%. Ar fi înțeleptdacă o companie de transportnu ar permite conducătorilor autosă vândă bilete și, mai ales, dacămanagementul va încerca să-irespecte mai mult pentru ceeace știu și trebuie să facă. Nu amsă accept să monitorizez şoferiicu camere video și nu o să-mi puncolegii în situații dezumanizante.Pentru că noi, la DACOS, credemcă relaţia dintre angajatorşi angajat ar trebui construităpe încredere.“

Page 44: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

mai 2014........................................................................................................................................................

INE

DIT

87........................................................................................................................................................ mai 201486

INE

DIT

Biserica Neagrădin BraşovBiserica Neagră, unul dintre simbolurile oraşului Braşov,este patriarhia Bisericii Evanghelice din România. Situat încentrul municipiului, edificiul a fost construit în jurul anului1380 (probabil începând cu 1377), în stil gotic.

B iserica, iniţial catolică, a fostcu noscută mai întâi sub nu -me le de Biserica Sfânta Maria

(Marienkirche). Clădirea a fost parţialdis trusă după marele incendiu din1689, când a primit numele actual.De nu mirea populară de după incen -diu, „Biserica Neagră“, a fost accep -ta tă oficial în secolul al XIX-lea.

Biserica Neagră este unul dintrecele mai reprezentative monumentede arhitectură gotică din România, da -tând din secolele XIV-XV, și, de ase -me nea, unul dintre cele mai mari lăca -şe de cult medievale, de la DomulSfântul Ştefan din Viena până la HagiaSophia din Constantinopol. Este ceamai lungă biserică existentă în Ro mâ -nia (89 m).

IstorieBiserica Neagră de astăzi se înalţă

pe locul unei biserici romanice maivechi, din secolul al XIII-lea. Construc -ţia ei a început în anul 1383, când Bra -şovul se afla într-o perioadă de dez vol -tare culturală şi economică pu ter nică,fiind cel mai însemnat oraş co mercialşi industrial la graniţa dintre apus şi ră -sărit. Invazia turcilor din 1421 a întreruptlucrările de con struc ţie a bisericii, oraşulfiind nevoit să se concentreze asuprafortificaţiilor, dar au fost continuate maitârziu după un plan mult simplificat. Din

cauza unui cu tremur de proporţii în1471, turnul su dic nu a fost construitpâ nă la înălţi mea intenţionată. 1477poa te fi consi derat anul încheierii lu cră -rilor de construcţie a bisericii, în 1499se men ţionează o orgă nouă, iar maitârziu s-au mai efectuat lucrări la turn,prin care i s-au adăugat un ceas şi clo -pote în 1514.

La jumătatea secolului al XVI-lea,reforma bisericească a pătruns înTran silvania şi s-a răspândit în mareparte datorită umanistului şi pedago -gu lui Johannes Honterus (1498-1549).În 1542 s-a celebrat prima slujbăevan ghelică în Biserica Neagră, iar întimpul aceleiaşi mişcări s-au înde păr -tat şi altarele secundare.

De-a lungul secolelor XVI-XVII, bi -se rica a fost afectată de mai multe cu -tre mu re astfel încât, la jumătatea seco -lu lui al XVII-lea, a fost nevoie de lucrăride restaurare. Marele incendiu din 21aprilie 1689 a cuprins şi biserica paro -hia lă, distrugând acoperişul şi mo bilieruldin interior. De atunci, ruina în negrităde fum s-a numit Biserica Neagră. Apoiau început lucrări de re no vare extinse,care au conferit inte rio rului un aspectba roc. Tot în această perioadă s-aucon struit şi galeriile, pentru ca lăcașulsă poată face faţă numărului tot maimare de enoriaşi care luau parte laslujbe. Lucrările au fost încheiate în1722.

Între anii 1836 şi 1839, firma berli -ne ză Buchholz înalţă pe galeria ves -tică o orgă nouă de dimensiuni mari(apr o ximativ 4.000 de tuburi, 4 ma nua -le cu câte 56 de taste şi un peda lier cu27 de taste, 76 de registre şi dispune

de 63 de registre sonore). A fost inau -gu rată la 17 aprilie 1839, organist fiindchiar Carl August Buchholz, care a pre -zen tat improvizaţii şi cantate ale com -po zitorilor Friedrich Schneider şiJohann Lucas Hedwig. Orga a fost res -tau rată de Carl Hesse şi dispune de unmanual şi pedalier şi 8 registre. Restau -ra rea a durat 4 ani: 1997 - 2001. Atunci,toate cele 3.993 de tuburi (cel mai mareavând o înălţime de circa 13 metri) aufost de montate şi restaurate. Instru -men tul se în ca drează în categoria or -gi lor baroce şi a parcurs perioada dela con struc ţie până în prezent aproa -pe ne schimbată.

Între 1865 şi 1866, firma vienezăSchöntha ler ridică altarul neogotic dupăpla nurile inginerului din localitate, PeterBar tesch, şi realizează stranele din cor.

În anul 1898, statuia lui Hon te rus seam plasează în faţa turnului sudic, înamin tirea reformatorului tran si lvănean.După Primul Război Mon dial, galeriapen tru orgă a fost extinsă şi s-a con -so lidat bolta corului. Mai târ ziu au fostrefăcute şi fialele contra for turilor din cor.

ConstrucţieBiserica Neagră este cel mai mare

edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, măsurând 89 de metrilungime şi 38 de metri lăţime. În a -ceas tă biserică încap circa 5.000 deper soane. Este o biserică-hală în stilgotic târziu, fiind formată din cor, naosşi turn. Din lungimea totală a con struc -ţiei, 31 m sunt reprezentaţi de cor, 42m de naos şi 16 m de baza turnului.

Page 45: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201488

INE

DIT

mai 2014........................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

89

A cest model de ultimă ge ne ra -ție a intrat în România la fi nalullunii aprilie și a ajuns până în

ini ma țării. Prima escală a fă cut-o la Ti -mi șoara, apoi s-a mers către RâmnicuVâl cea, cu o oprire la Ho rezu, iar de aicicătre destinația finală, Sibiu.

Evenimentul propriu-zis a constatîn oprirea la diferiți clienți sau potențialiclienți, companii de transport intere -sa te de produsele constructorului ger -man, care au putut vedea live vârfulde gamă al Daimler în materie de au -to care și chiar l-au și putut testa.

Setra TopClass 500 S516 HDHAcest model oferă o serie de ino -

vații ce au scopul de a crește nivelul desiguranță al celor 50+2+1 pasageri cepot călători la bordul autocarului, daradu ce avantaje și operatorului de trans -

port, acesta beneficiind de o opti mi zarea costurilor de operare. Pe lân gă parteade design exterior, modernă și armo -nioa să, la interior confortul este cuvântulde ordine, cu scaunele îm bră cate parțialîn piele și elementele de finețe în ma -te rie de design, precum plafonul pa -noramic.

Caracteristici tehniceși dotăriAutocarul este echipat cu motor

Mer cedes-Benz, cu 6 cilindri în linie,am plasat vertical, care se ali niazănormelor de poluare Euro VI. Aces tabeneficiază de tehnologia Com mon-Rail cu amplificator de im puls, dez -voltând o putere de 476 CP și un cuplumaxim de 2.300 Nm. Au tov ehiculul de13,3 m este echipat cu o transmisie au -to matizată Power-Shift cu 8 trepte.Capacitatea rezervorului este de 520 lde motorină, iar cel de Ad-Blue dispunede 40 l. Volumul pus la dispoziție în ca -la de bagaje este unul mare, de 11,7m, în cazul unei con figurații ce bene fi -cia ză de toaletă și fără cabină de dormitpentru șofer. Șoferul se bucură de ose rie de dotări menite să-i ușureze mun -ca, și aici amin tim sistemul tempomat

cu sistem predictiv al tracțiunii (PPC),tempomat adaptiv (ART), ștergătoaremultijet incor porate Aqua Blade, camerăvideo pentru mers înapoi, faruri Bi-Xenon Adap tive cu lumini de zi de tipLED, volan multifuncțional, navigațiasau retarderul secundar cu apă. La ni -velul ridicat de siguranță garantat depro ducător contribuie o serie de sis - teme, unele consacrate, altele de ul ti - mă concepție, precum asistența activăla frânare (ABA 2), sistemul de menți -nere a benzii (SPA), ESP, structura ran -for sată anti-coliziune (FCG), sis temulde asistență a vigilenței șoferului(ATAS), de management al bateriilor,de asistență la frânare (BAS). Pe lân -gă acestea, șoferul poate monitorizavideo tot ce se întâmplă în autocar, in -clu siv la ușa a doua, unde este am pla -sată o cameră suplimentară. În plus,poate afla o serie de informații le gatede mașină folosindu-se de cheia multi-funcțională, care, cu ajuto rul unui joy -stick și a unui display, afi șea ză kilometriipar curși, orele de func ționare ale mo -to rului, temperaturi din mai multe zoneale autocarului, nivelul fluidelor saupresiunea în roți.

Alexandru [email protected]

Setra Road Show 2014Corul se încheie printr-o secţiunede nouă laturi a unui hexadecagon.Trei perechi de coloane îl împart în treinave de înălţime egală. Pe latura su -di că se află o intrare mică, destinatăini ţial preoţilor, iar pe latura nordică acorului se găseşte sacristia. Exteriorulco rului este susţinut de 15 con tra for -turi, pe fiecare dintre ele fiind ridicatăcâte o statuetă sub un baldachin. Nao -sul este format din trei nave de înăl -ţime egală şi este împărţit de cele cinciperechi de coloane în şase travee. Înnavele laterale, la aproximativ jumă -ta tea înălţimii acestora, se găsesc ga -leriile, iar pe latura vestică, galeria orgii.Naosul are patru portale, iar cel su dicconduce mai întâi într-un ves ti bul.

ExteriorDin cele două turnuri ale planului

iniţial a fost ridicat doar cel sudic pânăla o înălţime de 44 m, iar cupola sa seridică la 65 m pe braţul transversal alcrucii. Deasupra balconului, pe la tu rasu dică a turnului, respectiv pe cea ves -ti că, se află cadranele ceasului din turn.Portalul principal al bisericii se află pelatura sudică şi este îmbo găţit cu

sculpturi ornamentale. Zidurile exterioa -re şi vârfurile bolţilor au 21 m înălţime.Coama acoperişului aparţi nând naosu -lui se ridică la 42 m, iar cel al coruluila aproximativ 38 m. Par tea turnuluiare 30 m, iar în exterior, între cele douăscări în spirală, măsoa ră 31 m.

Suprafaţa totală a bisericii ocupă2.500 mp, iar blocurile din care suntcon struite zidurile au un volum de9.000 mc. Suprafaţa acoperişului mă -soa ră aproximativ 4.500 mp.

Biserica Neagră este celebră nudoar prin dimensiunile sale, ci şi prinalte lucruri: astfel, în clopotniţă se aflăcel mai mare clopot din spaţiul ro mâ -nesc, un clopot din bronz care cântă -reş te 6 tone. Corul, susţinut de contra -forţi exteriori decoraţi cu edicole careadăpostesc statui de sfinţi, constituieunul din puţinele exemple de acest tipdin Transilvania.

Opere de artă La interior, primul lucru care cap -

tea ză atenţia este altarul principal(1866). Pictura principală a actualuluialtar are ca temă o imagine a prediciide pe munte, ce ocupă un loc central

în credinţa în harul lui Dumnezeu şiîn doctrina evanghelică. Altarul neo -go tic formează împreună cu stranelecorului o unitate conceptuală.

Unul dintre puţinele obiecte ră ma -se din perioada de dinainte de incen -diu şi, în acelaşi timp, un exempluvaloros al artei de turnătorie medievalăeste cristelniţa. Scrierea gotică minus -cu lă destăinuie numele dăruitorului:Pa rohul Johannes Reudel. În protu be -ran ţa boltită din piciorul cristelniţei sepune mangal pentru încălzirea apeide botez.

Portalurile gotice (1477) sunt, deasemenea, o adevărată operă de artă.Pe aripile portalului sudic, decoratecu motive vegetale gotice, este inscrip -ţio nat anul 1477, alături de personajefan tastice. Dacă aceasta este dataacceptată a lucrării atunci portalurilesunt - alături de cristelniţă - un alt ele -ment original al bisericii, care a supra -vieţuit incendiului din 1689.

Fresca de deasupra celui de-aldoilea lintou al portalului sudic îi înfă -ţi şează pe Maria şi pe pruncul Isus,alături de Sf. Katharina şi Sf. Barbara.Există şi o statuie a reformatorului,uma nistului, tipografului şi pionieruluisistemului şcolar Johannes Honterus(1498-1549). Poziţia sa şi cartea pecare o ţine în mână sunt în perfectăcon cordanţă cu împrejurimile: savantulindică spre li ceul braşovean cu tradiţie.Două re lie furi din bronz de pe socluîl repre zin tă pe Honterus în tipografieşi la îm părtăşanie.

Printre operele de artă din BisericaNeagră se mai numără şi stranele dinse colele XVIII-XIX, care atestă acti vi -tatea intensă a breslelor braşovene,alături de multe alte piese din aur şipietre funerare ale personalităţilor lo -cale. (Sursa: Wikipedia)

Raluca MIHĂ[email protected]

O impresionantă colecţie de covoare orientaleCu excepţia muzeului Topkapî din Istanbul, Biserica Neagră posedă cea

mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. Interiorul Bisericii Negre este dominat de spledoarea de culori a celoraproximativ 110 covoare orientale expuse.

Într-un raport de inventar al Bisericii Negre din anii 1830 erau menţionatedoar 39 de covoare, dar, la sfârşitul secolului, erau peste 110. Pentru că nuexistă documente scrise, acest fapt s-ar putea explica doar prin trecereaneconsemnată a covoarelor din posesia persoanelor private şi a breslelordupă dizolvarea acestora (în 1876) în posesia bisericii. Astăzi, colecţiacuprinde 156 de exemplare, printre care şi unele fragmente.

SETRA TOPCLASS 500 S 516 HDHDimensiuni (lungime/lățime/înălțime): 13.325/2.550/3.880 mmMotorizare: OM 471, 6 cilindriCapacitate: 12.809 cmcPutere: 476 CP/1.800 rpmCuplu maxim: 2.300 Nm/1.100 rpmTransmisie: GO 250-8, PowerShift, 8 trepteLocuri: 50+2+1Volum cală bagaje: 11,7 mc

Cheia multifuncțională estepractic un sistem de monitorizarea autocarului de la distanță,oferind informații similarecomputerului de bord.

România a intrat peharta expediției SetraRoad Show 2014, încadrul căreiaproducătorul german aprezentat autocarulTopClass 500 S 516HDH.

Page 46: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

........................................................................................................................................................ mai 201490

HO

RO

SC

OP

DE

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Se remarcă realizăriextraordinare pe toate

planurile: personal, profesional şifinanciar. Performanţa este cuvântulcheie pentru dumneavoastră înaceastă perioadă. Veţi călători mai multdecât de obicei, în general drumuri îninteres de serviciu. Unele dintre ele văvor obosi peste măsură. Atenţie lavolan: conduceți cu prudență.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Toate ideile şi proiectele,chiar şi cele mai vechi, se

deblochează. Este o perioadă deefervescenţă în plan profesional: multeîntâlniri cu parteneri de afaceri, noicontracte, acţiuni de muncă în echipă.Veţi face câteva deplasări, dar nupentru perioade sau distanţe prealungi. Conduceţi cu prudenţă şi nuapăsaţi prea tare pedala de acceleraţie.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Veţi călători mai mult decâtde obicei. Cele mai multe

dintre drumuri vizează întâlniri cu parte -neri de afaceri, care se vor materializaîn colaborări extraordinare şi de lungădurată. Spiritul de iniţiativă şi abilităţilede comandă vor atrage după sinerealizări profesionale importante,urmate îndeaproape de mari succesedin punct de vedere financiar.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Stresul şi obosealacontinuă să-şi spună cuvântul

în această perioadă. Totuşi, în planprofesional şi financiar, încep să sevadă roadele unor demersuri mai vechi- obiective urmărite şi acum îndeplinite.Apar soluţii şi pentru probleme care nupăreau să aibă rezolvare. Călătoriţimult. Aveţi grijă în trafic: purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Aveţi multă energie şidesfăşuraţi activităţi elibera -

toare de stres. Din punct de vedereprofesional, lucrurile sunt foarte rela -xate, iar relaţiile cu colegii excelente. Înaceastă perioadă, vă puteţi pune învaloare aptitudinile şi veţi înregistracolaborări extrem de profitabile. Sunteţiîntotdeauna la locul potrivit înmomentul potrivit. Călătoriţi moderat.

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Nu debordaţi de energie înaceastă perioadă, de aceea

ar fi bine să vă odihniţi cât mai mult.Aveţi fler pentru colectarea deinformaţii: aflaţi câteva secrete şidezlegaţi câteva mistere. Nu seîntrevăd călătorii, însă ar fi o perioadăminunată pentru astfel de activităţi. Darnu plecaţi la drum înainte de a verificastarea tehnică a autovehiculului.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este o perioadă în careaveţi energie, dar nu vă

regăsiţi echilibrul. Nu încercaţi săobţineţi de la ceilalţi mai mult decât văpot oferi, pentru a nu vă creşte cota destres. Exersaţi munca în echipă.Călătoriţi destul de mult, drumuri lungi,în special în interes de serviciu.Atenţie în trafic: conduceţi cu prudenţăşi respectaţi regulile de circulaţie!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Este o perioadă care seremarcă prin mari realizări.

Indiferent de domeniu, succesul esteasigurat din start. Şi în plan personal,dar mai ales profesional şi financiar, e -ner gia, iniţiativa şi competitivitateare pre zintă bazele tuturor reuşitelor. Veţicălători moderat, în special în interespersonal. Conduceţi cu prudenţă şi pur -taţi întotdeauna centura de siguranţă.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

În această perioadă, seîntrevăd multe noutăţi,

schimbări la nivelul relaţiilor în specialpersonale, dar şi profesionale. Toatedepind însă de viteza cu care acţionaţişi de modul în care alegeţi săcomunicaţi: răspunsurile prompte şipline de bună dispoziţie reprezintăcheia succesului. Câştiguri substanţiale- atenţie la cheltuieli. Călătoriţi moderat.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Farmecul personal,instinctele bune, puterea de

muncă şi entuziasmul atrag după sineperformanţe în relaţiile cu autorităţile şipartenerii de afaceri. Aveţi multe idei,unele de-a dreptul geniale. Sunteţi înformă maximă şi din punct de vederefinanciar. Aveţi grijă însă la cheltuieli -să nu depăşească veniturile. Călătoriţimult: atenţie în trafic.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Pentru dumneavoastră,această perioadă este de

tranziţie către forma maximă. Faceţiprogrese substanţiale, puneţi la bătaiediplomaţia, magnetismul şi modul facilîn care legaţi relaţii. Focalizaţi-vă peinvestiţii şi evitaţi sedentarismul. Veţicălători foarte mult: respectaţi regulilede circulaţie şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

Este o perioadă în careenergia se ridică la cote maxi -

me şi, mai mult decât atât, în tot ceeace întreprindeţi beneficiaţi de sprijinulprietenilor, al partenerilor de afaceri şi alautorităţilor. Este momentul să vă pro -pu neţi să îndepliniţi cât mai multe dinobiectivele vizate. Şi în plan financiarlucrurile stau foarte bine. Posibilecălătorii pe distanţe foarte lungi.

15 mai - 15 iunie 2014

Page 47: Ziua Cargo - numarul 64 , mai 2014

Top Related