+ All Categories
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013
Page 2: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

A nunþarea ultimelor taxecu impact direct asupracosturilor înregistratede cãtre operatorii detrans port a stârnit in -

dig narea întregului sector. Un pro -test naþional este în curs de orga -nizare, fiind programat pentruîn ceputul lunii decembrie.

Va avea loc acest protest? Saupoate autoritãþile vor gãsi din nouargumente ºi promisiuni suficientepentru a-ºi asigura liniºtea? Saupoate chiar transportatorii sunt ceicare îºi doresc ca un eventual pro -test sã nu se materializeze ºi pre -ferã mai bine sã fie minþiþi frumos?

Sunt persoane care considerãcã, la ora actualã, avem cel maislab Guvern de dupã 1989. Însãtransportul nu are culoare politicãºi este normal sã fie aºa. Neaºteptam însã ca, mãcar atuncicând este susþinut de o majoritatede peste 70%, un Guvern sã iamãsuri reale de stimulare a creº -terii economice. Nu cred cã mãri -rea taxelor este marea problemã,ci momentul ºi modul în care seface acest lucru. O nouã taxã încarburanþi destinatã investiþiilorîn infrastructurã - cine mai poatecrede aºa ceva dupã atâtea alte„iniþiative“ similare, ce au fostpuse în practicã în trecut...? Lumeaa plãtit fãrã a putea urmãri des -tinaþia finalã a banilor.

Corelarea nivelului accizelorcu inflaþia, doar pentru cã astfel,anul viitor, se pot percepe accizemai mari este un alt motiv de su -pãrare pentru cei care se aºteptauca, dimpotrivã, în 2014, sã avemaccize mai mici.

Este de prisos sã comentãmefectul acestor mãsuri - în modevident vor duce la o creºtere anumãrului de firme ce intrã îninsolvenþã.

Sigur, ca de fiecare datã, trans -portatorii vor încerca sã plasezecosturile suplimentare în tarife,însã experienþa a demonstrat cãacest lucru nu se poate face înîntregime. În plus, luând în consi -de rare timpul necesar renegocie -rilor de tarife, precum ºi termenelede platã, în general mari, noile taxevor avea ca prim efect o presiunesuplimentarã consistentã asupracash-flow-ului firmelor de trans -

port. Adicã exact acolo unde seînregistreazã cele mai multeprobleme, chiar ºi pentru firmeleaflate pe profit din punct de ve -dere contabil.

Iar dacã ne gândim la lipsa dereacþie a autoritãþilor în faþa soli -citãrilor patronatelor, la minutasem natã cu Ministerul Trans por -tu rilor în primãvarã, de care s-aales praful, noile taxe reprezintãgaz turnat pe foc.

Fãrã îndoialã, acesta estemomentul propice pentru pro tes -te! Momentul acþiunii...

În cadrul miºcãrii patronale, caºi în cadrul unei companii, ar trebuisã existe douã componente dis -tincte, care se succed ºi uneori seîntrepãtrund: acþiunea ºi analiza.

Am vãzut în ultima vreme multãacþiune, însã prea puþinã analizã,ºi poate acesta este unul dintremo tivele pentru care eficienþa estela un nivel redus. Prea puþine din -tre solicitãrile asociaþiilor patrona -le ajung sã se materializeze.

Cred cã protestul este necesar,poate chiar obligatoriu... nu pentrua stopa taxele nou introduse (pro -babil cã acest lucru nu mai esteposibil, având în vedere situaþiama croeconomicã a României), cipentru a crea baza pentru relan sa -rea unui dialog funcþional, pen trua stopa o eventualã ºi proba bi lãava lanºã viitoare de mãsuri înro bi -toare pentru sectorul trans porturi.

Dar... dupã protest? Cum va fiurmãritã implementarea mãsurilornegociate cu autoritãþile? Dacãana lizãm lucrurile cu atenþie, ve -dem cã nu organizarea protestuluire pre zintã cea mai mare dificul tate.

Radu [email protected]

Şi dupăprotest?

Page 3: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

{{TTIIRRII 70-71

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea „judeţenelor” demarează pe 25 noiembrie 72-73

FFOOCCUUSSSTP SA Alba iulia - cea mai bună companie europeană de autobuze 74

PPRREEZZEENNTTAARREESOlARiSlider în propulsia electrică 76-77

PPRREEMMIIEERRĂĂAutobuzul electric BYD, testat la Timişoara 78-79

LLIIVVRRAARREECefin a livrat 8 autobuze noi către ETA Vâlcea 80

FFOOCCUUSSTrotuar rulant la staţia intermodală Pasaj Basarab 81

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 noiembrie - 15 decembrie 2013 82

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre protest 7

FFOOCCUUSS� Grup de lucru pentru furturile din camioane în

mers 8� Cerem reciprocitate în relaţia cu Turcia! 27

SSTTAATTIISSTTIICCII� 40.000 de camioane merg în Comunitate 10-12

EEVVEENNIIMMEENNTT

� Dianthus a câştigat concursul RomanianTransport Company of the Year 2013 -Continental 14-16

� ingredientele succesului 18� Barometrul pieţei de transport

şi logistică - ediţia 2013lucrurile nu stau chiar atât de rău 20-22

� şi străinii sunt amendaţi 24-25

EEVVEENNIIMMEENNTT� Topul firmelor din Bucureşti 2012 26� Primul târg de camioane Cefin Trucks 42

IINNTTEERRVVIIUU� Cum tratăm insolvenţa?

Andreea Anghelof, managing partner al Casei de insolvenţă Transilvania (CiTR) 30-32

� TiP Trailer Services începe ofensiva investiţiilorArjen Kraaij, European Marketing Services leader TiP Trailer Services 34-35

PPRRIIMM PPLLAANNÎnlocuire spectaculoasă de flotă în plină criză 36-37

{{TTIIRRII 58

FFOOCCUUSSPrimul pod al pasajului Mihai Bravu prinde contur 59

DDRRIIVVEE--TTEESSTTRenault TruC/Ks pentru construcţii 60-62

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂSebeş - Turda, 43 de oferte 63

LLAANNSSAARREENoile Antos, Arocs şi Atego, oficial în România 64-65

IINNEEDDIITTHovenring - pod pentru biciclete 66-68

noiembrie 2013....................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................. noiembrie 20134

SU

MA

R

LLIIVVRRAARREEBroshuis2CONnect pentru Constanţa 40-41

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂConducerea pe timp de iarnă 43

{{TTIIRRII 44-45

EEVVEENNIIMMEENNTTO nouă conferinţă marca ARilOG 46-47

LLAANNSSAARREEHYSTERNouă generaţie de reach truck 48

TTEESSTTSTill EK-X şi EXU-SFlogistică de fineţe 50-52

LLAANNSSAARREETrelleborg în România 54-55

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (48) 56

Page 4: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

NOU SERVICE SCANIALA PITEŞTI

Inaugurat pe 1 noiembrie, noulservice Scania (AutostradaBucureºti-Piteºti km 102-103,Oarja, Str. Industriei 1, jud.Argeº) are o suprafaþã construitãde 1.500 mp, din care atelierulocupã 1.200 mp. Investiþiainiþialã în echipamente a fost decirca 100.000 de euro ºi ea va ficompletatã ulterior de achiziþiaunui cadru pentru îndreptareaºasiurilor ºi cabinelor avariate,care nu este disponibil în alteservice-uri din zonã - aºa cumpromite Cãtãlin Stan, Workshopmanager pentru atelierele deservice din Bucureºti ºi Piteºti.Capacitatea service-ului este deopt camioane simultan, dar se vaîncepe cu patru, iar pe viitor va fidisponibilã ºi o staþie ITP.Deocamdatã, la Piteºti, lucreazãºapte angajaþi, din care cincimecanici, dar echipa estesusþinutã de un inginer ºi de alþimecanici din Bucureºti. Încentrul de la Piteºti se reparãnumai camioane, autobuze ºiautocare Scania, însã, la cerereaclientului, se pot face intervenþii

ºi la semiremorci ºi chiar la altemãrci de camioane, pe principiul„one stop shop“, aºa cumdeclarã Jan E. Karlsson, AfterSales Director Scania Black SeaUnit. Service-ul din Piteºti are pestoc 400-500 de repere, darnumãrul lor va creºte pe mãsurãce vor fi identificate cerinþelepieþei locale. Iar piesele carelipsesc de pe stoc pot fi adusefie de la cea mai apropiatã filialãdin þarã, fie din depozitul Scaniade la Viena.

AL 8-LEA SEDIU MAN,LA BACĂU

MHS Truck & Bus a inaugurat, lajumãtatea lunii octombrie, al 8-lea sediu din reþeaua de dealeriMAN, extinzându-ºi astfel aria deacoperire pentru serviciileoferite în zona Moldovei. Noulsediu este amplasat pe DN2, însudul oraºului Bacãu. Pe lângãnoul sediu inaugurat la Bacãu,MHS Grup deþine în Româniaºapte sedii: în Bucureºti(Militari), Otopeni, Braºov, Sibiu,Cluj, Timiºoara ºi Constanþa. Înprima zi a evenimentului a avutloc conferinþa de presã, la care

au luat parte Michael Schmidt,Preºedinte al MHS Grup, ºiGheorghe Hagi. La sfârºitulconferinþei, un nou autocarOtokar Vectio a fost predatAcademiei de Fotbal GheorgheHagi. Sediul MHS Truck & Busdin Bacãu este construit pe osuprafaþã de 2.350 mp, fiind al3-lea din þarã ca mãrime.Dealership-ul include dotãripentru birouri vânzãri, recepþieservice, magazin de piese deschimb ºi accesorii, precum ºiun service încãpãtor. Service-uldin Bacãu are o capacitate de18 camioane ºi beneficiazã decele mai noi dotãri pentruefectuarea tuturor tipurilor delucrãri mecanice, electrice, detinichigerie, vopsitorie ºi staþieITP.

PACCAR RAPORTEAZĂCREŞTERI

PACCAR a anunþat recentrezultatele pe trimestrul trei alanului, care sunt extrem depromiþãtoare: mai multe livrãri decamioane, vânzãri record depiese de schimb ºi de serviciifinanciare, toate conducând lacreºterea cifrei de afaceri. Laaceasta a contribuit substanþialºi DAF, care este în prezent liderde piaþã în Europa pe segmentulcapetelor tractor pentrutransport de lungã distanþã, cu ocotã de piaþã de 15,9% pesegmentul peste 16 t. GamaDAF capãtã din ce în ce maimare popularitate, o datã culansarea noilor XF, CF ºi LFEURO 6. Conform celordeclarate de producãtorulolandez, se estimeazã cã pesectorul de peste 16 t piaþaeuropeanã se va cifra în 2013 la215.000-250.000 unitãþi.Comenzile DAF au crescut cu70% în al treilea trimestru alanului, comparativ cu aceeaºiperioadã a anului trecut, carezultat al achiziþiilor de EURO 5înaintea introducerii noilornorme, în 2014. De asemenea,DAF anticipeazã, pentru anulviitor, o piaþã europeanã deaproximativ 200.000-230.000înmatriculãri de vehiculecomerciale.

ȘTIR

I

.................................................................................................................. noiembrie 20136

Tot mai mulţi transportatorise înscriu, pe site-ulConfederaţiei NaţionaleRutiere (CNR), pentru unprotest ce urmează să aibăloc în decembrie,nemulţumiţi deneîndeplinirea de cătreGuvern a promisiunilorasumate de ministrul ReluFenechiu în minuta semnatăpe 22 mai 2013 cu CNR. iată ce aşteptări autransportatorii de la Guvern:- modificările HG 69, OG 43,OG 27, OUG 11 etc să fiepublicate în MonitorulOficial, astfel încât amenzileaberante să dispară;- MT să renunţe la plăcuţelecuprinse în OMT 1640 şidimensiunile cerute deDirectiva CE 96/53 să fietrecute DOAR în talon;

- bugetarea continuăriipasajelor de la Arad, cutermen de execuţie până înluna mai 2014;- nicio taxă pentru intrarea înoraşe, pentruîncărcare/descărcare;- fără taxe pe drumurilejudeţene;- reducerea birocraţiei, prinunificarea bazelor de dateale instituţiilor cegestionează date (ARR -RECOM) etc;- renunţarea la introducereacelor 7 eurocenţi în acciză,concomitent cu returnareaunei cote părţi din acciza dincarburanţii profesionali;- renunţarea la majorareaaccizei în funcţie de inflaţie.Mai multe detalii despreacest protest puteţi găsi pesite-ul CNR, www.conr.ro.

PREGĂTIRI DE PROTEST

noiembrie 2013.................................................................................................................... 7

Spune-]i p`rerea!

Despre protestConsideraţi că protestul reprezintăsingura modalitate prin caretransportatorii pot obţine o legislaţieadecvată şi un tratament corect dinpartea autorităţilor?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã directpe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.1. Da.2. Nu.

Cărăuşiispun NUplăcuţelor

71% dintre transportatori aurãspuns negativ la întrebarea luniioctombrie legatã de montareapânã la sfârºitul anului a plãcu þe -lor privind dimensiunile vehicu le -lor, arãtând cã legislaþia trebuiemo di ficatã în sensul renunþãrii laobli ga tivitatea plãcuþelor. În plus,un procent de 11% dintre res pon -denþi au ales varianta potrivit cã -reia nu vor monta plãcuþele pânãla sfârºitul acestui an, þinând contde termenul încã prea scurt. Ratacelor care au afirmat cã vor montaplãcuþele pânã la sfârºitul anuluieste de numai 18%.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

Page 5: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 2013

FO

CU

S

8

DD upã cum precizeazã pu -bli caþia Vigilant, bu le tinulinformativ lunar pentrumembrii TAPA EMEA,aºa numitul „mod de

ope rare românesc” (MO ro mânesc)nu este un fenomen nou ºi nu suntimplicaþi numai cri minali români.Rapoarte privind ast fel de incidenteîn Vestul Eu ro pei dateazã încã deacum cinci ani. Totuºi, multe per -soa ne consi de rã cã astfel de inci -den te nu sunt fezabile ºi înclinã sãcreadã cã exis tã alte cauze pentruaceste tipuri de pierderi. Chiar ºior ganele de aplicare a legii ºi-auex primat neîncrederea cã hoþii demarfã ar fi capabili sã fure bunuridintr-un trailer aflat în miºcare peo auto stra dã europeanã.

Serviciul de Informaþii TAPAEMEA (IIS) nu numai cã a recoltatra poarte pentru a demonstra cãpro blema este realã ºi cã acest tipde incidente se întâmplã peste totîn Europa, dar ºi cã este un fe no -men în creºtere. Mai multe com -pa nii ºi-au exprimat îngri jo rareaprivind aceastã problemã ºinecesitatea de a trezi interesul lanivelul întregii industrii, al for þe lorde aplicare a legii ºi la nivel gu ver -namental. Astfel, existã in for maþiiconform cãrora incidente implicând„modul de operare ro mâ nesc” aufost semnalate în Bel gia, RepublicaCehã, Franþa, Ger m ania, Italia,Olanda, Polonia, România, Rusia,Spania ºi Marea Britanie.

Dacã un produs este luat în vi -zor în tranzit, nici cele mai bunesis teme ºi tehnologii de securitatenu pot garanta cã încãrcãtura vaajunge intactã la destinaþie. În a -ces te condiþii, membrii TAPA EMEApot numai sã ia în con si de rare mã -suri stricte de securitate pentru

pro tecþia bunurilor în tranzit, caremerg de la trailere cu pereþi ºi aco -periº întãriþi, sigilii, lacãte ºi încuie -tori, pânã la sisteme de urmãrireGPS, geo-fence ºi monitorizare dese curitate 24/7. Utilizarea convoa -ie lor, echipelor de ºoferi sau a ru -telor dedicate reprezintã practiciuzua le pentru a îmbunãtãþi secu ri -ta tea în supply-chain. Totuºi, existãdovezi conform cãrora chiar ºi celmai înalt nivel de bune practici nupoa te împiedica dispariþia mãr fu ri -lor aflate în tranzit.

Mecanism decăţărare

Utilizând tehnologii de lucru subacoperire, un membru TAPA a fostca pabil sã conducã poliþia cãtre treiin fractori care tocmai fu raserã bu -nuri dintr-un trailer în Olanda, în

apro p iere de graniþa cu Germania.Ca rezultat, au fost efectuate treiares tãri, iar poliþia ger manã a con -fis cat un minivan folosit de cãtrehoþi în atacul dat, pre vãzut cu un lu -mi nator de tavan ºi un mecanismde cãþãrare. Vanul era, de aseme -nea, dotat cu plãcuþe false de în -matriculare. Ana liza cursei ca mi -onului a arãtat o „fereastrã” de 40de minute care ar fi putut face po -sibil atacul pe A67/E34 între Venlo,Olanda ºi Duisburg, Germania.

Atacurile în apropiere de fron -tiere sunt o tacticã popularã uti li -za tã de criminali, având în vederepro vocãrile pentru proprietarii deproduse, asigurãtori ºi organelelegii în investigarea unei crime ºi ur -mãrirea infractorilor în douã juris -dic þii diferite.

Raluca MIHĂ[email protected]

Grup de lucrupentru furturiledin camioane în mers

Sunteţi victimele „Modului Românesc de Operare”?Este întrebarea de la care pleacă TAPA EMEA pentruconstituirea unui grup de lucru pe această temă. Deceva vreme, chiar şi cei mai experimentaţiprofesionişti din domeniul supply-chain-ului se luptăsă facă faţă situaţiilor în care marfa este furată dincamioane aflate în mişcare. Organismele

internaţionale - cum ar fi TAPA EMEA - identifică astfel de incidentesub termenul generic de „mod de operare românesc”, având în vederefaptul că tocmai compatrioţii noştri au lansat această „modă”.

TOP 3 incidente în ultima perioadă1. 1,5 MILIOANE EURO ÎN LINGOURI DE AUR Pe aeroportul Roissy/Charles de Gaulle Paris, pe data de 19septembrie, lingouri de aur în valoare de 1,5 milioane euro au fostfurate din cadrul unui zbor Air France cu destinaþia Zurich. Ocompanie de securitate a livrat un total de 9 valize cu 300 kg deaur, dar, la sosirea pe aeroportul din Zurich, s-a constatat dispariþiaa 2 dintre ele, cu 44 kg de aur. Poliþia suspecteazã un atac dininterior ºi a arestat în luna octombrie 6 suspecþi care locuiesc înzona Parisului, dar n-au dat încã de urma lingourilor furate. 2. TUTUN ÎN VALOARE DE 1 MILION DE EUROUn al doilea incident în Paris, pe autostrada A1 în apropiere deaeroportul CDG, în care un camion cu tutun în valoare de 1 milionde euro a fost blocat de un autoturism cu patru persoane. Acesteaau atacat ºoferul ºi au plecat cu camionul, din care au descãrcat oparte din încãrcãturã în douã vanuri. Camionul ºi þigãrile n-au fostîncã gãsite. 3. 5.800 STICLE DE PARFUMUn incident care a avut loc pe 30 august a rezultat în furtul a 5.800de sticluþe cu parfum dintr-un trailer staþionat într-o parcare decamioane nepãzitã din Mucke, Germania. Hoþii au tãiat prelatacamionului în timpul nopþii, în timp ce ºoferul dormea. Valoareapagubei: 170.000 EUR. (Sursa: Vigilant)

Page 6: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 2013

CC reºterea parcului destinattransportului de marfã sedatoreazã ºi dezvoltãriiactivitãþii de transport înspa þiul comunitar - trans -

port efectuat în interiorul UE decãtre camioane înmatriculate înRomânia, fãrã ca operaþiunile detransport sã aibã legãturã cu þaranoastrã. Practic, conform statis -ti cilor Autoritãþii Rutiere (ARR)apro ximativ 40.000 de autove hi -cule comerciale româneºti desfã -ºoarã acest gen de activitate.

Parcul de grelecreşte, cel sub16 t este înscădere

În ultimii patru ani, parcul devehicule comerciale pentru trans -port marfã se aflã într-o creºtere

uºoarã, dar constantã, de la130.854 în 2010, la 140.150 anulacesta (sfârºitul lunii octombrie).Interesant este faptul cã, în timpce parcul de peste 16 t este încreº tere, cel de sub 16 t a scãzutconstant în ultimii patru ani. Înceea ce priveºte numãrul opera -to rilor de transport, în 2011 eraulicenþiaþi 30.365. În 2012 s-aajuns la 35.137, pentru ca anulaces ta numãrul operatorilor sãscadã la 34.228.

Piaţa rămâneaxată peautovehiculelerulate

Pânã la sfârºitul lunii octom -brie, pe segmentul de peste 16 t,anul acesta fuseserã licenþiatepuþin sub 2.900 de autovehicule

având an de fabricaþie 2013. Multmai bine aratã lucrurile pentruautovehiculele rulate. Dacã luãmîn considerare acelaºi segmentde peste 16 t, anul acesta pânãla finalul lunii octombrie au fostli cenþiate peste 5.000 de auto -ve hicule cu an de fabricaþie cu -prins între 2004 ºi 2012. Celemai cãutate maºini au fost celeavând an de fabricaþie 2007(1.091 autovehicule licenþiate îna cest an) ºi 2008 (1.567 auto ve -hi cule licenþiate în acest an).

Schimbări în topuloperatorilor

Analizând topul primelor 100companii de transport marfã dinpunct de vedere al parcului de au -tovehicule, se constatã o relativãcon stanþã faþã de anul trecut. Ast -

40.000 de camioanemerg în ComunitateParcul licenţiat de vehicule comerciale pentru transportmarfă a ajuns la 140.150 unităţi în România, în creştereuşoară faţă de anul trecut (+2,5%). Pe de altă parte,numărul operatorilor de transport marfă a scăzut cupeste 900 de firme, ajungând la 34.228 - o scădere deaproximativ 2,6% faţă de anul trecut.

STA

TIS

TIC

I

10

Page 7: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201312

STA

TIS

TIC

I

fel, parcul total deþinut de primele100 de firme este de 17.128 auto -vehicule la 31 octombrie 2013, întimp ce, la aceeaºi datã anul tre cut,era de 17.764 autove hi cu le. Sigur,sunt firme care ºi-au cres cut parcul,dar ºi unele care au scãzut. Eloc -vent este faptul cã ultima firmã întop 100 deþine 78 de autovehiculeanul acesta, în timp ce în 2012 ul -ti ma firmã din top 100 deþinea 74de auto ve hicule.

Bineînþeles, atunci când vinevorba despre reduceri de flotã,cea mai cunoscutã ºi mediatizatãeste situaþia edy InternationalSpe dition, care anul trecut în lunaoctom brie deþinea 819 copii con -forme valabile (locul 1 în 2012),iar acum are 268 copii conforme(locul 18 anul acesta). Scãderi aleflotei au înregistrat ºi TransilvaniaGeneral Import Export, de la 649copii conforme anul trecut (locul2) la 608 anul acesta (locul 1),Du magas Transport de la 545 în2012 (locul 3) la 467 în 2013 (lo -cul 5), Waberer's Romania de la480 în 2012 (locul 6) la 277 anulacesta (locul 16), precum ºi Fri -go expres de la 183 (locul 31) la122 anul acesta (locul 56).

Dunca Expediþii a sãrit în ulti -mul an de pe locul 7 pe locul 4,având 470 copii conforme valabile(o creºtere cu 51 de autove hi cu le).O creºtere ºi mai specta cu loa sã,de 89 de autovehicule, a în registratCarrion Expedition, care a ajuns la463 de copii conforme valabile.

Creºteri importante ale floteiau înregistrat în ultimul an ºi Trans -condor (+71 copii conforme), In -ter national Lazãr Company (+53copii conforme), H.Essers (+28copii conforme), Com Divers AutoRo (+41 copii conforme), Ravitex(+43).

Radu [email protected]

Top 10 operatori de transport dupănumărul de autovehicule de marfă

licenţiate la data de 31.10.2013Operator Total MTMA MTMA

sub 16t peste 16tTransilvania General Import Export 608 84 524Arabesque SRL 513 155 358Aquila Part Prod Com SRL 490 107 383Dunca Expediþii SA 470 27 443Dumagas Transport SA 467 21 446Carrion Expedition SRL 463 0 463Transcondor SA 413 0 413International Lazãr Company SRL 365 25 340Tehnologica Radion SRL 342 102 240OMV Petrom SA 327 80 247

Top 10 judeţe cu cea mai mare flotăJudeþ Operatori marfã 2013 Nr. vehiculeBucureºti 2753 15.170Bihor 1.731 7.198Argeº 1.547 7.145Cluj 1.625 6.790Timiº 1.233 5.958Constanþa 1.541 5.378Prahova 1.151 5.350Arad 990 4.883Suceava 1.462 4.813Ilfov 1.035 4.253

Top 5 judeţe cu cea mai mică flotăJudeþ Operatori marfã 2013 Nr. vehiculeTulcea 264 676Botoºani 237 859Olt 384 974Caraº-Severin 317 1.016Vaslui 317 1.034

Parc autovehicule marfă (copii conforme)An 2010 2011 2012 2013Peste 16 t 90.689 97.176 101.570 107.018Sub 16 t 40.165 37.609 35.037 33.132Total 130.854 134.785 136.607 140.150

Top 10 operatori de transport dupănumărul de autovehicule de marfă

licenţiate la data de 31.10.2012Operator Total MTMA MTMA

sub 16t peste 16tEdy International Spedition SA 819 0 819Transilvania General Import Export 649 86 563Dumagas Transport SA 545 22 523Arabesque SRL 493 155 338Aquila Part Prod Com SRL 491 107 384Waberer’s Romania SA 480 1 479Dunca Expediþii SA 419 27 392Carrion Expedition SRL 374 0 374Tehnostrade SRL 365 31 334Tehnologica Radion SRL 355 119 236

Page 8: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

CC âºtigãtorul celei de-a pa -tra ediþii a concursuluiRo manian TransportCom pany of the Year afost Dianthus, care a

convins juriul prin atenþia cu caregestioneazã fiecare as pect alactivitãþii de transport: o foartebunã gestiune a costurilor, unsistem IT integrat pentru toatedepartamentele companiei, sis -te me moderne TMS ºi FMS, pre -cum ºi metode inovatoare de mo -ti vare ºi educare a personalului,în special a ºoferilor.

Dianthus are o flotã de 220de camioane, EURO 5 ºi EEV ºi aobþinut în 2012 o cifrã de afaceride peste 24 milioane euro. Com -pa nia este specializatã în trans -por tul pentru industria automotive.

Locurile doi ºi trei au fost ocu -pate de companiile Routier Euro -pean Transport (care a câºtigat, deasemenea, Premiul pentru IT ºiPremiul pentru Stabilitate Finan -cia rã) ºi Polach Logistics & Trans -port, care ºi-a adjudecat ºi Pre -miul pentru Siguranþã Rutierã.

Premiul pentru Popularitate afost înmânat companiei LagermaxAED Romania.

Reamintim, desemnarea c⺠-ti gãtorilor a fost stabilitã pe bazavo tului cititorilor Ziua Cargo (50%pon dere) ºi în urma evaluãrii dosa -re lor candidaþilor de cãtre un juriude specialiºti (50%).

Peste 300 deinvitaţi

Premierea a avut loc în pre -zen þa a peste 300 de repre zen -tanþi ai industriei de transport ºilogisticã.

Ca în fiecare an, evenimentula oferit un prilej de întâlnire între

ce rerea ºi oferta de transport, re -prezentând o platformã unde s-aupu tut porni afaceri noi, fiind pre -zenþi numeroºi transportatori, cli -enþi de transport, precum ºi fur -nizori de soluþii dedicate acestuisegment de piaþã.

Punctul central al eveni men -tului a fost premierea celor maibune companii de transport în ca -drul competiþiei Romanian Trans -port Company of the Year 2013- Continental. Totodatã, au fostpre zentate rezultatele Baro me -tru lui pieþei de transport ºi lo -gisticã, realizat de Ziua Cargo ºiSupply Chain Management Cen -ter.

Juriul competiþiei a fost formatdin Sorin Supuran - director ge -ne ral al Autoritãþii Rutiere Ro mâ -ne, Gabriel ªtefãnescu - inspectorde stat ºef ISCTR (Inspectoratul

de Stat pentru Controlul în Trans -portul Rutier), comisar ºef FlorianPanã - Direcþia Rutierã IGPR, Ma -rin Lepãdatu - director generalIFPTR (Institutul de Formare Pro -fesionalã în Transporturi Rutiere),Monica Vîrza - reprezentant Price -waterHouse Coopers, ªtefanIchim - reprezentant MARSH, DanCotenescu - director general Bur -satransport, Adriana Palaºan -vicepreºedinte ARILOG (AsociaþiaRomânã de Logisticã), EugenCostan - director general COTAR,Doru Marian Crãc - preºedinteFORT, Radu Dinescu - secretarge neral UNTRR, Radu Borcescu -re dactor ºef Ziua Cargo.

Cititorii revistei Ziua Cargocare au votat în cadrul con cur su -lui, cei care au completat chestio -narul privind piaþa de transport ºilogisticã, precum ºi participanþii

noiembrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... noiembrie 2013

EV

EN

IMEN

T

14

EV

EN

IMEN

T

15

DDiiaanntthhuuss aa ccââşşttiiggaattccoonnccuurrssuull RRoommaanniiaannTTrraannssppoorrtt CCoommppaannyy oofftthhee YYeeaarr 22001133 --CCoonnttiinneennttaall

Dianthus a primit trofeul Romanian Transport Company ofthe Year 2013 - Continental în cadrul Galei Premiilor deTransport, organizată de revista Ziua Cargo pe31 octombrie 2013, la Palatul Stirbey, Buftea.

Rareș Retegan, director general Routier European Transport, a primitpremiul II, acordat de cãtre Cristian Turcu, Area Sales Manager Truck

division Mercedes-Benz Romania.

Andrei Covaci, administrator Polach Logistics & Transport, a primitpremiul III, înmânat de cãtre Mihai Dinu, Managing Partner CTE Trailers,

importator Krone.

Dan Niculescu, director comercial Dianthus, a primit trofeul competiţiei,înmânat de cãtre Adrian Gãinã, reprezentant Continental.

Page 9: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

la Gala Premiilor de Transport aufost incluºi în tombole cu premiioferite de Continental, Henkel,OTZ ºi Ursus. Partea artisticã aevenimentului a fost asiguratã detrupa Taxi.

Partenerii evenimentului aufost: Continental, Mercedes-Benz

Romania, Krone, Volvo Romania,BursaTransport, OMV Petrom,Iveco Romania, DKV, MOL, ATPExo dus, Oscar Downstream, Ga -ranti Leasing, Scania.

Radu [email protected]

.................................................................................................................. noiembrie 201316

EV

EN

IMEN

T

Rareș Mãcinicã, managing director Lagermax AED Romania, a primitpremiul pentru Popularitate, înmânat de cãtre Sigurd Wandel,

managing director Volvo Romania.

Rareș Retegan, director general Routier European Transporta primit premiul pentru IT, înmânat de cãtre Dan Cotenescu,

director general BursaTransport.

Rareș Retegan, director general Routier European Transport, a primitpremiul pentru Stabilitate Financiarã, acordat de cãtre Mihai Oprea,

Key Account Manager Iveco Romania.

Diana Covaci, manager transport Polach Logistics & Transport, a primitpremiul pentru Siguranţã Rutierã, acordat de cãtre Adrian Vlase,Sales Manager Commercial Road Transport - România, Bulgaria,

Serbia OMV Petrom

Cu ocazia galei, au putut fiadmirate cele mai noi modele

de camioane și semiremorci, îndecorul oferit de Palatul Stirbey

Page 10: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

II nteresant este faptul cã„spi ritul” RTCY este dejafunc þional în cadrul Dian -thus. Adrian Dinoiu, mana -ger general ºi acþionar al

companiei, împreunã cu ceilalþimanageri Dianthus participã ºichiar organizeazã întâlniri infor -ma le cu alþi manageri ºi patronide firme de transport, în cadrulcã rora se sfãtuiesc asupra celormai eficiente metode pentru îm -bu nãtãþirea activitãþii. Astfel, Dian -thus pune la dispoziþia breslei ex -perienþa acumulatã, considerândcã existã un punct din care evo -lu þia unei firme este dependentãde evoluþia întregului sector încare activeazã.

Parteneriatestrategice

Dezvoltarea permanentã acom paniei este strict legatã derela þia cu clienþii, iar Dianthus aavut grijã sã fie perceputã de cãtreclienþi drept o companie cu careme ritã sã dezvolþi parteneriatestrategice.

Astfel, dacã în anul 2008 cifrade afaceri a fost sub 8 milioaneeuro, în 2012 aceasta a depãºit24 milioane euro. De asemenea,flota a crescut de la 55 de ca mi -oa ne în 2008 la 220 de camioaneastãzi. La acestea se adaugã unsediu nou, dotat cu toate fa ci li -tã þile: birouri moderne, sãli de ºe -dinþã, bar-cantinã, staþie de servi -ce proprie, cu computere dediag nozã, linie ITP autorizatã,pen tru flota proprie ºi terþi, cuspã lãtorie auto, staþie de ali men -tare cu combustibili, parcare pen -tru autoturisme ºi camioane. Înaugust 2008, Dianthus a obþinutcer tificarea ISO 9001/2008.

Elementul principal- pregătireapersonalului

Compania a investit întot dea -una în formarea personalului, dela conducãtori auto ºi pânã la ma -na geri, oferindu-le condiþii ºi in -strumente optime de lucru, ma te -riale ºi suport de informare. Acestproces începe cu o atentã re cru -ta re a conducãtorilor auto ºi con -ti nuã cu pregãtirea ºi moni to ri za -rea permanentã a acestora.

Dianthus a investit într-un sis -tem software performant, dez -voltat împreunã cu firma Windsoft.Acest software interconecteazãtoate departamentele companiei,îºi extrage automat datele din Dy -nafleet (sistemul de urmãrire alcamioanelor) ºi interfaþeazã cufur nizorii de combustibili ºi platata xelor de drum, furnizând infor -ma þii „just in time”.

Activitãþile de formare a ºo fe -rilor ºi monitorizarea lor per ma -nentã au condus la o scãdere aconsumului mediu pe flotã, ajun -gându-se în prezent la aproximativ29 l/100 km.

Stimularea productivitãþii per -so nalului nu se rezumã la laturafinanciarã, ci cuprinde o gamã mailargã de mãsuri: o structurã fle xi -bilã de promovare pe criterii decompetenþã; cursuri de formareprofesionalã; dotarea cu tehnicãde calcul performantã ºi utilizareade aplicaþii software avansate,care uºureazã munca ºi furnizeazãre zultate rapide; telefoane ºi ma -ºini de serviciu; acordarea lunarãa unor premii stimulative pentrucei mai buni ºoferi; excursii fi nan -þate de companie (team building).

„Am stabilit parametri minimicare sunt evaluaþi la conducãtoriiauto. Dupã fiecare cursã, se faceun punctaj ºi, în funcþie de va loa -rea acestuia, se pot obþine be -neficii suplimentare - în fiecarelunã se întocmeºte un clasamental celor mai buni ºoferi, iar primii10 sunt premiaþi. De asemenea,la fiecare 5 ani acumulaþi în firmã,se acordã un spor de vechime. ªisalariaþii de la birouri au criteriide performanþã bine stabilite ºisunt recompensaþi în funcþie deatingerea ºi depãºirea lor”, a ex -pli cat Dan Niculescu, managertrans port-comercial Dianthus. Înaceste condiþii, nu este de mirarecã aproximativ 70% dintre ºoferisunt stabili.

Anul acesta, pe 19 august,Dianthus a împlinit 20 de ani deactivitate.

„În tot acest timp, performanþaa fost cuvântul de ordine. Avemo echipã tânãrã, de profesioniºtipa sionaþi. Monitorizarea ºi opti -mi zarea continuã a costurilor,achi ziþii eficiente ºi un sistem mo -ti vaþional atractiv sunt uneltelenoas tre în scopul atingerii per for -manþei”, a concluzionat DanNiculescu.

Radu [email protected]

.................................................................................................................. noiembrie 201318

EV

EN

IMEN

T

IngredientelesuccesuluiCompetiţia Romanian Transport Company of the Year(RTCY) reprezintă în primul rând oportunitatea de acertifica în fiecare an cele mai bune practici în domeniultransporturilor rutiere. Iar rezultatele obţinute de cătreDianthus demonstrează fără nicio îndoială că deciziileluate de-a lungul timpului, investiţionale şiorganizatorice, au fost cele corecte.

Dan Niculescu,director comercialDianthus, companiecâștigãtoare a trofeuluiRTCY 2013 - Continental

Page 11: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 2013

EV

EN

IMEN

T

20

Barometrul pieţei de transportşi logistică - ediţia 2013

Lucrurile nu stauchiar atât de răuUn an relativ bun pentru clienţii şi transportatorii care aurăspuns la întrebările lansate pieţei în cadrul barometruluirealizat de Ziua Cargo în colaborare cu Supply ChainManagement Center. Este principala concluzie a ediţiei2013 a studiului, care scoate în evidenţă uşoare creşteriale tarifelor, dar şi ale costurilor.

LL a întrebarea „Anul 2013a fost un an bun pentrucompania dumnea voas -trã?“, rãspunsurile trans -por tatorilor au reflectat

o situaþie puþin mai bunã decât acli enþilor. Astfel, 65% dintre cã -rãuºi au calificat 2013 ca fiindunul bun, pentru 5% a fost per -fect, pentru 27% a fost mediu, iarpentru 3% rãu. În acelaºi timp,48% dintre clienþi au afirmat cã2013 este un an bun, pentru 7%a fost perfect, pentru 31% mediu,iar pentru 14% rãu. Reamintim,anul trecut, 80% dintre respon -den þii din fiecare categorie cata -lo gau 2012 drept mediu. Pe de

altã parte, pentru doar 3% dintreclienþi, anul 2012 a fost foarterãu, în timp ce, în cazul trans por -ta torilor, procentul creºtea la 9%.Se pare cã în 2013 lucrurile s-auin versat puþin.

În ceea ce priveºte volumulmãr furilor transportate, 78% din -tre transportatori au indicat creº -teri (faþã de 63% în 2012), în timpce în cazul clienþilor majorãri aufost raportate de 57% (faþã de68% în 2012).

În paralel, pentru 62% dintrecãrãuºi (77% în 2012), costurileau crescut uºor, în timp ce, pentru14% (10% în 2012), s-au majoratputernic. Principalele motive care

au generat majorarea costurilorau fost, conform respondenþilor,scumpirea carburanþilor, creºtereata xelor, a costurilor de men te nan -þã ºi a salariilor. 62% dintre parti -ci panþii la studiu au raportat ocreº tere uºoarã a costurilor cuºo fe rii, pentru 8% au crescut pu -ter nic, în timp ce în cazul a 30%,aceste costuri s-au menþinut con -stante. Nimeni nu a raportat o scã -dere la acest capitol de cheltuieli.

ªi dacã 70% dintre trans por -tatori anunþã majorãri ale cos -turilor, numai 54% au raportat ºiuºoare creºteri ale tarifelor (faþãde 65% în 2012). În acelaºi timp,40% dintre clienþi anunþã creºteri

Adriana Pãlãșan, managing partner Supply Chain Management Center

Radu Borcescu, redactor-șef Ziua Cargo

Page 12: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 23.................................................................................................................. noiembrie 201322

EV

EN

IMEN

T

uºoare ale tarifelor (faþã de 65%în 2012), în timp ce pentru 2%ta rifele au crescut puternic. În ge -ne ral, creºterile de tarife raportatevariazã între 5 ºi 15%.

Pe primul loc între motivelecare au stat la baza schimbãriitari felor, se aflã modificarea cos -tu ri lor operaþionale în cazul cli -enþilor ºi eliminarea clienþilorneprofitabili în cazul trans por -tatorilor, în timp ce, pe locul doi,apar negocierile de preþuri pentruclienþi ºi modificarea costuriloroperaþionale pentru cãrãuºi. Pelocul 3, clienþii au plasat în celemai multe cazuri reducerea volu -mu lui afacerii, iar transportatoriinegocierile de preþuri.

De menþionat cã 78% dintretransportatorii care au rãspuns la

chestionar au încredere cã firmaîºi va atinge targetul de venituriîn 2013, în timp ce, în cazul cli -en þilor, procentul este de 62%.

Rezultatele ediþiei 2013 a ba -rometrului pieþei de transport ºilogisticã confirmã astfel previ ziu -nile fãcute în 2012 în cadrul ace -luiaºi studiu, care anunþau cã ur -meazã un an mediu.

Previziunimoderate pentru2014

Având în vedere rãspunsurileprimite, 2014 va fi, din nou, un anmediu. 49% dintre respondenþi(clienþi ºi transportatori) se aº -teap tã la o creºtere uºoarã a rateiprofitului în 2014, iar pentru 25%

dintre transportatori ºi 27% dintreclienþi previziunile vizeazã men -þi nerea ei la nivelul din 2013.

Pentru creºterea profita bi li tã -þii, clienþii afirmã cã vor opta în2014 pentru îmbunãtãþirea activi -tã þilor de vânzãri ºi marketing,train ing, extinderea externalizãriiîn domeniul transporturilor, pr e -cum ºi pentru investiþii IT ºi ex tin -derea externalizãrii în domeniullo gisticii. Pe de altã parte, cãrãuºiiau optat, în ordine, pentru îmbu -nã tãþirea productivitãþii an ga ja -þilor, în special a ºoferilor, îmbu -nã tãþirea activitãþilor de vânzãriºi marketing, training ºi creºtereaflo tei.

Meda [email protected]

PR

EZEN

TA

RE

Continental HTR 2 XL 385/65 R 22.5

O nouă anvelopăpentru remorciîn trafic regional

AA proape toate lanþurilerenumite de maga -zine ºi de transportde ali men te dinEu ro pa folo sesc

ast fel de auto ve hi cule cuo singurã osie pentru 10tone forþã portantã.

Pentru a apro viz i -ona super mar keturilesau benzinãriile dinzonele metro po li ta -ne cu ne ce sa rul zil -nic de mãrfuri, suntuti li zate frecventau to camioane cucor tinã, cu laturisolide sau autofri -gorifice cu gre u -tate totalã admisãde pânã la 25 detone ºi volum deîncãr ca re mare.Semi re morcilerobus te, fle xibileºi, mai ales, uºorma ne vrabile potacþio na în spaþiilecele mai înguste.Co man da forþatãa direcþiei, cu ogeo metrie ajus -tatã, spo reºte agi -li tatea în viraje,ame lio rea zã mane -vrabilitatea ºi reduceuzura an velopelorau to ve hi culelor cu osingurã osie.

Mono în locde dual

În timp ce, în mod nor -mal, semi remorcile de oraºutil i zea zã an velope duale de

dimensiune 275/70 R22.5,noile anvelope Con tinental

HTR 2 XL de dimen siune385/65 R 22.5 permit oechi pare mono. Nouadimensiune de anvelopepentru remorci com ple -teazã linia de produseHTR 2 de la Con ti -nental. Anvelopa pen -tru încãrcãturi marise evidenþiazã prin -tr-un kilometraj ri di -cat, con co mitent cuo reducere a re zis -ten þei la rulare. A -ces tea au ca re -zultat o di mi nuarea con su mu lui decom bus tibil ºi eco -nomii con sid e ra -bile la capitolulchel tuieli.

Anvelopa Pre -mium pentru re -morci se remar cãprin fiabilitate, ro -bus teþe, duratã în -delungatã de viaþãºi re ge ne ra bilitateex cep þio nalã a su -pra feþei de rulare.Toa te aces tea spo -resc eco no miile cupar cul auto. PneulHTR 2 XL poa te fi u -ti lizat în întreaga Eu -

ropã în traficul mixt deoraº ºi regional, precum

ºi pentru curse mai lungi,pe autostradã. Eticheta

UE a nou lui pneu pentruremorci con þine cla sifi ca -

rea B pentru eficienþã ener -geticã ºi C pentru aderenþa

pe carosabil umed.

Continental îşi extinde oferta de anvelope pentruremorci. Linia de produse include acum un pneu cu indicede încărcare sporit, special pentru transportul mărfurilorîn plan regional. Datorită forţei sale portante de cincitone, anvelopa Continental HTR 2 XL 385/65 R 22.5, cuindice de încărcare 164, este perfect adaptată, deexemplu, semiremorcilor de oraş frecvent utilizate întraficul de distribuţie a mărfurilor.

Page 13: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201324

EV

EN

IMEN

T

ÎÎ n ceea ce priveºte amenzile,au fost întocmite 15.745pro cese verbale pentru au -to vehicule româneºti ºi3.197 pentru strãini.

Inspectoratele teritoriale careau efectuat cele mai multe con -troale ale strãinilor sunt In specto -ratul Teritorial nr. 5 - IT5 (Arad,Timiºoara, Caransebeº, Hune doa -ra) cu 8.063 autovehicule con -trolate, IT4 (Bihor, Satu Mare,Sãlaj, Maramureº, Cluj, BistriþaNã sãud, Alba) cu 6.350 auto ve -hi cule controlate ºi IT7 (Giurgiu,Teleorman, Argeº, Dâmboviþa,Pra hova, Buzãu) cu 6.345 auto -ve hicule controlate.

Cele mai multe amenzi pentruautovehicule strãine au fostaplicate de IT3 (Suceava, Neamþ,

Bacãu, Vrancea, Botoºani, Iaºi,Vas lui, Galaþi) cu 1.273 de proce -se verbale, urmat la distanþã deIT5 (Arad, Timiºoara, Caransebeº,Hunedoara) cu 511 procese ver -ba le ºi IT4 (Bihor, Satu Mare, Sã -laj, Maramureº, Cluj, BistriþaNãsãud, Alba) cu 342 proceseverbale.

Timpii deconducere şiodihnă dau celemai multe bătăide cap

De departe, cele mai multeamenzi acordate în trafic sunt le -ga te de nerespectarea timpilor decon ducere ºi odihnã.

Astfel, în cazul operatorilor ro -mâni, cele mai multe procese ver -ba le, 10.062, au fost întocmitere feritor la OG 37/2007 - sta -bilirea cadrului de aplicare a re -gulilor privind perioadele de con -ducere, pauzele ºi perioadele deodihnã ale conducãtorilor auto ºiutilizarea aparatelor de înre gis -tra re a activitãþii acestora.

3.788 de amenzi au fost apli -cate în legãturã cu HG 69/2012 -

Şi străinii sunt amendaţiInspectoratul de Stat pentru Controlul în TransportulRutier (ISCTR) a controlat în primele trei trimestre aleacestui an 202.277 autovehicule, dintre care 34.608 aufost străine.

noiembrie 2013.................................................................................................................... 25

Gabriel Ștefãnescu, inspectorde stat șef ISCTR

Sursa: ISCTR

stabilirea încãlcãrilor pre ve derilorRegulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului Eu ropeanºi al Consiliului din 21 oc tombrie2009 de stabilire a unor nor mecomune privind condiþiile caretrebuie îndeplinite pentru exer -citarea ocupaþiei de operator detransport rutier, ale Regula men tului(CE) nr. 1.072/2009, ale Regula -men tului (CE) nr. 1.073/2009 ºiale Ordonanþei Gu vernului nr.27/2011 privind trans porturile ru -tiere, precum ºi a sancþiunilor ºi

mãsurilor apli ca bile în cazul con sta -tãrii acestor încãlcãri.

Pe a treia poziþie în topul moti -velor pentru care ISCTR a aplicata menzi în trafic (1.747 procesever bale) se aflã HG 1373/2008- pri vind reglementarea furnizãriiºi transportului rutier de bunuridivizibile pe drumurile publice dinRomânia.

Cu peste 3.000 de proceseverbale întocmite, nerespectareatimpilor de conducere ºi odihnãre prezintã de departe principalul

mo tiv de amendare ºi pentrutrans portatorii strãini.

De altfel, ºi în cazul controa -le lor la sediul firmelor, cele maimulte amenzi au fost acordate totîn legãturã cu OG 37/2007. Înpri mele trei trimestre ale anului,au fost efectuate 17.304 controa -le la sediile firmelor ºi acordatepeste 14.000 amenzi pentru ne -res pectarea OG 37/2007.

Radu [email protected]

Page 14: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... noiembrie 201326

EV

EN

IMEN

T

Topul firmelor din Bucureşti 2012Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti a premiatexcelenţa în afaceri la ediţia jubiliară a Topului Firmelordin Municipiul Bucureşti.

EE venimentul s-a desfãºu ratla începutul lunii no iem - brie ºi a adunat oa menide afaceri de suc ces, per -so n alitãþi mar cante ale

lumii academice ºi oficialitãþi de lanivelul Execu ti vu lui, primãriilor desector ºi orga ni zaþiilor neguverna -men tale, dar ºi membri ai corpuluidiplomatic acreditat la Bucureºti.

Lecţii demanagement alcrizei

„În mod excepþional, anul aces -ta premiem cu Trofeul de Ex ce lenþãlecþiile de management al crizeipredate nouã, tuturor, de echipelecelor 90 de companii care, în ultimiicinci ani, s-au clasat pe prima po -zi þie în competiþia eli telor. Per for -man þele acestor firme sunt cu atâtmai meritorii cu cât au fost obþinuteîn perioada 2008-2012, marcatãde efectele uneia dintre cele mailungi ºi pu ternice crize economico-fi nancia re pe care le-a cunoscut lu -mea ºi care a contrazis, din multepuncte de vedere, cadrul conven -þio nal al gândirii economice. Cu dã -ruire, consecvenþã, atitudine proac -ti vã, respect faþã de clienþi ºiasu marea conºtientã a riscului, lau -re aþii noºtri au transformat dificul -tã þile în oportunitãþi, iar «criza» nua avut loc în agenda de business afirme lor pe care le conduc“, a su -bli niat prof. univ. dr. ing. Sorin Di -mitriu, pre ºedintele Camerei deComerþ ºi Industrie a MunicipiuluiBu cu reºti (CCIB), în deschidereaediþiei a XX-a, jubiliarã, a TopuluiFir me lor din Bucureºti.

Aproape 4.000 defirme premiate

Laureaþii topului au fost sta bi -liþi conform unei metodologii se -ve re ºi complexe, aprobatã ºi apli -catã unitar, la nivelul întreguluisis tem cameral. În stabilirea cla sa -mentelor finale au fost luaþi în calculindicatori precum: cifra de afa cerinetã, profitul din exploa tare, ratapro fitului din exploatare, eficienþauti lizãrii resurselor uma ne ºi efi -cienþa utilizãrii capitalului angajat,

cal culaþi în baza a trei spre zece ele -mente extrase din si tuaþiile finan -ciare depuse de com panii la Minis -te rul Finanþelor Publice ºi la OficiulNaþional al Re gistrului Comerþului.Potrivit metodologiei de top, dintrecele 132.886 de firme care au de -pus bilanþul aferent anului 2012,au îndeplinit criteriile de eligibilitate29.501 firme (22,2%). Dintre aces -tea, au fost premiate 3.977 firme,struc turate pe ºase domenii de acti -vitate - cercetare-dez vol tare ºi hightech, industrie, con struc þii, servicii,comerþ, turism, agriculturã, pescuit,pis ciculturã - ºi, în cadrul fiecãruidomeniu, pe cinci clase de mãrime– în tre prinderi foarte mari, mari, mij -locii, mici ºi microîntreprinderi.Numãrul de firme premiate poatepãrea mare, însã acesta trebuiecorelat cu o serie de date statisticecare confirmã rolul important pecare îl are Capitala în economia na -þio nalã. Bucureºtiul, al treilea oraºdin regiune dupã Atena ºi Istanbul,con centreazã: 24% dintre co mer -cianþii activi înregistraþi în Româ -nia (aproape 30% din suprafaþa devân zare ºi din desfacerile cu amã -nun tul la nivel naþional), 19% din va -loa rea exporturilor româ neºti ºi32% din valoarea impor tu rilor

realizate de România, circa 60%din activitatea de cercetare ºtiin þi -ficã a þãrii, precum ºi 21% din totalulsalariaþilor consemnaþi la nivelnaþional. Regiunea Bucu reºti-Ilfova atras circa 61% din totalul inves -ti þiilor strãine directe realizate înRo mânia dupã 1990 (aproximativ36 miliarde euro). De asemenea,cea mai mare parte a investiþiilorstrãine directe în în treprinderi detip „greenfield“ se în registreazã totîn aceastã re giune.

Premianţii dintransport

În acest top, la categoria ser vi -cii, se regãsesc ºi firmele pre miatepentru activitatea lor în do me niultransporturilor. La „alte trans porturiterestre de cãlãtori“, între prinderifoarte mari, RATB este pe locul 1,la întreprinderi mari locul 1 esteocupat de C&I. La secþiunea „Trans -por turi rutiere de mãrfuri ºi serviciide mutare“, la întreprinderi mari lo -cul 1 a re ve nit celor de la TransPecoiar la în treprinderi mijlocii firmacâºti gã toare a fost Holleman.

Alexandru [email protected]

Cerem reciprocitateîn relaţia cu Turcia!După impunerea unei serii de măsuri restrictive pentrucărăuşii români care ajung în Turcia, potenţate de impasul încare s-a ajuns în ceea ce priveşte autorizaţiile de transportpe această relaţie, transportatorii solicită autorităţilorromâne aplicarea unor măsuri de reciprocitate în privinţaoperatorilor turci. Potrivit secretarului general UNTRR, RaduDinescu, incapacitatea de a ne plasa pe aceeaşi linie însectorul de control reduce şansele companiilor române dea-şi dezvolta activitatea pe piaţa turcă.

CC a urmare a epuizãrii înluna iulie a stocului deau torizaþii în relaþie cuTurcia, cãrãuºii româniuti lizeazã CEMT-urile sau

au torizaþii înapoiate autoritãþilorro mâne ca fiind nefolosite.

„Problema este cã nu existãnici o garanþie potrivit cãreia res -pec tivele autorizaþii nu sunt intro -du se de cãtre autoritãþile turce însistem. Poþi avea surpriza sã iei oau torizaþie returnatã ca neuti li za -tã pentru cã nu a fost ºtam pilatã,dar sã fi fost utilizatã ºi introdusãîn sistem. Amenda este, de la 1septembrie, de 3.000 euro“, aexplicat Radu Dinescu, su bliniindcã aceasta este doar una dintremã surile recent intro du se. În pa -ralel, Turcia a impus li mite de timpîn utilizarea CEMT-u ri lor, o deciziecare nu respectã sub nicio formãreglementãrile in ternaþionale dindomeniu; cere autorizaþii pentruvehiculele sub 3,5 t; iar în cazulverificãrilor pe aceastã temã, nu seþine cont de CMR, care indicã loculde încãr ca re ºi locul de descãrcare,ci de fac turã. „S-a ajuns în situaþiaca într-un grupaj în care ai 10-15-30 de partide, o facturã sã fie fãcu -tã de o companie din afara Româ -niei pentru Turcia, iar autoritãþiledin Turcia sã cearã autorizaþie deterþã þarã sau CEMT, deºi mãrfurileerau în cãrcate în România conformCMR, iar marfa care urma sã fieîn cãrcatã din Turcia trebuia adusãîn România. Renault este cel maielocvent exemplu. Marfa este în -cãr catã la Bursa pentru Piteºti iarfac tura este fãcutã de Renault Tur -cia cãtre Renault Franþa. În acestcontext, autoritãþile din Turcia îþisolicitã Terþã sau CEMT“, a pre -cizat Radu Dinescu. În opinia sa,principala problemã o constituieincapacitatea statului român de alua mãsuri de reprocitate. „Estene cesarã o abordare insti tu þio na -

lizatã în acest sens. De exemplu,trebuie impuse cãrãuºilor turciexact limitele de timp stabilite decãtre autoritãþile din Turcia în uti -lizarea CEMT ºi sã cerem ºi noiautorizaþie pentru vehiculele sub3,5 t. Dar mai ales sã ºtampilãmautorizaþiile transportatorilor turci.Vama ar trebui implicatã în acestsens. UNTRR face demersuri înco ordonare cu colegii de breaslãdin þãrile vecine cãtre toate auto -ri tãþile relevante la nivel inter na -þio nal pentru eliminarea practicilorabuzive ale autoritãþilor Turce. Înlipsa revizuirii atitudinii acestora,UNTRR va solicita restricþionareaCEMT pe teritoriul României“, asu bliniat Radu Dinescu, apreciindcã autoritãþile turce, spre deose -bi re de omologii români, sunt foar -te active în a-ºi proteja piaþa.

Avantajesubstanţiale înEst

Secretarul general UNTRR ascos în evidenþã interesul crescutal românilor privind relaþiile ex -tra comunitare, care, în acest mo -ment, pot oferi tarife mai bune ºiun cash flow favorabil. „Dacã vreisã faci profit cu adevãrat, trebuiesã oferi servicii de transport pecare nu le oferã oricine. Piaþa s-amai maturizat iar activitãþile careimplicã o mai mare complexitatesunt rãsplãtite pe mãsurã. Atuncicând vizezi o relaþie extra co mu -ni tarã, trebuie sã gestionezi totceea ce înseamnã vizã pentru ºo -fer, autorizaþie pentru camion, pre -cum ºi documentele care vizeazãsituaþia taxelor vamale pentrumar fã. În caz contrar, costurile potcreºte foarte mult“.

Odatã dobândit know-how-ulde a opera în Est ºi asumatã redu -ce rea predictibilitãþii privind timpiide tranzit, apar o serie de avantaje

bine conturate: tarife semnificativmai bune, plata la încãrcare saula termene foarte reduse, moto -ri nã mai ieftinã, un control mai re -laxat privind vehiculele ºi timpiide condus ºi odihnã.

„De exemplu, chiar dacã litrulde motorinã este 2 euro în Turcia,atunci când pleci din Turcia ºi facidovada faptului cã ai încãrcat mar -fã pentru exterior, poþi alimenta însistem duty-free cu 80 de euro -cenþi. Sunt companii care alimen -teazã din Turcia ºi îºi iau un capãtpentru a alimenta în Ucraina sauRusia, unde beneficiazã, de ase -menea, de un preþ pe litru sub uneuro. Ideea este sã ai întotdeaunaca petele aranjate de aºa naturãîncât sã mergi pe motorinã ief ti -nã“. Radu Dinescu a subliniat cãsunt companii româneºti care ru -lea zã foarte bine pe durata între -gu lui an pe relaþii precum Kazah -stan, Kirghistan. „ªoselele suntbune, motorina este ieftinã“, acom pletat el. Dar chiar dacã româ -nii înregistreazã creºteri, se pla -sea zã mult sub alþi transportatoridin UE. De exemplu, dacã în ceeace priveºte Kazahstan, Româniaa crescut contingentul de la 100la 130 de autorizaþii, Polonia be -ne ficiazã de 4.000 de Terþe, pecare le ºi utilizeazã.

Alte relaþii pe care românii reu -ºesc sã facã profit sunt, potrivitse cretarului general UNTRR, Iranul,Ior dania ºi partea de nord a Iraku -lui. „Ca sã poþi face trans port ex -tra comunitar, trebuie sã deþii cu -noº tinþele necesare, sã fii foar teatent ºi sã þii cont de lipsa de pre -di c tibilitate. Cei care vizea zã acesttip de activitate pot apela la UNTRRpentru informaþii ºi sus þi nere atuncicând se lovesc de pro bleme“, aconcluzionat Radu Di nescu.

Meda [email protected]

Transporturile în Topul Firmelor 2012Alte transporturi terestre de cãlãtori

Întreprinderi foarte mari - 1. RATBÎntreprinderi mari - 1. C&IÎntreprinderi mijlocii - 1. Touring Europabus Romania (GrupulEurolines); 2. Madcom DLS; 3. Lilian ExpressTransporturi rutiere de mãrfuri ºi servicii de mutare

Întreprinderi mari - 1. TransPecoÎntreprinderi mijlocii - 1. Holleman; 2. Klacska; 3. Trans EuroExpress 94

27

FO

CU

S

Page 15: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201328

PR

EZEN

TA

RE

ZZ ilnic, sunt postate pânãla 450.000 de oferte detransport ºi de marfã pebursa de transport TCTruck&Cargo®! Astfel,

firma TimoCom atinge noi di men -siuni ºi îºi demonstreazã din noupoziþia unicã în rândul platfor me -lor de acest gen. „Bineînþeles, nebucurãm foarte mult cã putem sãinformãm clienþii noºtri despreevo luþia pozitivã a ofertelor detransport ºi de marfã pe bursã“,a spus Marcel Frings, Chief Repre -sen tative la firma TimoCom. „Ve -dem aceastã creºtere ca fiind ro -dul muncii depuse cu scopul dea ne dezvolta cât mai mult pro du -se le. În acest mod am reuºit sãdez voltãm ºi clientela noastrã eu -ro peanã.“

Dar TimoCom a atins deja încãun record, ºi anume 100.000 deuti lizatori activi, care folosesc bur -sa de transport, dar, totodatã, ºice lelalte servicii ale firmei.

Servicii adiţionale,de cele mai multeori fără costsuplimentar

TimoCom oferã o gamã com ple -tã de servicii pentru branºa de trans -port, aplicaþia TC Truck&Cargo® fiindprima pe listã. În aceastã aplicaþieeste integratã gra tuit bursa spaþiilorde depo zi tare, începând cuseptembrie 2012, care oferã spaþiide de po zitare în întreaga Europã.

Dar nu numai atât. TimoComoferã trei produse, la care se maiadaugã diferite aplicaþii, care potfi folosite gratuit, ºi numeroaseser vicii, la care se adaugã încã onoutate.

Este vorba de noua aplicaþieTC eMap®, o hartã interactivã cuso luþie de urmãrire. În TC eMap®,cli entul are ºi posibilitatea de acal cula ruta aleasã. Datoritã co -la borãrii cu Nokia, aplicaþia con -þi ne cea mai extinsã hartã, inclu -

zând informaþii de satelit ºi detrafic.

Platforma contractelor pe ter -men lung, TC eBid®, este deja depatru ani activã pe piaþã. Cine cau -tã transport regulat ºi pe termenlung, trebuie doar sã intre în a -ceastã aplicaþie, în care sunt pu -bli cate peste 20.000 de ofertede transport pe termen lung.

Omul şitehnologia IT

Pentru a rãspunde cerinþelortot mai exigente în privinþa per -for manþelor IT, TimoCom are pla -nuri de viitor bine puse la punct.„Suntem conºtienþi de respon sa -bi litatea noastrã faþã de compa -ni ile de transport ºi logisticã dinîntreaga Europã. Nu numai pentruclienþii noºtri, dar ºi pentru noi în -ºine ar fi catastrofal dacã, dintr-o datã, nu ar fi accesibilã plat for -ma TimoCom. Astfel, dezvoltãrilerealizate meritã orice efort. În ul -ti mele 12 luni, produsele noastreerau accesibile 99,56% - în a -ceas tã valoare sunt calculate ºi

în tre þinerile planificate“, a declaratMarcel Frings.

Dar numãrul de utilizatori nua crescut exclusiv datoritã dez -vol tãrilor IT. ªi echipa de relaþiicu clienþii a primit noi colegi, pen -tru a putea rãspunde în timp realla întrebãrile clienþilor ºi pentru aputea rezolva rapid problemele.54 de persoane în Germania, Po -lo nia, Ungaria ºi Republica Cehãstau la dispoziþia clienþilorTimoCom ºi rãspund zilnic la2.000 de apeluri. Asta înseamnãa proximativ 40.000 de apeluri pelunã.

În concluzie, TimoCom pre zin -tã cifre cu adevãrat impresionante,rezultate care aduc un zâmbet desatisfacþie pe faþa tuturor clienþilorfirmei. Dar acestea indicã ºi faptulcã TimoCom este un partener deîn credere în procesul de afaceri.Astfel, cel mai recent sondaj rea -lizat aratã cã 94,3% dintre clienþisunt mulþumiþi pe deplin cu ser -viciile oferite de TimoCom.

Pentru mai multe informaþii de -spre produsele oferite de TimoCom,vizitaþi pagina: www.timocom.ro.

Mai multe oferte pe bursa TimoComFirma TimoCom prezintă statistici interesante, fiindprintre altele furnizorul bursei de transport TCTruck&Cargo®. Iar cifrele arată că aceia care vor să fieeficienţi şi să rămână activi în branşa de transport vin laTimoCom. În acelaşi timp, TimoCom nu oferă doar o bursăde transport, ci şi multe alte beneficii.

Page 16: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

INTER

VIU

31.................................................................................................................. noiembrie 2013

INTER

VIU

30

Cum tratăminsolvenţa?Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu insolvenţa.Companii din domeniul transporturilor sunt puse faţă înfaţă cu această situaţie, iar în multe cazuri, în calitatede creditor, te simţi legat de mâini şi de picioare înîncercarea de a-ţi recupera creanţa. În esenţă, insolvenţaar trebui să fie o modalitate prin care o firmă aflată îndificultate ar trebui să se însănătoşească, în condiţiile încare partenerii sunt într-o măsură mai mică afectaţi. Darexistă multe elemente care influenţează succesul într-oastfel de situaţie. Despre cum trebuie abordatăinsolvenţa atât de cel aflat într-o astfel de situaţie, darşi de către creditor, am discutat cu Andreea Anghelof,managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania(CITR), lider al pieţei autohtone de profil.

Ziua Cargo: Se spunecã sunt mai multe ºanseca o companie sã treacãpeste perioada în care seaflã în insolvenþã dacãeste ales în mod corectmomentul intrãrii îninsolvenþã. Cum sepoate stabili acestmoment ºi care suntsemnalele timpurii cuprivire la starea deinsolvenþã?Andreea Anghelof: ªansele

de redresare ale unei companiisunt cu mult mai bune dacã pro -ce dura insolvenþei este accesatãla timp. Din pãcate însã, echipelemanageriale nu depisteazã ori nuadmit situaþia insolvenþei la timp.Peste 90% dintre companiile pecare le-am analizat pânã în pre -zent au declarat insolvenþa dupãmai mult de 12 luni de la primelesemne de apariþie ale acestei stãri.

Un rol important în prevenþie îlau managementul ºi depar ta men -tul financiar-contabil, care pot se -si za din timp apariþia semnelor unuidezechilibru economic în com pa -nie. Aceºtia trebuie sã ur mã reascãîn mod constant indica torii finan -ciari ai companiei ºi sã sesizezedacã datoriile pe termen scurt suntmai mari decât fluxul de numerarsau dacã valoarea cre anþelor în solddepãºeºte cifra de afaceri pe 6 luni.Mai sunt, de si gur, ºi o serie de alteelemente care pot indica existenþaunei stãri de insolvenþã, care pot fidepistate ºi analizate punctual, înfuncþie de fiecare context financiarºi comercial în parte.

Astfel de dezechilibre trebuiecon tracarate, deoarece o com pa -nie care nu funcþioneazã econo -mic la capacitate maximã nu adu -ce beneficii. Statul e dezavantajatdeoarece compania nu îºi plãteºtetaxele la timp, acþionarii nu aupro fit în companie ºi angajaþiipierd din randament, pentru cãlucreazã într-un un mediu instabil.

Sunt lucruri pe care noi le spu -nem de fiecare datã când ne întâl -nim cu antreprenorii ºi mana ge rii încadrul programului naþio nal deeducare ºi informare a mediului debusiness din România în ceea cepriveºte redresarea com paniilor îndificultate. O mai bunã înþelegerea intervenþiei la timp pentru o reor -ga nizare a so cie tãþii creºte ºanselede redre sa re ale afacerii.

Care sunt paºii caretrebuie urmaþi ulteriorintrãrii în insolvenþã? Caresunt etapele principale aleunui proces de insolvenþã?O datã cu deschiderea proce -

durii de insolvenþã, judecãtorulstabileºte un termen pânã la carese pot depune cererile de creanþãale creditorilor, acest termen fiindîn jur de 45-60 zile de la data des -chiderii. De asemenea, se sta bi -leºte ºi data primei Adunãri a cre -di torilor.

Dupã depunerea declaraþiilorde creanþã, administratorul ju di -ciar este obligat sã verifice fiecarecreanþã ºi sã întocmeascã un tabelpreliminar împotriva cãruia ori cepar ticipant la procedura in sol ven -þei poate formula con testaþii.

Pânã se vor soluþiona acestecontestaþii, societatea se va aflaîntr-o aºa numitã perioadã de ob -servaþie, în care se analizeazãºan sele de reorganizare ale com -paniei, urmând fie a se depuneun plan de reorganizare, fie a sepropune intrarea în faliment încazul în care compania nu are ºan -se de a redresa.

Executarea planului de reor -ga nizare nu va putea depãºi 3 ani.Cu aprobarea creditorilor ce deþin2/3 din creanþele în sold, se poatevota prelungirea cu un an a pla -nu lui de reorganizare, dupã tre -ce rea unui interval de cel mult 18luni de la confirmarea lui.

În urma aprobãrii acestui plan,compania îºi va conduce acti vi ta -tea sub supravegherea adminis tra -torului judiciar ºi în confor mitatecu planul confirmat, pânã când ju -de cãtorul-sindic va dispu ne, mo ti -vat, fie încheierea proce durii insol -venþei ºi luarea tuturor mãsurilorpentru revenirea com pa niei în acti -vi tatea comercialã, fie încetareareorganizãrii ºi tre ce rea la faliment.

O datã cu trecerea la faliment,principalele etape vor fi evaluareapatrimoniului, vânzarea activelor,

recuperarea creanþelor ºi distri -bu irea tuturor sumelor colectatecãtre creditori.

Care sunt greºelile pe carele pot face reprezentanþiicompaniei aflate într-oastfel de situaþie?Una dintre cele mai mari gre -

ºeli ale managerilor este sã nu fieatenþi la performanþele financiareale companiilor pe care le conduc.O analizã atentã ºi constantã pri -vind situaþia economicã oferã po -si bilitatea descoperirii vulnera bi -li tãþilor ºi remedierii acestora. Decele mai multe ori, mulþi îºi supra -îndatoreazã compania, nu au unechilibru între intrãri ºi ieºiri. 49%dintre companiile din portofoliulnostru au intrat în insolvenþã dincauza supraîndatorãrii. Însã greºe -lile de management ºi scãdereaconsumului vin pe locurile 2 ºi 3într-un clasament al cauzelor in -solvenþei ºi se regãsesc fiecare în43% dintre cazuri. Avem pe pri -mele douã locuri cauze interne,

care pot fi evitate dacã sunt admi -nis trate corect.

Care sunt elementele pecare trebuie sã se punã înmod special accentul?Pe lângã atenta supraveghere

a situaþiei economice, trebuie fã -cutã o mai bunã analizã ºi progno -zã privind creditele contractate ºio ajustare a modului în care suntplãtite, pentru a nu intra în in -stabilitate economicã. De ase me -nea, activitãþile care nu au legã -turã cu principalul scop al afaceriiºi nu sunt susþinute separat, tre buiereduse cât mai mult, întrucât nufac decât sã îngreuneze si tuaþia.

Va rugãm sã ne precizaþicâteva dintre deciziile carepot sã transforme în succesun proiect de insolvenþã.E greu de specificat care sunt

de ciziile care pot sã transforme unpro iect de insolvenþã într-un suc -ces, pentru cã fiecare proiect dein solvenþã are specificul lui ºi fie -

care companie are parti cu la ri tãþileei. Aºadar, nu se pot gene ra liza ºistabili anumite decizii care sãtransforme un proiect în suc ces saunu. De pildã, este po sibil ca anumitedecizii, care sunt benefice pentruo companie ºi care îi asigurã suc -ce sul, sã nu func þioneze ºi în cazulaltor com panii, din pricina spe ci -ficului ac ti vitãþii sau structuriifinanþa torilor respectivei companii.Cu toate acestea, un element pecare îl con siderãm foarte importantpen tru succesul unui proiect estecon ºtientizarea stãrii de dificultatea companiei. De asemenea, com -pa nia trebuie sã apeleze la un spe -cialist în restructurare din mo mentulîn care dificultãþile încep sã aparã,mai ales dacã echipa de ma -nagement nu reu ºeº te sã gãseascãsoluþiile pentru depãºirea stãrii dedificultate. Am putea face o pa ra -lelã, pãstrând totuºi pro por þiile, cusituaþia unui pacient care se pre zin -tã la doctor. Cu cât mai rapid suntidentificate simptomele unei boli,cu atât mai efi cient poate fi trata -men tul aplicat pacientului ºi era -dica rea bolii. De asemenea, un altele ment pe care îl considerãmimpor tant în asigurarea succesuluieste transparenþa faþã de creditoriisocie tãþii ºi implicarea per ma nen -tã a acestora în identificarea so -luþiilor ºi aplicarea lor. Practica ne-aarãtat cã, de cele mai multe ori,conflictele existente între com panieºi creditorii ei pot fi ex trem de no -ci ve pentru companie, con sumândatât energia credi to rilor, cât ºi pea companiei în ges tio narea acestuiconflict, în de tri mentul gãsirii so -lu þiilor optime de reabilitare a busi -ness-ului.

Cum putem stabili dacãeste de bunã credinþã celcare a introdus insolvenþa?Regula de la care pornim în

abor darea oricãrui proiect o repre -zintã „prezumþia de nevinovãþie” afiecãrei companii ajunsã în starede insolvenþã. Principalele indiciicare trãdeazã o rea credinþã a de -bi torilor în insolvenþã sunt legate deînstrãinarea activelor compa niei,îndatorarea excesivã a com pa niei,fãrã ca în patrimoniul so cie tãþii sãse regãseascã active care sã jus -ti fice finanþãrile. Un alt indiciu, ºimai evident, îl reprezintã refuzul deco municare a situaþiilor financiare

Peste 90% dintrecompaniile pe care

le-am analizat au declaratinsolvenþa dupã mai mult de12 luni de la primele semnede apariþie a acestei stãri.”

Executarea planului dereorganizare nu poate

depãºi 3 ani.”

Andreea Anghelof, managing partner CITR:

Principalele indicii care trãdeazã o rea credinþã a debitorilor îninsolvenþã sunt legate de înstrãinarea activelor companiei,

îndatorarea excesivã a companiei, fãrã ca în patrimoniul societãþiisã se regãseascã active care sã justifice finanþãrile.”

Un element foarteimportant pentru

succesul unui proiect esteconºtientizarea stãrii dedificultate a companiei.”

Page 17: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

ºi a documentelor con tabile ale so -cietãþii. Administra to rul judiciar areobligaþia de a solicita acestedocumente de la companie la des -chi derea proce durii de insolvenþã,iar aceasta, la rândul ei, are obligaþiade a pune la dispoziþie admi nis tra -to rului judi ciar asemenea informaþii.Neco mu nicarea lor este un primsemn de rea credinþã ºi poate firecla matã în instanþã, în consecinþã.

În transporturi, ºi nu numai,se întâmplã ca acþionarii sãdecidã intrarea în insolvenþãa unei firme concomitent cupreluarea activitãþii de cãtreo altã firmã. În multe cazuri,activele sunt anteriortransferate cãtre firmanouã. Cum te poþi pãzi dacãai relaþii contractuale cu oastfel de firmã?Transferul activitãþii unei firme

care se aflã în dificultate cãtre oaltã companie reprezintã o acti vi -tate ilicitã doar în cazul în caretranzacþia este fãcutã la un preþ in -corect, necorespunzãtor valorii saleîn piaþã. În caz contrar, dacã trans -fe rul de business se face la valoareacorect evaluatã a afacerii, proceduraeste una legalã. Chiar ºi în cazulproiectelor de insol ven þã, transferulde afacere repre zintã o procedurãde restructurare foarte des întâlnitã.Aceastã pro ce durã se numeºte bu -si ness trans fer, ºi are ca scop sal -va rea companiei, a locurilor demun cã ºi, totodatã, distribuirea uneivalori cât mai mari cãtre creditoriidin procedurã, raportat la scenariulfalimentului. Prin business trans -fer, compania pãstreazã pãrþile sã -nãtoase din activitatea sa cu rentãºi le potenþeazã într-o nouã struc -tu rã, în baza unui plan de reor ga -ni zare. Transferul este prac tic partea planului de reorga ni zare, careeste aprobat în prealabil de cre di -torii din procedura res pectivã.

Care sunt ºansele derecuperare a creanþelor(mai ales pentru cei aflaþila finalul listeicreditorilor)?Înainte de aprobarea planului

de reorganizare, creditorii se potîn scrie la masa credalã a socie tã -þii. Dacã datoriile sunt admise ºijus tificate, ele intrã într-un pro gram

de plãþi, inclus în planul de reor ga -ni zare aprobat de toþi cre di toriisocietãþii. Administratorul judi ciarur mãreºte derularea pla nu lui dereorganizare în aºa fel încât, con -form planului aprobat, toate cre an -þele sã fie plãtite pânã la ieºireadin insolvenþã a socie tãþii. Cusiguranþã cã ºansele de recuperarea creanþelor unui cre ditor aflat lafinalul listei sunt mari în reor ga ni -zare decât în faliment. Însã la fel deadevãrat este ºi fap tul cã procentuleuropean de recu pe rare a crean -þe lor într-o proce durã de insolvenþãse regãseºte undeva între 20% ºi40% din total pasiv.

Ce mai este de fãcut încazul creditorilor atuncicând insolvenþa setransformã în faliment?Procedura falimentului este una

riguros reglementatã ºi mij loa celepe care creditorii le au la dispoziþiesunt prevãzute de le gislaþia învigoare. Atitudinea cre di torilor uneicompanii aflate în faliment trebuiesã fie una de participare activã lapro cedurã, prin intermediul orga -ne lor repre zen tative - Adunareacreditorilor ºi Comitetul creditorilor- astfel încât sã vegheze ca pro ce -dura sã se desfãºoare în condiþiilelegii ºi cã practicianul în insolvenþãface toate eforturile pentru a ma -xi miza averea societãþii printr-o ex -punere adecvatã pe piaþã a ac ti -

velor companiei. Practic, la asta sereduce falimentul: vânzare acti veºi distribuire sume cãtre cre di tori.

Cum puteþi caracterizapiaþa de insolvenþã? Darpracticienii în insolvenþã?Piaþa insolvenþei este una di -

na micã. În ultimii doi ani am avuto creºtere consecutivã a numã ru -lui de companii care au intrat îninsol venþã. Pentru 2012, creº te reaa fost de 14%. Acest trend nu seva mai menþine, însã societãþilecare sunt acum afectate de insol -venþã sunt de dimensiuni medii ºimari. Mai mult, am identificat câtevadomenii în care companiile prezintãun risc mãrit de a intra în insolvenþãanul acesta: Serviciile medicaleprivate, industria de morãrit ºipanificaþie ºi sectorul de bricolaj.Sunt domenii care au reuºit sã semenþinã în perioada crizei eco no -mice din ultimii 3-4 ani, dar careºi-au epuizat resur sele financiare.

Adevãrata provocare pentruun administrator judiciar estepozi þionarea „corectã” în pro ce -durã. Practicienii în insolvenþã tre -buie sã se poziþioneze între inte -resele creditorilor, care dorescrecuperarea creanþelor, ºi alecom paniei debitoare. De aseme -nea, este nevoie de identificareaºi implementarea strategiei rea lis -te de redresare a companiei admi -nis trate. Succesul depãºirii aces -tor provocãri de cãtre practicieniiîn insolvenþã înseamnã redresareacompaniei ºi ieºirea ei din pro ce -durã.

Meda [email protected]

.................................................................................................................. noiembrie 201332

INTER

VIU

PR

EZEN

TA

RE

33

Anvelope de iarnă pentrucamioane şi autobuze

GG ama de anvelope de iar -nã Continental pen trucamioane, remorci, plat -for me ºi autobuze de -mon streazã în mod im -

pre sionant cã tracþiunea optimã ºivalorile economice de consum decarburant nu se exclud. Cu o geo -metrie compactã a profilului, spe -cial realizatã, ºi un amestec maimoale pentru calea de rulare, caresporeºte aderenþa, anve lo pe le deiarnã contribuie semnifi ca tiv la îm -bu nãtãþirea mobilitãþii ºi a securitãþiiîn trafic pe timpul iernii.

Conformitatedeplină

Anvelopele de iarnã Conti nen -tal respectã întru totul cerinþelelegislative privind indicele M+S ºivalorile pentru simbolul 3-PMSF(Phenylmethanesulfonyl fluorid),simbolul „Three-Peak MountainSnowflake“, care este normativ înSUA pentru anvelopele de iarnãpentru autoturisme ºi a cãrui in tro -ducere e luatã în calcul ºi pen truvehiculele comerciale în Euro pa.La nivel european, încã nu existã oreglementare unitarã pen tru an ve -lo pele de iarnã în cazul au tove hi -cu lelor comerciale, iar cerinþa mini -mã legalã pentru an ve lo pele deiarnã se limiteazã, cel mai adesea,la axa motoare.

Continental recomandã utiliza -rea de anvelope speciale de iarnãºi a dezvoltat pentru camioane unconcept armonizat de anve lo pe dela axa frontalã, la roþile mo toa re ºipânã la anvelopele traile rului. Ce -rin þele specifice axei, pre cum capa -ci tatea optimã de virare ºi ghidarealateralã pentru axa din faþã, trac -þiu nea maximã ºi transferul forþei defrâ nare la nive lul axei motoare, câtºi aderenþa suplimentarã în curbeºi la frânare pentru anvelopele detrailer, opti mi zeazã fiecare tip dean velopã pentru utilizarea sa spe -ci ficã. Cu echipare completã cu

anve lope de iarnã, distanþa de frâ -nare se scurteazã încã de la vitezade 40 km/h, cu aproape o lungimede ve hicul, în condiþii de gheaþã.

Mai multăsiguranţă pentrupasageri

În ceea ce priveºte transportulde persoane, cu noul ContiUrbanScan dinavia ºi HSW 2 Coach,Continental a gãsit soluþia perfectãla solicitãrile diverse în utilizareaautobuzelor pe timp de iarnã. ContiUrbanScandinavia HA3 se impunecu succes în tra ficul autobuzelorde linie pe caro sa bilul de iarnã, cafiind o soluþie com pletã de anve -

lo pe, cu un de sign compus din nu -me roase mar gini proeminente ºila mele. Conti UrbanScandinaviaHD3, ca anvelope de iarnã pentruaxa mo toa re, oferã cea mai bunãtrac þiu ne în zonele cu zãpadã abun -den tã. Continental SCANDINAVIAHSW 2 Coach pentru autocare, cusurplus de tracþiune de pânã la 20procente faþã de anvelopele uzuale,se afirmã ca fiind cea mai bunãsoluþie în clasa ei. Datoritã profiluluilateral închis ºi a micro lamelelorrealizate tridimensional, HSW 2Coach transferã în sigu ranþã ºisilenþios forþele de trac þiu ne ºi deghidare, gama putând fi utilizatã cao soluþie completã de anvelopepentru toate axele.

Anvelopele pentru camioane şi autobuze au un grad deuzură mai redus la temperaturile sub 7 grade C, datorităconţinutului ridicat de cauciuc natural, diferit deanvelopele pentru autoturisme. În cazul umidităţii la unpunct superior îngheţului sau în cazul căderilor dezăpadă, anvelopele speciale de iarnă oferă, fără îndoială,o mai bună tracţiune şi o siguranţă mai ridicată.

Anvelope de iarnă ContinentalTransport marfã

Punte direcþie Punte motoare Punte trailerHDW 2 SCANDINAVIA

355/50 R 22.5 XL 295/60 R 22.5 385/55 R 22.5385/55 R 22.5 315/60 R 22.5 385/65 R 22.5315/60 R 22.5 XL 275/70 R 22.5385/65 R 22.5 315/70 R 22.5315/70 R 22.5 295/80 R 22.5315/70 R 22.5 XL 315/80 R 22.5295/80 R 22.5315/80 R 22.5Transport pasageri

Autobuze de linie urbane AutocareConti UrbanScandinavia HA3 275/70 R 22.5

HSW 2 Coach 295/80 R 22.5 Conti UrbanScandinavia HD3 275/70 R 22.5

HSW 2 Coach 315/80 R 22.5

Despre CITRCasa de Insolvenþã Transilvania a luat fiinþã la iniþiativa celor treifondatori, Andrei Cionca, Radu Lotrean ºi Oana Luca. Fiecare dintreparteneri aduce câte 5-6 ani de experienþã în domeniul insolvenþei,studii juridice ºi economice ºi un impresionant portofoliu deproiecte, fiind anterior asociaþi parteneri într-o altã societate deinsolvenþã înfiinþatã în anul 2000. În anul 2007, CITR câºtigã cel mai mare proiect de lichidare dinRomânia, Tractorul Braºov. A durat doar douã luni ca mareaprovocare sã se transforme într-un succes, pentru cã atât a luatpânã la finalizarea procedurii, prin valorificarea patrimoniului la ovaloare de 77 milioane de euro. Iar tranzacþia a fost legitimatã ºi decãtre Comisia Europeanã. Acesta a fost momentul în care CITR s-atransformat dintr-o afacere localã într-una cu potenþial dedezvoltare naþionalã. În 2007, CITR acoperea deja judeþe ca Alba, Arad, Bihor, Braºov,Hunedoara, Timiº, Cluj, Mureº, Satu Mare, Sãlaj ºi Sibiu. Ulterior, afost demaratã dezvoltarea ºi în Bucureºti. Din 2010, CITR este liderul naþional al pieþei de insolvenþã. CITR aînceput anul 2012 cu o echipã de 90 de specialiºti, 30 de practicieniîn insolvenþã, 12 echipe de lucru ºi un board format din 3 managingpartners. Astfel, au fost derulate peste 500 de proceduri deinsolvenþã ºi gestionate active de peste 500 milioane euro ºi omasã credalã de peste 2,2 miliarde de euro.

49% dintre companiiledin portofoliul nostru au

intrat în insolvenþã din cauzasupraîndatorãrii.”

ªansele de recuperare acreanþelor unui creditor

aflat la finalul listei sunt maimari în reorganizare decât înfaliment.”

Page 18: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 35.................................................................................................................. noiembrie 201334

Ziua Cargo: În ultimaperioadã s-au produsschimbãri importante înstructura de acþionariat aTIP Trailer Services. Neputeþi explica despre ceeste vorba?Arjen Kraaij: În urmã cu patru

luni, a existat o înþelegere iniþialãsemnatã între GE Capital ºi HNAGroup pentru cumpãrarea divizieide servicii europene a GE Capital.Gru pul chinez a primit ulterior apro -bã rile necesare din þara mamã pen -tru a putea încheia afacerea, iar pe23 octombrie s-a pus parafa finalã.Altfel spus, acþiunile celor 16 ope -ra þiuni din Europa sunt acum trans -ferate grupului HNA.

Marcheazã aceastãmodificare a acþionariatuluiºi o schimbare de strategiepentru TIP Trailer Services?Strategia pe care o urmãm a fost

aceeaºi timp de mulþi ani ºi se vapãstra pe aceeaºi linie ºi în ur mã -torii ani. Schimbarea proprie ta ruluiare însã un impact asupra vi tezei deexecutare a strategiei. Do rim sãdevenim furnizori de so luþii integratede servicii pentru in dustria de trans -port, sã aducem companiilor detrans port ºi logisticã o soluþie com -pletã legatã de mana ge mentul flotei,focalizându-ne pe trailere. Acestlucru înseamnã cã dorim sã com bi -nãm capacitãþile pro prii cu ale unorparteneri pu ter nici ºi sã dezvoltãmo soluþie finalã pentru clienþi. Acestesoluþii pot varia de la închiriere pânãla servicii cu valoare adãugatã. Pu -tem oferi valoare pe parcursul întregiidu rate de utilizare a unui trailer. Pu -tem aju ta clienþii sã achiziþioneze

un echi pament, sã îl finanþeze, sã îlîn matriculeze, sã aibã grijã de ga ran -þie, de întreþinere, de înlocuirea an -ve lopelor, îi asistãm în caz de ur -gen þã, oferim reparaþii, mergem pânãla gãsirea unui posibil cum pã rãtorpen tru echipamente uzate. Ofertelenoas tre au la bazã inclusiv poten þia -lul financiar de care dis pu nem pentruîn chirierea vehiculelor, echipe co -mer ciale, ateliere proprii etc.

Avem stabilitã aceastã strategiedeja de câþiva ani, dar pânã în acestmoment nu au existat suficienteresurse pentru a o executa cu vitezape care am fi dorit-o. Acum, în pro -prie tatea HNA, existã mai multepo sibilitãþi de a juca ofensiv ºi vomac celera procesele. Vor exista in -ves tiþii strategice ºi mai puþine li -mitãri în dezvoltãrile necesareimplementãrii acestei strategii. Înprezent avem 31 ateliere proprii deser vice cu peste 300 mecanici (cã -rora li se adaugã unitãþile partenere)ºi anticipãm o dublare a acestuinumãr în urmãtorii trei ani. În 2017vom avea 60-70 de ateliere proprii,inclusiv în Estul Europei.

Veþi menþine linia privindinvestiþiile în sisteme IT?Investim foarte mult în sis te -

mele IT. Avem un sistem propriupe care îl dezvoltãm în prezent pen -tru a îmbunãtãþi serviciile pe carele oferim clienþilor. Suntem cu nos -cuþi ca fiind un furnizor de serviciide închiriere ºi leasing, dar, ca ur -mare a noii abordãri care presupuneservicii integrate, ne focalizãm maimult pe service, pe întreþinere, iarîn acest context trebuie imple men -tate sistemele potrivite. Înainte,ser viciile de mentenanþã, reparaþiisau anvelope erau incluse în con -

tractele de închiriere, clientul avândopþiunea de a le contracta sau dea le realiza pe cont propriu. Acum,aceste servicii cu valoare adãugatãpot fi vândute sau contractate ºipen tru vehicule care nu sunt închi -riate de la noi. Aceasta este diferen -þa majorã. Sunt disponibile diversemodule, diverse opþiuni, în care pu -tem prelua toate operaþiunile pentruclient sau numai o parte, cum ar fimanagementul anvelopelor.

Oferiþi servicii dedicateexclusiv trailerelor?Este vorba în special de servicii

pentru trailere, dar avem, de ase -me nea, ºi vehicule comercialeuºoa re sau camioane. Ca furnizorde soluþii integrate, trebuie sã îþiextinzi aria de acþiune, dar centrulafacerii este reprezentat de trailere.

Oferiþi consultanþã pentrureducerea costurilor?Avem un serviciu consultativ de

mulþi ani, Fleet Advice, în cadrul

cãruia, în ultimii ºase ani, am realizatapro ximativ 50 de studii. Studiemîmpreunã cu clientul cum anumeîºi utilizeazã flota, care sunt cos -tu rile ºi încercãm sã identificãmîmbu nãtãþirile care se pot aduce ºime todele cele mai potrivite deredu cere a costurilor. GE foloseºte,de multã vreme, Six Sigma pentrucreºterea eficienþei activitãþii. Avemo bazã de date de 45 de ani pelinia experienþei ºi costurilor, infor -ma þii pe care le reunim ºi de carene folosim pentru a oferi un sfatavizat. Dar important este faptul cãputem crea, de asemenea, un plande implementare ºi putem mãsuraanumiþi indicatori de performanþã(KPI) pentru a vedea dacã acesteîmbunãtãþiri se realizeazã sau nu.Cli entul poate evalua concret dacãîi putem oferi îmbunãtãþirea acti vi -tã þii, ceea ce consider a fi un ele -ment unic.

Câte dintre companiilemoderne de transport suntpregãtite pentru o astfel deabordare?Un studiu devine realist ºi va -

lo ros atunci când este vorba de -spre flote de peste 50 de unitãþi.În Ma rea Britanie, Olanda sau Nor -

dul Europei astfel de conceptesunt deja adoptate în multe do -me nii de activitate. Reunim anual15-16 mari companii de transportîn cadrul unui aºa-numit ConsiliuEu ropean al Trans porturilor (Euro -pean Transport Board). Le-am pre -zentat astfel ser vi ciul revizuitFleet Advice ºi douã dintre com -pa nii au întrebat imediat când anu -me pot implementa siste mul. Sis -temul se adreseazã în prin cipalcom paniilor multinaþionale de di -mensiuni foarte mari, focalizatepe reduceri de costuri. Iar dacãle putem promite economii între10-15%, sunt extrem de interesaþi.Sunt multe lucruri care se pot îm -bu nãtãþi pe linie de anvelope, rulajla gol, asistenþã în cursã. Deexem plu, mulþi clienþi au propriilea teliere, iar atunci când îºi di rec -þio neazã vehiculele cãtre acesteateliere, merg la gol. La acestease adaugã timpul de imobilizare.Am realizat studii în Franþa, dincare a rezultat cã dureazã în me -die 30 zile ca un trailer sã treacãprin toate testele periodice nece -sa re. Ceea ce în seam nã cã 8%din flotã este în per manenþã imo -bi lizatã. Noi putem ga ranta o re -ducere de la 30 la 5 zile ºi putemin clude aceasta în KPI. Un alt

exem plu este faptul cã multe com -panii au stabilit o flotã fixã, carenu le permite flexibilitate în tim -pul perioadelor de vârf. Sau pro -gra marea achiziþiilor în aºa felîncât, atunci când este vorba dein spec þiile periodice, sã nu mear -gã toate vehiculele în acelaºi timpsau în tre þinerea sã fie programatãîn pe ri oadele mai libere. Sunt mul -te as pecte care pot fi identificate,dacã existã deschidere din parteaclien tului.

Cum caracterizaţi evoluþiapieþei de trailere în ultimulan?Fabricanþii de trailere au cunos -

cut o creºtere modestã a comen -zi lor. Din punctul nostru de vederea fost un an al consolidãrii, deºimulþi au investit destul de mult întractoare, în condiþiile în care vineEURO 6. Pentru anul viitor, an ti ci -pãm o micã îmbunãtãþire. Considercã România are un mare potenþial.Creºterea noastrã nu depinde nu -mai de numãrul de vehicule pe careîl vindem/închiriem, ci mai ales deser viciile pe care le putem asigurapentru flote.

Meda [email protected]

TIP Trailer Servicesîncepe ofensivainvestiţiilorPreluarea operaţiunilor europene ale GE Capital de cătregrupul chinez HNA se traduce pentru TIP Trailer Servicesîn fonduri pentru dezvoltare. Scopul constă înpoziţionarea companiei - foarte cunoscută astăzi pesegmentul închirierii de trailere - ca furnizor de serviciiintegrate pentru industria de transport. Despre cum seva atinge acest obiectiv în perioada următoare am statde vorbă cu Arjen Kraaij, European Marketing ServicesLeader TIP Trailer Services.

INTER

VIU

Page 19: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

PR

IM P

LA

N

36 .................................................................................................................. noiembrie 2013

AA nunþul cã Luxorcompa achiziþionat 25 deca mioane noi, Mer ce -des-Benz, a fãcut cevafurori, mai ales în a -

ceastã perioadã. Privind mai înde taliu situaþia, lucrurile sunt per -fect normale pentru planul de dez -voltare a companiei conduse deFlorin Popa.

Pasiune şioportunitate

Pasionat de domeniu, daravând ºi exemplul de afacere alunor prie teni, actualul manager dela Lu xor comp a ales sã intre întransporturi în urmã cu 15 ani. „Amînceput ac ti vitatea în 1997 ºi laacel moment am ajuns în a cestdomeniu pentru cã asta era ceeace îmi plãcea. Aveam câþivaprieteni care începu se rã sã facãtransporturi ºi am rea lizat cã esteo oportunitate bunã. Am începutcu transportul uºor, folosind ca -mi oane de 7,5 t, cu în cãl þã minteºi confecþii pe umeraºe. Mai întâipe relaþia Italia, pentru cã am lu -crat o vreme acolo ºi mi-a fost maisimplu sã mã descurc, cu nos cândlimba. Uºor-uºor, cererea a crescutºi a fost nevoie sã achi zi þionãmcamioane. Iniþial, aveam unulsingur, un camion Mercedes-Benz,care mi-a plãcut foarte mult, numi-a creat probleme, dar, din pã -

cate, l-am vândut. Acum, pro ba bildacã l-aº mai gãsi, l-aº rãs cum -pãra. Dupã câteva luni, în 1998, aurmat al doilea, ºi tot aºa, camunul pe an. Urmãtoarele au fostMAN ºi Iveco, iar în 2001 a jun -sesem la o flotã de cinci ma ºini.Atunci a început sã creascã ºicererea pentru camioane mari ºiam luat trei Iveco, noi, maºini careîn aceºti aproape 12 ani au fãcut1.200.000 km ºi pe care le-amavut în parc pânã la mo men tultrade-in-ului fãcut cu Mer ce des-Benz Romania“, a spus Flo rinPopa, director general Luxorcomp.

Trade-in

Deja apãruserã semnele deobosealã ale flotei ºi nefiind foar -te uºor sã scapi de 20 de camioa -ne vechi, managerul Luxorcompa ales oferta de trade-in a celorde la Mercedes-Benz Romania.

„Ideea mi-a plãcut foarte mult.Economiile pe care le ofereaunoile maºini, la consumul de com -bus ti bil sau piese, acopereau fãrãpro ble me rata de leasing ºi atunciam luat decizia sã încercãm cucinci maºini. În doar câteva luni,au înce put sã se vadã rezultateleºi atunci am înlocuit ºi celelalte20 de ca mi oane. Cel mai mult acon tat eco no mia la combustibil,ma ºinile reu ºind sã obþinã consu -mu rile care ne-au fost promise.

Ac tuala flotã are un consum me -diu de 27,2 l/100 km iar celevechi consumau unde va între 32-38 l/100 km, mai mult cu 7-10l/100 km, ceea ce re pre zenta cam80% din rata de leas ing, raportatãla o cursã. Am ales sã luãm va rian -ta de 420 CP, cutie automatã, cuo cilindree de 13.000 cmc. Celevechi aveau 430 CP obþi nuþi din10.000 cmc, o putere mai forþatã,cu o turbinã mai sofisticatã, darmult mai problematicã“, a ex plicatFlorin Popa.

Flotă nouă +economie

Maºinile noi înseamnã econo -mie din mai multe puncte de ve -de re. Vorbim aici de consum, depie se ºi de taxe mai mici. „În primiiani, maºina merge la garanþie, facerev iziile ºi cam atât, pe când la ve -chea flotã ajunsesem sã am o chel -tuialã lunarã de întreþinere de apro -ximativ 1.000 euro per ca mion,unde intrau anvelope, schim buride ulei, diverse piese etc. Pentruparcul propriu am dez voltat ºi unservice, cu circuit închis, pentruintervenþii rapide ºi lucrãri dementenanþã“, a spus Florin Popa.

Pe lângã economia obþinutãstrict prin înlocuirea camioanelora urmat ºi mãrirea portofoliuluide clienþi ºi, implicit, creºtereapro fitului.

„Dupã achiziþia noilor ca mi oa -ne, am pãstrat clienþii de bazã, daram contractat ºi alte trans por turipe care înainte mi-era tea mã sã lefac, în Franþa, spre exem plu, dincau za stãrii tehnice a ma ºi nilor.Cele cinci maºini cu care am supli -men tat flota sunt cu re morcã, auun volum ceva mai mare, de 20 mc,ºi cu ele deser vim un client impor -tant al nostru care produce amba -la je din tablã, pe care noi le trans -por tãm în Fran þa, Belgia, Germaniasau Spania. În acest moment, 50%din flotã lucreazã în baza unor con -

trac te ferme. Cealaltã jumãtate facecurse «spot» - lucrãm cu câte vacase de expediþii, serioase, ºi avemsolicitãri din partea lor atât pentruimport cât ºi pentru ex port“, aafirmat Florin Popa.

Trendul actual

Momentul 2013 nu prinde lu -mea transporturilor în cea maibunã perioadã a sa, dar s-a reuºitie ºirea din blocajul anilor trecuþi.

„Tarifele sunt foarte mici, mar -ja de profit la fel ºi apar tot felulde cheltuieli neprevãzute. Seanun þase o creºtere a taxelor deau tostradã în Franþa, majorareataxei de autostrãzi pe Ungaria,destul de mare în comparaþie cuprofitul nostru, ºi nu putem sã nuþinem cont de majorãrile de la pre -þul carburantului. Este greu sã-lconvingi pe client sã creºti tarifulpen tru fiecare majorare. Acum,faþã de anii trecuþi, se simte ouºoa rã creºtere a volumului detrans port. Mulþi dintre concurenþiau ieºit de pe piaþã ºi probabil ºia cesta a fost un factor care a influ -en þat creºterea. Sperãm ca aceas -tã tendinþã de creºtere sã semenþinã ºi uºor-uºor lucrurile sãse schimbe în bine“, a declaratdirectorul general Luxorcomp.

Fabrica deeuropaleţi

Pe lângã afacerea de trans port,viitorul se leagã ºi de dez vol tareaunei alte afaceri - pro duc þia.

„Una din ideile pe care am apu -cat sã le pun în practicã deja esteconstrucþia unei fabrici de euro paleþi.Acesta este un produs care nu estecomplicat de realizat ºi este folositpeste tot în Europa unde existãactivitate de pro duc þie. Faptul cã,de ceva vreme, trans por tãm euro pa -leþi second-hand pentru un client înItalia ne-a deschis multe uºi ºi avemmulte contacte cu aceas tã piaþã. Fa -brica ar trebui sã producã aproxi -ma tiv 2.000 de unitãþi pe zi, capaci -tatea de încãr ca re a trei camioane,dar aºteptãm 2014 sã vedem carevor fi condiþiile de accesare a Fondu -rilor Europene. În cazul în care nuvom reuºi sã ob þinem finanþare, vommerge mai de parte cu acest proiect,pe chel tu iala proprie. De þinem deja20.000 mp de teren amplasat chiarlângã garajul Luxor comp. Dacãreuºim sã dãm dru mul la lucru, vomangrena toate vehiculele existenteºi din acel mo ment cred cã dublareaflotei n-ar reprezenta o problemã“,a con clu zionat Florin Popa.

Alexandru [email protected]

37

Înlocuire spectaculoasăde flotă în plină crizăAvând 15 ani de activitate în transporturi, Luxorcomp din Vâlceaeste o firmă care a pornit de jos şi care acum deţine o flotă de 25de camioane noi, totul făcându-se treptat, sănătos.

Page 20: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201338

TEH

NIC

Knorr-Bremse

Supapele de protecţiecu patru căi şi posibilelefalse defecţiuniÎn prezent, legislaţia europeanăcere ca, la supapele de protecţie cupatru căi din cadrul sistemelor defrânare, să fie încorporată ofuncţie care să creeze o descărcarede aer prin intermediul unei valvesuplimentare. Knorr Bremseavertizează că, în anumiteîmprejurări, acest lucru poate ficonfundat cu o scurgere cauzată deo defecţiune a acestei supape,când, de fapt, este vorba despre ofuncţiune cu totul normală.

RR ecent, reglementãrileUniunii Europene pri -vind sistemele de frâ -na re pneumatice mon -ta te pe vehicule noi s-au

modificat pentru a include Amen -damentul 98/12. Acest a men da -ment prevede cã „odatã ac þionate,frânele cu arc nu tre bu ie sã seelibereze pânã când nu estesuficientã presiune în siste mulfrânei de serviciu, pentru a asiguracel puþin eficienþa rezi dua lã defrânare prescrisã a ve hicululuiîncãrcat, prin aplicarea frâ nãrii deserviciu.” Pentru a rea liza aceastãcerinþã, a fost proiec tatã o carac -teristicã nouã (d e nu mitã elementde si guranþã) pentrua fi uti lizatã pe toatesupa pele de pro tec -þie cu patru cãi Knorr-Bremse.

Ceînseamnăaceastapentruclient?

Knorr-Bremse su -bliniazã cã acest sis -tem implicã anumiteas pecte care trebuieluate în con si derare.Dacã în timp ce mo -torul este oprit (decicompre so rul nu re -încarcã sis te mul) e -xis tã o scur gere de

la rezer voarele de servi ciu,presiunea din rezer voa rele deserviciu poate scãdea sufi cientpen tru a ac tiva funcþia de sigu ran -þã. Rezultatul activãrii elemen tu -lui de sigu ranþã este faptul cã re -zervoarele camerei de frânare cuarc vor fi golite (direct în at mos -ferã, printr-o fan tã internã).

Golirea aerului de cãtre ele -mentul de siguranþã prin aeratorulventilului poate fi perceputã înmod eronat ca o supapã de fec tãce apare pentru câteva minute,pen tru cã debitul supapei prin a -ceastã fantã in te rioarã este mic(e xistã o cantitate mare de aer înre zervorul Camerei de frânare cu

arc pentru a fi golit rapid prin fan -tã)!

Dacã în timpul testãrii unui ve -hi cul, presiunea într-unul sau am -be le rezervoare de serviciu scadesub 4 bar, este posibil ca elemen -tul de siguranþã din cadrul supapeide protecþie cu patru cãi sã intreîn funcþiune ºi sã descarceconstant aerul prin aerator (veziimaginea de mai jos pentrulocaþiile de ae ratori).

Astfel, Knorr-Bremse vã sfã -tu ieºte, dacã vã confruntaþi cuscurgeri din aerator, sã încãrcaþirezer voarele de serviciu la 5 barsau mai mult ºi sã ve ri ficaþi etan -ºeitatea supapei.

În timpul func þio -nãrii normale a siste -mu lui nu tre buie sãexiste scurgeri de aerprin aeratorul su pa peide protecþie cu patrucãi. În cazul în care flu -xul de aer prin ae ratorse opreºte ºi rezer voa -rele de ser viciu suntreîncãrcate, a tunci a -cest lucru aratã cã ele -men tul de siguranþã alucrat corect.

Rezumând, Knorr-Bremse vã recomandãsã vã asiguraþi cã pre -siunea în toate re zer -voa rele este mai marede 5 bar, înainte de ave rifica dacã existãscur geri la su papa depro tecþie cu patru cãi.

Page 21: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 41.................................................................................................................. noiembrie 201340

LIV

RA

RE

pli cat pentru un producãtor caredoreºte sã vinã în orice clipã înspri jinul clienþilor sãi. Timpul dela discuþia preliminarã cu clientulpânã la livrarea unui ºasiu stan -dard 2CONnect poate fi de optsãptãmâni. Fabricarea propriu-zisã dureazã în mod normal douãsãptãmâni, dar pentru un trailerspecial, timpul de livrare poatemerge pânã la opt luni.

„În momentul în care clientuldecide cã doreºte sã achi zi þio ne -ze un trailer, analizãm împreunãnecesitãþile sale de transport ºiîi oferim consiliere în privinþa celeimai bune soluþii, din punctul nos -tru de vedere. Desigur, în contex -tul necesitãþilor clientului, încer -cãm sã gãsim o soluþie mai multsau mai puþin standard, astfel în -cât sã nu fie nevoie sã proiectãmun trailer cu totul nou. Dar, în cazulîn care clientul vine cu niºte cerin -þe absolut speciale, existã ºi posi -bi litatea elaborãrii unei soluþiicom plet noi”, subliniazã Rogierv.d. Slik.

Urmãtorul pas este realizareaunei schiþe rapide a soluþiei pecare producãtorul o considerã afi cea mai potrivitã pentru client,iar dacã acesta îºi dã acordul,schi þa merge mai departe, la de -partamentul de inginerie, unde serealizeazã proiectul detaliat al trai -le rului, care va fi supus din nouapro bãrii. Apoi, intrã în faza depro ducþie. Se începe cu traversacen tralã ºi, practic, este vorba de -spre o singurã echipã de 2-3 per -soa ne care construieºte trailerulîn întregime. O datã încheiatãasam blarea iniþialã, trailerul estelãsat timp de douã sãptãmâni...sã rugineascã. Atunci când oþeluliese din fabricã, este acoperit deun strat de oxid de fier, a ceas taasigurând mai puþinã ade renþãpentru stratul de vopsea de fondsau pentru cel de metalizare. Ast -fel, rugina devine... un rãu ne ce -sar, facilitând curãþarea comple -tã a stratului metalic amintit.

„Dupã operaþiunea de vopsire,nu rãmâne niciun element, ºurubsau ºaibã netratatã, Broshuis ga ran -tând 100% rezistenþa la ruginã ºicea mai bunã conservare a trai le -rului, pânã la cele mai mici de talii,producãtorul eliminând toate punc -tele vulnerabile. Urmeazã asam -blarea finalã, realizatã în în tre gimema nual, cu aceeaºi grijã pen trudetalii”, ne-a declarat re pre zen -tantul constructorului olandez.

În final, se realizeazã docu men -taþia necesarã, legalizãri, do cu -mente de omologare ºi con for mi -tate, în funcþie de regulile þãrii deorigine a clientului. Pentru trans -portul trailerelor în þara de ori ginea clientului, se utilizeazã uneori nu -me re de înmatriculare temporare,va labile de la 5 zile la 2 sãptãmâni,dar este posibil, de asemenea, catransportatorul sã aibã deja plãcuþetemporare din þara de origine.

O piaţă stranie

Deºi contextul economic euro -pean genereazã multe problemecompaniilor de transport în ultimiiani, Broshuis a simþit mai puþinimpactul crizei decât alþi produ -cã tori de vehicule comerciale.„Deºi competitorii noºtri se plâng,noi continuãm sã producem ºi,une ori, nu putem sã þinem pasulcu comenzile, atât în domeniul

transportului de containere, câtºi al agabariticelor”, spune Rogierv.d. Slik. Comenzi vin de pestetot din Europa, mai puþin din Sud,dar piaþa este relativ stabilã. „Nuam putut observa o creºtere a co -menzilor, dar nici o scãdere sub -stan þialã. Clienþii s-au convins cãle putem pune la dispoziþie soluþiapotrivitã, fãrã a ne limita la unanumit tip sau marcã de com po -nen te, astfel încât are multe op -þiuni din care poate alege. Iaraces ta este un avantaj important”.

În privinþa pieþei româneºti deºasiuri pentru containere, co man -da realizatã de cãtre clientul con -stãn þean nu este una singularã ºire prezintã, fãrã îndoialã, un impor -tant semnal cã lucrurile se aflã în mi -ºcare ºi pe segmentul transpor tu -lui de containere din România. LeenHagestein, reprezentant vân zãripentru Broshuis în România, ne-adeclarat cã, pânã în prezent, acomercializat pe piaþa româ neas cã15 unitãþi 2CONnect, în pre zentavând discuþii deschise cu mai mul -te companii pentru con tractarea u -nor noi comenzi pen tru ºasiuri detrans port con tai nere, dar ºi pentruuni tãþi des ti nate transportului decom po nen te pentru turbine eoliene.

Raluca MIHĂILESCUKampen, Olanda

[email protected]

CC ompania constãnþeanã acomandat douã unitãþi2CONnect cu 5 axe, sar -cina pe axã specificatãîn documentaþie fiind de

9 t, iar cea tehnicã de 11 t, aceastafiind ºi capacitatea sistemului desuspensie. Lungimea semire mor -cilor este de 12 m, iar înãlþimeade cuplare de 1,2 m. Axele 1, 2ºi 5 sunt directoare. „În modnormal, nu poþi avea mai mult de50% axe directoare pe un trailer,dar, în acest caz, am fãcut testespeciale pentru a demonstrastabilitatea ºi, astfel, am obþinutomologarea europeanã pentru 3axe”, explicã Rogier v.d. Slik,reprezentant al departamentuluide vânzãri de la Broshuis.

Cel mai interesant aspect estefaptul cã 2CONnect poate fi se pa -rat în douã ºasiuri de sine stãtã -toare de transport containere de20 picioare. Datoritã sistemuluisãu modular de construcþie, ºasiulpoate fi utilizat ca trailer singular,ce poate transporta fie douã con -tai nere de 20 picioare, fie 1x40sau 1x45 picioare, cu un singurcap tractor, dar cele douã pãrþi aleºa siului pot fi folosite ºi în mod

independent, pentru descãr cãri înpuncte diferite sau pentru clienþidiferiþi, fiecare având cui de ºa ºipre-echipare pentru plã cu þã de în -matriculare. Un astfel de sistemmo dular permite mai multã flex i -bi litate, precum ºi o optimizare aac tivitãþii, ce poate ge nera reduceride costuri sem ni fi cative.

De asemenea, trailerul estepre gãtit pentru inspecþii vamale,putând fi glisat/extins în aºa felîncât operatorul vamal sã poatãve rifica conþinutul containeruluidin partea din faþã, uºile, sigiliul,fãrã sã fie necesarã decuplarea

completã. Un alt avantaj importantîl reprezintã faptul cã acest trailerpresupune puþine operaþiuni deîn treþinere, fiind necesarã numailubrifierea periodicã a axelor dedirecþie.

Soluţii adaptateoricărei necesităţi

Drumul parcurs de la deciziaclientului de a achiziþiona un noutrailer pânã la livrarea vehicululuiºi intrarea lui în circulaþie poatepã rea, la prima vedere, destul dedificil, dar nimic nu este prea com -

LIV

RA

RE

În această toamnă, binecunoscutul producător olandez devehicule speciale Broshuis a livrat către o companie dinConstanţa două şasiuri 2CONnect destinate transportuluide containere. Ceea ce au aceste şasiuri extrem despecial este faptul că sunt alcătuite din două module,care se pot utiliza împreună, cu un singur cap tractor,sau separat, ca două şasiuri diferite, cu două tractoare.Dar avantajele nu se opresc aici.

BROSHUIS

2CONnect pentruConstanţa

Page 22: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

PP entru douã zile, par ca -rea Cefin Trucks s-aumplut cu aproape 200de vehicule comercialecuprinzând toate game -

le ºi mãrcile, provenite atât dinstocul propriu Cefin, cât ºi dinofer tele furnizorilor parteneri.

Intrarea liberã, parcarea gra -tu itã, posibilitatea negocierilordirecte, preþurile speciale pentrucele douã zile ale evenimentului,precum ºi o ofertã de finanþarede dicatã vehiculelor rulate au re -pre zentat ingredientele târgului,ce a atras aproximativ 200 de vizi -tatori, potenþiali cumpãrãtori.

Peste 80 de vehicule adusepen tru vânzare pe perioada târ -gu lui au provenit de la parteneripre cum Volksbank Leasing, Uni -credit Leasing, Raiffeisen Leasing,

Iveco Truck Services, Trans cons -truct, CMC, Scania, dar ºi proprie -tari privaþi.

Oferta de finanþare pentru ve -hi cule rulate a inclus o dobândã de6,9% ºi avans de 20%. Pe ri oa da definanþare se stabileºte în funcþie devechimea bunului fi nanþat.

Prin acest eveniment, Cefin adorit sã testeze ideea organizãriiunui târg second-hand pentru ca -mioane ºi îºi propune ca acestasã aibã continuitate. Planurile suntsã fie organizat periodic, cel puþino datã pe trimestru.

„Obiectivul nostru este sã neîn tãrim poziþionarea de cel mai im -por tant ofertant de camioane ru -late multibrand ºi sã fim per ce puþica prima alegere atunci când untrans portator de orice dimen siunidoreºte sã vândã, sã cum pe re sausã repare un camion. Noi ne decla -rãm mulþumiþi de prima ediþie, pen -tru cã am reuºit sã atra gem mulþiparteneri ºi vizitatori ºi evaluãmcând am putea sã anun þãm urmã -toa rea ediþie, care ar trebui sã fiemult mai mare“, a declarat DianaDu mitran, Mar ket ing Manager CefinTrucks.

Radu [email protected]

EV

EN

IMEN

T

.................................................................................................................. noiembrie 2013

Primul târg decamioane Cefin Trucks

42

Pe 26 şi 27 octombrie, Cefin a organizat primul târg decamioane la sediul companiei de pe Autostrada Bucureşti- Piteşti, km 13,2.

noiembrie 2013....................................................................................................................

PA

STIL

A D

E S

IGU

RA

NŢĂ

43

Conducerea petimp de iarnăConducerea pe timp de iarnă este oadevărată provocare, chiar şi pentruconducătorii auto experimentaţi. Pregătireaîn prealabil reduce semnificativ risculproducerii unor accidente.

Deºi, iarna, intensitatea traficuluieste mai redusã, numãrulaccidentelor este mai mare. Deaceea, în timpul anotimpuluirece sunt necesare mãsurispeciale de precauþie:- Reduceþi viteza în apropierea

derdeluºurilor ºi a patinoarelorimprovizate! Oricând vã poate

apãrea în faþã un copil cu osãniuþã scãpatã de sub control!

- Nu subestimaþi dificultãþileimpuse de condiþiile meteo!

- Distanþa faþã de autovehiculelecare circulã în faþã trebuie sãfie mai mare pe drumalunecos, iar viteza dedeplasare mai redusã, atâtpentru a se evita coliziunea cucei din faþã, cât ºi pentru a nufi obligaþi sã frânaþi brusc, faptcare duce la derapare!

- Pe vreme de ploaie, lapoviþã sauninsoare, când vã întâlniþi cualte autovehicule, acþionaþi dintimp ºtergãtoarele de parbriz.Câteva momente de circulaþiefãrã vizibilitate pot fi fatale!

- În zilele cu ploi, viscol, ninsori,temperaturi scãzute, fiþi mai

atenþi la pietoni. Aceºtia suntmai puþin prudenþi, circulãzgribuliþi, se ascund subumbrele, privesc mai puþin înjur, astfel cã nu prea se asigurãla traversare!

- Nu acþionaþi bruscmecanismele de direcþie ºi defrânare ale autovehiculului!

- În condiþii de zãpadã ºi polei,renunþaþi pe cât posibil lapedala de frânã. Folosiþi cuprecãdere frâna de motor!

- Pe porþiunile acoperite cu poleisau gheaþã este contraindicatãexecutarea operaþiei de virareconcomitent cu frânarea!

- În viraje, mersul cudiferenþialele blocate areinfluenþã negativã asupramenþinerii direcþiei!

SS tatistica demonstreazãcã introducerea obligati -vi tãþii pneurilor de iarnãa redus cu 22% numãrulfatalitãþilor (01.11.2011

- 01.03.2012 faþã de aceeaºi pe -ri oadã, cu 1 an în urmã).

Pentru conducereaîn siguranţă

Pregãtiþi autovehiculul înaintede a cãlãtori pe timp de iarnã:

- ªtergãtoarele de parbriz sãfunc þioneze corespunzãtor

- Lichidul pentru spãlarea par -bri zului sã aibã punctul de îngheþcel puþin la -25 grade

- Anvelopele de iarnã sã nupre zinte uzurã pronunþatã

- Bateria de alimentare sã aibã

stare tehnicã bunã- Uleiul de transmisie specific

anotimpului rece- Antigel cu concentraþie de

minim 50%- Instalaþia de climatizare func -

þionalã.

Dotaţiautovehicululcorespunzător:

- Racletã de gheaþã- Perie de zãpadã- Lanternã- Lopatã- Sac nisip- ªufã de remorcare- Îmbrãcãminte groasã ºi re -

zer ve de apã ºi alimente- Becuri de rezervã.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 45.................................................................................................................. noiembrie 201344

ȘTIR

I

GEFCOIMPLEMENTEAZĂCARRIERMANAGEMENTSYSTEM

GEFCO, lider în domeniullogisticii auto ºi un nume dereferinþã în logistica industrialã,optimizeazã activitateaDepartamentului de Achiziþiiprin implementarea CMS -Carrier Management System -platforma colaborativã carepermite gestionarea optimã atransportatorilor subcontractaþiºi iniþierea de oferte online subformã de licitaþii olandeze.Carrier Management System -sistem inovator implementatcu ajutorul CEREZA, companiede consultanþã în managementºi sisteme IT, face parte dinprogramul TOSCA, lansat în2011, cu scopul de a dezvoltao viziune globalã activã asupralanþului de aprovizionareGEFCO - de la furnizorii ºiclienþii GEFCO pânã lautilizatorii finali – dezvoltând, înacelaºi timp, produse noi.Sistemul, tradus în mai multelimbi, permite transportatorilorsã se înscrie în baza de datecu referinþe a GEFCO pentru ada curs invitaþiilor de

participare la licitaþii pentrualocarea traseelor regulate.Platforma foloseºte o bazã dedate cu transportatori careinclude toate criteriilenecesare pentru a identificafurnizorii care îndeplinesccerinþele în cauzã.Aceastã bazã de datecolaborativã, care estesusþinutã de funcþia deachiziþii, poate fi folositã ºi dereþeaua de curse speciale agrupului GEFCO. Cu peste8.000 de transportatoriînregistraþi, aceastã bazã dedate oferã operatorilor GEFCOacces la un sistem demanagement eficient, careadaugã un element detransparenþã în comunicaþiiledintre pãrþile implicate ºiasigurã un control mai mareasupra activitãþilor desubcontractare ale GEFCO.

ÎNTÂLNIRE CU ASOCIAŢIAEXPEDITORILORDIN SERBIA

Patronatul Expeditorilor dinRomânia informeazã cã a avutloc o întâlnire cu AsociaþiaExpeditorilor din Serbia, ocaziecu care au fost stabilite

legãturi în vederea colaborãriiîntre expeditorii români ºiexpeditorii ºi transportatorii dinSerbia. Colaborarea va fi atât îndomeniul transportului ºiexpediþiei, cât ºi în domeniuljuridic.

TNT EXPRESS EXTINDEACOPERIREASERVICIILOR EXPRESS

TNT Express a anunþat recentextinderea acopeririigeografice a serviciilor delivrare internaþionale 12:00Express ºi 12:00 EconomyExpress în alte 900 de oraºede pe întregul continenteuropean. Ca urmare aoptimizãrii reþeleloroperaþionale, partenerii TNTExpress pot beneficia de acumde livrãri la primele ore ale zileiîntr-un numãr sporit de oraºeºi centre de afaceri din Austria,Cehia, Danemarca, Elveþia,Franþa, Germania, Grecia, Italia,Letonia, Marea Britanie,Polonia, Slovacia, Slovenia,Spania, Suedia ºi Ungaria.Noile destinaþii se adaugãcelor deja existente în Benelux,Bulgaria, Cipru, Estonia,Finlanda, Irlanda, Norvegia ºiPortugalia.Exportatorii români obþinfacilitãþi semnificative, perelaþia cu toate pieþelecomerciale cheie. Parteneriiexterni pot recepþionaprodusele autohtone în primaparte a programului de lucru,fie cã e vorba de bunuri de largconsum, produse textile,echipamente electronice saucomponente auto, ceea ce leva permite ca operaþiunile deasamblare/procesare ºi, înunele cazuri, livrarea cãtredestinatarii finali, sã fie fãcutepe parcursul aceleiaºi zile,conducând la reducereacosturilor fixe. Practic,companiile locale pot utilizaacest avantaj competitiv,pentru a-ºi construi propriileoferte ºi a-ºi creºte vânzãrileprofitabile.

MERCEDES-BENZROMÂNIACOMPLETEAZĂ FLOTAMEDIPLUS

Mercedes-Benz Româniacontinuã parteneriatul cuMediplus, parte a grupului A&DPharma, prin completarea floteicompaniei farmaceutice cucinci camioane Axor ºi Actros.Aceastã achiziþie importantãvine dupã livrarea a 145 deautovehicule comerciale uºoareMercedes-Benz Sprinter. Maimult, Mediplus a optat pentruservicii complete de întreþinereºi reparaþii pentru întreaga flotã,prin pachetul de serviceExcellent, furnizat de Mercedes-Benz România. Decizia desuplimentare a flotei Medipluscu camioane a fost determinatãde creºterea volumului demarfã ºi a necesitãþilor dedistribuþie ºi transport la nivel

naþional. Activitatea Mediplus seîntinde pe toatã suprafaþaRomâniei, compania operând11 depozite ºi o locaþie decross-docking. Mediplusargumenteazã achiziþionareapropriei flote de camioane, îndefavoarea externalizãriiserviciilor de logisticã, pentrueficientizarea distribuþieinaþionale de volume mari demarfã. Cu cele cinci camioaneMercedes-Benz, Mediplus vatransporta medicamente ºiproduse cosmetice.

RECTIFICARE ÎN MINUS

Guvernul a aprobat la sfârºitullui octombrie cea de-a douarectificare bugetarã din acest an- negativã, deoarece încasãrileau fost mai mici cu 3,8 miliardelei decât cele prognozate.Marele câºtigãtor a fostMinisterul Afacerilor Interne(MAI), care a obþinut cu 75 de

milioane de lei mai mult decâtcei 104 milioane de lei prevãzuþiiniþial în proiectul rectificãrii.Banii îi sunt necesari pentrucheltuieli cu echipamentele ºiurmeazã ca o sumã similarã sãprimeascã ºi în cursul luniidecembrie. În schimb, MinisterulTransporturilor a pierdut 134,3milioane lei, dar i s-au asigurat,din vânzarea certificatelor CO2,suma de 190 milioane leireprezentând cofinanþareafondurilor europene pentrulucrãrile din acest an lamagistralele de metrou5 (suma de 165 milioane lei) ºi6 (suma de 25 milioane lei).Mai grav este însã cã investiþiileau pierdut 1,2 miliarde lei.Suma reprezintã exact procentulcu care a crescut deficitulbugetar (0,2% din PIB), care asãrit de la 2,3% la 2,5% pemetodologie cash ºi 2,6% pemetodologia ESA. Faþã deparametrii aprobaþi la primarectificare bugetarã (din 30iulie), acum avem o reducere aveniturilor cu 3,4 miliarde lei ºi acheltuielilor cu 2,2 miliarde lei.Premierul Victor Ponta estemulþumit, totuºi, cã platasalariilor ºi a pensiilor pânã lasfârºitul anului este asiguratã.

Piaţa de logistică are, dinnoiembrie, o sursă nouă deinformare, specializată înmodul în care sunt aplicateîn practica românească şiinternaţională conceptele şiteoriile moderne de supplychain. Revista aparetrimestrial şi reprezintă oplatformă de promovare astudiilor de piaţă dindomeniu, a celor mai bunepractici şi de prezentare asituaţiilor complexe cu careprofesioniştii se confruntă înrealitatea imediată. „Alăturide studiile de caz, vom aveaîn fiecare număr analize depiaţă, realizate de noi, saustudii internaţionaleadnotate, pentru a ofericititorilor posibilitatea de a fila curent şi de a se adaptatendinţelor din «moda»logistică sau de a se protejaatunci când factori deameninţare externi îşi fac

simţită prezenţa“, a arătat, îndeschiderea revistei,Adriana Pălăşan, ManagingPartner Supply ChainManagement Center şicoordonatorul acestuiproiect.Potrivit autorilor,Ro.SupplyChainMagazinerăspunde unui public educat,dornic să aibă acces lainformaţii utile, prezentateîntr-o manieră profesionistă,apropiată de nivelulliteraturii ştiinţificeacademice, fără a avea însărigiditatea acesteia.Revista va fi disponibilăiniţial în format fizic,respectând tradiţiapublicaţiilor de referinţă înorice domeniu profesionalşi, în foarte scurt timp, şionline, ţinând cont detendinţele actuale îndomeniul comunicării demasă.

RO.SUPPLYCHAINMAGAZINE

Page 24: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 47.................................................................................................................. noiembrie 2013

MM arele câºtigãtor alacestui an a fostcom pania CEVA Lo -gis tics, care a primitatât premiul pentru

excelenþã operaþionalã (Best Lo -gistics & Operational ExcellenceAward) cât ºi premiul pentru co -laborare (Win-Win CollaborationAward), pentru soluþia implemen -ta tã în parteneriat cu Pirelli. De -spre proiectele care au stat în spa -tele acestor premii vom publicaarticole pe larg în numãrul din de -cembrie al revistei Ziua Cargo.

Transportul rutierumple conturilecompaniilor delogistică

În premierã, cu ocazia acesteiediþii a conferinþei ARILOG, a fostpre zentat un studiu privind piaþade logisticã autohtonã. Studiul ex -pus de Adriana Pãlãºan, Man a g -ing Partner Supply Chain Mana ge -ment Center ºi vicepreºedinteARILOG, a pornit de la cele maiim portante 46 de companii careac tiveazã pe piaþa de profil din Ro -mâ nia, înregistrându-se o ratã derãspuns de 62%. Cifra de afa ceria companiilor respondente s-a ridi -cat, la nivelul anului 2012, la peste

2 miliarde de lei, veni tu rile carepro veneau din alte activi tãþi decâtlogistica fiind de 1%. Ca date im -por tante trebuie preci zat cã numã -rul de ºoferi (pentru deþinãtorii decamioane proprii) s-a ridicat la1.814, numãrul de ca mioane deþi -nu te la 1.445, per so nalul din depo -zit la 2.393, iar personalul închiriatdin depozit la 318 (ceea ce aratãun nivel redus al leasingului de per -sonal), în con diþiile în care su pra -faþa totalã de depozitare contrac -tatã a ajuns la 345.996 mp.Conform studiului, 85% din cifratotalã de afaceri este ge neratã deactivitatea de transport, depo zi -tarea fiind responsabilã pen tru unprocent de 14%, în timp ce alte ac -tivitãþi re pre zintã 1%. De menþionat

cã 100% dintre cei ches tionaþi ofe -reau servicii de trans port rutier,41% transport ae rian, 41% trans -port naval ºi numai 14% transportferoviar. În acest context, 84% dincifra totalã de afaceri generatã detransport are în spate transportulrutier, în timp ce transportul navalse situeazã pe locul 2 cu 14%(containerele ad judecându-ºi astfelun procent im portant), transportul

aerian pe locul 3 cu 5%, iar celferoviar pe lo cul 4, cu numai 3%.

Obligativitatea tuturor agen þi -lor economici de a-ºi evalua ris -cu rile la securitatea fizicã pânã la16 de cembrie 2013, rupturile pro -duse în sistemul europaleþilor ºiasigu rã rile de malpraxix pentruºo feri sunt alte subiecte intere -sa n te pre zen tate cu ocazia confe -rinþei ARILOG. Vom reveni asuprasu biec telor dezbãtute în cadrulevenimentului în numãrul dindecembrie al revistei Ziua Cargo.

Meda [email protected]

O nouă conferinţămarca ARILOGInformaţii de afaceri, date despre piaţă,networking şi dezbateri. Sau, altfel spus,ediţia 2013 a Conferinţei InternaţionaleARILOG, care a reunit jucătorii importanţi depe piaţa de logistică din România.

EV

EN

IMEN

T

46

Preºedintele ARILOG, DragoºGeleþu, a deschis evenimentul.

Adriana Pãlãºan a prezentatprimul studiu privind piaþaautohtonã de logisticã

În cadrul Galei de premiere, momentele artistice au fost susţinute de ARILOG BAND

CEVA Logistics a primit trofeele Best Logistics & Operational ExcellenceAward ºi Win-Win Collaboration Award.

Copiii logisticienilor au demonstratcã sunt mai talentaþi decât pãrinþii.Andrada Dumitru ºi Tea Tobescuau încântat audienþa.

Page 25: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201348

LA

NSA

RE

HYSTER

Nouă generaţie de reach truckDupă patru ani de cercetări intense şi investiţii, Hyster alansat, în luna octombrie a acestui an, un nou model dereach truck, care a propulsat imediat această companieîn fruntea producătorilor de echipamente de acest tip,făcând din brandul Hyster unul dintre cei mai puterniciparteneri în domeniul logisticii şi spaţiilor de depozitare.

NNoul reach truck includeo tehnologie foarteavan satã, are un nouca targ ºi un nou com -par timent de operator

ºi a fost proiectat sã ridice paleþila înãlþimi de pânã la 12,5 m.

Noile catarge au caracteristiciinovative, printre care se numãrãcapacitãþi reziduale foarte bune laînãl þimi mari, vizibilitate îmbu nã -tã þitã ºi înãlþimi la cota zero redu -se. Noul reach truck Hyster oferãviteze mai mari de ridicare ºi co -bo râre ºi o vitezã de deplasarede pânã la 14 km/h.

S-au fãcut intense cercetãri ºiteste în vederea lansãrii produ -su lui final, probe realizate cu aju -to rul a peste 50 de stivuitoriºtidin diferite þãri, cu implicarea ac -ti vã a unor potenþiali clienþi ºi par -te neri.

Compartimentul operatoruluieste disponibil în 4 variante di fe -rite: standard, îngust ºi douã tipuripentru aplicaþii Drive-in. Dacã lavechiul reach truck comparti men -tul operatorului era dintr-o bucatã,la noul model este construit din3 pãrþi, un astfel de design modu -lar permiþând înlocuirea parþialã cucosturi reduse în cazul unor dete -rio rãri.

Uşor de operat

Noul reach truck Hyster se re -mar cã printr-o ergonomie de top:acces uºor, cu ajutorul a douã mâ -nere de sprijin ºi o treaptã joasãºi latã, un spaþiu confortabil caresã permitã operatorului o produc -ti vitate mãritã fãrã sã oboseascã.

O serie de componente aufost modernizate, noul model fiinde chipat cu o nouã coloanã de di -rec þie, motoare noi (trac þiu -ne/pom pã/direcþie), display cutouch screen (tip Premium), sis -tem cu mini-levers, comun cu cel

existent pe electrostivuitoareleHyster, opþiune de joystick.

Pentru o vitezã mai mare deoperare ºi creºterea acuitãþii, Hys -ter oferã un sistem de poziþionarelaser, fiind în prezent singura com -panie care oferã o astfel de op -þiune în Europa, conform decl a -ra þiilor producãtorului.

Intervalele de service au fostextinse de la 500 la 1.000 de oresau 12 luni.

În slujba logisticii

Noile echipamente Hystersunt disponibile în România princompania CEMPS, care comer -cia lizeazã electro ºi motosti vu i -toare cu furci frontale sau laterale,

echipamente de depozit, trans -pa leþi hidraulici manuali ºi elec -trici, utilaje pentru manipulat con -tainere goale/pline, dispozitiveanexe acestora (catarge, diverseechipamente cu braþe pentrumãrfuri nepaletizate, sisteme detranslaþie lateralã etc).

În acelaºi timp, CEMPS co -mer cializeazã piese de schimb ºiaccesorii pentru echipamentelemai sus menþionate: acumulatoride tracþiune, anvelope ºi bandajepline, redresori încãrcat acumu -la tori. Pentru echipamentele co -mer cializate, CEMPS asigurã asis -tenþã tehnicã ºi piese de schimbprin intermediul Depar ta mentuluiService, organizat la nivel naþionalºi care dispune de un numãr deºapte ateliere service ºi magaziide piese de schimb.

În scopul optimizãrii activitãþiide transport ºi manipulare de mãr -furi în cadrul sistemelor logistice,CEMPS asigurã consultanþã (FleetManagement) oferitã de cãtre re -pre zentanþii sãi specializaþi înacest domeniu.

Page 26: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

dus dramatic valoarea sto cu lui dinplatformele de distribuþie ºi, prinur mare, ºi nevoia de locaþii de de -pozitare. Retailul ar dori sã rezerve,într-un spaþiu de depo zi ta re, o su -prafaþã cât mai mare la sol, dar sãre ducã, la minimum, re zervarea lo -ca þiilor de stocare de deasupraaces tei suprafeþe.

Operatorul logistic doreºte opu -sul: sã vândã suprafaþa cu toa telocaþiile de depozitare.

Soluţia

„În aceste condiþii, am decissã analizãm extinderea pe verti -ca lã a lo caþiilor de picking, carepermite optimizarea costuriloram bilor par te neri. Astfel, în ace -e aºi suprafaþã de depozitare,retai lul mãreºte nu mã rul de SKU,iar operatorul lo gis tic îºi îmbu nã -tã þeºte gradul de ocu pare a depo -zi tului. Dar pentru o astfel de so -luþie, ai nevoie de suport dinpar tea utilajelor de manipulare.Am decis sã testãm mai multeechi pamente care permiteau pick -ing pe verticalã. EchipamenteleStill au fost însã singurele careau întrunit cerinþele noastre pri -vind înãlþimea, permiþând reali za-rea activitãþii de picking la2,40 m“, a explicat Cã tã linOlteanu.

Concret, echipamentul StillEK-X a fost testat timp de 3 sãp -tãmâni. Potrivit lui Paul Scãe -teanu, Site Manager FM Romania,s-au urmãrit elemente care þin deergonomie, de siguranþa operãriiºi de productivitate. „Uti la jul oferitde Still s-a dovedit de un realfolos pen tru a testa live con ceptulima gi nat de cãtre echi pa deprocese FM. Iar testele au permisgãsirea unor soluþii de op ti mizarea soluþiei propuse“, a arãtat el.

În opinia sa, elemente supli -men tare care ar putea ajuta înceea ce priveºte utilizarea echipa -men tului EK-X þin de ajustãri pri -vind partea de siguranþã în ope -rare. „Din observaþiile noastreoperatorul are mai puþinã vizi bi -litate asupra a ceea ce se întâmplãsub palet, atunci când este liftatde la 1,70 m în sus. În momentulîn care echipamentele de a cesttip vor intra în exploatare, vor face

pick ing la un anumit nivel pentrumai mult timp, fãrã multe de plasãrisus-jos. Sistemul nostru WMS arecapacitatea de a calcula, în funcþiede istoric ºi de rotaþia stocurilor,o rutã optimã. Repar ti zãm de laîn ce put produsul pe o po ziþie op -timã în palet, în funcþie de masãºi dimensiuni. Siguranþa de pindefoarte mult ºi de noi - prin imple -men tarea unor reguli foarte stricte- dar un sistem de ghidare pe echi -pamente ar fi de ajutor. În timpuldeplasãrii ºi pickingului, este ine -vitabil ca utilajul sã aibã la un mo -ment dat o deviaþie stânga-dreap - ta, existând riscul sã lo veascãraftul sau pe cineva pe culoar. Unastfel de sistem automat de ghidajl-ar putea ajuta sã rãmânã pe oanumitã linie, fãrã sã fie nevoieca ope ratorul sã þinã ºi direcþia înace laºi timp“, a subliniat PaulScãe teanu.

Control în timpreal prin EXU-SF

Cel de-al doilea echipamenttestat, EXU-SF, care face parte dincategoria transpaleþi cu ope ra re lamicã înãlþime, a permis cân tãrireaîncãrcãturii. „La început, am verificatdacã parametrii noºtri logistici suntbuni, þinând cont de faptul cã sis -te mul nostru WMS oferã greutateafiecãrui palet mixat. Dacã pentrupaleþii full a ceas tã funcþie nu esteatât de im portantã, în cazul paleþilormixaþi ea devine semnificativã pen -tru cã permite realizarea unui plande încãrcare uniformã a vehiculelorºi repartizarea sarcinii pe osie, înaºa fel încât sã nu aparã problemecu autoritãþile. A fost interesant sãverificãm acurateþea param e tri lornoºtri logistici ºi am tras con cluziacã trebuie sã mai facem niºteajustãri“, a spus Cãtãlin Olteanu.

noiembrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... noiembrie 2013

„„ÎÎ ncercãm sã imple -men tãm un proiectnou pentru clientulnostru din Petreºti,în sensul de a ex tin -

de locaþiile de picking pe verti calã“,ne-a declarat Cãtãlin Ol tea nu, direc -tor general FM Romania. Dar iatãcum aratã premisele de la care sepleacã.

De ce pickingvertical?

În condiþiile în care asorti men -tul producãtorilor este tot mai di -na mic, pentru a fi cu un pas în faþacon curenþei, retailul trebuie sã ex -pu nã o gamã tot mai mare de pro -du se în raft. Sarcina cen tre lor dedistribuþie este sã aco mo deze îna celaºi spaþiu un nu mãr tot maimare de SKU (stock keeping unit),dar, în acelaºi timp, sã-ºi optimizezeprocesele de re cepþie, pregãtire ºilivrare comenzi pentru a fi suficient

de flexibile la volumele clientuluide retail ºi sã execute la costuri deoperare cât mai mici.

Lucrurile devin ºi mai com pli -ca te când apar promoþiile, care ge -ne reazã noi SKU cu o viaþã ex tremde scurtã. În funcþie de se zon, nu -mã rul de SKU poate sã creas cã ºicu pânã la 20% faþã de media anua -lã. Existã, de ase menea, SKU detip C (low rota tion), care reprezintãpro duse ajun se la declin, de mareva loare, care sunt pãstrate în por -to foliu din lipsa unei analize comer -cia le detaliate sau pentru care seaº teaptã, pur ºi simplu, epuizareastocului.

În permanenþã existã o su pra -pu nere între intervalul de listare aunui „SKU obsolete“ ºi cel delistare a unui „new SKU“, ceea ceare ca rezultat o creºtere artificialãa numãrului de SKU, listate peplatformele de distribuþie.

Acest lucru explicã „foameanepotolitã” a unei platforme de dis -tribuþie pentru locaþii de pick ing(lo caþiile din care operatorul colec -tea zã, manual, unitãþile de livrare,baxuri sau bucãþi).

Extinderea pe orizontalã de vi -ne tot mai costisitoare pentru retail.Politica de optimizare a sto cu rilorºi conceptul de just-in-time au re -

SSttiillll EEKK--XX şşii EEXXUU--SSFF

LLooggiissttiiccăă ddee ffiinneeţţee

Cătălin Olteanu, director generalFM Romania:

Utilajele Still se pliazã foarte bine pe nevoilenoastre. Decizia finalã þine însã de corporaþie,

legãturi, preþuri, politicã etc. Dar eu recomand acesteechipamente.“

Atunci când o companie care deţine know-how şi estefocalizată pe inovaţie utilizează echipamentele potrivitese obţin rezultate ce pot face diferenţa. Douăechipamente Still, EK-X şi EXU-SF, au fost testate îndepozitele FM Romania, iar concluziile nu reflectă numaiperformanţele tehnice, ci şi un mod de lucru aflat într-ocontinuă adaptare la piaţă. Picking vertical şi realizareaunui control în timp real prin cântărire sunt doar douădintre direcţiile pe care FM le urmăreşte în România.

TEST

51

TEST

50

Cristian Dolinski, directorgeneral Still Romania:

Pentru creºterea securitãþii în manipulareaechipamentelor, Still oferã un sistem denumit

Safety Light, cu luminã albastrã având o intensitatedeosebitã, proiectatã pe pardosealã, care se vedeindiferent de luminozitatea din depozit. Lumina, care

indicã direcþia de deplasare, e proiectatã la o distanþã de siguranþã pecare utilizatorul o stabileºte. Sistemul este simplu de montat pe oriceechipament. De asemenea, avem sisteme complet automatizate, însensul cã operatorul se urcã la bord, iar echipamentul porneºtesingur pe un traseu stabilit de cãtre WMS, cãtre fiecare locaþie înparte ºi are grijã sã nu loveascã nimic pe traseu.“

Still EK-XCapacitate încãrcare: 1.000

kgÎnãlþime maximã de

ridicare: 4.500 mmVitezã maximã de

deplasare: 10 km/hTensiune baterie: 24 V

Paul Scăeteanu, Site Manager FM Romania:În prezent se finalizeazã analiza de fezabilitateprivind pickingul vertical, pentru ca, ulterior, sã

fie luatã decizia de implementare.“

Page 27: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

Paul Scãeteanu a scos, de ase -me nea, în evidenþã obiectivul sta -bilit la nivel de companie pri vind înlo -cuirea controlului final, care im plicãomul cu tehnologia. „La ora ac tualã,în România, se tes teazã ultima ver -siune de WMS dezvoltatã in-housede cãtre FM, care þine cont de ideilenoi de pe piaþã. Am tes tat în Timi -ºoa ra cum putem inte gra un astfelde echi pa ment cu op þiu ne de cân -tãrire în sistemul nos tru, astfel încât,în final, controlul sã se realizeze întimp real. Pe mã surã ce am testatechipamentul ofe rit de Still, am pututidentifica ce este în regulã sau nu.Existã o ver siune semi-automatã ºiuna în între gime au to matã. În cazulprimei versiuni, operatorul are peschema lui de picking niºte reperede care tre buie sã þinã cont ºi pecare trebuie sã le confirme. În modulautomat, ma ºina nu lasã operatorulsã mear gã mai departe, deoareceapa re o neconcordanþã între câtcântãreºte marfa ºi cât ar trebui sãcântãreascã“, a arãtat el.

Concret, sistemul WMS ia înconsiderare un volum ºi anumitedimensiuni prestabilite, în funcþie decare „croieºte” un palet care sã nudepãºeascã anumite dimen siuni ºicare sã fie alcãtuit din anu miterepere, conform anumitor stan -darde de livrare. Existã, de ase me -nea, o anumitã toleranþã, þinândcont de faptul cã sistemul gândeºtesã ocupe tot spaþiul, ca un volumlichid. Cutiile au însã di verse formeºi dimensiuni. În ceea ce priveºtemasa, produsele sunt cântãrite lave nire ºi introduse în sistem, atri -bu indu-li-se o toleranþã (ex. de car -ton umed sau privind alte problemecare pot apãrea). În momentul încare sistemul mixea zã un palet, tre -buie sã þinã cont de toate tole ran -þele, iar în aceste condiþii existã ooarecare dozã de aproximaþie.„Când am cutii de 10 kilograme,ju mã tate de kilo gram la un paletre prezintã o aba tere decentã. Daratunci când unul dintre furnizori areo problemã de calitate, jumãtateaace ea de kilo gram devine «inde -cen tã». Iar astfel de variaþii se potre pera cu un echi pament precum

Still EXU-SF. Vrem sã reducem ne -voia de con trol pentru diminuareacosturilor, sã protejãm ºi clientulîn faþa unor potenþiale probleme.Echi pa men tul ne ajutã sã creºtempartea de control al parametrilorlogistici ºi im pune disciplinã“, asubliniat Cãtãlin Olteanu.

În urma testelor, a fost realizatun raport în ceea ce priveºte capa -citãþile maºinilor ºi despre ce anu -

me se poate obþine din cola bo rareaom-maºinã, iar concluziile au fosttransmise conducerii gru pului.

„Trebuie sã þinem cont de dife -renþa dintre costul muncii din Ro -mânia ºi cel din Occident. Acolounde salariul mediu pe economieeste de 1.500 de euro ºi un echi -pa ment costã cât 10 oameni, sejus tificã automatizarea. Acolo undesalariul este 350 de euro ºi omaºinã costã cât 35 de oameni, nuare rost sã apelezi la o auto ma -tizare completã. Concluzia noas -trã este cã pentru România, dinacest punct de vedere, un echi -pament care sã aibã capa bi li tãþiledefinite cu Still s-ar potrivi mult maibine decât o maºinã com plet auto -matã“, a conclu zio nat directorulgeneral FM Ro mania.

Meda [email protected]

.................................................................................................................. noiembrie 201352

TEST

Still EXU-SF 20Capacitate încãrcare:

2.000 kgÎnãlþime maximã de

ridicare: 130 mmVitezã maximã de

deplasare: 9 km/hTensiune baterie: 24 V

Cătălin Olteanu: „2014 va fi un an foarteocupat pentru noi“

În acest moment, aºteptãm ultima versiune de WMS care sãincludã toate cerinþele noastre. S-ar putea sã apelãm la Still

pentru sistemul Safety Light, deoarece vom implementa un sistem devoice picking, în cadrul cãruia operatorul va avea cãºti pe urechipentru a i se spune unde sã meargã, iar claxonul echipamentelordevine astfel inutil. Altfel spus, 2014 va fi un an foarte ocupat pentrunoi, o datã cu reimplementarea ºi testarea de WMS. Urmãtorul pas vafi legat probabil de optimizarea activitãþii cu ajutorul cântarului, iarpartea de picking pe verticalã ar putea deveni chiar o urgenþã. Totuldepinde de tendinþele din piaþã, la care trebuie sã ne aliniem. Deja amschimbat configuraþia ºi amenajarea depozitului din Petreºti de maimulte ori de când l-am deschis, pe 11 ianuarie 2011. Totul este foartedinamic, iar noi trebuie sã fim suficient de rapizi. În mod cert, în 2014spre 2015, vom începe din nou sã luãm în considerare partea de flotãde echipamente.“

Page 28: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

LA

NSA

RE

.................................................................................................................. noiembrie 201354 55

TRELLEBORG în RomâniaCompania Ave Intermed este dealer exclusiv Trelleborg înRomânia pentru anvelopele Monarch M2, Duratrack şi OTR.

ÎÎ nfiinþatã în 2003, Ave Inter -med dispune de o reþea na -þio nalã de distribuþie ºi ser -vicii. Sediul central este înBucureºti, iar cele patru fi -

li ale sunt la Cluj Napoca, Timi ºoa -ra, Braºov ºi Râmnicu Vâlcea.

Ave Intermed este dealer ex -clusiv în Romania pentru MIDAC- Italia (baterii de tracþiune), Trelle -borg - Suedia ºi Magna Tyres -Olan da (anvelope industriale),ATIB Electtronica (redresori pen -tru baterii de tracþiune), DFK - Re -pu blica Cehã (cabine pentru sti -vu itoare).

„Ave Intermed face parte dinGrupul CEMPS, dealer Hyster înRo mânia pentru electro ºi moto -sti vuitoare. Politica noastrã a fostde a reduce atât costurile de achi -z iþie cât ºi cele aftersales pentruclienþii noºtri. Grupul CEMPSasigurã astfel prin Ave Intermedcompletarea pachetului de pro -duse și servicii pentru stivui toa -re, pânã la formare pro fe sionalã.Consultanþa tehnicã este foarteimportantã pentru toate pro -dusele noastre pentru a puteaoferi soluþiile corecte pentru apli -ca þiile clienþilor. Sediul centraleste în Bu cu reºti ºi existã patrufiliale, fiecare dintre acestea pu -tând asigura serviciile necesareclienþilor. În fiecare locaþie avemdepozit de anvelope ºi asigurãmser viciile de înlocuire a anve lo -pe lor supere las tice“, a arãtat Ni -colae Popescu, director generalCEMPS.

Noua generaţie deanvelope

Trelleborg AB este un pro du -cã tor suedez de anvelope cu oex perienþã de peste 100 ani înproducþia de cauciuc ºi anvelope.

Din 1905 când a început sãpro ducã anvelope pentru bicicleteºi autovehicule, compania sue de -zã a continuat sã îºi dezvolte teh -

nologiile ºi gama de produse ajun -gând ca, în anii 1950, sã îºiextindã activitatea ºi în alte þãridin Eu ropa.

În acest moment, Grupul Trelle -borg deþine trei fabrici la ni velmondial (USA, Sri Lanka ºi Chi na)operând în peste 45 de þãri dinlume, sistem comercial ºi de serviciiîn cadrul cãruia acti vea zã un numãrde peste 23.000 de angajaþi.

Trelleborg AB produce o gamãcompletã de anvelope destinate

e chi pamentelor ºi utilajelor utili -zate în cadrul celor mai im por -tante sec toa re de activitate pre -cum echipa men te de ridicat ºitrans portat, utila je din construcþii,utilaje agricole, utilaje forestiere,utilaje de minerit.

Gama de produse cuprinde an -velope super-elastice produse întrei variante: Elite XP, MonarchM2 ºi Duratrak.

Anvelopele Monarch M2 re -pre zintã o nouã generaþie de an -

ve lope solide pentru generaþiaurmã toare de echipamente dema ni pulare a materialelor.

Proiectate pe baza celei mainoi tehnologii ºi a unei analize delaborator de ultimã orã, aceastãanvelopã cu trei straturi ºi sârmãde oþel în toc este diferitã faþã deanvelopa solidã anterioarã Mo -narch. Noul model al benzii de ru -lare ºi materialul nou o delimi tea -zã în mod clar faþã de tehnologiaveche de anvelope. Aceste schim -bãri se combinã pentru a produceo anvelopã solidã ºi mai rezistentãîn timp.

Anvelopa Duratrak reprezintão soluþie sigurã ºi ieftinã. Carac -te risticile de amestec ºi con struc -þie ale pneului Duratrak îl fac ale -gerea perfectã pentru condiþiileuºoare de lucru.

Anvelopele pneumatice suntpro duse în gama: TR-900, T-900,C-800 (OTR ), SK-900 si SK-800.

„Am început colaborarea cuTrelleborg datoritã calitãþii pe careo asigurã atât în ceea ce priveștean ve lopele industriale de stivui -toa re, cât ºi anve lo pe le OTR“, aexplicat Nicolae Po pescu.

Radu [email protected]

noiembrie 2013....................................................................................................................

Page 29: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

Întrebările lunii NOIEMBRIE (etapa 48)

Întrebările lunii OCTOMBRIE (etapa 47) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. În procesul de producţie modern,planificarea producţiei estedefinită ca:

a. procesul planificării producţiei lacosturi minime

b. procesul planificării producţiei pe operioadă de timp - CORECT

c. procesul planificării şi coordonăriiproducţiei pe durata supply chain-ului

d. procesul planificării producţiei sedesfăşoară indiferent de cererilevariabile ale supply chain-ului

2. Planificarea cerinţelor resurseloreste un plan pe termen lung.Planificarea cerinţelor decapacitate este un plan petermen scurt.

a. (a) fals (b) adevăratb. (a) fals (b) falsc. (a) adevărat (b) falsd. (a) adevărat (b) adevărat - CORECT

3. Atunci când este dezvoltat unplan de producţie, care dintreurmătoarele elemente trebuie

luate în considerare?a. prognozele vânzării, stocurile de

materii prime şi capacitateadepozitului - CORECT

b. lista de materiale, prognozelefluxului de numerar şiincertitudinea cererii

c. timpul de onorare a aprovizionării,aşteptările clienţilor şi nivelurile deserviciu

d. problemele de calitate, economiade scară şi eficienţa întreguluisupply chain

1. Care dintre următoarele exempledescrie un set de decizii strategicetipice în aprovizionare?

a. deciziile legate de expediţii, cerereaclientului şi previziunile vânzărilor

b. deciziile cu privire la confirmarearetururilor, reciclarea şi rotaţia stocului

c. deciziile legate de dezvoltarea alianţelor,colaborărilor şi parteneriatelor

d. deciziile legate de alegerea furnizorului,rutele de distribuţie şi costuri

2. Ce trebuie luat în considerare atuncicând stabilim măsurile potrivite pentrumăsurarea performanţei unui furnizor?

a. timpul, costul şi calitatea achiziţieib. cererea, costul şi locaţia furnizorului

c. completarea comenzii, costul şi profituld. ratele de producţie, nivelul stocului şi

costul

3. Atunci când mărfurile sunt primite de laun furnizor, care dintre următoareleacţiuni trebuie întreprinse înainte cabunurile să ajungă în depozit?

a verificarea cantităţii bunurilor şi autorizareaplăţii

b. verificarea cantităţii bunurilor şi raportareaoricăror discrepanţe

c. verificarea cantităţii bunurilor şi selectareaîntâmplătoare pentru verificarea articolelordeteriorate

d. verificarea cantităţii bunurilor şi semnareadocumentelor şoferului

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii OCTOMBRIEFlorin Ceangu, Mihai Matei şi Cătălin Eftene

Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 6 deconcurenţi care au răspuns corect laîntrebările lunii octombrie, cea de a 47-a etapăa concursului de logistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corect

Radu Vlase, Mihai Matei, Florin Ceangu, AdrianVlase, Cătălin Eftene şi Alexandra Truşcă.

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGO

şi compania de consultanţă şi trainingîn logistică Supply Chain Management

Center continuă cu etapa a 48-a. Înfiecare lună, publicăm 3 întrebări tip

grilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţiprin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (48)

Fiecare întrebareare un singur răspuns

corect. Puteţi răspunde

până pe 7 decembrie,prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele

de răspuns şi datele decontact (nume, telefon,

e-mail) sau direct pesite-ul nostru

www.ziuacargo.ro, pepagina dedicată

concursului.Câştigătorii ediţiei

din noiembrie şivariantele corecte de

răspuns vor fi publicateîn numărul din

decembrie al revisteiZiUA CARGO.

noiembrie 2013.................................................................................................................... 57

ȘA

NTIE

R

RReennaauulltt TTrruuCC//KKssppeennttrruuccoonnssttrruuccţţiiii

Page 30: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 59

FO

CU

S

Primul pod al pasajuluiMihai Bravu prinde conturLucrările la pasajul Mihai Bravu din Bucureşti au fost reluate recentde asocierea Astaldi Spa-Astalrom SA, după 2 ani şi jumătate de laînceperea lor de către Romstrade, care le-a abandonat 10 luni maitârziu. Primarul general Sorin Oprescu a inspectat recent şantierulşi a constatat că „primul pod începe să prindă contur”.

ÎÎn ritmul de acum al con struc -to rilor, acesta va fi deschistraficului în luna martie anulvi itor, iar al doilea pod, în de -cem brie 2014. Acum însã,

va loarea investiþiei a crescut la155,7 milioane de lei (35 milioaneeuro), inclusiv TVA, faþã de 99,4mi lioane lei, fãrã TVA, cât fusesesta bilitã iniþial de Primãria Ca pi -ta lei.

Primul pod (Calea Vãcã reºti -Mihai Bravu) va avea o lungimede 675,40 m, iar cel de-al doilea(Mihai Bravu -Calea Vãcãreºti), de687,70 m. La lãþime sunt egale:7,80 m. Po du rile gemene - ºi pa -ra lele - vor avea câte 2 benzi decir culaþie pe sens ºi vor supratra -ver sa Splaiul Uni rii/Râul Dâmbo -vi þa ºi inter sec þia Prelungirea ªos.Mihai Bravu cu Calea Vãcãreºtilor.

„Sper ca în decembrie 2014pa sajul sã fie terminat”, a declaratSorin Oprescu optimist, ca deobicei.

Primarul doctor se avântã ia -rãºi în promisiuni pe care nu le vapu tea respecta. Amintim cã, spreexem plu, pentru finalizarea Pasa -ju lui Basarab ºi a parcajului sub te -ran de la Universitate, termeneleau fost depãºite cu circa un an, iarel a anunþat de vreo 4-5 ori inau -gurarea.

Despre acest pasaj, început -spre disperarea ºoferilor - înainteca pasajele Basarab ºi Colentinasã fie gata, primarul Capitalei sus -þi ne cã va asigura continuitateatra f icului de la Unirii pânã la PiaþaSu dului, unde a început un alt pa -saj, dar subteran.

Oprescu: „Maiaveam un pic şi-itrăgeam pumniîn capconstructorului”

„Un an ºi jumãtate este întâr -zie rea. Am avut problemele pecare le ºtiþi, s-a reziliat contractul(cu fir ma Romstrade - n.r.) în lunade cem brie 2012, apoi s-au refã -cut procedurile. A stat un an ºi

jumã tate domnul constructor (celnou, n.r.) - de mai rãmânea puþinºi-i trã geam pumni în cap - pentrusim plul motiv cã, dedesubt, toatere þelele alea în concepþia primuluiproiect erau de aiurea. Deci o sã-l termine, ce sã mai discutãm, cãstau cãlare pe el! Cred cã i-amisterizat pe toþi lo cuitorii”, apromis Sorin Opres cu.

Despre recuperarea creanþe -lor, primarul general a spus cã„ne-am înscris la masa credalã cuaproape 16 milioane de lei”. Pri -mãria Capitalei i-a achitat 37 demilioane de lei lui Nelu Iordache,patronul firmei Romstrade, pentru4 piloni de pod ridicaþi în 10 luni.La sfârºitul lunii ianuarie 2013,municipalitatea a primit din parteaCGMB dreptul de a contracta ser -vicii de consultanþã, asistenþã ºire prezentare juridicã pentru aiden tifica posibile creanþe rezul -ta te în urma rezilierii contractului.

Graba românească

Povestea pasajului este unatipic româneascã: Sorin Oprescus-a ambiþionat sã inaugureze ºan -tierul în grabã, pe 17 ianuarie2011, pe o lapoviþã, urmatã devis col ºi ninsori. Investiþia nu aveaPlanul Urbanistic Zonal (PUZ),documentul fiind aprobat abia în28 aprilie de Consiliul General alMunicipiului Bucureºti (CGMB),dupã ce instanþa a decis sus pen -da rea lucrãrilor începute ilegal ºicontestate de Organizaþia „SalvaþiBucureºtiul”.

Contractul de proiectare ºiexe cuþie fusese atribuit în decem -

brie 2010, în urma unui anunþ deachiziþii al Primãriei Capitalei, carea primit 3 oferte. S-a dovedit ale -ge rea greºitã. Nu îl bãnuim peSorin Oprescu de alte interese,ci de impulsul unei metehne tipicepo liticianului român: se simþeaîmpo vãrat de grandioasa con -struc þie a Pasajului Basarab, carenu îi aparþinea, iar „obsesia TraianBãsescu”, iniþiatorul proiectului,trebuia contracaratã cu ceva rapid,care sã fie numai a lui. Aºa i-a ve -nit lui Oprescu ideea pasajuluiMihai Bravu - investiþie pe carenu o dorea mai prejos, ci chiar du -blã. Însã, dupã eºecul cu Romstra -de, doctorul a ajuns tot la con -struc torul care a realizat PasajulBasarab: Astaldi.

Pe calea bună

Acum, dupã toate hopurile,po ves tea se întrezãreºte una desuc ces. Reprezentatul noului con -struc tor a declarat cã au fost mon -taþi 20 de piloþi foraþi la pilele desusþinere a podului, plus eºa fo -dajele de susþinere a grinzilor laprimele 4 din cele 11 deschideriale construcþiei, iar din 5 noiem -brie începe montarea celorlalte.Totodatã, se aflã în execuþie pri -mul segment din cele 5 ale tablie -ru lui metalic al podului.

Primãria Capitalei a atribuitcon tractul în august, prin licitaþierestrânsã acceleratã, iar termenulde finalizare a lucrãrilor este de15 luni, adicã decembrie 2014.

Magda [email protected]

.................................................................................................................. noiembrie 201358

{TIR

I

25 DE PROIECTEDE INFRASTRUCTURĂÎN 2014

Guvernul a selectat 25 de lucrãride infrastructurã prioritarepentru 2014, pe listã fiindincluse nu mai puþin de 9tronsoane de autostradã, dintrecare însã unele sunt deja gata(Arad - Timiºoara - lucrãrirecepþionate în 10 august,Cernavodã - Constanþa), altelear fi trebuit sã fie terminate anulacesta (Orãºtie - Sibiu, lotul 2din Nãdlac - Arad finalizat 80%)iar altele au fost amânate de laexecuþie anul acesta (Centurade Sud a Capitalei, tronsonulSuplacu de Barcãu-Borº alAutostrãzii Transilvania).Totodatã, pe listã figureazãinvestiþii începute ºi care trebuiecontinuate: Magistrala 5 metrouDrumul Taberei-Universitate,linia de metrou de la Gara deNord la Otopeni, calea feratãBraºov - Simeria (secþiuneaCoslariu - Sighiºoara ºi Coslariu- Simeria) ºi Frontierã – Curtici -Simeria, Teatrul Naþional

Bucureºti etc. Din cele 25 deproiecte prevãzute pentru anulviitor, 80% sunt în domeniulinfrastructurii de transport, lanivelul Secretariatului General alGuvernului (SGG) ºi MinisteruluiTransporturilor (M.T.). Totodatã,72% dintre ele sunt la nivelnaþional ºi 28% în regiuneaBucureºti-Ilfov. În total sunt 21de proiecte ce vor fi finanþatedin fonduri europenenerambursabile (FEN), fondurirambursabile (FR) ºi de labugetul de stat (BS), plus 4proiecte ce vor primi baniintegral de la bugetul de stat -fiecare cu o valoare mai mare de100 milioane lei.

IMPOZITUL PECONSTRUCŢIILESPECIALE VA AFECTAPE TOATĂ LUMEA

Consiliul Investitorilor Strãini(FIC) atrage atenþia cãintroducerea unui impozit peconstrucþiile speciale dinsectoarele energie,telecomunicaþii, utilitãþi,transport ºi infrastructurã vaafecta atât plãtitorul direct, cât ºiconsumatorul final, ºi ar puteaduce, totodatã, la eºeculprivatizãrilor. În replicã,premierul Victor Ponta adeclarat cã „România nu poate fiEl Dorado pentru toatã lumea”.

Guvernul va introduce de anulviitor un impozit pe construcþiispeciale de 1,5% din valoareaconstrucþiei. Reprezentanþiiinvestitorilor considerã, totodatã,cã impactul bugetar pozitiv deaproximativ 100 milioane euroestimat de autoritãþi în urmaimplementãrii impozitului pentruconstrucþiile speciale va fi cumult depãºit de povara fiscalãrealã generatã de introducereaacestui impozit asupracompaniilor care deþin astfel deconstrucþii speciale. PremierulVictor Ponta a anunþat cã o sãse întâlneascã cu reprezentanþiiConsiliului Investitorilor Strãinipentru a-i „convinge” cã mãsurafiscalã este bine gânditã ºi cãdegeaba o criticã aceºtia, pentrucã ea este aplicatã în toatãEuropa.

INVESTIŢIILEIMOBILIAREAU SCĂZUT

Valoarea investiþiilor imobiliare ascãzut în România la 84milioane de euro în primele 9luni, de la 172 milioane de euroîn perioada similarã din 2012,potrivit unui raport al companieiinternaþionale de consultanþãCBRE. În total, în EuropaCentralã ºi de Est au fostrealizate investiþii imobiliare învaloare de 6,766 miliarde deeuro, în creºtere cu 47% faþã deperioada similarã a anului 2012,aratã datele CBRE. Cele maimulte investiþii s-au realizat înprimele 9 luni în proprietãþi dinRusia, piaþã care a avut o valoarede 3,603 miliarde de euro, încreºtere cu 41% faþã 2012. Pelocul doi se aflã Polonia, cu1,984 miliarde de euro, încreºtere cu 82%. ªi RepublicaCehã a înregistrat o creºtere de58%, pânã la 597 milioane euro.Ucraina a fost singura þarã carenu a atras vreo investiþie în 2013,dupã ce în primele nouã luni din2012 înregistrase un volum de249 milioane de euro. Toatesegmentele pieþei imobiliare auînregistrat o creºtere a valoriitranzacþiilor, birourile fiind însãcele mai tranzacþionate, urmatede retail ºi industrial. Astfel, înperioada analizatã s-au realizatinvestiþii de 3,167 miliarde deeuro în spaþii de birouri (încreºtere cu 92%), de 2,671miliarde de euro în retail (+66) ºide 607 milioane de euro în spaþiiindustriale (+49%).

Începând de vineri, 15noiembrie, Centura PloieştiVest este redeschisăcirculaţiei rutiere lacapacitate maximă, fărăsectoare cu întreruperi saulucrări la partea carosabilă,informează CNADNR, într-uncomunicat remis redacţiei.Despre o altă centură caretransformă în coşmar traficulîn zona de vest a ţării şicare, închisă din 18 mai a.c.pentru 60 de zile, se află la a3-a amânare, până lamijlocul lui decembrie,Centura Caransebeş,CNADNR nu aduce o vestela fel de bună.Însă, pentru prima dată înistoria acestei instituţiifinanţate din bani publici,într-un comunicat remis

mass-media se aduc acuzaţiipolitice extrem de grave:„lucrarea de lărgire la 4benzi a şoselei centuriiPloieşti Vest a fostinaugurată cu mare fast defostul premier Emil Boc înaugust 2010, deşi prezentadefecte majore de execuţie.Această construcţie a fostexecutată la acea vreme defirma (nu se face cunoscutnumele firmei, n.r.) lui CostelCăşuneanu, client de casă alPartidului Democrat liberal(PDl)”, precizeazăCNADNR, instituţie condusăde directorul general NarcisNeaga şi aflată însubordinea ministruluidelegat al Marilor Proiecte,Dan şova. Niciunul dintre einu semnează comunicatul.

CNADNR ANUNŢĂ REDESCHIDEREA CENTURIIPLOIEŞTI VEST

Page 31: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

configuraþii 8x4. Gama RenaultTrucks K oferã o masã to talã (GVW)de pânã la 50 t ºi o masã totalã încom binaþie (GCW) de 120 t. GamaRenault Trucks C, disponibilã cudouã lãþimi de ca bine, se con cen -trea zã pe o sar cinã utilã ridicatã,un consum de combustibil redusºi un confort demn de un vehiculde cursã lun gã. Mai mult decât atât,tracþiunea sa excelentã ºi capa ci -ta tea de tre cere peste obstacolefac acest vehicul atractiv pentruapli caþiile de dislocare ºi transportal solului. Gama Renault Trucks Kstabileºte, la rândul sãu, noi stan -dar de în termenii robusteþii ºi capa -citãþii de trecere peste obstacole,ofe rind în acelaºi timp cel mai bununghi de atac de pe piaþã.

Pentru gama C, este disponibilun sistem de tracþiune hidro sta -ticã pe puntea faþã, denumit Opti -track, care oferã o putere de trac -þiu ne adiþionalã temporarã, iargama K oferã versiuni cu tracþiuneintegralã convenþionalã. Alte do -

tãri standard extrem de utile, carefac noile vehicule foarte uºor decon dus, includ transmisia auto -ma tizatã Optidriver ºi un sistemelec tric automat de frânã de par -care, care include ºi funcþiuneade Hill Holder.

În cabină, caacasă

Pentru a face faþã eventualelorloviri ºi avarii inerente activitãþii deºantier, cabinele gamei K dispunde o barã de protecþie din oþel, alcã -tuitã din trei pãrþi, care face, de ase -menea, mai simplã înlo cui rea pãrþiivãtãmate. Tot gama K este echipatãcu un cui de tractare faþã cu o capa -ci tate de 25 t, cu grile de protecþiepentru faruri, cu blocuri de luminidin policarbonat, pentru o mai marerezistenþã la impact, precum ºi cuele mente de protecþie din oþel pen -tru toate piesele expuse. Vehiculeledin gama C sunt prevãzute cu col -þuri de barã din oþel ºi grile de pro -

tec þie pentru faruri. Dispunând deun unghi de atac remarcabil, cabinaoff-road C de 2,5 m poate fi echi -pa tã cu barele gamei K, în între gi -me din oþel.

În afarã de designul exteriorrobust, aerodinamic ºi frapant, în -suºi primul pas pe scara cabineieste de naturã sã te convingã cã tepoþi aºtepta... sã fii în centrul aten -þiei, ca ºofer. Treptele noilor ca bineau fost reproiectate ºi pla sa te înlinie, pentru un acces mai facil, fiindadã ugatã ºi o treaptã pe partealateralã a vehiculului, pen tru caºoferii sã îºi poatã veri fica încãr cã -tu ra, în timp ce treptele pentru ac -ces exterior la parbriz sunt anti-alunecare. Gamele Re nault TrucksC ºi K sunt, de ase me nea, echipatecu un spaþiu de depozitare carepoate fi accesat atât din interiorul,cât ºi din ex te riorul vehiculului,pentru uºurinþã în încãrcarea ºi des -cãrcarea baga jelor.

Cabinele sunt mai spaþioase, cuun tunel al motorului redus la 200

AA stfel, am avut ocaziade a ne convinge peviu de calitãþile noilorvehicule din gamele Cºi K, parte din ampla

ini þiativã de reînnoire a întregiisale familii de vehicule iniþiatã deconstructorul francez. Rod al uneidezvoltãri ce a durat nu mai puþinde opt ani ºi al unei investiþii depeste 2 miliarde de euro din par -tea Grupului Volvo, din care faceacum parte ºi Renault Trucks, noi -le game - nu numai cele de con -struc þii - au fost supuse unui pro -gram riguros de testare, în celemai diverse ºi mai severe condiþiide utilizare. Iar rezultatul este de-adreptul spectaculos.

Noile game se remarcã prin -tr-un design plin de personalitateºi stil - doar este vorba despreve hicule franþuzeºti - fiind dotatecu cabine trapezoidale, aerodina -mi ce, identitatea de marcã reali -zân du-se prin grila radiatorului înforma literei Pi. Dar nu numai atât.

Prin reproiectarea în întregime anoilor vehicule, pânã la nivel dede taliu, în strânsã colaborare cuclienþii, fabricantul s-a asigurat cãacestea rãspund în mod optimcelor mai severe cerinþe, atât dinpunc tul de vedere al confortuluila volan, cât ºi al reducerii cos tu -rilor de operare.

Două game: C şi K

Pentru activitatea de con struc -þii, Renault Trucks oferã douã ga -me distincte, C (Construction) ºi K(Heavy Construction). Cu ma sa saop timizatã, gama Renault TrucksC oferã o sarcinã utilã care poateajunge pânã la 22,8 t în cazul unei

noiembrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... noiembrie 201360

DR

IVE-T

EST

DR

IVE-T

EST

61

Renault TruC/Kspentru construcţii

La sfârşitul lunii octombrie, Renault Trucks a oferitjurnaliştilor, dar şi clienţilor din întreaga Europă,oportunitatea de a testa noua sa gamă de vehiculepentru construcţii, în condiţii normale de operare, încadrul unei cariere din apropiere de Barcelona, Spania.

Page 32: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

DR

IVE-T

EST

.................................................................................................................. noiembrie 201362

Sebeş - Turda, 43 de oferteDepartamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine(DPIIS) a primit 43 de oferte pentru construirea celor 4 loturi aleAutostrăzii Sebeş-Turda, ce însumează 70 de km. Concurenţa estemare în condiţiile în care preţul investiţiei a fost dublat după celicitaţia a fost lansată în 22 iulie, cu un cost estimat de 2,48 miliardelei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor era 12 septembrie.

ÎÎ n 11 octombrie, CNADNRanun þa o amânare pânã la28 octombrie, din cauza„ma na gementului defec tuosdin ca drul unor com par ti -

mente”. Directorul general NarcisNeaga chiar promitea sanc þiunipentru cei vinovaþi, dar acest lucrunu s-a mai întâmplat - sau cel pu -þin nu le-a mai fãcut publice.Câteva zile mai târziu am aflat se -cretul: Guvernul a mo di fi cat indi -ca torii tehnico-economici ai inves -tiþiei, astfel încât aceasta va costa4,64 miliarde lei.

Iatã ofertele, pe loturi:Lotul 1:

• Asocierea Corsan Corviam Con -struc cion SA & SC Selina SRL &Louis Berger SAS & SC Road Con -sul ting & Design Solutions SRL;

• Asocierea Tirrena Scavi S.p.A So -cieta Italiana per Condotte d'AcquaS.p.A;

• Asocierea PA&CO InternationalSRL - CARENA SpA;

• Asocierea Max Boegl Romania Srl- Astaldi Spa - Astalrom SA;

• Asocierea OHL SA - TANCRADSRL;

• Asocierea Impregilo SpA - SaliniSpA;

• Impresa Pizzarotti & C SpA;• Asocierea Associazione Coope ra -

ti va Muratori & Affini RavennaS.C.P.A. - Societatea de ConstrucþiiNa poca S.A - S.C. Imob Lux Con -struct SRL - SC Tel Drum SA - Im -pres sa Ferrara S.N.C. Di Angela &Rossella Ferrara - SC FincodrumSA - R.C.M. Costruzioni SRL - Schi -a vo & C. S.p. A - Eurocerad Inter -na tional SRL;

• JV SC Strabag SRL - SC StracoGrup SRL.

Lotul 2: • Asocierea Corsan Corviam Con -

struc cion SA & SC Selina SRL &Louis Berger SAS & SC Road Con -sulting & Design Solutions SRL;

• Asocierea Tirrena Scavi S.p.A So -cieta Italiana per Condotte d'AcquaS.p.A;

• Asocierea Astaldi Spa & Max BoeglRomania - Astalrom SA;

• Asocierea PA&CO InternationalSRL - CARENA SpA;

• Asocierea OHL S.A. - Tancrad SRL;

• Asocierea Impregilo SpA - SaliniSpA;

• Asocierea Lena Engenharia EContruçöes SA - Teloxim Con SRL- Consitrans SRL;

• Asocierea RCM Costruzioni SRL -SC Imob Lux Construct Srl - SCCon sinit Srl - Societatea de Con -struc þii Napoca SA - ImpresaFerrara S.N.C Di Angela & RossellaFer rara - SC T Dancor RomCon -struct Srl - SC Shelter Construct Srl- Associazione Cooperativa Mu ra -tori & Affini Ravenna S.C.P.A. -Schia vo & C.SpA - Eurocerad Inter -na tional Srl;

• Asocierea Aktor SA - Eurocon -struct Trading'98 SRL;

• JV SC Strabag SRL - SC StracoGrup SRL.

Lotul 3: • Asocierea Corsan Corviam Con -

struc cion SA - SC Selina SRL -Louis Berger SAS - SC Road Con -sulting & Design Solutions SRL;

• Asocierea SC Hidroconstructia SA- Secol Spa - SC Secol RomaniaSRL;

• Asocierea FCC Construction SA &Lena Engenharia E Contruçöes SA;

• Asocierea Tirrena Scavi S.p.A So -cieta Italiana per Condotte d'AcquaS.p.A;

• Asocierea SC Tel Drum SA - SCImobLux Construct SRL - ImpresaFerrara S.N.C. DI Angela & RossellaFerrara - SC T Dancor Rom con -struct SRL - RCM Costruzioni SRL- G.S. Edil Soc. Coop. - Schiavo &C.S.p.A. - SC Eurocerad Interna -tio nal SRL;

• Asocierea PA&CO InternationalSRL - CARENA SpA;

• Asocierea Max Boegl Romania Srl- Astaldi Spa - Astalrom SA;

• Asocierea OHL S.A. - Tancrad SRL;• Impresa Pizzarotti & C SpA;• 'Azvirt' LLC;• SC PORR Construct SRL - PORR

Bau GmbH;• Asocierea Aktor SA - Euro con -

struct Trading'98 SRL;• JV SC Strabag SRL - SC Straco

Grup SRL.Lotul 4: • Asocierea Tirrena Scavi S.p.A So -

cie ta Italiana per Condotte d'AcquaS.p.A;

• Asocierea Astaldi Spa - Max BoeglRomania - Astalrom SA;

• Asocierea PA&CO InternationalSRL - CARENA SpA;

• Asocierea OHL S.A. - Tancrad SRL;• Asocierea Teloxim Con Srl & SC

Via Design SRL;• Asocierea Lena Engenharia E Con -

t ruçöes SA - FCC Construction SA;• SC PORR Construct SRL - PORR

Bau GmbH;• Asocierea Impregilo SpA - Salini

SpA;• Asocierea Societatea de Con struc -

þii Napoca SA - SC Imob Lux Con -struct Srl - SC T Dancor RomCon -struct Srl - SC Tel Drum SA -Impre sa Ferrara S.N.C DI Angela &Rossella Ferrara - RCM CostruzioniSRL - Associazione CooperativaMu ra tori & Affini Ravenna S.C.P.A.- Schiavo & C.SpA - Eurocerad In -ternational SRL;

• Asocierea Aktor SA - Eurocon -struct Trading'98 SRL;

• JV SC Strabag SRL - SC StracoGrup SRL.

Comisiile de evaluare desemnatedin cadrul CNADNR S.A. au începutprocesul de analizã a ofertelor, ur -mând ca pânã la sfârºitul anului,potrivit ministrului delegat Dan ªova,sã aflãm câºtigãtorul.

Autostrada este împãrþitã astfel:• lotul 1, de 17 km (km 0 - km 17)

ºi iniþial trebuia sã coste 57,028milioane lei

• lotul 2, de 24,25 km (km 17 - km41+250), urma sã coste 66,913milioane lei

• lotul 3, de 12,45 km (km 41+250- km 53+700), urma sã coste48,372 milioane lei

• lotul 4, de 16,3 km (km 53+700 -km 70), urma sã coste 53,248 mi -lioane lei.

Acum, toate vor costa dublu.Con tractul este finanþat din Fondulde Coeziune (85%) ºi cofinanþat debugetul de stat (15%), pe alocareafinanciarã 2007 - 2013, astfel cãtrebuie încheiat pânã la sfârºitulanului, iar lucrãrile sã fie finalizateîn 2016.

Magda [email protected]

INFR

ASTR

UCTU

63

mm. Bordul, care se înfã ºoa rãefectiv în jurul ºoferului ºi care afost subiectul multor teste de er -go nomie, pune la îndemâna celuicare conduce toate comen zile prin -ci pale (pe care, nu în ul timul rând,ºi le poate configura sin gur) ºi ofe -rã, de asemenea, un mo nitor prin -cipal color de 7 inch (cel mai marede pe piaþã), ce afi ºeazã în modintuitiv statusul vehi cu lului. Volanuler gonomic, cu ajustare pe trei di rec -þii, alãturi de o distanþã de ajus ta rea scaunului de 200 mm, asigu rãfaptul cã ºoferul îºi poate gãsi cuuºurinþã poziþia perfectã de con du -cere. Un element nou este plasa reaco men zii pentru frâna de motor îndreapta ºoferului, la Renault pânãacum aflându-se pe stânga. Toatecelelalte mãrci au comanda frâneide motor pe partea dreaptã, iar Re -na ult a adoptat aceastã mãsurãpentru uniformitate. Clienþii caredeþin în parc mai multe mãrci de ca - mioane considerã cã este mai uºorpentru un ºofer sã treacã de pe unmodel pe altul, prin aceastã op þiune.

Nici siguranþa sau securitateanu au fost neglijate. Pentru ga -me le sale de construcþii, RenaultTrucks a proiectat oglinzi retrovi -zoa re încãlzite ºi ajustabile, îndouã blocuri, care garanteazã ovizibilitate optimã pe orice vreme.În plus, vehiculele sunt prevãzutecu lumini de viraj, care oferã ungrad maxim de siguranþã în timpulmanevrelor, în orice condiþii.

Maximum deperformanţă,consum minim

Pentru a-ºi asigura clienþii cãtrecerea la EURO 6 nu va fi un pro -ces costisitor ºi greoi, RenaultTrucks a folosit blocurile motoareEURO 5 ca bazã pentru dezvol ta -rea noilor motorizãri EURO 6 DTI11 ºi DTI 13 ºi a decis, de ase me -nea, sã optimizeze teh no lo gia SCR.Utilizarea unor noi ma teriale a îm -bu nãtãþit performanþa reducþieicatalitice ºi a redus în mod eficient

nivelul emisiilor NOx. Sistemul afost, de asemenea, pre vãzut ºi cuun filtru de par ticule.

Propulsorul Euro 6 DTI 8 esteechi pat cu sistem EGR. Acesta re - ci cleazã o parte dintre gazele deeºapament în timpul combus tiei ºireduce nivelul de oxid de azot(NOx) produs de cãtre motor. Can -titatea de NOx rãmasã este apoieli minatã prin catalizare prin inter -me diul sistemului SCR. Filtrul spe -cial face posibilã confor mi ta tea cunivelurile extrem de scã zu te deemisii de particule solicitate de noulstandard.

Transmisia automatizatã Opti -dri ver cu 12 trepte, asociatã cu mo -dul off-road, este oferitã ca do tarestandard pe gamele C ºi K. Cutiade viteze automatizatã are opþiuneade a trece pe manual; unii ºoferipre ferã modul manual în anumitecir cumstanþe pentru cã pot simþimai bine vehiculul. Utilizarea saeste extinsã la 100 t GCW pentru

gama C ºi la 120 t pen tru gama K.Vehiculele 4x4 ºi 6x6 cu tracþiuneintegralã sunt, la rândul lor, echipatestandard cu transmisie Optidriver.

Versiunea C cu cabinã de 2,5 mºi gama K pot fi, de asemenea,echipate, opþional, cu o transmisiemanualã B 14 cu 14 trepte de vi tezã,dezvoltatã de cãtre Grupul Volvo,pe care am avut, de ase me nea,ocazia sã o testãm la Bar celona.

Nu în ultimul rând, am putut ob -serva, în cadrul atelierelor de la Bar -celona, noile elemente de pre-echi -pare destinate unei mai simple ºirapide carosãri, precum ºi - prinintermediul unei inte re san te de -mon stra þii -, avantajele ser viciiloradi þionale pe care Re nault Trucks leoferã, cum ar fi Opti fleet, trainingpen tru ºoferi, fi nanþare ºi service24/7 prin in ter mediul propriei reþele.

Raluca MIHĂILESCUBarcelona, Spania

[email protected]

MotorizăriDTI 13 pentru gamele Renault Trucks C ºi K - ºase cilindri în linie,pompe-injector controlate electonic, puteri/cupluri maxime:- 440 CP/2.200 Nm- 480 CP/2.400 Nm- 520 CP/2.550 NmDTI 11 pentru gamele Renault Trucks C ºi K - ºase cilindri în linie,common-rail; puteri/cupluri maxime:- 380 CP/1.800 Nm- 430 CP/2.050 Nm- 460 CP/2.200 NmDTI 8 pentru gama Renault Trucks C - ºase cilindri în linie, common-railcu presiune maximã de 2.000 bar; puteri/cupluri maxime:- 250 CP/950 Nm- 280 CP/1.050 Nm- 320 CP/1.200 Nm

CabineRenault Trucks C- De zi: scurtã, acoperiº standard, fãrã pat- Zi ºi noapte: largã, acoperiº standard, cu pat- De dormit (sleeper): largã, acoperiº înãlþat, cu pat- Global: intermediarã, disponibilã pe versiunea Renault Trucks C 2,5 mRenault Trucks K- De zi: scurtã, acoperiº standard- Zi ºi noapte: cabinã largã, acoperiº standard, cu pat

Page 33: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

în concordanþã cu Euro VI, ºi deo reducere a consumului de com -bus tibil de pânã la 5%.

Mărfuri grele,distanţe scurte

Fie cã transportã produse ali -men tare, combustibil sau mate -riale de construcþii, cu o masã to -talã între 18 ºi 26 t, Antos vizeazãsectorul distribuþiei regionale. Lan -sat în premierã mondialã în sep -

tem brie anul trecut, Antos pre zin -tã multe noutãþi în materie dedesign. Pentru a fi în concordanþãcu aria sa de utilizare, cel mai ade -sea spaþiul urban, Antos are unaspect foarte prietenos. În acelaºitimp, designul plat potrivit pentrutransportul pe distanþe scurte îltransformã într-un vehicul robust.Cabina, cu o lãþime de 2,3 m, estedis ponibilã pentru modelulClassicSpace în variante de lun gi -me micã ºi medie. Varianta medieeste, de asemenea, dispo ni bilã ºipentru cabina Com pactSpace,specificã vehiculelor cu unitate derefrigerare inde pen dentã. Zonapre mium a habi ta clului oferã ºofe -rului un spaþiu confortabil de lucru.Instrumentele vehiculului suntdispuse pentru a asigura o utilizareintuitivã ºi la în demânã, iar volanulmodern multi funcþional ºi opþiunilegene roa se de ajustare a scaunuluiuºu reazã munca de zi cu zi a ºofe -rului.

Dedicatdistribuţiei

Noul Atego beneficiazã de oserie de atribute specifice nouluimodel de camion de tonaj mic,precum calitate ridicatã, fiabilitate,durabilitate ºi robusteþe. O mul -þi me de caracteristici ºi mãsuriteh nice noi îi conferã noului Ategoun standard de eficienþã ºi uncaracter practic sporit. Capa ci -

tatea optimizatã de montare acaro seriilor ºi compatibilitatearidi catã cu mediul înconjurãtor re -prezintã merite suplimentare, cesubliniazã valoarea noului Ategoºi îl transformã într-un adevãratcriteriu de referinþã în distribuþiape distanþe scurte. Noul Atego,de dicat segmentului de distribuþieuºoarã ºi medie, este dotat cumo toare BlueEfficiency Power cupatru ºi ºase cilindri ºi o gamã deputeri între 156 CP ºi 299 CP.Noutãþile gamei Atego: 42 de va -riante de modele de bazã, patrucabine disponibile în trei variantede lungimi, ampatamente variateºi noul standard Euro VI. De ase -menea, pentru activitãþile auxiliaredin domeniului construcþiilor,Atego este disponibil în variantaall-wheel drive. Noul design ex -te rior îºi lasã amprenta, pornindde la bara de protecþie ºi luminilediurne standard, de-a lungul liniiloraerodinamice elegante ºi pânã laplafon, totul este nou, fluid ºi ca -rac teristic mãrcii Mercedes-Benz.Lansarea localã a celor trei mode -le de camioane marcheazã între -gi rea gamei de produs Mercedes-Benz Trucks, pregãtitã pentrunoua „erã Euro VI“ ºi pune în lu -mi na reflectoarelor, încã o datã,nivelul mãrcii Mercedes-Benz înmaterie de tehnologii ºi inovaþii.

Alexandru [email protected]

noiembrie 2013....................................................................................................................

LA

NSA

RE

65.................................................................................................................. noiembrie 201364

LA

NSA

RE

Noile Antos, Arocsşi Atego, oficialîn România

Mercedes-Benz România a lansat noile sale modele, Antos,Arocs şi Atego, aliniate la Euro VI, gata să deserveascădistribuţia de marfă, dar şi segmentul de construcţii.

EE venimentul de lansare acelei mai avansate ºi ver -sa tile game de camioaneutilitare produse de cãtreconstructorul german s-a

desfãºurat la Poiana Braºov,într-un cadru fastuos, unde au fostprezenþi atât oficiali ai Mercedes-Benz România, cât ºi clienþi dintoate colþurile þãrii.

Noile staruri din familia vehi -cu lelor comerciale Mercedes-Benz au fost lansate „la apã“ înca riera de piatrã de la Bixad-Mal -naº, judeþul Covasna, unde orga -ni zatorii au pregãtit teste ºi de -mon straþii, participanþii avândocazia sã vadã de ce sunt în stare.

Şantieristul demâine

Arocs, model configurat spe -cial pentru transport în domeniulconstrucþiilor, ilustreazã cât depu ter nic, robust ºi eficient aratãun vehicul pentru construcþii în

2013. Motoarele bazate pe teh -no logia BlueEfficiency au un cu -plu ridicat, o gamã de putericuprin sã între 238 CP ºi 625 CP,un ºasiu robust ºi un design îm -bu nãtãþit al suspensiei ºi al ºasi -ului. Prin diversitatea configu ra -þiilor, Arocs poate acoperice rinþele oricãrei activitãþi, de latransport pe ºantiere de con -strucþii (45% din activitatea detransport în construcþii, conformunui studiu realizat recent printreclienþii din domeniu din Europa),având o greutate maximã admisã

de pânã la 41 t, pânã la transportma teriale de construcþii (30%) ºitrans port beton (15%). În modspe cial, în domeniul betonului,Arocs propune varianta sa opti -mi zatã pentru greutãþi, „Loader“,având un volum al transportuluide 8 mc. Arocs „Grounder“ vineîn întâmpinarea clienþilor care do -resc un nivel mai mare de stabi -li tate ºi robusteþe pentru utilizareaoff-road. Din punct de vedere aleficienþei ºi grijii faþã de mediu,acesta beneficiazã de tehnologiieco-friendly de control al emisiilor,

Ovidiu Pintilie, Sales & Marketing ManagerTrucks, Mercedes-Benz România:

Mizãm pe avantajele acestor noi modele, pe fiabilitate ºieficienþã ºi suntem încrezãtori cã vor impresiona clienþii

români din industriile cãrora li se adreseazã. Ne bazãm pe faptul cãpiaþa din România a înþeles deja beneficiile tehnologiei avansateEuro VI, care se aplicã tuturor modelelor din gama noastrã decamioane: consum redus de combustibil ºi noxe, eficienþã cu privirela costurile de operare, absenþa taxei de înmatriculare ºi,bineînþeles, protejarea mediului.“

Harald Schmid, Senior Manager Sales& Marketing Trucks Daimler

Central/Eastern Europe:Am observat cã piaþa din România se adapteazã rapid, înconformitate cu pieþele vest-europene, în ceea ce priveºte

înþelegerea ºi percepþia clienþilor despre avantajele noilor tehnologii,normele Euro VI ºi importanþa camioanelor eco-friendly. Acest lucrureiese din cota mare de piaþã pe care Mercedes-Benz România odeþine în urma vânzãrilor de camioane Euro VI.“

Page 34: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 2013 noiembrie 2013....................................................................................................................

INED

IT

67

INED

IT

66

Hovenring - podpentru bicicleteHovenring este un giratoriu suspendat pentru bicicleteaflat la „graniţa” dintre Eindhoven şi Veldhoven, înOlanda. Este prima rotondă suspendată pentru bicicletedin lume. Hovenring a fost conceput în 2008, pentru aface faţă creşterii traficului în regiune.

AA stfel, pentru a îmbu nã -tãþi fluxul de trafic ºia creºte nivelul desigu ranþã rutierã, auto -r itãþile locale au decis

sã separe complet traficul moto -ri zat de cel velo. În plus, s-a decistransformarea giratoriului pentruautovehicule într-o intersecþienor malã. Pentru biciclete, consiliullo cal Eindhoven a decis cã do -

reºte dezvoltarea unui proiectspec taculos, în linie cu regiuneateh nologicã Brainport, un alt pro -iect dezvoltat în cooperare decãtre municipalitãþile din zona me -tro politanã Eindhoven.

Designul pentru Hovenring afost realizat de agenþia ipv Delft,iar numele a fost ales în cadrul u -nui concurs în rândul populaþiei dinregiune. Ad literam, numele ro ton -

dei înseamnã „inelul Hoven-u rilor”,cu referire la Eindhoven, Veldhovenºi Meerhoven, zona re zidenþialãunde este amplasatã.

ipv Delft este o companie dede sign ºi inginerie specializatã înpo duri, sisteme de iluminare ºimo bilier stradal. Biroul este bine -cu noscut în Olanda pentru gamade poduri proiectate, de la celede dimensiuni mici, pentru pietoni,

Page 35: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201368

la cele mari, destinate traficuluiauto, sau la poduri ori pasaje detra versare pentru autostrãzi. Maimult decât atât, ipv Delft a dez -vol tat o gamã proprie de poduristandard, din beton, oþel, lemn ºiciment de înaltã performanþã.

Construcţia

Giratoriul este de fapt un podsus pendat circular, alcãtuit din -tr-un pilon central cu o înãlþime de70 m, 24 cabluri din oþel ºi o pun -te circularã cu un diametru de 72m. Construcþia este realizatã dinaproximativ 1.000 t de oþel, ca -blu rile fiind ataºate de partea in -te rioarã a punþii, în punctele deco nexiune cu contragreutatea debe ton, pentru a preveni torsiunea.Pen tru a asigura stabilitatea, afost adãugat beton în diferite sec -þiuni ale punþii ºi au fost instalaþisuporþi în formã de M în zonelede acces.

Construcþia Hovenring-ului aîn ceput pe 11 februarie 2011, iargi ratoriul a fost deschis pe 30 de -cem brie în acelaºi an. Dupã apro -xi mativ o sãptãmânã, a fost închis,deoarece cablurile de susþinerevibrau într-un mod considerat pe -ri culos. Dupã ajustãrile necesare,Hovenring a fost redeschis pe 29iunie 2012.

Provocări

Una dintre provocãrile pro ce -su lui de design a fost integrareaspaþialã. Infrastructura ºi clãdirileexistente în zonã au impus limitãripri vind gradul de înclinare a ram -pelor de acces pe pod. Spaþiulfiind limitat, s-a decis coborâreani velului la sol al intersecþiei dededesubt cu un metru ºi jumãtate,pen tru realizarea unei pante abor -da bile confortabil pentru pietoniºi cicliºti.

Procesele de proiectare ºi decon strucþie au impus, de aseme -nea, o serie de provocãri tehnice.ipv Delft avea o imagine foarteclarã asupra aspectului podului,

care trebuia sã fie ceva mai multdecât o punte suspendatã îngustãcu un pilon în mijloc. Printre altele,acest lucru a însemnat cã sistemulstandard de ataºare a cablurilorla nivelul pilonului nu era suficient,deoarece ar fi rezultat în am pla -sa rea unei „aglomerãri” inesteticede oþel în partea de sus a pilo nu -lui. Astfel, a fost dezvoltatã o so -luþie customizatã, acelaºi lucrupu tându-se spune ºi despre su -por þii în formã de M de la nivelulzo nelor de acces.

Problemavibraţiilor

Aºa cum am amintit, podul afost închis aproape imediat dupãpunerea în folosinþã, din cauza unorvibraþii neaºteptate cauzate de vântla nivelul cablurilor de sus þinere. Însãptãmânile urmã toa re, au fost rea -lizate investigaþii de cãtre specialiºtiîn inginerie ci vilã ºi mecanicã de laUniver si ta tea Tehnicã din Eindho -ven, de la cea din Delft ºi de cãtreprofesorul Albert Zasso de laPolitehnica din Milano.

S-a determinat cã problemaera reprezentatã de formarea unormici vârtejuri de vânt la nivelul ca -blurilor, cauzând vibraþii mai puter -nice decât se anticipase în fazade design. Soluþia a fost instalareaunor amortizoare suplimentarepe cablurile de susþinere. Din pã -

ca te, acest lucru a cauzat o întâr -zie re de încã o lunã, deoarececon tractorul a montat iniþial in co -rect aceste amortizoare.

Iluminare...de OZN

Pentru completarea ºi con fir -marea identitãþii Eindhoven-ului ca„oraº al luminii”, fiind gazda bine -cu noscutei companii Philips, ipvDelft a realizat, de asemenea, pro -iec tul de iluminare a Hoven ring-ului.Unul din principalele elemente alesistemului este integrat în punteacircularã a ro ton dei. Spaþiul dintrecontra gre u tate ºi punte a fost pre -vã zut cu lamele din aluminiu, foliitrans pa rente ºi lumini cu neon, ceeace rezultã într-un inel vizibil clar peîntuneric, care, alãturi de pilonuliluminat la rândul sãu, îi conferã ro -tondei un aspect de-a dreptul spec -taculos.

Sistemul de iluminare func þio -nalã este integrat în ramele podu -lui, LED-urile asigurând vizibilitateºi fãcând posibilã distingerea trã -sãturilor faciale ale utilizatorilor petimp de noapte. De asemenea, lu -minile ataºate unei reþele de cabluriîntre pilon ºi punte ºi pe su prafaþainterioarã a contra gre u tãþii ilu mi -neazã intersecþia de de desubt.

Raluca MIHĂ[email protected]

INED

IT

noiembrie 2013.................................................................................................................... 69

PA

SA

GER

I

AAuuttoobbuuzzuull eelleeccttrriiccBBYYDD,, tteessttaatt llaaTTiimmiişşooaarraa

Page 36: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013.................................................................................................................... 71.................................................................................................................. noiembrie 2013

BUCHAREST CITYTOUR, LA HIBERNARE

De la 1 noiembrie, linia turisticã„Bucharest City Tour” a fostsuspendatã pentru întregsezonul rece, urmând sã îºi reiatraseul la 1 mai anul viitor. Anulacesta, numãrul cãlãtorilor careau vizitat Bucureºtiul cuautobuzele double decker a fostde 44.521 de cãlãtori - dintrecare 40.589 adulþi ºi 3.932 copiicu vârste între 7 ºi 14 ani -, încreºtere faþã de anul trecut,când au circulat 39.470 deturiºti, dintre care 35.779 deadulþi ºi 3.691 de copii,precizeazã RATB. Ca noutate, înacest an au fost modificateharta ºi flyer-ul, care au oferit, pelângã datele generale despretraseu, ºi informaþii cu privire laposibilitãþile de petrecere atimpului liber în Capitalã.Totodatã, au fost introdusevouchere, care s-au achiziþionatdirect de la recepþiile hotelurilorpartenere RATB, la pachet cutarifele de cazare. Deasemenea, ghidul audio este înlimbile românã, englezã,francezã ºi italianã.

TAROM SPRE SIBIU,SUCEAVA ŞI TÂRGUMUREŞ

TAROM reia operarea curselorcãtre Sibiu, Suceava ºi TârguMureº în a doua jumãtate a luinoiembrie, pentru întreg sezonul

de iarnã 2013 - 2014, ca urmarea solicitãrilor primite din parteacãlãtorilor. Astfel, începând din 17noiembrie, clienþii TAROM potcãlãtori între Bucureºti ºiSuceava în zilele de luni, miercuri,joi, vineri ºi duminicã, la ora12.50, cu sosire la ora 14.00 înSuceava. Din Suceava, aeronavapleacã la 14.25, cu sosire înCapitalã la ora 15.40. Spre TârguMureº se va pleca din Bucureºtiluni, marþi, joi, vineri, duminicã laora 21.00, cu sosire la 22.00, iardin Târgu Mureº sunt curse spreBucureºti în zilele de luni, marþi,miercuri, vineri, sâmbãtã, la ora5.50, cu sosire în Capitalã la 6.50.Din 18 noiembrie, pasagerii potcãlãtori ºi pe ruta Bucureºti-Sibiuºi retur, în zilele de luni, miercuriºi vineri, cu plecare la 13.05 dinBucureºti ºi sosire la ora 14.00 laSibiu ºi plecare din Sibiu la14.25, cu sosire la Bucureºti la15.15.

PROGRAMUL DECONDUS DEFENSIVREDUCE DAUNELE

În doi ani de când ALDAutomotive a lansat Programulde condus defensiv, utilizatoriiflotei sale de autovehicule auredus numãrul de daune cu 25%ca urmare a participãrii la cursuri.Programul este organizat înparteneriat cu Titi Aur ºi a fosturmat de aproape 750 deconducãtori ai autovehiculelorALD Automotive. În urma

evaluãrii daunelor produseînainte ºi dupã ce conducãtoriiauto au participat la program,rezultatele au arãtat cã 40%dintre ºoferi au redus numãrulde accidente, ceea ce indicã unprogres în stilul lor de condus.Pentru mai multã acurateþe,analiza a luat în consideraredaunele declarate ca fiindcauzate din vina ºoferilor.Valoarea totalã a acestor daunea fost diminuatã cu 9% dupãparticiparea la cursuri. Peparcursul programului,participanþii sunt învãþaþi, prinutilizarea unor instrumente depregãtire unice, cum sã-ºiîmbunãtãþeascã abilitãþile decondus prin însuºirea de tehnicide condus preventiv ºi de controla maºinii în situaþii imprevizibiledin trafic, prin testarea unorsimulatoare auto speciale.

UN NOU DIRECTORGENERAL PENTRUDACIA ŞI RENAULTROMÂNIA

De la 1 ianuarie 2014, NicolasMaure va fi noul DirectorGeneral al Dacia ºi RenaultRomânia, înlocuindu-l pe JérômeOlive, care va deveni DirectorIndustrial al Renault pentruRegiunea Europa. Nicolas Maureva prelua, de asemenea, ºipostul de Director Industrial alRenault pentru regiuneaEuromed-Africa. Nãscut pe 22aprilie 1960, Nicolas Maure esteinginer, absolvent al EcoleCentrale de Paris (ECP) ºi titularal unui MBA la Institut Européend’Administration des Affaires(INSEAD). Între 1985-1987,Nicolas Maure a fost consultantla Boston Consulting Group(BCG). Cariera sa continuã îndomeniul auto, în cadrul Valeo(1988-1993) ºi Faurecia (1993-2000). κi începe activitatea laRenault în 2000 ca Director

Transportul cu metroul sescumpeşte în această lunăcu 25% cartela şi 33%abonamentul, deşi preţulabonamentelor maicrescuse cu 50% în august2012. Potrivit unui proiect deOrdin al ministruluiTransporturilor, RamonaMănescu, ce ar trebui săintre în vigoare la jumătatealui noiembrie, costul carteleicu două călătorii va sări dela 4 la 5 lei, iar al celei cu 10călătorii, de la 15 la 20 de lei.Abonamentul lunar cu 62 decălătorii se va scumpi de la50 la 65 de lei. Preţul unuiabonament săptămânal cunumăr nelimitat de călătoriiva creşte de la 20 lei la 25

lei, iar cel al unui abonamentlunar cu număr nelimitat decălătorii va urca de la 60 leila 75 lei. Pentru unabonament de o zi va fiachitată suma de 8 lei, faţăde 6 lei, în prezent. Valoriletitlurilor comune Metrorex-RATB se vor ajustacorespunzător noilor tarife.Preţul unei călătorii cu RATBa rămas neschimbat dinfebruarie 2008, la 1,3 lei.

METROUL SE SCUMPEŞTE

{TIR

I Cumpãrãri piese ºi accesorii,devenind apoi director PlanCalitate ºi Director General alSociété de TransmissionsAutomatiques. Între septembrie2006 ºi august 2008, NicolasMaure este Directorul UzineiMecanica Dacia. Dupã perioadapetrecutã în România, devineVicepreºedinte pentru Mecanicãal Renault-Nissan PurchasingOrganization ºi DirectorPerformanþã Fabricaþie Renault.

PIAŢA AUTO ÎNULTIMII CINCI ANI

Înmatriculãrile de maºini noi dinRomânia au înregistrat oscãdere dramaticã de 82% înultimii 5 ani. În scãdere sunt ºireînmatriculãrile, în timp cenumãrul maºinilor rulateprovenite din import a înregistrato revenire la nivelul anului 2008,conform unei analize Auto.roremise redacþiei. Piaþa maºinilornoi înmatriculate în România aînregistrat un declin mediuanual de 29% în ultimii 5 ani.Puterea scãzutã de cumpãrare apopulaþiei, fluctuaþia taxei autode poluare, precum ºi accesulrestricþionat la finanþare sunt

cauzele acestui declin.Importurile de autoturismerulate au avut o evoluþie maidegrabã platã, înregistrând orevenire la nivelul anului 2008,cu un minim critic în anul 2011la nivelul de 75.697 de unitãþi. Înprimele zece luni ale acestui anau fost înscrise în circulaþie186.997 de maºini second-hand din import, comparativ cucele 205.092 de maºini intrateîn þarã în 2008. Piaþa maºinilorreînmatriculate în România aînregistrat o scãdere de 42% înprimele zece luni ale acestui an,comparativ cu aceeaºi perioadãdin 2008, ajungând la 171.527maºini reînmatriculate,comparativ cu cele 296.220 demaºini reînmatriculate cu 5 aniîn urmã.

S-A DESCHIS STAŢIAOFICIALĂ DE TAXIGARA DE NORD

Începând de pe data de 16noiembrie, la Gara de Nord dinBucureºti funcþioneazã StaþiaOficialã de Taxi, administratã deSC Meridian Taxi SRL, societatedesemnatã câºtigãtoare prin

licitaþie publicã deschisã. Dreptbonus, cãlãtorii care ajungastãzi în cea mai mare staþieCFR din þarã au posibilitatea sãcomande gratuit un taxi prinintermediul a 4 dispozitive cutouchscreen amplasate laieºirea/intrarea din garã, în zonacoloanelor, unde se aflã zona deîmbarcare/debarcare. Noulsistem a fost introdus pentru aelimina taxiurile „pirat”, aanunþat directorul general alcompaniei CFR SA, GeorgeMicu, prezent la inaugurare.Numele firmelor de taxiautorizate pentrupreluarea/debarcarea clienþilorºi tariful practicat de acesteasunt afiºate pe dispozitivele cutouchscreen.„Acest serviciu nu costã nimic înplus ºi dã posibilitateacãlãtorilor sã aibã cele mai bunepreþuri, putând sã îºi aleagã depe ecran compania pe care odoresc. Deocamdatã sunt doardouã companii, în curând vor fitrei. Toate celelalte companiicare vor dori sã acceseze acestserviciu sunt libere sã o facã,pentru cã se va asigura unacces liber pentru toatã lumea”,a mai spus managerul CFR SA.

70

Page 37: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... noiembrie 2013

ACTU

ALIT

ATE

ACTU

ALIT

ATE

7372

de transport. Astfel, consiliile ju -de þene scot din programul detrans port trasee mizând cã ne vo -ile de transport ale respectivelorzone vor fi acoperite prin ADI. Nune putem exprima încã în legãturãcu legalitatea unui asemenea de -mers, aºteptând punctul de ve de -re al justiþiei, pentru cã operatoriiafectaþi vor apela la sprijinul aces -teia. Totuºi, chiar dacã un aseme -nea ADI devine funcþional, de cear alege consiliile judeþene sãcheltuiascã bani publici într-unser viciu care este deja acoperit?Oare ºi dupã mai bine de 20 deani de la Evenimentele din De -cem brie 1989 mai existã oameni

po litici care privesc cu ochi rãiafa cerile private?

O altã practicã ce va indignatransportatorii este legatã de co -du rile de traseu. Cu modificãri mi -ni me sau chiar ºi fãrã nici o modi -fi care pe traseu, unele consiliijude þene trimit coduri diferite, caºi cum ar fi vorba despre alte tra -see ºi, astfel, titularii sunt lãsaþifãrã vechimea pe traseu.

Totodatã, trecerea rezultatelorfinale ale atribuirii prin mai multeetape de revalidare are potenþialde a crea probleme (voite sau ac -ci dentale). Practic, dupã atribuireaelectronicã, rezultatele (afiºatesau nu de cãtre CNMSI) sunt apro -

ba te mai întâi în comisia paritarãºi apoi de cãtre consiliile judeþene.Cât de transparente vor fi acesteetape care, în mod normal, suntdoar simple acte de luare la cu -noºtinþã a unui rezultat final încãdin data de 13 decembrie (ºedinþade atribuire electronicã)...?

O singură şedinţăîn acest an

Bineînþeles, având în vederetimpul rãmas pânã la sfârºitul anu -lui, nu va exista decât o singurã ºe -dinþã de atribuire anul acesta ºi separe cã toate judeþele vor par ticipa.O a doua ºedinþã de atri buire vaavea loc anul viitor, cel mai probabilîn a doua parte a lunii ianuarie, dacãvor mai fi trasee de alocat.

Pentru a evita potenþiale frau -de, ARR verificã datele legate deoperatorii de transport împreunãcu RAR ºi DRPCIV. De asemenea,ARR va prelua datele de la consi -liile judeþene legate de auto ve hi -culele titulare pe traseele re gula -te speciale. Aceste autovehicule,precum ºi cele titulare pe traseeledin zona metropolitanã Bucureºtinu vor putea participa la atribuire.Amintim faptul cã licenþele pentrutraseele din zona Bucureºti-Ilfovau valabilitatea prelungitã pânãla finalul lunii iunie 2014.

Titularele pe trasee inter ju de -þe ne pot participa la atribuirea tra -se elor judeþene dacã graficul decir culaþie permite acest lucru.

Radu BORCESCU

[email protected]

Atribuirea „judeţenelor“demarează pe 25noiembrie

CC alendarul atribuirii estedisponibil pe site-ul ARR,fiind realizat de cãtre Mi -nis terul Dezvoltãrii Re gio -nale ºi a Adminis tra þiei

Publice (MDRAP). Astfel, procedurademareazã în 25 no iem brie prinafiºarea programelor judeþene detransport de cãtre CNMSI, aceastafiind ºi ultima zi în care operatoriide transport mai pot depunedocumentele aferente atribuirii.

În perioada 27 noiembrie - 2decembrie, operatorii îºi pot de -pu ne solicitãrile în format electro -nic, iar ºedinþa de atribuire are locpe 13 decembrie.

Pe data de 16 decembrie, co -mi sia paritarã emite propunereaprivind traseele atribuite în bazarezultatelor atribuirii, iar pânã pe20 decembrie, consiliile judeþene

tre buie sã aprobe hotãrârile pri -vind atribuirea licenþelor de traseuoperatorilor declaraþi câºtigãtoriîn urma atribuirii electronice. Înperioada 20-31 decembrie, vor fieliberate licenþele de traseu decãtre agenþiile ARR.

La mâna consiliilorjudeţene

Aparent, lucrurile sunt clare,însã, la o analizã aprofundatã, pu -tem anticipa numeroase proble -me.

Ne amintim faptul cã princi pa -lele nemulþumiri ale trans por ta -to rilor în cazul atribuirii „inter ju -de þenelor“ au fost legate demo dificãrile aduse la programulde transport. ªi a fost unul singur.În cazul atribuirii traseelor jude -

þe ne, fiecare consiliu judeþean îºirea lizeazã propriul program ºi, im -pli cit, propriile modificãri. Din pã -ca te, primele semnale pe carele-am primit sunt îngrijorãtoare.ARR va trimite cãtre CNMSI da -te le legate de vechimea neîntre -rup tã pe traseu dupã ce acesteasunt aprobate de cãtre consiliilejudeþene. Multe dintre consiliilejudeþene au luat însã decizii cepot fi catalogate cel puþin ciudate.Un exemplu în acest sens îl re -pre zintã înfiinþarea de ADI (aso -cia þii de dezvoltare interco mu ni -ta rã) având ca scop unic serviciile

Este practic ultima şansă de a avea şedinţade atribuire înainte de sfârșitul anului şi,implicit, a valabilităţii actualelor licenţe detraseu. De altfel, la cum a fost întocmitcalendarul, operatorii de transport au marişanse să îşi petreacă și Crăciunul, dar şiRevelionul la sediile consiliilor judeţene şiale ARR.

Page 38: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201374

FO

CU

S

STP SA Alba Iulia -cea mai bună companieeuropeană de autobuzeCompania românească STP SA Alba Iulia, membru UNTRR,a câştigat premiul pentru cea mai bună companieeuropeană de autobuze din acest an.

PP remiul IRU pentru Ex -ce lenþã - IRU Bus Excel -lence Award 2013 i-are venit anul acesta So -cie tãþii de Transport Pu -

blic (STP) SA Alba Iulia. Premiula fost acordat în cadrul celui deal optulea Forum European deAu tobuze ºi Autocare organizatde Uniunea Internaþionalã a Trans -por turilor Rutiere (IRU), care aavut loc în data de 17 octombrie2013 la Kortrijk, Belgia.

Societatea de Transport Pu -blic (STP) SA Alba Iulia a câºtigatpremiul IRU Bus ExcellenceAward 2013 pentru investiþiilesem nificative fãcute pentru o flotãale cãrei vehicule sunt con for ta -bile, ecologice, accesibile ºi per -soa nelor cu dizabilitãþi, pentrupunc tualitatea cu care autobuzeleres pectã programul cãlãtoriilor,pen tru sistemul integrat de ticket -ing ºi pentru satisfacerea clienþilorprin informarea în timp real prinpa nouri de afiºaj a orelor de so -sire în staþie.

Membrii juriului internaþionalIRU Bus Excellence Award 2013,Peter J. Pantuso (Preºedinte CTISºi CEO American Bus Asso cia -tion), David Watson (Director Re -laþii UE, Confederaþia de TransportCãlãtori din Marea Britanie), JohnGilbert (Preºedinte Eurolines), Ca -rine Berger (Consultant juridicFBAA, Belgia), Mary Crass (ªefpregãtire ºi politicã a summit-uluiForumul Internaþional de Trans -

port), Trevor Garrod (PreºedinteFe deraþia Europeanã de Cãlãtori),Claudio Nelson CR de Abreu(Director Executiv Grupo SantaCruz Transportes, Brazilia) auacor dat acest distins premiu com -paniei STP SA Alba Iulia pentrustandardele sale de calitateextrem de ridicate în ceea ce pri -veº te confortul clienþilor, respon -sa bilitatea faþã de mediul încon -ju rãtor ºi pentru utilizarea de noiteh nologii ºi soluþii inovatoare.

Stelian Nicola, Directorul Ge -ne ral al STP SA Alba Iulia, a de -clarat: „Transportul public din AlbaIulia oferã fiecãrui cetãþean posi -bi litatea de a avea o viaþã socialãactivã, acces la muncã, educaþie,autoritãþi ºi servicii publice, chiardacã nu deþine maºinã personalã,indiferent de rasã, religie sau ve -ni turi. Traseele noastre acoperãora ºul în întregime astfel încât cã -lãtorii noºtri ajung unde vor, cândvor. Cu toate cã suntem o compa -nie 100% privatã, ne considerãmun serviciu public, având ca m i siu -ne sã creºtem permanent cali ta -tea transportului de cãlãtori.“

STP SA Alba Iulia are în dotare90 de autobuze, nu mai vechi deºase ani, cu impact redus asuprame diului prin utilizarea biocar bu -ran þilor, dotate cu aer condiþionatºi sisteme de încãlzire supli men -ta rã. Compania ºi-a construit pro -pria staþie de alimentare cu car bu -rant ºi are o spãlãtorie de ul ti mãgeneraþie pentru autobuze curateºi confortabile. Persoanele cu di -za bilitãþi pot circula fãrã problemepe toate traseele din Alba Iuliapen tru cã autobuzele sunt dotatecu podea coborâtã, cu rampã ºisis tem de înge nun che re la bor du -rã. STP SA Alba Iulia a introdus,de asemenea, pen tru prima datãîn România un sistem prin care sepot achiziþiona bilete cu valabi li -tate de o orã pe toate mijloacelede transport din Alba Iulia ºi Turda,inclusiv pentru suburbii.

STP SA Alba Iulia este im pli -ca tã în proiectul ENERQI, care are

ca scop îmbunãtãþirea calitãþiitrans portului public prin observaþiizil nice ale utilizatorilor.

Domnul Yves Mannaerts, Vice -pre ºedintele IRU, a declarat: „Ju -riul a rãsplãtit STP SA Alba Iuliapentru politica sa remarcabilã ºicu prinzãtoare care îndeplineºtetoa te obiectivele campanieiSMART MOVE ºi va deveni, fãrãîn doialã, o sursã de inspiraþie ºiun model pentru multe companiidin regiune.“

La nivel global, IRU Bus Ex -cel lence Award îºi propune sãpro moveze o utilizare mai largã atrans portului public urban ºi in -terur ban cu autobuzul ºi auto ca -rul, prin proiecte inovatoare, eco -no mice ºi de înaltã calitate. Acestpremiu se acordã o datã la doiani.

UNTRR este un membru actival Uniunii Internaþionale a Trans -por turilor Rutiere (IRU) în Pre ºe -din þia Executivã ºi în Consiliile deTransport Marfã ºi Persoane aleIRU.

Radu [email protected]

Stelian Nicola - Directorul Generalal STP SA Alba Iulia, câºtigãtorulIRU Bus Excellence Award 2013, ºiRadu Dinescu - Secretarul Generalal UNTRR.

Yves Mannaerts - vicepreședinteleIRU, Stelian Nicola - DirectorulGeneral al STP SA Alba Iulia șiUmberto de Pretto - SecretarulGeneral al IRU

Page 39: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

77

PR

EZEN

TA

RE

.................................................................................................................. noiembrie 201376

o conexiune de împãmântare, îna -inte sã devinã activi cei doi poliai sistemului ºi sã înceapã pro ce -sul de încãrcare rapidã.

Mai rapid, maieconomic

Aceastã soluþie reduce în moddramatic timpul necesar pentru aridica nivelul de energie din ba -te riile de la bord. Sunt suficienteîntre douã ºi patru minute pentruca modelul Urbino electric sã fiegata pentru urmãtorii 10-15 km.Dar avantajele acestui sistem nuse opresc aici. Noul sistem de în -cãr care montat pe acoperiº per -mite utilizarea unor baterii maimici (60-80 kWh), fapt care re -zul tã într-o masã proprie mai re -du sã a vehiculului ºi, bineînþeles,într-o mai mare capacitate detrans port pasageri.

O altã inovaþie este opþiuneade a utiliza o axã de tracþiune ZFAVE 130, la nivelul cãreia suntmon tate douã motoare electriceindependente în butucii roþilor.Aceastã soluþie inovativã este larân dul ei în mãsurã sã reducã ma -sa vehiculului, mãrind în acelaºi

timp spaþiul disponibil în interior,pentru o configurare liberã a scau -nelor.

Noul sistem reprezintã un re -per în dezvoltarea tehnologieipen tru mobilitate electricã. Dato -ri tã sistemului automat de încãrca -re montat pe acoperiº, SolarisUrbino electric are o arie de ope -rare similarã cu cea a autobuzelordiesel convenþionale ºi poatetrans porta un numãr comparabilde pasageri. Modelul asigurã untrans port silenþios, fãrã emisii po -lu ante ºi complet ecologic, la carenu se pune problema dacã pute -rea din baterii va fi suficientã pânãla sfârºitul turei.

Aceastã a treia ºi cea mai re -cen tã posibilitate de încãrcarepen tru baterii de autobuz face dinSolaris un adevãrat lider mondialîn domeniul soluþiilor inovativepen tru propulsia electricã. Toateaces tea sunt proiectate pentru ale permite operatorilor sã aleagãcel mai potrivit sistem pentru ne -ce sitãþile lor, inginerii de la Solarisfiind mereu pregãtiþi sã ofere unsuport substanþial în descoperireacelei mai potrivite soluþii pentrufiecare oraº în parte.

Solaris

Lider înpropulsiaelectrică

Modelul în întregime electric Solaris Urbino, propulsatprin intermediul bateriilor electrice, şi-a găsit deja clienţiîn Austria şi Germania. Pentru Solaris, acest succes vineca o confirmare a căii pe care şi-a ales-o, de a seconcentra pe dezvoltarea vehiculelor cu propulsieelectrică. Următorul pas în acest proces este lansareamodelului Urbino 12, echipat cu un sistem automat deîncărcare conductivă, montat pe acoperişul autobuzului.

PP ânã acum, Solaris a ofe -rit douã posibilitãþi deîn cãrcare a bateriilor au -tobuzelor sale electrice.Pe de o parte este vor -

ba despre o soluþie cu prizã con -venþionalã, cealaltã având la bazãun sistem de încãrcare conductivãfãrã contact, care permite auto bu -ze lor sã fie încãrcate automat înstaþiile sau terminalele care suntechipate cu arcuri de inducþie pla -

sate sub suprafaþa de rulare adrumului.

Cel mai recent sistem dezvol -tat de Solaris asigurã, la rândullui, o încãrcare rapidã ºi în între -gi me automatã, garantând în ace -laºi timp costuri de operare ºi maireduse. Acesta constã dintr-o plat -formã pe care este montat co nec -torul de încãrcare ºi care esteconectatã la un încãrcãtor externDC. A fost proiectat pentru o in -

sta lare rapidã ºi simplã la nivelulinfrastructurii existente în staþiilede autobuz, pe suporþi speciali.Me canismul a fost construit în aºafel încât conectorul de pe acope -ri ºul vehiculului sã se ridice auto -mat atunci când autobuzul seapropie de o staþie de încãrcare.Încãrcãtorul extern este, de ase -menea, gata sã porneascã în mo -men tul în care autobuzul se o -preº te. La conectare, se stabileºte

În România prin IAC ManagementȘos. Olteniţei 219A, 077160,Popești Leordeni, jud. IlfovTel.: 021 361 1957,Fax: 021 361 1960E-mail: [email protected]

Page 40: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

include o propunere competitivãde finanþare ºi alternative detrade-in pentru autobuzele exis -ten te (preluarea unui anumit nu -mãr de autobuze rulate ca avanspentru achiziþia de autobuze elec -trice noi), eliminându-se astfeleven tualul impact negativ asupracash-flow-ului. Acestea sunt moti -

vele pentru care autobuzul BYDa înregistrat un succes rapid înlume, dar mai ales în Europa. Du -pã ce a obþinut la începutul lui2013 omologarea de tip în Uniu -nea Europeanã, produsul are a -cum toate aprobãrile pentru a fico mercializat în toate statelemem bre EU, fãrã alte certificãrinecesare.

... şi ecologic

Parcul naþional Schiermon ni -koog, din provincia olandezãFries land, a devenit unul dintreprimele locuri din Europa care uti -li zeazã pentru transportul publicautobuze fãrã emisii poluante,ºase la numãr, furnizate de BYD.Un succes real a fost câºtigareacon tractului pentru furnizarea a35 autobuze electrice cãtre Schi -phol, aeroportul din Amsterdam.Dupã ce multe oraºe din Europaau testat deja autobuzul 100%elec tric produs de BYD, precumFrank furt, Helsinki, Amsterdam,Copenhaga, Madrid, Barcelona,Bu dapesta, Varºovia, Cracovia sauMilano, a venit rândul Timiºoarei,primul oraº din România care tes -tea zã un mijloc de transport înco mun electric, autobuzul intrândîn circuit pe traseul liniei 33. Ofi -cialii locali sunt convinºi cã aceas -ta este tehnologia viitorului ºi

soluþia pentru un transport publicîn comun sustenabil. Perioada detestare va fi de o lunã de la pre -da rea autobuzului ºi presupuneo atentã supervizare, prin monito -ri zarea parametrilor de funcþio -nare, parametrilor energetici ºi acosturilor de mentenanþã. „Cefina fost dintotdeauna un distribuitorinovator în domeniul auto, a pro -mo vat noile tehnologii ºi a abor -dat segmente de piaþã specia li -zate. Autobuzul electric BYDdedicat transportului în comuneste un proiect nou pentru noi,dar în care credem cã putem va -lorifica experienþa noastrã deaproa pe 10 ani în vânzarea de ve -hi cule pentru transport persoaneºi aproape 18 ani în vânzarea ºiservisarea de vehicule comerciale.Mã bucur foarte mult cã Timiºoaraeste primul oraº care va testa unautobuz electric, aºa se poatecon tinua o veche tradiþie de adop -tare a noilor tehnologii. În 1884,când Timiºoara devenea primuloraº din Europa cu strãzi iluminateelectric, sau 15 ani mai târziu cândpe strãzile oraºului circula primultram vai, nu se gândea nimeni cãaceste progrese vor deveni oparte a vieþii de zi cu zi a fiecãruiadintre noi. Sperãm cã autobuzulelectric va deveni un proiect deinteres pentru cât mai multemunici palitãþi din România, iar înspe cial în Timiºoara, sperãm cates ta rea sã fie de succes ºi be ne -fi ciile sã fie apreciate de co mu -nitatea localã“, a conchis Ste fanoAlbarosa, director general CefinTrucks. Dupã evenimentul oficialal lansãrii, am avut ocazia sã dãmo turã prin oraº, pe traseul 33, cunoul autobuz electric, alã turi deStefano Albarosa, Ni colae Robu(primarul Timiºoarei) ºi Ioan Goia,director RATT, oficialii timi ºorenifiind impresionaþi de ve hi cul, decalitatea finisajelor, dar ºi desilenþiozitatea acestuia.

Alexandru [email protected]

CC ompania BYD este re cu -nos cutã la nivel mondialca fiind cel mai mare pro -du cãtor de baterii reîn -cãr cabile ºi, în ultimii ani,

drept cel mai important produ cã -tor de autobuze propulsate demotor electric. Modelul K9 este100% electric ºi funcþioneazã cubaterii reîncãrcabile bazate pe otehnologie de ultimã generaþie.Acestea asigurã autobuzului BYDo autonomie de 250 km cu o sin -gurã încãrcare în condiþii de traficurban, cea mai mare autonomieatinsã de un astfel de vehicul pânãîn prezent. Atributele cele mai im -portante ale autobuzului BYDeBus, care diferenþiazã acest vehi -

cul de mijloacele clasice de trans -port în comun, sunt ecologia ºieconomia.

Şi economic...

Datoritã funcþionãrii cu motorelectric, autobuzul BYD este unvehicul prietenos cu mediul, fiindcomplet nepoluant, atât ca emisii,dar ºi fonic. Bateriile au la bazão tehnologie de vârf ºi sunt 100%reciclabile, fãrã electrolit toxic ºifãrã metale grele. În Europa existão serie de linii de fonduri dis po -nibile pentru municipalitãþi pentrua susþine achiziþia de autovehiculeelectrice, obiectivul fiind redu ce -rea impactului negativ pe care îl

are industria auto asupra mediului.Motorul electric asigurã o econo -mie importantã a costurilor opera -þionale, atât din punct de vedereal combustibilului, cât ºi al cos -tu rilor de mentenenþã. Economiato talã calculatã pentru utilizareaunui autobuz electric BYD faþã deun autobuz clasic pe o duratã deviaþã de 10 ani este de aproxi ma -tiv 330.000 euro pentru un singurautobuz. Dupã încã 2 ani de uti -lizare, economia totalã e de apro -xi mativ 580.000 euro pentru unautobuz - aceasta rezultã din însu -marea tuturor costurilor, precumpreþ de achiziþie, mentenanþã,com bustibil etc. În plus, ofertaCefin pentru un astfel de produs

noiembrie 2013....................................................................................................................

PR

EM

IER

Ă

79

PR

EM

IER

Ă

.................................................................................................................. noiembrie 201378

AAuuttoobbuuzzuull eelleeccttrriiccBBYYDD,, tteessttaatt llaa TTiimmiişşooaarraa

La finalul lunii octombrie, autobuzul electric produs de BYDa fost predat oficial către Primăria Municipiului Timişoaraşi Regia Autonomă de Transport Timişoara, în urma unuiacord semnat între autorităţile locale şi reprezentanţi aiCefin Trucks, pentru testarea vehiculului electric. Aceastăiniţiativă reprezintă o premieră în România.

Fişă tehnică BYD K9Dimensiuni (L/l/h): 12.000/2.550/3.360 mmNumãr locuri: 31 scaune (pânã la 72 de pasageri)Masa maximã autorizatã: 18.000 kgCaroserie: aluminiu, podea joasã pe toatã lungimeaConsum: sub 100 kWhAcceleraþie: 0-50 km/h în 20 sViteza maximã: 70 km/hAutonomie: 250 kmÎncãrcare: normal 6 ore/rapid 3 ore

Page 41: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

noiembrie 2013....................................................................................................................

FO

CU

S

81

LIV

RA

RE

.................................................................................................................. noiembrie 201380

CC ontractul de furnizare afost semnat la finele luniimai, în urma câºtigãrii li -ci taþiei organizate decom pania de transport

pu blic local. Acest lucru s-a în -tâm plat la mai puþin de jumãtatede an dupã încheierea contractuluide reprezentare oficialã în Româ -nia a mãrcii Golden Dragon.

Desfăşurare deforţe

La întâlnire au participat EmilianFrâncu (primarul Mu ni cipiuluiRâmnicu Vâlcea), oficiali lo cali, IonPopescu (directorul ge ne ral ETA),reprezentanþi ai Cefin, printre careºi Stefano Albarosa, directorgeneral Cefin Trucks, Exce lenþa SaHuo Yuzhen, amba sa dor alRepublicii Chineze în Ro mâ nia, ºiLi Ming, consilierul Am basadeiChineze. Conferinþa de presãdesfãºuratã chiar pe platforma ETAVâlcea s-a încheiat cu un tur alcelor 8 autobuze prin centruloraºului. Licitaþia a fost or ganizatãpentru a înnoi parcul existent, uzatatât moral cât ºi fizic, iar valoareaintegralã de achi ziþie este de5.629.000 lei, noile autobuzeurmând sã înlocuiascã mijloaceleexistente de transport în comun.

Caracteristicilenoilor „vedete“

Autobuzele Golden Dragonsunt prevãzute cu 29 de locuri pescaune, cu un spaþiu pentru scauncu rotile ºi o rampã manualã pen -tru accesul persoanelor cu diza -bi litãþi, fiind garantate de cãtrepro ducãtor pentru o utilizare înde -lun gatã în condiþii optime. Auto -bu zele au o perioadã de garanþiede 3 ani ºi o duratã de funcþionarede 12 ani, dintre care 8 ani de uti -lizare fãrã reparaþii generale.Modelul XML6125CL produs deGolden Dragon, cu podea 100%co borâtã, este echipat cu un mo -tor Cummins de tip Euro V, cuplatla o transmisie ZF Ecomat. Auto -bu zul este produs la standardeeuropene ºi a câºtigat foarte rapidîncrederea achizitorilor spe cia li -zaþi europeni. Modele similareproduse de Golden Dragon circulãdeja în oraºe importante din Italia,Germania ºi Finlanda, þãri în careres pectarea standardelor de sigu -ran þã a pasagerilor a fost dintot -dea una o preocupare foarteimpor tantã. Resursele produ cã -to rului chinez angrenate în dez -vol tarea acestui autobuz sunt im -presionante, astfel încât rezultatuleste pe mãsurã în toate aspectele,

pornind de la protecþia anti co ro -zivã prin procedeul de cataforezã,pânã la alegerea culorilor ºi fini -sa jelor interioare, scaunele pentrumodelul livrat la Vâlcea, spreexem plu, fiind cu velur. Experienþade cãlãtorie promisã de cãtre ceide la Golden Dragon va fi în sigu -ranþã, confort ºi relaxare. Începândcu octombrie 2012, Cefin Trucksa devenit importatorul oficial înRomânia al acestei mãrci.

„Reprezentarea oficialã a pro -duselor Golden Dragon este unadintre acþiunile de lãrgire a porto -fo liului de mãrci distribuite deCefin, în linie cu strategia noastrãde a oferi o dimensiune multi brandvânzãrii de vehicule comer cia le.Experienþa noastrã de aproa pe 10ani în vânzarea de ve hi cule pentrutransport persoane, atât destinatetransportatorilor publici, cât ºicelor privaþi, ºi-a spus cuvântul înderularea acestui contract. Suntemmereu aproape de clienþii noºtri ºine bucurãm în totdeauna atuncicând pro du se le noi pe care lepropunem trec «testul pieþei»,primind girul cli en þilor noºtri“, adeclarat Stefano Albarosa, directorgeneral Cefin Trucks.

Alexandru [email protected]

Cefin a livrat 8 autobuzenoi către ETA Vâlcea

TT rotuarul rulant are 240de metri lungime, esteamplasat pe peronul 1 alGãrii de Nord ºi poatetrans porta pe orã aproxi -

mativ 6.000 de persoane. Estecompus din 6 benzi rulante - câte3 pe sens -, fiecare cu lungimeade 80 m. Are o vitezã nominalãde 0,5 m/s ºi senzori pentru pasa -geri.

La ieºirea din cele douã vesti -bule ºi din staþia de metrou, cãlã -torii pot accesa actuala intrare înGara de Nord, de unde pot utilizatrotuarele rulante.

„Preþul total a fost de apro -ximativ 11 milioane de lei, cu totceea ce înseamnã ºi amenajareapãrþii de lifturi, vestibulul de intrarede sus, pentru staþie, pentru staþiade tramvai intermodalã”, a pre ci -zat Sorin Oprescu.

Primarul general a adãugat cã„ne preocupã acum sã menþinemacest trotuar în condiþii optime defuncþionare” ºi a asigurat cã „toa -

te aceste lucrãri vor fi supra ve -gheate ºi monitorizate” non-stop.

Despre consumul de energieal trotuarului rulant ºi al becurilorcare lumineazã instalaþia, SorinOprescu a spus cã, dupã ce s-aterminat monitorizarea „a ceea

ce înseamnã fiecare stâlp cu lumi -nã, a ceea ce înseamnã strãzi prin -cipale, bulevarde”, se va realiza oeconomie de curent totalã deaproximativ 30%.

„Consumul de energie va cos -ta mult mai puþin decât costãlumina pe artere necirculate întreora 2:00 noaptea ºi 6:00 dimi -neaþa”, a insistat primarul Capi -talei.

La capitolul beneficii, Oprescua punctat accesul mai facil alcãlãtorilor între Gara de Nord ºiterminalul multimodal Basarab,„du blându-se, practic, viteza detransfer a acestora”, ºi faptul cãtro tuarul este în întregime acope -rit, asigurându-se confortul cãlãto -rilor ºi protecþia de ploi sau vânt.

Edilul Capitalei a mai spus cã„vizavi am fãcut o parcare pentrulocuitorii din bloc, fiindcã ei numai au cum sã opreascã ºi aici sãpoatã sã-ºi lase maºinile”.

Magda [email protected]

Trotuar rulant la staţia intermodalăPasaj Basarab

Regia autonomă detransport din Vâlceaa achiziţionatprimele 8 autobuzeGolden Dragon dinRomânia.

Ion Popescu, director ETA Vâlcea:

Din fericire pentru noi, autobuzelesunt unele care circulã ºi în alte

þãri din Europa. Dacã sunt bune pentruGermania, Italia sau Finlanda, sigur cãsunt bune ºi pentru România. Acesteautobuze au motoare Cummins(din Marea Britanie), iar cutia de viteze,ºasiul, dar ºi alte componente suntproduse în Europa.“

Trotuarul rulant de legătură între Gara Basarab, staţiaintermodală Basarab şi Gara de Nord Bucureşti a fostpornit abia după 9 luni de la amplasare, din cauza unorprobleme la conexiunea cu energia electrică. Acum, nodulintermodal Pasaj Basarab este complet: pasagerii auasigurată legătura cu mijloacele de transport în comun depe inelul principal de circulaţie al Capitalei: autobuze,troleibuze, tramvai, tren şi metrou.

De la stânga la dreapta: Emilian Frâncu - primarul MunicipiuluiRâmnicu Vâlcea, Excelenþa Sa Huo Yuzhen - ambasador alRepublicii Chineze în România, Ion Popescu - director ETAVâlcea și Stefano Albarosa - director general Cefin Trucks.

Page 42: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

.................................................................................................................. noiembrie 201382

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

„Ce-i în guşă, şi-ncăpuşă.” În plan personal,

perioada este marcată deevenimente spectaculoase.Profitaţi la maximum defrumuseţea acestor momente şievitaţi conflictele de orice natură.În plan profesional, se întrevăd omulţime de colaborări şi proiectede lucru în echipă. Atenţie laconcurenţă. Călătoriţi foarte mult.Aveţi grijă în trafic.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

„Ochii văd, inimacere...” Ofertele de

lucru curg gârlă, iar pentru cămunciţi cu plăcere şi reuşiţi săacoperiţi o plajă foarte largă deactivităţi, rezultatele încep să sesimtă şi în plan financiar. Şi înplan personal se întrevădsituaţii bune: manifestaţi interespentru noutăţi, pentru călătorii.Acţionaţi corect la momentulpotrivit.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

„Ai carte, ai parte!” Esteo perioadă propice pentru

studii şi călătorii. Şi în planprofesional se întrevăd momenteefervescente, de revigorare arelaţiilor de lucru şi a realizăriiunor proiecte importante înechipă. Călătoriţi mult, pe distanţelungi. Încercaţi să alternaţidrumurile de serviciu cu cele derelaxare, pentru a ţine stresul subcontrol.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

„Fiecare pasăreîşi iubeşte cuibul.”

Sunt posibile câteva situaţiitensionate în relaţii - nimicimportant sau de durată.Aveţi suficiente resursefizice, dar mai ales psihice,de a rezolva şi cele maidificile conflicte, de oricenatură ar fi ele. Concentraţi-văatenţia pe investiţii legate decasă sau educaţia copiilor.Călătoriţi moderat.

LEU (23 iulie

- 22 august)

„Omul de onoare,doar o vorbă are.” Aveţi

multe idei bune: încercaţi să lepuneţi în aplicare. Nu va fi greupentru că dispuneţi de o mareputere de convingere şi abilităţicrescute de comunicare. Veţicălători foarte mult, atât înscopuri profesionale, cât şipersonale. Atenţie în trafic:conduceţi cu prudenţă şi purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

„Omul harnic,muncitor, de pâine nu

duce dor.” Profitaţi de starea despirit foarte bună şi de energia decare dispuneţi şi puneţi în aplicareproiectele pe care le vizaţi demultă vreme. Rezultatele în planfinanciar vor fi remarcabile.Călătoriţi moderat. Aveţi grijă lavolan: conduceţi cu atenţie şi nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

„Tonul face muzica.”Profitaţi de toate

oportunităţile apărute în planprofesional. Veţi înregistrasuccese notabile şi în planfinanciar. Mai mult decât atât, înplan personal lucrurile vor mergegrozav. Atenţie în trafic însă:conduceţi cu prudenţă! Seîntrevăd riscuri mărite pe fond degrabă sau neatenţie. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

„Scopul scuzămijloacele.” Perioada

atrage realizări importanteşi în planul profesional şifinanciar, dar şi în viaţa personală.De asemenea, este o perioadăcare favorizează proiectelecreative. Deşi aveţi un tonusfizic şi psihic de invidiat, nuignoraţi posibilitatea instalăriiunei stări serioase de oboseală.Odihniţi-vă şi conduceţi cuprudenţă.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

„Călătorului îi şadebine cu drumul.” Treceţi

printr-o perioadă foarteaglomerată: se prefigurează laorizont o mulţime de proiectesolicitante, cărora puteţi să lefaceţi faţă doar lucrând în echipă.În plan financiar veţi înregistrarezultate notabile. Călătoriţifoarte mult. Aveţi grijă în trafic:nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

„Cu răbdarea, trecimarea.” Este o perioadă

agitată, dar aveţi o stare fizică şipsihică bună, ceea ce vă ajută săfinalizaţi cu succes toateactivităţile. În plan profesional, văveţi pune în valoare toatecalităţile, iar acest lucru va atragerezultate excelente în planfinanciar. Călătoriţi destul depuţin. Totuşi, conduceţi cuprudenţă.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

„Prietenul la nevoiese cunoaşte.” Se

întrevăd realizări importante înplan profesional, marcate derelaţii bune cu colaboratorii. Şi înplan personal lucrurile stau foartebine. Preţuiţi prietenii. Călătoriţidestul de mult, în general îninteres profesional. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţăşi respectaţi toate regulile decirculaţie.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

„Iubirea trece prinapă, nu-i e teamă că

se-neacă.” În plan profesional,lucrurile se accelerează înaceastă perioadă şi văîndreptaţi atenţia aproape înmod exclusiv pentru afaceri şiinvestiţii. Însă, totul străluceşteîn plan personal: descoperiţinoi dimensiuni ale relaţiilor.Conduceţi cu prudenţă şipurtaţi întotdeauna centura desiguranţă.

15 noiembrie - 15 decembrie 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Page 43: Ziua Cargo - numarul 58 , noiembrie 2013

Top Related