+ All Categories
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013
Page 2: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

C a în fiecare an, în lunasep tembrie, demarãmcon cursul „RomanianTrans port Company ofthe Year“, iar acest lucru

re prezintã un important prilej dea vizita elita transportului ro mâ -nesc de mãrfuri, de a vedea ulti -me le tendinþe ale sectorului. ªinu este vorba doar despre celeºap te companii care au intrat înfinala competiþiei ºi pe care vãinvitãm sã le votaþi pe site-ulwww.ziuacargo.ro. Pentru aceastãediþie a concursului am primit zecide recomandãri, companii detrans port cu care am discutat, iarpe unele am avut prilejul chiar sãle vizitãm.

ªi pentru cã aceastã com pe -ti þie îºi propune în primul rândpopularizarea celor mai bune prac -tici, am hotãrât sã prezint în acesteditorial, pe scurt, unele dintrecele mai importante aspecte ur -mã rite de cãtre transportatori pen -tru a obþine performanþã.

Creºterea numãrului de kmparcurºi este esenþialã ºi este unaspect urmãrit permanent de cãtrecompaniile de transport. Astfel,cei angrenaþi în transportul inter -na þional încearcã sã utilizeze lamaxim programul de lucru al ºo -ferilor (tot mai des utilizeazã doiºoferi pe camion) ºi se feresc pecât posibil de zonele cu infra struc -turã deficitarã. Practic, încearcãsã îºi þinã camioanele cât mai puþinîn România. Dar asta nu este tot.Sunt cazuri în care firmele detrans port optimizeazã lanþul logis -tic al clienþilor lor pentru suplimen -ta rea kilometrilor parcurºi de ºo -feri ºi auto ve hicule. Acest lucruse realizeazã prin creºterea par -cu lui de semi re morci peste numã -rul capetelor trac tor ºi prin reali -za rea propriilor depozite.

Cu ajutorul unui parc cât mainou ºi prin instruirea permanentãa ºoferilor, consumul mediu a atinspentru unele firme cote con si de -ra te nu demult imposibile. Sunttrans portatori care au ajuns la un

con sum mediu ce a scãzut sem -ni ficativ sub 30 l/100 km.

Expediþiile, grupajele, creareaunor reþele de transportatori (co -la boratori permanenþi) sunt alteme tode importante pentru creº -terea profitabilitãþii.

Sunt douã aspecte importantecare pot fi remarcate. Primul estelegat de relaþia cu ºoferii. Pentrumulte firme consumul normat adis pãrut, fiind cãutate metode ino -vative de motivare ºi stimulare aºoferilor pentru a fi cât mai per -formanþi.

Cel de-al doilea aspect estelegat de atitudinea proactivã aunor transportatori. A devenit evi -dent faptul cã, sub presiunea con -curenþei, tarifele de transport suntgreu de crescut ºi uneori chiar demenþinut. Astfel, companiile detransport au început sã gândeascãsisteme ingenioase pentru creº -te rea competitivitãþii. Pe de o par -te, venituri mai mari prin creºtereanumãrului de km parcurºi precumºi prin oferirea de servicii com -ple mentare. Pe de altã parte, scã -derea costurilor. Dacã la debutulcrizei fiecare transportator cãutaîmbunãtãţirea capacitãţii de moni -to rizare a costurilor, astãzi suntcom panii care imple men tea zã mã -suri inovative pentru scã de reacon tinuã a costurilor, atingând toa -te aspectele legate de acti vi tateade transport.

Radu [email protected]

Valorile carecontează

Page 3: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

{{TTIIRRII 76-77

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea „județenelor“ ar putea fi amânată... cinci ani 78

FFOOCCUUSSLicitaţie pentru 600 de microbuze şcolare 79

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre trimestrul IV 7

IINNTTEERRVVIIUUTransportatorii controlaţi şi de către ANRE 8Marius Vladu, Director al Direcţiei Comunicare, Cooperare şi Relaţia cu Parlamentul

AACCTTUUAALLIITTAATTEEEvaluări obligatorii de risc la securitatea fizică 10

CCOONNCCUURRSS RRTTCCYY

� Votează Transportatorul Anului 2013! 12

� DIANTHUSTrecut şi VIITOR 14-15

� LAGERMAX AED ROMANIA24/7 lângă client 16-17

� LOGISTICS RO-TIRÎn pas cu piaţa 18-19

� POLACH LOGISTICS & TRANSPORTDezvoltare pe timp de criză 20-21

� ROUTIER EUROPEAN TRANSPORT„Maşina nu trebuie să stea” 22-23

� TRANS CARUn promotor al transportului internaţional în România 24-25

� VAN MOER ROMANIAKnow how belgian, practici de succes testate 26-27

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂPregătirea managerului de transport şi distribuţie 28-29

EEVVEENNIIMMEENNTTRenault Trucks pe podium 30

DDRRIIVVEE--TTEESSTT� Noul Renault Trucks T,

pentru distanţe lungi 32-34� Noile modele Volvo FM, FL şi FE 36-38

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINN PPAARRBBRRIIZZExamenul psihologic 40-41

CCOONNSSUULLTTAANNŢŢĂĂEvaluarea competenţelor 42-43

EEVVEENNIIMMEENNTTThe Drivers' Fuel Challenge 2013 44

{{TTIIRRII 64

DDRRIIVVEE--TTEESSTTVolvo FMX - nou concept pentru construcţii 66-67

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ� Consiliul Concurenţei: Construim autostrăzi de

3 ori mai scump decât bulgarii 68-69� Începe construirea Pasajului subteran de la

Piaţa Presei 70-71

IINNEEDDIITTDrumul Sării 72-74

PPRROOFFIILL DDEE FFIIRRMMĂĂSOLARISUn producător de top în Europa 80-81

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 septembrie - 15 octombrie 2013 82

septembrie 2013..................................................................................................................

SU

MA

R

5................................................................................................................ septembrie 20134

SU

MA

R

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AACCOOSSTTUURRIILLOORR� ContiPressureCheck

Presiunea influenţează costurile. Ține-o sub control! 46

� Anvelopele: cost sau investiţie? 48

IISSTTOORRIIEERoata de-a lungul secolelor 50-52

{{TTIIRRII 54-55

PPRREEZZEENNTTAARREE� GTI Logistic a deschis

un hub nou în Cluj 56-57� Microsoft Dynamics AX

Soluţii de ultimă generaţie pentru firmele de transport 58

EEVVEENNIIMMEENNTTZiua LOGISTICIANULUI 60-61

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (46) 62

Page 4: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

RAMONA MĂNESCU,ŞEFĂ LATRANSPORTURI

Europarlamentarul PSDRamona Mãnescu, soþiaprimarului Sectorului 6, RareºMãnescu, a fost numitãministru al Transporturilor, înlocul lui Relu Fenechiu,condamnat în primã instanþã la5 ani de închisoare cuexecutare. Premierul VictorPonta, cel care a asiguratinterimatul timp de 45 de zilela conducerea instituþiei, i-acerut noii instalate la cârmaTransporturilor sã mãreascãabsorbþia fondurilor europenedin Programul POS-T ºi sãsemneze contractul cu GFRpentru privatizarea CFR Marfã. Ramona Mãnescu a spus cãaºteaptã susþinere din parteapersonalului ministerului ºi acerut presei sã fie îngãduitoaredouã sãptãmâni, pânã se vafamiliariza cu treburileinstituþiei.

ROMTRAILER LA SIBIU

Romtrailer vine în întâmpinareatransportatorilor din centrulþãrii, dar nu numai, printr-uncomplex modern de servisaredeschis la Sibiu, în care s-auinvestit 1,35 milioane euro (fãrãechipamente) din care 900.000euro au fost obþinuþi prin credit,restul reprezentând investiþiaproprie. Suprafaþa atelierului delucru este de 680 mp, cu 5

canale de lucru, iar birourile ºidepozitul de piese au câte 170mp fiecare. Serviciile suntsimilare cu cele oferite decentrul aflat pe A1 la km 23,ITP ºi revizii, reparaþii instalaþiipneumatice ºi electrice, axe ºisisteme de frânare, ºasiuri,suprastructuri, structurifrigorifice ºi prelate. Se executãmontaje de instalaþii hidrauliceºi compresoare, reparaþii ºimontaj de anvelope (truck pointBridgestone), reparaþii îngaranþie pentru semiremorcileSchmitz Cargobull ºi SpitzerSilo, dar ºi reparaþii în caz deaccidente cu derulare directprin asigurãtor. Totodatã, lanoul service Romtrailer, seelibereazã ºi certificate ATP.

PROIECT DE FORMAREPROFESIONALĂ ÎNDOMENIUL AUTO

Grupul de formare profesionalãMaster în parteneriat cu BloculNaþional Sindical a finalizat unproiect în cadrul cãruia peste350 de persoane au beneficiatde pregãtire profesionalã îndomeniul auto. Acest proiects-a desfãºurat pe durata a 3ani, iar valoarea totalã aprobatãa fost de 10,373 milioane lei.Obiectivul proiectului„Dezvoltarea unui sisteminovativ de formareprofesionalã pentrucalificare/recalificare în meseriidin domeniul auto“ a fost atins,peste 350 de persoane

beneficiind de cursuri decalificare în domeniul service-ului auto pe posturi demecanic auto, tinichigiu-vopsitor auto ºielectrician-electronist auto.Aceste cursuri s-au adresatangajaþilor care, fie nu au avuto pregãtire profesionalãcorespunzãtoare acestuidomeniu, fie având dejacalificare într-o altã profesieºi-au dorit sã înveþe încã omeserie pentru a face faþãdinamicii pieþei forþei demuncã ºi pentru a-ºi lãrgiorizontul de cunoaºtere.

SCHNEIDER ELECTRICPREZINTĂ EVLINK

Cu ocazia International Electric& Automation Show 2013,desfãºurat la mijlocul luniiseptembrie la PalatulParlamentului, SchneiderElectric a prezentat soluþiaEVlink pentru vehiculeelectrice, care include, pelângã staþiile de încãrcarepropriu-zise, ºi managementulinfrastructurii de încãrcare. Înfuncþie de necesitãþileutilizatorilor, este posibilãîncãrcarea optimizatã avehiculelor electrice în treimoduri (normal, accelerat ºirapid), în orice moment al zileiºi în orice locaþie (acasã, labirou, într-un parc auto etc).Schneider Electric oferã ºisuport în proiectareainfrastructurii de încãrcare,întreþinerea acesteia ºi unmanagement simplu ºi eficient,care sã genereze reduceri decosturi. Soluþia EVlink aSchneider Electric a fostprezentatã la IEAS 2013 alãturide douã modele de vehiculeelectrice de la Renault, KangooZ.E. ºi Twizy.

Spune-]i p`rerea!

Despre trimestrul IVCum consideraţi că vor fi ultimele 3 luniale acestui an din punctul de vedere alvolumului de marfă de transportat încadrul companiei dumneavoastră? Puteþi transmite

comentariiledumneavoastrãdirect pe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Mult mai slabe decât perioada similarã a anului trecut.2. Puþin mai slabe decât perioada similarã a anului trecut.3. La nivelul anului trecut.4. Puþin mai bune decât perioada similarã a anului trecut. 5. Mult mai bune decât perioada similarã a anului trecut.

ȘTIR

I

................................................................................................................ septembrie 20136

După ce a lansat în lunaaprilie „THE BEST XF EVER”prin două evenimente la Clujşi Bucureşti, dealerul DAF înRomânia începe să livrezenoul model. Iar DanEurotrans este companiacare achiziţionează primulDAF XF EURO 6.Dan Eurotrans este un clienttradiţional al EVW Holding,specializat pe frig şitransporturi generale, untransportator a cărui flotăeste formată în majoritatedin camioane DAF, care aachiziţionat peste 10camioane grele de la EVW

Holding din 2010 până înprezent.Ultima achiziţie a companieiarădene este chiar navaamiral a producătoruluiolandez, DAF FT XF EURO6, cu 460 CP SSC, cutieautomată ZF, intarder şidouă rezervoare de aluminiupentru autonomie mai mare.

EVW HOLDING LIVREAZĂ EURO 6 CĂTRE DANEUROTRANS

Semnal de încredere pentru EURO VI

Mai mult de jumãtate dintrerespondenþii la întrebarea luniiaugust au transmis un semnal deîncredere pentru vehiculele noi.La întrebarea „Credeþi cã actualageneraþie de camioane (EURO VI)

va asigura un consum mai mic decarburant?“, 53% dintre cei careau rãspuns au optat pentru primavariantã „Da. Noile camioane auun consum mai redus.“. 35% suntde pãrere cã în cazul camioanelor

EURO VI consumul este ase -mãnãtor cu cel al camioanelorEURO V, în timp ce 12% au optatpentru varianta potrivit cãreia con -sumul creºte în cazul mo delelorEURO VI.

Page 5: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

INTER

VIU

8

Ziua Cargo: Sunt firmele detransport obligate sãefectueze un auditenergetic?Marius Vladu: Societãþile co -

me r ciale care efectueazã doar ac -ti vitate de transport ºi au în com po -nenþa parcului auto mai mult de 25de autovehicule au obligaþia sã dez -volte programe de monitorizare ºigestiune a consumului de car bu ranþipentru grupul de vehicule de þinut(art. 8 din OG 22/2008, art. 10 din

HG 409/2009). Pro gra mele de mo -ni torizare ºi de gestiune a con su -mului de carburanþi conþin mãsuride reducere a consumului de com -bus tibili ºi, dupã caz, mãsuri privindutilizarea biocarburanþilor. Ges tiuneaconsumului de carbu ranþi includedate statistice privind dis tanþele par -curse, numãrul de cã lãtori trans por -taþi ºi/sau cantitãþile transportate,pre cum ºi consu mu rile specifice, ex -primate în tone echi valent petrol/miikm, tone echi valent petrol/mii cãlã -

tori, tone echi va lent petrol/mii tonekm, tone e chi valent petrol/miicãlãtori km, dupã caz.

Societãþile comerciale care, pelângã activitatea de transport, des -fã ºoarã ºi alte activitãþi ce implicãconsum de energie anual mai marede 200 tep (tone echivalent petrol)tre buie sã se conformeze pre ve -derilor art. 3 ºi ale art. 4 din OG22/2008. Astfel:

a) pentru un consum de energieanual cuprins între 200 tep ºi 1000tep trebuie sã aibã un audit ener -ge tic realizat o datã la 2 ani ºi sãtrans mitã ANRE „Declaraþia de con -sum anual“ (art. 4 din OG 22/2008,art. 5 din HG 409/2009);

b) pentru un consum de energieanual mai mare de 1000 tep trebuiesã se realizeze anual un audit ener -getic, sã aibã un manager energeticatestat ANRE, sã transmitã la ANRE„Declaraþia de consum anual“,„Ches tionarul de analizã ener ge -ticã“ (pânã la 30 aprilie) ºi „Pro -gramul anual de mãsuri de îm bu nã -tãþire a eficienþei energetice“ (pânãla 30 septembrie) (art. 3 alin. 1 dinOG 22/2008, art. 5 ºi art. 9 din HG409/2009). Auditul ener getictrebuie sã stea la baza stabilirii ºiaplicãrii mãsurilor de îmbunãtãþirea eficienþei energetice.

Care sunt amenzile pe carele riscã dacã nu respectãaceste reglementãri?Sancþiunile pentru neres pec tarea

prevederilor art. 3 alin. 1 lit. a), b) ºic) ºi ale art. 4-8 din OG 22/2008sunt prevãzute la art. 25 din acestact normativ; cuantumul amen ziloreste de la 7.500 lei pânã la 15.000lei ºi se aplicã opera to rului eco -nomic. ANRE efectueazã controalete ma tice prin Direcþia Generalã Con -trol, care are evidenþa numãrului desocietãþi de profil controlate.

Radu [email protected]

Transportatorii controlaţi şi de către ANREÎn urmă cu câteva săptămâni, am primit pe adresa redacţieisolicitarea unei firme de transport de a lămuri necesitateaefectuării unui audit energetic de către operatorii de transport.Respectiva firmă fusese controlată de către agenţii ANRE(Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei) şii se întocmise un proces verbal de sancţionare pentru lipsa unuiaudit energetic. Prezentăm, în continuare, răspunsul ANRE laîntrebările noastre, semnat de către Marius Vladu, Director alDirecţiei Comunicare, Cooperare şi Relaţia cu Parlamentul.

Page 6: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

P revederea a fost prinsãîn HG 301/2012 pentruaprobarea Normelorme to dologice de apli -ca re a Legii 333/2003

privind paza obiectivelor, bunu ri -lor, valorilor ºi protecþia persoa -ne lor. Evaluarea riscului la securi -tatea fizicã trebuie efectuatã depersoane autorizate înregistrateîn „Registrul Naþional al Evalua -to rilor de Risc la Securitatea Fizi -cã”. Neîndeplinirea cerinþelor a -cestei reglementãri pânã la datade 16 decembrie 2013 este con -si deratã încãlcare a legii ºi pedep -sitã cu o amendã cuprinsã între5.000 ºi 10.000 lei. Potrivit luiIo nel Popa, Senior Partner în ca -drul companiei Senior SecurityCon sulting, în acest moment înRomânia sunt înregistrate în „Re -gis trul Naþional al Evaluatorilorde Risc la Securitatea Fizicã” pes -te 50 de companii, iar aceastãevaluare impusã de lege se poaterealiza într-o perioadã relativ scur -tã (una sau câteva zile), în funcþiede numãrul de locaþii deþinute defiecare companie în þarã. La bazaevaluãrii stã o grilã legalã, în caresunt o serie de aspecte de secu -ri tate, vizând în special siguranþaper soanelor, a bunurilor ºi a va -lo rilor deþinute de fiecare com -panie în parte.

Eficienţi pesegmentul desecuritate

Lãsând la o parte aceastã eva -luare obligatorie a securitãþii flu -xu rilor, existã o serie de principiia cãror respectare poate aducebe neficii substanþiale mai alescom paniilor aflate într-o zonã derisc ridicat. Colaborarea cu o com -pa nie care oferã consultanþã pen -tru întãrirea securitãþii poate avea,potrivit lui Ionel Popa, implicaþiiinclusiv în reducerea costurilor.

„Beneficiile pot fi semnifi ca -ti ve. Este vorba despre reducereaprocentajului de furturi, a costu -ri lor legate de securitate, dar ºide spre evitarea pierderilor de stocprin utilizarea unor practici proac -

ti ve. Senior Security Consultingpoate oferi soluþii customizate desecuritate, concepte de securitateconstruite în funcþie de proceseleºi necesitãþile beneficiarilor, darºi o culturã de securitate integratãîn organizaþie“, a explicat IonelPopa. În paralel, se poate vorbide spre valoare adãugatã pentruimaginea companiei ºi brandului,prin creºterea clienþilor ºi parte -ne rilor asupra afacerii, dar ºi prinasigurarea unui mediu de lucrusigur, cu tehnici non-agresive.

Experienţă depeste 30 de ani

Senior Security Consultingofe rã peste 30 de ani de expe -rien þã cumulatã în domeniul secu -ri tãþii în cadrul unor companiimajore locale ºi multinaþionalepre cum Nokia, Philip Morris, Pe -trom, Securitas, Group 4 Secu -ricor, Altex sau Kaufland. Pe lângã

evaluarea legalã de risc, companiaoferã consultanþã privind mana -ge mentul securitãþii, realizândana liza afacerii (raportare/analizã,con trol, planificarea resurselor,bench marking, bugetare), mana -ge mentul proceselor interne (re -sur se umane, proceduri, mediude lucru, puncte slabe), dar ºi ma -nagementul contractelor de secu -ritate externalizate (pazã, tehnic,întreþinere ºi servicii de moni to -rizare/investigaþie).

„De asemenea, elaborãm pro -iecte de securitate concretizateprin audituri de securitate, eva -lua re de risc ºi analiza pericolelorîn designul conceptelor de secu -ritate/personal, proceduri ºi in te -grarea sistemelor tehnice în poli -tici, proceduri ºi direcþii de urmat,dar ºi în programe de conºti en ti -zare ºi training pentru echipa ma -na gerialã, responsabilii de secu -ritate ºi personal. În paralel, oferimconsultanþã privind mana ge men -tul situaþiilor speciale (plan deacþiune în caz de urgenþã, mana -ge ment de crizã ºi plan de con ti -nuitate a afacerii), dar ºi privindsis teme de management al secu -ritãþii informaþiei. Senior SecurityConsulting este reprezentatã deprofesioniºti independenþi, caredeþin know-how-ul necesar pentruprotecþia afacerilor, fãrã a cheltuimai mult decât este necesar pen -tru paza umanã, echipamente teh -nice sau alte resurse de securi ta -te. Deþinem o experienþã vastã îndomeniul proceselor, al moduluide operare ºi al soluþiilor disponi -bi le pentru liderii industriei dindiverse domenii, cum ar fi retail,supply chain, producþie, opera þiu -ni bancare, petrol, internet“, a maiarãtat Ionel Popa, precizând cãprincipalele motoare ale SeniorSecurity Consulting sunt exce len -þa, urgenþa ºi eficienþa. „Þinândcont de cele mai sus menþionate,Se nior Security Consulting vã pro -voacã sã rãspundeþi la o întrebare:De ce sã angajezi o «problemã»când poþi contracta o «soluþie»?“.

Meda [email protected]

Evaluări obligatorii derisc la securitatea fizicăToate societăţile comerciale vor trebui ca, până lamijlocul lunii decembrie, să îşi construiască un sistem demanagement al securităţii pe baza unui proces autorizatde evaluare a riscului la securitatea fizică.

ACTU

ALIT

ATE

10

Ionel Popa

Page 7: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201312

CO

NCU

RS

C oncurenþi în an sunt, în or -dine alfabeticã: Dian thus,Lagermax AED Ro ma nia,Logistics Ro-Tir, PolachLogistics & Trans port,

Rou tier European Transport, TransCar ºi Van Moer Romania. Iar arti -co lele de prezentare ale acestorcom panii le puteþi citi în pa ginile ur -mãtoare. Operatorii care concu rea -zã în acest an se axeazã în spe cialpe transportul internaþional, dar ºitransportul intern este reprezentat.

Procedura de vot

Toþi cititorii revistei Ziua Cargosunt invitaþi sã voteze câºtigãtorulºi, pentru cã internetul a devenitun instrument utilizat de toatã lu -mea, întregul proces de vot se vadesfãºura pe website-ul revistei- www.ziuacargo.ro.

Astfel, fiecare cititor va acorda10 puncte companiei pe care ocon siderã cea mai potrivitã pentrua câºtiga concursul, 6 puncte pen -tru locul doi, 4 puncte pentru locultrei, 3 puncte pentru locul patru,2 puncte pentru locul cinci, res -pec tiv 1 punct pentru locul ºase.Pen tru ca votul sã fie unul valid,tre bu ie respectatã aceastã pro -ce durã, fie care cititor având drep -tul sã vo te ze o singurã datã. Înplus, vor trebui completate datelede contact ale celui care voteazã,pentru cã, în ziua decernãrii pre -mi ilor, va fi organizatã o tombolãcu premii surprizã pentru parti ci -pan þii la procesul de vot.

Votul cititorilor are o ponderede 50% pentru rezultatul final, un

juriu format din specialiºti fiindresponsabil pentru restul de 50%.

Juriul este alcãtuit din: SorinSu puran - director general al Au -to ritãþii Rutiere Române, Gabrielªtefãnescu - inspector de stat ºefal Inspectoratului de Stat pentruCon trolul în Transportul Rutier, co -misar ºef Lucian Diniþã - direc torDirecþia Rutierã IGPR, Marin Lepã -da tu - director general IFPTR (Insti -tu tul de Formare Profe sio na lã înTransporturi Rutiere), Ionuþ Simion- partener PricewaterHou se Coo -pers, Ștefan Ichim - reprezentantMARSH, Dan Cote nes cu - di rec torgeneral Bur satrans port, AdrianaPãlãºan - vice preºedinte ARILOG(Asociaþia Românã de Lo gis ticã),Vasile ªte fãnescu - preºe dinteCOTAR, Doru Marian Crãc -preºedinte FORT, Radu Dinescu -secretar general UNTRR, RaduBorcescu - redactor ºef Ziua Cargo.

Spectacol,surprize şi...informaţie deultimă oră

Festivitatea de premiere vaavea loc pe 31 octombrie laPalatul ªtirbey (Buftea), un eve -

ni ment special, unde spectacolulse va împleti cu informaþii de ulti -mã orã despre piaþã. Aceasta pen -tru cã, odatã cu decernarea titlului„Romanian Transport Companyof the Year 2013 - Continental“,vor fi prezentate ºi rezultatelebaro metrului pieþei de transportºi logisticã realizat de Ziua Cargoºi Supply Chain ManagementCenter.

Vom avea astfel, faþã în faþã,rãspunsurile furnizorilor de serviciide transport ºi ale clienþilor ºi vomputea estima care sunt tendinþelepe piaþa de profil. ªi pentru cã nedorim sã avem o imagine cât maicorectã a pieþei de transport, vãinvitãm pe toþi (transportatori ºiclienþi) sã rãspundeþi la ches tio -na rul de pe pagina noastrã de in -ternet www.ziuacargo.ro. Datelepe care ni le veþi furniza vor ficon fidenþiale, toþi cei care vor rãs -pun de întrebãrilor din sondaj fiindînscriºi într-o tombolã cu premiisurprizã.

Meda [email protected]

VoteazăTransportatorulAnului 2013!Începe votul pentru desemnareacâştigătorului concursului „RomanianTransport Company of the Year 2013 -Continental“. Şapte companii se află şi înacest an la linia de start a competiţiei. Iar votul dumneavoastră CONTEAZĂ...

Taxa de participare la Gala Premiilor de Transport unde vor fiprezentate, în premierã, ºi rezultatele barometrului pieþei detransport, este de 200 lei. Cei care vor vota însã în cadrulcompetiþiei care desemneazã „Romanian Transport Company of theYear 2013 - Continental“ vor putea beneficia de un discount de 50lei, la care se va adãuga o reducere suplimentarã de 50 lei pentrucei care vor completa chestionarul de pe pagina dedicatã studiuluide piaþã.

Spectacolul va fi oferit înacest an de trupa TAXI.

Page 8: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

A stãzi, flota Dianthusre uneºte 220 de ca -mi oane echipate cuse miremorci standardºi megatrailer destina -

te mãrfurilor generale. „De la ni -sipurile Antaliei ºi pânã în ghe -þurile Suediei, nu existã drumim portant al Europei pe care roþilecamioanelor Dianthus sã nu firulat. Efectuãm transport în totspa þiul UE ºi suntem deschiºi ori -cãror noi destinaþii în stateleemer gente, fiind receptivi la co -menzi care, în mod normal, nusunt accesibile companiilor con -cu rente. Putem acoperi cu succestrasee noi ºi categorii de mãrfurispeciale, fiind consecvenþi uneiflexibilitãþi în care am crezut încãde la înfiinþare“, afirmã Adrian Ale -xandru Dinoiu, managerul generalDianthus, care îºi aduce amintecu nostalgie de perioada în carea început, în 1993, afacerea alã -turi de partenerul sãu. „Atât eucât ºi colegul meu am terminatPo litehnica. Am fost ultima pro -mo þie de ingineri care au primit re -partiþie guvernamentalã. Colegulmeu a fost repartizat la un IAS, însudul judeþului Argeº, iar eu la oîntreprindere care se ocupa de iri -gaþii. Iar înfiinþarea firmei a venitdin necesitatea noastrã de a trãi.S-au fãcut 20 de ani de când amînfiinþat firma. Ne-am dorit sãavem cele mai moderne ºi bineechi pate camioane, care sã neofere performanþã, eficienþã, cuun impact cât mai redus asuprame diului, ºi am reuºit. Îmi aducaminte cã am fost primul trans -por tator din România care a achi -zi þionat camioane Volvo cu normãde poluare Euro 5, în anul 2006.Credem într-un transport cât maieficient ºi cât mai curat. Înde pli -nim standardele europene antipo -luare, fiind printre cei mai receptivi

transportatori români faþã de a -ceastã tendinþã“, a continuat el.De altfel, faptul cã Dianthus trans -portã pentru industria auto implicãalinierea la un sistem just-in-time,unde erorile nu sunt permise, iarcalitatea parcului, noutatea luidevin esenþiale.

Şoferi motivaţipentru camioaneperformante

Un transport eficient înseamnãatât camioane performante cât ºiºoferi experimentaţi. Iar pregãtirealor reprezintã un element esenþialîn cadrul Dianthus. Fiecare ºoferrãs punde pentru maºina lui, careîi este alocatã pentru perioadeîndelungate. „Foarte rar alocãmdoi ºoferi pe o maºinã. Potrivitfilo sofiei noastre, ºoferul preiama ºina nouã, îºi duce leasingulpânã la capãt ºi timp de 4 ani stãlângã maºinã. Din punctul nostrude vedere, acelaºi stil de con du -cere creºte ºi fiabilitatea“, a expli -cat Adrian Alexandru Dinoiu. Con -trolul activitãþii conducãtorilorauto se face pe baza datelor ofe -rite de computerul maºinii. Iar înultimele luni a fost introdus un

sistem suplimentar de premierefi nanciarã cu 1.000 de euro a ce -lor mai buni 10 ºoferi. Sunt urmã -rite mai multe aspecte privindcondusul economic, precum rula -rea liberã sau numãrul de frânãrila suta de kilometri sau procentulîn care a fost utilizat pilotul auto -mat. „ªoferii care conduc bine,care sunt corecþi cu firma primescun plus de 10% la diurnã. Una din -tre regulile de bazã este ca ºo feriisã îºi primeascã banii la timp.Exis tã inclusiv un panou unde suntprezentaþi cei mai buni ºoferi. Deasemenea, avem un sistem decreº tere a loialitãþii ºoferilor, ofe -rin du-le sporuri de vechime. Ast -fel, pentru o perioadã de 5 ani delucru în cadrul companiei se acor -dã un spor de vechime de 25%din salariul fix, în timp ce pentruo perioadã de 10 ani procentulse dubleazã. Camioanele noastrenu stau în parcare, þinem la oa -meni. Dar ne-am schimbat optica,în sensul cã ne-am dat seama cãnimeni nu e de neînlocuit“, a con -clu zionat managerul general Dian -thus.

Radu [email protected]

septembrie 2013..................................................................................................................

Schimbãm din temeliisistemul de motivare.

Vom face o notare aparametrilor de conducere ºi,în funcþie de aceasta, îºi vorlua șoferii diurna.“

Am decis sã optãm pentru achiziþia de motorinã în sistemvrac, ceea ce ne-a oferit în anumite perioade discounturi de 8-

9%. Am achiziþionat chiar douã cisterne în acest sens. Plãtim însãmotorina pe loc.“

„Din pãcate, concurenþa neloialã se manifestã în continuare pepiaþã ºi vor fi companii de transport care nu vor reuºi sã

supravieþuiascã în aceste condiþii. Mã aºtept sã aibã loc din nou ocorecþie, ca la sfârºitul anului 2008.“

„Transport o sã mai fie cât o sã mâncãm, dar va exista otendinþã de creºtere a volumului mãrfurilor transportate în

sistem feroviar“

................................................................................................................ septembrie 2013

CO

NCU

RS

14

CO

NCU

RS

15

DIANTHUS

Trecut şi VIITOR

O afacere de transport pornită în 1993, care a trecut prinperioada de pionierat a breslei locale de profil, atraversat perioada autorizaţiilor, perioada liberalizăriitransportului în relaţie cu statele UE, a suferit de peurma crizei şi a reuşit să se ridice. Un nume care spunemulte oricărei persoane interesate de ramuratransporturilor din România: Dianthus.

Dianthus este certificatãpentru calitateISO 9001-2008.

Toate vehiculele sunt dotate cusistemul Volvo de monitorizarea flotei, Dynafleet, care oferã,în timp real, toate informaþiilenecesare privind camionul ºiºoferul.

O flotã pentru o ofertãcompletã de transport pesegmentul de mãrfurigenerale ºi o oportunitatepentru un numãr mare desolicitãri de transport intern ºiinternaþional.

Adrian Alexandru Dinoiu -manager general Dianthus:Ne-am dezvoltat continuu în cei 20 de ani, iarastãzi, suntem o companie care priveºte spre

viitor, mãrindu-ºi permanent capacitatea detransport. Puterea unei companii de transport stã înînþelegerea dorinþelor clienþilor ºi capacitatea de a

rãspunde prompt cu tot ceea ce îi stã în putinþã pentru a le rezolvasolicitãrile. Nu existã client cu solicitãri imposibile atunci cândexistã un preþ corect pentru acestea“.

Page 9: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013.................................................................................................................. 17................................................................................................................ septembrie 201316

CO

NCU

RS

LAGERMAX AED ROMANIA

24/7 lângă client

„N e adresãm înspe cial indus -triei auto, dara vem clienþi ºidin alte sec -

toa re. Acest segment de piaþã im -pu ne o mare rigurozitate în orga -ni zarea transportului“, a afirmatR a reº Mãcinicã, Managing Direc -tor Lagermax AED Romania. El aþinut sã precizeze cã industriaauto înseamnã un lanþ logistic ex -trem de complex, care nu permiteeroare, ceea ce genereazã impli -ca þii mari asupra livrãrilor. Iarºoferii reprezintã o verigã foarteim por tantã. „În cazul nostru, ºo -ferul þine legãtura cu ºeful de ser -vice unde se face livrarea, par ti -cipã la sortarea mãrfurilor îndepo zit, ºtie tot timpul ce trans -por tã ºi ceea ce trebuie sã aibãîn vedere din punct de vedere teh -nic. Transferãm toatã partea deco municare ºoferului, care þinelegãtura cu clientul (ex. ºeful deservice) pe tot parcursul livrãrii.Realizãm în special livrãri de piese

de schimb cãtre service-uri ºi dea -leri din toatã þara.“ Rareº Mãcinicãa subliniat cã segmentul de piesede schimb este unul foarte atentmonitorizat dupã ce, în urmastudiilor, s-a ajuns la concluzia cãim pactul acestei zone în profi ta -bi litatea producãtorilor auto estede peste 50%. În acest context,lanþul logistic este cu atât mai im -por tant. „Putem livra 70-80 dere pe re, în condiþiile în care un re -per reprezintã un destinatar iarpe fiecare destinatar existã 4-5co lete. Practic, ºoferul este res -pon sabil pentru distribuþia a circa250 de colete într-un sistem nextday delivery“, a mai arãtat Manag -ing Directorul Lagermax AED Ro -mania. El a apreciat cã distribuþia

de piese de schimb reprezintã unhibrid între distribuþia clasicã ºicu rierat, perioadele de livrare fiindfoarte scurte. Altfel spus, chiar ºiatunci când sistemul în care selu creazã este unul „next day deli -very“, în multe cazuri se impunore pentru livrare (pânã în ora12.00 sau pânã în ora 15.00, deexem plu). Totul este precis plani -fi cat, iar calitãþile ºoferului depã -ºesc pu þin sfera obiºnuitã, pentrucã par ticipã activ în lanþul logistic.S-ar putea spune cã are calitãþis imilare cu ale unui gestionar dede pozit sau dispecer de transport.

Iar pentru ca lucrurile sã mear -gã bine, în cadrul Lagermax AEDRo mania au loc traininguri interneunde ºoferilor li se pre dau detaliile

Viitorul în transporturi înseamnă să fii foarte rapid. Să fiilângă client. Sunt principii pe care îşi gândeştedezvoltarea Lagermax AED Romania, abordând o nişăpotrivită companiilor medii care, printr-o flexibilitateaccentuată, ocupă locul lăsat liber de marii jucători dindomeniu.

tehnice privind mãr furile transpor -tate ºi modul în care trebuie abor -dat transportul, pe ba za instruc -þiunilor primite de la pro du cãtoriipieselor auto. „Avem ghi duri demanipulare ºi transport pen trupiesele considerate critice, caresunt afiºate în depozit ºi fã cu tecunoscute tuturor angajaþilor ceintrã în contact cu acestea, in clu -siv ºoferilor. Sunt proceduri clareprivind manipularea pieselor, am -ba larea lor, alocarea unor anu mi -te zone în depozit. Sunt anumi tesemne specifice de fragilitate pecare, dacã ºoferul nu le înþele ge,poate manipula greºit piesele res -pective. Existã inclusiv un ma nualal ºoferului ca parte a trai ning u - lui“, a mai arãtat Rareº Mã ci nicã.El a precizat cã maºinile din parculcompaniei sunt folosite aproapeexclusiv pentru livrarea de piesecãtre dealeri ºi servi ce-uri. Iar prinaceasta asigurã o mare fle xi bili -tate în raport cu cli enþii. „AtributulLager max este fle xibilitatea. Aparurgenþe sau livrãri la 12 noaptea,sâm bãta sau du minica ºi estefoar te important sã ai controlulîntregului proces. Avem doi ºoferipe fiecare maºinã ºi ºtim în fiecaremoment unde se aflã. Noi privimºoferii ca pe o parte integrantãdin procesul lo gistic. Este un postim portant. De aceea trebuie sã

co munice foarte bine. Nu vrem sãfie absolvenþi ai Academiei Româ -ne, dar nici sã facã greºeli de gra -mat icã sau sã aibã un stil agresiv.Trebuie sã aibã un stil apropiatde cel al unui vân zãtor de servicii“,a mai con tinuat Managing Direc -torul Lager max AED Romania.

Şoferi motivaţipozitiv

Motivaþia ºoferilor se face prinbo nusuri, pe care le primesc subfor mã de prime, dacã îºi înde pli -nesc obiectivele. „Obiectivele pecare le avem noi le au ºi ei. Estevor ba despre acel «service levelagre ement». Nu ne permitem eroripentru cã fiecare greºealã se rãs -frân ge nu numai în calitatea servi -ci ilor Lagermax Romania, dar pu -tem afecta imaginea Grupului înge neral. Sunt contracte foarte marila nivel de grup, pentru care depu -nem foarte mari eforturi sã ledesfã ºu rãm aºa cum trebuie. E nor -mal sã fim foarte rigizi atunci cândvine vorba de eroare. Iar pre siuneavine din partea clienþilor. De aceeaavem o relaþie deschisã cu ºoferii.Impor tant este ca în ca zul uneigreºeli sã înþeleagã unde au greºit.Bine în þeles, o gre ºea lã poateatrage dupã sine tãie rea bonu su -ri lor, care rep rezintã o parte im -portantã din venit. Þinem evidenþalunar centra lizat asupra costurilorde transport ºi ne con cen trãmasupra celor varia bi le. Dar în ceeace priveºte camio nul, nu raportãmperformanþa strict în legãturã cuLagermax, ci în legã tu rã cu clientul.Le explicãm ºofe ri lor cã nu Lager -max le plãteºte sa la riile, ci clientul.

E simplu. Trãim din clienþi“, a su -bli niat Rareº Mã cinicã.

De menþionat cã maºinile suntur mãrite prin GPS, companiabeneficiind totodatã de un TMS(Transportation Management Sys -tem), care funcþioneazã în legã -turã directã cu WMS-ul (Ware -house Management System),ceea ce permite urmãrirea în timpreal a mãrfurilor. „Clientul se poa -te interfaþa ºi poate avea infor -ma þiile acestea prin intermediulinternetului. Poate vedea tot ceeace înseamnã stoc, livrãri ºi sta -tusul acestora.“

Specialişti îngrupajinternaţional

Lagermax AED Romania estespe cializatã pe grupaj interna þio -nal, segment pe care beneficiazãde susþinerea grupului. „Acoperimtoatã Europa într-un mod foartevizibil. Iar tendinþa de creºtere aniºei de grupaj se simte ºi la nivelgeneral, de grup. Este o niºã pen -tru toatã Europa“, a mai arãtatManaging Directorul LagermaxAED Romania, subliniind cã, dacãîn urmã cu 3-4 ani discuþiile eraupurtate cu clienþii în general în ju -rul camioanelor complete, astãzi 9din 10 clienþi solicitã grupaj. „Existão tendinþã accentuatã sã se evitestocurile, se lucreazã pe co menziºi astfel nu mai poþi sã influenþezicererea prin cantitãþi mai mari, cudiscounturi de vo lum“. De altfel, înacest context, se simte o schimbarea volumelor din China cãtre Europa.Rareº Mã ci nicã a apreciat cã foartemulte companii pentru care Lager -max AED furnizeazã servicii îºicautã furnizori în Europa, tocmaidin cauza lead-time-ului foarte marecu China. Iar acest lucru are un im -pact pozitiv ºi pentru grupajeleinternaþionale. „Lumea nu mai vreasã mai audã de stocuri. Creº tecross-docking-ul ºi stocul tam ponse mãreºte un pic, dar rãmâne stoctampon, iar cu China nu mai poþiface acest lucru. Se schimbã dinnou centrul de greutate al eco -nomiilor mondiale, care dorescacum producþia mai aproape“, aconcluzionat Rareº Mãcinicã.

Meda [email protected]

CO

NCU

RS

Rareş Măcinică, ManagingDirector Lagermax AED Romania:

Are loc o regândire a economiei mondiale, cese reflectã în principal în transport, care s-a

fracþionat.“

Vrem sã investim înflotã ºi sã grupãm pe

transport mãrfuri dindomeniul auto cu mãrfuri depe alte segmente, chiar dacãindustria auto este una cucerinþe foarte mari.“

„ Mergem pe principiul:cum te tratezi tu aºa vei

fi tratat ºi cu cât investeºtimai mult în tine cu atât vei fimai mult respectat.“

Clienþii vor astãzi un concept bine conturat de transport. Vremsã transmitem cã suntem o companie medie, dar flexibilã,

care investeºte în imagine, în oameni, în ºoferi, pregãtindu-i sãcomunice bine ºi sã fie atenþi la client. Credem cã putem face astfeldiferenþa.“

Page 10: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

Serbia ºi Moldova, clienþii maribeneficiind de flote dedicate.

Trainiguri şisisteme IT pentrureducereacheltuielilor

Reducerea cheltuielilor ºi ogestiune cât mai efientã a flotei re -pre zintã una dintre direcþiile ur mã -rite cu mare atenþie începând din2011. Directorul Logistics Ro-Tir asubliniat cã maºinile noi aduceconomii din punctul de vedere alcon sumului, al taxelor de drumuri,al mentenanþei ºi servisãrii. În pa -ralel, se organizeazã periodic trai -nin guri cu ºoferii privind condusuleconomic, iar pe camioane au fostmontate GPS-uri, cu sonde de ni -vel în rezervor. Sistemul IT al com -paniei este conectat la sistemul demonitorizare a maºinilor, ceea cepermite optimizarea activi tã þilor.

„Sistemul de monitorizare neoferã informaþii în timp real despremaºinã. Putem verifica, printrealtele, dacã se respectã traseul.A fost o realã problemã la începutsã disciplinãm ºoferii. Suntem încãutare de dispeceri bine calificaţiîn așa fel încât gestionarea ca mi -oa nelor alocate sã fie cât mai bu -nã“, a precizat Ciprian Cristea.Comu nicarea între dispeceri ºi ºo -feri se face telefonic, inclusiv pecursele de Moldova ºi Serbia,motiv pentru care contractele cufur nizorii de telefonie se rene go -ciazã periodic.

Logistics Ro-Tir urmãreºte înaceastã perioadã creºterea por -to foliului de clienþi pe partea deam balare, logisticã și distribuţie.

Pentru a veni în întâmpinareanevoilor clienþilor, în prezent sedez voltã o interfaþã IT, prin inter -me diul cãreia aceºtia vor avea ac -ces la poziþia camioanelor, statusîncãrcare/descãrcare, precum ºila alte informaþii utile. În acestsens, în vederea finanţãrii achizi -ţii lor, avem proiecte depuse pen -tru accesarea de fonduri euro -pene“, a concluzionat CiprianCristea.

Meda [email protected]

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 201318

CO

NCU

RS

CO

NCU

RS

19

LOGISTICS RO-TIR

În pas cu piaţa

L ogistics Ro-Tir este oafacere de familie din ra -mura transporturilor demãr furi, înfiinþatã în anul1994, pentru a efectua

trans port internaþional pe relaþiaRo mânia - Austria. „Suntem cu -nos cuţi și am funcþionat sub nu -me le Spedition Ro-A-Tir, dar, dinanul 2008, am dezvoltat și trans -por tul de persoane, moment încare am decis, pentru un mai bunmanagement, despãrţirea celordouã activitãţi. Transportul de per -soane este astãzi gestionat prinSpedition Ro-A-Tir, în timp cetrans portul de marfã a fost preluat

de o firmã nouã - Logistics Ro-Tir“, ne-a explicat Ciprian Cristea,di rector Logistics Ro-Tir. El a men -þionat cã în viitorul apropiat com -pa nia va demara ºi activitatea delo gisticã, prin intermediul unui de -po zit pe care îl vor construi în par -cul industrial Șura Micã, lângãcen tura autostradã Sibiu.

Ciprian Cristea a arãtat cã so -cie tatea de ţi ne o flotã cu o posi -bi litate variatã de transport.

„S-au achiziþionat 10 semire -morci «walking floor» pentrutransport mãrfuri neambalate (ru -me guº, cereale, deșeuri), precumºi echipamente de transport con -

tai nere, urmãrindu-se lãrgirea arieide activitãþi prestate“.

În prezent, parcul LogisticsRo-Tir este format din aproximativ100 de camioane, în cea mai mareparte destinat transportului demãr furi generale. O micã partedin flotã este destinatã și trans -por tului la temperaturã controlatã.Peste 60% dintre camioane suntnoi, achiziţionate în perioada2012-2013. Politica firmei pentruanul 2014 presupune achiziþiaanua lã a aproximativ 15-20% deuni tãţi pentru înlocuirea parculuivechi.

„Am ales transportul inter na -þio nal bilateral. Avem contractebu ne cu clienþii ºi asigurãm de oma nierã eficientã turul ºi returulca mioanelor. Punem accent încon tinuare pe transportul de mãr -furi destinate industriei auto. Esteun business pe care ne-am spe -cializat ºi pe care îl facem foartebine“, a subliniat directorul Logis -tics Ro-Tir. Relaþiile urmãrite cuprecãdere de vehiculele com pa -niei sunt Austria, Germania, Italia,

Un business de transport, din Mediaş, cares-a adaptat vremurilor, care urmăreşteastăzi o linie modernă, care demonstreazăcă dezvoltarea este posibilă atunci cândreţeta este cea corectă.

Ciprian Cristea, director Logistics Ro-Tir

Vom dezvolta depozite la Mediaº ºi la Sibiu,având în vedere cã începe sã prindã contur

Coridorul 4 Pan-european. Sibiul se va transformaîntr-un centru logistic important, o concurenþãimportantã pentru Cluj. Este singurul oraº mare din

centrul þãrii care are nod de cale feratã, aeroport, plus linie directãcu exteriorul þãrii prin viitorul Coridor 4 Pan-european.“

Pe segmentulautomotive trebuie sã fii

foarte serios ºi sã respecþi custricteþe timpii stabiliþicontractual. Pentru a neoptimiza încãrcãrile ºidescãrcãrile, am gãsit soluþiiîmpreunã cu partenerii noºtri,precum lãsareasemiremorcilor la încãrcat,fapt posibil datoritã numãruluimare de semiremorci din parc.Astfel, reducem la minimtimpii morþi.“

Cu cât îi creezi unuiºofer condiþii mai bune,

cu atât el este mai eficient. Deaceea am încercat sã lepunem la dispoziþie maºini câtmai noi, sã achitãm salariile latimp, sã le dãm curse fixe. Înacest context, în ultimul anprimim zilnic CV-uri pentrupostul de ºofer, ceea ce nupoate decât sã ne bucure.“

Avem un servicedestinat camioanelor ºi

autobuzelor, care seadreseazã inclusiv terþilor.“

Cosmin Mayr, patronul Logistics Ro-Tir

Page 11: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

„Acum suntem în curs de a înnoitoatã flota. În prezent, este ex tremde important sã avem ca mi oanenoi. Flota to ta lã va fi de apro ximativ60 trac toa re ºi 100 de se mire -morci“, a arã tat Andrei Covaci.

Oportunităţile...crizei

Dupã cum am amintit, com pa -nia a cunoscut o dezvoltare acce -le ratã tocmai pe timp de crizã.Fle xibilitatea, controlul rigurosasu pra costurilor, profesio na lis -mul, calitatea, dar ºi... un dram denoroc ºi-au avut rostul lor în re -dre sarea dupã prima loviturã a cri -zei ºi în dezvoltarea ulterioarã.

„Abia la sfârºitul lui 2008 - în -ce putul lui 2009 s-au simþit seriospro blemele. Piaþa a mers foarteslab. Ceea ce ne-a salvat a fost uncon tract de transport cereale dinRo mânia cãtre Italia. Practic, amfost oamenii potriviþi la locul potrivit.Au fost cantitãþi foarte mari, pe carenu am putut sã le aco perim numainoi. Media a fost de 5-6 camioaneîncãrcate pe zi, am luat tot volumulºi am dat de lucru ºi altora. Preþultrans portului era foarte slab, darera un contract stabil cu plata la 7zile. La întoar ce re, cursele erau, dea semenea, slab plãtite ºi astfel în -ca sãrile aco pereau cu greu cos tu -rile. În pe ri oa da respectivã am avutcam 10.000 euro minus pe firmã,pe lunã, timp de vreo 2-3 luni, pânãcând am început sã ne redresãm”,subliniazã Andrei Covaci.

Creºterea flotei, precum ºinoile realitãþi ale pieþei au asiguratdezvoltarea companiei.

„Chiar dacã a fost crizã, unuldintre secretele dezvoltãrii a fostfaptul cã am reuºit sã ne mãrimflota. Flexibilitatea conteazã foar -te mult. Pe de altã parte, pro ble -mele flotelor mari au fãcut loc pepiaþã ºi au creat oportunitãþi. Apoi,a fost vorba despre o reaºezarea clienþilor mari de transport, cares-au reorientat ºi cãtre transpor -ta tori mai mici”.

În prezent, compania se con -cen treazã pe transportul în spaþiulUE, realizând cât mai mulþi km înafara României.

„Avem un proiect pe care l-amdiscutat cu unul dintre clienþiinoºtri pentru Rusia, avem ºi po -si bilitãþi de retur, dar este deo -cam datã numai în faza de dis -cuþii”, subliniazã administratorulPolach Logistics & Transport.

Optimizareacosturilor -element esenţial

Revenind la dezvoltare, dupãcum am subliniat, compania achi -ziþioneazã numai camioane noi,ºi asta din mai multe consi de -rente. În primul rând, mai ales încontextul trans porturilor just-in-time, în care com pania s-a impli -cat foarte mult în ultima vreme,clienþii cer cami oa ne performante.„De exemplu, în cadrul unui con -tract nou pe care îl avem, sunt pe -na lizãri la des cãr ca re. Trebuie sãîþi limitezi riscurile ºi sã ai un timpfoarte scurt de re ac þie. Nu ne per -mi tem sã avem de fec þiuni care sãgenereze întârzieri”, spune AndreiCovaci.

Pe de altã parte, este vorbadespre consum. „Un EURO 3 con -su mã 32 l/100 km, un camionnou 27 l/100 km. Rezultã o eco -nomie de aproximativ 1.450 europe maºinã. De asemenea, cos tu -rile de reparaþii-mentenanþã eraumai ridicate.”

Pentru a obþine un tarif câtmai redus la carburant, PolachLogistics & Transport a adoptatso luþia de a achiziþiona combus -ti bil en-gros cu banii jos, avândre zervoare de motorinã în curteºi un contract avantajos cu fur ni -zo rul. Astfel, se înregistreazã ore ducere importantã a costurilor.

În plus, compania moni to ri -zeazã atent consumul de com -bus tibil pe camion, organizând ºicursuri de conducere economicãpentru ºoferi. Nu în ultimul rând,com pania realizeazã operaþiunilede reparaþii ºi întreþinere, în afaragaranþiei, în regie proprie.

De la sfârºitul anului 2010,Polach Logistics & Transport a im -plementat un program care þineevidenþa profiturilor ºi cheltuielilorpe fiecare cursã, realizeazã ges -

tiu nea flotei ºi poate sã generezeo varietate de rapoarte utile - cifrãde afaceri pe camion, rentabilitateºofer etc. De asemenea, trac toa -re le sunt monitorizate în timp realprin intermediul Cefin Systems,pe semiremorci fiind montat unsis tem de poziþionare SAS.

Importanţa unorşoferi buni

Tot în contextul optimizãriicos turilor, Polach Logistics &Trans port pune un accent deo se -bit pe ºoferii buni ºi, mai ales...cinstiþi. Implementarea sistemelorde monitorizare a consumului în2009-2010 a dus la o schimbarea proape totalã a garniturii deºoferi.

„În prezent, nu mai este atâtde greu sã gãseºti ºoferi buni,mai ales dacã eºti dispus sã pl ã -teºti corect ºi la timp, dar, desigur,compania a elaborat un set de ce -rinþe pe care ºoferul va trebui sãle îndeplineascã. Înainte de anga -ja re, fiecare ºofer este testat teo -re tic ºi practic”, spune Andrei Co -vaci, subliniind cã, în viitorulapro piat, compania o sã introducãºi un sistem de evaluare pentruºoferii sãi, în funcþie de care sevor acorda bonusuri sau se voraplica pe nalizãri.

„Vor fi premiaþi ºoferii cei maibuni, cu cel mai mare numãr de km,cu consumul cel mai redus, care auavut cea mai mare grijã de ma ºinãetc. De asemenea, va fi pe nalizatcel care va avea cele mai multedaune“, a explicat ad mi nis tratorulPolach Logistics & Transport.

Calitate înainte detoate

Pentru clienþii Polach Logistics& Transport, deci ºi pentru com -pa nie, este foarte importantã ca -li tatea serviciilor. ªi acolo undeeste calitate, trebuie sã existe ºicer tificare. „Suntem în prezent încurs de implementare a certificãriide calitate TUV. Am început pro -ce sul ºi probabil în douã luni vafi complet implementat. Suntemîn permanenþã monitorizaþi de cã -tre clienþii noºtri ºi punctaþi pentruperformanþã.“

Ca perspectivã de dezvoltarepe termen scurt-mediu, companiaare în vedere ºi construirea unuide pozit, pentru mai multã flexi bi -li tate în preluarea ºi livrarea mãr -fu rilor pentru clienþi.

Raluca MIHĂ[email protected]

Andrei Covaci, administratorulPolach Logistics & Transport:

Nu dorim sã fim o firmã mare, ci una micã, darstabilã ºi foarte bine organizatã. Pentru

moment, cam în zona aceasta ne vedem: 60 decapete tractor ºi 100 de semiremorci. Cred cã amajuns la momentul la care ne vom opri cu mãrirea

flotei ºi vom cãuta sã consolidãm activitatea.”

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 2013

CO

NCU

RS

20

CO

NCU

RS

21

Polach Logistics & Transport

Dezvoltare pe timpde criză

L a ora actualã, Polach Lo -gistics & Transport deþineo flotã de vehicule ultra -mo derne, aflatã într-ocon tinuã evoluþie, care in -

clude semiremorci mega cu pre -latã, Vario ºi speciale pentru trans -portul de anvelope (certificate EN12642XL) ºi capete tractor Volvoºi DAF, majoritatea EURO 5. Acti -vi tatea companiei se bazeazã pecâteva valori cheie, printre carese numãrã flexibilitatea, fiabilita -tea ºi viteza de rãspuns.

Evoluţia parcului

Ca majoritatea poveºtilor desucces pur româneºti din do me -niul transporturilor, ºi istoriaPolach Logistics & Transport a în -ceput în anii 90, cu un singur ve -hicul, condus chiar de patronulcom paniei. „Prima maºinã, în1993, a fost un TV cu dubã frigo -ri ficã. Apoi am vândut duba ºi am

cu mpãrat douã camioane din1986 cu cabinã Volkswagen. Mer -geam foarte mult în Maramureº,cu diverse mãrfuri, ºi de acoloaduceam cherestea”, îºi amin teº -te Andrei Covaci, administratorPolach Logistics & Transport.

Pe partea de camioane mari,primul leasing a fost un Volvo, în2003.

„L-am condus eu o scurtã pe -rioa dã de timp, pentru cã am rea -lizat repede cã nu poþi fi ºi ºofer,ºi, în acelaºi timp, sã conduci ofirmã. Cu camionul acesta, am fã -cut numai transport internaþional,mai ales cãtre Germania. La vre -mea respectivã, tarifele de trans -port erau aproape cu o mie deeuro mai mari decât acum. Sigur,erau cheltuieli mai mari ºi pro ble -me cu CEMT-urile ºi autorizaþiile“,a com pletat Andrei Covaci.

În 2003, compania dispuneade douã vehicule, alãturi de Volvofiind achiziþionat ºi un camion

frigorific Mercedes. Apoi, în 2004,a mai venit un camion Iveco, fo -lo sit mai ales pentru o cursã întreTi miºoara ºi Piteºti, pentru Dacia.De altfel, aceasta a marcat în ce -pu turile specializãrii companiei întrans portul de piese ºi compo -nen te auto.

Achiziþiile au continuat ºi,dupã un an 2006 foarte bun, în2007 au fost luate în leasing patruVolvo, cu un avans de 25-30%.

„2006 a fost un an bun pentrunoi, am reuºit sã obþinem maimulte autorizaþii, am prins cursebu ne. A fost foarte mult de lucruîn perioada respectivã”, poves -teº te administratorul Polach Lo -gis tics & Transport .

Interesant este faptul cã dez -voltarea cea mai importantã aparcului a avut loc dupã declan -ºa rea crizei, preþul scãzut de achi -ziþie, atât pentru vehiculele se -cond-hand, cât ºi pentru cele noifiind un factor important.

Înfiinţată în anul 1993, compania Polach Logistics &Transport, cu sediul la Pecica în judeţul Arad, a devenit înultimii ani un nume respectat pe piaţa transporturilor dinRomânia. Într-o vreme de criză, în care mulţi cărăuşi s-auconfruntat cu probleme aproape insurmontabile - unii dintreei fiind forţaţi să vândă camioane sau chiar să îşi închidăactivitatea, Polach Logistics & Transport a cunoscut odezvoltare fără precedent de la înfiinţarea firmei.

Page 12: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

CO

NCU

RS

23................................................................................................................ septembrie 201322

CO

NCU

RS

Routier European Transport

„Maşina nu trebuiesă stea“

A stãzi, Routier Euro -pean Transport arepeste 60 de angajaþi(30 ºoferi) ºi opereazãtrei depozite, douã în

România (Cluj ºi Bucureºti) ºi unulîn Italia. Flota este compusã din11 capete tractor ºi 61 de semi -re morci, iar compania colaboreazãcu peste 50 de subcontractoriper manenþi pe partea de transportºi distribuþie. Cea mai recentãrealizare este propriul sediu dela Cluj (birouri ºi depozit), o inves -tiþie de 1,5 milioane euro, ce adevenit funcþionalã în acest an la1 mai.

Paşii dezvoltării

„Unchiul meu a propus sã în -ce pem aceastã activitate, el avânddeja experienþa din Italia, undedes chisese o firmã în 2003 ºiajun sese la 7 camioane. Astfel,acti vitatea în România a începutca ºi casã de expediþie, ca mi oa -ne le fiind ale firmei din Italia. Dinmai 2007 am trecut câteva ca mi -oane pe firma din România“, apre cizat Rareº Retegan, director

ge neral Routier European Trans -port.

Fiind o firmã micã, anul 2009a fost traversat fãrã mari dificultãþi,în ciuda crizei. Numãrul subcon -trac torilor a crescut ºi, în acelaºiritm, ºi flota de semiremorci.

„Ne-am gândit tot timpul sãex tindem flota cu semiremorci,acestea fiind mult mai accesibilefaþã de capetele tractor. Astfel,cu aceiaºi bani, am achiziþionatmai multe unitãþi. În plus, co la bo -rarea cu proprietarii capetelortrac tor are un avantaj: cei maimulþi sunt foºti ºoferi, care ºi-audeschis firmã ºi au multã grijã decos turile lor pe maºinã. Acest mo -del de activitate l-am preluat dinItalia, unde unchiul meu a lucratîn acest sistem. Bineînþeles, avemaceiaºi parteneri, nu facem ocursã cu unul ºi apoi luãm pealtul“, a explicat Rareº Retegan.

Dupã dezvoltarea parcului desemiremorci, s-a simþit nevoia de -pozitelor. Fiind vorba de grupaje,marfa este consolidatã la Cluj ºiBucureºti.

„Deja în toamna lui 2009aveam primul depozit. Ne-am se -

lec tat mai mulþi clienþi ºi am înce -put sã facem grupaje. La începutam folosit un depozit închiriat alunei alte firme din Cluj, dar cândam vãzut cã au crescut volumele,am fãcut un calcul de rentabilitateºi am realizat cã e mai rentabil sãavem propriul depozit“, a relatatdirectorul general al companiei.

Depozitul din Bucureºti are400 mp ºi este închiriat. Preluareaºi distribuþia mãrfurilor este rea -li zatã cu autoutilitare de pânã la7,5 t, de cãtre subcontractori carelu creazã exclusiv pentru RoutierEuropean Transport.

Compania opereazã, de ase -me nea, un depozit închiriat în Ita -lia, la Modena, de 400 mp.

Peste 50 desubcontractori

Routier European Transportlu creazã cu foarte mulþi subcon -trac tori, atât pe partea de dis tri -bu þie ºi preluare a mãrfurilor (10firme), cât ºi pentru transportulin ternaþional (aproximativ 40 fir -me, cele mai multe deþinând unsingur cap tractor).

Cu sediul la Cluj, Routier European Transport reprezintă oafacere dezvoltată în jurul grupajelor. Iar optimizareacontinuă a acestui tip de transport a determinat etapelede dezvoltare ale companiei.

„Pentru a menþine standardulde calitate avem un set de regulipe care subcontractorii îl respectã,iar pe de altã parte existã o seriede beneficii pe care aceºtia le au.În primul rând, asigurarea CMR ofacem noi pe semiremorci, decinu lãsãm cãrãuºul sã-ºi plãteascãîn rate asigurarea mãrfii. În aldoilea rând, orice subcontractorare monitorizarea prin GPS. Nupleacã pânã când nu are montatacest dispozitiv. Suntem serioºicu plãþile - 45 de zile - ºi le oferimcarduri de motorinã. Mai avemunii subcontractori pe care îi ºifinanþãm pentru a-ºi cumpãracapete tractor. Astfel, dacã vedemun partener care îºi gestioneazãbine afacerea, îi dãm posibilitateasã se extindã. Pentru cã fimelemici nu sunt creditate cu prea mul -tã încredere de cãtre societãþilede leasing ºi furnizorii de carduri,mai ales dupã venirea crizei“, adeclarat Rareº Retegan.

Peste 16.000km/lună

Compania are 11 capete trac -tor proprii ºi 30 de ºoferi.

„Avem echipaje pe fiecare ca -mion ºi acoperim ºi pauzele. Sun -tem organizaþi astfel încât ca -mionul sã nu stea. Kilometrii pecare îi facem în plus cu aceeaºiuni tate compenseazã salariile plã -tite“, a arãtat managerul firmei.

Astfel, în timp ce proprietariide capete tractor care au un sin -gur ºofer fac 12.000 km/lunã peextern, camioanele Routier Euro -pean Transport, având doi ºoferi,realizeazã 15-16.000 km/lunã.Dar existã cazuri când se ajungela 18.000 km ºi chiar 21.000 km.

Consumul de carburant esteun alt aspect urmãrit de companie,iar soluþia optimã pare sã fie unparc nou ºi ºoferi bine pregãtiþi.

„Vrem sã înlocuim flota anulviitor ºi, din calculele noastre, ca -

mi oanele noi oferã posibilitateaunui consum mult mai mic. Prac -tic, avem un cap tractor nou ºiobþinem un consum mediu de 27l/100 km. Sigur, este foarte im por -tant modul de exploatare. Avemºofer cu 10-15 ani ex pe rienþã carenu a obþinut sub 33 l/100 km ºiavem ºofer care a ur mat cursuri depregãtire ºi 27 l/100 km a fostcel mai mare con sum obþinut“, aspus Rareº Re tegan.

Compania va opta pentru ca -mioane EURO 6 pentru a bene -ficia de taxe cât mai scãzute înEuropa.

Optimizareacontinuă

Pentru a îmbunãtãþi ºi mai multcontrolul asupra activitãþii, Rou tierEuropean Transport a in ves tit într-oplatformã IT, care va reprezenta unsuport pentru toate compar ti men -tele ºi, totodatã, va asigura co mu -nicarea dintre aces tea.

„Va fi un soft pentru dispeceri,care va comunica cu partea defac turare, partea de camioanepro prii ºi cu depozitul. De la 1 ia -nuarie sperãm sã îl implementãm,contractul fiind deja încheiat cufurnizorul. Investiþia se ridicã lapeste 200.000 euro, iar acestpro dus este personalizat pe ne -vo ile noastre“, a declarat direc -to rul general al companiei.

Creºterea eficienþei activitãþiise va realiza ºi prin achiziþionareade semiremorci double deck, cevor permite o mai bunã încãrcare.

Totodatã, având în vedere cãse lucreazã foarte mult pe ruteleItalia - Franþa ºi Italia - Germania,compania îºi propune deschidereaunui depozit în Germania.

Radu [email protected]

Rareş Retegan, director generalRoutier European Transport:

Doresc sã lucrez într-un mediu plãcut ºi asta vreau ºi pentrucolegii mei. Existã stereotipul «muncã de echipã», dar la noi

chiar se întâmplã asta.“

Page 13: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 2013

CO

NCU

RS

25

acelaºi ritm ca în perioada 2005-2007. În 2008, parcul Trans Carreunea 255 de camioane, Merce-des-Benz ºi Volvo. „Criza ne-aprins cu aproape toate camioa-nele în leasing. Între timp însã, în2006, împreunã cu un parteneraustriac, înfiinþasem o firmã prinintermediul cãreia operam 5.000mp de depozite, oferind inclusivservicii de grupaj. Portofoliul declienþi pentru aceastã nouã firmã,cu acþionar majoritar Trans Car,fusese furnizat în cea mai mareparte de cãtre partenerul austriac,ce deþinea 35% din firmã“, aexplicat Iulian Sandor.

Începând cu 2008, Trans Cara trebuit sã facã faþã multor pro-vocãri. Micul profit operaþionalînregistrat în 2009 a adus sigu-ranþa dezvoltãrii afacerii. A fostpãstrat parcul de 255maºini pânãîn 2010, dupã care activitatea afost puþin restrânsã.

„Atunci lucram cu coloane se-parate în Bucureºti, Arad, Timi-ºoara - gestionate separat, dar capuncte de lucru ale Trans Car.Le-am desfiinþat ºi am mutat totparcul auto la Sibiu. Nu am retur-nat maºini societãþii de leasing,dar am renunþat la o parte din celeaflate în proprietatea Trans Car,prin vânzare directã, de aºa naturãîncât în 2010 parcul era la 233 demaºini. Lupta s-a dat în cãutareade clienþi noi pentru tarife corec-te“, îºi aminteºte Iulian Sandor,subliniind cã s-a decis menþinereaactivitãþii pe segmentul de trans-port internaþional, având în vedereexperienþa deþinutã în domeniu.

Accent pe clienţiserioşi şi pereducereacosturilor

Trans Car a pãstrat în portofo-liu clienþii serioºi ºi buni platnici,dar nucleul de 70-80 de clienþi

nu era suficient pentru a asiguraîncãrcarea la export a maºinilor.„La un moment dat, parcul era ju-mãtate destinat transportului ge-neral ºi jumãtate celui sub tem-peraturã controlatã. Din pãcateînsã, de anul trecut, piaþa de friga început sã scadã. În Românianu ai posibilitatea sã optimizeziaceste maºini, tarifele sunt jos,comparabile - dacã nu mai mici -cu cele la prelatã mega. Pe acestfond, am decis sã reducem nu-mãrul de dube frigorifice, avândîn acest moment 69 de unitãþi.“

Iulian Sandor a explicat faptulcã portofoliul clienþilor Trans Carnu s-a diversificat foarte mult, darcantitatea de marfã transportatãîn regim de temperaturã contro-latã a scãzut.

Odatã cu venirea crizei au fostrenegociate contractele cu furni-zorii pentru a putea fi reduse cos-turile, compania beneficiind de în-cheierea unor înþelegeri la nivelulîntregului grup Atlassib. „Ca ºi hol-ding, nu cred cã mai existã cinevaîn România sã consume atâtamo-torinã. Un consum de 500.000 delitri la 2 sãptãmâni înseamnã cevapentru un furnizor de motorinã.Altfel spus, pentru un consum de5milioane de lei pe lunã, cât înre-gistreazã grupul Atlassib, furnizoriipot oferi niºte facilitãþi. Avemrezervoare - staþie de 100.000 delitri ºi n-a trebuit sã facem investiþiipentru cã staþia era funcþionalã din1995-1996. Principiile erau sta-bilite: în România nu se alimen-teazã decât în curte - atât laAtlassib, cât ºi la Trans Car, ex-cepþie fãcândmaºinile cu rezervoa-remici, care au, ocazional, alimen-tãri pe card. Dar cummotorina vracºi motorina card se iau de la ace-eaºi firmã, ºi pe partea de carduriexistã niºte facilitãþi“, a explicatIulian Sandor. Tot pentru reducereacheltuielilor, compania deþine unservice propriu.

Pe segmentul IT, Trans Car uti-lizeazã un sistem propriu dezvol-tat la nivelul grupului. Acesta oferãinformaþii privind poziþia vehicule-lor, harta traseului ºi timpii de con-dus. „Acum, toatã urmãrirea estemodularã. Timpii de condus ºi odih-nã sunt preluaþi automat din sistem(GPS tracker), în timp ce consumuleste normat ºi adus la cunoºtinþaºoferilor pe bazã de semnãturã.Întotdeauna amurmãrit foarte strictconsumul, având în vedere impactulfoarte mare în costuri“.

Inspector pentrusiguranţă

În ceea ce priveºte ºoferii, serealizeazã un program continuu depregãtire, în fiecare firmãdin cadrulholdingului Atlassib existând un in-spector de siguranþã - o persoanãnominalizatã cu siguranþa circulaþieiºi trainingul intern pentru cunoaº-terea legislaþiei. La nivel de grup,funcþioneazã în plus un inspectoratde control auto. „În 2012, amavut,camedie, doar un accident pe lunã,la 196 demaºini. Inspectorii de si-guranþa circulaþiei nu fac altcevadecât sã urmãreascã, sã instruiascãºoferii, mai puþin pe partea de con-ducereeconomicã.Urmãresc legali-tatea transportului, siguranþa circu-laþiei ºi valabilitatea documentelor.“

Extindere în Vest

În flota Trans Car urmeazã sãintre, pânã la sfârºitul anului, 22 decamioane noi, EURO 6, achiziþio-nate direct din Germania, pe bazaunui contract decredit internaþional.„Preferãmcreditul extern combinatcubuyback. Pentru viitor,mizãmpedezvoltare, pe extinderea capaci-tãþii de transport. Potenþial existã.În paralel operãm cei 5.000 mppentru logisticã în cadrul firmei pecare am înfiinþat-o cu partenerulaustriac ºi am început sã cultivãmservicii adiþionale cu sprijinul cole-gilor de laAtlassib Italia, Spania sauGermania. ÎnGermania lucrãmdejacu un dispecer angajat - detaºat dela TransCar, care ne asigurã clienþiiºi marfa pentru import, iar în viitorintenþionãm sã dezvoltãm aceastãactivitate prin înfiinþarea unei casede expediþii“, a concluzionat direc-torul executiv Trans Car.

Meda [email protected]

CC ompania membrã a gru -pu lui Atlassib a fost înfi -in þatã în 1993, cu 3 ca -mioane închiriate. Acum,deþine un parc de peste

230 de camioane utilizate în prin -cipal pe segmentul internaþional.Concret, Trans Car oferã transportinternaþional de mãrfuri generalepe orice relaþie, transport de hainepe umeraºe, transporturi frigo ri -fi ce, reparaþii în cadrul service-ului propriu ºi servicii de depo zi -tare sau manipulare.

„Prima investiþie majorã a fostrealizatã în 1996, când au fost a -chi ziþionate 120 de camioane,pen tru ca o nouã achiziþie impor -tantã sã fie fãcutã în perioada1999-2000“, aratã Iulian Sandor,di rector executiv Trans Car, subli -niind colaborarea foarte bunã pecare cãrãuºul o are cu companiaMayer & Mayer, pentru care, înpe rioada 2000-2001, au fost alo -cate 50 de maºini. 2007 a marcatºi pentru Trans Car renunþarea laautorizaþiile de transport inter na -þional în relaþie cu statele membreUE ºi reducerea presiunii pe caresistemul de distribuþie a acestorautorizaþii (întotdeauna insu fi cien -te) o puneau asupra achiziþiei demaºini noi. Investiþiile în flotã aucontinuat însã, chiar dacã nu în

TRANS CAR

Un promotor al transportuluiinternaţional în România

CO

NCU

RS

24

Fără îndoială, unuldintre pionieriitransportuluiinternaţional înRomânia, Trans Carcontinuă dezvoltareaurmărinddeschiderea depuncte noi de lucruinclusiv în alte stateeuropene, precumGermania sau Italia.

Iulian Sandor, director executiv Trans Car:

În general, mã feresc sã fac cabotaj, dar pentru clienþiitradiþionali au fost situaþii în care am acceptat acest tip de

transport, urmãrind respectarea în totalitate a legislaþiei europenecare îl reglementeazã.“

Se merge cu un singurºofer pe maºinã, iar

media lunarã este de peste9.000 km.“

Page 14: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

planificare ia în calcul atât dispo -ni bilitatea ºoferilor, cât ºi a ma ºi -nilor, ºi oferã conducãtorilor autopo sibilitatea de a printa in struc -þiuni detaliate privind co men zile,astfel încât activitatea sã poatã firea lizatã în mod corect. Sis temulra porteazã de asemenea date pri -vind echipamentele nece sa re atâtla încãrcare, cât ºi la des cãr care,dar ºi cererile privind pre gã tireaºoferilor pentru marfa transportatã.

În plus, toate camioanele suntdotate cu computere de bordTransics, care permit urmãrirealor în timp real, dar ºi comunicareacu ºoferii printr-un sistem GPRSºi stocarea informaþiilor privindfie care cursã. Toate aceste com -pu tere sunt sincronizate cu taho -gr aful camionului, dispecerii pu -tând consulta în orice momentpe rioadele de lucru ºi odihnãefec tuate, informaþii care ajutãsem nificativ în alocarea curselor.De asemenea, sistemul oferã ra -poar te zilnice privind apariþia deire gularitãþi în activitate, precumopriri îndelungate fãrã a exista oexplicaþie în acest sens.

Pregãtirea ºoferilor este foarteimportantã, la nivelul Van Moerexistând traineri care pun accentulpe calitate, siguranþã, dar ºi pepro tecþia mediului. ªoferii bene -fi cia zã de training privind cond u -sul economic, rolul celor care rea -lizeazã pregãtirea fiind consideratcrucial în cadrul companiei.

Eficienţă printransportcombinat

Van Moer reuºeºte sã îºi op -ti mizeze activitatea flotei, com -bi nând foarte bine diferite moduri

de transport ºi folosind eficientde pozitele pe care le opereazã.În aceastã perioadã, companiainau gureazã în Timiºoara un de -po zit care va avea în prima etapão suprafaþã de aproximativ 2.700mp, închiriatã în cadrul unei fa ci -litãþi de 10.000 mp a unui dez vol -tator local. „Este vorba despre undepozit Clasa A, cu toate faci li tã -þile necesare, în apropiere de ae -ro port ºi de Centura Timiºoarei,cu un acces foarte bun ºi o vizi -bi litate optimã. Nu pot sã spun cãdepozitul are un grad de ocuparede 100%, dar ne apropiem de70% ºi avem deja 4-5 clienþi pen -tru care vom face distribuþie naþio -nalã din acest depozit. Pentru uniidintre ei facem ºi transportul dinafara þãrii cãtre România. Pentruînceput, vom avea la Timiºoara unpersonal de 5 angajaþi”, a precizatAlain Schodts, directorul generalVan Moer Group Romania. El apre cizat cã urmãtorul pas al dez -vol tãrii va fi, probabil, operareaunor facilitãþi în Ploieºti, con si -

derat a fi punct strategic pentruoperaþiunile companiei, mai alesîn contextul existenþei în acestoraº a unor oportunitãþi intermo -dale.

„În prezent lucrãm la un pro -iect de conexiune intermodalã (petren) între Portul Anvers ºi Plo -ieºti. Deocamdatã nu avem infra -structurã acolo, dar în momentulîn care vom decide sã demarãmac tivitatea, vom avea tot ce netre buie, cel puþin pentru o acti vi -tate de cross-docking. Diferit înabordarea noastrã este faptul cãdorim sã aducem trenurile pestemunþi. Sperãm sã demarãm o ac -tivitate de acest tip în Ploieºtipânã la sfârºitul anului”, a conclu -zio nat Alain Schodts, subliniind,toto datã, avantajele unei even -tua le linii de transport feroviarBel gia-România, din punctul devedere al protecþiei mediului, darºi al economiei... de timp.

Radu [email protected]

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 201326

CO

NCU

RS

Despre Grupul Van MoerJo van Moer ºi soþia sa Anne sunt fondatorii grupului belgian VanMoer, construind o companie de transport care s-a dezvoltat rapidîntr-un operator logistic important. Cu peste 500 de angajaþi la nivelinternaþional, Van Moer oferã servicii diversificate în diversesectoare, de la transport de mãrfuri generale în trailere cu prelatã, laoperarea de containere, service, depozitare, transporturi speciale etc.Flota grupului include la ora actualã 210 tractoare ºi 300 de trailere,pentru care compania asigurã operaþiunile de reparaþii ºi întreþinereprin intermediul propriilor ateliere. Pentru a asigura clienþilor o gamãde servicii personalizate, grupul Van Moer oferã ºi soluþii multi-modale, cum ar fi transport naval sau feroviar. Van Moer Belgia estede asemenea prezent în sectorul de distribuþie, prin intermediul VanMoer Distribution, care opereazã 100 de vehicule ce deservescimportante lanþuri de supermarketuri din Belgia ºi Luxemburg. Cu122.000 mp de depozite în diverse locaþii, Van Moer Rail estespecializatã în depozitarea ºi manipularea diverselor tipuri demãrfuri. Linia feratã de interior permite manipularea mãrfurilor înorice condiþii meteorologice. Compania dispune de asemenea deechipamente specializate, cum ar fi maºini de paletizat sau de tãiatrole de hârtie. Loturile de marfã ale clienþilor sunt în permanenþã monitorizate ºipot fi vizualizate prin intermediul unei platforme software dezvoltatãin-house. Van Moer Stevedoring oferã zilnic servicii de transport cu barja întreterminalul din zona Bruxelles ºi porturile Anvers ºi Rotterdam, caalternativã la transportul rutier, traficul fiind foarte intens în regiune.Acest terminal de containere este folosit, de asemenea, ca locaþietemporarã de depozitare. Van Moer Cleaning & Repair deþine 10 linii prin intermediul cãrora serealizeazã operaþiuni de curãþare/spãlare cisterne ºi containerepentru terþe pãrþi. Cisternele ºi silozurile sunt verificate, reparate ºiinspectate periodic în cadrul atelierelor companiei. În afara acestuiconcept one-stop-shop, compania oferã ºi posibilitatea stocãrii ºiîncãlzirii containerelor cu mãrfuri periculoase. Licenþa Sevesopermite, de asemenea, stocarea cisternelor cu brom ºi alchilimetalici, în cadrul unei infrastructuri special proiectate. Nu în ultimul rând, parte a grupului este ºi departamentul ACS(Antwerp Customs Services), care oferã soluþii vamale pentru clienþiidin Belgia, Olanda ºi Germania, cum ar fi declaraþii de import ºiexport, reprezentare pe partea de taxe, documente de tranzit,inspecþii veterinare, consultanþã etc.

Î n prezent, Van Moer deþineîn România o flotã de 40 decamioane, care transportãîn special în Comunitate ºiaproximativ 70 de angajaþi,

în cea mai mare parte ºoferi.Multe companii belgiene au fa ci -li tãþi de producþie în România,95% din mãrfurile acestora sunttransportate cãtre Vestul Europei,fir ma lucrând mai ales cu ca mi -oa ne complete în regim regulat.Iar lucrurile merg dupã principiulpo trivit cãruia o companie mo -der nã de transport nu se mai ba -zeazã numai pe servicii pure detransport, oferind un concept to -tal. În afacerile de astãzi a oferivaloare adãugatã repre zin tã unproces continuu, în care Van Moercautã o combinaþie per fectã între

eficienþã ºi profi ta bi li ta te împre -unã cu clienþi. Iar mã surile suntîn cea mai mare parte foarte con -cre te, urmãrind în mod direct ope -ra þiunile efectuate ºi înscriindu-seîntr-un proces de îmbunãtãþirecontinuã.

Procese bine pusela punct

Clienþii beneficiazã de per soa -ne dedicate în cadrul sectoruluiad ministrativ Van Moer, care cu -nosc foarte bine specificul aces -to ra ºi operaþiunile realizate înpar teneriat, oferind o punte deco municare eficace. În plus, la ni -velul companiei a fost elaboratão aºa numitã matrice, care includespe cificaþiile clienþilor, fiecare din -

tre aceºtia beneficiind în paralelde o fiºã proprie, unde pot fi vi -zua lizate nevoile beneficiarului,dar ºi analize privind modul în careacestea pot fi integrate cât maibine în structura existentã. Atâtper sonalul administrativ cât ºi celope raþional pot propune mãsuride îmbunãtãþire a activitãþii, caresunt evaluate de managementulcompaniei împreunã cu clienþii.

În acelaºi timp, investiþiile însis teme IT reprezintã un procescon tinuu în cadrul Van Moer. Softu -rile sunt dezvoltate in-house, avândaplicaþii specifice în funcþie de fie -care business în parte. Sunt func -þio nale sisteme TMS (Trans por ta -tion Management System), deplanificare, dar ºi de mana ge mental flotei. De exemplu, siste mul de

VAN MOER ROMANIA

Know how belgian,practici de succestestateDeja cunoscută pe plan internaţional, compania Van Moera decis să dezvolte afacerea şi în România. Iar reţeta arela bază trei elemente care promit realizări pe termenlung: experienţa unui cărăuş cu tradiţie, clienţiinternaţionali şi atuurile pe care le oferă în acestmoment piaţa locală. De altfel, filiala deschisă în Româniala 1 ianuarie 2011 s-a afirmat deja printr-o dezvoltareaccelerată.

CO

NCU

RS

27

Page 15: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

S chimbãrile rapide da to -rate tehnologiilor mo -der ne, internetului pen -tru operaþiunile deco merþ, soluþiile de par -

te neriat pentru reducerea cos tu -rilor, intrarea în Comunitatea Euro -peanã, criza, mutarea capacitãþilorde producþie în zone cu mânã delucru ieftinã au schimbat mult faþatransporturilor ºi cerinþele de cu -noºtinþe ºi competenþe ale per -so anelor care ocupã acestepoziþii.

Pe piaþa europeanã, de multãvre me nu se mai acceptã com pe -ten þe unice în domeniul logistic,fapt care a dus la profesio na li za reain dustriei cu o vitezã mult mai marede cât în România. Facultãþi, uni -ver sitãþi, ºcoli de specialitate pu bli -ce sau private au adaptat învãþã -mân tul la cerinþele pieþei. ÎnRomânia încã ne confruntãm cu olip sã de competenþe ºi pro fe sio -na lism ºi, din pãcate, vremea în carecompania învãþa alãturi de angajata trecut. Astãzi companiile aºteaptãde la angajaþi soluþii ºi are nevoiede aceste soluþii, ºi nu numai simple„produse“ de trans port.

În perspectiva dezvoltãrii pro -fe sionale a angajaþilor care vizea -zã poziþii de logisticã sau Mana -gement în transporturi, noi amdezvoltat programul de specia li -za re „manager de transport ºi dis -tribuþie“ cu scopul de a furnizaacele cunoºtinþe pe care mana -gerii de transport/logisticã trebuiesã le aplice pentru a derula o ac -tivitate competentã în companiiledin care fac parte.

Pentrucompetenţă

Cursul se adreseazã tuturor per -soanelor care lucreazã în de par ta -mentul de transport ºi dis tribuþie,este structurat pe moduri de trans -port ºi conþine informaþii pri vindlegislaþia ºi contractarea, mij loacede transport - ca rac te ristici tehnice,organizarea ºi op ti mizarea rutelor,

elemente de cost ºi elemente deresurse uma ne.

Cursul are o structurã bazatãpe „standardele de competenþã“definite de ELA - European Lo -gistic Association pentru spe cia -liº tii din domeniul logisticii ºi alac tivitãþilor adiacente (achiziþii,sto curi, planificare, depozitare,trans port ºi distribuþie) ºi aprofun -dea zã conceptele din activitateade transport ºi distribuþie.

Participanþii la aceste cursuriar trebui sã fie capabili sã:

- detalieze abordareastrategicã la nivel deorganizaþie în cadruldepartamentului detransport ºi distribuþie;

- selecteze modul corect detransport pentru marfa ºidestinaþiile stabilite;

- conducã sub toateaspectele activitatea detransport în cadrulcompaniei;

- redacteze cereri de oferteºi sã analizeze ofertele

pentru prestaþii de serviciiîn cazul diferitelor moduride transport (rutier, aerian,naval, feroviar);

- dezvolte soluþii pentrutransportul ºi distribuþiamãrfurilor, atât în interespropriu, cât ºi în situaþii deexternalizare;

- negocieze contractele detransport;

- evalueze din punct devedere financiar oricesoluþie ofertatã ºi oricesituaþie nou apãrutã;

- evalueze ºi sã decidãasupra noilor posibilitãþi dedezvoltare ale activitãþii detransport atât din punct devedere intensiv cât ºiextensiv.

Toate acestea nu se pot studiaîn douã zile ºi cu atât mai mult sãpractice într-un interval scurt detimp. Deºi programul nostru sede ruleazã pe durata a trei luni,aces tea nu sunt suficiente pentrua ºi aprofunda cursanþii ºi a aplica

în practicã toate cele învãþate. Dease menea o barierã majorã în pro -fesionalizare este cã multe com -pa nii nici nu oferã managerilor li -ber tatea iniþiativei ºi implementãriide soluþii noi. De aceea, pe lângãcu noºtinþele de specialitate, ma -na gerii de transport trebuie sãschim be atitudinea ºi sã dezvolteabilitãþi de vânzare a proiectelorîn companie.

Pentru cunoştinţe

Un manager de transport tre -buie sã fie capabil sã trateze ce -reri legate de toate modurile detrans port ºi nu numai transportulru tier. Trebuie sã înþeleagã acestemo duri ºi sã fie capabil sã poarteo discuþie pertinentã cu furnizorulde servicii aeriene, navale, fero -via re. Colegul nostru, Iuri Plesnila,a cã rui pasiune sunt transporturileae riene, este destul de dezamãgitde clienþii care au pe poziþii deres pon sabili de transport per soa -ne care nici mãcar nu ºtiu sã ini -þie ze o procedurã elementarã decerere de ofertã, ca sã nu mai vor -bim de lan sarea unei licitaþii. Ac -cep tând ast fel de relaþii, timpulprofesio nis tului care este scumpeste ºi pierdut pentru companiacare l-a an ga jat în încercarea dea face „ºcoalã“ în pro ce sul de de -rulare a unei co menzi, care oricumrã mâ ne incom ple tã ºi doar la nivelpunc tual al cu noº tin þelor. Sã numai vor bim de pro blemele cu carete con frunþi la de rulare dacã aparerori de înþe le gere sau de pregã -ti re a comen zi lor ºi care se conti -nuã pânã la mo mentul încasãriifacturilor.

În cazul firmelor de expediþii,lu crurile sunt ºi mai îngrijorãtoareavând în vedere accesul facil pecare îl poate avea oricine la me -se rie. Erorile pe care le fac anga -jaþii ca selor de expediþii din cauzalipsei de pregãtire de cele maimul te ori se întorc împotriva com -pa niei cã re ia îi pot aduce pierderiuriaºe de imagine ºi financiare.De exemplu, în Austria, dacã vreisã te înre gis trezi ca firmã de ex -pediþii, trebuie sã obþii licenþa deforwarder, care presupune cursurifoarte serioase ºi examene ase -me nea. Pentru trans portul aerian,dacã vrei sã devii (ºi de obicei tre -bu ie) agent IATA, tre buie sã ai celpuþin 3 angajaþi care au fãcut cur -sul de IATA Cargo Introductory ºi2 angajaþi cu licenþa DGR (bunuripericuloase).

Rezultatul erorilor de pe întreglanþul de transport se mãsoarã înbani, sub formã de penalizãri, a -

menzi, costuri suplimentare pen -tru rerutãri, modificãri ale graduluide urgenþã a unui transport sau,din nou, din cauza ignoranþei, ne -cu noaºterii, tratãrii superficiale aelementelor ºi informaþiilor din o -fer tã/rezervare/întocmire do cu -men te vamale/de transport.

Dacã discutãm de clienþi, vor -bim de pierderi anuale ale unuipro ducãtor mare/companie multi -na þionalã doar din eºecuri detrans port, de ordinul milioanelorsau zecilor de milioane de euro.

Florin Ioan, colegul nostrupen tru care transportul maritimre prezintã o parte importantã dinvia þã, de cele mai multe ori suferãde lipsa cunoºtinþelor comerciale,a aplicãrii corecte în cadrul con -trac telor a regulilor INCOTERMS,de înþelegerea greºitã a trans fe -ru lui riscurilor, în contextul în careglo balizarea, operaþiunile de trian -gu lare ºi multimodalitatea facparte din viaþa curentã.

Pentru plusvaloare

Colega noastrã Carmen Ma ri -na che, specializatã pe transportulfe roviar (deºi nu te-ai aºtepta lao doamnã sã aibã astfel de pa -siuni), face din transportul feroviarun subiect amuzant ºi atractiv ºite face sã uiþi cã, în general, relaþiacu statul, de cele mai multe ori,este o corvoadã. În experienþelepe care le-a avut în practica de zicu zi, cele mai multe bariere deco municare sunt cele legate decomunicarea cu clienþii:

- poziþia abordatã de clientfaþã de furnizorul detransport - de multe orieste o poziþie de forþã -este agresiv în comunicare,în negocierea condiþiilorcontractuale, punepresiune pe preþuri scãzute(fãrã sã aibã cunoºtinþelenecesare pentru a facecomparativ cu costurile dinpiaþã, pe termene de platãextinse (finanþare prinintermediul transporturilorefectuate)

- clientul se aºteaptã de laoperatorul logistic caacesta sã-i rezolve „toateproblemele“, indiferent degradul de urgenþã ºi degradul de dificultate aloperaþiunii, fãrã implicareprea mare din parteaclientului ºi fãrã suportareaeventualelor costurisuplimentare. Acest lucrueste imposibil þinând cont

de faptul cã marfa ºispecificitãþile acesteia,precum ºi nevoile clientuluiºi ale destinatarului cad însarcina responsabilului detransport de la client.

Apar riscuri inerente, cu careCar men s-a confruntat de-a lungultimpului din cauza lipsei de cu -noºtinþe în urmãrirea comenzilorde transport, pe care manageriide transport de la client le-au ges -ti onat cu dificultate sau nu au reu -ºit sã le gestioneze:

- nerespectarea timpului detranzit, ce poate generaaglomerare la descãrcare ºicosturi suplimentare destaþionare a mijloacelor detransport ale cãrãuºilor

- manipularea în grabã(pentru a evitaaglomerarea) poatedetermina avariereamãrfurilor în timpulmanipulãrii

- înregistrareanecorespunzãtoare însistemul ERP

- costuri suplimentare destocare

- închiderea liniei deproducþie.

Grupajele, rutãrile, alegereasis temelor de management altrans por tului ºi distribuþiei, noþiunide de pozitare direct corelate cuacti vi tatea de transport, cross-dock ing-ul ºi multe alte subiectecare sunt aplicate astãzi în modcu rent în activitatea de transportsunt su biecte tratate ºi prezentatecu ca zuri reale atât din piaþa ro -mâ neascã, dar ºi din pieþele in -ter na þionale, aducând valoare tu -turor celor ce participã la cursurilenoas tre.

Nu trebuie sã lãsãm pe ultimulloc examinãrile, care au loc atâtpe par cursul cursului (compo nen -ta teo reticã ºi cea de aplicare ateo riei în practicã) cât ºi exami -na rea finalã, care încheie un par -curs de stu diu ce completeazãpar tici pan tu lui cumulul de cu noº -tinte pe care tre buie sã le asi mi -leze.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Centerwww.esupplychain.eu

................................................................................................................ septembrie 201328

CO

NSU

LTA

NŢĂ

Pregătirea manageruluide transport şidistribuţieManagerul de transport - meserie des întâlnită înaproape toate companiile ce produc sau distribuiemărfuri - din perspectiva instituţiilor statului a fosttratată cu foarte multă superficialitate.

septembrie 2013.................................................................................................................. 29

CO

NSU

LTA

NŢĂ

e-mail: [email protected]: 021.410.60.61

Page 16: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

EV

EN

IMEN

T

30

Renault Trucks pe podiumEtapa de la Most, Republica Cehă, desfăşurată înweek-end-ul 30 august-1 septembrie ca parte aCampionatului European de Truck Racing, s-a încheiat cudouă locuri pe podium adjudecate de echipa RenaultTrucks-MKR Technology. Potrivit comunicatului remisredacţiei, Renault Trucks a profitat, de asemenea, de acesteveniment mult-aşteptat pentru a organiza o prezentareexclusivistă a noii sale game de vehicule pentru public şipentru clienţii săi din Cehia şi Estul Europei.

B ucurându-se de tem pe -ra tura încã estivalã, e -chi pa Renault Trucks -MKR Technology a avuto prestaþie foarte bunã

în timpul week-endului de la Most.Adam Lacko a fost prota go -

nis tul a douã evoluþii deosebite,câºtigând douã locuri secunde, încea de-a doua cursã de sâmbãtãºi în cea de-a patra de duminicã.Echi pa a continuat sã adune punc -te pentru campionat pe parcursulîntregii etape. În cadrul campio -na tului piloþilor, Adam Lacko sesitueazã pe locul 6 la general, cu160 puncte, în timp ce MarkusBösiger se menþine pe locul 7 cu133 puncte. Pe echipe, RenaultTrucks - MKR Technology ºi-aconsolidat cea de-a treia poziþiecu un total de 349 puncte pânãîn prezent.

Lansarea noiigame Renault în Cehia

Evenimentul Truck Racing de laMost a fost marcat, pentru Re naultTrucks, de lansarea noii game aproducãtorului francez în RepublicaCehã. 230 de oaspeþi au „invadat”paddock-ul Renault Trucks ºi cortulde VIP, în cadrul unei cine de galã,urmatã de un con cert privat. Aceºtiaau avut, de ase menea, ocazia sãviziteze ex po ziþia de vehicule care,pentru pri ma datã în Cehia, a scosla ram pã gamele T, C, K ºi D aleRenault Trucks.

Producãtorul a ocupat apro -xi mativ 1.500 mp din facilitãþile dela Most - cort VIP, boutique ºi ex -po ziþie de vehicule. Zona dedicatãVIP-urilor a fost gazda, în cele treizile, a peste 1.300 oaspeþi din

Re publica Cehã, dar ºi din Slo va -cia, Polonia, România, Germaniaºi Norvegia. Duminicã, 1 septem -brie, Renault Trucks a organizato paradã la care au participat 20de vehicule, într-una din pau zeledintre curse. În fine, publicul aavut oportunitatea de a arunca oprimã privire de aproape asupravehiculelor din noua gamã peparcursul week-end-ului respectiv,în cadrul unei zone de expunerede lângã pistã.

Urmãtoarele etape ale Cam pio -natului European de Truck Ra cing2013 se vor desfãºura pe 21 ºi 22septembrie la Zolder, în Bel gia, apoila Jarama, Spania, pe 5 ºi 6octombrie ºi, în fine, la Le Mans,Franþa, pe 12 ºi 13 oc tom brie.

Raluca MIHĂ[email protected]

Page 17: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

P oate cel mai aºteptatmo ment al acestei toam -ne a fost sesiunea dedrive-test a noii ga me decamioane Renault

Trucks destinate transpor tu lui pedis tanþe lungi. Construc to rul fran -cez a realizat un camion completnou ºi nu este vorba doar de de -sign. Cabina a fost rede se natã, iardin punct de vedere al echipãriinoului camion nu îi lip seºte nimic,având toate dotãrile întâlnite laautovehiculele de ul timã generaþie.

Renault Trucks T oferã o con -strucþie modularã ºi astfel, un sin -gur model rãspunde, prin diferitelesale configuraþii, tuturor nevoilorpie þei de transport pe distanþelungi.

Confort şieficienţă

Constructorul francez a cãutatsã îmbine în noul camion eficienþamodelului Premium pentru dis -tan þe lungi cu prestigiul ºi con -for tul oferite de Magnum, ºi totulîm bunãtãþit la standardele unuivehicul modern al zilelor noastre.

În ceea ce priveºte consumul,Renault Trucks a anunþat o dimi -nua re a acestuia cu 5% faþã de ge -neraþia precedentã, datoritã ae ro -dinamicitãþii îmbunãtãþite, pre cumºi a configuraþiei trenului de ru lare.Bineînþeles, motoarele care e -chipeazã noua serie sunt EURO 6.

Am apreciat confortul oferitde cabinã, spaþiul generos, patulextensibil, numeroasele spaþii dedepozitare... Pot fi identificateele mente preluate de la generaþiaprecedentã, însã practic, discutãmde o cabinã complet nouã ºi sem -ni fi cativ îmbunãtãþitã.

Accesibilitatea în interiorul ca -binei este bunã, tunelul motoravând doar 200 mm înãlþime.Toto datã, existã ºi varianta cu po -dea complet platã.

ªoferii vor aprecia poziþia maier gonomicã a postului de con du -cere, oferitã atât de noul scaunRecaro realizat special pentrugama T, cât ºi de volanul ajustabilpe trei direcþii.

Mai multăsiguranţă

Postul de conducere oferã unadevãrat spectacol, având un dis -play mare în partea centralã a bor -dului iar majoritatea comenzilorsunt aduse în zona volanului. Dealtfel, tocmai acest lucru creeazão uºoarã derutã prima datã cândurci la volan. Sunt practic comenzipe volan, sub volan ºi pe maneteledin jurul volanului - gestionareacom puterului de bord, comenzile

pen tru cutia de viteze, retarder,co menzile pentru sistemul audio,pi lotul automat, semnalizare...Toa te sunt comasate în zona vo -la nului ºi este nevoie de o anumitãperioadã de acomodare. Pe dealtã parte, odatã ce eºti fa mi lia -rizat cu toate comenzile, aceastãaparentã aglomerare asigurã unconfort important pentru ºofer,care nu va trebui sã îºi desprindãmâinile de pe volan pe parcursulcon dusului. Bineînþeles, menþi ne -rea ambelor mâini pe volan re -prezintã ºi un important factor desiguranþã. În plus, având toate a -ceste comenzi la îndemânã, ºo -fe rul le poate acþiona cu uºurinþãîn timpul condusului. De exemplu,poate consulta diferitele informaþiioferite de cãtre computerul de

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 201332

DR

IVE-T

EST

33

DR

IVE-T

EST

Noul Renault Trucks T, pentru distanţe lungiSpectaculos, puternic, confortabil şi oferind un sentimentde mare siguranţă la volan, noul Renault Trucks Tconfirmă calităţile promise de producător.

T 520.18 HIGHCAB 4x2 T E6 T 480.18 4x2 T E6Masã totalã: 19.000 kgMasã utilã: 11.129 kg 11.366 kgÎnãlþime cabinã: 3.890 mm 3.647 mmAmpatament: 3.800 mmMotor: DTI 13, EURO 6Cilindri: ºase în liniePutere maximã: 512 CP la 1.450-1.900 rpm 473 CP la 1.400-1.900 rpmCuplu maxim: 2.550 Nm la 1.050-1.400 rpm 2.400 Nm la 1.050-1.400 rpmCutie de viteze: automatã, Optidriver, 12 trepte înainte, 3 trepte înapoiRetarder: Optibrake+Alte dotãri: ESC (sistem pentru controlul traiectoriei ºi anti-rãsturnare), ASR, ABS, AFU (asistenþã la frânarea

de urgenþã), armonizarea puterii de frânare între cap tractor ºi semiremorcã.

Pentru realizarea cabinelor noii game, uzina de la Blainville-Sur-Orne aprimit o investiþie de 28 milioane euro pentru o nouã linie de producþie.

Page 18: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201334

DR

IVE-T

EST

bord. Astfel, ºoferul îºi poate asi -gu ra, în condiþii de siguranþã (cumâi nile pe volan) „spargerea“ mo -men telor de monotonie cu care,nu de puþine ori, se confruntã înactivitatea sa.

Drive-testul s-a desfãºurat înFranþa, la Blainville, în apropiereafa bricii de cabine Renault Trucks.A fost ales un parcurs ce a cuprinstoate tipurile de drum - au -tostradã, drum naþional, lo ca litãþi- ºi cu nu me roase urcuºuri ºicoborâºuri. Ca mioanele testateau fost echipate cu douã tipuri demotorizãri, de 480 CP, respectiv520 CP. Astfel, chiar dacã ve hi -cu lele au fost în cãr cate la ca pa -ci tatea maximã, nu a exis tat niciun moment de difi cul ta te dinpunct de vedere al puterii, in clusivîn zonele de rampã accen tua tã.Însã cel mai important aspect estele gat de senzaþia de siguranþãofe ritã de cãtre noul camion, sta -bi litatea, direcþia precisã. Iar laacest capitol discutãm de o îmbu -nã tãþire vizibilã adusã de nouagamã T. De asemenea, este dere marcat cã noul camion oferãtoate dotãrile spe cifice actualeige neraþii, cum ar fi ACC (Active

Cruise Control) sau asis tenþa lapãstrarea benzii de rulare.

Totul pentrureducereaconsumului

Pentru a reduce cât mai multconsumul de energie, existã o se -rie de componente ce pot fi de -co nectate dacã nu sunt esenþialesau nu sunt utilizate. Printre aces -tea se numãrã compresorul deaer, pompa de direcþie, sistemulde aer condiþionat, acesta din ur -mã având ºi opþiunea Opti mode.Tot în scopul reducerii consumuluiexistã ºi Eco Cruise Control.

În plus, pentru Renault TrucksT este în continuare disponibilpro gramul Optifuel, ce combinãpre gãtirea ºoferilor pentru un ºo -fat economic de cãtre experþiRenault Trucks ºi Infomax, soft -ware dedicat mãsurãrii ºi analizãriicon sumului de carburant.

Motoare EURO 6

Renault Trucks T este echipatcu motoare DTI 11 ºi DTI 13,EURO 6. Noile motoare au la bazã

modele precedente EURO 5, careau fost semnificativ modificate.În plus, sistemul SCR a fost re gân -dit pentru o eficienþã crescutã.

Astfel, se poate opta pentru unmotor de 11 litri sau unul de 13 litri.DTI 11 cu ºase cilindri în linie oferãtrei variante de putere, de 380 CPºi 1.800 Nm, 430 CP ºi 2.050 Nm,respectiv 460 CP ºi 2.200 Nm.

DTI 13, având de asemeneaºase cilindri în linie, oferã urmã -toa rele variante de putere: 440CP ºi 2.200 Nm, 480 CP ºi 2.400Nm, 520 CP ºi 2.550 Nm.

Toate modelele T sunt echi pa -te standard cu transmisie auto -matã Optidriver. Aceasta poate ficom binatã cu modul Fuel Eco ºiastfel strategia de selectare a trep -telor de vitezã este modificatã pen -tru a prioritiza în primul rând re -ducerea consumului de car bu rant.

Clienþii pot opta ºi pentru o cu -tie de viteze manualã, ce oferã unsistem de monitorizare, prin careºo ferilor li se recomandã treaptade viteze pe care ar trebui sã o se -lec teze.

Radu BORCESCUBlainville, Franţa

[email protected]

Noul scaun Recaro ºi patul extensibil contribuie semnificativ lacreºterea confortului oferit de cabina gamei T.

Deºi necesitã un timp de adaptare,comenzile grupate în jurul volanului permito mai sigurã ºi facilã acþionare a acestora decãtre ºofer.

Frâna deparcareacþionatãelectronic ºisistemul declimatizarereprezintã alteelemente carefac viaþa maiuºoarã labordul noului T.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

DR

IVE-T

EST

36 ................................................................................................................ septembrie 2013

L a începutul lunii septem -brie, Volvo Trucks a rea -li zat un adevãrat tur deforþã, organizând, în Sue -dia, pentru presa de spe -

cia litate europeanã, o sesiune deteste cu noile modele FM, FMX,FL ºi FE.

FM - versatil şieficient

Noul Volvo FM a fost proiectatsã ofere transportatorilor eficienþãºi flexibilitate, acoperind cât maimulte cerinþe. De altfel, modelelepuse la dispoziþie pentru sesiuneade drive-test au ilustrat o partedin tre numeroasele aplicaþii lacare noul camion poate fi utilizat.

Este apreciabilã grija pe carecon structorul suedez o acordãde taliilor. De altfel, acest lucru re -ie se ºi din estetica designului.Noul Volvo FM este elegant, pãs -trând o puternicã imagine a brand -u lui. Formele se îmbinã armonios,iar rezultatul final este un camionmodern, care sugereazã putereaºi eficienþa.

Noile faruri cu liniile lor dis -tincte evidenþiazã, de asemenea,legãturile de familie cu noul VolvoFH, iar performanþele acestorasunt îmbunãtãþite atât pentru fazascurtã, cât ºi pentru faza lungã.

La interior, cabina a fost re -gân ditã ºi oferã, inclusiv datoritãcom binaþiei de culori utilizate, osen zaþie de spaþiu ºi luminozitate.

Aºa cum spuneam, postul decon ducere este proiectat astfel în -cât sã te adaptezi imediat. Co men -zile sunt dispuse intuitiv, iar noulFM oferã o extraordinarã ma ne -vrabilitate. În acest sens, siste mulVolvo Dynamic Steering re pre zintão adevãratã revoluþie în domeniu.Practic, acest sistem permite cavolanul sã poatã fi ma ne vrat cu o

lejeritate fãrã prece dent în lumeacamioanelor, chiar ºi la viteze mici.Este un plus de con fort cu care teobiºnuieºti ime diat ºi care îºi aratãbeneficiile în special pe perioadelelungi de con dus, reducând obo -sea la resim þitã de ºofer.

Volvo Dynamic Steering pre -su pune un motor electric con -trolat electronic, montat pe caseta

de direcþie. Pe lângã manevrareauºoarã a volanului, sistemul com -pen seazã în mod automat supra -fe þele foarte înclinate ºi vânturilelaterale, permiþând ºoferului sãmenþinã direcþia în linie dreaptãfãrã a fi nevoie sã tragã de volan.

Suspensiile îmbunãtãþite con -tri buie, de asemenea, la buna ma -ne vrabilitate.

Noul scaun al FM poate fi în -clinat în faþã cu patru grade maimult, iar spãtarul este acum cu10 milimetri mai subþire decât lamodelul anterior. Acest lucru oferãposibilitãþi mai multe de reglareºi o poziþie mai bunã la volan, maiales pentru ºoferii înalþi. Designulscaunului oferã, de asemenea,suport lombar ºi lateral.

O altã nouã caracteristicã ceva fi apreciatã de cãtre ºoferi (celpuþin unii dintre ei) este po si bi li -tatea de a descãrca noua aplicaþie„My Truck” (Autocamionul meu),care permite ºoferului sã co man -de ºi sã monitorizeze de la dis -tan þã unele dintre funcþiile auto -ca mionului.

Un alt aspect important pentrucon fortul ºoferului este cabinajoa sã, ce permite accesul uºor,din doi paºi, ºi o vizibilitate maibunã.

Noul FM este disponibil deasemenea și cu sistemul I-See,ce poate reduce consumul de car -bu rant cu pânã la 5%. Camionulpoate fi echi pat cu sistem de asis -tenþã Forward Collision Warning

Noile modele Volvo FM, FL şi FESimplitate elaborată - acestea sunt primele cuvinte cu caream caracterizat noile modele Volvo Trucks. Simplu, pentru căadaptarea la noul post de conducere se realizează aproapeinstantaneu. Şi totuşi elaborat, pentru că senzaţia de confortşi siguranţă se instalează datorită numeroaselor elementeproiectate cu multă atenţie.

DR

IVE-T

EST

37

Page 20: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201338

DR

IVE-T

EST

(Avertizare de coliziune frontalã)cu radar/camerã.

FM poate fi echipat ºi cu unsis tem care uºureazã munca ºo -fe rului, chiar ºi în afara cabinei.Ast fel, prin intermediul tele co -menzii wireless, ºoferul poate aflaime diat care este greutatea încãr -cã turii ºi cum este aceasta dis -tribuitã pe platforma de încãrcare.

Greutatea mai micã, noile con -figuraþii ale punþilor, flexibilitateasporitã a ºasiului ºi interfeþelebine proiectate pentru carosieriper mit configurarea camionuluipen tru a rãspunde cât mai exactne voilor de transport.

Gamă completă demotoare EURO 6

Noul Volvo FM este lansatîntr-o gamã completã cu motoarede 11 ºi 13 litri. Toate versiunileîn de plinesc cerinþele viitoruluistan dard EURO 6, care intrã învigoare la începutul anului 2014.D13 este disponibil cu motorizarede 420-500 CP, iar motorul D11este oferit cu o gamã de puterede 330-450 CP.

Producþia noului FM pentrucli enþii din Europa va începe înluna septembrie a acestui an.

FE şi FL -optimizate pentrulivrări

Noile autocamioane Volvo FEºi Volvo FL sunt acum ºi mai uºor

de condus în zonele urbane, încare este nevoie de transport ra -pid, uºor ºi precis.

Condusul devine mai eficientdatoritã celor douã motoare noide cinci ºi opt litri, proiectate încadrul companiei.

Noul motor D8 cu 6 cilindri areo capacitate cilindricã de 7,7 litriºi este dis ponibil în trei variantede pu te re: 320 CP/1.200 Nm, 280CP/1.050 Nm ºi 250 CP/950 Nm.

Volvo FL este, de asemenea,dis ponibil cu motorul D5 în 4 ci -lindri. Acesta are o cilindree de5,1 litri ºi este disponibil în va -rian te de putere cu 240 CP/900Nm ºi 210 CP/800 Nm.

La cele douã motoare noi seadau gã o gamã cuprinzãtoare detrans misii. Printre diferitele opþiunidis ponibile, se numãrã ºi I-Shiftpentru Volvo FE.

În timpul sesiunii de drive-testam putut constata superioritateaevidentã a I-Shift, care asigurã unconfort sporit, schimbare mai ra -pi dã ºi mai silenþioasã a vitezelor.

O altã veste bunã pentru ºoferieste faptul cã ESP (program elec -tro nic de stabilitate) este acum odotare standard atât pentru VolvoFE, cât ºi pentru Volvo FL.

Versiune de12 tone, specialproiectată

Volvo Trucks a proiectat o va -rian tã unicã de 12 tone a mode -lu lui Volvo FL. Datoritã celui mai

puternic motor din segmentul sãu(motorul D5 în patru cilindri ºi240 CP), transmisiei I-Sync spe -cial optimizate ºi greutãþii maimici cu 500 kg decât a unui au -to camion cu motor în 6 cilindri,acest model este extrem de com -petitiv.

Autocamionul a fost gânditpânã la cele mai mici detalii. Spreexem plu, roþile mai mici fac posi -bi lã o cabinã mai joasã cu cincicentimetri. Datoritã acestui fapt,vizibilitatea este îmbunãtãþitã ºiaccesul în cabinã se face mai uºor.

Selecþia de oglinzi frontale ºila terale, cu posibilitatea de a adã -u ga geamuri suplimentare în late -ral, în spate ºi pe portiere, contri -buie, de asemenea, la vizibilitateaîmbunãtãþitã a ºoferului.

Design nou

Noile FE ºi FL au primit un de -sign nou, integrându-se în ima gi -nea actualã a familiei VolvoTrucks.

Siglã a fost mutatã mai sus,sub parbriz.

Farurile reproiectate ºi lumi -nile de zi distincte subliniazã, dease menea, legãtura de rudenie cucelelalte modele noi de auto ca -mioane Volvo. Lãmpile sunt inte -grate în noua barã de pro tec þie,care este compusã din trei piese,cu colþuri din oþel, pentru odurabilitate suplimentarã ºi re pa -raþii ieftine, în eventualitatea unorcoliziuni sau zgârieturi mi no re.

Volvo Trucks a realizat un ade -vãrat tur de forþã în ultima pe ri oa -dã. În numai 8 luni ºi-a reînnoitîn treaga gamã de modele de auto -ca mioane pentru piaþa europeanã.Din septembrie 2012 pânã în pre -zent, Volvo Trucks a lansat cincimodele noi de autocamioane -FH, FM, FMX, FE ºi FL.

Radu BORCESCUGöteborg, Suedia

[email protected]

Page 21: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

A ceastã activitate are cascop final creºterea si -gu ranþei rutiere, scã -de rea numãrului de ac -ci dente rutiere, implicit

a numãrului de morþi ºi rãniþi, ºiop timizarea ºi eficientizarea ac -ti vitãþii firmelor de transport.

Transportatorii români sunt in -teresaþi ca examenul psihologicsã reprezinte nu numai o cerinþãlegislativã încheiatã cu un simpluaviz de apt sau inapt, ci ºi o po -si bilitate realã de cunoaºtere aºo ferilor, condiþie esenþialã pentrua putea realiza o selecþie con for -mã cu cerinþele firmei, pentru unmanagement eficient al resurseiumane, în vederea creºterii si gu -ranþei în trafic, ºi prin aceasta descãdere a costurilor, de eficien ti -za re a firmei de transport.

Atitudini şicomportamenteneadecvate

Activitatea de conducere autoeste o activitate complexã, careare douã componente esenþiale:com ponenta executorie ºi com -po nenta atitudinal-compor ta men -talã.

Conducerea unui vehicul serealizeazã în spaþiul rutier, fiind oactivitate care, pe lângã ste re o -tipurile motorii necesare depla -sãrii, implicã atât respectareastrictã a unei legislaþii, cât ºi ra -portatea atitudinal compor ta men -talã, calibrarea propriilor capacitãþicu situaþiile reale din trafic ºi cali -

brarea socialã indirectã cu ceilalþifactori care sunt implicaþi în acti -vitatea de transport (beneficiari,con trolori ISCTR, funcþionari va -mali etc).

Cauzele accidentelor rutiere,deºi sunt raportate de cele maimul te ori ca erori de trafic (vitezã,nea cordare de prioritate, depãºireneregulamentarã, nerespectareasemnificaþiei indicatoarelor sausem nalizãrilor rutiere etc) au laori gine atitudini ºi comportamenteneadecvate situaþiei din trafic, ati -

tudini agresive, comportamentecare sunt stimulate de atitudineaºo ferului faþã de legislaþie, de ca -pa citatea/incapacitatea acestuiade a aprecia corect riscul ºi depo si bilitatea/imposibilitatea de ase calibra atât aptitudinal (faþã depro priile capacitãþi) cât ºi atitu di -nal comportamental situaþiilorcon crete la un moment dat dintrafic. Nerespectarea legislaþiei întransporturi (timpul de odihnã,res pectarea rutei, existenþa labord a actelor etc) nu este cauzat[

de necunoaºterea acesteia, ci deatitudini ºi comportamente indi -vi duale inadecvate.

Evaluareapsihologică, oactivitatecomplexă

Evaluarea psihologicã trebuiesã devinã nu numai un instrumentde selecþie iniþialã prin emitereaunui aviz de aptitudine sau inap ti -tudine, ci o activitate complexã cucaracter permanent, care sã de pã -ºeascã stadiul unui examen apti -tudinal, sã evalueze personalul cuatribuþii în siguranþa trans por tu -rilor ºi din punct de vedere atitu -dinal comportamental, al capa ci -tãþilor de rezistenþã la stres ºi aten dinþelor agresive. Avizul psiho -lo gic de utilizare în muncã trebuieînsoþit de un profil psihologic des -criptiv, care sã evidenþieze pro nos -ti cul atitudinal compor ta men tal,gra dul de agresivitate ºi de rezis -ten þã la stres. ªi nu în ultimul rând,examenul psihologic repre zin tãmo dalitatea cea mai simplã ºi poa -te chiar cea mai ieftinã de a se rea -li za o consiliere psiho lo gi cã adec -vatã persoanelor evalua te.

Modul în care se realizeazã a -ceas tã evaluare psihologicã tre -

bu ie sã se raporteze la scopul exa -minãrii - ºcolarizare, angajare, pe -riodic, sesizare etc - ºi sã res pec -te elemente metodologice stric teraportate la tipul de activi tate ºi detransport, la psihograme ºi psi ho -profesiograme. În baza lor, se voralcãtui standardele de probe, alecãror rezultate trebuie ra portatela baremele stabilite pri vind ac ce -sul ºi orientarea în pro fesie.

Examenul psihologic pentruper sonalul cu atribuþii în siguranþatransporturilor reprezintã în fapto testare a structurii ºi funcþionãriipsihice a unei persoane la un mo -ment dat pentru stabilirea sta diu -lui de maturitate psihicã ºi a exis -tenþei/inexistenþei capacitãþilorap titudinal - atitudinale necesareintegrãrii în funcþie.

Examenul psihologic evaluea -zã dezvoltarea psiho-somaticã,motricitatea, calitãþile cognitiv-ap titudinale ºi apreciazã nivelulmo tivaþional, afectivitatea, nivelulagresivitãþii ºi capacitatea de re -zis tenþã la stres, nivelul relaþionãriisociale; rezultatele consideratemai slabe sunt puse în balanþã cuexperienþa profesionalã, cu nivelulangajãrii personale în activitate, cuspiritul de iniþiativã ºi încredereaîn sine, cu responsabilitatea ºicon ºtientizarea importanþei ºi ris -cului activitãþii de conducere auto.

De aici apare strategia de con -siliere psihologicã.

Aviz psihologic şiprofil psihologic

Examenul psihologic se mate -rializeazã prin emiterea avizuluipsihologic ºi a unui profil psi ho -logic. Este recomandat ca trans -por tatorul care doreºte pentru an -ga jaþii sãi un examen psihologicco rect ºi din care sã aibã ºi bene -fi cii sã se adreseze cabineteloragreate de MT, unde beneficiazãde condiþiile respectãrii scopuluipro pus (materiale necesare, apa -ra turã etc), cât ºi de condiþiile res -pectãrii confidenþialitãþii rezulta -te lor examinãrii. Pentru a nu sealtera rezultatele testãrii, trans -por tatorul se poate interesa ºi degradul de specializare ºi onora -bi litate, respectiv competenþapsihologului cãruia se adreseazã.Examenul psihologic (avizul psi -ho logic) dat de cãtre o persoanãfãrã onorabilitatea ºi competenþanecesare poate fi incorect, in com -plet sau chiar ilegal.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

E-mail:[email protected]

Mobil: 0744 657 898

septembrie 2013..................................................................................................................

VIA

ŢA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

41................................................................................................................ septembrie 201340

VIA

ŢA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

Examenulpsihologic

DAF LF 45 - pret propus6200 euro cu TVA inclusAn fabricatie 2002, culoare galbenKm. 229.438, Putere motor 123Stare tehnica buna!Livrare prompta!

DAF LF 55 - pret propus9000 euro (TVA inclus)An fabricatie 2005, culoare galbenKm.: 391.844, Putere motor 184Dotari: cabina de noapte pentru sofer;Stare tehnica buna!Livrare prompta!

DAF LF 55 - pret propus7000 euro (cu TVA inclus)An fabricatie 2000, culoare galbenKm. 492.678, Putere motor 158Dotari: cabina de zi pentru soferStare tehnica buna!Livrare prompta!

IVECO 50 C 15 FURGON - pret propus7300 euro cu TVA inclusAn fabricatie 2007, culoare GALBENKm. 189.245, Putere motor 100Stare tehnica buna!Livrare prompta!

IVECO 65 C 15 cu prelata - pret propus5000 euro cu TVA inclus.An fabricatie 2003, culoare galbenKm. 163.786, Putere motor 107Stare tehnica buna!Livrare prompta!

IVECO 65 C 15 FURGON - pret propus5500 euro(cu TVA inclus)An fabricatie 2004, culoare GalbenKm. 211.428, Putere motor 107Stare tehnica buna!Livrare prompta!

0744 661 520

Ministerul Transporturilor prin Direcţia medicală aelaborat un pachet de proiecte de Ordine referitoare laexaminarea medicală şi psihologică a personalului dintransporturi cu atribuţii în siguranţa transporturilor.Aceste proiecte s-au aflat în dezbatere publică şi îndezbaterea Comisiei de dialog social al MT. Dezbateriuneori aprinse, atât în legătură cu elementele de ordinadministrativ privind examenele medicale şi psihologice,dar şi cu cele metodologice, care vizau problemele defond. Cum vor arăta în final aceste Ordine, vom vedea. Elereprezintă însă doar un prim pas privind reglementarea îndomeniul activităţii medicale şi psihologice de examinarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor.

Page 22: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

cu atât mai mult în domenii strictspe cializate, cum este supplychain, nu numai pentru cã multemeserii din acest do meniu nu suntacoperite cores pun zãtor decuricula formelor cla sice deînvãþãmânt, dar ºi pentru cãmajoritatea cunoºtinþelor do bân -dite în ºcoalã nu dureazã toatãviaþa. Nu este mai puþin adevãratcã tocmai în aceste domenii deniºã competenþele profesionalese dobândesc, în þara noastrã, pre -ponderent pe cale informalã, înprocesul de formare profesionalãcon tinuã, care presupune expe -rienþa la locul de muncã, obþinereadiferitelor calificãri, participareala traininguri, sesiuni de formãrisau chiar studiu individual.

Un alt aspect important estelegat de cel ce efectueazã eva -lua rea competenþelor. Dincolo dece rinþele legii, care impune ca eva -luarea sã fie fãcutã de persoanecertificate de cãtre ANC, logicaelementarã spune cã evaluatorultrebuie sã aibã expertiza în do -me niul respectiv, iar atunci cânde vorba de competenþe profe sio -na le, este evident cã, dincolo decunoºtinþele teoretice, evaluatorultrebuie sã aibã o experienþã prac -ti cã consistentã ºi recentã.

Funcþia principalã a evaluãriicom petenþelor este sã confere re -cunoaºterea profesionalã uneipersoane ºi este cu atât mai im -por tantã în domeniile în care auapã rut ocupaþii noi. Standardul ocu -paþional este, sau ar trebui sã fie,un document care oferã repereclare, de ordin calitativ, privind în -de plinirea corespunzãtoare a ac ti -vitãþilor specifice locului de muncã.Evaluarea pe baza stan dar delorevidenþiazã capabilitatea unei per -soa ne de a integra cunoº tin þeleteoretice cu deprinderile prac tice ºicu propria capacitate de gândire,analizã ºi sintezã, pen tru a efectuaactivitãþi ºi a obþine rezultate lanivelul calitativ descris de standard.

Beneficii

Evaluarea competenþelor pro -fe sionale are beneficii atât pentruan gajatori, cât ºi pentru cei eva -luaþi:

- efectuatã pentru angajaþiicom paniei, contribuie la motivareaºi fidelizarea acestora prin recu -noaº terea competenþelor lor;

- ajutã la identificarea acelorcom petenþe ce corespund pos tu -rilor din organizaþie, conform stan -dardelor ocupaþionale;

- constituie o garanþie a ob þi -nerii rezultatelor performante prinutilizarea optimã a personaluluica lificat, iar pentru angajat este ogaranþie a unui proces de evaluarea performanþelor corect ºi a unuitra tament echitabil.

Metodele ºi instrumentele deeva luare, colectarea ºi procesareado vezilor de competenþã, sta bi -lirea ºi implementarea pro ce du -rilor de evaluare implicã un con -sum de resurse considerabil, pemãsura complexitãþii procesuluiºi a implicaþiilor rezultatelor viza -te. Dacã frecvenþa nevoilor deeva luare nu este suficient demare, efortul proiectãrii ºi imple -men tãrii unui astfel de sistem lanivelul companiilor angajatoarenu este justificat. De aceea op -þiu nea de apelare la serviciile uneicompanii specializate în evaluareacom petenþelor specifice acti vi tã -þi lor din domeniul supply chain,aºa cum este Logistic HR So lu -tions, este o decizie bunã, justifi -ca tã atât din punct de vedereecono mic, cât ºi al calitãþii rezul -ta tului.

Laura TIMOFEIManaging Partner Logistic

HR [email protected]

septembrie 2013..................................................................................................................

CO

NSU

LTA

NŢĂ

................................................................................................................ septembrie 2013 43

S olicitãrile frecvente ve -ni te din partea com pa -ni ilor pentru realizareaunor astfel de evaluãrine-au determinat sã

dez voltãm în cadrul firmei LogisticHR Solutions serviciul specializatde evaluare a competenþelor pro -fe sionale pentru ocupaþii din do -me niul supply chain.

În sens larg, evaluarea înseam -nã a stabili valoarea, a mãsura, aexamina calitativ ºi cantitativ, acom para cu un standard. Potrivitnor melor legale, evaluarea se rea -li zeazã prin raportare la stan dar -dul ocupaþional/standardul depre gãtire profesionalã, ceea ceface ca lucrurile sã fie cu atât maidificile în domeniul supply chain,acoperit incomplet ºi cel mai desin corect de standardele ocu pa -þio nale în vigoare. Trebuie men þio -nat cã, dacã se þine cont de acestcriteriu, doar un numãr foarte micde ocupaþii din domeniu poatebe neficia de evaluãri de com pe -ten þe certificate corespunzãtor.

O măsură realăpentrucompetenţă

Cum ceea ce intereseazã în faptangajatorii este verificarea ºi cer -ti ficarea existenþei unor com pe ten -þe profesionale reale, în ca drul fir -mei Logistic HR Solutions am decissã preluãm ºi sã adap tãm cât maibine con tex tu lui ac tual standardeo cu pa þio na le ºi de pre gãtire apli -ca te la nivel inter na þional, integrândºi cerin þe le obli gatorii la nivel na -þio nal. De mer surile noastre de com -ple tare ºi corectare a nomenclatoa -re lor de ocupaþii ºi a standardelorocu pa þionale ºi de pregãtire profe -sio nalã vor continua, dar ambiþianoas trã este aceea de a pune ladis poziþia angajatorilor instru men -tele necesare unei evaluãri co rec -te, care sã rãspundã nevoilor realeime diate ale companiilor, dar ºi ne -voilor candidaþilor la evaluare.

Evaluarea competenþelor pro -fesionale implicã în fapt exa mi -narea unui cumul de factori: cu -noº tinþe, aptitudini ºi deprinderi.Natura lor diferitã impune utili za -rea unor metode diferite de apre -cie re, dar rezultatul final al pro ce -su lui trebuie sã evidenþiezeefec tul lor sinergic raportat la unstan dard stabilit pe baza unor ne -voi obiective.

Cunoºtinþele (conceptele teo -re tice) sunt rezultatul educaþieide care a beneficiat un individ.Deºi evaluarea competenþelorpro fesionale restrânge aria cunoº -tin þelor examinate la un domeniupar ticular, specific tipului de ac -ti vitate prestatã, totuºi, acest ba -gaj de cunoºtinþe teoretice nupoa te fi limitat abuziv doar la oanu mitã specialitate, întrucât si -tua þiile concrete întâlnite la loculde muncã presupun frecvent ºiuti lizarea unor cunoºtinþe cu ca -rac ter general obþinute, de regulã,la nivelul învãþãmântului nespe -cia lizat. Aptitudinile sunt calitãþilenative ale unui individ. Ele nu potfi create, ci doar activate sau dez -vol tate. Deprinderile sau abilitãþilesunt rezultatul punerii în practicãa cunoºtinþelor teoretice, prin uti -li zarea aptitudinilor ºi reprezintão componentã automatizatã a ac -ti vitãþii umane. Deprinderile sefor meazã prin exerciþiu, prin repe -tare ºi genereazã un stereotip di -namic. De obicei se face referirein directã la ele, vorbindu-se de -spre experienþa profesionalã. Larândul ei, ex perienþa este legatã

de noþiunea de vechime în muncã,ce trebuie însã nuanþatã cu mediulunde s-a desfãºurat munca res -pectivã.

Evaluarea competenþelor pro -fe sionale nu trebuie confundatãcu evaluarea performanþei, deºiexistã ºi unele asemãnãri. Exis -ten þa competenþelor reprezintã ocon diþie necesarã dar nu ºi suf i -cientã pentru atingerea obiec ti -velor de performanþã. Dacã for -mula competenþei este cunoºtinþe+ aptitudini + deprinderi, formulaperformanþei este competenþe +atitudine. Atitudinea profesionalãreprezintã intenþia unui angajatde a se face cât mai util la loculde muncã, de a-ºi fructifica în trea -ga competenþã profesionalã.Atitudinea este strâns legatã deproblema motivaþiei.

Evaluatorultrebuie săcunoască domeniul

Prin procesul de evaluare acom petenþelor se verificã dacãan gajatul are cunoºtinþele, abi li -tã þile ºi deprinderile necesareocu pãrii unui anumit post, indi fe -rent de modalitatea prin care a -ces tea au fost obþinute, pe calefor malã sau informalã. Insist asu -pra faptului cã sursa ºi forma do -bân dirii competenþelor profe sio -nale nu sunt relevante pentrure zul tatul evaluãrii. Absolvirea for - me lor clasice de învãþãmânt dinºcoli, licee, ºcoli profesionale, fa - cultãþi este însoþitã de elibe ra reaunor certificate, dar a afirma cãde þinãtorii lor au întotdeauna ºicu adevãrat competenþele pro -fesio nale necesare ocupãrii anu -mi tor posturi este o exagerare,

Evaluareacompetenţelor

42

Evaluarea competenţelor profesionale se impune ori decâte ori trebuie luată o decizie legată de angajarea uneipersoane, de promovare, transfer, pentru identificareanevoilor specifice de instruire, dar şi pentru verificareaprogresului realizat în urma unui program de formare.

Pentru a ilustra un astfel deproces de evaluare, vomprezenta în numãrul urmãtoral revistei Ziua Cargoexemplul Expeditorului.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201344

EV

EN

IMEN

T

V olvo Romania a orga -ni zat ediþia din acest ana concursului naþionalîn perioada aprilie - iu -lie, cu 7 etape de cali -

fi care în Timiºoara, Bucureºti, Cluj,Braºov, Bacãu, Constanþa ºi Bu -zãu, atrãgând peste 450 de ºoferiprofesioniºti în cursa pentru obþi -ne rea celui mai bun consum.

Spiritul şi scopulcompetiţiei

Un consum eficient depindede mai mulþi factori, printre carese numãrã performanþele cami o -nu lui, prin echipamentele ºi dotã -rile care contribuie la reducereaconsumului, abilitatea de utilizareeficientã a acestora de cãtre ºo -feri, dar, mai ales, stilul de condus.Scopul acestei competiþii este dea descoperi ºoferul care conducecât mai economic posibil. Un stilefi cient de condus influenþeazãpo zitiv atât bugetul companiei,prin reducerea cheltuielilor legatede consumul de combustibil, câtºi protecþia mediului, prin scã de -rea emisiilor poluante. „Competi -þia ºi-a propus sã demonstrezecã un stil de conducere adecvatpoa te contribui la obþinerea unoreco nomii substanþiale pentru ope -ra tori, în felul acesta fiind eviden -þia tã importanþa ºoferului în redu -ce rea consumului“, a spus SigurdWan del, Director General VolvoRomania.

Finala naţională

În total, un numãr foarte marede conducãtori auto profesioniºtiau parcurs peste 14.000 km înca drul competiþiei naþionale de di -ca te celui mai economic ºofer. Lafinalã au participat 21 de con cu -renþi, mai exact primii 3 clasaþi înurma fiecãreia dintre cele 7 etapelocale. Participanþii au parcurs un

traseu de aproximativ 40 km, iarcon sumul lor a fost mãsurat cuaju torul sistemului de mo ni to ri -zare Dynafleet.

Competiþia a fost deschisã tu -tu ror ºoferilor profesioniºti, indi -fe rent de camionul condus saude mãrcile de camioane din flotacompaniei pentru care lucreazã.

Ediþia din acest an a atras unnu mãr de participanþi mult maimare faþã de ediþia precedentã.„Am constatat un deosebit interespentru înscrierea în competiþie,in teres determinat, în opinia noas -trã, de creºterea gradului de con -ºti entizare în rândul operatorilorprivind potenþialul de reducere acon sumului, de premiile puse înjoc, dar ºi datoritã faptului cã amdat posibilitatea concurenþilor sãcu noascã noul Volvo FH - un ca -mion ce înglobeazã tehnologii deulti mã orã ºi care a stabilit noistan darde în privinþa economieide combustibil, a manevrabilitãþiiºi a siguranþei”, a spus Irina Mar -cov, marketing manager Volvo Ro -ma nia.

Câºtigãtorul de anul acestaeste Florin Olteanu, ºofer la Costi

Trans SRL, care a reuºit sã parcur -gã traseul de aproximativ 40 kmîn 38 de minute, consumând doar10,41 l. Pe locurile 2 ºi 3 s-au si -tuat Constantin Pele-Verde ºi IoanDavid cu 10,92 respectiv 11,09litri consumaþi, pe acelaºi traseu,în 37 de minute. Florin Olteanuva reprezenta România la finalare gionalã organizatã la Opatija, înCroaþia, în perioada 18 - 20 oc -tom brie 2013, la care vor parti -ci pa toþi campionii naþionali dinRe giunea Europa Centralã ºi deEst. Aceasta se va desfãºura pecir cuitul de curse Grobnik, undefie care dintre ei îºi va putea etalaabi litãþile în cursa pentru desem -na rea titlului de Campion al com -pe tiþiei „The Drivers’ Fuel Challen -ge 2013”. Premiul cel mare esteun autoturism Volvo V40 ºi unvoucher în valoare de 10.000euro pentru compania la care estean gajat ºoferul, dar existã ºipremii pentru proprietarii com pa -ni ilor reprezentate de ºoferii careur cã pe primele trei poziþii.

Alexandru [email protected]

The Drivers’ FuelChallenge 2013La începutul acestei luni, pe 6 septembrie, a avut loc laSnagov finala naţională a competiţiei „The Drivers’ FuelChallenge 2013“, organizată de către Volvo Trucks pentrua recompensa şoferii profesionişti cu un stil deconducere eficientă din punctul de vedere al consumuluide combustibil. Câştigătorul concursului pe plan naţionalva reprezenta România în cadrul etapei regionale acompetiţiei.

septembrie 2013..................................................................................................................

Roata de-a lungul

secolelor

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

45

Page 24: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

S istemul de control al pre -siunii anvelopelor ContiPressureCheck com -binã, într-un singur pro -dus, ex pe rienþa cu mu -

latã în di fe ritele domenii de afacericonexe: anvelope, tehnologia sen -zorilor ºi dotarea cu instrumenteautomotive ale firmei Continental.Ca rezultat, ContiPressureCheckfurnizeazã nu doar date exactereferitoare la pre siunea aerului ºitemperatura din anvelope, ci esteºi un indicator pre þios pentru ope -ra torul parcului în ceea ce priveºtemanagementul eonomiei de car -bu rant ºi al an ve lopelor din parculde autovehicule ºi poate, astfel,contribui la scã de rea costurilor înactivitatea curentã.

ContiPressureCheck a fosttes tat în ultimul an în peste 30de parcuri auto din Europa ºi SUA,atât pe autocamioane, cât ºi pere morci ºi autobuze. În faza detes tare, la mai mult de 20 de pro -cen te din autovehicule s-a con -statat existenþa defectelor la roþi.Acestea au fost probleme la jantã,anvelope deteriorate din cauzapã trunderii unui cui sau din cauza

ven tilului defect. În toate cazurile,de fectul a fost detectat ºi re me -diat la timp cu sistemul de controlal presiunii anvelopelor, anvelopaa fost recondiþionatã ºi nu a fostnecesarã înlocuirea.

Montare facilă

Montarea sistemului ContiPres sureCheck este facilã. Pentruîn registrarea transmiþãtorului deaproximativ 2 cm în mãrime ºi maipuþin de 20 de grame în greutate,se lipeºte un suport de cauciuc înpa rtea interioarã a suprafeþei deru lare a anvelopei. În cazul în lo -cu i rii anvelopei, acesta poate fiex tras din suport ºi remontat înan ve lopa nouã. Receptorul estemon tat fix pe cadrul autove hi cu -lu lui, sistemul funcþionând cu toa -te mãrcile de anvelope ºi pe toateautovehiculele.

Alimentarea cu energie atrans miþãtorului se face cu o ba -terie cu o duratã de viaþã de ºaseani sau de aproximativ 600.000km. Procesorul înregistreazã con -tinuu presiunea aerului ºi tem pe -ratura citite de cãtre senzori ºi

transmite datele anvelopei prinunde radio, la intervale regulate,cãtre receptorul de pe autobuzsau autocamion ºi remorcã.

Unitatea electronicã de controltransmite datele mãsurate cãtreafiºajul din cabina ºoferului. Ast -fel, ºoferul poate supraveghea întimp util starea anvelopelor sale.În cazul discrepanþei dintre pre -siu nea impusã a aerului din an -velope ºi cea actualã, ContiPressureCheck atenþioneazã ime -diat ºoferul, astfel încât acesta sãpoatã lua mãsuri pentru resta bi -lirea imediatã a presiunii corectea aerului din anvelope. În cazulunei pierderi subite a aerului, sis -temul declanºeazã o alarmã so -no rã în câteva secunde.

Trei milioane deanvelope

Pe de altã parte, aºa cum amamintit, Continental investeºte,alãturi de dezvoltarea unor noiser vicii pentru clienþii sãi, ºi înpro ducþia în sine. În urmãtoareaeta pã a programului de investiþiial diviziei de anvelope, Continen -tal îºi va mãri capacitatea de pro -duc þie anualã de anvelope pentruau tocamioane ºi autobuze a fa -bricii din Puchov (Slovacia) de la2,6 milioane anvelope, cât esteîn prezent, la peste trei milioanede anvelope. Pentru aceasta, înur mãtorii ani, Continental inves -teº te în fabricã aproximativ 100de milioane de euro.

În cea mai mare fabricã eu ro -peanã Continental pentru anve lopedes tinate autocamioanelor ºi auto -bu zelor, pe lângã creºterea capa -ci tãþii de producþie, vor fi re în noitemasiv maºinile ºi infra struc tura, înscopul de a asigura o eficienþãmaximã a producþiei. În afarã deaceasta, fabrica din Pu chov va fiprima care va pro du ce noua ge ne -ra þie Continental - a 3-a de an ve -lope destinate autobuzelor.

ContiPressureCheck

Presiunea influenţeazăcosturile. Ţine-o sub control!Continental a anunţat, recent, câteva noutăţi importante pentruclienţii săi. Este vorba despre lansarea unui sistem de control alpresiunii în pneuri, dar şi despre extinderea producţiei saleeuropene de anvelope pentru vehicule comerciale, în cadrulfabricii sale din Puchov, Slovacia, printr-o investiţie de peste 100de milioane de euro, ce va avea loc în următorii ani.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

46

Page 25: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201348

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Anvelopele: cost sau investiţie?Suntem în momentul în care se caută scurtături la totpasul, inclusiv în ceea ce priveşte siguranţa, pe măsurăce numărul de camioane care rulează cu anvelope uzateeste în creştere.

Î ncã din vremea copilãriei,am cãpãtat un obicei neîn -þe les: când sunt agitat, nu -mãr orice vãd în jurul meu.Cu câteva zile înainte de a

scrie acest articol, eram blocat întra fic pe centura din Milano de a -proa pe 20 minute, iar stresul dea ºti cã urmeazã sã întârzii înce -pu se din nou sã mã afecteze. Amînce put sã numãr. De data aceas -ta, erau camioanele care se depla -sau în sens invers: 32, în mai puþinde cinci minute. Destul de multe- m-am simþit mai optimist în ceeace priveºte viitorul Italiei din punc -tul de vedere al transporturilor,dar ºi al economiei; cu atât maimult pentru noi, producãtorii deanvelope.

Mai puţineînlocuiri

Totuºi, mi-am amintit o cifrãde la departamentul de marketingPirelli Industrial: cu 30% mai pu -þine înlocuiri de anvelope de ca -mi oane în 2012, deºi încasãriledin taxe de drum au scãzut doarcu 10%.

Fãcând un scurt calcul mental,din cauza crizei economice din a -ceste momente, atât în Italia, câtºi în Europa, din 100 de camioaneitaliene, 10 rãmân parcate, iar 20se deplaseazã cu anvelope uzatesau foarte uzate comparativ cucele din trecut. Aceastã tendinþãa fost confirmatã ºi de directoriide vânzãri de la Marangoni, par -te ner Pirelli pe reºapãri. Aceºtiane-au spus cã primesc acele car -case în condiþii din ce în ce maiproaste ºi benzi de rulare uzateaproape de limitã. Este o reacþiede înþeles a managerilor de floteºi a patronilor de afaceri mai marisau mai mici din industrie, caretre buie sã reacþioneze la un declinge neral în transporturile co mer -ciale sau de persoane, dar ºi alprofiturilor, scãzând astfel cos tu -rile de oriunde este posibil. Chiarºi pentru anvelope.

Este de înþeles, dar nejusti fi -ca bil, din mai multe motive. Pri -

mul, cel mai evident, este sigu ran -þa. Anvelopele uzate sau nepotri -vi te, cum ar fi cele all-sea sonfolosite iarna pentru a traver saAlpii, pun în pericol camionul, încãr -cã tura ºi pe oricine aflat în apro -pie re. Fãrã sã menþionãm aici ºiimpactul financiar. De altfel, oriceanvelopã uzatã sau anvelo pe le vul -canizate necorespunzãtor au întot -dea una consecinþe finan ciare, fieºi numai în ceea ce pri veºte con -su mul ridicat de com bus tibil, de -mon strat de testãrile Pirelli îm pre -unã cu unele dintre cele maipres tigioase flote din Nor dul Euro -pei ºi din America de Sud.

Circa 1.000 europe an doar în ceeace priveşteconsumul

Meritã, astfel, reducerea cos -tu rilor cu anvelopele? Sau, altfelspus, anvelopele reprezintã costsau investiþie? În opinia Pirelli,îm pãrtãºitã de majoritatea pro du -cã torilor din industrie, anvelopelesunt o investiþie.

Bazându-se pe aceastã desco -pe rire, Pirelli Industrial, condusã

de Giovanni Pomati, a demaratpro iectul de raþionalizare a ofer -te lor ºi serviciilor, pentru a fi maiapropiate nevoilor clienþilor, dinmai multe perspective. Primul pasa fost extinderea gamei de pro -du se, culminând cu prezentareaST:01™ Neverending™ Energy™,com pletarea 01 Series™ ºi gamaFormula™, care lãrgesc aria deapli caþii a ofertei Pirelli, una dejaso lidã în ceea ce priveºte seg -men tele all-season ºi iarnã.

Al doilea a fost dezvoltareasis temului Cyber™ Fleet, care,dupã testãri aprofundate, desfã -ºu rate în colaborare cu parteneride top din industrie, a fost primitcu foarte mult interes pe piaþã,da toritã avantajelor multiple pecare le aduce sistemul. Prin pla -sa rea unui microcip în anvelope,devine posibilã administrarea co -rec tã a presiunii ºi reducerea cos -tu rilor operaþionale. Având acelaºiobiectiv de eficientizare a cost u -ri lor precum clienþii sãi, Pirelli adezvoltat ºi servicii de restaurare.

Dupã cum ºtim, restaurareaeste determinatã de doi factori:se porneºte de la un produs decalitate, folosindu-se apoi reþeleºi tehnologii adecvate, precumcele oferite de Novateck. Mai de -par te, Pirelli a rafinat servicii pre -cum administrarea flotelor, careoferã un sistem optimizat de men -tenanþã al anvelopelor ºi CQ 24International, care asigurã un ser -viciu complet ºi rapid pe traseeleeuropene.

Luate separat, aceste soluþii,pre zentate în primãvara acestuian la München, oferã beneficii so -lide, dar aceste beneficii sunt mul -tiplicate când sunt folosite ca unpachet complet, pe care Pirelli îloferã administratorilor de flote ºidealerilor de anvelope, care suntpri viþi precum parteneri, nici de -cum clienþi. Parteneri care potajuta cele 20 de camioane ipo te -tice de mai devreme sã cãlãto -reas cã mai sigur, pe anvelope decalitate, ºi sã le aducã ºi pe cele10 rãmase în garaj, ca sã intre ºiele în numãrãtoarea mea.

Page 26: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201350

ISTO

RIE

Roata de-alungul secolelorRoata este considerată una dintre cele mai importanteinvenţii ale umanităţii. Este inimaginabil ce ar fi fostomenirea în prezent fără această aparentă simplăgăselniţă. Cu greu ne putem închipui că am fi rezistat, carasă, atâtea milenii în lipsa roţii, care astăzi a ajunsaproape la nivel de artă.

D e la primitivele discuridin lemn, amintind de ca -pacele de butoi, cu ogau rã pe mijloc pentrufi xarea unei bârne trans -

ver sale (pe post de osie), din pre -istorie, pânã la modernele roþi ultra-late de pe camioanele zilei de azi,ce pot înlocui axa dublã, echipatecu jante din aliaj uºor, roata a par -curs, prin istorie, o cale lungã ºiane voioasã. Nu mai vorbim desprecele ale trenurilor sau avioanelor,adevãrate capodopere ale tehnicii.

Poate cã sistemele pneumatice saumag netice de propulsie care auînceput deja sã se afirme vor înlocuitreptat o parte din roþile noastrecele de toate zilele, dar cu siguranþãcã acest element vital pentru mo -bi litatea umanã nu va dispãrea nici -o datã în întregime. ªi nici... pãtratnu va deveni prea curând.

Pentru acest numãr, vã pro pu -nem o scurtã incursiune în trecutulre cent, roata evoluând extrem deac celerat o datã cu apariþia au to -mo bilului. Cât despre anvelope,

putem spune cã istoria acestorase suprapune aproape perfect pecea a vehiculelor autopropulsate.Mai puþin de 150 de ani de revo -lu þie, dar în care s-au întâmplatatât de multe... Prezentate cât sepoate de clar ºi de interesant înca drul Muzeului Automobilului dela Torino, despre care v-am maipo vestit ºi cu alte ocazii.

Raluca MIHĂILESCUTorino, Italia

[email protected]

Roatã din lemn, epoca medievalã. Roata a fost inventatã în zorii civilizaþieiºi a rãmas aproape neschimbatã, în esenþã, timp de mii de ani: un cerc dinlemn, uneori cu suprafaþa de rulare ºi hub-ul osiei ranforsate cu cercurimetalice. (Donaþie: Michelin Italia)

Roatã de trãsurã Michelin, cubandã de rulare din cauciuc solid,aproximativ 1890. Cauciucul solida constituit o mare îmbunãtãþirecomparativ cu cercurile metalice,atât în termenii reduceriizgomotului, cât ºi ai aderenþei.(Donaþie: Michelin Italia)

Anvelopã pneumaticã Michelinpentru velociped, 1900. FraþiiMichelin, Andre (1853-1931) ºiEdouard (1859-1940), au inventatanvelopa. Prima lor „roatã cu aer”,care a fost folositã pe biciclete,avea o camerã de aer separatãcare putea fi umflatã prinintermediul unei supape ºi unînveliº din pânzã cauciucatã.(Donaþie: Michelin Italia)

Page 27: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

ISTO

RIE

52

Roatã cu anvelopã Michelin Lisse Ferre, 1903. Pentru a îmbunãtãþiaderenþa ºi a preveni perforaþiile, aceastã anvelopã dispunea de osuprafaþã de rulare ranforsatã, care putea fi fabricatã de asemenea dinpiele cu plasã metalicã. (Donaþie: Michelin Italia)

Roatã cu anvelopã radialã Michelin X, 1946. Aceasta a reprezentat oadevãratã revoluþie în designul anvelopelor. Carcasa încorpora fire dinnailon sau chiar metalice, amplasate radial (de unde ºi numele), din talonîn talon. Deasupra carcasei au fost aranjatã o centurã de pliuri metalice, launghiuri diferite. În acest fel, pereþii laterali ai anvelopei „lucrau”independent faþã de banda de rulare, îmbunãtãþind astfel în modconsiderabil aderenþa, þinuta de drum ºi confortul în conducere. (Donaþie:Michelin Italia)

Roatã cu anvelopã Semelle Pirelli,1906. Anvelopele „primitive” cusuprafaþã de rulare uniformã aufost progresiv înlocuite cuanvelope cu „talpã” (semelle),suprafaþã de rulare din piele careîncorpora cuie sau elementemetalice pentru a reduce uzura ºia îmbunãtãþi aderenþa. (Donaþie:Michelin Italia)

Roatã tehnicã din oþel, 2010. Roatãdin oþel de înaltã rezistenþãprodusã printr-un proces depresare ºi rulare. Alte tehnologiiutilizate în procesul de producþiesunt sudura ºi vopsirea finalã.Janta este produsã prinintermediul unui proces special,pentru a o face ºi mai uºoarã.(Donaþie: Fundaþia Magnetto -Caselette Torino)

Roatã cu anvelopã Pirelli cu negrude fum, ranforsatã metalic, 1907.Dupã ce s-a descoperit cã negrulde fum încorporat în mixtura decauciuc îmbunãtãþea rezistenþa, în1907 Pirelli a produs o anvelopã lacare banda de rulare din piele afost înlocuitã cu o bandã decauciuc, pe care au fost aplicateelemente metalice de ranforsare.(Donaþie: Michelin Italia)

Page 28: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201354

{TIR

I

septembrie 2013.................................................................................................................. 55

ARILOG FAŢĂ ÎN FAŢĂCU ANSVSA

Certificatul de conformitate numai este obligatoriu, a explicatLiviu Rusu, directorul ANSVSA,cu ocazia unei mese rotundeorganizate de Asociaþia Românãde Logisticã (ARILOG).Directorul ANSVSA ºi-a exprimatdeschiderea pentru menþinereape termen lung a uneicomunicãri constructive cumediul privat. În acest context,reprezentanþii ARILOG au scosîn evidenþã necesitatea unornorme ºi regulamente specifice,care sã detaliezeresponsabilitãþile operatoruluilogistic pentru operaþiunileprestate pentru proprietarii demarfã. De asemenea, estenecesarã existenþa unuiorganism suport (nu doarconstatator) pentru ca fiecareverigã din lanþ sã îndeplineascãtoate cerinþele impuse de

produs ºi siguranþa acestuiapentru consum. „Din pãcate, dincauza structurii ineficiente aANSVSA ºi mai mult a DSVSA ºia luptei continue din interiorîntre medici, singurul care esteafectat este agentul economic,fie el producãtor, fie operatorsau retailer“, au subliniatmembrii ARILOG, adãugând cãproblemele întâmpinate au labazã inclusiv lipsa aplicãriiunitare a legislaþiei în teritoriu ºilipsa unor rãspunsuri punctualeatunci când se cer informaþii.

CCIB PROMOVEAZĂACTIVITATEA DEEXPORT PE PIAŢA SUA

Recent, Camera de Comerþ ºiIndustrie a MunicipiuluiBucureºti (CCIB) a lansat seriade evenimente „Ziuaoportunitãþilor de afaceri”. „Încadrul acestor întâlniri, care au

loc la fiecare douã luni, oameniide afaceri au posibilitatea de ase întâlni într-un cadru structuratcu factori decizionali dinMinisterul Economiei, cureprezentanþii economici dincadrul Birourilor de PromovareComercial-Economicãromâneºti din strãinãtate sau cuataºaþi economici ai þãrilorpartenere, pentru a aflatendinþele în comerþul exterior ºia identifica elemente a cãrorvalorificare sã conducã ladezvoltarea afacerilorcompaniilor pe pieþe cupotenþial real”, a declarat cuacest prilej prof. univ. dr. ing.Sorin Dimitriu, preºedinteleCCIB.Primul eveniment din serie, cutema „Intrã pe piaþa americanã!Parteneriatul SUA-UE, o nouãoportunitate pentru oamenii deafaceri români”, a fost organizatde Camera bucureºteanã înparteneriat cu MinisterulEconomiei ºi EximBank.Urmãtoarea ediþie a Zileioportunitãþilor de afaceri va fidedicatã relaþiilor economice cuOrientul Mijlociu.

TRIBUNAL COMERCIALÎN BUCUREŞTI

Guvernul a aprobat, la începutullunii septembrie, înfiinþarea unuiTribunal comercial în Bucureºti,care se va ocupa exclusiv delitigiile din mediul de afaceri,cum sunt insolvenþa ºiconcurenþa neloialã, urmãrindjudecarea cu celeritate acauzelor în domenii sensibile.Tribunalul ar urma sãfuncþioneze în incinta actualuluiTribunal al MunicipiuluiBucureºti.Mãsura privind constituireatribunalelor specializate estecuprinsã în proiectul de legecare modificã ºi completeazãLegea 304/2004 privindorganizarea judiciarã.„Proiectul de lege oferã untemei legal, clar ºi complet învederea înfiinþãrii unor tribunalespecializate, în special a unuiTribunal specializat în domeniilesocietãþi, registrul comerþului,concurenþã neloialã ºi insolvenþãla nivelul municipiului Bucureºti,ceea ce va asigura atâtspecializarea judecãtorilor, cât ºio mai mare celeritate a judecãriicauzelor în domenii sensibile”,informeazã Executivul. Proiectulde lege va fi trimis

Parlamentului, spre dezbatere înregim de urgenþã.

ARTRI DESPRECONFLICTUL DIN SIRIA

Cu o experienþã de aproape 50de ani în industria transporturilorºi a comerþului, AsociaþiaRomânã pentru TransporturiRutiere Internaþionale (ARTRI)considerã foarte dãunãtoaremediului de afaceri situaþiaactualã generatã de posibilaescaladare a conflictul din Siria,se aratã într-un comunicat remisredacþiei de cãtre asociaþie.Exporturile româneºti spreaceastã þarã au scãzut drastic înultimii doi ani iar o eventualãdeclanºare a unui conflictregional va genera ºi în stateleînvecinate precum Iordania,Israel, Iran, Liban complicaþiiserioase pentru economiaromâneascã. O implicare maiamplã în acest conflict a Rusiei,a Turciei ºi a þãrilor din UniuneaEuropeanã ar genera premiseleunei crize umanitare fãrãprecedent. Comerþul cu bunuriva scãdea imediat, iar cel cuarme va înflori.„ARTRI considerã necesarãîncheierea grabnicã a

conflictului din Siria - înainte dea evolua într-un rãzboi regional- ºi cheamã toate statele ºiorganizaþiile internaþionale lagãsirea unor soluþii bazate peresponsabilitate, perespectarea valorilor umane ºipe dorinþa unei vieþi paºnice”,subliniazã, în documentul citat,Florinel Andrei, secretar generalARTRI.

TAXA DE DRUM DINUNGARIA, ÎNBENZINĂRIILE MOL DINROMÂNIA

MOL este singura reþea debenzinãrii din România carepune la dispoziþia tuturor celorinteresaþi modalitãþi multiple ºisimple de achitare a noii taxe dedrum (E-toll) perceputã în modobligatoriu pentru toatevehiculele de peste 3,5 tone

care circulã pe teritoriulUngariei. Sistemul de taxã dedrum a fost modificat în Ungariade la 1 iulie, datã de la careºoferii ale cãror autovehiculedepãºesc greutatea de 3,5 tonesunt obligaþi sã facã o platã fieprintr-un tichet de drum (încazul traseelor prestabilite), fieprin achiziþionarea unuidispozitiv de înregistrare (OBU)pentru fiecare maºinã ºiîncãrcarea acestuia cu unanumit credit. În 16 dintrebenzinãriile MOL România,ºoferii interesaþi au posibilitateade achita aceastã taxã prinambele modalitãþi. Astfel,conducãtorii auto cu traseuprestabilit în Ungaria potachiziþiona din benzinãriile MOLtichetul de drum, în timp cepersoanele care deþin dejadispozitivul OBU îºi pot încãrcadirect creditul, evitând astfelaglomeraþia ºi cozile. Plata sepoate face utilizând cardurile decarburant MOL, prin card bancarsau în numerar. Serviciul estedisponibil în benzinãriile MOLdin Oradea, Satu Mare, Arad,Borº, Timiºoara, Baia Mare,Chiºineu Criº, Carei, Deva, Zalãuºi va fi extins în curând la 38 destaþii de alimentare.

Creşterile salariale însectorul privat din Româniaau fost, în medie, în acestan, de 4,6%, în scădere cu0,5% comparativ cu celeînregistrate în 2012, potrivitediţiei din acest an astudiului salarial şi debeneficii PayWell 2013,derulat de către echipa deconsultanţă în resurseumane a PwC România.Temperarea creşterilorsalariale nominale se poateobserva la nivelul tuturorsectoarelor analizate încadrul cercetării, cu excepţiaIT&C. Sectoarele cu creşteresalarială reală (pesteinflaţie) sunt cele deproducţie (auto - 7%,industrială - 4,3%), de bunuride larg consum, distribuţie(4,8%), IT&C (6,5%) şifarmaceutice (5,3%), în timpce companiile din sectorulbancar şi retail au aplicatcreşteri salariale sub nivelulinflaţiei, respectiv de 2,6%.Nivelurile cele mai ridicateale creşterilor medii salarialeau fost alocatemanagementului (4,9%),urmate de personalul de

suport (4,7%) şi personaluloperaţional şi de vânzări(4,5%). Mai mult de jumătate dintrecompaniile participante lastudiu acordă bonusuri deperformanţă. Acestestimulente sunt maifrecvente pentrumanagement fiind oferite de52% dintre respondenţi, întimp ce mai mult de o treimeoferă aceste bonusuripentru personaluloperaţional şi de vânzări. Numărul companiilorcare oferă prime fixeeste, de asemenea, înscădere faţă de aniianteriori: doar 28% oferăbonusuri fixe - atât sumepredeterminate, între 200 şi1.500 de lei, cât şi procentajdin salariu, respectivechivalentul unui salariulunar.

SALARIILE DIN MEDIUL PRIVAT BAT PASUL PE LOC

Page 29: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013

PR

EZEN

TA

RE

56 septembrie 2013.................................................................................................................. 57

„A vem în vedererealizarea a -ces tei investiþiide doi ani, daram decis sã o

facem în acest moment datoritãcreº terii volumelor“, ne-a explicatMihai Iancu, directorul generalGTI Logistic. El a precizat cã însi tuaþia în care hub-ul companieidin Deva funcþiona în condiþii derentabilitate, o investiþie su pli -men tarã în zona Clujului ar fi pututduce într-o primã fazã la ne ce si -ta tea susþinerii financiare din par -tea companiei pentru ambelehub-uri, lucru care nu mai estene cesar în prezent. „În acest mo -ment, investiþia s-a justificat dintoate punctele de vedere. Vo lu -mele au început sã creascã pentrunoi, depãºind nivelul celor din2008, an pe care îl vom depãºila nivel de profit în 2013. Pot spu -ne cã pe segmentul de grupajepu tem discuta despre ieºirea din

crizã în condiþiile în care am în -registrat profit ºi la sfârºitul anuluitrecut ºi la jumãtatea acestui an“,a mai arãtat Mihai Iancu, expri -mân du-ºi optimismul privind ac -tivitatea companiei în acest an.De altfel, segmentul de grupajeeste în creºtere în condiþiile în ca -re volumele de marfã se înca drea -zã într-o zonã nouã, numãrul clien -þilor care solicitã camioane în tregifiind în scãdere. „Ne-am spe cia -lizat în distribuþie la nivelul þãrii ºiputem realiza timpi com pe titivide tranzit între Bucureºti ºi oricealt oraº îndepãrtat din þarã. Apro -xi mativ 80% din volumul de marfãrulat îl distribuim în 24 de ore.Aco perim 100% în acest sis temMol dova, zona de Banat, zonaDeva ºi dupã deschiderea hub-uluidin Cluj ne apropiem de 100% ºiîn aceastã zonã. Dupã ce vomdistribui 100% marfa în 24 de orevom ajunge sã ne uitãm în vo -lumele curierilor, care au c⺠ti gat

pânã acum volume im por tan te încondiþiile în care poate nici un ope -rator nu este capabil 100% sãmeargã în 24 de ore în toatãRomânia. Oferta noastrã de trans -port vizeazã volume de la ju mã -tate de palet în sus. Am ve hi cu latîntr-un timp sfertul de palet, dar nueste sustenabil.“ Directorul gene -ral GTI Logistic a precizat cã, îngeneral, cei care cer distribuþie în24 de ore sunt clienþii noi ºi maiales clienþii mari pe care com pa -nia (specializatã pânã în pre zentpe clienþi mici ºi mijlocii) a în ceputsã îi vizeze. GTI Logistic opereazãîn prezent peste 100 de camioane,flota proprie ridi cân du-se la 28 devehicule co mer ciale.

Depozite îndezvoltare, flotăîn creştere

„Creºtem în fiecare an. Iardacã pânã acum ne-am axat pevehicule de peste 7,5 t, din acestmo ment începem sã ne specia li -zãm inclusiv pe segmentul devehi cule de 3,5 t, ca urmare a fap -tu lui cã am câºtigat un client foar -te important. Fiecare hub GTILogis tic este deservit de câte 7ca mioane de 7,5 t“, a mai arãtatMihai Iancu. El a adãugat cã înpre zent compania opereazã8.500 mp de depozit propriu, lacare se adaugã alþi 7.500 mp careaparþin clientului, dar unde ac ti -vitatea logisticã este realizatã deGTI. 80% dintre clienþii companieisunt firme mici ºi mijlocii, nici unuldintre aceºtia nedepãºind 10%

din totalul volumului de marfãtrans portatã. „Noul hub din Clujva ajuta la scurtarea timpului dedis tribuþie în zonã ºi în mod claracest timp va aduce clienþi noi,care vor distribuþie în 24 de ore.În plus, avem deja clienþi în zonaCluj, care vor opera prin inter me -diul nostru volume pe care nu leoperau pânã la deschiderea nouluihub. Eram conºtienþi ºi în urmãcu doi ani de beneficiile pe careni le va aduce un hub la Cluj, nu -mai cã, odatã cu criza, am începutsã fim de 10 ori mai prudenþi.“ Înpre zent, GTI Logistic are în vedereachiziþia a 10 vehicule de 3,5 tpentru distribuþie în Bucureºti, încentrul Constanþei ºi al Braºovului.

„Ne pregãtim sã facem inclusivdis tribuþia cãtre magazine de car -tier. Pentru perioada urmãtoareavem în vedere deschiderea dehub-uri în Constanþa ºi Braºov, iaratunci când vom putea face dis -tan þa Bucureºti - Timiºoara într-un program de ºofer, vom des chi -de un hub ºi la Timiºoara“, acon cluzionat Mihai Iancu.

Meda [email protected]

Investiţia, care consolidează capacitatea companiei de aface distribuţie în regim „next day“ în zonă, ar puteaaduce majorări importante în volumele operate.

GTI Logistic pe scurt- O echipã de 70 profesioniºti- Peste 120 de parteneri- 8.500 mp depozite (Bucureºti, Deva, Bacãu, Cluj)- Flotã proprie: 28 de camioane cu masa cuprinsã între 7,5 ºi 40 t- Parteneriat cu peste 100 de companii de transport- O cifrã de afaceri de peste 1,8 milioane euro în continuã creºtere- Peste 12.000 paleþi livraþi lunar în sistem cross docking la nivelulanului 2012- Peste 2.500 puncte de livrare- Servicii oferite: cross-docking (prealocated ºi break-bulk); depozitare;distribuþie; preluare documente ºi instrumente de platã; VAS; reverselogistics.

- Next day delivery: în Moldova,Ardeal, Muntenia, Banat.

- Same day delivery: zonaBucureºti ºi judeþul Ilfov.

- 24-72 ore în restul României.

GTI Logistic a deschisun hub nou în Cluj

Punem accent pe respectarea timpilor de condus ºi odihnã,iar ºoferii aratã de fiecare datã la control 28 de diagrame, nu

foi privind alte activitãþi. Tocmai din aceastã cauzã am primit de laînceputul anului amenzi pentru depãºirea timpilor de condus cu 5-10-20 de minute. Dacã ºoferul s-ar fi dat jos la control cu o fiºã dealte activitãþi ºi cu o singurã diagramã tahograf, nu am fi avut astfelde probleme. Este incorect pe undeva sã te amendeze inclusivpentru o depãºire de 5 minute, chiar dacã este vorba despreamenzile minime. Ar trebui introduse avertismentele în acestecazuri.“

Mihai Iancu, director general

GTI LogisticLucrurile s-au maistabilizat pe piaþa

ºoferilor din punctul nostru devedere. Oamenii sunt maiserioºi. Nu se depãºeºteconsumul și nu m-am maiconfruntat cu lucruri ciudate.În acest moment cãutãmºoferi.“

În prezent, se mãresctermenele de platã

extracontractual. Nimeni numai vrea sã plãteascãconform contractului. Nu maiºtii pe ce sã te bazezi,încheiem contracte parcã dedragul de a le încheia, pentrua avea o acoperire juridicã.“

Am decis sã reducemtermenul de platã în

cazul transportatorilor cu carelucrãm de la 45 la 30 de zilepentru a crea presiune pecalitate. Respectãm acesttermen ºi cred cã trebuie sãne educãm transportatoriiîntr-o direcþie corectã. Nedorim sã avem transportatoride calitate alãturi de noi, iar einu au nici o vinã dacã mieclientul îmi plãteºte la 60 înloc de 45 de zile. Nu vrem sãtransmitem nerealizãrilenoastre cãtre cãrãuºi.“

Page 30: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201358

PR

EZEN

TA

RE

Microsoft Dynamics AX

Soluţii de ultimăgeneraţie pentrufirmele de transportCompania iQuest Technologies este singurul furnizorMicrosoft din România care a dezvoltat o soluţie dedicatăfirmelor de transport pe platforma de ultimă generaţieMicrosoft Dynamics AX. iQuest dispune de o expertizăimportantă în integrarea acestei soluţii cu alte sistemeutilizate de firmele de transport precum: Google Maps, BingMaps, sisteme bordcomputer, sisteme de management alflotei, bar code scanner, PDA-uri, aplicaţii mobile.

C u o experienþã de peste15 ani, o echipã de peste500 de specialiºti ºi unpor tofoliu ce numãrã maimult de 70 de clienþi lo -

cali ºi internaþionali, iQuest Tech -no logies se poziþioneazã pe piaþadin România ca ºi furnizor de so -luþii IT de top, cu o expertizã im -por tantã în implementarea desoluþii software complexe pe zonade logisticã ºi transport.

Microsoft Dynamics AX dis -pu ne de o interfaþã prietenoasã,nativ integratã cu alte produseMi crosoft, inclusiv Microsoft Offi -ce Excel. Ea se diferenþiazã dealte soluþii de pe pia þã prin faptulcã este deja per so nalizatã pe spe -cificul firmelor din domeniul logis -ti cii ºi transportului.

Soluþia propusã de iQuest vinecu instrumente dedicate gestio -nã rii flotei, a activitãþilor de trans -port, pentru integrarea comuni -cã rii cu ºo ferii ºi clienþii, pentrucontrolul cos turilor ºi auto ma ti -za rea factu rã rii. De asemenea, in -strumentele aco perã definirea ºiurmãrirea indi ca torilor de per for -manþã la nivel de camion, ºofer,ur mãrirea încadrãrii în bugete,aten þionãri ºi notificãri au tomate,analize ºi rapoarte finan cia re ºimanageriale etc.

Performanţă îngestionareaactivităţii

Microsoft Dynamics AX oferãpo sibilitatea analizãrii curselor îndes fãºurare ºi/sau planificate pema ºini. Aceste analize pot in cludein formaþii privind gradul de încãr -ca re a maºinii, kilometri în gol,sta þionare fãrã marfã, consumnormat, consum real, alte costurietc. Mo ni torizarea permanentã astatu suri lor comenzilor de laclienþi include raportãri privind si -tuaþia livrãrii (li vratã sau nu, în târ -zi atã sau nu, fac tu ratã sau nu etc).Soluþia face po sibilã ºi veri fi careaele mentelor de cost ºi frau dã spe -ci fice business-ului, prin chei decon trol complexe, ob þi nerea dera poarte privind con su mul decom bustibil pe tipuri de activitãþi,ra poarte privind pre þu ri le de achi -ziþie diesel pe þãri, rapoar te privindtaxe de drum pe þãri, analiza du -ra tei de viaþã a an velopelor ºi cos -turilor pe tip de anvelopã ºi pe tipde activitate ºi analiza costurilorde service, ana li ze comparativeale veniturilor ºi costurilor în func -þie de þãrile de des tinaþie etc.

De asemenea, Microsoft Dyna -mics AX oferã avantaje în privinþarelaþiilor cu clienþii, prin rapoarte

deta liate de vânzãri, ana liza feed -back-ului clienþilor sau rapoarte pri -vind motivele anulãrii co menzilor.Uºor de utilizat ºi cu o curbã de în -vã þare facilã, soluþia propusã deiQuest oferã posi bi litatea de a co -munica direct cu fur ni zorii sau cli -en þii prin inter me diul unor portaluridedicate.

Din punctul de vedere al con -tro lului, Microsoft Dynamics AXpropune o vizibilitate sporitã, prinra poarte financiar-contabile deta -lia te, analize comparative ale va lo -rilor realizate vs. valori bugetate ºiprin monitorizarea ºi optimizareacos turilor la nivel de centre de cost.

Nu în ultimul rând, soluþia per -mite intervenþii prompte în situaþiicare necesitã vitezã de reacþie, prinintermediul unor avertizãri pe rio -di ce cu listã comenzi nefac tu rate,al avertizãrilor lunare când ultimulpreþ de referinþã pentru com bustibileste mai mare decât ulti mul preþsta bilit cu clientul sau prin avertizãriau tomate trimise cli enþilor la de -pã ºirea scadenþei.

În România existã deja com pa -nii care au adoptat soluţia MicrosoftDynamics AX, precum Logistic Evan Wijk și Routier EuropeanTransport.

Raluca MIHĂ[email protected]

Page 31: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013.................................................................................................................................................................................................................................. septembrie 201360

EV

EN

IMEN

T

Ziua LOGISTICIANULUIAer curat şi multă voie bună. Sau, altfel spus,ingredientele unei zile marca ARILOG, unde, pentru primadată, logisticienii nu s-au întâlnit să lucreze, ci să sesimtă bine. Bineînţeles, spiritul competiţiei nu a lipsit,reprezentanţii industriei concurând de această dată nuîntr-un tender, ci pe trasee în copaci, la paintball, pingpong, badminton, rummy şi cărţi. Iar parcul Phoenix(Cernica) a fost un loc cum nu se poate mai potrivit.

61

Ziua Logisticianului - 7 septembrie 2013Phoenix Cernica Aventura ParcCompetiþie Clasament Companie

Concurs de trasee în copaci Locul 1: Marian Motogna Supply Chain Management CenterLocul 2: Iustin Drãgoi CEVA LogisticsLocul 3: Oana Soare Supply Chain Management Center

Concurs paintball Locul 1: RenaniaLocul 2: Supply Chain Management CenterLocul 3: Arctic

Concurs ping pong Locul 1: Marian Motogna Supply Chain Management CenterLocul 2: Horia Nes TransartLocul 3: Dãnuþ Crãciunescu CEVA Logistics

Concurs badminton Locul 1: Aurel Ioniþã ARCTICLocul 2: Dãnuþ Crãciunescu CEVA LogisticsLocul 3: Amalia Neacºu ºi Cristina Ungureanu ARCTIC

Concurs rummy Locul 1: Mircea Cãlin CEVA LogisticsLocul 2: Andreea Cristea ARCTICLocul 3: Alexandra Zamfir ARCTIC

Concurs de cãrþi echipa ARCTIC

Meda [email protected]

ARILOG îºi propune sã transforme Ziua Logisticianului într-uneveniment de tradiþie.

În 2014, evenimentul va avea loc în luna aprilie, ocazie cu carese va organiza un concurs de ciclism.

Ziua Logisticianului a fost o zifrumoasã ºi pentru copiii celor dinbranºã, care au putut exersacãþãratul într-un cadru sigur.

Page 32: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

Întrebările lunii SEPTEMBRIE (etapa 46)

Întrebările lunii AUGUST (etapa 45) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Ce tip de concurenţăimperfectă este caracterizatăde existenţa unui singurfurnizor?

a. Oligopolb. Monopol - CORECTc. Concurenţa monopolistă

2. Analiza pieţei presupunea. Analiza produselorb. Analiza furnizorilorc. Analiza concurenţeid. Analiza produselor, furnizorilor,

concurenţei, potenţialilorînlocuitori - CORECT

3. Punctul de reaprovizionareeste:

a. Nivelul stocului la care se primeşteo nouă comandă

b. Nivelul stocului la care se lanseazăo nouă comandă - CORECT

c. Momentul la care se lansează onouă comandă

d. Momentul la care se primeşte onouă comandă

1. Analiza PEST se bazează pe analizaa. Factorilor internib. Factorilor externic. Punctelor tari şi slabed. Oportunităţilor

2. „Best practice“ � sistemeoperaţionale, procese şi proceduride lucru care se dovedesc a fi celemai bune pentru organizaţii, într-uncontext şi anumite circumstanţe.Poate fi considerată o soluţie pentrutoate __________ (best-for-all).

a. Departamentul de achiziţiib. Departamentul de investiţiic. Departamentul de vânzărid. Companiile

3. La baza piramidei privind cerinţelepentru achiziţii stau:

a. Respectarea legislaţieib. Costulc. Calitatea mărfiid. Asigurarea mărfii

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii AUGUSTDaniela Popescu, Alina Mădălina Ion şi AnamariaCojocariuEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 25 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebările luniiaugust, cea de a 45-a etapă a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectCarmen Marinache, Gheorghiţă-Nicolae Zamfir,Gabriel Katona, Daniela Popescu, Pop Maria, NicuşorTirim, Rodica Hărănguş, Alexandru Duşmănescu,Annamaria Cherteş, Mihai Zaharia, Alina MădălinaIon, Magda-Andreea Candin, Laura Mirela Andrei,Gelu Uzdriş, Sebastian Atîrnăteanu, Cristina Budoaica,Attila Turi, Costel Berce, Tudor Muntean, MihaiBurcin, Adrian Ionuţ Popescu, Anamaria Cojocariu,Mariana Tirim, Andrei Termen şi Florin Ceangu.

Concursul de cunoştinţegenerale în domeniul logisticii

lansat de ZIUA CARGO şicompania de consultanţă şi

training în logistică Supply ChainManagement Center continuă cu

etapa a 46-a. În fiecare lună,publicăm 3 întrebări tip grilă,

pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele

corecte de răspuns. Câştigătoriisunt stabiliţi prin tragere lasorţi dintre persoanele care

răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (46)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 octombrie, prin e-mail la

adresa [email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

septembrie şi variantelecorecte de răspuns vor fipublicate în numărul din

octombrie al revisteiZIUA CARGO.

septembrie 2013.................................................................................................................. 63

ȘA

NTIE

R

Volvo FMX- nou concept pentruconstrucţii

Page 33: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

{TIR

I

................................................................................................................ septembrie 201364

ROMÂNIA, CODAŞA UELA CONSTRUCŢII

România a avut în luna iuniecea mai mare scãdere dinUniunea Europeanã la lucrãrilede construcþii, de 2,4%, încondiþiile în care la nivelul UEs-a înregistrat o creºtere de0,8%, iar în Zona Euro, de0,7%, aratã datele prezentatede Oficiul european deStatisticã (Eurostat). Numai 4 state membre ale UEau înregistrat creºteri în iunie,comparativ cu luna mai, în timpce în 6 state membre, inclusivRomânia, lucrãrile deconstrucþii au scãzut. Cele maimari creºteri au fostînregistrate în Slovacia(10,5%), Polonia (5,3%) ºiGermania (1,6%). În ritm anual,în luna iunie 2013, comparativcu luna iunie 2012, lucrãrile deconstrucþii în UE au înregistrato scãdere de 1,5%, în timp ce,

în Zona Euro, volumul lor ascãzut cu 3%.Astfel, volumul lucrãrilor deconstrucþii a scãzut în 10 statemembre, inclusiv în România ºia crescut doar în 3 state. Celemai mari scãderi au fostînregistrate în Polonia (minus16,3%), Portugalia (minus12%), Slovacia (minus 10,7%)ºi Cehia (minus 9,8%).

PARAZĂPEZI DE2,5 MILIOANE LEI,FĂRĂ TVA, PENTRUMOLDOVA

CNADNR organizeazã licitaþiepentru achiziþionarea a 13.100de panouri parazãpezi pentruDirecþia Regionalã de Drumuriºi Poduri Iaºi, acestea urmândsã ajungã în districtele Bacãu,Bârlad, Botoºani, Focºani,Tecuci, Iaºi, Piatra Neamþ ºiSuceava. Valoarea estimatã a

contractului, fãrã TVA, este de2,424 milioane lei, potrivitanunþului de participare postatde companie pe sistemulelectronic de achiziþii publice(SEAP).Procedura va fi licitaþiedeschisã, iar criteriul pe bazacãruia va fi atribuit contractul îlreprezintã preþul cel maiscãzut. Termenul limitã pentrudepunerea cererilor dedocumente sau pentru accesla documente este 18octombrie, ora 9.00, iarprimirea ofertelor sau acererilor de participare se vaface pânã pe 22 octombrie,ora 9.00. Tot pe 22 octombrie,ora 10.00, se vor deschideofertele.Contractul intrã sub incidenþaacordului privind contractelede achiziþii publice, iar duratava fi de 45 de zile de la dataatribuirii acestuia. Finanþareacontractului o reprezintãveniturile proprii pentruîntreþinere.

PASARELE PECENTURĂ

Pe Centura de Sud a Capitaleivor fi amplasate pasarelepietonale pe modelul celormontate la Buºteni, Azuga ºiComarnic, la jumãtatea luniiaugust. Numai cã acestea vorurma, de astã datã, calealicitaþiei, pentru care Guvernulva începe în curândprocedurile. Ministrul delegat alMarilor Proiecte, Dan ªova,estimeazã cã lucrãrile vor fiîncheiate anul viitor, dacã nuvor fi depuse contestaþii lalicitaþie. Cam tot atunci artrebui sã fie gata modernizareaºoselei de centurã - pentrucare Guvernul a tãiat finanþareaîncã din septembrie 2012.Atunci când va fi gata, Centurade Sud a Capitalei va fi cu taxã,deoarece segmentul va unidouã autostrãzi - A1 ºi A2. Pasarelele vor fi instalate înzona Prelungirea Ghencea-comuna Domneºti - pentrucare existã deja un proiectaprobat de CJ Ilfov - ºi laintersecþia Centurii Capitalei cuªoseaua Cernica. Însã lucrãrilede amplasare trebuie mai întâiavizate prin hotãrâri aleConsiliului General alMunicipiului Bucureºti (CGMB)ºi CJ Ilfov. Abia apoi vor „trece”prin Hotãrâre de Guvern.

Volumul lucrărilor deconstrucţii a scăzut cu 2,2%în primele 7 luni, comparativcu perioada similară din2012, iar scăderea ajustatăîn funcţie de numărul de zilelucrătoare şi de sezonalitatea fost de 4,1%, potrivitdatelor publicate, luni, deInstitutul Naţional deStatistică (INS). Peelemente de structură s-aînregistrat o scădere cu11,8%. Creşteri au fost lalucrările de reparaţii capitale(�29%) şi la cele deîntreţinere şi reparaţiicurente (�14,2%).Pe obiecte de construcţii,volumul lucrărilor deconstrucţii a scăzut la celeinginereşti cu 4,5% şi laclădirile nerezidenţiale cu0,1%. Cele rezidenţiale aucrescut ca număr cu 8,1%.Ca serie ajustată în funcţiede numărul de zilelucrătoare şi de sezonalitate,volumul lucrărilor deconstrucţii, a scăzut cu12,5% la lucrările deconstrucţii noi (-12,5%).Lucrările de reparaţiicapitale şi lucrările deîntreţinere şi reparaţiicurente au crescut cu 32%,respectiv cu 10,8%.

Pe obiecte de construcţiis-au înregistrat creşteri cu6,7% la clădirile rezidenţialeşi cu 0,8% la celenerezidenţiale. Construcţiileinginereşti au scăzut canumăr cu 7,6%. În luna iulie,volumul lucrărilor deconstrucţii a crescut faţă deiunie 2013 cu 5% ca seriebrută, iar ca serie ajustată înfuncţie de numărul de zilelucrătoare şi de sezonalitate,cu 8,5%. Volumul a crescutcu 7,7% la lucrările deconstrucţii noi, cu 1,1% lalucrările de reparaţii capitaleşi cu 0,7% la lucrările deîntreţinere şi reparaţiicurente. Pe obiecte deconstrucţii, au avut loccreşteri la clădirilerezidenţiale cu 52,8% şi laclădirile nerezidenţiale cu6,2%. Construcţiileinginereşti au scăzut cu1,9%.

MAI PUŢINE CONSTRUCŢII

Page 34: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 2013 septembrie 2013..................................................................................................................

DR

IVE-T

EST

67

DR

IVE-T

EST

66

Volvo FMX- nou concept pentruconstrucţiiPrin elementele inovative pe care le încorporează, noul FMXschimbă semnificativ modul în care transportul înconstrucţii era perceput. Practic, prin VDS (Volvo DynamicSteering) şi sistemul de suspensie pneumatică spate,experienţa oferită de un camion de construcţii, chiar şi peun teren solicitant, se apropie surprinzător de mult desenzaţiile din cabina unui camion utilizat la transportul pedistanţe lungi.

S esiunea de drive-test or -ga nizatã de VolvoTrucks în Suedia a cu -prins pentru FMX vizitala o carierã ºi testarea

nou lui camion în condiþii reale.Inginerii Volvo Trucks au pro -

iectat noul FMX pentru un maximde eficienþã ºi siguranþã în ex ploa -tare, dar nu au uitat nici un mo -ment de partea esteticã sau deconfort. ªi trebuie spus cã noulFMX aratã spectaculos în mediulpentru care a fost proiectat.

Practic, s-a obþinut o îmbinareîntre aspect ºi utilitate. De exem -

plu, bara de protecþie, cu un de signmai solid, este compusã din treipiese, cu secþiunea centralã înformã de „U” întors, flancatã dedouã colþuri separate care pot fiutilizate ºi pe post de trepte. Col -þurile sunt fabricate dintr-un ma -terial flexibil, rezistent la fisu ra re,care se comportã mai bine în cazulimpactului la viteze mici de câtsoluþia anterioarã. Piesele suntuºor de demontat ºi de în lo cuit.

Deasupra barei de protecþiese aflã un dispozitiv de tractarefa bricat din fontã, conceput pentrua suporta 32 de tone.

Farurile reproiectate cu liniilelor distincte înclinate sunt ºi mairo buste ºi oferã performanþe su -pe rioare. Designul acestora ac -cen tueazã conexiunile cu celelaltemodele de autocamioane Volvo.

Poziţieîmbunătăţită la volan

Interiorul cabinei noului VolvoFMX a fost complet reproiectat,pu nându-se accentul pe un spaþiude lucru confortabil ºi ergonomic.Cabina oferã mai mult spaþiu pen -

tru ºofer ºi mai multe opþiuni dedepozitare în comparaþie cu mo -de lul anterior. ªoferul beneficiazãºi de o poziþie mai bunã de con -dus.

Volanul este echipat cu butoa -ne de comandã integrate pentrufuncþii multiple, inclusiv controlulvitezei de croazierã, telefonul ºisistemul de navigaþie etc. Noulpa nou de instrumente completne gru este acum înclinat ºi maimult cãtre ºofer.

Descãrcarea noii aplicaþii pen -tru dispozitive mobile, „My Truck”(Autocamionul meu) extinde posi -bi litatea ºoferului de a supra ve -ghea ºi acþiona de la distanþã une -le dintre funcþiile autocamionului.Aplicaþia include pornirea de ladistanþã a sistemului de încãlzire,precum ºi posibilitatea de a ve ri -fica alarma, încuietorile uºilor ºinivelul lichidelor.

Confort la un altnivel

În timpul sesiunii de drive-testam avut posibilitatea sã testãmnu meroase configuraþi în carenoul FMX este disponibil, iar tra -seele au avut inclusiv porþiuni so -licitante. Bineînþeles, nu se punepro blema ca noul camion sã nu sedes curce, însã remarcabilã esteuºurinþa cu care obstacolele suntde pãºite. Iar cea mai importantãsur prizã a fost legatã de douã din -tre elementele inovatoare introdu -se pe noul camion - sistemul dedirecþie Volvo Dynamic Steeringºi suspensia pneumaticã spate.

Practic, modelele echipate cuaceste elemente duc transportulîn construcþii la un nou nivel, ine -xis tent pânã în prezent, în materiede manevrabilitate ºi confort alºoferului.

Direcţia Dinamicã Volvo dimi -nu eazã surprinzãtor de mult efor -tul depus de ºofer ºi totodatãasigurã o mai bunã precizie a di -

rec þiei, reducând semnificativ ºo -cu rile provocate de neregu la ri -tãþile drumului, resimþite în volan.

Noua suspensie pneumaticãeste optimizatã pentru lucrãrilede construcþii. Aceasta oferã con -fort ºi agilitate considerabile, atâtîn momentul în care autocamionuleste încãrcat, cât ºi atunci cândeste gol.

Sistemul de suspensie spateeste prevãzut cu control automatal nivelului ºi, datoritã gãrzii la solde 300 milimetri, capacitatea detrecere este excelentã pe oricetip de teren. Suspensia pneuma -ti cã este disponibilã pentru 4x2,6x4 ºi 8x4.

Având în vedere cã bara anti -ru liu este poziþionatã între punþiletandemului, vehiculul are o sta bi -li tate excelentã. În acelaºi timp,pe puntea din spate a auto ca -mionului nu existã componenteneprotejate ale suspensiei.

Pentru un diametru de bracajmai mic ºi pentru a reduce uzurapneurilor, este posibilã con fi gu ra -rea variantei 8x4 cu punte spatetri dem având axa portantã cu sis -tem de direcþie cu comandã hi -

dra ulicã. Puntea portantã poatefi ºi ridicatã pentru a asigura otracþiune sporitã a punþilor mo -toa re în condiþii dificile.

La capitolul siguranþã amintimfaptul cã noul Volvo FMX are o ca -binã fabricatã din oþel de marerezistenþã. Toate componentelestruc turii frontale au fost repro iec -tate - iar pentru multe dintre aces -tea a fost schimbatã poziþia pen -tru ca Volvo FMX sã fie mai robustîn mediile dificile de pe ºantierelede construcþii.

Poziþia joasã a cabinei pe ºa -siu permite un acces uºor la ur -care ºi la coborâre, precum ºi ovizibilitate superioarã în planulapropiat.

De remarcat este ºi faptul cãtransmisia I-Shift este de acumdisponibilã ºi cu punte faþã mo -toa re. O altã nouã caracteristicãa transmisiei I-Shift este intervalulmai mare de schimbare a uleiului(45.000 km).

Puntea faþã motoare este dis -po nibilã la autotractoarele ºi rigi -de le 4x4 ºi 6x6, precum ºi la ri -gidul 8x6.

Disponibil cu motoare de 11 sau 13 litri

Noul Volvo FMX este dis po -nibil cu motoare EURO 6 de 11sau 13 litri. D13 are puteri între380 ºi 540 CP, iar D11 are puteriîntre 330 ºi 450 CP.

Producþia noului Volvo FMXpen tru clienþii din Europa va în -cepe în luna septembrie a acestuian.

Radu BORCESCU Göteborg, Suedia

[email protected]

Page 35: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013.................................................................................................................. 69................................................................................................................ septembrie 201368

Un raport al Consiliului Concurenţei (CC) pentru piaţalucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, datrecent publicităţii, relevă că preţul unui kilometru deautostradă este în România de aproape 3 ori mai maredecât în Bulgaria. Astfel, în urma prelucrării datelor şiinformaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, preţul mediual unui kilometru de autostradă construit în zona de şeseste de 23,34 milioane lei/km, iar cel în zona de deal de20,87 milioane lei/km, ambele situându-se peste nivelulstandardelor de cost.

Consiliul Concurenţei:Construim autostrăzi de 3 ori mai scumpdecât bulgarii

„Î n cadrul analizei s-aconstatat o variaþiesemnificativã a pre -þu rilor medii pe kilo -me trul de autos -

tradã. Spre exemplu, la zonã deºes, în România, preþurile au variatîn intervalul 2,68 milioane de euro(tronsonul Feteºti - Cernavodã)ºi 11,61 milioane de euro (variantade ocolire Piteºti), în Bulgaria între2 milioane de euro (tronsonulTracia - Nova Zagora - Yambol) ºi2,8 milioane de euro (Hemus -Sofia ºi Yana), iar în Polonia între4,6 milioane de euro (Zgorzelec- Krzyžowa) ºi 12,4 milioane deeuro (Zgorzelec - Krzyžowa)“, searatã în raport.

Prin urmare, variaþia preþuluimediu pentru un kilometru de a -uto stradã construit în România înaceeaºi formã de relief este ceamai mare (45,86%), comparativcu Polonia (36,42%) ºi Bulgaria(14,22%).

În urma anchetei sectorialepri vind piaþa lucrãrilor de con -struc þii de drumuri ºi autostrãzi,Con siliul Concurenþei recomandãau toritãþilor contractante sã eviteîn c heierea de acte adiþionale lacon tractele iniþiale, întrucât a con -sta tat cã existã situaþii în care,prin semnarea acestui tip de do -cu mente, câºtigãtorul licitaþiei (celcare oferã cel mai mic preþ) nego -cia zã direct cu autoritatea con -trac tantã o nouã valoare a lucrãrii.Aceastã valoare poate deveni maimare decât cea a ofertelor depuseiniþial de concurenþii sãi, a explicatConsiliul Concurenþei.

Actele adiţionale,şmecheria celuicare câştigă cu celmai mic preţ

Autoritatea de concurenþã aconstatat cã, în perioada iunie2010 - iunie 2011, pentru 96 decon tracte de execuþie de lucrãride construcþii de drumuri ºi deser vicii, au fost încheiate 203 acteadiþionale, dintre care 23 au fostmodificate din punct de ve dere alvalorii contractelor.

Din cele 23 de contracte cuva loare modificatã, pentru 8 con -trac te valoarea iniþialã a fost mãri -tã cu aproape 50%, pentru alteopt contracte valoarea iniþialã acres cut între 10% - 30%, iar douã

con tracte de lucrãri au suferit mo -di ficãri de peste 50% din valoareainiþialã.

Aceastã situaþie nu este o ca -rac teristicã doar a pieþei româ -neºti. Conform unui raport al CurþiiEuropene de Conturi privind lucrã -rile de infrastructurã derulate dinfonduri comunitare în Germania,Grecia, Polonia ºi Spania în pe ri -oa da 2000 - 2013, costurile a46% din proiectele auditate aucres cut cu peste 20% în timpulexe cuþiei lucrãrii.

Analiza realizatã de ConsiliulConcurenþei indicã faptul cã piaþalucrãrilor de construcþii de drumurieste o piaþã slab concentratã, peaceasta fiind active aproximativ640 de companii.

„Asocierile între companii înve derea participãrii la licitaþii, pre -cum ºi prezenþa unei companii îndouã sau mai multe asocieri, pen -tru a participa la licitaþii ce se des -fãºoarã în acelaºi timp, sunt frec -vente ºi reprezintã caracteristiciale acestei pieþe. Deºi legale con -form legislaþiei privind achiziþiilepublice, din punct de vedere alcon curenþei acestea creeazã sus -pi ciuni privind schimbul de infor -maþii sensibile între participanþiºi limiteazã posibilitatea pãrþilorde a concura una cu cealaltã saucu terþi în calitate de companii in -de pendente“, mai precizeazã ra -portul.

Trebuie evitatăorganizareasimultană alicitaţiilor cuacelaşi obiect

În vederea asigurãrii uneiconcu renþe reale în cadrul uneilici taþii, Consiliul Concurenþei con -si derã necesarã limitarea inter -acþiunii între ofertanþi ºi evitareaorganizãrii simultane a licitaþiilorcu acelaºi obiect (aºa cum s-a în -tâmplat în cazul celor ºase licitaþiicorespunzãtoare celor ºase sec -toare organizate de Consiliul Ge -ne ral al Municipiului Bucureºtipen t ru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare a strãzilor).

Pe de altã parte, implicareacom paniilor în mai multe con trac -te de lucrãri de construcþii de dru -muri în acelaºi timp, fãrã a dispuneîn mod real de resursele necesare,poate conduce la disfuncþionalitãþiale pieþei, prin întârzieri în exe cu -

tarea lucrãrilor ºi, implicit, creº -terea costurilor acestora.

Studiul autoritãþii de concu -ren þã aratã cã termenele de exe -cu þie a lucrãrilor din România aufost depãºite la majoritatea tron -soa n elor de autostradã cu maimult de 12 luni. Conform aceluiaºira port al Curþii Europene de Con -turi, proiectele de infrastructurãderulate în þãrile incluse în analizãau înregistrat depãºiri de termen,în medie cu nouã luni, ceea ce re -pre zintã 41% din termenul pla ni -ficat iniþial.

În perioada 2007 - 2011, mar -ja medie a profitului obþinut însec tor a fost de 7%, respectiv deapro ximativ 8% pentru con struc -torii români ºi de 4% pentru ceistrãini.

Raportul Consiliului Concu -ren þei menþioneazã faptul cã, deºiobli gatorie, publicarea în anun þu -ri le de participare a valorii esti -ma te a contractelor de lucrãri decon strucþii de drumuri poate influ -en þa/afecta formarea preþului. Cu -noaº terea acestora poate condu -ce la elaborarea unor ofertefi nanciare care nu reflectã cos tu -rile reale ºi performanþele eco no -mi ce ale companiilor, ci tind sãse alinieze la aceste valori es ti -mate.

În cazul companiilor care suntde þinute de autoritãþi locale, Con -siliul Concurenþei va colabora cuMinisterul Dezvoltãrii Regionaleºi Administraþiei Publice în ve de -rea analizãrii modului în careacestor companii le sunt încre -din þate contracte publice, din per -spectiva respectãrii regulilor deconcurenþã ºi ajutor de stat.

Divizarea CNADNR,cu delimitare clarăa activităţilor

Consiliul Concurenþei reco -man dã iniþiatorului actului nor ma -tiv de divizare a CNADNR, res pec -tiv subalternilor ministrului dele gatDan ªova, sã „delimiteze clar acti -vi tãþile ce au caracter de ser viciude interes economic ge neral decele cu caracter co mer cial, cât ºisursele de finanþare pen tru celedouã categorii de activitãþi”.

Amintim cã mult aºteptata di -vizare a CNADNR a fost anunþatãîncã de acum 9 luni, fãrã însã caGuvernul sã ia o decizie în acestsens nici mãcar dupã rectificareabugetarã, aºa cum anunþase Danªova.

În cadrul anchetei sectorialepe piaþa lucrãrilor de construcþiide drumuri ºi autostrãzi din Ro -mâ nia, Consiliul Concurenþei a so -licitat informaþii atât companiilordin sector, cât ºi administratorilorreþelei de drumuri publice.

În urma acesteia, au fost ini -þiate 4 investigaþii privind posibileînþelegeri anticoncurenþiale de tipcar tel (extracþia/prelucrarea ºi co -mercializarea de agregate mi ne -rale de balastierã, participarea cuoferte trucate la licitaþiile orga ni -za te de DRDP Craiova, împãrþireapieþei între unele companii activepe piaþa lucrãrilor de construcþiide drumuri aflate în administrareaDRDP Braºov, respectiv DRDPTimiºoara), ce se aflã în prezentîn derulare.

Magda [email protected]

INFR

ASTR

UCTU

INFR

ASTR

UCTU

Page 36: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

71

INFR

ASTR

UCTU

................................................................................................................ septembrie 201370

După 4 ani de amânări, lucrările la pasajul rutiersubteran de la Piaţa Presei Libere vor începe înseptembrie anul acesta şi vor fi gata în 18 luni, a anunţatprimarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, după ceconsilierii generali au aprobat, în şedinţa din 28 august,Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al lucrării, refăcut de 3 oridupă ce a fost atacat de organizaţiile neguvernamentale.Investiţia va costa 18 milioane de euro, faţă de 27milioane de euro estimaţi iniţial, în 2009, iar din bugetulpentru anul acesta au fost alocaţi 15 milioane de leinecesari începerii şantierului. Licitaţia pentru execuţialucrării - ce se va face „pe bucăţi, fără oprirea traficului”- a fost câştigată de firma Apolodor, care aşteaptă acumautorizaţia de construire.

Începe construireaPasajului subteran de la Piaţa Presei

N oul PUZ a fost aprobatcu 3 amendamente: afost eliminatã con stru -i rea în zonã a unui nousediu al Ministerului

Afa cerilor Externe, a unei parcãrisub terane ºi a unui nou pasaj pie -tonal, care ar fi unit toate colþurilePieþei Presei Libere.

Pasajul va avea circa 500 demetri, va începe în apropierea Fân -tânii Mioriþa ºi va avea douã cãi.„Pasajul va fi unidirecþional, ºi nubidirecþional, cum era prevãzutiniþial, ºi va avea douã ieºiri, unacãtre B-dul Kiseleff ºi o alta cãtreB-dul Expoziþiei, aceasta fiindunica soluþie ce rezolvã problematraficului în acea zonã“, a precizatIon Dedu, ºeful Direcþiei de Infra -struc turã ºi Sistematizarea Circu -la þiei din cadrul Primãriei Capi -talei.

Primarul general Sorin Opres -cu a þinut sã dea ºi el explicaþii:„Pasajul va începe cam la 150 -200 de metri dupã ce treci deFân tâna Mioriþa, va avea douã cãi,dintre care una va merge cãtreB-dul Mãrãºti ºi va ieºi cam în faþãla World Trade Center. În zilele dedu minicã vom folosi Mãrãºtiul cusens unic, de la World Trade Cen -ter cãtre Miciurin, pentru flui di za -rea fluxului de intrare în Bucureºti,în timp ce Kiselefful îºi pãstreazãfuncþia lui, noi înþepând acest bu -le vard la aproape 15 metri de latrotuar. Pe mine mã interesa înpri mul rând calea rutierã, pentrua putea sã iau conflictul de cir cu -laþie de acolo ºi sã-l disipez cãtre

bulevardele Mãrãºti, Poligrafiei ºiKiseleff, în aºa fel încât sã nu semai întindã cozi pânã la FântânaMioriþa, în special duminica seara,la intrarea în Bucureºti“, a arãtatedilul-ºef.

Sorin Oprescu a spus cã va fire parat pasajul pietonal vechi dinzonã ºi va fi construit unul nou,care va lega intrarea din ParculHe rãstrãu de terminalul liniei 41.„Încerc sã completez pasajul sub -teran vechi, este vorba în total de36 de metri de pe un trotuar pânãpe celãlalt, pe colþul unde ieºispre Mioriþa ºi pe colþul celãlalt,unde este un chioºc de ziare“, adetaliat primarul general.

În proiect este prevãzutã ºiame najarea unei parcãri de supra -faþã, cu 800 de locuri, pe un terencare aparþine Primãriei Capitalei.

Ecologiştii: Pasajuleste inutil, scumpşi anacronic

ONG-urile s-au declarat însãºi acum împotriva construcþiei,acuzând cã va aduce mai multãpo luare, va distruge spaþiul verdeºi va încuraja traficul spre centrulBu cureºtiului - lucru care a deter -mi nat ºi monitorizarea Capitalei,din punct de vedere al calitãþii

me diului, de cãtre organisme in -ter naþionale.

„Cu fiecare pasaj pe care îl fa -cem, coada de maºini se mutãspre centrul Capitalei. Cu cât estemai promovat traficul spre centrulCapitalei, cu atât liniile RATB carecirculã acolo sunt mai goale. Decipierdem de douã ori: avem ºi po -luare, ºi linii nerentabile aleRATB“, a reclamat, la dezbatereapu blicã organizatã de muni ci pa -li tate pe marginea noului PUZ,Dan Trifu, vicepreºedintele EcoCivica.

Reprezentantul altui ONG asus þinut cã pasajul rutier „esteinutil din punctul de vedere al tra -fi cului, pentru cã în alte capitaleeuropene circulaþia pe artere simi -lare ºi la ore de vârf este cu multmai intensã ºi cozile la semafoaresunt mult mai lungi”, ceea ce lanoi încã nu se întâmplã.

Altã problemã ar fi lipsa bani -lor, iar deschiderea unui nou ºan -tier în Capitalã, simultan cu celedin alte zone, nu este beneficãoraºului.

„Suma alocatã momentan nudepãºeºte 15 milioane de lei ºiexistã riscul menþinerii ºantieruluiîn zonã pentru mulþi ani, aºa cumse întâmplã deja la Buzeºti-Ber zei-Uranus, Pasajul Mihai Bravu,

Magistrala 5 Drumul Taberei. Toateaceste ºantiere au fost în ceputede Primãria Capitalei fãrã a aveafondurile necesare fina li zã rii ºicreeazã disconfort major ce -tãþenilor”, a declarat Irina Zamfir,reprezentanta Active Watch.

„ªi, de fapt, nu e tocmai util,pen tru cã este vorba de 180 dese cunde de aºteptare la sema -foare, pe care ni le asumãm ºi nutrebuie sã plãtim 18 milioane deeuro”, a calculat ea.

Reprezentanta Active Watchconsiderã, totodatã, cã „proiectulpro pus este unul anacronic”, de -oarece „Ministerul Transporturilora anunþat deja cã proiectul demagistralã ce leagã AeroportulOtopeni de centru este ineficientºi costisitor ºi a renunþat la el”.

Nod rutier fărăcapacitate depreluare

În replicã, Ion Dedu a arãtatcã pasajul a fost gândit astfel încâtsã aibã minime intervenþii asuprame diului, dar ºi asupra zonei cuo valoare arhitecturalã crescutã.În schimb, pentru fluidizarea tra -fi cului va fi decisiv.

„Va rezolva problema din no -dul de circulaþie din Piaþa Presei

Libere, atât pentru etapa actualã,cât ºi pentru etapa viitoare, cândB-dul Poligrafiei se va dezvoltapânã în zona ªos. Odãii ºi va co -nec ta, practic, zonele de dez vol -tare din Otopeni ºi Mogoºoaia”,a explicat el.

Ion Dedu a adãugat cã, deºi ar -terele de circulaþie care ajung înPiaþa Presei au capacitatea ne -ce sarã unui trafic intens, avândcâte 4 benzi pe sens, ele intrã în -tr-un „nod care nu are capacitatede preluare”.

Fişă tehnică

Pasajul rutier Piaþa PreseiLibere va permite subtraversareaacestei zone pe orice direcþie, ur -mând sã asigure legãtura dintretrans portul public de suprafaþã -linia de tramvai ºi liniile de auto -bu ze - cu staþia viitoarei Magis -tra le 6 de metrou.

Intrarea în pasaj se va face pedirecþia ªos. Bucureºti-Ploieºtispre B-dul Kiseleff, iar ieºirea, peB-dul Kiseleff, dar ºi pe B-dulMãrãºti.

În prezent, ªos. Bucureºti -Ploieºti are 3 benzi spre centrulde ieºire din sensul giratoriu ºi 4benzi în sensul de intrare îngiratoriu. B-dul Poligrafiei are 4

benzi pe sens, B-dul Mãrãºti - 2benzi pe sens, iar ªos. Kiseleff -3 benzi, plus o bandã între spaþiileverzi centrale pe fiecare sens.

Pasajul se va construi în la -teralul intersecþiei, cu 2 benzi decir culaþie spre Fântâna Mioriþa ºio singurã trecere pietonalã subte -ra nã, dinspre linia de tramvai 41cãtre Parcul Herãstrãu. Trecereade pietoni va avea douã des -chideri: spre Herãstrãu, în rampã,iar cealaltã va avea facilitãþi pentrupersoanele cu dizabilitãþi.

Autoritãþile considerã pasajulutil, pe de o parte, pentru cã seva ajunge mai rapid în centrulBucureºtiului dinspre AeroportulOtopeni, iar pe de alta, pentru cãîn zona Piaþa Victoriei se gãseºteinelul principal de circulaþie -Pasajul Basarab, Titulescu, Iancude Hunedoara.

„Ne dorim ca de la inelul prin -ci pal spre centrul oraºului sã res -tricþionãm cât mai mult traficul ºiparcãrile, astfel încât sã creãmacea zonã publicã cu strãzi pie -to nale, cu pieþe publice pentru aadu ce mai puþine maºini în cen -tru”, a precizat dir. Dedu.

Magda [email protected]

FOTO: Jean-Mihai PÂLŞU

Page 37: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

INED

IT

73

INED

IT

................................................................................................................ septembrie 201372

„S area are cevasfânt în ea, ea segãseºte atât înla crimile noastre,cât ºi în apa

ocea nelor”, spunea Khalil Gibran.Nu e de mirare cã, de-a lungul is -toriei, a fost chiar ºi monedã deschimb sau motiv de rãzboaie. Iarpoporul ce deþine aceastã resursãmineralã nepreþuitã poate fi con -si derat binecuvântat.

Cunoscutã ca fiind unul dintrecei mai vechi producãtori de sare,Ro mânia deþine un potenþial im -por tant în ceea ce priveºte aceas -tã resursã naturalã, ea situându-sedin acest punct de vedere întreprimele þãri din Europa.

Slănic Prahova -un munte de sare

Zãcãmântul de la Slãnic Pra -hova este cu adevãrat impre sio -nant. Discutãm de 2,5 km lungimepe 500 de metri lãþime, iar adân -cimea în mijlocul zãcãmântuluidepãºeºte 500 de metri.

S-a stabilit cã în erele geolo -gi ce, aici a existat un lac care ase cat, dar comunica în anumitepe rioade ale anului cu marea. Înfiecare an un nou strat de sare sede punea ºi astfel se explicã stra -tu rile suprapuse ce pot fi obser -vate pe pereþii exploatãrii.

Exploatarea se aseamãnã cuun bloc înalt, cu multe camere,care însã este construit de sus înjos, iar legãtura între etaje se rea -li zeazã pe un drum în spiralã. ªibineînþeles, drumul, pereþii, pla -fonul... totul este din sare. Nu estenevoie nici mãcar de un sistemde susþinere. Sarea asigurã ºi a -cest lucru.

„Este utilizat un sistem de ca -mere mici ºi pilieri pãtraþi. A fostnumit aºa pentru cã s-a renunþatla exploatarea cu camere mari,tra pezoidale, care aveau înãlþimide 50 de metri ºi deschideri de36 de metri. Faþã de exploatareaveche, acum sunt camere mici, de8 metri înãlþime ºi 13-14 metrilãþime. Actuala exploatare poartãnumele Mina Cantacuzino“, ne-a

explicat Florin Chi pe ºiu, directortehnic Salina Slã nic Prahova.

Pe scurt, fluxul de producþiepre supune o succcesiune de ope -ra þiuni: havare, perforare, încãrca -rea gãurilor cu explozibil, îm puºca -rea frontului de abataj, încãr careaºi transportul la benzi, de undesarea este scoasã la su prafaþã.

Haveza taie sarea înainte deîmpuºcare ºi creeazã o suprafaþãplanã, pe care mai târziu se poatecircula bine ºi, în plus, nu se uzea -zã prea repede cauciucurile auto -bas culantelor. Mai mult decât atât,creeazã astfel o a doua suprafaþãliberã la lucrãrile de împuºcare.

Dupã împuºcare, sarea esteîncãrcatã, cu ajutorul încãr cã toa -re lor frontale, în basculante ºi du -sã la capãtul benzii ce o trans -por tã la suprafaþã.

Pentru transportul sãrii dinfron turi sunt utilizate autobas cu -lante. Dis tanþa pe care trebuie são par curgã acestea este una scur -tã, de la etajul 11 la etajul 10, a -colo unde este capãtul benziitrans portoare și, astfel, se pot

trans porta rapid cantitãţi mari desare.

La suprafaþã existã instalaþiide preparare, concasoare pentrua aduce sarea la dimensiunile do -rite, fiind apoi ambalatã ºi depozi -ta tã. Conform legii, sarea pentrucon sum uman se iodeazã în insta -la þiile aflate de asemenea la su -pra faþã.

De aici, transportul cãtre uti -li zatori este în general asiguratde cãtre clienþi.

„Ca utilaje avem autobas cu -lan te, încãrcãtoare ºi utilaje deper forat. În funcþie de cerere, pro -duc þia poate fi crescutã foartemult. Astfel, în fiecare iarnã, asigu -rãm satisfacerea solicitãrilor pen -tru deszãpezire“, a precizat di rec -to rul tehnic.

La ora actualã, la exploatarelu creazã personal care asigurãnevoile pentru lucrãri miniere, deeva cuare a apei, electricieni, pen -tru între þi nerea utilajelor, dirijareacuren þi lor de aer, con strucþii sub -terane... „E o meserie frumoasãºi ris cantã, pentru cã se lucreazãcu ex plozivi, în subteran. Dupã cãr -bu ne, e a doua ocupaþie ca peri -cu lozitate. Însã, oamenii sunt bineinstruiþi ºi n-am avut pro ble me. Dealtfel, doar o greºealã în mun cãar putea crea probleme, nu alt ce -va. Camerele sunt rea li za te con -form unui proiect. E un la birint de

sare, iar direcþia lucrã ri lor miniereeste asiguratã de cã tre topograf“,a explicat Florin Chi peºiu.

Cea mai mare cantitate desare merge astãzi cãtre dez ghe -þarea drumurilor, industria înre -gis trând scãderi importante în ul -timii ani.

Ajunsã la etajul 11 ºi apro xi -mativ 200 m adâncime, exploa -ta rea în actuala minã se aflã lafinalul ei.

„Un etaj este exploatat 4-5 ani,apoi trebuie sã cobori din nou. Laeta jul 11 se încheie exploatareaCan tacuzino. În urmãtorii 4-5 ani,o nouã exploatare va fi deschisã ºiva purta numele Mina Slãnic. În a -ceastã nouã minã se va schim bateh nologia de exploatare, fiind in -tro duse pentru prima datã înRomânia combine pentru tãierea

me canizatã a sãrii“, a arãtat direc -torul tehnic.

În anul de graţie2013...

...Societatea Naþionalã a SãriiS.A. (S.N.S. S.A. Salrom) deþineºapte sucursalele ce cuprind minede exploatare a sãrii, ºi anumeExploatarea Minierã Râmnicu Vâl -cea, jud. Vâlcea, Salina TârguOcna, jud. Bacãu, Salina Slãnic,jud. Prahova, Salina Ocna Dej, jud.Cluj, Salina Praid, jud. Harghita,Sa lina Cacica, jud. Suceava ºi Sa -lina Ocna Mureº, jud. Alba.

Cantitatea de sare exploatatãeste direct proporþionalã cu ce re -rea pieþei, astfel fiind imposibilde precizat o cantitate fixã de sareexploatatã în decursul unui an.

De această dată, dorim să vă povestim mai puţin despreo construcţie specială (deşi o mină reprezintă în sine ostructură absolut spectaculoasă), ci despre drumul pecare îl parcuge, de la salină până pe mesele noastre,substanţa fără de care nu ar exista viaţă... iar gustulmâncărurilor ar fi mai sărac. Ce poate fi mai... inedit?

Drumul Sării

Utilaj de perforat gãuri. În gãuri se introduce explozibil ºi se realizeazãîmpuºcarea. Aparatul poate sã ridice braþul pânã la 8 metri pentru aperfora gãurile. Explozibilii se încarcã manual, fiind utilizate platforme deridicat la înãlþime. Împuºcarea e calculatã de ingineri - dacã se doreºtescoaterea de sare bulgãri, atunci încãrcãtura de explozibili se reduce.

Haveza taie în partea de jos ºi dupã aceea sunt date gãurile înclinate, caun evantai.

Aplicaţii şi produse- sare alimentarã - destinatã consumului uman direct sau industriei

alimentare;- sare pentru deszãpezire - se poate împrãºtia sub formã de soluþie

salinã ºi ca agent antiderapant în combinaþie cu nisipul;- sare hranã animale, bulgãri sau brichete;- sare industrialã - chimicã, tãbãcarie, industria lemnului, industria

textilã, lacuri ºi vopsele, hârtie, mase plastice, metalurgicã,farmaceuticã;

- sare pentru dedurizarea apei - tablete ºi bulgãri

Page 38: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

INED

IT

................................................................................................................ septembrie 201374

Însã, conform datelor furnizatede SNS, fãcând o medie anualãa producþiei, putem spune cã,anual, se extrag aproximativ 2 mi -lioane de tone.

Exploatarea zãcãmintelor desare se realizeazã pe tot parcursulanului, dar, de regulã, caracterulsezonier al exploatãrii ºi co mer -cia lizãrii sãrii se regãseºte în pro -du sul destinat dezgheþãrii dru -murilor. Deci, în sezonul rece,societatea înregistreazã un vârfde producþie.

În afarã de consumul uman,sarea extrasã este folositã ºi înindustria chimicã, soluþie pentruobþinerea în principal a produselorclorosodice, pentru deszãpezire,în zootehnie, cât ºi pentru alteactivitãþi, dintre care amintim pecele mai reprezentative: textile-pie lãrie, energie electricã (termo -cen trale), industria lemnului ºi hâr -tiei, industria constructoare demaºini, dedurizarea apei, prepa -ra rea de vopseluri ºi lacuri, indus -tria cosmeticã.

Slănic Prahova,partea turistică

Care dintre noi nu a auzit deja- ba chiar ºi vizitat - celebra salinãde la Slãnic Prahova? Cine nu îºimai aminteste de sculpturile însare ale busturilor marilor perso -na litãþi istorice ºi literare, de laDecebal ºi Traian, trecând în vizitãpe la Mihai Viteazul ºi ajungândla celãlalt Mihai - marele nostrupoet naþional?

Nu departe de Bucureºti, minaUnirea a fost deschisã vizitãriidupã anul 1970, accesul vizitato -ri lor fiind asigurat prin coborâreacu o „colivie” prin puþul de extrac -þie, amenajat pentru transportulde persoane, pânã la adâncimeade 208 m. Aceste „palate de

sare” cu un microclimat constant,temperaturã de aproximativ 13˚C, umiditatea aerului de circa 60%ºi aerosoli salini cu efecte tera -pe utice asupra sãnãtãþii, au fostamenajate atât pentru agrementcât ºi pentru tratament.

Ca urmare a volumului marede sare excavatã, 2,9 milioanemc, s-au creat cavitãþi cu volumegigantice, cele 14 camere cu profiltrapezoidal având circa 80.000de metri pãtraþi. Iar într-uneledintre acestea au fost amenajatete renuri de sport, volei, handbal,tenis ºi minifotbal, locuri de joacãpentru copii, carting, jocuri me -ca nice. În salinã existã un spaþiude limitat, dotat cu paturi, scaune,mese, unde vizitatorii cu afecþiunirespiratorii pot petrece câteva oreîn liniºte. În mina Unirea se orga -ni zeazã diverse competiþii spor -ti ve, concursuri ºi expoziþii. Înmina Mihai, amplasatã pe vertical,separatã printr-un planºeu de40 m de mina Unirea, se desfã -ºoa rã concursuri naþionale ºi inter -na þionale de aeromodelism (acestlucru este posibil datoritã clima -tu lui deosebit în care viteza decir culaþie a aerului este aproapede „0”), ocazie cu care este per -mis ºi accesul turiºtilor.

Un pic de istorie

Conform surselor istorice,citate de Salrom ºi publicate ºipe site-ul companiei, exploatareazãcãmântului de sare de la SalinaSlãnic Prahova este efectuatã depeste trei secole, aceasta fiindcea mai recentã ca atestare docu -mentarã.

Începuturile istoriei salineidateazã din jurul anului 1685, anîn care spãtarul Mihail Cantacuzi -no a realizat cã în regiunea SlãnicPrahova existã un zãcãmânt de

sare ºi, astfel, vrând sã deschidão minã, a cumpãrat moºia Slãnic.Din documentul care consemnea -zã tranzacþia, mai reiese faptul cãînainte de anul 1685 au existatvechi ocne de sare, de adâncimimici, la 5 km est de Slãnic (Tei -ºani).

În anul 1688, pe Valea Verde,a fost deschisã prima exploatare,urmând ca între anii 1689-1691sã fie deschise ºi exploatãrile dela Baia Baciului, de cãtre spãtarulCantacuzino. În anul 1713, MihailCantacuzino doneazã atât moºiasa din Slãnic cât ºi ocnele de sare,Mãnãstirii Colþea din Bucureºti.

Între anii 1601-1700, exploa -ta rea sãrii în zonã s-a efectuat laBaia Verde, Dorobanþeºti ºi laBaia Baciului, prin metoda de tip„clopot”, în care accesul se realizaprin douã compartimente: unulvertical care se folosea pentruscoa terea sãrii, iar celãlalt oblicpentru intrarea ºi ieºirea din ocnã.

Din anul 1912 s-a mai extrassare ºi din exploatarea Mihai, cea funcþionat simultan cu exploa -ta rea Carol (Principatele Unite).În acelaºi an a fost introdus ilu -minatul electric în mina Mihai. Lu -crãrile de exploatare s-au încheiatîn 1943 când s-a trecut la o nouãexploatare sub minele Carol ºiMihai. Aceastã minã s-a numitUni rea ºi din ea s-a extras sarepânã în 1970, când exploatareas-a mutat în mina Victoria.

Raluca MIHĂ[email protected]

Radu [email protected]

septembrie 2013.................................................................................................................. 75

PA

SA

GER

I

SOLARIS

Un producător de top în Europa

Page 39: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013.................................................................................................................. 77................................................................................................................ septembrie 201376

de Nord, cu destinaþia parcaretaxi - îmbarcare/debarcarecãlãtori. Caietul de sarcini afost achiziþionat de 10 agenþieconomici, dar documentaþiade participare a fost depusã deun singur ofertant, cel de maisus. Dreptul de folosinþã aterenului de 300 mp situat laintrarea în Gara Bucureºti Nord- zona Coloane, a fost atribuitla preþul de 5 lei/mp/lunã, fãrãTVA.Meridian Taxi are obligaþia sãinstaleze 4 touchscreen-uri, unsistem video de supraveghere,bariere la intrarea ºi la ieºireadin spaþiu, sã asigurepersonalul necesar operãriiacestora ºi sã semnalizezeexistenþa acestei staþii oficialede TAXI în interiorul Gãrii deNord.

CFR CĂLĂTORI MAITAIE DIN TRENURI

CFR Cãlãtori a anulat un trenInterCity (IC) ºi unul InterRegio(IR), iar 3 trenuri IC le-atransformat în IR, de luni pânãvineri, fãrã a le modifica orareleºi staþiile de sosiri/plecãri.Trenurile anulate sunt: IC 563

Mãrãºeºti-Iaºi ºi IR 10562 Iaºi-Mãrãºeºti. Totodatã, IC 553Bucureºti Nord-Suceavacirculã ca tren IR 10553, IC554 Suceava-Bucureºti Nordcirculã ca tren IR 10554 ºi IC564 Mãrãºeºti-Iaºi circulã catren IR 10564.

TRANSFEROVIARGRUP, PE RELAŢIABUZĂU-BERCA

Transferoviar Grup, companiacare s-a retras de la licitaþiapentru privatizarea CFR Marfã,unde a participat, pânãaproape de final, în asociere cuDonau Finanz, a închiriat de laCFR SA o secþie de cale feratãneinteroperabilã, pe relaþiaBuzãu-Berca. Este singura dincele 14 linii scoase la licitaþieprin intermediul Bursei deMãrfuri, pe care CFR SA areuºit, recent, sã o închiriezepentru o perioadã de 4 ani.Celelalte 13 secþii pentru carelicitaþia se va relua suntaferente sucursalelorBucureºti, Timiºoara, Cluj,Braºov ºi Galaþi.„Durata de preluare a secþiei

adjudecate este de 30 de zile.Operatorii economicidesemnaþi câºtigãtori suntobligaþi sã preia ºi personalulCFR existent sau care îºidesfãºoarã activitatea pesecþia sau grupul de secþiiaferent necesar pentruasigurarea pachetului minimsocial existent la momentulînchirierii, în conformitate cuprevederile legislative“,informeazã CFR SA.

TRAMVAIELE AUDISPĂRUT DINBUCUREŞTII NOI

RATB a suspendat circulaþiatramvaiului 20 ºi troleibuzului97, a înfiinþat linia navetã deautobuze 697 ºi a modificattraseele autobuzelor 112, 205,304, 460, 460BIS ºi N117,începând cu 8 septembrie,odatã cu startul lucrãrilor deextindere a Magistralei 4 demetrou pânã la staþia ,,ªtrandulStrãuleºti” ºi a restricþionãriitraficului rutier general pe Bd.Bucureºtii Noi - tronsonulcuprins între Str. Jimbolia ºi Str.Constantin Godeanu.

{TIR

I

CREŞTERE DE 75% AVÂNZĂRILOR PENTRUTUI TRAVELCENTER

Cifra de afaceri a TouringEuropabus România, companiacare deþine reþeaua de agenþiide turism Eurolines ºi TUITravelCenter - reprezentantulexclusiv în România al TUITravel PLC, s-a majorat cu 34%în semestrul I al anului faþã deaceeaºi perioadã a anuluitrecut, ajungând la nivelul de107.946.328 lei. O creºteresubstanþialã, de 75%, s-aînregistrat în primele ºase luniale anului la vânzãrile depachete turistice distribuiteprin reþeaua TUI TravelCenter ºiEurolines. Majorarea vânzãrilorse datoreazã în mare mãsurãatuurilor brandului TUI ºicalitãþii produselor turisticeoferite prin TUI TravelCenter ºiEurolines, a consultanþei careînsoþeºte procesul de vânzareºi dedicãrii faþã de nevoile

clienþilor. Reþeaua TUITravelCenter ºi Eurolinesnumãrã 77 de agenþii deturism, dintre care 14 au fostdeschise în acest an. Cu unnumãr de 77 de puncte delucru, Touring EuropabusRomânia deþine cea maiextinsã reþea de agenþii dinRomânia.

REGIO ŞI INTERREGIO,MAI SCUMPE

Cãlãtoriile cu trenurile Regio ºiInterRegio s-au scumpit de la 1septembrie cu pânã la 10%,potrivit Ordinul ministruluiTransporturilor de aprobare a

tarifelor de deservire generalãdin transportul feroviar publicde cãlãtori. Totodatã, noiletarife au fost rotunjite la 0,5 lei,în plus sau minus, matematic,pentru uºurinþa acordãriirestului. Cãlãtoria cu trenurileRegio costã de la 4 lei distanþacuprinsã între 1 ºi 10 km, pânãla 92 de lei distanþa între 401ºi 500 km, iar ce trece peste,este taxatã cu 20 de lei în pluspentru fiecare 100 de km.Pentru aceleaºi trenuri, dar laclasa a II-a, distanþa între 1 ºi10 km costã 3,5 lei ºi creºtetreptat pânã la 57,50 leidistanþa cuprinsã între 401 ºi500 km, iar ce depãºeºte 500km costã cu 12 lei în pluspentru fiecare 100 de km.La trenurile InterRegio, distanþaîntre 1-11 km costã 11 lei laclasa I ºi 8 lei la clasa a II-a,preþurile urcând pânã la 201 lei(clasa I), respectiv 139 lei(clasa a II-a) pentru distanþacuprinsã între 901 ºi 1.000 km.Ce trece peste 1.000 km setaxeazã cu 15 lei în plus pentrufiecare 100 de km, la clasa I, ºicu 9 lei la clasa a II-a. Tarifultichetului de rezervare costã 4lei (faþã de 3,3 lei, în prezent)pentru orice distanþã ºi oriceclasã la ambele categorii detren.Ultima creºtere de tarife a avutloc la 14 august 2011.

MERIDIAN TAXI,STĂPÂNĂ PE GARA DE NORD

SC Meridian Taxi SRL estecâºtigãtoarea licitaþiei publicedeschise cu strigare,organizatã de CFR SA pentruînchirierea spaþiului de la Gara

În actualul sezon defotbal, 13 cluburi dinliga germană defotbal circulă cuautocare de echipăde la MAN şiNEOPLAN. Echipeleparcurg cu maşinapână la 60.000kilometri pe an.Şoferii sunt extremde solicitaţi: orare fixe,blocaje în trafic, condiţii dedrum diversificate sau intrărişi ieşiri strâmte în stadion,toate acestea le cerconcentrare maximă. Pentrua duce echipa la destinaţiemereu în condiţii desiguranţă, şoferii deautocare nu se pot bazanumai pe sisteme modernede siguranţă, ci primesc şiinstruiri de la MANProfiDrive, pentrumanevrarea în siguranţă amaşinilor. În centrul ADAC pentrusiguranţă în trafic dinSchlüsselfeld, Bavaria deNord, s-au întâlnit şoferii deautocar ai echipelor FCBayern München, BorussiaDortmund, VfL Wolfsburg,

Hannover 96, WerderBremen şi TSG 1899Hoffenheim, pentru aparticipa la instruirea desiguranţă MAN ProfiDrive. Înpartea teoretică, experţiiMAN au oferit informaţii cuprivire la caracteristici fiziceîn trafic şi au detaliat tehnicavehiculelor. Totodată,participanţii au învăţat sălucreze cu diversele sistemede asistenţă în trafic.Cunoştinţele acumulate auputut fi puse în practică lafinalul cursului. Pe pistaADAC de testare, şoferii auînvăţat să-şi controlezeautocarele şi în situaţiicritice: turbioane de apă, deaer sau surse neprevăzutede pericole, care necesităreacţii rapide şi o manevrarecorectă a maşinii.

MAN PROFIDRIVE INSTRUIEŞTE ŞOFERIIAUTOCARELOR DE ECHIPĂ

Page 40: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

FO

CU

S

79

ACTU

ALIT

ATE

................................................................................................................ septembrie 201378

Ministerul Educaţiei se va înzestra în această toamnă cucel puţin 600 de microbuze pentru transportul elevilor,printr-o licitaţie organizată de Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Administraţiei Publice, care a lucrat la maimulte variante de achiziţie. De ce aşa târziu, când noulan şcolar abia a început? Răspunsul îl dă ministrulEducaţiei, Remus Pricopie: „Abia acum a fost depăşităproblema principală: identificarea resursei financiare“.Rămâne, totuşi, o enigmă de unde au fost scoşi cei 76 demilioane de lei pe care îi pun la bătaie, când larectificarea bugetară din 30 iunie Ministerul Educaţiei apierdut 235,6 milioane lei.

Licitaţie pentru 600de microbuze şcolare

M inistrul Educaþiei Pri -co pie a cerut însãcon troale la opera -to rii firmelor caresolicitã tarife foarte

mari pentru naveta elevilor, ca sãse verifice dacã preþurile per ce -pu te de aceºtia se justificã. Elacu zã cã unii transportatori profitãde facilitãþile acordate elevilor decãtre stat ºi „au abonamente cucosturi mari, controlând, practic,aproape tot în unele judeþe“.

„Dacã la microbuze am reuºitsã identificãm 76 de milioane delei, la decontarea navetei vorbimdespre 140 - 180 milioane de lei.În acest moment a fost adoptatão ordonanþã, urmeazã sã fie lan -sa tã licitaþia ºi microbuzele vor fia chiziþionate de Ministerul Dez -vol tãrii, iar noi sperãm la un minimde 600 de microbuze”, a precizatRemus Pricopie.

Pricopie susþine cã „în ab sen -þa unor limitãri am ajuns în situaþiaîn care, în aproximativ 18 luni, pre -þurile au crescut de 10 ori“. În ur -mã cu douã luni, Ministerul Edu -ca þiei a centralizat datele la nivelulfie cãrui judeþ, pe intervale de kilo -metri ºi pe fiecare judeþ în parte.„Am constatat cã, pentru 10 km,preþul unui abonament variazã dela 25 de lei la 326 de lei. La 15km avem situaþii unde abonamen -tul costã 32 de lei, dar ºi 406 lei”,a explicat ministrul Educaþiei.

Remus Pricopie a mai con sta -tat cã sumele decontate trans por -ta torilor pentru abonamentele ele -vilor au crescut foarte mult, de laaproximativ 40 de milioane lei înur mã cu 2 - 3 ani, la 140 de mi li -oa ne lei anul trecut, ºi cã „es ti ma -rea pentru anul acesta, dacã mer -gem în acest ritm, ar fi de 180 demilioane”.

În anul ºcolar 2012-2013, ade contat peste 150.000 de abo -na mente de transport, iar pânãacum nu s-a þinut niciodatã contde diferenþele foarte mari dintreta rifele solicitate de transportatoriîn diferite locuri din þarã.

„Aceastã mãsurã era menitã sãvinã în sprijinul elevilor, dar con -statãm cã, de fapt, este în cel altransportatorilor. Noi considerãm- nu avem suficiente date pentru aacuza -, cã toate aceste situaþiitrebu ie verificate de instituþiile spe -ciali zate; de aceea am trimis docu -mentaþia cãtre Ministerul de Fi n -anþe, Consiliul Concurenþei ºi alteinstituþii ºi aºteptãm sã ve dem dacãse justificã sau nu aces te valoriextrem de mari”, a arãtat Pricopie.

Decontareaabonamentelor,plafonată la 26lei/3 km/lună

În paralel, Ministerul Finan þe lorPublice a pregãtit, peste varã, unproiect de act normativ prin caredecontarea abonamentelor detransport sã fie în limita a ma xi -mum 26 de lei pe lunã pentru dis -tanþa de 3 km. „Pânã atunci, într-oordonanþã simplã, Ministerul deFinanþe a propus - ºi noi sun tem deacord - sã se introducã pla foanepentru fiecare interval de distanþã,pentru kilometru. A ceste plafoanenu sunt la valoarea minimã, sunt lao valoare realistã. În felul acesta, cuaceeaºi sumã de bani, vom puteasprijini mult mai mulþi elevi”, aconchis minis trul Educaþiei.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

D eși, la finalul verii, sepã rea cã reprezentanţiitransportatorilor și ceiai MDRAP (MinisterulDez voltãrii Regionale

și Administraţiei Publice) ajun se -serã la o înţelegere legatã de mo -dul în care atribuirea traseelor ju -de ţene va avea loc, în modinex plicabil lucrurile au începutsã treneze și, practic, s-a ajuns însi tuaţia ca procesul de atribuire sãintre în crizã de timp.

Bineînţeles, au apãrut nu me -roase zvonuri neconfirmate legatede posibilitatea ca atribuirea sã serealizeze pe alte criterii. Renun -ţa rea la atribuirea electronicã șila criteriul vechime pe traseu aufost principalele motive care auîngrijorat operatorii de transport.

Astfel, s-a pornit la o nouãrundã de negocieri.

Timpul scurt pânã la expirareavalabilitãţii actualelor licenţe (fi -na lul acestui an) și inexistenţaunei legislaţii clare privind atri bu -i r ea a fãcut ca reprezentanţiiMDRAP sã avanseze ideea pre -lun girii pe o perioadã scurtã, pen -tru a se implementa o nouã legis -laţie.

Așa cum era de așteptat, pa -tronatele în transporturi au ac -ceptat prelungirea doar în cazulîn care aceasta urmeazã sã se re -a lizeze pe un numãr mare de ani.

La ora închiderii ediţiei (19sep tembrie), în urma unei întâlniriîntre patronate și MDRAP, s-aajuns la o aparentã înţelegere -cinci ani prelungire. Patronatelesusţin aceastã idee, iar MDRAPva da un rãspuns final în urmã -toarea sãptãmânã. Iniţial, MDRAPa propus o prelungire de doi ani,iar patronatele au cerut șase ani.Amintim faptul cã, în acest mo -ment, situaţia este incertã.

Prelungirea ar urma sã aibã labazã Regulamentul 1370, careface trimitere la aceastã posi bi -litate în articolele sale.

Din nou, criză detimp

Amintim faptul cã atribuirea„judeţenelor“ ar fi trebuit sã aibãloc la începutul acestui an, însãOr dinul 240/2012, care regle -men ta procedura, a fost blocat înjustiţie prin mai multe proceseinten tate de cãtre operatori detrans port. S-a decis atunci prelun -gi rea valabilitãţii licenţelor pânãla finalul anului și, mai mult decâtatât, conducerea MDRAP a pro -mis cã atribuirea va pãstra cri te -riile din Ordinul 240 și aceasta vaavea loc în 2013.

Prelungirea anticipabilã a pro -ceselor în justiţie, solicitarea unorpuncte de vedere din partea Ofi -ciului Concurenţei, dar și vehi cu -la rea a numeroase posibile noimo dalitãţi de atribuire a dus la in -tra rea în crizã de timp și, la acestmo ment, prelungirea pare singuraopţiune.

Dorinţa patronatelor de a aveaatribuirea în acest an era legatãde investiţiile realizate de nume -roși operatori, investiţii ce au avutla bazã prevederile Ordinului240/2012. Astfel, o prelungire

pe cinci ani ar da, într-o anumitãmã surã, posibilitatea amortizãriiacestei investiţii.

De altfel, surse din piaţã afirmãcã doar aproximativ 5% dintreope ratorii de transport au intenţiide expansiune, ceilalţi vizând pãs -trarea actualelor trasee.

Pe de altã parte, prelungirea,indiferent pe ce perioadã, nu re -zol vã problema cu care se con -frun tã consiliile judeţene, aflateîn imposibilitatea de a atribui tra -seele neoperate. În aceste con -di ţii, o legislaţie privind atribuirearãmâne o urgenţã.

De asemenea, trebuie precizatcã existã în continuare judeţe încare transportatorii nu au semnatcontracte de delegare de gestiunepentru traseele operate, iar acestedocumente ar putea fi modalitateaaleasã pentru prelungirea vala bi li -tãţii programelor de transport con -form Regulamentului 1370. Dis pu -ta privind contractele de de le garede gestiune este legatã de plataredevenţei de cãtre trans portatori,de 0,1% din veniturile realizate.

Radu [email protected]

Atribuirea„judeţenelor“ ar puteafi amânată... cinci aniUltimele întâlniri între patronate și reprezentanţii MDRAPpar să contureze ideea prelungirii valabilităţii actualelorlicenţe de traseu pentru transportul regulat judeţean.Întrebarea care rămâne în aer este: pentru câtă vreme?

Page 41: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

septembrie 2013..................................................................................................................

PR

OFIL

DE F

IRM

Ă

81

PR

OFIL

DE F

IRM

Ă

................................................................................................................ septembrie 201380

C u sediul la Bolechowo,lângã Poznan, în VestulPo loniei, Solaris are unper sonal de peste 2.400an gajaþi, dintre care 200

lucreazã în cadrul subsidiarelorsale de peste hotare. Companiaope reazã patru facilitãþi de pro -duc þie, cea de asamblare situân -du-se la Bolechowo, cadrele deca roserie pentru autobuze ºitram vaie fiind produse la SrodaWielkopolska ºi asamblarea finalãa tramvaielor având loc la Poznan.

Compania este liderul pieþeide autobuze din Polonia pentrual zecelea an consecutiv (peste50% din piaþã), cea mai mare pia -þã de export fiind Germania, undeeste cel mai mare importator deautobuze, cu o cotã de 10%. Altepie þe cheie pentru Solaris suntRe publica Cehã, Scandinavia ºi

Franþa, autobuzele producãtoruluigãsindu-ºi clienþi pânã ºi în zoneîn depãrtate, precum Rusia sauEmi ratele Arabe Unite.

Autobuzeşi tramvaieultramoderne

„Nava amiral” a gamei Solariseste autobuzul Urbino electric. Lan -þul sãu cinematic modular poa te fispecificat în aºa fel încât sã se po -triveascã diferitelor lungimi ale vehi -culului ºi oricãror condiþii de opera -re, fãcând cât se poate de fezabilãintroducerea mobi li tã þii electricesustenabile. Oraºele din Austria ºiGermania au fost pri mele care auco mandat Urbino elec tric. De ase -me nea, Solaris ofe rã cea mai largãga mã de auto bu ze hibride diesel-elec tric, care includ atât versiuni în

serie, cât ºi hibrid paralel. Experien -þa hibridã a Solaris a început a ficon str u itã în 2006, când companiaa pre zen tat primul autobuz urbanpro dus în serie cu tehnologie hi -bri dã. În acelaºi timp, troleibuzeleSo la ris sunt o opþiune foarte res -pec tatã pentru un transport urban„curat”, compania fiind lider de pia -þã pentru acest tip de vehicule înUniunea Europeanã ºi þãrile EFTA.

Familia de autobuze urbaneUrbino, aflatã acum la a treia ge -ne raþie, a fost încã de la începutbaza succesului Solaris. Dis po ni bi -le cu motorizãri diesel ºi pe gaz, înconformitate cu cele mai recen testandarde privind emisiile po luante- acum la nivel EURO 6 - versiunilestandard de 12 m ºi 18 m (articulat)sunt o „permanenþã” în cadrul ane numãrate flote în Eu ropa ºi nunumai. Designul fle xi bil permite nu

mai puþin de 9 lun gimi, de la mi di -bu se la auto bu ze articulate super-lungi, pentru un maximum de ca -pacitate de trans port, oferindope ratorilor po si bilitatea de a optapen tru cea mai potrivitã soluþie pen -tru nece si tãþile lor.

Din 2009, Solaris îºi foloseºteexperienþa ºi pentru construcþiave hiculelor urbane pe ºine. Fa mi -lia Tramino oferã o gamã extinsãde tramvaie moderne cu podeaco borâtã, care combinã ingineriaro bustã cu un stil atractiv ºi cucea mai recentã tehnologie.

Responsabilitatesocială

Preocuparea pentru mediulnatural, dar ºi cel social, este parteintegrantã a filosofiei Solaris Bus& Coach. Compania doreºte sãcon struiascã relaþii de lungã du -ratã cu toþi partenerii sãi, ceea cepre supune principii deschise ºitrans parente ºi un grad înalt deres pect pentru angajaþi, con trac -tori ºi comunitãþile locale.

Dezvoltarea unor noi tehno lo -gii care asigurã mai multã sigu ran -þã pentru ºoferi ºi pasageri ºi mi -

ni mizeazã impactul trans por tuluipublic asupra mediului este unuldin tre obiectivele cheie ale Solaris.Dar chiar ºi cel mai bine e chipatve hicul necesitã ºoferi ca lificaþi,motiv pentru care Solaris a lansat,în 2005, programul de train ing„Safe Driver”. De ase me nea, com -pa nia s-a implicat în pro gra me deeducaþie rutierã pentru „cei mai ti -neri pasageri”, prin in ter mediul unorprezentãri ºi train in guri pentru copiiide grãdiniþã ºi din ºcoala primarã.

La începutul anului 2012, afost înfiinþatã fundaþia „The GreenDachsund Foundation - for therescue of the defenceless” (Fun -da þia Dachsund-ului verde - pentrusal varea celor fãrã apãrare), pen -tru sprijinul nu numai al celor maivulnerabile categorii sociale, darºi pentru protecþia animalelor.

De asemenea, în octombrie2012, Solaris a deschis una dintrepri mele creºe din regiunea Wiel -ko polska dedicatã copiilor anga ja -þilor unei companii din regiune,pentru a ajuta pãrinþii ocupaþi înefor tul de a avea grijã de copiii lor.

Nu în ultimul rând, atenþia So -la ris se îndreaptã ºi cãtre educaþiavocaþionalã a tinerilor, în coo pe -

rare cu ºcoli vocaþionale din Muro -wana Goslina ºi Sroda Wielko -pol ska. De asemenea, companiaeste mereu în cãutarea unor an -ga jaþi talentaþi, participând la pro -gra me de recrutare organizate dedife rite importante organisme po -lo neze ºi cooperând activ cu celemai importante instituþii de studiisuperioare din regiune, cum ar fiUni versitatea Economicã sau ceaTeh nicã ºi Academia de Arte Fru -moase din Poznan.

Succes demn depremiat

Calitatea produselor Solaris,suc cesul ºi iniþiativele companieiau fost recunoscute prin decer -na rea a nenumãrate premii, careinclud douã Premii Economice alePre ºedintelui Poloniei. De ase -menea, fondatorii Krzysztof ºiSolange Olszewska au fost re -com pensaþi personal pentru con -tri buþia lor la dezvoltarea ºi con -so lidarea relaþiilor inter na þio nale,pentru economie ºi acte ca ri tabileºi au fost recent decoraþi cu Cru -cea Cavalerilor Ordinului de Merital Republicii Poloneze.

Solaris

Un producător de top în EuropaSolaris Bus & Coach este un producător european de topde autobuze şi vehicule urbane pe şine inovative. De laînceperea producţiei, în 1996, compania de familiefondată de Krzysztof şi Solange Olszewski a livrataproape 10.000 autobuze către clienţi din 27 ţări, Solarisoferind la ora actuală, alături de soluţii tradiţionale detransport urban şi interurban, cea mai extinsă gamă dinlume de autobuze hibride diesel-electric. Alături deacestea, troleibuzele şi autobuzele electrice construitede producătorul polonez asigură un transport public cuemisii zero.

În România prin IAC ManagementȘos. Olteniţei 219A, 077160,Popești Leordeni, jud. IlfovTel.: 021 361 1957,Fax: 021 361 1960E-mail: [email protected]

Un pic de istorie... contemporanăKrzysztof Olszewski s-a nãscut în Wroclaw ºi a studiat ingineriamecanicã la Universitatea Tehnicã din Varºovia. Dupã absolvire, în1976, Olszewski a lucrat ca „self-employed” în industria detehnologie de transporturi. Dupã evenimentele politice dindecembrie 1981, a locuit în Berlinul de Vest, introducerea legiimarþiale în Polonia fãcându-i imposibilã întoarcerea acasã. Dinianuarie 1982, a lucrat la Neoplan în Berlin, devenind managerulfabricii în 1985. În 1994, Oszewski s-a întors în Polonia, deschizândo agenþie independentã de vânzãri Neoplan pentru piaþa polonezã. Doi ani mai târziu, deschide o fabricã de autobuze în Bolechowo,împreunã cu soþia sa, Solange. În 1999, introduce autobuzul Urbino,care devine piatra de temelie a succesului internaþional al Solaris.

Page 42: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

................................................................................................................ septembrie 201382

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Este timpul să puneţiordine în viaţa personală,

dar şi în cea profesională.Stabiliţi-vă priorităţile cât mai clarposibil şi veţi vedea că lucrurilerevin încet-încet la normal. Veţicălători moderat, în general pedistanţe lungi. Atenţie în trafic: nuvă urcaţi la volan decât dacăsunteţi foarte bine odihniţi şipurtaţi întotdeauna centura desiguranţă!

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Planificaţi-vă pas cupas ceea ce aveţi de

făcut şi menţineţi ritmul derealizare a proiectelor. Este operioadă extrem de bună pentrudumneavoastră în toate planurile.Chiar dacă, în anumite privinţe,lucrurile par incerte,perspectivele, şi pe termen scurt,dar, mai ales, pe termen lung,sunt excelente. Veţi călătorimoderat. Conduceţi preventiv.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Perioada atragerealizări importante în plan

profesional, marcate de relaţiifoarte bune cu colaboratorii. Şi înplan personal lucrurile stau foartebine: relaţia actuală seconsolidează ori se leagă o idilă ladistanţă. Călătoriţi foarte mult înscopuri profesionale. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţăşi respectaţi toate regulile decirculaţie.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Din punct de vederefinanciar, aşteptaţi

vremuri mai bune. Totuşi, înplan profesional, aveţi o mareforţă de susţinere a tuturoractivităţilor. Profitaţi de formabună de care beneficiaţi înprezent pentru a organiza câtmai bine lucrurile. Veţicălători mai mult decât deobicei: ţineţi sub controlcheltuielile! Nu uitaţi să purtaţicentura de siguranţă!

LEU (23 iulie

- 22 august)

Menţineţi ritmul delucru la acelaşi nivel şi

nimic nu vă poate opri pe caleaspre succes. Lucrurile seîmbunătăţesc pe toate planurile,în special pe fondul activităţilorsusţinute. Nu veţi călători foartemult în această perioadă, daratunci când o veţi face vor fi înmajoritate drumuri de plăcere.Conduceţi cu prudenţă şi purtaţicentura de siguranţă.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Concentraţi-vă atenţiaasupra priorităţilor şi

ignoraţi detaliile nesemnificative,chiar dacă unele dintre ele văstresează. Este o perioadă un picmai dificilă pentrudumneavoastră, în care resurseleenergetice încep să se epuizeze.Veţi călători ceva mai mult decâtde obicei. Planificaţi-vă din timpagenda de drum. Respectaţiregulile de circulaţie.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Uitaţi de problemelede zi cu zi şi încercaţi

să vă faceţi noi cunoştinţe şisă aveţi noi experienţe deviaţă. Oricum, un pic mai multărelaxare nu strică nimănui. Veţireveni în viaţa profesională cuforţe proaspete şi noi proiecte.Odihniţi-vă bine înainte de a urcala volan, conduceţi cu prudenţă şinu uitaţi să purtaţi centura desiguranţă.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Învăţaţi lecţiarăbdării şi asiguraţi-vă

că puneţi lucrurile la punctdin timp, pentru a putea facefaţă întâmplărilorneprevăzute, care vor fi extremde multe şi consumatoare deenergie. Se anunţă o perioadăaglomerată din punctul de vedereal călătoriilor pe care le aveţi defăcut. Conduceţi preventiv şipurtaţi întotdeauna centura desiguranţă.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

În această perioadă,aveţi multe idei, pe

care ar trebui să încercaţi să lepuneţi în aplicare. Şi nu va fi greupentru că dispuneţi de o mareputere de convingere şi abilităţicrescute de comunicare. Veţicălători foarte mult, atât înscopuri profesionale, cât şipersonale. Atenţie în trafic:conduceţi cu prudenţă şi purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Daţi curs primuluiimpuls în orice acţiune,

dar numai dacă este de naturăpozitivă. Activităţile profesionalesunt prioritatea dumneavoastră înaceastă perioadă. Puneţi lucrurilela punct acum şi veţi vedeacalitatea rezultatelor pe termenlung. Drumuri multe, şi lungi, şiscurte. Conduceţi relaxat -întotdeauna veţi ajunge însiguranţă la destinaţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

În această perioadă,este recomandat să vă

concentraţi atenţia asupraactivităţilor profesionale. Lucrul înechipă este de preferat în raportcu acţiunile individuale. Din punctde vedere financiar, se anunţă noioportunităţi, iar veniturile vi sevor rotunji considerabil. Atenţie lavolan: concentraţi-vă asupratraficului şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Lucrurile bune apardacă le aşteptaţi.

Important este să văconcentraţi atenţia asupra aceea ce aveţi de făcut şisă acţionaţi cu precizie şiexigenţă în tot ceea ceîntreprindeţi în această perioadă.Veţi călători mai mult decât deobicei. Evitaţi conflictele cupartenerii de trafic, purtaţicentura de siguranţă şi respectaţiregulile de circulaţie.

15 septembrie - 15 octombrie 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Page 43: Ziua Cargo - numarul 56, septembrie 2013

Top Related