Download - Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

Director Publicitate

Violeta Burlacu

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

Redactori

Magda Severin

Alexandru Stoian

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

U n transportator mare dinRomânia, cu câteva zecide camioane, îmi po -vestea recent de spregreutãþile pe care le-a

în tâm pi nat în încercarea de a nuda ºpagã.

Timp de aproape patru ani afost un veritabil Don Quijote înlup tã cu morile de vânt. Dar, incre -di bil, se pare cã a reuºit.

Reþeta, deºi aparent simplã,pre supune consecvenþã ºi precizieîn gestionarea activitãþii, ºoferibine pregãtiþi ºi, bineînþeles, curaj.

Însã o companie bine pusã lapunct, cu proceduri urmate custric teþe de cãtre angajaþi ºi res -pec tarea legislaþiei în vigoare re -pre zintã aspecte pe care toþi trans -portatorii le au în vedere sau celpuþin ar trebui. ªi, o datã ce ai im -ple mentat aceste lucruri, pentruce sã mai dai ºpagã?

Sigur, scãpãri pot apãrea, iaro micã „atenþie“ poate scuti timpºi bani, dar firma despre care vãpo vestesc a demonstrat cã sepoa te ºi altfel.

ªi-a instruit ºoferii sã nu maidea ºpagã. Au urmat ani de zile încare camioanele erau oprite des,controlate în amãnunt ºi amendatepentru orice. Dar compania a in -sis tat în a nu da ºpagã ºi, chiarmai mult, a cercetat legalitateafie cãrui act de control, iar atuncicând a con statat abuzuri nu a ezi -tat sã mear gã în justiþie - conflictulîntre firmã ºi reprezentanþii au to -ri tãþilor de control a ajunsla cote ridicate... Luni, anide zile în care ca mi oa -nele companiei pã -reau a fi „vânate“...

Însã, dupã patru ani, lucruriles-au liniºtit. Firma s-a încãpãþânatsã nu dea ºpagã, iar cei care reali -zea zã controlul au înþeles cã ma -ºi nile oprite ale companiei înseam -nã mult timp pierdut - ºpaga esteexclusã, iar eventualele procesever bale vor fi cel mai probabil con -tes tate. Aºa cã nu le mai opresc.ªi astfel, com pa nia în cauzã adevenit una dintre pri mele liberede ºpagã din România.

Îmi amintesc cum, la multedintre evenimentele organizate pete me le gate de transport, nu me -roºi repre zen tanþi ai autoritãþilorau comentat problema niveluluiri dicat al corup þiei. „Dacã voi nuaþi mai da ºpagã, fenomenul ardis pãrea“. Spuneau ei, fãcând ast -fel transportatorii responsabili di -recþi ºi poate chiar principalii vino -vaţi ai corupþiei în acest sector.

Poate aveau dreptate, iarexem plul firmei care a luptat patruani ar putea deveni un cod de con -duitã, o reþetã pentru eli be rareade ºpagã.

Liber de şpagă

Page 3: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

{{TTIIRRII 62

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea „judeţenelor” are loc... în grabă 64

DDRRIIVVEE--TTEESSTTSETRA ToPCLASS 500Lux şi stil 66-68

PPRREEZZEENNTTAARREESETRA CoMFoRTCLASS 500 Autocarul Anului 2014 70

EEVVEENNIIMMEENNTTPrima fabrică de caroserii Indcar în România 72

{{TTIIRRII 6-7

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre plăcuțe 8

AACCTTUUAALLIITTAATTEEPoate a treia oară... 10

FFOOCCUUSS� Lipsa de unitate slăbeşte

mişcarea patronală 12� Romtrailer continuă investiţiile 30-32

LLAANNSSAARREE� Noua gamă Renault Trucks în România 14-15� A sosit Noul Sprinter 16-17

EEVVEENNIIMMEENNTT� Iveco - porţi deschise 18-19

� Cel mai bun şofer profesionist 20-21� Rombat are fabrică nouă 22-23

{{TTIIRRII 54

FFOOCCUUSSPodul de la Agigea, închis camioanelor, microbuzelor şi autobuzelor 56-57

IINNEEDDIITTCui i-e frică să treacă podul? 58-60

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 octombrie - 15 noiembrie 2013 74

octombrie 2013....................................................................................................................

5.................................................................................................................. octombrie 20134

FFOOCCUUSSSemnale din piaţă 24

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂEchipamentul individual de protecţie 26

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINN PPAARRBBRRIIZZSancţiune majoră sau prevenţie şi corecţie? 34-36

{{TTIIRRII 38-39

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂ� Despre ce trebuie să ştie

un profesionist 40-41� Viaţa după criză 42

LLAANNSSAARREEH.Essers a inaugurat propriul depozit lângă Bucureşti 44-45

TTEESSTTSTILL FMX3 luni în depozitul H.Essers 46-49

IINNTTEERRVVIIUUScapă de costurile ascunse! 50

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (47) 52

Page 4: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

ROMPETROLMODERNIZEAZĂ 25 DEBENZINĂRII

Rompetrol va investi, pânã lasfârºitul anului, 17 milioane dedolari în modernizarea a 25 destaþii de alimentare cucarburanþi ºi în construirea a 3noi benzinãrii. Este vorbadespre un nou concept debenzinãrie, pe modelul celeirecent modernizate la Otopeni,pentru care s-a cheltuit sumade aproximativ 1 milion dedolari, au anunþatreprezentanþii companiei.Astfel, benzinãriile modernizatevor avea, pe lângã facilitãþiledeja existente în reþeauaRompetrol (gama Efix, serviciulde platã la pompã Fill&Go,restaurantul Hei), noi elementede identitate vizualã, oarhitecturã modernã ºi spaþii

interioare reorganizate. GrupulRompetrol, deþinut decompania kazahã de statKazMunayGas, opereazã înRomânia peste 750 de punctede distribuþie a carburanþilor(staþii proprii, staþii Partener,Rompetrol Express, bazeinterne de 9 ºi 20 metri cubi),230 de staþii distribuþie GPLauto, 9.000 de puncte dedistribuþie butelii ºi 3 staþii deîmbuteliere GPL, la Constanþa,Arad ºi Bacãu.

ROVINIETA SESCUMPEŞTE

Un nou proiect de modificare aOG nr. 15/2002 privind tarifelede utilizare a infrastructuriirutiere a fost elaborat de DPIISºi urmeazã a fi aprobat lamijlocul acestei luni, cuscumpiri de pânã la 66% larovinietã, dar ºi ieftiniri peanumite perioade devalabilitate. CNR ºi FORTpropun micºorarea acesteitaxe de drum, dar decizia finalãstã în pixul ministrului delegatDan ªova. Potrivit proiectuluiDPIIS, ºoferii autoturismelorvor plãti 5, 10 ºi 32 de europentru 1 zi, 7 zile, respectiv 12

luni, iar ca noutate, va fi emisãrovinietã ºi pe o perioadã de10 zile, la preþ de 6 euro.În cazul vehiculelor detransport marfã de pânã la 3,5tone, tarifele pentru 7 zile ºi 12luni vor creºte de la 6 la 7 euro,respectiv de la 96 la 100 euro,dar vor scãdea de la 16 euro la14 euro pentru perioada de 30zile. Pentru vehiculele detransport marfã de 3,5 - 7,5tone sau de transportpersoane cu 9-23 locuri,rovinieta pentru o zi va costa11 euro, faþã de 4 euro, înprezent. Taxa va scãdea de la52 euro la 50 euro pentru 30zile ºi va urca de la 320 euro la500 euro pentru 12 luni.Camioanele între 7,5 - 12 tonesau maºinile de transportpersoane cu peste 23 locuri pescaune vor plãti rovinietapentru o zi 11 euro, faþã de 7euro, în prezent, ºi 30 europentru 7 zile, în loc de 35 deeuro. Rovinieta pentru 30 zileva costa 60 de euro în loc de91 euro, iar cea pentru 12 luniva costa 600 de euro, în loc de560 de euro.Rovinieta pentru camioanelede peste 12 tone cu pânã la 3axe va creºte de la 9 la 11 europentru perioada de o zi, vascãdea de la 45 euro la 36euro pentru perioada de 7 zileºi de la 117 euro la 72 europentru 30 zile ºi va rãmâne lavaloarea actualã de 720 europentru perioada de 12 luni.Pentru camioanele de peste 12tone cu minim 4 axe, tarifelepentru o zi vor rãmâne la 11euro, la 7 zile vor scãdea de la55 euro la 45 euro, cele pentru30 zile vor fi diminuate de la143 euro la 90 euro ºi celepentru 12 luni vor scãdea de la1.210 euro la 900 de euro.Totodatã, amenzile pentru lipsarovinietei vor merge de acumîncolo la bugetul de stat.

NOU SECRETAR DESTAT LATRANSPORTURI

Manuel Marian Donescu,secretarul de stat dinMinisterul Economiei ºi fostconsilier al vicepremieruluiDaniel Chiþoiu, a fost numit peaceeaºi funcþie la MinisterulTransporturilor, în locul luiCãlin-Bogdan Gãurean, demisdupã nici o sãptãmânã de lainstalare, acesta din urmã fiind

propus de fostul ministru ReluFenechiu. La Transporturi aufost demiºi pânã acum alþi doisecretari de stat: ValentinPreda, în 19 februarie, fiindurmãrit penal pentru divulgarede secrete de stat, ºi SeptimiuBuzaºu, în iulie.

SCANIA INTRODUCEECO-ROLL

Începând cu toamna anului2013, clienþii din Europa carecomandã un camion dotat cuScania Opticruise ºi ActivePrediction vor putea economisicombustibil ºi bani încã dinprima parte a anului 2014 prinfolosirea sistemului Scania Eco-roll. Fie cã este vorba decoborârea unei pante cutransmisia în modul neutru ºi cumotorul la relanti, fie cã sefoloseºte frâna de motor fãrãniciun debit de carburant,sistemul calculeazã opþiuneacea mai bunã pentrueficientizarea consumului decombustibil. Calculele suntfãcute automat de ScaniaActive Prediction. Dacã sistemulopteazã pentru Eco-roll pentrua se folosi de energia cineticã,atunci obiectivul este ca panta

sã fie coborâtã folosind modulneutru cel puþin 10 secunde,sesiunile mai scurte fiind maipuþin folositoare.

AJUTOR PENTRUREFUGIAŢI

„Convoy of Hope - Wings onWheels”, un convoi format din11 camioane Mercedes-BenzActros, a transportat ajutoarela Gaziantep, Sudul Turciei, înapropiere de graniþa sirianã.Aici este localizat centrul dedistribuþie pentru ajutorumanitar destinat taberelor derefugiaþi. Convoiul atransportat ajutoare urgente învaloare de aproximativ 4milioane de euro în zona defrontierã dintre Turcia ºi Siria,dupã parcurgerea unui traseude aproape 4.000 de km.Convoiul a început cãlãtoria pe19 septembrie, de la SalonulAuto de la Frankfurt. Drumul de

ºase zile a parcurs ºase þãri,întâlnind condiþii de drum foartediferite: Germania, Austria,Ungaria, România, Bulgaria ºiTurcia. În Istanbul, acestuiconvoi i s-au alãturat treicamioane ce transportau fãinã,zahãr ºi alte produse alimentare.Proiectul comun realizat deWings of Help ºi Daimler Trucksa oferit refugiaþilor sirieni corturi,alimente pentru bebeluºi,scaune cu rotile, douãambulanþe, ºapte centremedicale mobile, 10.000 depãturi ºi 50.000 de vaccinuripentru copii.

RABLA, PE SFÂRŞITE

Administraþia Fondului pentruMediu (AFM) a acceptat, în ceade-a treia etapã de evaluare,281 de dosare de la persoanejuridice ºi instituþii publice,pentru 975 de autovehicule, încadrul programului Rabla2013. Alte 537 de dosare aufost respinse. Numãruldosarelor depuse pânã înprezent de cãtre persoanelejuridice ºi instituþiile publice aajuns la 1.170, pentru cele3.000 de tichete valoriceemise de AFM.

ȘTIR

.................................................................................................................. octombrie 20136

Parteneriatul Român pentruSiguranţă Rutieră GRSPRomânia a reunit, în cadrulForumului de Bune Practiciîn Domeniul SiguranţeiRutiere, reprezentanţi aicelor mai importanteinstituţii româneşti,companii private şireprezentanţi media, pentrugăsirea celor mai noi soluţiiîn vederea creşteriisiguranţei rutiere. „Anual auloc peste 2.000 de decesepe şoselele din România înurma accidentelor rutiere.Ele generează pierderi atâtla nivel social cât şi la niveleconomic. Mai exact,accidentele rutiere sunt ceade-a doua cea mai comunăcauză a deceselor, dupăinfarct, în România“ adeclarat Eric Faidy (foto),Preşedintele ParteneriatuluiRomân pentru SiguranţăRutieră GRSP România.Reprezentanţii Michelin

România, Apa NovaBucureşti, UTI şi ALDAutomotive au împărtăşitparticipanţilor eforturilerealizate de companii pentrureducerea numărului deaccidente. Participanţii auprimit, de asemenea,recomandări din parteacampionului de raliu, TitiAur, în vederea preveniriiaccidentelor rutiere. Înîncheiere, MichaelChippendale, Global RoadSafety PartnershipCommunication Manager, aargumentat importanţa unuiparteneriat pentru siguranţărutieră.

FORUM DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIULSIGURANŢEI RUTIERE

octombrie 2013.................................................................................................................... 7

Page 5: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

Spune-]i p`rerea!

Despre plăcuţePlăcuţele privind masele şi dimensiunilevehiculelor vor deveni obligatorii la1 ianuarie 2014.Veţi dota vehiculele cu plăcuţe până la finalul anului?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã directpe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.

a. Da.b. Nu. În continuare, termenul este prea scurt.c. Nu. Legislaþia trebuie modificatã în sensul renunþãrii la obligativitatea

plãcuþelor.

Sfârşit de anmarcat depesimism

Întrebarea lunii octombrie s-are ferit la aºteptãrile legate definalul acestui an:

Cum consideraþi cã vor fi ul ti -mele trei luni ale acestui an dinpunctul de vedere al volumului demarfã de transportat în cadrulcom paniei dumneavoastrã?

Rãspunsurile demonstreazãsituaþia dificilã pe care o tra ver -seazã transporturile, iar sfârºitulde an pare sã aducã o înrãutãþire.

38% dintre respondenþi seaºteaptã la un volum de marfãmult mai slab decât cel din pe ri -oa da similarã a anului trecut.

10% considerã cã va fi puþinmai slab, iar 33% anticipeazã unvolum asemãnãtor cu nivelul anu -lui trecut.

Optimiºtii sunt într-o evidentãmi noritate, de doar 19%. Astfel,5% dintre respondenþi considerãcã vor avea, din punct de vedereal volumului de mãrfuri trans por -tate, rezultate puþin mai bune de -cât perioada similarã a anului tre -cut, iar 14% cred cã rezultatelevor fi mult mai bune.

.................................................................................................................. octombrie 2013

ÎNTR

NII

.................................................................................................................. octombrie 2013

DD ar sã începem cu înce pu -tul. În luna martie a a -cestui an, era publi ca tãîn Monitorul Oficial Or -do nanþa de Urgenþã 11,

prin intermediul cãreia se intro du -cea licenþierea vehiculelor cu masamaximã autorizatã sub 3,5 t saucu 8+1 locuri. Actul nor ma tiv preve -dea o perioadã de 60 de zile încare autoritãþile de re sort sã elabo -re ze normele de apli care. Dar actulnormativ pare sã fi rãmas undevaîn aer dupã ce a fost retras de laMonitorul Oficial, din cauzã cã, larealizarea lui, nu se þinuse cont depãrerea patro na telor din domeniu.

În toatã aceastã perioadã,OUG 11 ºi-a urmat traseul în Par -la ment. Dupã ce a trecut de Senat,Comisia pentru Industrii ºi Serviciia recomandat, chiar înainte de in -trarea în vacanþa parlamentarã,re nunþarea la licenþierea vehi cu -le lor mici. Aceasta în ciuda opo -zi þiei Ministerului Transporturilor.

Imediat dupã întoarcerea dinvacanþã, Plenul Camerei De pu ta -þi lor a decis, la cererea Minis te -ru lui, întoarcerea actului normativîn Comisia pentru Industrii ºi Ser -vicii. ªi de data aceasta, Comisiaºi-a menþinut punctul de vederelegat de OUG 11/2013, recoman -dând în continuare plenului sã vo -teze legea cu modificãri care pre -vãd abrogarea reglementãrilorprivind licenþierea vehiculelor între2,4 ºi 3,5 t ºi a celor cu 8+1 locuri.De data aceasta, ºi reprezentanþiiMinisterului Transporturilor au fostde acord cu aceastã variantã.

Dar... stupoare. Ajuns în plen,actul normativ a fost retrimis pen -tru a treia oarã în comisie.

Iatã câteva declaraþii extrasedin stenograma ºedinþei plenuluiCa merei Deputaþilor din 7 oc tom -brie.

Stenograma

„Domnul Tinel Gheorghe (n.r.deputat PDL):

(...)«Avem o nelãmurire. (...) Este

vorba de 5 criterii noi de au tori -

za re, care presupun totodatã ºinoi costuri. Întreb eu MinisterulTrans porturilor: poate sã ne spu -nã, în momentul de faþã, costulaces tor autorizaþii noi? Cât repre -zintã, la ce s-a gândit MinisterulTransporturilor în momentul defaþã? Pentru cã noi considerãmcã aceste costuri se vor regãsi, larândul lor, într-o eventualã creº -te re a biletelor de cãlãtorie. (...)»

(...)Domnul Nicuºor Marian Buicã

(n.r. secretar de stat în MinisterulTransporturilor):

«(...) În raportul comisiei, pecare vã rog sã-l citiþi, au fost scoa -se toate amendamentele refe ri -toa re la ... s-au adus amen da men -te ce scot toate taxele, inclusivre glementãrile pentru 2,4 ºi pen -tru 9 locuri. (...)»

Domnul Relu Fenechiu (n.r.fost ministru al Transporturilor,deputat PNL):

«Aº vrea sã fac câteva pre ci -zãri, pentru ca toatã lumea sã ºtiece voteazã.

Deci aceastã ordonanþã aveatrei chestiuni pe care le regle men -ta: 1. introducea sub control auto -ve hiculele de transport persoanecu 8 plus 1 locuri, inclusiv ºoferul,care, la ora actualã, nu intrã subin cidenþa controalelor; 2. intro -du cea sub control autovehiculelede transport marfã cu greutateîntre 2,4 ºi 3,5 tone, pentru cã, îna ceastã zonã, se face cea mai ma -re evaziune fiscalã, aceste tipuride autovehicule de transport mar -fã nefiind astãzi controlate deISCTR; ºi 3. reglementa trans por -tul autovehiculelor avariate.

În urma raportului comisiei, s-aurespins cele douã chestiuni legatede transportul de persoane ºi detransportul de marfã, iar or do nanþaa rãmas sã reglementeze exclusivtransportul autove hi cu le lor avariate.Ceea ce mai trebuie sã ºtiþi este cã,între timp, a apãrut ºi Legea ta xi -metriei, care regle men teazã con tro -lul pentru auto ve hiculele de trans -port persoane de 8 plus 1 locuri.

Aºa încât - îl vãd pe domnulministru cã se uitã la mine ºi cred

cã mã aprobã - aºa încât, la oraac tualã, a rãmas o chestiune ne -re glementatã, pe care eu vã pro -pun ca într-un viitor sã o regle -men tãm, ºi anume: autovehiculelecare transportã marfã în scop co -mer cial ºi au sub 3,5 tone - ºi suntfoarte multe, toate dubiþele asteaau 3,49 tone, ºtiþi - nu pot fi con -tro late de ISCTR. Dacã ne hotã -râm sã reglementãm transportulîn interes comercial ºi pentru a -ceste autovehicule, va trebui, la unmoment dat, sã mai facem o ordo -nanþã sau un amendament. Dacãnu, le lãsãm nereglementate.»

(...)Domnul Marian Neacºu (n.r.

deputat PSD):«(...) Noi am avut câteva

discuþii contradictorii legate deacest pro iect legislativ, înainte sãintre el în dezbatere pe ordineade zi. Ne-am pus, cumva, de acordºi cu Mi nisterul Transporturilor,dar nu sunt foarte lãmurit, în mo -mentul acesta, dacã, într-adevãr,pro ble ma pe care a ridicat-o dom -nul mi nistru Fenechiu este corec -tã. (...) Mi se pare absolut nepo -trivit sã ºtim cã în momentulacesta vom adop ta un lucru ine -xact sau in com plet, în condiþiileîn care avem încã instrumentul dea retransmite pentru o sãptãmânãmaximum la co misie proiectul res -pectiv de lege ºi pentru a regle -menta ºi acest lucru.

Nu ºtiu dacã are rost sã venimcu o altã ordonanþã peste nu ºtiucâtã vreme sau cu altã iniþiativãlegislativã, când am putea ca lu -crul acesta sã-l facem în mo men -tul acesta. (...)»“

În final, cu 145 voturi pentru,douã abþineri ºi un vot împotrivã,OUG 11/2013 a fost retrimis, alã -turi de Ordonanþa 27/2011 pri -vind transporturile rutiere, la Co -misia pentru Industrii ºi Serviciipen tru ca, în douã sãptãmâni, sãse prezinte ambele rapoarte.

Cine ºtie, poate a treia oarãse întâmplã ceva...

Poate a treia oară…OUG 11/2013 a ajuns în octombrie din nou în plenul CamereiDeputaţilor, după ce fusese de două ori discutată înComisia pentru Industrii şi Servicii, dar a fost retrimisădin nou în Comisie. De ce?

ACTU

ALIT

ATE

Page 7: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201312

ÎÎn ultimul timp, sunt martorulunor manifestãri demago gi ce,având ca temã asociaþiile pa -tronale, mai precis pre tinsainactivitate a acestora. Fãrã pic

de suport, vocile critice se axea zãpe lozinci ieftine, rupte par cã dinsloganurile lipsite de con þinut,obiºnuite la televizor...

Filip al II-lea, rege al Ma ce do -niei (382-336 I.C.), descriind po li -tica sa împotriva oraºelor-state gre -ceºti, a folosit expresia: „Di vi de etimpera“... Bineînþeles, folo sind celmai vechi sistem existent pentru ade valoriza orice încercare de uniunea unei puteri a societãþii civile decãtre cei ce au tot timpul la dis po -zi þie ºi puterea de a realiza orice do -resc, MT nu trebuie sã facã alt ce va,decât sã ne lase sã ne dez bi nãmsinguri.

Cu elemente dezbinante cavectori de opinie, fãrã acunoaºte activitateapatronatelor, suntem pe calesã facem jocul MT ºi sã reuºimsinguri ce nu a reuºit ditamaiministerul... sã ne tãiem oriceelan ce poate înclina într-un felsau altul balanþa în favoareanoastrã!

Din pãcate, privind paradoxul si -tuaþiei, nu avem cum sã scãpãm ne -ºifonaþi. Dacã ne lamentãm cã doaratât putem, atunci suntem cul pa -bilizaþi ºi etichetaþi ca defetiºti. Dacãdorim sã pãrem combatanþi, atuncimergem la atac fãrã arme (vezi,Caransebeº)...

Pânã când credeþi, stimaþi colegi,cã vom accepta niºte re marcinesimþite ºi lipsite de con þi nut!? Cecredeþi cã se poate con strui dinbaloane de sãpun!? Ne sim þirea seaflã acasã la acei „colegi“ care ne -socotesc ºi submineazã importanþauniunii. ªtiu cã sunt cuvinte tari, darnici amarul acumulat de-a lungul tim -pului ºi nici o percepþie total eronatãdespre rolul ºi rostul uniuniipatronale nu absolvã de vinã aceitransportatori care nesocotescrealizãrile patronatelor în con tra ba -

lansarea apucãturilor MT! Cinecredeþi cã va mai miºca un deget sãîn cerce sã propunã modificãri la se -tea de bani a MT? Credeþi cã amen -zile de 30.000 lei pentru depãºireaMMA, conform OG 43, sau abe ra -þiile din HG 69 vor dispãrea de lasine? Credeþi cã Zâna Mãseluþã leva face dispãrute? Cine credeþi cãîºi omoarã timpul, nervii ºi pri c e pe -rea ca aceste ruºini sã se evapore?Doar niºte nebuni masochiºti, care,în ciuda chibiþilor de pe margine,reu ºesc într-un mod inexplicabil niºtelucruri ce sfideazã incredibilul... Îºipun pielea pe bãþ, îºi ignorã propriilenecesitãþi existenþiale ºi, într-un modtotal excepþional, reu ºesc sã întoarcãpropuneri legis la tive, participã lamodificarea lor, dar nu au suportmasiv de a sili auto ri tãþile sã lepublice în MO!

Vã întreb retoric: - Cine credeþicã vã va apãra interesele? Oare gu -ver narea actualã? Oare cea trecutã?Oare cea viitoare?

NUUUU! Nici o formaþiunepoliticã, niciun guvern nu ne vadori binele, toþi vor vedea înnoi doar o sursã de venitexploatabil. Depinde doar denoi dacã ne lãsãm storºi debruma de profit pe care cutrudã încercãm sã îl obþinem.

Singura noastrã ºansã este sãignorãm demagogii, care doar caexem ple de corectitudine nu potservi... ºtiu cã pot cãdea în derizoriucu aceastã „tiradã“, explicaþia poatefi doar lipsa de alternativã la aso -cia þiile patronale credibile. Subscriucã vine timpul sã nu mai credempro misiunilor, dar totuºi susþin ºiacum cã suspendarea protestului,prin acceptarea tuturor cerinþelorcu prinse în minuta semnatã de CNRcu MT în data de 22.05.2013 nu afost un eºec, nu a fost o renunþarela protest fãrã sã ne atingem as pi -ra þiile minime. Am reuºit sã pre gã -tim aproape toate modificãrile legis -lative în spiritul propor þio na litãþii ºial echilibrului de bun simþ întreamendã ºi abaterea comisã. În fapt,

astea au fost elementele de -clanºatoare ale protestului. Rã mânedoar sã ne folosim toate pâr ghiilepentru a sili MT sã le punã în practicã.

Individual, suntem fiecare câteun patron de firmã, care, pe lângãatribuþiile ºi îndeletnicirile per so na -le, ne sacrificãm energiile ºi banii sãclãdim ceva de comun folositor. Pa -radoxal, primim critici chiar de la ceipasivi, de la cei ce nu au pus douãpaie unul peste altul în interescomun, dar susþin cã ar trebui sã fa -cem mai multe pentru ei... Din pã -cate, MT are strategi care reuºescsã însãmânþeze neîncrederea întrenoi ºi sã spulbere bruma de unitatea patronatelor. Dacã aveþi urechi sãauziþi ºi chibzuinþa sã analizaþi, veþivedea cã subminând singura struc -turã ce poate realiza ceva în interescomun, ne tãiem singuri cra ca desub picioare.

Dacã unii dintre noi nu aucunoºtinþã de activitateadesfãºuratã de CNR, precum ºide asociaþiile patronalecomponente, asta nuînseamnã cã ele nu existã ºinu produc efecte beneficepentru Breaslã. Este îndeajunssã vizitaþi www.conr.ro ºi sã vãconvingeþi de realizãrilenoastre comune.

În legãturã cu noul cod rutier,du pã cum vedeþi, eforturile con cer -tate, atât ale noastre, cât ºi ale ce -lor lalte voci critice, au reuºit tem -porar sã aplaneze pericolul. Sperãmcã în urma presiunilor concertate,mo dificãrile dure ale codului rutiersã fie eliminate, deoarece credemcã ele nu servesc scopului enunþatde scãdere a evenimentelor rutierenedorite.

ªi sã nu uitãm de Hunedoara,unde Consiliul Judeþean a emis ohotãrâre privind instituirea de taxeîn valoare de 40.000 lei/an sau1.000 lei/zi pentru folosinþa infra -structurii rutiere judeþene a unuiautovehicul cu MTMA 40 tone...

Siegfried Mayer,secretar general CNR

Lipsa de unitate slăbeştemişcarea patronală

Siegfried Mayer, secretar general al CNR (ConfederaţiaNaţională Rutieră), a realizat o analiză a mişcării patronaleîn România. Concluziile sunt evidente: este nevoie deunitate pentru a aduce transporturile la o stare denormalitate. Prezentăm, în continuare, materialul.

Page 8: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

AA mintim faptul cã esteprima datã când un pro -ducãtor ºi-a reîn noitîntreaga gamã în acelaºitimp, iar acest lucru a

fost posibil cu o investiþie de 2miliarde de euro, Renault Trucksrealizând cel mai riguros pro gramde testare din întreaga sa istorie.

Încã din 2008, acest proces adus la testarea a 300 de vehiculepe o distanþã de 10 milioane kmºi 5 milioane de ore suplimentarede testãri la bancul de probe, latemperaturi cuprinse între -40° Cºi +60° C.

Astfel, odatã cu trecerea lanormele EURO VI, producãtorulfrancez a modernizat completgama sa de autovehicule, rãs pun -zând nevoilor actuale ale pieþei.Renault Trucks priveºte noile ca -mi oane ca fiind centre de profitce nu trebuie sã-ºi dezamãgeascãclienþii, protejându-i, ºi oferind, înacelaºi timp, confort ºoferilor.

Gama „Distanţelungi“

Pentru distanþe lungi, RenaultTrucks a introdus o ofertã omo -ge nã, constând dintr-un singurvehicul cu design modular.

Având o cabinã aerodinamicã,dezvoltatã ºi testatã cu ajutorulunui tunel de vânt, T combinãeficien þa Premium Route ºi con -su mul redus de combustibil cupres ti giul ºi confortul modeluluiMag num într-un singur vehicul.

Renault Trucks T contribuie lare ducerea costurilor de com bus ti -bil datoritã designului care îmbu -nã tãþeºte performanþele vehi culu -lui ºi a noului grup moto pro pulsorce permite gamei T sã realizeze unconsum de combustibil dimi nuatcu pânã la 5% faþã de mo de leleanterioare, în ciuda con strângerilorimpuse de noul standard EURO VI.

Renault Trucks T este echipatcu motoare de 11 ºi 13 litri. Întrea -

ga gamã este echipatã cu trans -mi sie automatã Optidriver, caredis pune acum de un nou sistemde gestionare a schimbãrii vite ze -lor.

Dacã este necesar, ºoferii potfolosi butonul „24/7” de pe ta -bloul de bord pentru localizareageo graficã imediatã a vehicululuiºi pentru raportarea datelor teh -ni ce celui mai apropiat service.Acest lucru uºureazã activitateacelor peste 1.600 de centre devân zãri ºi service Renault Trucksdin întreaga lume. Modelul T este,de asemenea, configurat pentru aintegra Optifleet, soluþia de ges -tionare a flotei Renault Trucks. Înplus, Renault Trucks menþine so -luþiile de economisire a com bus -tibilului, inclusiv Optifuel Infomax,care analizeazã performanþa, mo -ni torizeazã consumul de com bus -tibil ºi, atunci când este com binatcu programele de instruire dedi -ca te ºoferilor cu privire la con su -

mul eficient de combustibil (dejafolosite pentru a instrui peste25.000 de conducãtori auto pânãîn prezent), poate redu ce consu -mul total de carburant cu pânã la15% pentru întreaga flotã.

Gamele RenaultTrucks„Construcţii” şi„Construcţii grele”

Pentru noile vehicule de con -strucþii, Renault Trucks oferã douãgame distincte - gama C pentruconstrucþii ºi gama K pentru con -strucþii grele. Gama RenaultTrucks C, disponibilã în douã va -riante de lãþime a cabinei, se con -centreazã în principal pe încãr cã -turi mari, consum redus ºi confortcomparabil cu cel al unui vehiculde distanþe lungi. Mai mult, oferãforþã de tracþiune excelentã ºi obunã capacitate de a trece pesteobstacole.

Renault Trucks K se remarcãprin robusteþe, trecerea peste ob -stacole ºi oferã cel mai bun unghide atac de pe piaþã. Noile vehiculebeneficiazã de un grup moto pro -pulsor îmbunãtãþit cu motoareleEURO VI.

Printre cele mai importanteelemente oferite se numãrã ca -bina mai spaþioasã, mai confor -ta bilã ºi mai ergonomicã, cubutoane rotative, includerea unui

prag pe partea lateralã a vehi cu -lului, pentru a permite ºoferilorsã verifice mai uºor încãrcãtura,pro tecþie în caz de impact pentrucele mai expuse pãrþi, barele deprotecþie din oþel, disponibile atâtpe gama K, cât ºi pe gama C, gar -dã la sol excelentã, masã maximãautorizatã de pânã la 120 t ºi celmai bun unghi de atac de pe piaþã(32°) pentru gama K.

Optitrack, sistemul de trac þiu -ne hidrostatic pe puntea faþã, ofe -rã putere temporarã de tracþiunesuplimentarã ºi este disponibil pegama C. În schimb, gama K in clu -de toate versiunile cu tracþiuneconvenþionalã.

Vehiculele sunt echipate culu mini pentru viraje, transmisieau tomatã Optidriver standard ºio frânã de parcare electricã apli -catã la oprirea motorului, împre -unã cu mai multe dispozitive pen -tru montarea caroseriei.

Gama Distribuţie

Deºi noua gamã RenaultTrucks D se bazeazã pe modeleleanterioare, aceasta a evoluat într-o ofertã mult mai clarã, care con -stã dintr-o singurã gamã ºi treimodele capabile sã rãspundã ne -vo ilor tuturor clienþilor.

Renault Trucks oferã acum treimodele din gama D: Renault TrucksD, un model de la 10 t la 18 t; Re -

nault Trucks D Wide, un mo del dela 16 t la 26 t, ºi Renault Trucks DAccess, un model cu ca binã joasãde la 18 t la 26 t. Aceastã ofertãva fi completatã în curând de unvehicul supli men tar, conceputpentru a satisface ne voile clienþilorcare au nevoie de soluþii de trans -port de la 3,5 t la 7,5 t.

Noile motoare DTI 5 ºi DTI 8sunt adaptate aplicaþiilor urbaneºi îndeplinesc normele EURO VI.

Renault Trucks a dotat întrea -ga gamã cu transmisii automate,care reduc consumul de combus -ti bil ºi menþin în stare bunã pie -se le mecanice ale vehiculului.

Pentru gama de distribuþie,Renault Trucks oferã mai mult de100 de modele, dotate cu diferitedis pozitive care uºureazã muncaca rosierilor. Aceºtia pot accesatoa te schiþele vehiculului prin in -ter mediul unui portal web dedicat,iar timpul de montaj se poatereduce cu 20%.

Grupul Volvo, din care facepar te Renault Trucks, a fãcut o in -vestiþie majorã în noile auto ve -hicule, precum ºi în unitãþile ºiechipamentele de producþie. Cuaceastã gamã de vehicule, Re -nault Trucks deþine toate premi -sele pentru a-ºi atinge obiectivul- creºterea cotei de piaþã.

octombrie 2013...................................................................................................................................................................................................................................... octombrie 2013

NSA

Noua gamă RenaultTrucks în RomâniaVineri, 11 octombrie, în cadrul unui eveniment fastuos, cea reunit aproximativ 700 de persoane, a fost prezentată,la Bucureşti, noua gamă Renault Trucks.

Page 9: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

te a ESP, iar celelalte sisteme potfi comandate opþional, fiecare cli -ent putând adapta Sprinter-ulnevo ilor sale. Inginerii de la Mer -ce des-Benz sunt de pãrere cãutilizarea mijloacelor electronicede siguranþã în segmentul autou -ti litarelor va avea un impact pozitivasupra statisticilor privind acci -den tele rutiere.

Pregătit pentru Euro VI

Noul Sprinter este prima utili -tarã comercialã cu o gamã com ple -tã de motorizãri care respectã stan -dardul de poluare Euro VI. Sprin terrespectã cele mai stricte limite cutehnologiile BlueTEC ºi SCR, inclu -zând ºi injecþia adi ti vu lui AdBlue îngazele de eºapa ment pentru neu -tra lizarea oxizilor de azot. Gama demo torizãri die sel cuprinde propul -soare de patru ºi ºase cilindri, cuputeri cuprinse între 95 CP ºi 190CP, iar ca o al ternativã a motoarelordiesel, noul Sprinter dis pune de unmotor su pra ali men tat de 1,8 litri cusistem de injecþie directã, caredezvoltã 156 CP. Acelaºi motor estedis po nibil ºi în ver siune cu propulsiepe bazã de gaz natural comprimat.Motoarele pot fi cuplate la o cutiede viteze manualã cu 6 trepte detip Eco Gear sau cea automatã cu7 rapoarte, 7G-Tronic Plus. Da to -ritã grupului motopropulsor op ti -mizat, echi pa men telor auxi lia re ºipachetului BlueEFFICIENCY, rezultãun con sum mixt de com bus tibil decel p uþin 6,3 l/100 km - o nouã cifrãre cord pentru auto ve hiculele din

aceas tã clasã. Dota rea standard înEu ropa include acum ºi computerulde mente nan þã ASSYST. Acesta aju -tã la ex tin derea intervalului flexi bilde întreþinere pânã la 60.000 km.

… în drum spre mare

Aºa cum spuneam, eveni men -tul de lansare din Bucureºti s-aîncheiat la Constanþa, unde amajuns chiar cu vedeta eveni men -tului. Ne-am bucurat, pe toatã lun -gi mea Autostrãzii A2, pânã înPortul Constanþa ºi apoi pe falezaoraºului, de noul Sprinter. Echipatcu cea mai puternicã motorizarediesel posibilã, propulsorul de 3.0CDI, V6, de 190 CP cuplat la ocutie automatã 7G-Tronic Plus s-aachitat cu succes de sarcini ne -lãsând loc pentru dubii. E drept,probabil cã aceastã configuraþienu va avea un prea mare succesîn rândul clienþilor români, dar cusiguranþã toþi ºi-ar dori-o. În ma -terie de design, noul Sprinter sealiniazã actualei linii de designMer cedes, iar interiorul a primit ºiel upgrade-uri la mai multe ni ve -le. De la tapiþerie la volan ºi pânãla fantele de aer. Pe lângã noualinie audio, ºi-au gãsit locul ºi sis -te mul de telefonie Bluetooth, cutastaturã de telefon ºi agendã te -lefonicã, acest pachet teh no lo gicopþional fiind întregit de siste mulde navigaþie Becker Map Pilot.Aºteptãrile sunt deja ridicate de laaceastã nouã generaþie, dat fiindpedigree-ul, dar dupã cum „stã“pe hârtie ºi dupã drive-test-ul spreConstanþa, avem toate motivelesã credem cã aºteptãrile vor fi sa -tisfãcute, ºi, în funcþie de variantaaleasã de client, chiar ºi depãºite.

Alexandru [email protected]

DD eja celebra utilitarã acon structorului germanplã nuieºte sã repre zin -te standardul de ino va -þie ºi tehnologie în seg -

mentul sãu, fiind echipatã cu oserie de sisteme de siguranþã afla -te în premierã pe un vehicul co -mer cial uºor, cu motorizãri pe mã -surã, Euro VI. Acest nou modelse recomandã a fi cel mai eco no -mic vehicul comercial uºor dincla sa sa ºi este disponibil cu pre -þuri ce pornesc de la 22.222 euro(fãrã TVA) sau 24.999 euro (fãrãTVA) pentru varianta ºasiu, res -pectiv furgon.

Trăsături de lider

Tradiþia ne spune cã modelulSprinter este vãzut la nivel mon -dial ca fiind vehiculul care simbo -li zeazã clasa comercialelor uºoarecu o masã maximã admisã de3,5 t. Aºa cum ne-a obiºnuit, ge -ne raþia Sprinter pare sã fie ºi

acum unul dintre liderii în ceea cepriveºte inovaþia, iar noile saleop þiuni ºi îmbunãtãþiri vin sã con -so lideze aceastã idee. Maºina be -neficiazã de cinci noi sisteme desiguranþã, motorizãri care respec -tã viitorul standard de poluareEuro VI ºi un design îndrãzneþ. Iarconsumul oficial declarat, de doar6,3 l/100 km, este un avantaj fãrãdoar ºi poate, dacã aceastã cifrãva fi obþinutã ºi în condiþii deexploatare autohtonã.

Premieră mondialăîn materie desiguranţă

Pe lângã clasicele sisteme desiguranþã prezente pe majoritateacomercialelor din clasa sa, noulSprinter are câteva sisteme ce re -prezintã o noutate mondialã.Acest ea sunt: Crosswind Assist(se bazeazã pe senzori de detec -ta re a rafalelor de vânt, activaþi lao vitezã minimã de 80 km/h, care

determinã frânarea roþilor pe par -tea care se confruntã cu vântul,stabilizând curenþii laterali ºi pre -venind pierderea direcþiei în cazde vânt lateral puternic), precumºi Collision Prevention Assist(sistem ce oferã atenþionare vi -zua lã ºi acusticã ºi pregãteºte sis -temul de frânare pentru perfor -man þã maximã în cazul uneipo tenþiale coliziuni) ºi Blind SpotAssist (ajutã la evitarea coli ziu -nilor detectând autovehiculeleaflate în unghiul mort ºi avertizândºoferul prin semnale vizuale ºi so -nore). De asemenea, alte noi sis -teme de siguranþã sunt: HighbeamAssist (controleazã automat fazalungã în funcþie de zonã ºi situaþiade conducere, pentru a preveniorbirea ºoferului ce vine din sensopus) ºi Lane Keeping Assist(care avertizeazã ºoferul prinsem nale sonore ºi vizuale în cazulpãrãsirii accidentale a benzii).Sistemul Crosswind Assist va faceparte din dotarea standard, ca par -

octombrie 2013.................................................................................................................... 17.................................................................................................................. octombrie 201316

NSA

A sositNoul SprinterMercedes-Benz a lansat noul Sprinter, oficial în România,în octombrie, prin intermediul unui eveniment ce a pornitdin Bucureşti şi s-a încheiat pe malul Mării Negre, laConstanţa. Modelul este disponibil pentru comandă încădin luna septembrie.

NSA

Page 10: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

AA stfel, pentru primadatã în România, aputut fi admirat noulStralis Euro 6, într-oversiune cu echipare

de top. În plus, participanþii auavut ocazia de a testa atât Daily,cât ºi Stralis Hi-Way.

Evenimentul desfãºurat pedurata a douã zile, 4-5 octombrie,a avut loc în incinta Iveco TruckServices, cel mai nou dealer Ivecodin România ºi, totodatã, primuldealer cu acþionariat 100% Ivecodin Estul Europei.

Pe lângã vehiculele expuse,dealerul a pregãtit pentru par ti ci -

panþi oferte speciale pentru ve -hi cule comerciale noi ºi rulate,pie se ºi accesorii, service.

Planurile de dezvoltare a re þe -lei în România sunt în plinã desfã -ºurare pentru constructorul ita lian,atât în ceea ce priveºte dea lerii, câtºi service-urile auto ri zate.

„Avem un plan în curs de im -ple mentare. Deja suntem în dis -cu þii cu alþi parteneri pentru adeveni dealeri Iveco. În plus, sun -tem în discuþii avansate cu par -teneri care sã devinã service-uriautorizate Iveco“, a precizat VictorIlinca, director general Iveco Ro -ma nia.

Perspective de creştere

În România, piaþa vehiculelorcomerciale continuã sã traversezeo perioadã dificilã.

„Piaþa a scãzut în acest an faþãde 2012, dar sunt premise ºi per -spective cã în 2014 vor fi creºteri,în special pe anumite segmente.Nu discutãm de creºteri extraor -di nare, ci de aproximativ 10-15%.În primul rând, ne bazãm pe faptulcã cei mai mulþi dintre clienþi auma ºini vechi, la care cheltuielilede exploatare au devenit impor -tante în economiile firmei. În al

doi lea rând, avem aºteptãri de laseg mentul de construcþii, carestagneazã de 5 ani. În 2013 nucred cã s-au vândut 100 de ma -ºini. Apoi, sunt segmentele dedistr ibuþie, pentru care noi amavut livrãri în ultimii ani. În afarãde toate acestea, sunt semnalede la firmele de transport inter na -þi onal, segment pe care îl recâº -ti gãm. Anul acesta avem livratepeste 250 de unitãþi, iar ma jo ri -tatea intrã pe transport inter na -þional - capete de tractor, Euro5“, a explicat directorul generalIveco Romania.

Din punct de vedere al pro du -selor, Iveco ºi-a modernizat gamade autovehicule oferite, pliân -du-se pe noile reglementãri lega -le, dar ºi pe cerinþele clienþilor.Ast fel, pentru Stralis s-a recurs lateh no logia SCR pentru a se în ca -dra în normele EURO 6.

„Iveco a fost primul produ cã -tor care a fabricat ºi a avut acestconcept economic. Totodatã,gama Trakker a fost ºi ea reînnoitãanul acesta“, a precizat VictorIlinca.

Sunt de remarcat cerinþele totmai precise ale operatorilor detransport atunci când pregãtesco achiziþie, iar accentul se pune

pe costurile de operare ºi pe uncât mai bun control al acestora.

„Dacã vorbim de vehicule grele,mai ales transportul inter na þional,costul pe km reprezintã un criteriufoarte important pentru client. Iaraici discutãm de un pa chet completcare include trade-in, finanþare, con -tract de reparaþie ºi întreþinere...Astfel, cu o ratã lunarã stabilitã pedurata pe care o doreºte clientul:3, 4, 5 ani - care, de obicei, coincidecu pe rioada de leasing, sunt aco -pe ri te toate costurile legate de ser -vice. Practic, în aceastã perioadã,transportatorul ºtie exact ce costuriare - rata de întreþinere - ºi are con -trol asupra cheltuielilor“, a explicatdirectorul general Iveco Romania.

Oferte similare de contractepentru service au existat chiar ºiînainte de declanºarea crizei, însãpuþini transportatori apelau la ele.As tãzi, peste 20% dintre autove -hi culele Iveco vândute sunt purtã -toare ale unui asemenea contract.Chiar dacã acest procent este încontinuare scãzut faþã de ceea cese întâmplã în Vestul Europei,tren dul este evident unul de creº -tere.

IMEN

TEV

IMEN

Iveco - porţideschise

La începutul lunii octombrie, Iveco şi-a prezentat cele mairecente autovehicule, împreună cu numeroase ofertespeciale, în cadrul evenimentului „Zilele Porţilor Deschise“.

Victor Ilinca, director generalIveco Romania:

Dorim sã rãmânem în România ºi sãcontinuãm bunele relaþii pe care le-am avut cu

clienþii de aici, þinând cont de faptul cã Iveco avândut de-a lungul timpului peste 40.000 de maºiniîn România. Este o dovadã de seriozitate din partea

Iveco de a continua investiþiile în acestã þarã ºi un semnal deîncredere în aceastã piaþã.“

„

Page 11: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

corectã în diverse situaþii întâlniteîn trafic, respectiv îndemânareala volan. ªi aceastã probã a avutloc tot în prima zi a festivalului.

În finalã au intrat primii patrucla saþi. Desfãºuratã în cea de-adoua zi a evenimentului, aceastãetapã a constat, de asemenea,într-o probã practicã, de arimare.

Câºtigãtorul concursului „Celmai bun ºofer profesionist“ a fostGheorghe Marian Oprea (Braºov),cu un total de 74,5 puncte, din -tr-un maxim de 100 puncte posi -bi le. Locurile doi ºi trei au fostocupate de Marian Adrian Nemeº(Ma ra mu reº), cu 72,4 puncte, res -pec tiv Attila Istvan Balint (Co vas -na), cu 71,9 puncte.

„Avem ºansa sã dãm un sem -nal profesionist în ceea ce pri veº -te exercitarea profesiei de ºofer.Dorim sã încurajãm valorile auten -ti ce, sã stabilim repere de refe -rin þã atât în axercitarea profesieide ºofer, cât ºi în cea de operatorde transport respectabil“, a com -ple tat preºedintele IFPTR.

Organizatorii concursului se aº -teaptã ca interesul pentru aceas - tã competiþie sã creascã la ediþiileviitoare, promiþând probe inedite.

Fãrã îndoialã, cel mai impor -tant aspect legat de acest concurs

este oportunitatea de a îmbu nã -tãþi imaginea profesiei de ºofer,subliniind cuantumul importantde cunoºtinþe teoretice ºi abilitãþipractice pe care un conducãtorauto profesionist trebuie sã le de -þinã în ziua de azi.

Cel mai frumoscamion

În paralel cu competiþia ºofe -ri lor, s-a desfãºurat concursul pen -tru cel mai frumos camion. ªi tre -buie spus cã toþi cei prezenþi lafestival au avut ce admira. Au fostexpuse câteva zeci de camioanea cãror frumuseþe demonstreazãcã ºi în România un camion poatefi transformat într-un spectacol.

Pasiunea proprietarilor aces -tor vehicule este doveditã inclusivde faptul cã pregãtirea unui ca -mion pentru o asemenea com pe -

tiþie dureazã câteva luni ºi implicãºi costuri de zeci de mii de euro.

Locul I pentru „Cel Mai Fru mosCamion“ a fost obþinut de Ioan Nagl- Ost Transport, cu un Sca nia R 500,întruchipând tema fil mului „IronMan“. Transformarea cami o nu lui,realizatã chiar de cãtre pro prie tar,demonstreazã experienþa acu -mulatã de-a lungul ani lor în a ceas -tã activitate, con cep tul îmbi nân -du-se armonios atât în exterio rul,cât ºi în interiorul au tovehiculului.

Locul II a fost ocupat de cãtreDo rel Gheorghe Todoca, cu unMercedes-Benz Actros, iar loculIII de Dan Bejusca cu un ScaniaR 500.

Precizãm faptul cã premiileacor date cu ocazia festivalului aufost consistente depãºind învaloare peste 22.000 de euro.

IMEN

20 21

Cel mai bun şoferprofesionist

AA fost o îmbinare inte -re santã între cami oa -ne tunate, motocicleteºi un concurs naþionalpentru ºoferi, întregul

eveniment sintetizând pasiunea.„Acest eveniment ºi-a dorit sã

fie o continuare ºi o dezvoltare aideii de celebrare a profesiei detrans portator, îmbinatã cu pa siu -nea pentru acest domeniu. Mulþifac transporturi pentru bani, darsunt ºi persoane care realizeazãaceastã meserie din pasiune“, aprecizat Radu Dinescu, secretargeneral UNTRR.

Peste 1.000 deşoferi înscrişi

Deºi aflat la prima ediþie, con -cur sul pentru cel mai bun ºoferpro fesionist a beneficiat de multãaten þie. Astfel, peste o mie deºoferi s-au înscris, concurând înpri ma etapã, ce a constat într-untest online. Practic, au fost 25 deîn trebãri, având ca tematicã ex -ploa tarea raþionalã a vehiculelor.

Primii 31 de ºoferi clasaþi auintrat în cea de-a doua etapã, ces-a desfãºurat în prima zi a eve -ni mentului. A fost vorba, de ase -

me nea, de un test tip grilã, în re -gim asistat de calculator, având20 de întrebãri, care au vizat eva -lua rea cunoºtinþelor partici pan þi -lor în domeniul conducerii ra þio -nale a autovehiculelor.

„Obiectivul nostru este acelade a încuraja competiþia ºi încer -cãm prin demersurile noastre sãdãm semnale pertinente despre

ceea ce înseamnã valorile au ten -ti ce în exercitarea profesiei detrans portator. Tematica nu a fostîn tâmplãtor aleasã. Au fost ur mã -rite acele aspecte determinante înprofesia de ºofer ºi care asigurãexcelenþa în ceea ce priveºte exer -ci tarea acestei profesii“, a explicatSandor Gabor, preºedinte IFPTR.

Primii 18 ºoferi au intrat înetapa a treia. Practic, o semifinalãreprezentatã de o probã practicãaxatã pe siguranþã rutierã. Con -du cãtorii auto au fost evaluaþi dinpunct de vedere al capacitãþii decon centrare a atenþiei, judecatã

IFPTR şi UNTRR au organizat în perioada 21-22 septembrie„The Most Beautiful Truck and Chopper Festival“ laSânpaul - Târgu Mureş. Evenimentul a însemnat şilansarea în premieră a competiţiei pentru cel mai bunşofer profesionist.

Sandor Gabor, preşedinte IFPTR:Avem convingerea cã acest concurs ºi-a atinsscopul primordial, acela de a fi conturat ºi

transmis un mesaj coerent de profesionalism, cepoate contribui la consacrarea excelenþei înexercitarea ocupaþiei de conducãtor autoprofesionist“.

„

Gheorghe Vlase, patron Vlase Spedition,membru în juriul concursului

„Cel mai bun şofer profesionist“:Dorinþa acestui concurs este aceea de a transmite faptul cã,în ciuda crizei financiare, pasiunea în acest domeniu nu a

dispãrut. Totodatã, încercãm sã inducem ºoferilor profesioniºtiideea de profesionalism, onestitate ºi bun simþ“.

„

Gheorghe Marian Oprea, câºtigãtorul concursului „Cel mai bunºofer profesionist“, felicitat de cãtre doi dintre membrii juriului,Siegfried Mayer, secretar general CNR (stânga) ºi Ilie Rãduþã,membru fondator FORT (dreapta). Premiul de 2.000 euro oferitcâºtigãtorului de cãtre organizatori a fost suplimentat cu încã1.000 euro oferiþi de FORT.

Page 12: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

octombrie 2013.................................................................................................................... 23.................................................................................................................. octombrie 201322

IMEN

Rombat are fabrică nouă

PP roducãtorii auto au în -ce put echiparea maºi -ni lor cu aceste sistemepen tru a îndeplini ce rin -þa obligatorie a Uniunii

Europene de reducere a noxelorla 120 g CO2/km.

Tehnologie pentruviitor

Prin deschiderea noii capa ci -tãþi de producþie, compania þin -teº te o piaþã a viitorului, pentrucare este pregãtitã sã livreze,anual, 700.000 de baterii cu teh -no logiile EFB ºi AGM. Investiþiamarcheazã un moment importantpe piaþã ºi reprezintã extindereaca pacitãþii de producþie la 3,3 mi -li oane baterii în vederea dez vol -tãrii activitãþilor de business alecompaniei pe pieþele externe.Noua capacitate de producþieRom bat reprezintã o investiþie de83,4 milioane de lei din care 32,8milioane lei sunt reprezentaþi definanþare guvernamentalã neram -bur sabilã. Hala de producþie areo suprafaþã totalã de aproximativ5.000 mp împãrþiþi în 3 atelierede producþie (fabricare plãci,

asam blare ºi formare baterii) ºi ozonã de depozitare baterii. Dota -rea fabricii s-a fãcut cu cele maimoderne utilaje existente pe plan

mondial la nivelul anului 2012,va loarea acestora fiind de 15,4mi lioane euro. Cu aceste echipa -men te se pot fabrica produse de

La finalul lunii septembrie, Rombat, companie lideră depiaţă în România pe segmentul de baterii şi acumulatori,a lansat oficial producţia în noua fabrică. Această nouăcapacitate de producţie este proiectată pentru fabricareade baterii auto destinate maşinilor dotate cu sistemulstart-stop şi frână regenerativă.

înaltã calitate care sã asiguresuccesul în competiþia acerbãcare se dã în marea industrie auto.În acelaºi timp, toatã investiþia afost gânditã pentru a avea per -for manþe de mediu foarte bune,un exemplu fiind emisiile la coº,care sunt de 100 ori mai micidecât limita legalã admisã. Foarteimportant este ºi impactul socialal investiþiei prin crearea a 108noi locuri de muncã. „Investiþiape care o inaugurãm este un rãs -puns la cererile de azi ºi de mâineale clienþilor noºtri ºi în mod spe -

cial ale clienþilor producãtori deautomobile“, a declarat IoanRepe de, directorul general alRom bat. La inaugurarea noii fa -brici, pe lângã reprezentanþii ac -þio nariatului ºi ai autoritãþilor lo -cale, a fost prezent ºi PrimulMi nistru al României, Victor Pon -ta, care s-a arãtat încântat de ceeace a gãsit la Bistriþa.

Cine este Rombat?

Compania Rombat a fost în -fiin þatã în anul 1980. În cei peste

30 de ani de activitate, produ cã -to rul român de baterii ºi acumu -la tori a livrat peste 23,213 mi li -oa ne de baterii pentru o gamãlargã de vehicule, maºini ºi utilaje,echipând autoturisme, autocare,camioane, maºini ºi utilaje agri co -le, yahturi etc. În toate cele treiunitãþi de producþie pe care com -pania le deþine la Bistriþa, Rombatproduce baterii convenþionale atâtpentru automobile cât ºi pentruapli caþii heavy duty. Din punct devedere al vânzãrilor, compania îºimenþine constantã poziþia de liderpe segmentul de after-market dinRo mânia, în 2012 dublându-ºivân zãrile totale faþã de anul 2006.La nivelul echipãrii originale (seg -men tul OEM), Rombat ºi-a con ti -nuat colaborarea cu partenerultradiþional Dacia Renault ºi ºi-aex tins colaborarea cu noi parte -neri, livrând baterii pentru mãrcileDacia, Renault, Peugeot ºi Nissan.Pe piaþa externã, Rombat vindepeste 60% din producþie în þãripre cum Germania, Italia, Bulgaria,Spa nia, Marea Britanie etc, înFran þa deþinând cea mai marecotã de piaþã, de peste 10%.

Alexandru [email protected]

Victor Ponta: Peste 100 de oameni ºi-au gãsit un loc de muncã odatã cunoul proiect de extindere. Cred cã ajutorul pe care Guvernul

României l-a dat este foarte mic, în primul rând faþã de contribuþiilepe care Rombat le plãteºte în fiecare an la bugetul de stat ºi maiales faþã de faptul cã pãstreazã locurile de muncã ºi angajeazã noipersoane de aici, din Bistriþa. Am venit sã îi felicit pe cei carelucreazã aici pentru faptul cã o companie emblematicã pentruRomânia, cum e Rombat, nu doar cã ºi-a revenit din punct devedere economic, dar chiar a reuºit sã se adapteze la ce înseamnãviitorul domeniului în care activeazã.“

„

Page 13: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201324

„„ÎÎ n condiþiile în carenoi lucrãm în propor -þie de 90% pe seg -mentul de full truck,vã pot spune cã, da -

cã în prima parte a anului, volu -mele au fost comparabile cu celede anul trecut, începând cu ultimasãptãmânã a lunii iulie s-au înre -gis trat scãderi faþã de perioadasimilarã din 2012. Luna augustpoate fi comparatã cu ceea ce s-aîntâmplat în urmã 3 ani în pe -rioada similarã ºi a pãrut chiar maislabã decât ianuarie. Cel puþin peimporturi... Piaþa internã a fostînsã susþinutã de transportul debãuturi“, a apreciat Dana Dumitru.Din pãcate, septembrie nu a adussemnale de încurajare, în condiþiileîn care prima lunã din toamnã esteuna foarte bunã de obicei. „Sep -tem brie a început la un nivel ui -mitor de redus, pentru ca abia lamijlocul lunii sã se facã resimþiteunele semne de revigorare privindvolumele ºi tarifele, dar nu putemvorbi despre un nivel similar anilortrecuþi. Nu ºtiu la ce ne putem aº -tep ta în perioada urmãtoare“, aopi nat Managing Partner-ul Her -mes Forwards, precizând cã foar -te importante în aceastã perioadãsunt contractele cu clienþi stabili.

Din pãcate, prelungirea terme -ne lor de platã, inclusiv extracon -trac tual, a generat mari problemede lichiditãþi transportatorilor, care(de data aceasta) au ajuns la fun -dul sacului. Iar presiunile continuã,mai ales pe fondul introduceriitaxei de Ungaria, a recentelorscum piri înregistrate în Slovenia(cu 40 de euro) sau a preconizateitaxe de Franþa, pe care clienþii nudoresc sã le acopere. „Din punctulmeu de vedere, nu mai este loc

pen tru reducerea tarifelor pe pia -þã. Pasul urmãtor este renunþareala ºofer sau înlocuirea carbu ran -tu lui cu apã... Mai ales þinând contde faptul cã mult discutata clauzãdiesel nu acoperã în totalitate ma -jo rãrile tarifelor la combustibil“.Dana Dumitru a subliniat, în acestcon text, cã tariful vehiculat pepiaþã nu este unul real. „Existã oten dinþã generalã de reducere achel tuielilor, iar atunci când clienþiiîºi propun sã îºi diminueze cos -tu rile, se uitã în primul rând latrans port. De fapt, nu mai ai cesã tai. Tarifele sunt deja la limitãºi nu mai avem puterea sã supor -tãm încã un cost suplimentar“.

Cabotajul poate fiinteresant

Pe segmentul de transportintracomunitar, tarifele au rãmasla nivelul anului 2012, mulþi trans -por tatori cu 20-30 de camioanepre ferând sã îºi þinã camioanelepe acest segment, cel puþin în lunaaugust, tocmai din cauza lip sei desoluþii viabile privind curseleinternaþionale din ºi cãtre Ro mâ -nia. „În paralel, cererea pe partede cabotaj se menþine la un nivelconstant. Germania este chiar in -teresantã din acest punct de ve -de re, iar cãrãuºii români au început

sã fie mai puþin reticenþi la cabo -tajul în Germania sau Fran þa, ţãripe care le evitau mai ales din cau -za asigurãrilor. Unii dintre transpor -tatori au ales asigurãri um brelã înacest sens, chiar am exem plul unuitrans por tator, care ºi-a asigurattoatã flota de 1,5 milioane de euro.ªi noi a vem în vedere sã prindemîn viitor trans por tatorii care lu crea -zã cu Hermes Forwards sub o ast -fel de asigurare umbrelã“, a maiarãtat Dana Dumitru.

Managing Partnerul HermesForwards a afirmat cã în perioadaurmãtoare compania, care estespec ializatã în expediþii rutiere,are în vedere dezvoltarea activi -tã þii. În acest moment, echipa Her -mes Forwards, care dispune debirouri în Bucureºti, MiercureaCiuc, Timiºoara ºi Deva, este for -ma tã din 15 persoane cu o ex pe -rienþã cumulatã în domeniul trans -por turilor de peste 100 de ani.Ex peditorul a dezvoltat o reţeade transportatori de încredere, cuflote care însumeazã aproximativde 600 de camioane, iar porto -fo liul de clienþi include atât com -pa nii multinaþionale, cât ºi între -pri nderi mici ºi mijlocii de pe totteritoriul Europei.

Semnale din piaţăContinuă perioada dificilă pentrusectorul de transport specializatîn Full truck, tendinţa fiind unade scădere, în timp ce grupajelesunt în creştere. Şi mai alespentru relaţii precum Italia sauGermania. Sunt trenduri pe carele resimt actorii din piaţă, desprecare am discutat cu DanaDumitru, Managing PartnerHermes Forwards, companiespecializată în expediţii rutiere.

Dana Dumitru, Managing PartnerHermes Forwards:

La începutul crizei, unii râdeau de companiileafectate. Apoi au început sã aibã mari

probleme ºi cei care fãceau glume. Acum, începe dinnou sã se dilueze mesajul. Sunt companii care s-auadaptat ºi au pornit sã punã ban pe ban, iar altele audin ce în ce mai puþine ºanse de supravieþuire.“

„

Page 14: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201326

STIL

A D

E S

IGU

NŢĂ

VV om trata, în fiecareediþie a revistei ZiuaCargo, diferite aspectele gate de siguranþa înexercitarea meseriei de

con ducãtor auto profesionist.Potrivit legii 319/2006 - Le -

gea sãnãtãþii ºi securitãþii în mun -cã, angajatorul are obligaþia de aasigura securitatea ºi sãnãtatealucrãtorilor la locul de muncã.

Echipamentul individual de pro -tec þie se distribuie gratuit de an ga -ja tor ºi trebuie sã asigure pro tecþieºi o stare de igienã co res punzãtoare.

Alegerea oricãrui echipamentde protecþie se face pe baza eva -luãrii de risc.

Evaluarea de risc ºi furnizareaechipamentului de protecþie intrãîn sarcina angajatorului ºi implicã:

- Identificarea pericolelor ce potexista din cauza proiectului, con -strucþiei, locaþiei, utilizãrii de ma -teriale de lucru sau echi pa men te

- Identificarea pericolelor ces-ar putea dezvolta din activitateadesfãºuratã, inclusiv mentenanþã

- Clasificarea riscurilor în func -þie de nivelul expunerii la pericolulrespectiv ºi de efectele adverseaº teptate

- Stabilirea mãsurilor pentrueli minarea/diminuarea riscurilor

- Identificarea echipamentelorde protecþie adecvate fiecãrui risc

- Evaluarea proprietãþilor echi -pa mentelor de protecþie existenteîn piaþã

- Personalizarea lor, dacã le -gea permite ºi dacã standardelede sãnãtate ºi securitate în muncãaferente companiei prevãd acestlucru.

Persoana care poartã echi pa -mentul de protecþie are, la rândulei, un anumit nivel de respon sa -bi litate:

- Purtarea corespunzãtoare ae chi pamentului, conform scopuluiîn care a fost creat

- Menþinerea acestuia într-osta re bunã

- Depozitarea în condiþii deigienã

- Solicitarea înlocuirii echi pa -men tului deteriorat/uzat/expirat

- Raportarea fa�rã întârziere aoricãror defecte ale echi pa men -tului, care pot reduce sau degradacapacitatea acestuia de a oferi oprotecþie corespunzãtoare.

Criteriile de alegere a echi pa -men tului de protecþie se referãla:

- este în conformitate cu pre -ve derile legii ºi cu specificaþiilede sãnãtate ºi securitate de lares pectivul loc de muncã

- este etichetat în conformitatecu prevederile legale relevante(marcaj CE)

- oferã protecþie fãrã sã pre -zin te un pericol în sine

- este adecvat pentru condiþiileîn care lucreazã persoana res pec tivã

- este ergonomic- este potrivit din punct de ve -

dere al dimensiunilor persoaneicare îl poartã.

Vã încurajãm sã solicitaþi an ga -jatorului echipamentul de pro tec -þie corespunzãtor pentru ca la fi -nalul zilei, sã vã întoarceþi ACASÃ,în siguranþã!

Echipamentulindividual de protecţieSiguranţa este, sau cel puţin ar trebui să fie,principalul aspect în desfăşurarea activităţii la loculde muncă. De aceea, am decis să lansăm o nouărubrică - Pastila de siguranţă.

Şoferul trebuie să deţină în camion un minim de

echipamente de siguranţă:- Trusa de prim ajutor alãturi de un curs de instruireîn acest sens.- Extinctorul- Vestã reflectorizantã- Trusã de scule ºi trusã pentru schimbarea roþii- Cel puþin douã triunghiuri sau conuri pentrusemnalizare- Piese de schimb- Roatã de rezervã- Lanternã

Page 15: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201328

EZEN

octombrie 2013.................................................................................................................... 29

EZEN

NN oile anvelope Pirelli pen -tru camioane, ST:01™Neverending™ Energy™,au fost puse în vânzarede la sfâr ºi tul anului tre -

cut. Performanþele a cestor anve lo -pe le-au ridicat în vârful gamei depro duse eti che tate EU, obþinândcali ficative AA în ceea ce priveºte re -zistenþa la rulare ºi aderenþa pe u -me zealã. Prima dimensiune dis po -nibilã în Europa este 385/65 R 22.5.

Gama ST:01™ Neverending™Energy™ oferã atât siguranþã, câtºi economie energeticã (generândtotodatã ºi reducerea emisiilor

poluante), menþinând performanþaridicatã în indicatorii de du ra bi -litate ºi kilometraj.

Elementele care au fãcut a -ceste lucruri posibile sunt: mo -delul inovator al benzii de rulare(bre vet în curs de acordare); teh -no logia compuºilor de tip dublu-strat, având conþinut ridicat desilica (încã un brevet în curs de a -cordare), care genereazã mai pu -þinã cãldurã ºi scade rezistenþa larulare, asigurând rezistenþa cres -cu tã la tãieturi ºi zgârieturi, darºi kilometraj mãrit; altã inovaþiese referã la geometria flancurilor

ºi a talonului (spre exemplu, ta -lo nul a fost ranforsat, fiind înfã -ºu rat cu o structurã metalicã).

Laboratoarele Pirelli Biccocareprezintã centrul principal de cer -ce tare ºi testare al noilor teh no lo -gii care vor fi utilizate în dez vol tareamodelelor benzii de ru lare, proce -se lor ecologic de pro ducþie, mate -ria lelor, pentru a mãri siguranþa ºofe -ru lui ºi a mic ºo ra consumul decombus tibil. Noi le ST:01™ Neveren -ding™ Ener gy™ reprezintã evoluþiana turalã în aceastã direcþie, benefi -ciile în ceea ce priveºte adminis tra -rea flo telor fiind semnificative, avândîn vedere faptul cã anvelo pe le depe semiremorcã genereazã 50% dinrezistenþa la rulare. Dar asta nu etotul. Calificativul „A” ob þinut pentruclasa de frânare pe ume zea lã areimportanþã fun da men ta lã în ceea cepriveºte anve lo pele de pe semi re -morcã. Imagi naþi-vã ce s-ar întâm -pla dacã an ve lopele în ceteazã sãfunc þio neze la pa rametri maximi,dacã tre buie sã opriþi in stant încondiþii de ploaie!

Nu este deloc accidental faptulcã anvelopele Pirelli pentru se mi -remorcã au obþinut primele cali fi -cative AA, fapt confirmat de Fa bioMontanaro, directorul de cer ce tareºi pre-dezvoltare pentru Pirelli Truck,acesta spunând: „Atât pentrucontribuþia pe care se miremorca oare în comparaþie cu în tregul ve hi -cul în ge ne rarea re zis -tenþei la rulareºi în con -se -

cinþã, în con su mul de com bus tibil,dar ºi în ceea ce priveºte si -

guranþa, având în ve derefap tul cã semi re -

mor ca frâ nea zã

înaintea ca bi nei, pentru a þine ca mi -onul sub control pe pe rioada dece -lerãrii. De sigur, lucrãm pentru îmbu -nã tãþirea calificativelor RR ºi WG aleanvelo pelor de pe celelalte axe.”

Calificativul AA este acordatpen tru rezistenþã la rulare ºi ade -renþã pe umezealã, mãrind toto -da tã durata de viaþã a anvelopei.

„Provocarea imensã a fost dez -voltarea în sine a unui astfel deprodus, fãrã sã omitem alþi in di catoriimportanþi care nu fac parte dineticheta EU”, a continuat Fabio Mon -ta naro. „Acest nivel de performanþãnu apare accidental ºi nu fãrã unvolum considerabil de muncã. Parteade cercetare de noi materiale ºi pro -filuri a durat mai multe luni. Obiectivula fost clar, sã dezvoltãm produsefiabile, care oferã o performanþãridicatã pe toate fronturile.”

Trebuie amintit faptul cã sim plaechipare cu anvelopa potrivitã nueste suficientã pentru a asigura uncondus sigur, eficient din punct devedere al consumului. Anve lo peletrebuie menþinute în con di þii bune.Performanþele ºi bene fi ciile oferitede aceste anvelope necesitã gestio -na rea lor co res pun zãtoare. Pentrua ajuta admi nis tratorii flotelor în a -ceastã pri vin þã, Pirelli a conceput ovastã re þea de sisteme ºi serviciisu port, în primul rând prin Cyber™Fleet, sis temul care monitorizeazãpre siu nea anvelopelor în timp real.

Energia Never-endingajunge pe şoseleAcesta este numele noilor anvelope Pirelli pentrucamioane, ST:01™ Neverending™ Energy™, produse careau obţinut calificative AA pe noua etichetă EU.Anvelopele sunt deja disponibile la vânzare,caracteristicile lor cheie fiind performanţa de vârf,durabilitatea crescută şi kilometrajul îmbunătăţit.

Care sunt motivele pentru care noile anvelope ST:01™Neverending™ Energy™ oferã performanþã de vârf? Pentru început,inovaþia structurii: noua geometrie a talonului asigurã o mai mareflexibilitate, generând astfel mai puþinã caldurã ºi rezistenþã larulare. Noul profil al benzii de rulare este proiectat cu o geometriecare scade frecarea, prin canalul central ºi cele douã canale lateraledrepte. Cinci nervuri solide care înconjoarã anvelopa oferãrezistenþã excelentã împotriva tãieturilor ºi zgârieturilor.

O treaptă deviteză în plus

În comparaþie cu gama an te -rioa rã, noile anvelope ST:01™Ne ve r ending™ Energy™ reduccu 20% rezistenþa la rulare.Aderenþa ex celentã peumezealã a ST:01 a fostmenþinutã, în timp ce kilo me -tra jul anvelopelor a crescut cu10%.

.................................................................................................................. octombrie 2013

Romtrailer continuăinvestiţiileSunt companii pentru care planurile se fac pe termenlung. Care abordează perioadele dificile într-o manierăcurajoasă, acceptă şi aplică măsuri de reducere acosturilor, dar nu renunţă la investiţii. Sunt companiicare îşi urmează misiunea, chiar împotriva curentului.

ÎÎ n urmã cu aproape doi ani,Ion Lixandru, administratorulRomtrailer, afirma, în cadrulunui articol publicat în re -vista Ziua Cargo: „Noi nu

facem afaceri pentru 2-3 ani, afa -cerile noastre, aºa cum sunt ºicele din complexul Bucureºti, suntpentru investiþii pe cel puþin 12ani”. În acel moment, grupul con -dus de omul de afaceri român (dincare, alãturi de Romtrailer, faceparte Camion Logistic) avea îndesfãºurare o investiþie în valoarede 20 de milioane de lei într-uncomplex ultramodern, la km 23pe autostrada A1, ºi anunþa cã nuse va opri. Pasul urmãtor aduceaîn prim plan Sibiul, unde era pro -gramatã deschiderea unui service.„Vorbim la Sibiu despre o etapãintermediarã pentru investiþiile pecare le avem în plan. Avem o reþeade parteneriate, dar, ca sã dãmîn crederea partenerilor cã nu sun -tem investitori de conjuncturã,folosind doar zonele aglomerate,ne ducem cãtre clienþi“, sublinia,în acel moment, Ion Lixandru.

1,35 milioane deeuro pentru Sibiu

ªi iatã cã promisiunile fãcutepieþei în acel moment au fost puseîn practicã. În ciuda semnalelorames tecate transmise de eco no -mie, a unei perioade cu adevãratdificile pentru furnizorii de service,Romtrailer a finalizat proiectul laSibiu. Este vorba despre 1,35 mi -li oane de euro investiþi într-o co -pie la scarã mai redusã a comple -xu lui de lângã Bucureºti. Demen þionat cã aceastã sumã nu in -clude echipamentele.

Atelierul dispune de 9 linii, dincare, în aceastã perioadã, suntutilizate 5 (4 având inclusiv canalede lucru), iar birourile ºi depozitulde piese au câte 170 mp fiecare.Ser viciile oferite sunt similare cucele prestate de centrul aflat peA1 la km 23: revizii, reparaþii in -

sta laþii pneumatice ºi electrice,axe ºi sisteme de frânare, ºasiuri,suprastructuri, structuri frigorificeºi prelate. Se executã montaje deinstalaþii hidraulice ºi com pre soa -re, reparaþii ºi montaj de anvelope(truck point Bridgestone), reparaþiiîn garanþie pentru semiremorcileSchmitz Cargobull ºi Spitzer Silo,dar ºi reparaþii în caz de accidentecu derulare direct prin asigurãtor.Totodatã, la noul service Rom trai -ler, se elibereazã ºi certificateATP.

„Diferenþa faþã de ceea ce amfãcut la Bucureºti o reprezintãzona de birouri, unde nu am maiinvestit în spaþii clasa A, ci ammers pe o variantã adaptatã ser -vi ce-ului. Complexul din Sibiu afost dezvoltat atât pentru nece si -tã þile noastre de zonã industrialã,cât ºi pentru ale partenerilor pecare sperãm sã îi aducem. Com -ple xul de la Sibiu se întinde pe10.000 mp, având o suprafaþãconstruitã desfãºuratã de 1.500mp”, a explicat Ion Lixandru. Încom pletare, complexul dispunede o zonã de stocare de 3.500

mp, poziþionatã spre ºoseaua decenturã, ºi de o parcare unde vorfi expuse spre vânzare semi re -morci care au fost supuse unuipro ces de refabricare în cadrulRomtrailer, precum ºi vehicule pecare partenerii companiei vor dorisã le comercializeze. „Mã referatât la Schmitz Cargobull sauSpitzer Silo, cât ºi la alþi parteneriinternaþionali care vor sã deschidão afacere în România ºi pentrucare colaborarea cu noi ar fi pro -fi tabilã”, a precizat omul de afa -ceri român.

Accent pe service-ul pentruanvelope

Ion Lixandru a explicat cã, încãdin momentul în care a achi zi þio -nat Romtrailer, în 2007, a fostcre ionatã o strategie care presu -pu nea poziþionarea în trei punctedin þarã, prin dezvoltarea de par -curi logistice pentru semiremorci

În acest moment, Romtraileroferã servicii prin angajaþiiproprii în Bucureºti, Sibiu ºiOradea ºi prin parteneri înArad ºi în celelalte zone dinþarã.

Romtrailer, Autostrada A1, km 23

Page 17: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

sau remorci. Era vorba despreBucureºti (primul punct în care aufost demarate investiþiile), Ardealºi Moldova. „Dupã mai multe ana -lize ºi încercãri, am reuºit sã sta -bilizãm, în 2010, Bolintin ca noucentru pentru service de trailereºi chiar mai mult decât atât. Apoiam ales Sibiul pentru cã este ozonã de tranzit, dar ºi cu potenþialde creºtere.. Tot ceea ce vine dinVest trece pe la Sibiu. Am începutlucrãrile în aceastã primãvarã înmartie ºi ne-am mutat la 1 octom -brie“. Administratorul Romtrailera menþionat cã pentru perioadaurmãtoare se are în vedere o maibunã dezvoltare a segmentului deanvelope în cadrul companiei.„Consider cã, în condiþiile în carecom bustibilul este apa, anvelo -pele reprezintã pâinea pentrutrans port. Încercãm sã completãmastfel gama de servicii pe care leoferim, axându-ne în special pepartea de servisare, nu pe vânzarede anvelope, întrucât service-ulde roþi urmeazã sã fie prioritar.Tot în 2011, am deschis ºi la Ora -dea un punct de lucru, unde ope -rãm cu un om. Indiferent de me -diul economic, noi ne respectãmangajamentele ºi termenele pecare ni le propunem ºi pe care lepropunem“.

Urmează Dobrogea

Urmãtorul pas vizeazã Dobro -gea, consideratã interesantã deIon Lixandru prin prisma dez vol -tãrii bazinului Bãrãganului ºi aInsulei Mari a Brãilei, dar ºi a in -vestiþiilor care se vor face în zonã,þinând cont cã, pentru Dunãreade Jos, Comisia Europeanã a alo -cat fonduri foarte importante. „Deasemenea, dezvoltarea agriculturiiºi, în viitor, a portului Constanþane îndreptãþesc sã ne poziþionãmaici, poate nu la acelaºi nivel al in -vestiþiilor ca în Sibiu sau Bucu -reºti, ci la un nivel mai mic, dar sãfim alãturi de clienþi. Existã par -

te neri cãrora le-ar fi bine sã fimacolo ºi, de asemenea, existã cli -enþi care dezvoltã un trafic marepe agriculturã ºi în port”. Rom -trailer îºi propune abordarea înzona Dobrogea inclusiv a seg -men tului de reparaþii destinatvehiculelor tractate din agri cul -turã. „Este un segment nou carese dezvoltã în România. Nu maiavem remorcile de 2-3 t aºezatedupã un tractor U650, ci discutãmdespre vehicule moderne, caresunt tractate de motoare foarteputernice ºi, în afarã de faptul cãintrã pe câmp, se deplaseazã cu60-80 km/h fãrã probleme pedrumuri naþionale ºi regionale, casã ajungã la silozuri. Iar zona deSud a României este în plinã dez -voltare a zonelor de stocare“, aarãtat Ion Lixandru. În acest con -text, Romtrailer îºi propune sã fiemai aproape de aceste investiþii,inclusiv prin comercializarea deastfel de vehicule începând din2014. „Avem încheiate contracteîn Germania pentru acest tip deremorci ºi semiremorci speciale,care pot încãrca peste 20 t. Iaraceste vehicule tractate au nevoie

ºi de un service care sã le oferegaranþie ºi post-garanþie, vor apã -rea ºi anvelope speciale ºi nu estenormal ca acest tip de vehicul sãse deplaseze la service în altãpare a þãrii. Service-ul trebuie sãfie deschis în arealul sãu de lucru.Aceasta este filozofia noastrã, dea închide echilibrul companiei cu3 puncte pe care sã le con tro -leze”.

Omul de afaceri român susþinecã trebuie sã învãþãm din filozofiadin Vest potrivit cãreia trebuie sãeconomisim în perioada de boomeconomic ºi sã investim în pe ri -oade de restriºte, pentru ca înmo mentul în care va începe dinnou sã creascã economia, com -pania sã fie bine aºezatã în piaþãpentru a valorifica beneficiile.„Atunci când vom atinge ºi celde-al treilea obiectiv, sperãm în2016, închidem aceastã perioadãde dezvoltare. Considerãm 2014un an de consolidare pentru noi“,a concluzionat administratorulRomtrailer.

.................................................................................................................. octombrie 201332

Ion Lixandru, administrator algrupului din care fac parte

Romtrailer şi Camion Logistic:Evoluþia economicã nu este prielnicã, în acestmoment, dezvoltãrii. Dar în pofida curentului

am reuºit sã respectãm planurile de investiþii fãcuteîn 2007, sã recepþionãm ºi sã ne mutãm înseptembrie anul trecut în complexul de la km 23 depe A1 ºi sã recepþionãm ºi sã ne mutãm începând cu1 octombrie la Sibiu. Sunt 2 investiþii care au însumat

peste 6 milioane de euro, investiþii pe care grupul le-a fãcut. Amcontinuat investiþiile, chiar dacã economia a scãzut în fiecare an. Nu2009 a fost cel mai slab an, se pare cã 2013 este cel mai slab an.Am spus cã deviza noastrã este de a investi. Pentru cã numai prininvestiþii poþi sã atragi clienþii, oferindu-le calitate ºi prin faptul cã ledemonstrezi cã te-ai aºezat acolo ca sã rãmâi pentru ei, nu doar sãvii sã iei crema ºi sã pleci. Mai mult decât atât este vorba ºi desprerespectul pe care îl arãtãm prietenilor ºi partenerilor pe care îi avem,dar ºi obligaþia faþã de partenerii externi ºi interni de a pãstra unstandard ridicat ºi de a avea alãturi un partener de nãdejde.“

„

Romtrailer Sibiu

Page 18: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201334

VIA

ŢA

VĂ

TĂ

IN P

AA ceste dezbateri cu ac -cent critic pronunþat,în care s-au implicatatât cei competenþi însi gu ran þa rutierã (pre -

cum aso ciaþiile profesionale ºi pa -tro nale ale transportatorilor), darºi cei care nu aveau legãtura cuaceas ta, s-au datorat atât mãsu -ri lor preconizate a fi întreprinsepen tru creºterea siguranþei rutiereºi diminuarea numãrului acciden -te lor soldate cu victime, dar ºimo dalitãþilor în care aceste mãsuriau fost prezentate ºi motivate.

Fun damentarea acestor mãsuricu un pronunþat caracter pecuniarºi mai puþin preventiv ºi corectivau fost sumar susþinute de statis -ti cile Poliţiei rutiere. Statistici carereflectã, în esenþã, consecinþeleºi nu cauzele producerii acci den -telor rutiere. Lipsa unor studiireale privind cauzele produceriiac cidentelor, care sã se refere ºila profilul psiho-social al celorcare le produc, lipsa unor studiide impact privind aplicarea ºi, maiales, aplicativitatea mãsurilor pre -conizate au generat un dialog so -

cial intens, dialog care s-a cana -li zat atât spre problemele realecu care se confruntã siguranþa ru -tierã, dar ºi spre aspecte cu ca -ra cter partizan sau chiar politic.

Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie...

Proiectul de lege al noului Codrutier a suferit câteva modificãrino tabile. Legea circulaþiei pe dru -mu rile publice se aflã din nou,pen tru a câta oarã?... pe ultimasutã de metri, urmând sã fie luatã

Sancţiune majorăsau prevenţieşi corecţie?În cazul în care Codul Rutier s-ar numi Codul bunelormaniere rutiere şi, mai ales, dacă nu ar conţine sancţiunipentru cei ce îl încalcă, sancţiuni ce-i drept, uneori,substanţiale, punerea lui în practică nu ar mai supăra penimeni. Din nerespectarea Codului bunelor maniere, nu sepoate muri, eventual, decât de ruşine; din păcate, dinîncălcarea Codului rutier, se poate muri fie că eştivinovat sau nu. Proiectul pentru modificarea şicompletarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pedrumurile publice a stârnit, aşa cum era de aşteptat, maimulte reacţii nefavorabile, decât reacţii de acceptare.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

VIA

ŢA

VĂ

TĂ

IN P

36 .................................................................................................................. octombrie 2013

o decizie. Dar nu despre modi fi -cã rile survenite vreau sã vã vor -besc. Poate mai importantã decâtnu mãrul de puncte acordat pentruo sancþiune sau durata suspen -dã rii permiselor este mentalitateaconducãtorilor auto faþã de re gle -mentãrile rutiere. Undeva, în sub -con ºtientul ºoferilor, s-a cuibãritsen timentul cã legile rutiere potfi încãlcate. Acest sentiment aparedin inconsistenþa unor atitudinide civism rutier, din necon so li da -rea credinþei cã normele rutieretre buie respectate firesc, de bunã -voie ºi pe deplin acceptate. Niciunuia dintre noi nu-i sunt strãinegân duri ca: „de ce sã-mi pun cen -tura?”, „pietonul acela este destulde departe”, „nu-i nimic dacã oparchez aici, stau doar 5 minute!”sau, ºi mai rãu, la unii „o bere, cemare lucru!” ori „pentru mine 100km/h este doar o vitezã de croa -zierã”. Greºeli mici, greºeli mari!Fiecare dintre noi le facem ºi ceeace este mai grav, de cele mai mul -te ori în mod conºtient, voit. Aces -te comportamente trec încet ºisi gur în sfera obiºnuitului, devinun mod de a conduce. Pentrumulþi, ele reprezintã o întãrire acom portamentului greºit, a cre -din þei cã lor nu li se poate în tâm -pla nimic. Nimic mai fals! Acciden -tele de zi cu zi o de mon streazã.Nu mãsurile pecuniare sau restric -ti ve, ci respectarea conºtientã aCo d ului rutier este modalitateacea mai directã ºi eficientã de adi minua posibilitatea implicãriiîntr-un accident. De aceea, degea -ba modificarea Codului rutier, de -geaba creºterea semnificativã asancþiunilor pecuniare ºi admi nis -tra tive, degeaba alinierea la stan -dardele europene de siguranþãrutierã, dacã mentalitatea noastrã,comportamentul nostru nu se vorschimba ºi vom încerca în con ti -nua re permanent, voit ºi conºtientsã îl încãlcãm. Situaþie în care,vor ba proverbului, noul Cod rutiernu va fi decât aceeaºi Marie cualtã pãlãrie.

Ce facem cueducaţia?

Fãrã mãsuri care sã se referela educaþia rutierã, fãrã stagii desiguranþã rutierã pentru rea bi li ta -rea ºoferilor-problemã, Codul ru -tier devine numai o lege pe hârtie,o lege care, atunci când nu nevede nimeni, o putem încãlca. ªicum Poliþia nu poate pune câte unpoliþist la fiecare intersecþie, de -geaba amenzi usturãtoare, degea -ba suspendãri cu anii ai permi se -

lor de conducere. Statisticile aratãcã un procent de sub 5% din în -cãlcãrile legilor circulaþiei producaccidente. Oare cât la sutã dintrecei care ºi de aici înainte nu vorres pecta Codul rutier vor fi sanc -þio naþi de poliþiºtii rutieri? Înãspri -rea sancþiunilor nu este decât unfoc de paie dacã mentalitatea con -ducãtorului auto, indiferent dacãeste profesionist sau amator rã -mâ ne aceeaºi. Lipsa de autoritatea poliþiºtilor rutieri, uneori - de cesã nu o spunem - poliþiºtii corupþi,dar mai ales imposibilitatea unuicontrol permanent al compor ta -men telor în trafic duc la ineficienþamãsurilor drastice de sancþionare.Percepþia subiectivã a duritãþiisanc þiunilor în timp se diminueazãiar rata abaterilor de la normelerutiere va creºte din nou. Nu estepen tru prima datã când se înãs -presc sancþiunile... dar abaterilenu au scãzut. O problemã fãrãsolu þie? Nicidecum. Doar cã tre -buie schimbate ºi mentalitãþilecelor care compun reglementãrilerutiere. Factorii implicaþi trebuiesã înþeleagã cã sancþiunile ustu -rã toare nu vor avea consecinþeledorite dacã nu vor fi dublate ºi demãsuri coerente în domeniul edu -ca þiei rutiere. Plecând de la educa -þia copiilor încã de la grãdiniþã ºiterminând cu ºcolile de ºoferi ºicentrele de pregãtire profesionalã.ªi nu numai. Mãsurile corective,la rândul lor, trebuie sã reprezinteo pondere majorã în modalitãþileconcrete de acþiune. Un ºofer carea comis o abatere penalizatã cuo amendã usturãtoare ºi cu sus -

pen darea permisului pe perioadamaximã, va fi oare peste doi ani,atunci când va putea sã-ºi redo -bân deascã permisul, mai res pon -sabil, va avea el comportamentede trafic mult schimbate în bine?Viteza excesivã nu înseamnã nea -pã rat depãºirea cu mult a celeilegale. De multe ori, starea teh -ni cã precarã a maºinii, starea dru -mului, lipsa semnalizãrilor rutieresau starea de obosealã a condu -cã torului auto fac dintr-o vitezãrelativ normalã una extrem de ris -cantã, care poate produce marineplãceri.

Modeleoccidentale

Iatã douã posibile exemplecare vin în favoarea mãsurilor pre -ventive ºi corective.

În Franþa, parcurgerea unuistagiu de sensibilizare la siguranþarutierã pentru cei cu abateri mi -nore le poate reduce numãrul depuncte de penalizare ºi rambur -sa rea unei pãrþi a amenzii. Pentruabaterile grave, este obligatoriuun astfel de stagiu. În Germania,lucrurile se petrec aproape iden -tic. Nu s-ar putea, în vederea reali -zãrii dezideratului de prevenþie ºicorecþie, ca ºi în Codul rutier ro -mânesc pentru sancþiunile apli -ca te sã existe posibilitatea dimi -nuãrii lor (la fel ca în Franþa sauGermania) dacã se efectueazã unnumãr de ore de sensibilizare lasiguranþa rutierã? Mai ales cã ºiStrategia naþionalã de siguranþãrutierã 2013-2020 prevede astfelde mãsuri. Aceste programe dereabilitare a comportamentelor întrafic pot fi susþinute de experþiîn siguranþa rutierã ºi de psihologiexperþi în transporturile rutiereagreaþi de Poliþia Rutierã.

Nu este uºor, dar se poate rea -liza cu efortul cumulat al tuturorfac torilor implicaþi în creºtereasigu ranþei rutiere.

Codul rutier trebuie sã rãmânãun set de reglementãri care sãfaciliteze ºi sã garanteze siguranþatuturor celor implicaþi direct sauindirect în trafic ºi nu sã devinã unsimplu instrument de aplicatamenzi ºi suspendãri de permis.Lucru posibil în situaþia în carecei rãspunzãtori vor fi ºi respon -sa bili, acordând atenþia cuvenitãºi mãsurilor preventive ºi corec -tive.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie [email protected]

Mobil: 0744 657 898 / 0730 014 244

Page 20: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201338

ȘTIR

GRUPUL MOLTRANSFORMĂRAFINĂRIA MANTOVAÎN CENTRU LOGISTIC

Grupul MOL anunþã cã vatransforma treptat rafinãria sade la Mantova într-un centrulogistic pentru produse. Acestproces va începe în lunaianuarie 2014. Aceasta este odovadã clarã a angajamentuluiGrupului MOL de a investiîntr-o soluþie care sã îi permitãîmbunãtãþirea poziþieicompetitive în Italia, în pofidamediului economic dificil dinaceastã þarã. Având în vederecã acordul pe termen lungpentru operaþiuni logistice cuþiþei la Mantova este pe cale sãexpire, Grupul MOL a ajuns laun acord cu ENI pentru aconecta procesul detransformare la iniþiativa ENIprivind rafinarea verde.Complexa reþea logisticã dintrePorto Maghera ºi rafinãriaMantova, folositã pânã acum

pentru aprovizionarea cu þiþei,va fi utilizatã în viitor pentrufurnizarea de produse finite.

NOU DIRECTORGENERAL CHEPEUROPA CENTRALĂ ŞIBALCANI

Stavros Kazakos (foto) a fostnumit recent Director Generalal CHEP în Europa Centralã ºiBalcani. În acest nou rol,Kazakos se va concentraasupra dezvoltãrii afacerii

CHEP prin propulsareaeficienþelor de logisticãprecum ºi reducerea costurilorîn cadrul lanþului de distribuþieîn aceste þãri, asigurând, înacelaºi timp, implementareaCHEP pe piaþa din România,Croaþia ºi Serbia, informeazãun comunicat al companiei,remis redacþiei.În ultima sa funcþie, StavrosKazakos a coordonat echipaCHEP din Grecia ºi Bulgariapentru a dezvolta relaþii deafaceri consolidate cuproducãtori ºi comercianþi dincele douã þãri, cu rezultate desucces. El va menþine aceastãresponsabilitate în noul sãu rol.Kazakos are 36 de ani, s-anãscut ºi a crescut în Atena, aurmat facultatea de InginerieMinierã de la UniversitateaTehnologicã Naþionalã dinAtena ºi a obþinut o diplomã demasterat în Finanþe. A urmat,de asemenea, un programMBA în cadrul ªcolii de AfaceriHenley din Marea Britanie ºiacum finalizeazã un Programde Management General laINSEAD-CEDEP.

ACCIZE MAI MICI LA ANUL

Accizele vor fi calculate în anul2014 la un curs de 4,4485lei/euro, anunþat la începutullui octombrie de BancaCentralã Europeanã (BCE), maimic cu 1,6% decât cel la careau fost calculate accizele înanul 2013.Astfel, anul acesta, accizele aufost calculate la un curs de4,5223 lei/euro, anunþat deBanca Centralã Europeanã pe1 octombrie 2012, mai marecu 5,16% faþã de cursul dinanul precedent, de 4,3001lei/euro, folosit la calcululaccizelor în anul 2012.Amintim cã nivelul accizelorpentru motorinã a crescut de la374 de euro/tonã la 391 deeuro/tonã (dupã ce la 1ianuarie 2012 a sãrit de la 358la 374 euro/tonã).

ACORDUL STAND-BY,APROBAT DE FMI

Consiliul Director al FonduluiMonetar Internaþional (FMI) aavizat scrisoarea de intenþietransmisã de autoritãþileromâne ºi a aprobat încheierea

unui nou acord stand-by cuRomânia, cu o duratã de 2 ani,în valoare de 2 miliarde euro,care va fi tratat ca preventiv.Nici din ultimul acord cu FMI ºiUE, în valoare de 5 miliarde deeuro, nu au fost trase fonduri,dupã o înþelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de eurosemnatã în 2009 ºi încheiatãîn 2011. „Board-ul FMI aaprobat un nou acord stand-bycu o duratã de 24 de luni ºi cuo valoare echivalentã cu 1,75miliarde de DST (circa 1,98miliarde de euro sau 170% dincota României la Fond).Autoritãþile au informat FMI cãintenþioneazã sã tratezearanjamentul ca preventiv,astfel cã nu vor sã tragãfonduri. Autoritãþile române aucerut, de asemenea, sprijinpreventiv ºi de la UniuneaEuropeanã, de 2 miliarde deeuro”, se aratã într-uncomunicat al FMI.

IMPOZIT FORFETARDIN 2014

Impozitul forfetar a fostaprobat de Guvern printr-unproiect de lege ce a fost

înaintat Parlamentului spredezbatere ºi aprobare pânã lasfârºitul acestui an, urmând sãfie perceput de la 1 ianuarie2014. Astfel, spãlãtoriile auto,service-urile auto,restaurantele, barurile,cafenelele, saloanele deînfrumuseþare, hotelurile ºipensiunile vor trebui sãrenunþe la impozitul pe profitde 16% sau la cel pe venit de3% ºi sã se alinieze noilormãsuri fiscale.Maria Grapini, ministrul delegatpentru IMM, Mediul de Afaceriºi Turism, a declarat, joi, cã„foarte mulþi afaceriºti s-auplâns de concurenþa neloialã îndomeniile în care activeazã,acesta ºi fiind motivul principalde la care a pornit proiectul delege”. „Situaþia statisticã aratãîngrozitor la locurile de cazare,la cât s-a încasat în 2011, circa29 milioane de lei pe toatelocurile de cazare din România,mai puþin decât la service-urilede reparaþii, ceea ce esteimposibil. La spãlãtorii auto,din circa 8.400 de unitãþi lanivel naþional, 6.500 n-au plãtitimpozit deloc, iar 187 deunitãþi au plãtit pânã la 100 delei pe an“, a precizat Grapini.

INVESTIŢII STRĂINE DE 2,1MILIARDE EURO ANUL TRECUT

Investiþiile strãine directe (ISD)nete s-au cifrat anul trecut la2,138 miliarde euro, încreºtere cu 18,7% faþã de2011, pentru prima datã de laînceperea crizei în 2008, relevãdatele definitive publicate deBNR ºi INS. Estimãrile iniþialeindicau o scãdere cu 11% aISD faþã de 2011, respectiv 1,6miliarde euro faþã de 1,8miliarde euro. În urma noilorcifre, diferenþa devine uriaºãcomparativ cu realizãrile anuluiîn curs, când România a reuºitsã atragã numai 666 milioaneeuro în semestrul I. BNRanunþase în iulie ISD de numai656 milioane euro,reprezentând o scãdere de37% în primele 5 luni ale lui2013, faþã de aceeaºi perioadãa anului trecut. O lunã maitârziu, BNR a redus la 19,4%scãderea faþã de primulsemestru din 2012, cânddatele preliminare arãtauinvestiþii de 826 milioane euro.

La sfârşitul lunii septembrie,Van Moer Group Romania ainaugurat, la Timişoara,primul său centru logistic dinRomânia, situat în apropierede aeroport şi de şoseauade centură a oraşului. Laceremonie au participatExcelenţa sa ambasadorulBelgiei la Bucureşti, PhilippeBeke, Jo Van Moer,fondatorul şi preşedintelegrupului belgian, RaduDinescu, secretar generalUNTRR, precum şireprezentanţi ai autorităţilorlocale. Spaţiul logistic clasa Adeţinut de Van Moer Groupîn Timişoara are, conformcelor declarate de AlainSchodts, directorul generalal filialei româneşti agrupului, un grad de ocuparede aproximativ 70%,majoritatea clienţilor fiindcompanii locale timişorenede dimensiuni medii. Echipade aici este formată pentruînceput din 4 persoane, darva creşte o dată cudezvoltarea activităţii.operaţiunile includtransportul internaţional şi

distribuţia regională demărfuri pentru aceşti clienţi. Grupul belgian, pornind de laactivitatea de transport cuun singur camion în 1990,operează în prezent la nivelinternaţional peste 200 decamioane şi 300 trailere, maimult de 300.000 mp defacilităţi de depozitare, atâtla interior cât şi la exterior,şi efectuează serviciilogistice integrate şitransport intermodal cu unpersonal de peste 500 deangajaţi. Prima filială în afaraBelgiei a fost deschisă în2011, la Bucureşti, subliniindimportanţa strategică a ţăriinoastre pentru grupul VanMoer. În prezent, filialaromânească dispune de unnumăr de peste 65 angajaţi,în două locaţii, la Bucureştişi Timişoara.

DEPOZIT VAN MOER LA TIMIŞOARA

octombrie 2013.................................................................................................................... 39

Page 21: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

octombrie 2013.................................................................................................................... 41.................................................................................................................. octombrie 201340

NSU

LTA

NŢĂ

de la regulile ºi reglementãrile învigoare la nivel naþional ºi inter -na þional

- Recepþionarea ºi verificareado cumentelor care sã ateste rea -li zarea transportului în condiþiilecontractate

- Verificarea ºi urmãrirea pro -fi tabilitãþii cursei/curselor con -trac tate

- Verificarea ºi urmãrirea tran -zac þiei financiare ºi încasarea ba -nilor de la client

- Verificarea ºi urmãrirea tran -zacþiei pentru respectarea terme -nelor de platã la furnizor

- Derularea proceselor de re -cu perare a daunelor ºi pregãtireaîntregii documentaþii necesare încaz de incidente pe durata con -trac tului ºi direcþionarea recu pe -rãrii cãtre entitatea în culpã

- Arhivarea ºi pãstrarea elec -tro ni cã ºi fizicã a documentelor decursã pe durate determinate con -form legii

- Bugetarea activitãþii de ex pe -diþie ºi urmãrirea periodicã a indi -catorilor alocaþi.

Pentru ca un adevãrat expe -di tor sã poatã derula toate acesteac tivitãþi cu responsabilitate ºipro fe sionalism, acesta are nevoiede un cumul mare de cunoºtinþeaplicate pe o perioadã destul de

lungã de timp care sã îi permitãºi acumularea de experienþe cabagaj pentru cazurile ulterioare.

Cunoştinţenecesare

Ca sã enumerãm câteva dintrecunoºtinþele necesare, acesteasunt:

- Informaþii tehnice ºi co mer -cia le despre mijloacele de trans -port rutier

- Informaþii despre modul dedes fãºurare a transporturilor

- Informaþii tehnice ºi co mer -ciale despre mãrfuri

- Informaþii tehnice ºi comer -cia le despre modurile de am ba -lare a mãrfurilor

- Informaþii tehnice ºi comer -cia le despre modurile de amararea mãrfurilor

- Informaþii tehnice ºi co mer -cia le despre mijloacele de urmã -rire ºi control în trafic a vehiculelor

- Informaþii vamale- Informaþii despre asigurãri- Informaþii despre contractele

co merciale- Convenþii internaþionale

(CMR, TIR, Tranzit comunitar, ATA,CPD, CEMT, ADR, AETR), acorduribilaterale

- Reglementãri specifice þãrilor

din aria deservitã în domeniultransportului rutier

- Geografia ariei deservite ºirutele comerciale

- Noþiuni financiare de costuri,bugete ºi centre de profit

- Tehnici de negociere- Noþiuni de transfer a mãr fu -

ri lor prin centre de distribuþie ºicross docking

- Noþiuni de depozitare în tran -zit ºi opþiuni de transbordare.

Ne-ar face o mare plãcere sãreu ºim sã pregãtim cât mai mulþiprofesioniºti ºi sã asigurãm înpiaþã masã criticã de specialiºtiîn logisticã, oricare ar fi specia li -za rea lor, ºi, de asemenea, sã gã -sim între candidaþii la evaluarea decompetenþe, persoane cu un gradînalt de specializare. Ceea ce nuvom face niciodatã este rabatulde la calitate ºi de la o evaluareco rectã a competenþelor, centrulde evaluare dezvoltat de noi re -pre zentând garanþia unui procescom plet ºi transparent de evalua -re, completat cu recomandãriasupra programului de dezvoltarepersonalã ºi a carierei.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Center

www.esupplychain.eu

UU nul dintre puþinelestan darde de com pe -tenþã dezvoltate în þaranoastrã în domeniullogisticii este acela de

„Ex peditor transport rutier“, ocu -pa þie des întâlnitã în casele deex pediþii, operatori logistici ºitrans portatori.

Realizat în anul 2000, stan -dar dul este deja depãºit ºi ar tre -bui adus la zi prin completarea cuelemente legate de protecþia me -diu lui, cunoaºterea ºi utilizareateh nologiilor ºi programelor infor -maþionale, noþiuni de centru depro fit ºi legislaþie nu numai în con -text de trafic internaþional, dar ºinaþional ºi comunitar.

Orice standard de competenþãeste format din douã sau trei do -menii de competenþã (competenþefundamentale, de bazã ºi speci fi -ce). Dacã și competenþele fun da -men tale ºi cele de bazã pot fi lanivel teoretic verificate ºi de cãtrepersoane fãrã o lungã experienþãîn domeniu, pentru competenþelespecifice este necesarã parti ci pa -rea în procesul de evaluare a unorspecialiºti care sã determine cuun grad bun de acurateþe nivelulla care se gãseºte candidatul lamo mentul evaluãrii. Acest nivel odatã comunicat poate fi folositatât ca bazã în procesul de dez -vol tare a carierei, cât ºi poziþio -na rea candidatului pe o treaptãcorectã de atribuþii ºi încadrareaîntr-o grilã corectã de salarizare.

Din pãcate, standardele decompetenþã nu reprezintã instru -men te de lucru pentru mare partedin companiile ce opereazã pepia þa româneascã ºi poziþiile orga -nizaþionale nu sunt suficient deprovocatoare pentru a utiliza lamaxim competenþele cerute prinstandard, chiar dacã astãzi esteincomplet.

Din perspectiva competen þe -lor specifice, acestea se împartîn trei mari categorii: cele legatede relaþia cu clienþii, cele legate

de relaþia cu furnizorii ºi cele le -ga te de zona organizaþionalã deges tionare ºi control a ope ra þiu -nilor integrate.

Unităţi decompetenţă

Care sunt principalele unitãþide competenþã specifice pentruaceastã poziþie?

- Obþinerea informaþiilor com -ple te asupra bunurilor ce trebuietransportate

- Selectarea ºi recomandareame todelor de transport a mãr -furilor

- Organizarea transportului ru -tier de mãrfuri

- Colaborarea cu alþi cola bo -ra tori pentru utilizarea în opera -þiu nile intermodale a celorlaltemoduri de transport

- Procesarea documentaþieide însoþire a mãrfii ºi pregãtireaacesteia pentru procesul de vã -muire acolo unde este cazul

- Procesarea documentaþieide transport pentru marfã detrans portat

- Procesarea documentelor fi -nan ciare a mãrfurilor ºi pregãtireaacesteia pentru procesul de vã -muire acolo unde este cazul

- Selectarea furnizorilor deser vicii de transport ºi a serviciilorconexe

- Elaborarea cargo planului ºia soluþiilor de transport utilizândvehicul unic sau multi vehicul

- Elaborarea cargo planului ºia soluþiilor de transport în sistemde grupaj ºi/sau cross docking

- Elaborarea calculaþiei de cos -turi pentru oferte comparative ºiînsumare de servicii de transportºi conexe

- Negocierea ºi contractareaser viciilor de transport ºi conexe

- Negocierea ºi contractareaser viciilor suplimentare de asigu -rãri acolo unde este cazul

- Elaborarea ofertei proprii pebaza calculaþiilor soluþiei alese

- Negocierea ºi încheiereacon tractelor cu clienþii

- Verificarea vehiculelor/depo -zi telor ºi mãrfii cã îndeplinesccon diþiile pentru derularea con -for mã a contractului

- Organizarea ºi pregãtirea do -cu mentaþiei pentru transportulmãr furilor

- Urmãrirea executãrii trans -por turilor ºi serviciilor conexe utili -zând echipamente ºi tehnologiiinformatice moderne

- Corectarea deviaþiilor ºi ne -con formitãþilor apãrute pe durataderulãrii serviciilor prestate

- Raportarea abaterilor grave

EXPEDITOR TRANSPORTURI RUTIERE

Despre ce trebuie săştie un profesionistDupă ce în numărul din septembrie am abordat problemaevaluării expeditorilor din transporturile rutiere, revenimcu un exemplu concret privind elementele urmăriteîntr-un astfel de demers.

Page 22: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

NSU

LTA

NŢĂ

.................................................................................................................. octombrie 2013

DD ar cum aratã piaþa clien -þi lor de servicii de trans -port? Altfel! Clienþii suntaceiaºi, dar cu alte ce -rin þe, sunt mai expe ri -

men taþi, mai educaþi, mai pre cauþi.Datoritã dezvoltãrii platfor me -

lor Mioveni ºi Craiova, în ultimii anis-a întãrit segmentul de trans por -turi de vehicule. De asemenea, s-aex tins platforma pentru vehi cu ledin portul Constanþa. Datoritã ce -rin þelor pentru o flexibilitate din ceîn ce mai crescutã din partea cli en -þilor europeni, multe com pa nii dinindustria auto au întãrit curentul de„near-shoring”, adu ce rea producþieide piese ºi com po nente noi aproa -pe de linia de asamblare, dupã ceau ex pe ri mentat pentru o lungã pe -rioadã de timp „off shoring-ul”.

Astfel, din ce în ce mai multecom panii, precum Bosch, Yazaki,Mer cedes... deschid noi locaþii înRo mânia, aceastã tendinþã fiind maimult decât binevenitã din douã con -si derente. Pe de o parte, vin sã sus -þinã traficul de curse com plete - înscãdere în anii de crizã ºi, pe dealtã parte, îºi aduc o contribuþie im -por tantã la dez vol tarea de zonede fa vorizate, aceste companii cãu -tând locaþii cu nivel de salarizare re -dus ºi ex pertizã pentru operaþiuniidentice sau similare.

La polul opus, o creºtere im -por tantã o înregistreazã comerþulonline. Acesta a schimbat totalstructura de distribuþie logisticã.Cu rierii, care s-au dovedit capabilisã deserveascã piaþa de distri bu -þie mult mai bine decât operatoriilogistici (încã imaturi pe acestseg ment), au volume în creºterean de an.

România într-uncontext nou

România ºi-a intrat ºi mai bineîn rolul de centru de distribuþiepentru Europa de Sud-Est. Con -staþi cu bucurie cã se echilibreazãtraficul cu Bulgaria ºi cu celelalte

þãri balcanice, transporturile tur-retur devenind o normalitate.

În plinã expansiune sunt plat -for mele de cross-docking, instru -ment operaþional de eficientizarea transferurilor de mãrfuri ºi dis tri -buþie. În acest moment, oraºe mariprecum Cluj, Timiºoara, Arad, Ora -dea, Braºov, Sibiu, Bacãu de þin maimulte platforme de dis tri buþie alemai multor operatori logis tici, careau volume în creº te re cu cel puþin30%-50% în fie ca re an, unii dintreei dublându-ºi operaþiunile peacest segment de activitate. Suc -ce sul constã în ocu parea ca mi oa -ne lor atât la dus cât ºi la întorscãtre oraºele de bazã.

Retailerii, alãturi de industriaauto, au avut un rol important înedu carea pieþei. Au reuºit, din per -spectiva eficienþei, sã ridice logis -tica la rang de artã. Arta de a echi -li bra volumele ºi greutãþile petrans port pentru a obþine un ma -xim de rezultate cu minim deefort. Arta de a dezvolta partene -ri ate cu operatori logistici care sãfie capabili sã furnizeze per for -man þã pe mãsura cerinþelor.

Pe lângã contribuþia acestoraîn logisticã, s-au dovedit a fi unmotor de creºtere pentru multefabrici din industriile bunurilor delarg consum ºi alimentarã în modspecial, care îºi completeazã pro -ducþia prin mãrci proprii ºi crescvolumele transferate.

Responsabilitateîn creştere

Managerii ºi acþionarii firmelorromâneºti sunt mai responsabilicu banii lor ºi mai puþin dispuºi la

risc. Nu mai iau decizii fãrã sã ve -ri fice alternativele, sunt precauþi lacreºteri, fac investiþii cumpãtate ºicautã sã implementeze sistemede automatizare a operaþiunilor ºide control a activitãþii. Nu dau Banipe lucruri ieftine ºi, dacã nu se pri -cep, cautã specialiºti. Lec þiile învã -þa te din greºelile proprii în anii dina -in tea crizei dau astãzi roade.

Zona în care nu s-au înregistratîmbunãtãþiri rãmâne cea a resur -se lor umane în logisticã, unde cuade vãrat lipsesc talentele. Suntîntr-o permanentã cãutare de per -soane cu potenþial care, cu pa -siu ne ºi cunoºtinþe, sã meargã pecalea profesionalizãrii industriei,dar cred cã piaþa talentelor maiare nevoie de timp. Un ultim as -pect pe care vreau sã îl menþionezeste acela al companiilor care,de-a lungul timpului, nu au reuºitsã dea ºtafeta noii generaþii. As -tãzi, vedem companii de transportvechi, cu tradiþie, care pierd dingreutate cu vârsta ºi care, partedintre ele, vor dispãrea pentru cãau pierdut momentul oportun derealizare a schimbãrilor.

În concluzie, criza a creat oaºe zare a valorilor în logisticã, acreat provocãri ce au fãcut dife -ren þa între realitate ºi inerþie, aac celerat dispariþia companiilorne performante, a dezvoltat noiseg mente de afaceri ce au mo di -ficat structurile logistice ºi nu areu ºit sã dezvolte ºi oamenii pecât are nevoie piaþa.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Centerwww.esupplychain.eu

Viaţa după criză

Aşa cum am menţionat şi în alte rânduri, criza ne-amfabricat-o noi. Lipsa de cumpătare şi asumarea de riscurifără viziune şi informaţii suficiente ne-au dus la luareade decizii greşite. Putem să numim perioada 2009 - 2011ca fiind criză, dar consider că, în realitate, a fost oaşezare a pieţei. Din păcate, au existat şi firme, cu unpotenţial foarte bun, care au pierdut poziţiile ocupate şialtele care au dispărut din peisajul industrial din cauzaimposibilităţii de adaptare la un nou context.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

NSA

PP rezent la eveniment, Ex -celenþa Sa Ambasa do -rul Belgiei în Româ nia,Philipe Beke, a do rit sãsublinieze cali ta tea re -

la þiilor comerciale bila te rale ro mâ -no-belgiene, care s-au dublat înultimii zece ani. Investi þi ile di rectebelgiene în România au ajuns încãdin 2011 la peste un miliard deeuro, fapt subliniat ºi de ministrulromân al Trans por tu rilor, RamonaMã nescu. „Aceas tã investiþie do -ve deºte o datã în plus cã inves ti -to rii strãini au încre de re în mediuleco nomic din Ro mâ nia, iar acestlu c ru nu numai cã ne bu curã, darne ºi obligã la dez voltare. Ca mi -nis tru al Trans por turilor, am con -vin gerea cã, împreunã cu par tenerica dumnea voas trã, vom reuºi sãcreºtem ca pa citatea logis ti cã ºide transport în România ºi vã asi -gur cã vom face toate efor tu rilepentru dez vol tarea infra struc turiiîn viitor”, a spus Ramona Mã nes -cu, cu oca zia inaugurãrii depo zi -tu lui H.Essers.

O a doua casă

„Compania noastrã devine dince în ce mai internaþionalã. Am în -ceput în 1928, în Belgia, cu un sin - gur camion, dar pe parcursul ani -lor ne-am dezvoltat viziunea întrans porturi ºi logisticã. În pre zent,suntem mândri sã spunem cã avemo flotã de peste 1.250 ca mioane,2.400 trailere, peste 850.000 mpde depozite ºi ne pu tem baza pemai mult de 3.700 an gajaþi la nivelinternaþional”, a de clarat, în cadrulceremoniei, Gert Bervoets, CEO alH.Essers, subliniind totodatã faptulcã Ro mânia a devenit pentru com -pa nie o a doua piaþã strategicã,dupã Belgia.

Acesta este motivul pentrucare H.Essers investeºte atât demult în dezvoltarea sa în România.

Proas pãt inauguratul depozit, si -tuat la km 23 pe autostrada Bu -cu reºti-Piteºti, a reprezentat o in -vestiþie de 15 milioane euro ºi areo su prafaþã totalã de 33.000 mp.Te renul achiziþionat aici are o su -prafaþã de 55.000 mp, cu po si bi -li tatea extinderii la 210.000 mp.În cadrul acestui depozit, 5.000mp sunt destinaþi depozitãrii demãr furi periculoase, 20.000 mpmãr furilor generale, 5.000 mppro duselor farmaceutice ºi de în -gri jire a sãnãtãþii, fiind prevãzutun spaþiu de 2.000 mp, la meza -nin, pentru realizarea serviciilorcu valoare adãugatã. Facilitãþilede aici au o capacitate de de po -zi tare de 40.000 paleþi ºi dispunde 2.500 mp de spaþiu cross-dock ing ºi de 4.000 mp spaþiude consolidare. Depozitul oferã7 porþi pentru drive-in, 24 de staþiide andocare dintre care 5 suntspe cial destinate produ selor far -ma ceutice. Fiind vorba de sprefacilitãþi ultramoderne ºi de înaltãcalitate, zona destinatã mãr furilor

periculoase este certificatãSEVESO 2, depozitul având unni vel de securitate înaltã TAPAFSR, protecþie anti-incendiu cusprin klere cu apã ºi spumã chi -micã etc. Facilitãþile sunt dotatecu echi pa mente moderne, în între -gi me electrice, scanere RF, echi -pa mente automatizate etc.

„Am construit acest depozitîn conformitate cu cele mai înaltestandarde ºi cu respect deplin faþãde mediu”, a subliniat JeroenFabry, Business Unit ManagerH.Essers. „De exemplu, pânã lasfâr ºitul anu lui, vom produce pro -pria noastrã e nergie, prin in ter -mediul panourilor fo tovoltaicecare vor fi instalate pe aco periº.Acest depozit ultramo dern vapune nu numai H.Essers, dar ºicom paniile româneºti pe hartã.Aici, profesioniºti de valoare vorda zi de zi tot ce au mai bun pen -tru clienþi, parteneri, pentru dvs”.

Raluca MIHĂ[email protected]

H.Essers a inauguratpropriul depozitlângă BucureştiLa începutul lunii octombrie, compania H.Essers,un nume cu greutate pe piaţa românească(şi internaţională) de transporturi şi logistică, ainaugurat, la Bucureşti, un nou depozit ultramodern,cu o suprafaţă totală de 33.000 mp.

Ziua Cargo: Cum se simtecriza în Europa de Vest?Hilde Essers: În Vestul Eu ro -

pei, resimþim destul de puternicefectele crizei care a debutat în2008-2009. Conform expe rien þe -lor pe care le avem, nu putem spu -ne cã piaþa europeanã ºi-a re ve nitcu adevãrat. Acesta este ºi mo tivulpentru care am încercat sã nediversificãm activitatea ºi, alãturi depiaþa convenþionalã de grupaj pecare activãm, încercãm sã abor dãmºi alte segmente, cum ar fi pia þa deproduse farmaceutice ºi de îngrijirea sãnãtãþii sau cea de transport debunuri care necesitã un nivel înaltde securitate. În do me niul far ma -ce utic, avem în cadrul acestui de -po zit, inaugurat azi, un com par -timent de 5.000 mp de di catde pozitãrii acestui tip de produ se.

Cum este anul 2013comparativ cu 2012?Avem un an mai bun compa ra -

tiv cu 2012, dar devine mai dificil,pentru cã vo lumele încep sã scadãîn Europa de Vest. Trebuie sã cãu -

tãm noi cli enþi. Existã o presiunepu ternicã asu pra preþurilor, iarcompetiþia este acerbã. De aceeane îndre p tãm atenþia tot mai multasu pra Eu ropei de Est. De ase me -nea, anul trecut am deschis un birouîn Vilnius (Li tuania). Avem mul tetransporturi de valoare, far ma ceu -tice, de pr o du se elec tro ni ce ºi îm -brã cãminte sport cu încãr ca re înBelgia. Le trans portãm pânã laVilnius cu pro priile noastre ca mi -oane, iar de acolo trailerele suntpreluate de ºo feri ruºi. Trailerelesunt foarte bine echipate, conformunor stan dar de înalte de securitate.Când ºo ferul ajunge la destinaþie,nu poa te deschide trailerul singur.Tre buie întâi sã contacteze biroul

din Genk, de unde, dacã totul esteîn regulã, un operator deschide uºile,de la distanþã. De asemenea, avemun sistem de „geo-fencing”. Ca mi -onul trebuie sã urmeze o anu mi tãrutã pe care o stabilim ºi sãparcheze numai în anumite parcãride înaltã siguranþã, iar dacã deviazãde la rutã, se declanºeazã o alarmã.

Care au fost principaleleprovocãri în ultimaperioadã?Printre principalele provocãri se

numãrã menþinerea volumelor laacelaºi nivel, a preþurilor pe carele-am negociat anterior, finalizareain vestiþiilor pe care le-am demarat(anul acesta investim 56 milioanede euro, dintre care 23 milioane întrans port, camioane ºi semi re morci,23 de milioane în facilitãþi dedepozitare ºi în IT). În Belgia, a vemun departament IT cu un per so nalde 85 de angajaþi. Men þi nem acestaspect în proprietatea noastrã,pentru un plus de fle xi bi litate înraport cu clienþii. Este o perioadã încare inovaþia este foarte importantã,iar IT-ul ne ajutã sã fim flexibili.

Diversificarea este răspunsulInterviu cu Hilde Essers, managing director H.Essers

4544

.................................................................................................................. octombrie 2013

„„AA m ales un e -chi pament ca -re avea insta -lat sistemulFleet Mana -

ger pentru a putea urmãri indi ca -torii de productivitate, dar ºi ele -mentele care þin de incidente sauaccidente“, a explicat Daniel Alexa.El a precizat cã, în acest fel, s-aputut obþine o imagine foarte clarãprivind orele ºi condiþiile în cares-au produs eventualele incidente,iar în paralel s-a putut face o veri -fi care a optimizãrii depozitului dinpunc tul de vedere al designului in -te rior, pe baza senzorilor FMX 20.

Consum mai redus

Iar pentru cã era vorba despreo perioadã foarte plinã - mutareaa aproximativ 25.000 de paleþiîn tre cele douã depozite - echipa -men tul a avut baterie de rezervãpen tru a putea fi folosit la adevã -ra ta capacitate. De altfel, DanielAlexa a observat consumul foartemic de curent pe care îl presupuneFMX 20, menþionând cã în cazulechi pamentelor din generaþia2005, care funcþioneazã pe bazãde curent alternativ, bateriile þincirca 5 ore ºi jumãtate, în timp ceperioada în care pot funcþionaaceste noi baterii fãrã încãrcare(folosind curent continuu) estede 7-8 ore. Un element foarte im -por tant pentru reducerea cos tu -rilor.

„Dupã o perioadã de 3 luni încare echipamentul a lucrat într-unritm susþinut, pot spune cã s-acomportat foarte bine. Nu am avutprobleme tehnice, nu am avuterori. Toate incidentele inerente,care au apãrut pe înregistrareadin Fleet Manager, au þinut de fap -

tul cã senzorul nu a fost calibratla un standard fixat pe structuranoului depozit, tocmai pentru apu tea vedea dacã, de exemplu, înanu mite zone, pardoseala estedreap tã, dacã apar anumite deni -ve lãri care pot crea anumite pro -ble me în viitor. Stivuitorul a func -þionat în anumite zile doar într-uncompartiment al depozitului, ma -ni pulând marfa unui anumit client.Am putut astfel verifica prin FleetManager dacã s-au manifestatanu mite probleme în zona respec -ti vã. Am folosit echipamentul ºipen tru controlul calitãþii, iar in -forma þiile pe care ni le-a furnizatºi pe care le-am analizat cu trai -ne rul echipei de mentenanþã Stillau fost corecte“. Managerul

HSEQ H.Essers Romania a arãtatcã, în acest fel, a identificat semnede întrebare care au putut fi re -zolvate.

Cartelepersonalizate,siguranţăcrescută, costurireduse dementenanţă

Foarte importantã a fost posi -bi litatea identificãrii cu exactitatea modului în care lucreazã fiecarestivuitorist prin intermediul car -te lelor personalizate, legate lasistemul STILLFleetManager, uti -li zate pentru pornirea echi pa men -tului. „Am testat inclusiv modul

STILL FMX 20

3 luni în depozitulH.EssersDeşi v-am obişnuit cu testarea vehiculelor în trafic,împreună cu Still România am decis să abordăm un domeniunou. Un echipament STILL a fost testat timp de 3 luni îndepozitul H.Essers din Bucureşti. Este vorba despre unreach truck FMX 20, echipat cu Fleet Manager şi folositpentru mutarea mărfurilor din depozitul pe care H.Essers îlavea închiriat în cadrul parcului Prologis, în depozitulpropriu. Concluziile le-am aflat de la Daniel Alexa, HSEQManager în cadrul H.Essers Romania.

TEST

Daniel Alexa, HSEQ Manager în cadrul H.Essers Romania:

Consider cã sistemul asigurã responsabilizarea operatorilor.Ideal este ca toate echipamentele din depozit sã fie prinse în

sistemul Fleet Manager.“

„

Page 25: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201348

TEST

de lucru al angajaþilor, care nu auºtiut cã echipamentul este dotatcu sistemul de urmãrire prin FleetManager. ªtiam exact cine a uti -lizat echipamentul între anumiteore, cât a mers ºi cât a ridicat. A -cesta este un avantaj al siste mu -lui. Cu siguranþã, acest sistem,care presupune folosirea carteleist i vuitoristului la pornirea echi pa -men tului, are un mare avantaj, însensul cã dedici cartela unei sin -gure persoane, cãreia îi poþi alocadrepturi ºi restricþii ºi poþi alocadrepturi ºi restricþii aparatului“, aapreciat Daniel Alexa. Concret,poþi stabili ca pentru un anumitsti vuitorist viteza de deplasare sãnu depãºeascã 5 sau 8 km/h sauca viteza de ridicare sã fie pro -cen tual mai micã decât 100%. Iarmarele avantaj constã în faptul cãtoate aceste programãri se potfa ce direct de cãtre utilizatorulau torizat sã poatã accesa FleetMa nager. „În situaþia unui angajatnou, care abia a început sã lu cre -ze, pot sã optez pentru anumitedrepturi (vitezã de deplasare saude ridicare mai micã) pentru a

evita riscurile de a se produce ac -ci dente. Toþi aceºti parametri seactiveazã odatã cu introducereacartelei.“

Managerul HSEQ H.EssersRo mania a observat, de ase me -

nea, senzorul de care beneficiazãFMX 20, care sesizeazã înclinãrilepeste un anumit nivel. Pe de altãpar te, atunci când are loc un inci -dent STILLProActive, poate trans -mite imediat informaþia cãtre echi -pa de service. Dacã accidentuleste mai mare, atunci echipa men -tul intrã în avarie ºi nu mai poatefi deplasat decât cu o vitezã deavarie. Din aceastã stare de avariepoate fi scos dupã inspecþia pecare o face reprezentantul internºi care, dacã nu identificã o pro -ble mã de securitate în exploatare,poate reseta sistemul, reintro du -cân du-l în lucru. În caz contrar, in -tervenþia va fi realizatã de echipatehnicã Still.

Un parteneriatcare va continua

„Parteneriatul cu Still pe acestproiect s-a desfãºurat foarte bine.Am primit echipamentele pe carele-am cerut ºi s-au ridicat la aº tep -

tãrile noastre. Avem în flotã echi -pa mente Still încã din 2005. Ur -mãrind costurile, am putut ob servaavantajele generaþiilor noi deechipamente“, a afirmat DanielAlexa. În opinia sa, foarte inte re -sant este faptul cã sistemul de fleetmanagement poate fi montatinclusiv pe aceste transpalete mici,care, chiar dacã au un cost mai micde achiziþie, pot duce la creº tereacosturilor de men te nan þã într-untimp relativ scurt, din cauza in ci -den telor ºi a proastei uti lizãri. „Pen -tru moment, doar Still oferã o astfelde posibilitate care sã fie ºi prie -

te noasã cu utili za torul. În sensulsã nu fie necesar sã aºtept sã vinãun reprezentant al societãþii sã des -car ce datele. În plus, este importantcã poþi soli ci ta rapoarte care pot fizilnice, sãp tã mânale, trimestriale,anuale. Mai ales în aceastã pe ri oa -dã în care managementul solicitãda te cât mai succinte, rapoartelefur ni zate în mod automat de siste -mul de fleet management Still suntde mare ajutor. Am în vedere a tâtSTILLReport cât ºi STILLFleetMa -na ger, care permit ac cesul per soa -nelor autorizate la informaþii în oricemoment în care au conexiune la

internet“, a arãtat Daniel Alexa. Ela apreciat inclusiv faptul cã, în cazulunui incident în care este implicatechipamentul, persoana responsa -bi lã este anun þa tã prin intermediulunui SMS sau a unui mail. Iar res -tricþiile pot fi stabilite în timp real,folosind co nexiunea la Internet, in -di ferent de locul în care se aflã res -pon sa bilul.

Concret, în toatã perioada detestare a echipamentului, s-a în -cer cat utilizarea la maxim a tuturordotãrilor lui, fiind pentru primadatã când, în cadrul depozitelorH.Essers din România, a fost tes -tat un astfel de echipament. „Îngeneral, ur mã rim numãrul de orede utilizare în fiecare zi, þinem oevidenþã a intervenþiilor, a frec -ven þei cu care au avut loc ºi a cos -tu rilor repa ra þi ilor, iar de aceastãdatã am avut ºansa de a mergemult mai în pr o funzime cu ceeace poate oferi un echipament mo -dern. Cu siguranþã vom continuape direcþia pe care am testat-oîm preunã cu Still ºi vom încercasã upgradãm flota astfel încât sãfim în tendinþe ºi sã bene fi ciemde toate noutãþile“, a conclu zio -nat Daniel Alexa.

„STILL Fleet Data Services” - un viitorsigur într-o lume a logisticii online

STILL a reuºit sã transforme stivuitoarele în utilaje inteligente prin„STILL Fleet Data Services”. Acesta este un pachet compus din treisoluþii software pentru colectarea ºi procesarea datelor furnizate destivuitoare ºi operatori. Cel mai important aspect este cã software-ulpermite accesul la aceste date online, în orice moment ºi în oricare locdin lume. STILLReport permite organizarea, analizarea ºi optimizarea unor întregiflote prin intermediul instrumentelor software online ºi oferãcompaniilor de logisticã o vedere de ansamblu rapidã ºi clarã asupraîntregii flote.STILLFleetManager 4.x permite strângerea ºi procesarea datelordetaliate de la stivuitor ºi operator ºi face ca aceste date sã fiedisponibile online. Diversele nivele de permisiuni de acces suntadministrate prin controlul bazat pe cipuri, carduri cu cip sau coduriPIN.STILLProActive permite eliminarea rapidã a defecþiunilor. Stivuitorulinteligent trimite coduri de eroare direct la service-ul STILL. Aceastapermite service-ului sã înceapã mai repede reparaþia ºi reducenumãrul de vizite pe care angajaþii service-ului trebuie sã-l facã lasediul clientului - un lucru bun nu doar pentru client, ci ºi pentrumediu.

Concluziile celor doistivuitorişti care auoperat echipamentulFMX 20, Elena Urdoişi Aurelian Vladu:

„La început, echipamentul a fostmai greu de utilizat din cauzasistemului de comandã cu joystick,volanul se miºca mai greuimplicând un efort suplimentar

pentru operare. Dupã efectuarea reglajelor de cãtre tehnicieni, nu ammai avut probleme.- Sistemul manual de înlocuire a bateriilor de tracþiune este uºor defolosit cu un minim de oprire a activitãþii.- Vizibilitatea este foarte bunã prin grãtarul de protecþie aflat deasupracapului ºi la nivelul catargului.”

FM-X 20- Capacitate încãrcare: 2.000 kg- Centru de încãrcare: 600 mm- Distanþe încãrcare: 409 mm- Înãlþime maximã de ridicare: 5.580 mm- Vitezã maximã încãrcat/la gol: 14/14 km/h- Motoare electrice: de propulsie, performanþã S2 60 min. - 6,5 kW; deliftare, performanþã S3 15% - 13 kW

- Compartiment ºofer: elemente de control ajustabile, scaun ºi planºãpicioare ajustabile electronic, compartimente de depozitaredocumente A4 ºi suport de sticlã; asigurã o protecþie optimã aºoferului

- Elemente de control: joystick ergonomic pentru operarea miºcãrilorhidraulice, butoane pentru controlul funcþiilor auxiliare, direcþieelectricã 360 grade, sistem direcþie direct-drive safety

- Catarg: tip triplex, profil special cu rezistenþã înaltã la torsiune,asigurã o stabilitate ºi vizibilitate optimã

- Sistem de frânare de înaltã eficienþã, cu recuperarea energiei,3-circuit; frânã-disc electromagneticã pentru oprire de urgenþã ºiparcare

octombrie 2013.................................................................................................................... 49

Page 26: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201350

INTER

VIU

Ziua Cargo: Ne puteþiprezenta conceptul deutilizare în comun apaleþilor?Gabriel Andronescu: Princi -

piul de utilizare în comun a pa le -þilor este unul simplu, pe baza cã -ru ia utilizatorii doar închiriazãpa leþii necesari pentru perioada încare au nevoie de aceºtia. Astfel,un producãtor de bunuri trans por -tã produsele paletizate cãtre loca -þi ile de distribuþie. Apoi, un repre -zen tant CHEP colecteazã paleþii,îi returneazã pentru inspecþie ºi,unde este cazul, pentru reparaþiila centrul de servicii CHEP, ur -mând ca ulterior sã îi reintroducãîn circuit pentru urmãtoarea utili -zare.

Utilizarea în comun a paleþiloreste o alternativã viabilã din punctde vedere al costurilor, spre deo -se bire de paleþii albi ce pot aduce,de seori, ineficienþã ºi costuri as -cunse. În sistemul CHEP sunt fo -lo site materiale de calitate pentrufabricarea paleþilor, garantând du -ra bilitatea de-a lungul repetatelorci cluri de folosire. Un alt impact po -zitiv imediat poate fi vãzut în scã -de rea timpului ºi a costurilor de li -vra re. Concret, prin externa li zareaac tivitãþilor legate de ges tiu nea pa -le þilor, companiile vor putea bene -fi cia de o reducere a costurilor lo -gis tice în condiþiile în care vordis pune de paletul po tri vit, în canti -

ta tea doritã, în locul ºi la momentulpotrivit, pentru toa te cererile dincadrul lanþului de distribuþie.

Care sunt avantajele pecare le oferã acest sistem?Producãtorii de bunuri, pre -

cum ºi furnizorii de materii primece se transportã pe paleþi se potbucura de beneficiile livrãrii mãrfiipe paleþi standardizaþi, fãrã risculde neacceptare din partea retai -le rilor. Sistemul de utilizare în co -mun simplificã atât gestiunea câtºi controlul paleþilor ºi conducela reducerea aspectelor adminis -tra tive ºi a complicaþiilor. Iar pa -le þii, având o calitate înaltã, reducris cul deprecierii produselor ºi aplat formelor folosite (evitând po -si bile contaminãri ºi activitãþi dere paletizare). Toate acestea îmbu -nã tãþesc atât timpul alocat cât ºicostul livrãrii.

Transportatorii ºi furnizorii deser vicii logistice beneficiazã depaleþi standard, ceea ce înseamnãcã îºi pot maximiza spaþiul în ve -h icule ºi îºi pot optimiza plani fi -ca rea transporturilor. ªoferii pe -trec mai puþin timp în aºteptare lamomentul descãrcãrii produselor,întrucât paleþii CHEP sunt uºorde identificat ºi sunt acceptaþi pescarã largã de cãtre retaileri, iarvo lumul documentelor ce înso -þesc livrarea scade.

În acelaºi timp, ºi retailerii potbeneficia, întrucât returneazã pa -

leþii unei singure companii - CHEP- în loc sã fie nevoiþi sã þinã conturide paleþi cu fiecare furnizor.

Unde se plaseazã paleþiiChep în condiþiilerupturilor produse pe piaþaeuropaleþilor?Dacã standardul unic de cali -

ta te ºi acceptarea universalã a pa -leþilor CHEP în lanþul de distribuþiereprezentau pânã acum elementeimportante, în viitor este posibilca acestea sã devinã ºi mai semni -fi cative. Practic, paletul poate fiuºor identificat, fiind exclusã po -si bilitatea de a se folosi un produscon trafãcut. În plus, standardeledin ce în ce mai ridicate ale retai -le rilor din comerþul modern impunca paleþii livraþi sã aibã un stan -dard ce este de obicei certificatprintr-o semnalisticã specificã.Faptul cã singurul tip de palet albdin piaþã recunoscut cel puþin par -þial pentru standardul sãu de cali -ta te, paletul EUR-EPAL, a încetatsã fie produs, ca urmare a stopãriiparteneriatului dintre cei doi de -þi nãtori ai celor douã mãrci (EPALpentru paleþii EPAL ºi UIC pentrupaleþii EUR), este foarte posibilsã creeze un nou nivel de comple -xi tate în ceea ce priveºte accep -ta rea acestora în piaþã ºi ges tio -narea lor.

CHEP se asigurã cã paleþii nusunt folosiþi în mod eronat decãtre pãrþi neautorizate ºi comer -cianþi de paleþi. Ei rãmân întot -dea una în proprietatea CHEP ºipot fi doar închiriaþi în condiþiicon tractuale, atât local cât ºi înstrã inãtate.

În prezent, CHEP are prezenþãîn 23 de þãri europene - acoperindîntreaga Uniune Europeanã plusalte þãri, precum Croaþia ºi Serbia.

Scapă de costurileascunse!

Gabriel Andronescu, Country Manager pentru

CHEP România:Nu trebuie sã plãtiþi decât pentru paleþii pecare îi folosiþi, atunci când îi folosiþi. Este chiar

atât de simplu“.

„

Dacă priviţi un palet ca pe un simplu palet, este posibilsă vă înşelaţi! În cele din urmă, reprezintă un serviciu cevă transportă produsele în piaţă. Dar cum manevraţipaleţii? Unde îi stocaţi? Când îi recuperaţi? Cum îiinspectaţi? Cum îi reparaţi? Răspunsul este că, înmajoritatea cazurilor, nu dumneavoastră vă ocupaţi deaceste aspecte! Altcineva o face pentru dumneavoastră -şi astfel vă puteţi concentra pe aspecte esenţiale,precum vânzarea bunurilor produse şi conducereaafacerii…

Page 27: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

Întrebările lunii OCTOMBRIE (etapa 47)

Întrebările lunii SEPTEMBRIE (etapa 46) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Analiza PEST se bazează peanaliza

a. Factorilor internib. Factorilor externi - CoRECTc. Punctelor tari şi slabed. oportunităţilor

2. „Best practice“ � sistemeoperaţionale, procese şiproceduri de lucru care se

dovedesc a fi cele mai bunepentru organizaţii, într-uncontext şi anumitecircumstanţe. Poate ficonsiderată o soluţie pentrutoate __________ (best-for-all).

a. Departamentul de achiziţiib. Departamentul de investiţii

c. Departamentul de vânzărid. Companiile - CoRECT

3. La baza piramidei privindcerinţele pentru achiziţiistau:

a. Respectarea legislaţiei - CoRECTb. Costulc. Calitatea mărfiid. Asigurarea mărfii

1. În procesul de producţie modern,planificarea producţiei este definită ca:

a. procesul planificării producţiei la costuriminime

b. procesul planificării producţiei pe operioadă de timp

c. procesul planificării şi coordonăriiproducţiei pe durata supply chain-ului

d. procesul planificării producţiei sedesfăşoară indiferent de cererile variabileale supply chain-ului

2. Planificarea cerinţelor resurselor esteun plan pe termen lung. Planificareacerinţelor de capacitate este un plan petermen scurt.

a. (a) fals (b) adevăratb. (a) fals (b) falsc. (a) adevărat (b) falsd. (a) adevărat (a) adevărat

3. Atunci când este dezvoltat un plan deproducţie, care dintre următoareleelemente trebuie luate în considerare?

a. prognozele vânzării, stocurile de materiiprime şi capacitatea depozitului

b. lista de materiale, prognozele fluxului denumerar şi incertitudinea cererii

c. timpul de onorare a aprovizionării,aşteptările clienţilor şi nivelurile de serviciu

d. problemele de calitate, economia de scarăşi eficienţa întregului supply chain

HENKEL

NCU

Câştigătorii lunii SEPTEMBRIEClaudia Istrate, Cornel Diaconeasa şi Daniela PetruţaUngureanuEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 24 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebările luniiseptembrie, cea de a 46-a etapă a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectElena Sima, Radu Paul Alecu, Diana Diaconeasa, AttilaTuri, Mugurel Florin Ungureanu, Cornel Diaconeasa, FlorinGeneţ, Gheorghiţă-Nicolae Zamfir, Claudia Istrate, SilvanaMoşoianu, Anica Berce, Nicoleta Atîrnăteanu, PetruţaDaniela Ungureanu, Adrian Vlase, Alexandra Truşcă, RaduVlase, Roxana Ungureanu, Florin Ceangu, Adina Bănescu,Adrian Ionuţ Popescu, Dan Ioan Dragu, Maria Zodieru, AlinValentin Bucur şi Valeria Matei.

Concursul de cunoştinţegenerale în domeniul logisticii

lansat de ZIUA CARGO şicompania de consultanţă şi

training în logistică Supply ChainManagement Center continuă cu

etapa a 47-a. În fiecare lună,publicăm 3 întrebări tip grilă,

pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele

corecte de răspuns. Câştigătoriisunt stabiliţi prin tragere lasorţi dintre persoanele care

răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (47)

Fiecare întrebareare un singur răspuns

corect. Puteţi răspunde

până pe 7 noiembrie,prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele

de răspuns şi datele decontact (nume, telefon,

e-mail) sau direct pesite-ul nostru

www.ziuacargo.ro, pepagina dedicată

concursului.Câştigătorii ediţiei

din octombrie şivariantele corecte de

răspuns vor fi publicateîn numărul din noiembrieal revistei ZIUA CARGo.

octombrie 2013.................................................................................................................... 53

ȘA

NTIE

CCuuii ii--ee ffrriiccăăssăă ttrreeaaccăă ppoodduull??

Page 28: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201354

{TIR

SPAŢIILEREZIDENŢIALE ÎNDEZVOLTARE ÎNILFOV, PREFERATE DEINVESTITORI

Cea mai mare parte a spaþiilorrezidenþiale aflate îndezvoltare, 44% (1.800 unitãþi),va fi livratã în zona de sud ajudeþului Ilfov, potrivit unuiraport CBRE România desprepiaþa spaþiilor rezidenþiale înregiunea Bucureºti-Ilfov.Aceastã zonã continuã sã fiepreferatã de investitorii locali,deoarece existã cãi de accesbune, transport în comun ºipreþuri scãzute ale terenurilor.Stocul rezidenþial modernconstruit dupã 2006 înregiunea Bucureºti-Ilfovcuprinde peste 27.300 deunitãþi, grupate în 115ansambluri rezidenþiale cupeste 20 de apartamente

fiecare. Aproximativ 33% dinacest stoc se aflã în judeþulIlfov, în timp ce sectorul 3 - celmai populat sector alBucureºtiului - deþine cel maimare procent din Bucureºti,respectiv 17%. De asemenea,sectoarele 2 ºi 6 deþin fiecare13,4% din stocul modern.În acest moment, aproximativ4.000 de apartamente din 31de ansambluri rezidenþiale suntîn diverse stadii de dezvoltareºi vor fi livrate pânã în 2015,astfel cã stocul ar putea creºtecu 15% în urmãtorii doi ani.Cele mai multe apartamentefac parte din faza a doua sau atreia de dezvoltare a unoransambluri operaþionale, careînregistreazã o cerereconstantã din parteapotenþialilor clienþi. Printre celemai importante proiecte ce vorfi livrate în al doilea semestru alacestui an se numãrã faze aleunor ansambluri funcþionale dinanii precedenþi, precum Edenia

Titan, Cosmopolis ºi GamaResidence. De asemenea,printre proiectele noi se aflãSunrise Residence ºi LakeHouse Residence.

CENTURACARANSEBEŞ, LA A3-A AMÂNARE

Termenul de pãsuire aconstructorului pentrurepararea podului ce sescufundã pe CenturaCaransebeº a fost prelungitpentru a 3-a oarã, pânã în 15decembrie, dupã ce drumul afost închis în 17 mai. La sfârºitulanului, vor expira ºi cei 2 ani degaranþie a lucrãrii finalizate îndecembrie 2011, dar niciodatãrecepþionate. Reparaþiile ar fitrebuit sã fie gata la 31 iulie, darCNADNR a acordat o amânareconstructorului. ConfederaþiaNaþionalã Rutierã (CNR) ºi APTE2002 au organizat atunci unprotest, dar pare cã nimic nupoate sã urneascã lucrãrile dinloc.

30 KM DIN DN 29BOTOŞANI-SUCEAVA,INAUGURAŢI

Premierul Victor Ponta, ministruldelegat Dan ªova ºi mai multeoficialitãþi locale au inaugurat, lajumãtatea lunii octombrie,lucrãrile de modernizare a DN29 Botoºani-Suceava pe untronson de 30 km, promis deªova încã din varã. DorinUmbrãrescu, proprietarulfirmelor care executã lucrareade peste 68 de milioane de lei,i-a asigurat cã drumul va fi gataîn termen de un an. Poate cãiarna nu va fi aºa grea. Premierula dat asigurãri cã firmele deconstrucþii îºi vor primi baniipentru lucrãrile executate.El a precizat cã, pânã la sfârºitulacestei luni, bugetul de stat va figata, când vor fi finalizatediscuþiile cu delegaþii ComisieiEuropene, Bãncii Mondiale ºiFondului Monetar Internaþional(FMI). Va fi apoi adoptat deGuvern ºi trimis Parlamentului înprima sãptãmânã din noiembrie,care va avea timp toatã luna sã îldezbatã, urmând a-l adopta „latimp, pentru ca în decembrie sãfie cunoscute cifrele pe care seva conta anul viitor”.

Constructorul olandez DAFlansează noul CFConstruction EURo 6,special proiectat pentruaplicaţii din domeniulconstrucţiilor care implică înmod regulat parcursuri off-road. CF Constructionprezintă un unghi de atac deinvidiat, de 25 grade, şi ogardă la sol de 40 cm,precum şi numeroase detaliipentru costuri reduse deoperare, disponibilitatemaximă şi uşurinţă înutilizare. Elementele de stilrobuste ale lui CF au fosttransferate, de asemenea,noului LF Construction,ambele modele căpătând unaspect particular, dar şibeneficiind de mai multăprotecţie a elementelorexpuse eventualelor loviturisau incidente ce pot apăreaîn activitatea de construcţii.De asemenea, un grad înaltde confort pentru şofer şiuşurinţa în conducere aureprezentat alte cerinţecheie stabilite de DAF înconceperea noului CF.Pentru noul model CFConstruction, suntdisponibile motorizări de

12,9 l PACCAR MX-13,capabil să dezvolte puterimaxime cuprinse între 410 şi510 CP şi de 10,8 l PACCARMX-11, cu puteri maximeîntre 290 şi 440 CP.Consumul mediu decombustibil al propulsoruluiPACCAR MX-11 este cupână la 3% mai scăzut decâtcel al deja eficientului motorde 12,9 l, iar reducereamasei cu aproape 180 kgrezultă într-o sarcină utilămai crescută. LF Construction dispune deo gardă la sol de 32 cm şipoate fi livrat cu un motor de6,7 l, PACCAR PX-7, capabilsă dezvolte puteri maximecuprinse între 220 şi 310 CP.Modelul oferă cea mai micărază de întoarcere din clasasa, pentru un maximum demanevrabilitate. DAF va începe livrarea noilormodele CF şi LF destinateactivităţii de construcţii înprima parte a anului viitor.

DAF LANSEAZĂ LF ŞI CF CONSTRUCTIONEURO 6

Page 29: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

II niþial, prefectul de Constanþaanunþase cã podul de la Agi -gea va fi închis complet timpde douã luni, pânã vor fiînlocuite hobanele (lucrãri la

70 de metri înãlþime ce nu potgaranta siguranþa conducãtorilorauto), iar la 1 decembrie va fi re -des chis circulaþiei, nou-nouþ. Însãpre mierul Victor Ponta nu a fostde acord, invocând „impedi men -te le” pe care le vor suferi ºoferiide autoturisme.

„Ideea e urmãtoarea cu podulde la Agigea: conform unui raport fã -cut de CNADNR, 40% din struc tu -ra podului este afectatã ºi poate sãcadã în orice moment. Însã au existatpe plan local niºte sus pi ciuni cãCNADNR e prea prã pãs tios ºi cã,de fapt, nu e aºa de afec tat po dul.Am discutat cu mi nistrul de le gat Dan

ªova ºi o sã tri mitem încã o expertizãinde pen dentã, care sã ne spunãfoarte clar dacã e vreun pe ricol decã de re. Dacã va fi aºa, vom închidepo dul ºi îl terminãm pânã la sfâr ºi -tul anului. Sigur, cu toa te impe di -mentele”, a declarat Victor Ponta,aflat în inspecþie pe ºantier.

Premierul a asigurat cã s-auluat mãsuri pentru mãrirea ca pa -ci tãþii de transport feroviar pentruna vetiºti ºi cã va fi adus bacul dela Galaþi, pentru transportul ca -mi oa nelor, autobuzelor ºi mi cro -buzelor, „ca sã nu ocoleascã 100ºi ceva de kilometri“.

„Am mai luat decizia ca, în pri -vinþa traficului greu, care va fi celmai afectat, CJ Constanþa sã sus -pen de taxa pentru drumurile jude -þene, urmând ca prejudiciul creatbugetului judeþean sã fie com pen -

sat din fondul de rezervã al Gu -vernului“, a anunþat Victor Ponta.

Pod plutitor

Pânã la urmã nu a fost adusba cul ºi s-a ales altã variantã:direc torul Companiei NaþionaleAd ministraþia Canalelor Navigabile(CNACN) Constanþa, Daniel Geor -gescu, a anunþat cã se pregãteºtepentru instalare la Agigea, chiarîn dreptul podului, o gabarã - navãau topropulsatã de mari di men -siuni. Aceasta va fi pusã la dispo -zi þie de SC Navrom Galaþi SA ºiva suplini, practic, bacurile ce arfi putut realiza transportul auto -ca mioanelor peste Canalul Dunã -re Marea Neagrã, în zona Agigea.

Podul plutitor ar urma sã de vi -nã funcþional la 15 octombrie, când

vor fi încheiate operaþiunile demontare a unei rampe de în cãr carea autovehiculelor la pupa navei. Pegabarã vor putea fi încãr ca te pentruo singurã cursã 12 au totrenuri plinecu marfã. Traversarea va duramaxim 25 de minute.

„Deocamdatã nu vã pot spunenimic despre costurile de trans portcu gabara, dar cert este cã re -prezentanþii NAVROM Galaþi vordoar sã amortizeze costurile cucom bustibilul ºi salariile mari na -rilor. Din calculele preliminare separe însã cã tariful de traversarecu podul mobil va induce costurimai mici decât consumul de car -bu ranþi pe rutele ocolitoare“, a pre -cizat Daniel Georgescu, la ºe din þadin 3 octombrie a CJ Con stanþa.

Pentru realizarea punctului deîmbarcare-debarcare a autove hi -cu lelor pe nava gabarã, ACN vacreº te cu 45 cm nivelul apei dinCa nalul Dunãre-Marea Neagrã.

Variantede ocolire

Pentru relaþia Bucureºti - PortConstanþa Sud - Agigea - NegruVodã - Mangalia ºi retur:

• A2 (Bucureºti - Constanþa -Nod rutier Medgidia) - DJ 381 (Nodrutier Medgidia - Ciocârlia de Sus)- DN 3 (Ciocârlia de Sus – Cobadin)- DJ 391 (Cobadin - Mereni - To -praisar) - DN 38 (Topraisar - Agigea)- DN 39 (Agigea - Mangalia) ºi retur.

Pentru relaþia Hârºova (DN 2A)- Tulcea (DN 22) - Port ConstanþaSud - Agigea - Negru Vodã - Man -galia ºi retur:

• A4 (nod rutier Ovidiu - Nodrutier A4 cu A2) - A2 (nod rutier A4cu A2 - Nod rutier Medgidia) - DJ381 (Nod rutier Medgidia - Ciocârliade Sus) - DN 3 (Ciocârlia de Sus -Co badin) - DJ 391 (Cobadin - Me -reni - Topraisar) - DN 38 (Topraisar- Agigea) - DN 39 (Agigea - Man -galia) ºi retur.

De 3 aniîn reparaţii

Podul de la Agigea a intrat înre pa raþii în urmã cu 3 ani (octom -brie 2010) ºi de atunci se tot in -sti tuie res tricþii de circulaþie. Va -loa rea es ti ma tã a contractului estede 12.673.280 euro (fãrã TVA),iar va loarea certi fi ca tã a lucrãrilor,la data de 24 sep tem brie a.c.(con form ul ti mului cer ti ficat deplatã) este de 3.588.742,65 euro(fãrã TVA), po tri vit datelor trans -mi se redacþiei de CNADNR.

Lucrarea se executã de firmaBilfinger Berger Baugesellschaft,iar finanþarea este asiguratã dintr-unîmprumut acordat de BERD.

Magda [email protected]

octombrie 2013....................................................................................................................

57.................................................................................................................. octombrie 2013

După trei ani de la începerea reparaţiilor lapodul de la Agigea, de pe DN 39, circulaţia afost interzisă, de la 1 octombrie,autovehiculelor mai mari de 3,5 tone, inclusivpentru mijloacele de transport în comun. Suntpermise numai autoturismele şi microbuzeleşcolare, dar numai până în iunie 2014, cândpodul va fi închis complet. Autorităţile sperăca până atunci să fie gata podul de pesteCanal de la Poarta 9-10 a Portului. Noul pod seaflă în prelungirea autostrăzii şi cuprinde obretea ce duce la Agigea. Acum, camioanele şiautovehiculele de pasageri au două variante laAgigea: fie ocolesc 100 de km, fie plătesc taxăde traversare a canalului cu o gabară - navăautopropulsată de mari dimensiuni.

Apel UNTRRUNTRR cere autoritãþilor sã ia mãsuri urgente pentru reducereaconsecinþelor negative asupra transportatorilor rutieri, în urmaînchiderii podului de la Agigea ºi a nerespectãrii termenelor definalizare a reparaþiilor la Centura Caransebeº.„Având în vedere situaþia deplorabilã care descrie procesul dereabilitare a drumurilor naþionale ºi întârzierea revoltãtoare arezultatelor prevãzute la începutul proiectelor, ºi þinând cont derepercusiunile grave generate în sectorul transportului rutier, UNTRRcere cu insistenþã (...) interzicerea aplicãrii oricãrui tip de taxe detranzit în lipsa unor centuri ocolitoare deschise circulaþiei publice,precum ºi responsabilizarea contractorilor CNADNR în vederea unordespãgubiri pentru nerespectarea termenelor, toate costurileadiacente urmând sã fie suportate de aceºtia în cazul în care nulivreazã calitatea contractatã la momentul prevãzut. (...) Cine suportãcosturile de operare suplimentare generate transportatorilor pentrufolosirea rutelor ocolitoare? UNTRR propune aprobarea de urgenþã aOrdonanþei 43/1997 referitoare la regimul juridic al drumurilor, cumodificãrile agreate în Comisia de Industrii a Parlamentului, astfelîncât localitãþile sã fie racordate la drumuri ºi nu invers“.

Podul de la Agigea, închis camioanelor,microbuzelor şi autobuzelor

Page 30: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

PP odul este parte a rutelorSUA 50 ºi 301, con sti -tuind în cadrul ambeloro conexiune vitalã. Caparte a US 50, leagã

zona metropolitanã Baltimore-Washington de Ocean City, Mary -land ºi alte destinaþii turistice depe coastã. Pentru US 301, ser -veº te ca parte a unei rute alter -na tive pentru Autostrada inter sta -talã 95, între N Delaware ºiWashington DC. Datoritã acesteilegãturi, podul are un trafic intensºi este recunoscut ca punct de

congestie, în special în orele devârf din lunile de varã. ªi asta... înciuda faptului cã uneori pare a fiextrem de periculos, mai ales petimp de furtunã, când vântul ºi va -lu rile mãrii de dedesubt izbescpo dul atât de puternic încât ai im -presia ori cã va ceda, ori cã vei fimãturat de intemperii cu tot cumaºinã.

Propuneri şi studii

Studii explorând posibilitateaconstruirii unui pod care sã tra -

ver seze Golful Chesapeake aufost realizate încã de pe la 1880.Dar prima propunere cunoscutãa apãrut la 1907, solicitând o mo -da litate de trecere între Baltimoreºi Tolchester Beach. Alte propu -neri, datând din 1918, 1919, 1926ºi 1935, vizau acelaºi lucru: unpod în aceastã zonã. În 1927, oa -meni de afaceri locali au fost auto -rizaþi sã finanþeze construcþia uneistructuri care sã conecteze Balti -more ºi Tolchester Beach, au fostdesenate planuri pentru un noupod, dar construcþia a fost anulatã

în urma prãbuºirii bursei din 1929.Principalul mod de transport pen -tru traversarea golfului, încã dinperioada colonialã, a fost o liniede feribot.

Construcţia

O propunere a consiliului ge -neral Maryland din 1938 a presu -pus iniþial realizarea unui pod laSandy Point-Kent. Deºi legea pri -vind noul pod a trecut, implicareaStatelor Unite în cel de-al DoileaRãzboi Mondial a întârziat con -struc þia. În 1947, consiliul, subcon ducerea guvernatorului WilliamPreston Lane Jr, a adoptat o nouãlege, numind Comisia Sta talã deDru muri pentru în ce perea lucrã ri -lor. Prima lopatã de pãmânt a fostdislocatã în ianuarie 1949 ºi pe30 iulie 1952 podul a fost des -chis circulaþiei, fiind la mo men tulrespectiv cea mai lungã structurãcontinuã din oþel peste apã ºi celde-al treilea pod ca lun gi me dinlume. Pe 9 noiembrie 1967, podula fost dedicat guver na torului Lane,decedat mai de vre me în acel an,ºi redenumit oficial.

Tot în 1967, pe fondul volu -me lor de trafic aflate în creºtere,consiliul general a autorizat treiposibile noi moduri de traversare,sugerate în urma unui studiu din1964. Acestea includeau o soluþieîn Baltimore, una în Sudul Mary -land-ului ºi adãugarea unui arcsu plimentar podului existent. Înfinal, a fost aleasã a treia variantã.Con strucþia noului arc de pod aînce put în 1969, la Nord de celori ginal, ºi s-a încheiat pe 28 iunie1973.

Incidente

Din cauza înãlþimii, îngustimiiarcurilor, fãrã umeri de susþinere,pa rapeþilor joºi ºi frecvenþei rafa -lelor de vânt de mare intensitate,William Preston Lane Jr este re -cu noscut ca fiind unul dintre cele

INED

Cui i-e fricăsă treacă podul?Chesapeake Bay Bridge este un important pod dual-spansituat în statul american Maryland. Arcuindu-se pestegolful Chesapeake, acesta conectează regiunea rurală astatului de pe ţărmul estic cu partea mai urbanizată depe cel vestic. Arcul original s-a deschis în 1952 şi, la aceavreme, cu o lungime de 6,9 km, acesta reprezenta ceamai lungă structură de oţel peste apă din lume. Arculparalel a fost adăugat în 1973. Oficial, podul poartănumele lui William Preston Lane Jr, care, din funcţia deguvernator al statului Maryland, a iniţiat construcţia.

INED

Page 31: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201360

INED

octombrie 2013.................................................................................................................... 61

GER

SETRA TopClass 500

Lux şi stil

mai înfricoºãtoare poduri, nu nu -mai din Statele Unite, ci din în -trea ga lume. În trecut, s-au înre -gis trat mai multe incidente, careau cauzat în unele dintre cazuri în -chi deri de trafic ºi blocaje pe am -bele pãrþi.

Podul a fost de patru ori închisdin cauza vremii extreme, ordinulguvernatorului Martin O'Malleyfiind ca aceastã mãsurã sã fie a -dop tatã ori de câte ori viteza vân -tu lui depãºeºte 55 mile pe orã.Prima datã a fost închis pe 8 sep -tem brie 2003, în timpul Uraga -nu lui Izabel, a doua oarã pe 27sep tembrie 2011 din cauza Ura -ga nului Irene, apoi pe 29 octom -brie 2012 din cauza lui Sandy ºiîn martie 2013 din cauza uneiviteze mari a vântului.

Conform surselor de pe in ter -net, pe 10 august 2008, un ca -mion cu trailer implicat într-o coli -ziune frontalã a cãzut de pe pod,ºoferul decedând. Incidentul atrezit suspiciuni cã podul nu ar fisigur din punct de vedere struc -tu ral, dar autoritatea de transportdin Maryland a respins ideea cãar exista astfel de probleme. In -specþii ulterioare au demonstrat

totuºi faptul cã existã deteriorãriprin coroziunea ranforsãrilor deoþel dinãuntrul barierelor, ceea cea atras reparaþii imediate ale pa -ra petului.

Specificaţii

Cu lungimi de la un þãrm la al -tul de 6,97 ºi 7 km, cele douãarcuri de pod reprezintã cea mailungã cale de traversare de tip fixdin Maryland ºi una dintre celemai lungi din lume.

Cu excepþia numãrului de benzi(douã pe arcul original ºi trei pecel nou) ºi a câtorva di fe ren þe le -ga te de standardele de design aleperioadelor de timp când au fostconstruite, arcurile sunt similaredin punct de vedere structural, am -be le fiind proiectate de J.E. GreinerCo. Fiecare parte a podului dispunede câte un arc principal suspendat,peste canalul vestic, de 975 m,aflat la 57 m dea supra niveluluiapei, suficientã pentru a permitetrecerea navelor oceanice înalte ºiunul de consolã peste canalul estic,cu o înãlþime de 17,7 m deasupraapei. Acestea sunt flancate depunþi ºi grinzi de oþel, porþiunile

dinspre þãrm fiind ranforsate cuarcuri de grindã din beton.

Dezvoltări viitoare

În decembrie 2004, un studiua relevat faptul cã traficul pestepod anticipeazã creºteri cu 40%pânã în 2025. În urmãtorul an, oechipã formatã de cãtre guver na -tor s-a reunit pentru a explora dinnou posibilitatea unei noi cone -xiuni de traversare a golfului. Echi -pa a concluzionat cã un pod estecea mai bunã opþiune, propunândpatru locaþii. Cãtre sfârºitul anului2006, comisia a emis un raport,dar nu a fãcut nicio recomandare,membrii echipei solicitând timpsuplimentar pentru continuareastudiului.

Pentru traversarea podului Wil -liam Preston Lane Jr, ºoferii ve hi -cu lelor cu douã axe trebuie sã plã -teascã o taxã de 6 dolari. Dar dacãacestora - sau cicliºtilor - le e fricãsã treacã singuri... sunt disponibileservicii de traversare contra uneisume modice de 25 - 30 dolari.

Raluca MIHĂ[email protected]

Page 32: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

{TIR

.................................................................................................................. octombrie 201362

MAI MULTE TRENURICONSTANŢA-MANGALIA

Odatã cu închiderea podului dela Agigea pentru maºinile maimari de 3,5 tone, numãrultrenurilor pe ruta Constanþa -Mangalia a fost mãrit începândcu 1 octombrie, pentru traficulde pasageri estimat cã va fipreluat de calea feratã.Deocamdatã, CFR Cãlãtorianunþã trenurile ce vor circulasuplimentar pânã la 29noiembrie 2013, de luni pânãvineri:* trenul Regio 11831 Constanþa(plecare la 12.15) - Mangalia(sosire la 13.33)* trenul Regio 11832 Mangalia(plecare 17.50) - Constanþa(sosire 19.02)* trenurile aflate în circulaþie vorfi suplimentate cu vagoane.De asemenea, au fost adaptateºi orarele de plecãri/sosiri aletrenurilor Regio 8381, 8389,8390, 8391 Constanþa -Mangalia ºi retur.

NOU MANAGEMENT LAUZINELE DACIA

Uzina Vehicule ºi UzinaMecanicã ºi ªasiuri, cele douãmari uzine situate pe platformaindustrialã Dacia de la Mioveni,au noi directori, începând culuna octombrie. La Uzina

Vehicule, Cornel Olendraru îlînlocuieºte pe Charles Morillo,care a ocupat aceastã funcþiedin 2007 pânã în prezent.Conducerea Uzinei Mecanicã ºiªasiuri va fi asiguratã dePhilippe Nottez. Managementulcelei din urmã a fost asigurat,timp de un an de zile, între 2012ºi 2013, de Cornel Olendraru.

RATB MODIFICĂTRASEELE LINIILOR DENOAPTE

Începând cu data de 12octombrie, RATB va modificatraseele liniilor de noapte,pentru a descongestiona traficulrutier din zona terminalului PiaþaUnirii. Liniile de noapte carefuncþioneazã pe B-dul DimitrieCantemir ºi pe B-dul Unirii,respectiv N103, N104, N105,N106, N107, N109, N111, N112ºi N123, vor staþiona la peronulnou construit pe B-dul I.C.Brãtianu, amplasat în faþamagazinului Unirea. Pentru a seasigura accesul la noua staþie,autobuzele liniei N109 vorcircula pe traseul actual între„Republica” ºi intersecþia B-dulCorneliu Coposu/B-dul MirceaVodã, apoi pe un traseumodificat pe B-dul Mircea Vodã,B-dul Unirii, B-dul I.C. Brãtianu,cu întoarcere pe str. Halelor,Aleea 3, Aleea 2, B-dul I.C.Brãtianu, B-dul CorneliuCoposu, dupã care urmeazãtraseul actual. Celãlalt sens nuse modificã. De asemenea,autobuzele liniei N123 vorcircula pe traseul actual între B-dul Lacul Tei ºi intersecþia str. Sf.Vineri/B-dul Corneliu Coposu,apoi un traseu modificat pe str.

Sf. Vineri, B-dul Mircea Vodã, B-dul Unirii, B-dul I.C. Brãtianu cuîntoarcere pe str. Halelor, Aleea3, Aleea 2, B-dul I.C. Brãtianu, B-dul Corneliu Coposu, str. Sf.Vineri, dupã care urmeazãtraseul actual. Celãlalt sens nuse modificã. La sosirea dincartiere, autobuzele liniilorN103, N104, N105, N106, N107,N109, N111, N112 ºi N123 vorstaþiona la staþia nou înfiinþatã -Piaþa Unirii 4, amplasatã laperonul menþionat, iar laplecarea spre cartiere vorefectua opriri ºi în staþia PiaþaUnirii 3, amplasatã pe Aleea 2 înzona capãtului de linie 783.Liniile de noapte carefuncþioneazã pe zonele de nordºi vest ale Capitalei, respectivN101, N102, N108, N110, N113,N114, N115, N116, N117, N118,N119, N120, N121 ºi N122, vorstaþiona, la fel ca în prezent, înstaþia Piaþa Unirii 2 (comun culinia 783). La plecarea sprecartiere, liniile N114, N115,N120, N121 ºi N122 vor efectuaopriri în staþia de tranzit PiaþaUnirii 5, amplasatã la noul peronde pe B-dul I.C. Brãtianu, în faþamagazinului Unirea. La plecareaspre cartiere, liniile N101, N102,N108, N110, N113, N116, N117,N118 ºi N119 vor efectua opririîn staþia de tranzit Piaþa Unirii 6,amplasatã la noul peron de peB-dul I.C. Brãtianu, în faþamagazinului Unirea. Traseul liniei783 nu se modificã.

ABONAMENTELE SESCUMPESC ÎN BRAŞOV

La 10 luni de la ultima scumpire(4 ianuarie 2013), cãlãtoria cuautobuzul în municipiul Braºovse va majora cu 20% din 16octombrie, de la 40 la 48 delei/lunã pentru o linie, dar numaila abonamente, biletelerãmânând la acelaºi preþ de 2 lei,iar amenda, tot la 60 de lei.Preþul unui abonament pentrudouã linii va costa 79 de lei, faþãde 65 de lei, în prezent, iarabonamentul pentru toate liniile,108 lei, faþã de 90 de lei.Abonamentul de o zi pe toateliniile va creºte la preþ, de la 6 leila 7 lei, iar abonamentulsãptãmânal pe toate liniile vacosta 35,5 lei, faþã de 30 de lei,acum. Majorarea de preþului seva face ºi la abonamentul lunarpe linia 20 spre Poiana Braºov,care costã acum 90 de lei, iar din16 octombrie va costa 104 lei.

Clienţii TARoM pot rezerva şiachiziţiona online bilete deavion şi de pe telefonul mobilde tip smartphone, dar şi depe mobile dotate cu sistemede operare ios, Android sauWindows Phone, echipate cuun browser. „Întrucâtaccesarea motorului derezervări pentru telefoanemobile se face utilizând unbrowser standard de internet,nu mai este necesarăinstalarea unei aplicaţiidedicate pe smartphone. Cuminterfaţa versiunii pentru

mobile a fost optimizată lamaximum pentru o cantitaterezonabilă de date esenţiale,transmise în cursul procesuluide rezervare online, pasageriicompaniei pot rezerva de pemobil şi în cazul în care dispunde o conectivitate slabă,respectiv viteză redusă deacces în internet. Platacălătoriei se efectueazăonline, utilizând o soluţieprofesională dedicată, cegarantează securitatea datelortrimise prin reţeaua mobilă dedate”, informează compania.

BILETE TAROM ŞI DE PE MOBIL

Page 33: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

.................................................................................................................. octombrie 201364

ACTU

ALIT

ATE

Atribuirea„judeţenelor“ are loc... în grabăCâştigarea proceselor în care Ordinul 240/2012 fuseseblocat a creat posibilitatea organizării atribuirii traseelorjudeţene după criteriile stabilite la finalul anului trecut.

LL a un moment dat, aceas -tã variantã pãrea cea maipuþin probabilã, însã oda -tã rezolvate problemeleîn justiþie, utilizarea Ordi -

nu lui 240/2012 pare sã mulþu -meas cã toate pãrþile implicate,autoritãþi ºi operatori de transport.

La sfârºitul lunii septembrie,MDRAP (Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Pu bli -ce) a anunþat demararea atribuirii.Astfel... avem o nouã atribuire fã -cutã în grabã. Sigur, nu putem învi -novãþi pe nimeni pentru aceastãsituaþie - problemele din justiþieabia au fost rezolvate, iar actua -le le licenþe de traseu îºi pierd va -labilitatea la sfârºitul anului.

Calendar unitarpentru toatejudeţele

Primele efecte ale grabei s-auvãzut deja, la stabilirea calen da -rului atribuirii. Iniþial, s-a conturatun calendar ce pornea în data de11 octombrie, iar apoi s-a revenit,ajungându-se la un calendar cedemareazã în 23 octombrie.

MDRAP, printr-o adresã tri misãla începutul lunii octombrie, a so -li citat consiliilor judeþene sã sta bi -leascã calendarul atribuirii împreunãcu CNMSI (Centrul Naþio nal de Ma -na gement pentru So cie tatea In for -m aþionalã). Din mo tive tehnice,CNMSI a cerut sta bilirea unui ca -len dar unic pentru toatã þara, iarARR (Auto ri tatea Rutierã Românã)a solicitat un termen mai larg pentrua putea pregãti datele necesareatri buirii ºi, totodatã, a da timp ope -ra torilor sã depunã documentelenecesare.

Astfel, în perioada 23-27 oc -tom brie, va avea loc introducereapro gramelor de transport. 28 oc -tom brie - 2 noiembrie reprezintãperioada de depunere a ofertelor.3 - 12 noiembrie sunt evaluateofer tele, iar 13 noiembrie estedata ºedinþei de atribuire.

În aceste condiþii, programelede transport judeþene ar trebuitrans mise cãtre CNMSI pânã celmai târziu în data de 22 octom brie.Cele mai multe dintre con si liile ju -de þene au confirmat, pânã la jumã -ta tea lunii octombrie, ca len darulsta bilit ºi, potrivit CNMSI, este de

aº teptat ca toate judeþele sã par -ti cipe la atribuire. Existã însã posibi -li tatea ca unele judeþe sã nu parti -cipe. Totodatã, semne de întrebareapar ºi în legãturã cu acurateþea în -toc mirii programelor de transport,având în vedere vi te za cu care sedesfãºoarã a ceas tã atribuire.

ARR trebuie sã transmitãCNMSI datele necesare atribuiriipânã cel mai târziu în data de 25octombrie.

Semne deîntrebare

CNMSI va utiliza acelaºi softca ºi în cazul atribuirii curselor in -ter judeþene (criteriile sunt ace -leaºi), iar colaborarea ARR -CNMSI este una veche. Totuºi, pro - bleme pot apãrea. Amintim fap tulcã ºi în cazul atribuirii cur se lor in -ter judeþene au apãrut dis func þio -nalitãþi. Miza mare a atri buirii, sus -piciunile instalate în rân dultransportatorilor referitoare la co -rec titudinea atribuirii, numã rul marede procese intentat insti tu þiilor careau legãturã cu atribu irea ºi, bine -înþeles, termenul scurt de pregãtirea întregului proces sunt aspectecare contribuie la apa riþia pro ble -melor de comu ni ca re ºi, uneori, laluarea unor de ci zii contradictoriide cãtre diferi tele autoritãþi impli -ca te. În plus, MDRAP pare sã ocu -pe o poziþie mai retrasã, lãsândfie care consiliu judeþean în partesã stabileascã îm preunã cu CNMSIdetaliile atri buirii.

De asemenea, spectrul pro ce -selor planeazã asupra atribuirii.Con form MDRAP, pe rolul in stan -þelor de judecatã mai sunt înre gis -trate dosare având ca obiect sus -pendarea Ordinului 240/2012.Astfel, ºi în cazul acestei atribuirii,ten siunea se va prelungi pânã înul timul moment - afiºarea rezul -ta telor.

Page 34: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

lindri în linie, având 476 CP sau510 CP ºi transmisia MercedesPowerShift GO 250-8. Cuplulmare oferit de motor la un nivelscã zut de rotaþii contribuie la de -pla sarea linã ºi silenþioasã, deexem plu zonele de rampã fiinddepãºite aparent fãrã efort.

Cea mai înaltã treaptã de vi -tezã, a opta, este selectatã de la80 km/h, iar la 100 km/h mo torulînre gis treazã 1.300 rpm sau uºorsub aceastã valoare. În apropiereavite zei de croazierã, caroseria au -toca ru lui se coboarã automat cucâþiva centimetri, asigurând astfelo re ducere a consumului decarburant.

Cele mai înaltestandarde

Constructorul german a doritca TopClass 500 sã reprezinte înprimul rând garanþia cãlãtoriei lacele mai înalte standarde posibile

într-un autocar, iar atenþia la detaliieste impresionantã.

Spaþiul generos pentru ac ce -sul cãlãtorilor în autocar, culoarullarg, scaunele foarte comode, sis -temul îmbunãtãþit de climatizare,senzaþia extraordinarã de spaþiuºi luminã (suprafaþa vitratã a fostmult mãritã, iar acoperiºul de sti -clã creeazã o senzaþie specialã),sistemul modern audio-video suntelemente ce contribuie la o ex -perienþã deosebitã pentru pasa -geri.

Designul reprezintã o rest il i -zare a celui utilizat pentruComfortClass 500. Apartenenþala familia Setra este evidentã,existând însã un plus de eleganþã.TopClass 500 atrage privirile tu -tu ror, indiferent unde s-ar afla.

De asemenea, la interior, pelângã nivelul ridicat de confortoferit, este evidentã dorinþa con -struc torului de a impresiona. Ma -te rialele folosite, combinaþiile de

.................................................................................................................. octombrie 2013 octombrie 2013....................................................................................................................

IVE-T

EST

IVE-T

EST

SETRA TopClass 500

Lux şi stil

Noul Setra TopClass 500 a reuşit să ducă transportulturistic de lux la un nou nivel, îmbunătăţind fiecaredetaliu al autocarului. Pasager, şofer şi operator - toţi vor găsi în noua gamă TopClass 500 elemente pe care să le aprecieze, să îi ajute şi, bineînţeles, să îi încânte.

MM ult aºteptata sesiunede drive-test a fostor ganizatã în SudulFranþei, la Nisa, pe ovreme frumoasã, în -

so ritã ºi cu temperaturi de peste20 de grade Celsius, într-un cadruspecific vacanþelor de lux - pemalul Mediteranei, între vile somp -tuoase, piscine, iahturi...

A fost, fãrã îndoialã, cadrulper fect pentru a prezenta cel mailu xos autocar realizat de cãtreDaimler.

Şofat fără efort

Postul de conducere este ase -mã nãtor cu cel al ComfortClass500. Comenzile sunt plasate laîn de mânã, fiind uºor de identificat.Vo lanul multifuncþional, comenzilesimple pentru cutia automatã de

vi teze, bordul ce oferã o bunãvizibi litate, având un displaygeneros în centru sunt elementece de mon strea zã încã o datã ex -pe rienþa con structorului germande autocare. Este inutil sã in -sistãm asupra func þionalitãþiipostului de conducere, aspect lacare toate au tovehiculele Setraau punctat în tot deauna. To tuºi,pentru TopClass 500, am re mar -cat chiar ºi în cazul zonei de lu -cru a ºo fe rului un plus de eleganþãºi, toto datã, vizibilitatea bunã asu -pra dru mului asiguratã de par -brizul mare.

Deºi discutãm de un autocarcomplex, cu numeroase sistemede asistenþã la condus, filozofiade utilizare dupã care s-a ghidatconstructorul poa te fi sintetizatãîn douã cuvinte - simplu ºi clar.

Practic, imediat ce te aºezi lavolan, poþi începe sã conduci -timpul de adaptare este de zerose cunde. Sistemele de asistenþãsunt gândite sã intre în funcþiuneatunci când sunt necesare, ºoferulputând sã se concentreze practicdoar asupra volanului ºi a celordouã pedale (acceleraþia ºi frâna)ºi, bineînþeles, la nevoie, poateac tiva retarderul.

Traseul ales pentru drive-test aavut numeroase urcuºuri ºi co bo -râºuri, serpentine, drumuri îngus -te, localitãþi ºi scurte porþiuni deautostradã. Astfel, am putut tes taautocarul în numeroase si tuaþii, iarcomportamemtul aces tu ia esteireproºabil. Control, sta bi litate,putere - toate sunt la nivel înalt.

TopClass 500 este echipat cumotoare de 12,8 litri, cu ºase ci -

Page 35: Ziua Cargo - numarul 57, octombrie 2013

octombrie 2013.................................................................................................................... 69.................................................................................................................. octombrie 201368

culori alese, calitatea finisajelorcreeazã impresia luxului.

PPC salveazăcarburant

TopClass 500 este dotat cuPPC (Predictive Powertrain Con -trol). Acest sistem ce func þio -neazã cu ajutorul GPS dispune

de informaþii detaliate legate detoate autostrãzile europene. Oda -tã setatã viteza de croazierã, PPCpermite uºoare creºteri sau des -creº teri ale vitezei, faþã de ceasetatã, în funcþie de urcuºuri ºico borâºuri, în scopul reduceriiconsumului prin folosirea inerþieiºi a accelerãrii libere a autocaruluiîn coborâri. Totodatã, sistemulanticipeazã necesitatea schim bã -rii treptelor de vitezã ºi, atuncicând este posibil, trece cutia devi teze în poziþia neutrã. Activareafunc þiei EcoRoll este imper cep -tibilã pentru pasageri. PPC poateasigura o reducere a consumuluide motorinã cu 2%.

Împreunã cu acest sistem, de -sig nul cu o aerodinamicitate îm -bu nãtãþitã ºi motorul econmic OM471 TopClass 500 oferã o re du -cere totalã a consumului de car bu -rant de 6-8% faþã de seria pre ce -dentã. La acest rezultat, con tribuieºi noua tehnologie utili za tã pentrurealizarea caroseriei, ce asi gurã oreducere a masei cu peste 150 kg.Totodatã, consumul de AdBlue afost redus sem ni fi ca tiv, cu pânã la40% faþã de mo to rizarea EURO V.

Segmentul autocarelor de luxîn Europa însumeazã aproximativ350 de autocare comercializatepe an. Pentru noul model, Setraþin teºte o cotã de piaþã de 50%.Pro ducþia pentru TopClass 500va începe în luna noiembrie aaces tui an, primul autovehicul fi -ind livrat în februarie 2014. Anulviitor, vor fi produse aproximativ50 de unitãþi.

Radu BORCESCUNisa, Franţa