+ All Categories
Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013
Page 2: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

A m privit cu interes re -cen tele modificãri le -gis lative ºi mã refer înpri mul rând la licen þie -r ea autovehiculelor de

peste 2,4 t ºi 9 locuri. Iatã unuldin tre puþinele cazuri în care Statulînþelege dificultãþile reale din piaþãºi ia mãsuri de remediere. Sau celpuþin aºa am crezut la început.Naiv cum sunt, am fost din noupã cãlit.

Aºa cã, dragi posesori de auto -ve hicule de 8+1 locuri ºi de dubiþede peste 2,4 t, apucaþi-vã de trea -bã: luaþi-vã licenþã de transport,cumpãraþi copii conforme, asigu -raþi-vã cã aveþi persoanã desem -natã, trimiteþi ºoferii la ºcolarizarepentru a obþine un atestat...

Sunt mulþi bani ºi o perioadãde timp consistentã pe care tre -buie sã le alocaþi acestor noi as -pecte, dar ce importanþã mai are...autoritãþile au încredere în dum -neavoastrã, patroni ºi admi nis tra -tori de firme private. ªtiu cã veþiface faþã acestui nesemnificativefort, doar aþi reuºit sã treceþi prinatâtea lucruri mult mai grele: ocumplitã crizã în ultimii patru ani,creº terea TVA, explozia preþuluimo torinei, impozitarea extrem demare a forþei de muncã...

De ce sã nu priviþi cu bucurieºi speranþã noile reguli legate delicenþierea maºinilor de peste 2,4t ºi 9 locuri? Mai ales cã avematât de multe aºteptãri legate denoile reglementãri.

Dar chiar aºa, care sunt de faptaºteptãrile?

Era ceva legat de combaterea„pirateriei”? La acest capitol re zul -tatele vor fi în mod cert nule, de -oa rece noile reglementãri se re -ferã doar la firme, iar majoritateasem nalelor venite din piaþã vor -besc despre „pirateria” exercitatãde persoane fizice posesoare deasemenea autovehicule. Astfel,noua lege nu face decât sã încu -ra jeze - aþi înþeles bine! - „piraþii”,care vor beneficia de un nou avan -taj în competiţia cu plãtitorii detaxe ºi impozite.

Poate legiuitorul s-a gândit defapt la siguranþa rutierã? Toþi ºo feriide dubiþe vor merge sã se ºco -larizeze ºi astfel numãrul acci -

dentelor va scãdea. Dar oare, pânãacum, nu a înþeles toatã lumea cãpregãtirea profesionalã obligatoriea personalului din transporturi esteîn crizã? Cã în principal este vor -ba doar de un izvor de bani ce esteîndreptat în diferite buzunare, fã rãa avea la bazã criterii de cali ta te?

Este ca ºi cum, peste o mân -ca re arsã ºi evident compromisã,mai adãugãm niºte alimenteproas pete. Va deveni mâncareaco mestibilã? Eu cred cã nu.

În fine, ne-am obiºnuit deja capregãtirea profesionalã ºi „pi ra -te ria” sã reprezinte aspecte denere zolvat. Totodatã, nu putemspune cã apariþia unei legi avândo calitate îndoielnicã este o sur -prizã - au fost atâtea.

Poate nici nu aº fi scris acestedi torial dacã nu aflam, întâmplã -tor, cã acest act normativ se refe -rea, în forma sa iniþialã, la toþi po -se sorii de autovehicule de peste2,4 t ºi 9 locuri (inclusiv persoanefizice). Nu ºtiu dacã în forma sainiþialã efectele legii ar fi fostspectaculoase, dar este extremde deranjant sã constat, încã odatã, cã modificãri de esenþã suntaduse proiectelor de lege pe laspate, în mod obscur, fãrã nici unfel de dezbatere publicã.

Transportatorii de persoane îºiamintesc cã s-a întâmplat cevasimilar ºi acum doi ani - vestitulpunct “G”.

În acest moment consider cãnu mai are nici un sens sã încercipromovarea vreunui act normativ- este prea riscant.

Sã recunoaºtem, obscuritateaa câºtigat... cel puþin pânã astãzi.

Radu [email protected]

Transparentvs. obscur

Page 3: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

{{TTIIRRII 64-65

EEVVEENNIIMMEENNTT� Primele răspunsuri,

puţine certitudini 66-68� Şoferii motivaţi generează

profitul 70-71

IINNTTEERRVVIIUUTransportul judeţean - încotro? 72-73Interviu cu Melente Horoba, preşedinte executiv al Uniunii Române de Transport Public (URTP)

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre autorizare 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEECum arată licenţierea pentru 2,4 t în proiect 8-10

SSTTAATTIISSTTIICCIIFlota comercială a scăzut cu peste 15% 12

SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂ RRUUTTIIEERRĂĂ� Păstrează-ţi calmul şi şofează

în siguranţă 14-15� Pe aici nu se trece... aşa, oricum 16-17

IINNTTEERRVVIIUUScania câştigă cotă de piaţă 18-19Interviu cu Mike Sells, director de vânzări la Scania România

DDRRIIVVEE--TTEESSTTMAN EURO VI 20-22

AAGGAABBAARRIITTIICCDemonstraţie de profesionalism 24-26

PPRREEZZEENNTTAARREEElka Trans Logistic, o investiție de peste 5,5 milioane de euro 30-31

EEVVEENNIIMMEENNTTTop Team 2013 - finala regională 32

{{TTIIRRII 56

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂAutostrăzi în august în loc de aprilie 58-59

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 aprilie - 15 mai 2013 74

IINNEEDDIITTFabrica Volvo Trucks din Ghent 60-62

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (41) 54

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AA CCOOSSTTUURRIILLOORR� Service-urile şi transportatorii

cer protecţie reală împotriva hoţilor 34-35� Un partener pe termen lung... 36-37� Soluţii complete pentru vanuri 38� O variantă foarte interesantă 40� Noile tahografe digitale 42-44� Plus valoare de la STILL 46

{{TTIIRRII LLOOGG 34-35

EEVVEENNIIMMEENNTTSunt şanse pentru firmele româneşti în Germania? 50-51

IINNTTEERRMMOODDAALLTransportul feroviar câştigă teren 52-53

aprilie 2013 ........................................................................................................................

SU

MA

R

5........................................................................................................................ aprilie 20134

SU

MA

R

Page 4: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

TAXE MAI MARI DEPOD PESTE DUNĂRE

Începând cu 1 aprilie a intrat învigoare cea de-a doua etapã amajorãrii taxei de pod la Feteºti ºiGiurgeni, potrivit prevederilorOMTI nr. 2220/11.12.2012, dupão primã etapã instituitã de la 2februarie. Iatã cuantumul noilortaxe:La podul Giurgeni-Vadul Oii:- 11 lei pentru autoturismele ºivehiculele mai mici sau de 3,5 t;- 26 lei pentru microbuze;- 43 lei pentru autobuze;- 64 lei pentru vehiculele de 12tone ºi mai mari.La podul Feteºti-Cernavodã:- 13 lei pentru autoturismele ºivehiculele mai mici sau de 3,5 t;- 47 lei pentru microbuze;- 64 lei pentru autobuze,autocare ºi vehicule de 12 tonesau mai mari ºi cu maxim 3 axeinclusiv;- 91 lei pentru vehiculele de 12tone sau mai mari, cu maxim 4axe inclusiv.

DAUNE RCA - BILANŢPE 2012

Dauna medie plãtitã pesegmentul RCA per total piaþã afost anul trecut de 6.019 lei, încreºtere cu 13% faþã de 2011, la

o sumã totalã a primelor deasigurare subscrise pentruasigurãrile de rãspundere civilãauto de 2.055.109.969 lei. Esteo creºtere cu 10% faþã de 2011,când s-a cifrat la 1.874.900.244lei, se aratã în Buletinulinformativ al Comisiei deSupraveghere a Asigurãrilor.Prima de asigurare medieanalizatã a fost în schimb, lanivelul întregii pieþe, de 463 lei,în scãdere cu 4% faþã de anul2011, când valoarea ei a fost de480 lei. Numãrul contractelor deasigurare încheiate anul trecut afost de 6.779.620, în creºtere cu6% faþã de anul 2011.Per total piaþã, numãruldosarelor de daunã avizate estede 295.751 dosare, în scãderecu 5% faþã de 2011, când aufost avizate 311.360 dosare.Numãrul dosarelor de daunãplãtite a scãzut cu 2%, de la302.591 dosare plãtite în anul2011 la 297.181 dosare în2012. Valoarea despãgubirilorplãtite a crescut cu 11%, de la1.605.811.802 lei în anul 2011,la 1.788.884.197 lei în anul2012.Dauna medie pentru daunemateriale a fost de 4.875 lei, încreºtere cu 10 % faþã de 2011.Dauna medie pentru vãtãmãricorporale a fost de 57.931 lei, înscãdere cu 15% faþã de 2011. În2012 au fost avizate 4.418

dosare de daunã pentruvãtãmãri corporale ºi deces, înscãdere cu 9% faþã de anultrecut, iar valoareadespãgubirilor plãtite a însumat328.355.489 lei, în creºtere cu23% faþã de anul 2011. Anultrecut au fost autorizaþi 11asigurãtori pentru a desfãºuraactivitãþi RCA.

RESTRICŢII PE PODULGIURGENI

Circulaþia rutierã pe DN 2A,sectorul cuprins între km113+754 - km 115+236, sedesfãºoarã alternativ, în ambelesensuri, pe banda deschisãcirculaþiei, pânã la 17 aprilie.Apoi, pânã la 31 mai, se vaînchide pe sensul Slobozia -Constanþa, anunþã CNADNR.Restricþiile sunt impuse deexecuþia lucrãrilor la podul pesteDunãre, la Giurgeni, situat la km114+134.

NOUL XF EURO 6 AIEŞIT DE PE LINIA DEPRODUCŢIE

Pe data de 3 aprilie, primul DAFXF de generaþie nouã a ieºi depe linia de fabricaþie. Producþiaa fost inauguratã de MajestateaSa Prinþul de Orania, Willem-Alexander, care va deveni, lasfârºitul acestei luni, regeleOlandei. XF a fost dezvoltat pentru aîndeplini standardele EURO 6,DAF a investind aproximativ unmiliard EUR pentru reînnoireaîntregii sale game de vehiculeºi pentru a-ºi pregãti facilitãþilede producþie de la Eindhoven(Olanda) ºi Westerlo (Belgia)pentru noua generaþie. De asemenea, tot în aprilie,DAF a prezentat publicului noilemodele EURO 6 ale gamelor LFºi CF, în cadrul Expoziþiei deVehicule Comerciale de laBirmingham. (Foto: dreapta -Majestatea Sa Prinþul deOrania, Willem-Alexander,stânga - Harrie Schippers,preºedinte DAF Trucks NV)

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

Despre autorizareConsideraţi că autorizarea de către ARRa autovehiculelor între 2,4 şi 3,5 tone şicu 9 locuri (inclusiv şoferul) va aveaefecte pozitive asupra pieţeitransporturilor, prin reducereafenomenului de piraterie?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã direct pe site-ul www.ziuacargo.ro

la secþiunea „Întrebarea lunii“.1. Da.2. Nu.

Părerile sunt împărţite cuprivire la malpraxis pentruşoferi

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 7

ȘTIR

I

51% dintre respondenþii între -bãrii lunii martie au rãspuns po -zitiv la întrebarea „Aþi fi dispuºi sãplãtiþi pentru o asigurare genmalpraxis pentru ºoferii dumnea -voastrã?”, în timp ce pentru 49%aceastã cheltuialã nu se justificã.De altfel, Dan comenteazã pe pa -gina de internet dedicatã întrebãriilunii cã aceastã asigurare ar trebuiplãtitã de ºoferi. De asemenea,Manuela Vlad nu are încredere înbuna credinþã a firmelor de asi -gurãri care ar promova un astfelde produs. „Aceastã asigurareeste un venit în plus pentru firmelede asigurãri, aºa cum este ºi ceapentru persoane ºi bagaje. Pentrua scoate firmele de asigurãri banidin buzunar, cel pãgubit maitrebuie sã demonstreze cã ºoferulX a furat ºi a vândut motorinã,anvelopele, acumulatorul, alterna -torul, ceea ce este foarte greu. ªichiar dacã demonstrezi, firma deasigurãri îºi face propria anchetãdin care rezultã aproape contrariulºi prin urmare vom ajunge laJustiþie, unde pe lângã timpulpierdut vom pierde ºi bani - decimai bine nu”, apreciazã ManuelaVlad.

Totuºi, numãrul respondenþilordispuºi sã plãteascã pentru o ast -fel de asigurare este puþin maima re decât al celor care nu au în -credere în acest produs.

........................................................................................................................ aprilie 20136

Începând cu data de 1 iunie2013, conducerea Mercedes-Benz România va fi preluatăde către Boris Billich, încalitate de CEO.Predecesorul său, MichaelGrewe, actualul CEO şiPreşedinte Mercedes-BenzRomânia, îşi va continuacariera profesională alăturide concernul Daimler AG,preluând funcţia de CEOMercedes-Benz Thailanda.Cunoştinţele domnului BorisBillich despre România, caţară şi ca piaţă, au fostclădite într-o lungă perioadăde timp. Primul său contactcu România a avut loc în1994, când a fost numitMarket Manager pesegmentul de Autoturisme şiAutovehicule ComercialeUşoare în Europa Centrală şide Est. În perioadaprecedentă anului 2004,

domnul Billich a coordonatactivităţile de formare şiconsolidare a business-uluide Autovehicule ComercialeUşoare Mercedes-Benz înRomânia. Noul CEOMercedes-Benz Româniadispune de o vastăexperienţă în cadruldepartamentului de vânzări,acumulată atât la sediulcentral din Germania, cât şi încadrul sucursalelor dinEmiratele Arabe Unite,Republica Cehă şi Rusia,unde în prezent ocupăpoziţia de CEO Mercedes-Benz Truck Vostok.

NOU CEO MERCEDES-BENZ ROMÂNIA

Page 5: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 2013

ACTU

ALIT

ATE

8

PP otrivit OUG 11/2013,care a modificat OG27/2011, toate vehi cu -le le cu masa totalã pes -te 2,4 t sau cu 9 locuri

(inclusiv ºoferul) vor fi licenþiate.Actul normativ a fost publicat, înMonitorul Oficial, în 5 martie ºiprevede o perioadã de 60 de zilepentru actualizarea Normelor me -to dologice aferente OG 27/2011.

Companiile care sunt incluseîn categoriile menþionate precumºi cele care efectueazã transportcontra cost de vehicule rutierede fecte sau care sunt avariate tre -bu ie sã îndeplineascã trei cerinþepentru a avea acces la transportrutier naþional contra cost, con -form proiectului de norme. Vortre bui sã aibã sediu, o bunã repu -taþie ºi competenþã profesionalã.

Sediu,onorabilitate şicompetenţăprofesională

Cerinþele vor fi considerate în -deplinite dacã vor fi respectatecon diþiile deja valabile pe acesteseg mente pentru firmele careope reazã vehiculele de peste 3,5tone.

Astfel, se considerã îndeplinitãcerinþa privind sediul dacã în tre -prin derea: are sediul situat pe te -ri toriul României, în incinta cãruiaîºi pãstreazã principalele do cu -

men te de lucru; dispune de unulsau mai multe autovehicule înma -tri culate în România (în temeiulu nui contract de cumpãrare, în ra -te, închiriere sau leasing); des fã -ºoa rã operaþiunile referitoare laaces te autovehicule permanentºi efectiv. Se considerã îndeplinitãcerinþa privind buna reputaþiedacã: întreprinderea ºi managerulde transport al acesteia nu au fostcon damnate sau sancþionate con -form prevederilor art. 6 alin. (1) dinRe gulamentul (CE) nr. 1071/2009; managerul de trans portºi-a pierdut buna reputaþie pen -

Cum arată licenţiereapentru 2,4 t în proiectProiectul noilor norme de aplicare a OG 27/2011 care vorinclude, printre altele, procedurile de licenţiere pentrucompaniile care deţin parcuri de vehicule cu masacuprinsă între 2,4 şi 3,5 t sau cu 9 locuri, inclusivşoferul, nu fuseseră încă publicate pe site-ul MinisteruluiTransporturilor la data închiderii ediţiei (14 aprilie) deşiîn prima săptămână din luna mai ar trebui să intre învigoare. Ministerul Transporturilor a elaborat însă oprimă variantă a actului normativ, prevederile saleprincipale fiind prezentate în cadrul conferinţei ZiuaCargo, desfăşurate în perioada 28-29 martie laSighişoara.

Documente obligatorii la bordPentru a efectua transport rutier naþional contra cost de mãrfuri cuvehicule rutiere a cãror masã maximã autorizatã este cuprinsã între2,4 ºi 3,5 tone, trebuie sã existe la bordul vehiculului:- copia conformã a autorizaþiei sau a licenþei comunitare- avizul de însoþire a mãrfii sau un document echivalent- certificatul de competenþã al conducãtorului auto- contractul de închiriere/leasing, în original sau în copie conformã

cu originalul, în cazul în care vehiculele fac obiectul unui astfel decontract

- legitimaþia de serviciu valabilã a ºoferului- alte documente specifice prevãzute de legislaþia în vigoare.

Page 6: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201310

ACTU

ALIT

ATE

tru încãlcãrile grave prevãzute înanexa nr. IV la Regulamentul (CE)nr. 1071/2009 fiind declarat inaptconform art. 14 din Regu la mentul(CE) nr. 1071/2009 ºi a in tervenitreabilitarea. În fine, ce rin þa privindcompetenþa pro fe sio nalã esteîndeplinitã dacã: între prindereacare exercitã ocu pa þia de operatorde transport ru tier desemneazão persoanã fizicã drept managerde transport, titular al unuicertificat de competenþãprofesionalã, care îndeplineºtecerinþa de bunã reputaþie ºi carecon duce permanent ºi efectiv acti -vi tãþile de transport; este angajat,director, proprietar sau acþionaral întreprinderii sau administreazãîntreprinderea; este rezident înUniunea Europeanã. De menþionatcã o persoanã fizicã poate aveaca litatea de manager de transportla o singurã întreprindere.

Odatã îndeplinite acestecerinþe, întreprinderile vor fi înre -gis trate în Registrul electronic na -þional al întreprinderilor autorizateºi li se va elibera autorizaþie.

Dupã intrarea în vigoare a noi -lor norme, companiile proaspãtau torizate pentru transport naþio -nal contra cost vor trebui sã aibãpe toatã durata transportului labordul vehiculelor o copie con -for mã a autorizaþiei, documentulde transport precum ºi celelaltedo cumente specifice tipului detransport efectuat, stabilite prinreglementãrile în vigoare.

Bineînþeles, transportul rutiernaþional contra cost se va puteaefectua inclusiv în baza unei copiiconforme a licenþei comunitare.

Contractul deservice devineobligatoriu şipentru utilitarelemici

Conform proiectului de norme,pentru obþinerea autorizaþiei,companiile vor depune la sediileARR sau vor transmite prin poºtão cerere tip însoþitã de un docu -ment privind deþinerea sediului,de unul privind asigurarea întreþi -

ne rii tehnice a vehiculelor, precumºi de cazierul judiciar al mana ge -ru lui de transport ºi de o de -claraþie pe proprie rãspundere aacestuia din care sã reiasã cã nua fost sancþionat pentru încãlcãrileprevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a)ºi b) din Regulamentul CE nr.1071/2009. Acestor documenteli se adaugã un cazier judiciar alîn treprinderii ºi certificatul decom petenþã profesionalã al mana -ge rului de transport. Autorizaþiilear trebui eliberate de ARR în ter -men de 15 zile de la depunereado cumentelor. De menþionat cãîn termen de 3 luni de la data eli -be rãrii autorizaþiei, ISCTR va efec -tua un control la sediul companiei.

Pentru transportul de mãrfuripericuloase cu vehicule între 2,4ºi 3,5 tone, întreprinderea va de -pu ne la ARR dovada angajãrii, de -ci zia de numire ºi certificatul deatestare profesionalã a con sil ie -ru lui de siguranþã, certificatul deagreare eliberat de RAR (pentruve hiculele pentru care este ne ce -sar), certificatul de atestare profe -sio nalã a ºoferului specific mãr -furi lor transportate, autorizaþiaeliberatã de Comisia Naþionalãpentru Controlul Activitãþilor Nu-cle are, pentru vehiculele caretrans portã mãrfuri din clasa 7 ºicer tificatul de inspecþie tehnicã,în cazul suprastructurilor specia -li zate pentru transportul reci pien -telor de gaze lichefiate sau cualte mãrfuri periculoase.

Vã vom þine la curent pe site-ulnostru (www.ziuacargo.ro) în ceeace priveºte noile norme de apli -ca re a OG 27/2011.

Meda [email protected]

Surpriză pentru transportatoriide persoane

Potrivit proiectului de norme de aplicare a OG 27/2011, începândcu data de 1 noiembrie 2013, transportul rutier naþional contra costde persoane prin servicii regulate pentru care lungimea planificatã atraseului depãºeºte 350 kilometri, se va efectua numai cu vehiculeavând peste 23 de locuri pe scaune, inclusiv conducãtorul auto,care trebuie sã îndeplineascã condiþii prevãzute în programul detransport la data atribuirii ºi sã fie dotate cu aparate de marcatfiscale.Începând cu 1 noiembrie 2014 aceleaºi condiþii vor fi aplicatepentru traseele mai lungi de 300 kilometri, de la 1 noiembrie 2015pentru cele mai lungi de 250 kilometri, iar de la 1 mai 2016 toatevehiculele utilizate pentru transport rutier naþional contra cost depersoane prin servicii regulate vor trebui dotate cu case de marcatelectronice fiscale.

Page 7: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

CC oncret, parcul licenþiat demarfã de cãtre Auto ri ta -tea Rutierã Românã(ARR) se ridicã astãzi la116.873 vehicule, faþã de

138.305 în 2012, scãderea pro du -cându-se dupã ce în 2012, par cullicenþiat crescuse cu 3%, faþã de2011. O reducere semnificativã depeste 11% consemneazã ARR ºipe segmentul licenþelor EU detrans port marfã, numãrul firmelorcare fac transport public ajungândla 35.035 faþã de 39.534. Aceas -ta în condiþiile în care în 2011 erauînregistrate 42.054 licenþe co -munitare de transport marfã. Pesegmentul de persoane, nu mã rulfirmelor a scãzut, de ase me nea, cupeste 10%, de la 5.580 în 2012,la 4.996 în 2013. Aceas ta în con -di þiile în care în 2011 erau licenþiate6.609 astfel de companii.

Cele mai multe vehicule detransport marfã sunt licenþiate înBucureºti, zonã pentru care ARRraporteazã un numãr 13.772, pelocul doi plasându-se, la mare dis -tan þã, Bihorul cu 6.194 copii con -for me de transport marfã. Pe po -dium este ºi Argeºul cu un parcde 5.925 unitãþi, urmat de Cluj cu5.616 vehicule licenþiate, Timi -ºoa ra (4.778) ºi Prahova (4.438).

Semnale dinvânzările demotorină

Dacã luãm în calcul, în paralel,datele privind consumul de car bu -rant, panta descendentã pe caream intrat din nou devine mai evi -den tã, de data aceasta însã din ru -lajul vehiculelor comerciale. Cifre -le raportate de cãtre cei mai marijucãtori din piaþa de carbu rant scotîn evidenþã o reducere de circa 2%a cantitãþilor de car bu rant dieselco mercializate la ni velul întreguluian 2012, faþã de 2011. Dar ultimeleluni ale anului tre cut (alãturi de lunafebruarie care a fost în 2012 foartedi ficilã din punctul de vedere al vre -

mii) au fost cele care au generatre du ce rea la nivel general. Sep tem -brie - scãdere de aproape 10% lamo torinã, octombrie - scãdere dea proape 6%, decembrie - un minusde aproximativ 5%. Noiembrie afost singura lunã care s-a menþinutla nivelul lui 2011. Sunt rezultatecare îºi vor produce efectele la ni -v elul pieþei de transport în primajumãtate a acestui an, la începutulcãruia s-a instalat o tendinþã nouãde scãdere a pieþei. Bineînþeles,ce ea ce se petrece acum se va ve -dea în cifrele statistice puþin maitâr ziu. Pentru cã, dacã nu au crescut

semnificativ cantitãþile de motorinãcum pãrate de pe piaþa neagrã, con -cl uzia e clarã: se mer ge mai puþin.Iar mesajul, „Atenþie transportatori:gândiþi afacerea mãcar pe termenmediu. Atenþie clienþi: gândiþi par -te neriatele de transport cu grijã,aju taþi-vã par tenerii, altfel s-ar pu -tea sã nu mai aveþi cu cine transferamãrfurile cãtre clienþi sau materiaprimã cã tre linia de producþie“. Sepu ne întrebarea unde ne vom opripe aceastã nouã pantã des cen den -tã. ªi cu ce costuri...

Meda [email protected]

........................................................................................................................ aprilie 201312

STA

TIS

TIC

I

Copii ConformeTip transport/An 2011 2012 AziMarfã 133.848 138.305 116.873Persoane 28.892 30.170 27.099

Sursa: ARR

Licenţe TransportDenumire/An 2011 2012 2013Certificat de transport în cont propriu 5.103 4.305 3.998EU Licenþã transport marfã 42.054 39.534 35.035EU Licenþã transport persoane 6.609 5.580 4.996Licenþã de transport 20.321 16 6

Sursa: ARR

Nivelul parcului de transport licenţiat deARR, pe judeţe

Flota comercială ascăzut cu peste 15%O scădere de peste 15% a parcului licenţiat pentrutransportul de marfă reprezintă o informaţie care, celpuţin, dă de gândit. În acelaşi timp, parcul licenţiatpentru transportul de persoane a scăzut cu peste 10%.Iar cifrele nu fac decât să scoată în evidenţă o situaţiecare se manifestă de o bună perioadă de timp.

Judeþ Nr. vehiculeAB 2.465AG 5.925AR 3.743B 13.772BC 2.879BH 6.194BN 1.935BR 1.195BT 827BV 3.534BZ 1.767CJ 5.616CL 1.471CS 926CT 4.399

Judeþ Nr. vehiculeCV 1.276DB 2.336DJ 2.414GJ 1.780GL 3.170GR 1.211HD 2.005HR 2.460IF 3.702IL 1.489IS 2.222MH 938MM 3.041MS 2.691NT 1.947

Judeþ Nr. vehiculeOT 880PH 4.438SB 3.561SJ 1.743SM 2.006SV 3.995TL 653TM 4.778TR 1.070VL 2.153VN 1.180VS 922

Sursa: ARR

Page 8: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201314

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

În perioada urmãtoare, prin ci -palii candidaþi la titlul de „dru mulnervilor” sunt: DN1, DN2, A2, DN6ºi DN5.

Pe drum

„În vacanþa de 1 mai vor creºtevalorile de trafic. Gradul de impli -care a Poliþiei rutiere va fi cel puþinla nivelul a ceea ce a fost de Crã -ciun ºi Revelion. Sunt 7 zile în caretoatã lumea pleacã spre mare, iarpe DN1 vom vedea eter na poveste.Va fi aglomeraþie ºi pe DN6, spreAlexandria, unde în ultimii doi aniam înregistrat valori de trafic aproa -pe ca pe DN1. În þarã situaþia nueste atât de com pli catã. Cone xiu -nea cu Bucureºtiul este problema:toþi pleacã sau vin în acelaºi timppe DN1, DN2, A2, DN6, DN5 (Giur -giu)...”, a spus co misarul ºef LucianDiniþã, direc to rul Direcþiei Rutiereîn cadrul IGPR.

În sezonul estival, cele mai marivalori de trafic se vor înre gis tra înweek-end. Acestea ar pu tea sãcreascã ºi în timpul sãp tã mânii dacãMi nisterul turismului va oferi pa -chete avantajoase pen tru români.

„Acum, spre litoral, avem auto -stradã. Se merge pe 4 benzi pânãla Constanþa. Vor apãrea însã pro -ble me la începutul sezonului esti -val, când tronsonul de drum Bucu -

reºti-Fundulea intrã în reabilitare.ªi pe DN1 vor fi lucrãri în aceeaºiperioadã. Dar vom gãsi variantelecele mai bune astfel încât sã nu secreeze ambuteiaje. Dacã, de exem -plu, tronsonul Bucureºti-Fun dulease închide, valoarea ma re de traficsã rãmânã pe douã benzi (vinerisea rã pe plecare ºi du minicã searãpe revenire) iar ceilalþi sã fie re di -rec þionaþi de pe autostradã pe DN3- Fundulea-Brãneºti ºi sã intre înPan telimon, ca sã nu creãm co loa -ne imense. Vom experimenta maimulte va rian te, în urma analizelorde trafic. Im portant este sã înþe -lea gã oa menii cã pentru ei facema ceste lu cruri”, a precizat ºefulPoliþiei rutiere.

Pe moped

În mai puþin de douã luni dela introducerea obligativitãþii per -mi sului pentru acest tip de vehicul,Poliþia rutierã a întocmit peste650 de dosare penale pentru cir -cu laþie cu moped fãrã permis.„Încã din 2006, Poliþia Rutierã aatras atenþia cã, începând din2013, se introduc permisele pen -tru mopede. Lumea se pare cã nua înþeles exact despre ce este vor -ba. Noi ne referim la un segmentde participanþi la trafic care nu aunici un fel de permis de con du -

ce re. Dacã ai orice altã categoriede permis de conducere, poþi sãcon duci moped fãrã nici o pro -ble mã”, a arãtat Lucian Diniþã.

Au apãrut însã o mulþime deco mentarii ºi acuzaþii, unele chiarla adresa Poliþiei rutiere, privindlipsa unei platforme de examinareîn vederea obþinerii permisului demoped. „Nu este problema Po li -þiei rutiere cã în ºcolile de ºoferinu existã programã iar mopedelepentru ºcolarizare nu sunt agreatede Registrul Auto Român. Este odirectivã din 2006, iar acumsuntem în 2013 - au avut timp sãse pregãteascã“, a spus ºeful Po -liþiei rutiere.

Pe hârtie

În ceea ce priveºte propunerileprivind majorarea amenzilor, sus -pen darea permisului în caz denepla tã a amenzilor sau circulaþiape teritoriul României a autove -hi culelor înmatriculate în alte sta -te, acestea sunt încã în faza deproiect pe... hârtie.

„Proiectele au fost în dezba te republicã. Acum se aflã pe ma sa Mi -nisterului de Interne care le pro -moveazã la Guvern. Urmeazã sã in -tre în Parlament spre apro bare”, aexplicat Lucian Diniþã. Po trivit pro -iect ului, vehiculele cu numere strã i -

Vacanţa de 1 mai bate la uşă,imediat apoi Paştele, urmaterapid de sezonul estival.Acestea vor atrage marivalori de trafic, în special pedrumurile de conexiune cuCapitala. La care se voradăuga ceva restricţii decirculaţie pe porţiunile deinfrastructură aflate înlucru. În acest context,Poliţia rutieră caută variantealternative pentru evitareaambuteiajelor şi recomandăşoferilor aflaţi pe drumurile„nervilor” să manifesterăbdare şi înţelegere.

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 15

ne, deþinute prin orice titlu, vor pu -tea circula pe teritoriul Ro mâniei timpde maxim o lunã de la intrarea în þarã.

„Sunt niºte excepþii: cetã þea nulstrãin care vine cu maºina lui în þaranoastrã, maºinile în leasing, ma ºi -nile închiriate, cele pentru trans portpublic de mãrfuri ºi per soa ne ºi celecu punct de lucru în Ro mâ nia...”, aarãtat Lucian Diniþã. Ma ºi ni le înma -tri culate în Bulgaria au con stituitmã rul discordiei, în spe cial din cauzapro blemelor în tâm pi nate la des pã -gu birea în caz de ac cident. „Vân -zã torul o radia din Bul ga ria, iar cum -pãrãtorul nu o înscria în România.Niciunul nu mai plãtea nimic. ªi secircula cu acea maºinã pe teritoriulþãrii noas tre fãrã documente sau cudo cumente fãrã valabilitate”.

Tot pe... hârtie îºi aºteaptã ºi noulcod rutier definitivarea. În pre zentse aflã la Comisia juridicã a Ca merei

deputaþilor. Urmeazã dez ba terile peamendamentele formulate.

Radarele fixeaşteaptă încă uncadru legal

În rest, dacã se mai petrec ºilucruri bune, ele trec aproape ne -observate. Un exemplu ar fi rada -re le fixe, foarte eficiente la mo -mentul funcþionãrii, dar care acumaºteaptã cadrul legal de utilizare.„S-a afirmat la un moment dat,chiar într-un mod euforic, cã peA2 sunt instalate radare fixe. Nueste adevãrat. Nu ne-a consultatnimeni ºi nu ni s-a cerut niciunaviz în acest sens”, a precizatºeful Poliþiei rutiere.

În urma evaluãrii de anul tre -cut, proiectul celor 10 maºini depoliþie dotate cu camere video,

afla te pe autostradã ºi în 9 judeþe,ºi-a dovedit utilitatea. Ar fi de dorito implementare la nivel naþional...rãmâne însã problema fondurilor.

„Maºinile au camere cu odistanþã de înregistrare de 30metri. Au fost foarte eficiente îna proba diverse încãlcãri - trecereape culoarea roºie a semaforului,neacordarea prioritãþii de trecerea pietonilor, a autovehiculelor,care au constituit probe în in stan -þã”, a subliniat Lucian Diniþã.

Cristina [email protected]

Parcul rutiernaţional

- 5.710.773 vehicule, dintrecare 699.918 destinatetransporturilor publice demãrfuri ºi persoane (circa13% din parc):

- 659.154 destinatetransportului de marfã:60.210 autospecializate,568.288 autoutilitare, 359autoremorchere, 29.337autotrenuri

- 40.724 destinatetransportului de persoane:18.989 autobuze (inclusivautocare), 21.735 microbuze.

Sursa: Poliþia Rutierã(28.02.2013)

Accidente rutiere grave în RomâniaTrimestrul I, 2012/2013Perioada Accidente grave Morþi Rãniþi grav

Ianuarie - martie 2012 1532 318 1444Ianuarie - martie 2013 1531 (-1) 298 (-20) 1468 (+24)

Notã: Rezultate în scãdere la numãr accidente ºi morþi în raport cuperioada similarã a anului trecut, când valorile de trafic aufost mult mai scãzute din cauza ninsorilor abundente.

Sursa: Poliþia rutierã

Păstrează-ţi calmul şi şofeazăîn siguranţă

Page 9: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ aprilie 2013

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

16

ÎÎ n noaptea de 29 spre 30martie, între orele 1 ºi 5, în a -pro pierea punctului de tre ce -re a frontierei Giurgiu, au fostverificate centimetru cu cen -

ti metru, persoanã cu per soa nã, 3autocare turceºti, în cadrul ope ra -þiunii MACO - Multi Agency ControlOperations.

Străinii luaţi lapuricat

„MACO vizeazã autovehicu le lede transport care se deplaseazã pedistanþe foarte lungi în regim in ter -naþional. În baza informaþiilor deþi -nu te de fiecare autoritate im plicatã,a fost ales acest interval orar, în carese înregistreazã cel mai mare traficde autocare”, a afirmat comisarulºef de poliþie George Grigore, ªefSer viciu Sis te matizare, Legalitate,Trans por turi ºi Control Tehnic, Direc -þia Rutierã în cadrul IGPR. „Este pri -ma oarã când la o asemenea acþiu -ne au participat atâtea struc turi.Numai pregãtirea a durat aproapedouã luni. Poliþia rutierã a fost iniþia -torul, integratorul ºi coordonatorulMACO pentru Ro mâ nia. Grupultuturor þãrilor este coordonat deTISPOL (n.r.: orga ni zaþia poliþiilorrutiere europene). Controlul se facela transportul de pasageri pentrucombaterea imigraþiei ilegale, acriminalitãþii transfrontaliere, pentrurespec ta rea timpilor de odihnã ºi alega li tãþii efectuãrii transportului.Ide ea a fost sã punem într-un sistemintegrat toate autoritãþile care aucompetenþã în domeniu. Obiec ti vulnostru este pe termen lung: sã dãmun mesaj clar de descurajare celorcare intenþioneazã sã încal ce legea,inclusiv în România, nu nu mai încelelalte state euro pene”.

Control de la A la Z

S-a verificat în bazele de dateinternaþionale ca pasagerii sã nufie urmãriþi, transfugi sau cu altepro bleme. Vehiculele au fostcontrolate nu numai din punct devedere tehnic, ci ºi din punct devedere al posi bi li tãþii ascunderiiunor obiecte. „Auto carele au fostdes fãcute în toate com parti men -tele, iar vama ºi com baterea cri -minalitãþii organizate au venit cucâini pentru depistarea de droguriºi arme. De asemenea, au fost des -fãcute ºi verificate toate baga je -le”, a spus George Grigore.

Verificarea completã a unui auto -car a durat mai puþin de o orã, însãobiectivul este ca pe viitor, potrivitnormei europene, con trolul sã du -re ze maxim 17 mi nute. „Aceasta da -cã nu se con statã sãvârºirea uneiinfracþiuni sau contravenþii, situaþieîn care termenul se prelungeºte pen -tru întocmirea documentelor. În cazulde faþã, s-au aplicat douã sanc þiunipentru nerespectarea tim pi lor decon ducere ºi odihnã, auto ca rele fiindimobilizate pânã la pla ta amenzii”,a spus George Gri gore.

Urmãtoarea acþiune MACO dinþara noastrã va avea loc în cursullunii mai, la Arad. Aceasta se va des -fãºura simultan în Marea Bri tanie,Olanda, Ungaria, Belgia ºi România.

„Dupã Arad, ne gândim sã facemºi acþiuni pe transportul de mar fã. Vafi tot un control com plex: se verificãtoate documen te le, se desfac sigi -li ile, se con tro leazã toatã marfa, sedesface tot tirul ºi se verificã locurileîn care ar putea sã se ascundã obiec -te de contrabandã, substanþe inter -zi se sau chiar persoane”, a spusGeor ge Grigore.

De menþionat cã alte douã mariacþiuni de control în trans por tul rutiervor avea loc în 2013 pe par cursulsãptãmâni lor 22-28 iulie ºi 7-13octombrie în toate þãrile partenereTISPOL.

Accidente înstatistică: scăderila marfă şipersoane, creşterila taxi

În 2012, la nivel naþional, acci -dentele în care autovehiculele des -tinate transportului public de mar fãau fost implicate cu vino vãþie repre -

zin tã 1,17% din total, 2% din numãrulper soanelor de ce date ºi 0,99% dintotalul rã ni þilor grav. În ceea cepriveºte trans portul de pasa geri,numãrul ac ci dentelor grave re pre -zintã nu mai 1% din total, 0,73% dinnumã rul persoanelor decedate ºi1,409% din totalul rãniþilor grav.

„De remarcat una dintre prin -cipalele cauze ale accidentelor dintransportul de persoane: «alte aba -teri», respectiv vorbit la te lefon, vân -dut bilete în mers, ºo ferul preocupatde orice altceva, mai puþin de drumºi de pasageri. Din pãcate, în trans -por tul de per soane, consecinþeleacci dentelor sunt extrem de grave.Chiar dacã vorbim de un numãr micde ac ci dente, numãrul persoanelordece da te ºi al celor grav rãnite esteade sea foarte mare“, a spus Geor -ge Grigore.

Totuºi, având în vedere cã au to -vehiculele de transport rutier publicreprezintã 13% din totalul par culuiauto ºi cã se aflã în con tinuã miºcare,analizând procen tual, conducãtoriiaces tor autove hi cule nu au repre -zen tat un risc rutier major.

Pirateria, greu dedescurajat

Din ce în ce mai mulþi trans por -ta tori se declarã copleºiþi de acestfe nomen. Din pãcate, lacu ne le legis -la tive nu permit un con trol eficientîn domeniu.

„Pirateria se manifestã în spe -cial pe transportul de persoane cuautovehicule 8+1 ºi cu autotu risme.Ca sã descurajãm fenome nul, facemacþiuni cu RAR - verificãm stareatehnicã în amã nunt... încercãm sãuti lizãm toate metodele pe care leavem la îndemânã. Dacã s-ar reintro -du ce în legislaþie prevederea privindsuspendarea dreptului de utilizarea autovehiculelor (ridicarea plãcu -þelor de înmatriculare), pirateria ar firedusã semnificativ. Avem în mo -mentul ãsta peste 50 de punc te devedere ºi informãri transmi se în ve -

de rea modificãrii legisla þiei“, a spusGeorge Grigore.

Chiar ºi în aceste condiþii, în anul2012, Poliþia rutierã a dispus sus -pen darea dreptului de utilizare avehiculelor în 380 de cazuri în caretransportul se derula în mod ilegal(55 - transport persoane, 56 - mãr -furi generale, 3 - marfã pe riculoasãºi 166 - taxi).

„O altã problemã cu care ne con -fruntãm, în special în Bucu reºti, estecea privind autove hi culele taxiautorizate în localitãþi din judeþul Ilfov,dar care practicã acest serviciu înCapitalã. Având în vedere formu la reanefericitã din Legea 38, prin caretrebuie sã demonstrãm cara c terulperma nent al acestei activitãþi,sancþio na rea lor devine aproape im -posi bilã“, a mai spus George Grigore.

Licenţe la peste 2,4 t şi 8+1 -antipiraterie?

O datã cu aprobarea legii careobligã licenþierea autovehiculelorpeste 2,4 tone ºi cu 8+1 locuri, legis -la þia naþionalã a devenit mai res tric -tivã decât în Europa - în nici un altstat nu se solicitã în acest momentlicenþã pentru aceste categorii deautovehicule. Apa rent, România acon siderat cã e ne cesarã aceastãre glementare pen tru a combatepirateria, eva ziu nea fiscalã etc.

„Aceste autovehicule repre zin -tã un segment important în struc turaparcului auto din Româ nia. Din pã -ca te, legea se referã doar la auto -ve hiculele care aparþin în treprin de -rilor ºi care sunt uti li zate în scopcomercial. Dacã s-a plecat de laideea combaterii pira te riei, în mo -men tul aprobãrii textu lui, a ieºit cutotul altceva. Pirateria în transportulde pasageri se face cu autoturismede 8+1 locuri, care sunt de regulãale unor persoane fizice. Ceea ceînseamnã cã a cestea pot sã circuleîn continuare liniºtite. O altã pro ble -mã este aceea cã la momentul con -trolului trebuie demonstrat cã acelauto ve hicul realizeazã activitãþi co -mer ciale, obþinând un beneficiu fi -nanciar în urma transportului res -pec tiv“, a spus George Grigore.

Cristina [email protected]

Drumul spre Vest tranzitează şi România, iarîn contextul în care ne chinuim să intrăm înSchengen, binecunoscuta deviză „Pe aici nuse trece“ revine în actualitate... De dataaceasta pentru transportatorii străini, vizaţiacum de controalele încrucişate - mai ales că,la acest capitol, păreau oarecum privilegiaţiîn raport cu transportatorii autohtoni. Poliţiarutieră însă nu scapă din vedere măsurile decreştere a siguranţei rutiere şi dedescurajare a pirateriei în rândulautovehiculelor de transport rutier.

17

Acţiunea MACO - Voiajor 1pentru verificarea legalităţii transportului

rutier public de persoane- Noaptea de 29/30 martie 2013, în vama Giurgiu- 3 autocare controlate- 6 sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 26.000 lei (2

pentru nerespectare perioade conducere ºi odihnã, 3 pentrudeþineri þigãri ºi bunuri fãrã documente de provenienþã, 1 pentrudeþinere fãrã drept de metale preþioase)

- 8 testãri cu aparatul etilotest- 12 percheziþii corporale sumare în vederea depistãrii de substanþe

interzise- 43 persoane verificate în scopul identificãrii celor cu semnalãri

persoane urmãrite, dintre care 10 cetãþeni turci ºi un australian- S-au confiscat: 170 gr metal alb ce pare argint, 58 pachete þigãri,

1.440 cordoane piele sinteticã, 47 rochii, 23 perechi de pantofi ºi12 piese autovehicule. Sursa: Poliþia rutierã

Rezultate controale în transporturi - 2012 - 11.154 acþiuni de control (4.275 - transport de persoane, 3.732 -

mãrfuri generale, 303 - mãrfuri periculoase ºi 2.844 - taxi)- 139.370 sancþiuni contravenþionale (37.130 aplicate conducãtorilor

vehiculelor transport de persoane, 63.926 - marfã, 1.129 -transport de mãrfuri periculoase ºi 37.185 - taxi)

- S-au reþinut 6.216 permise de conducere (927 în cazulconducãtorilor auto care efectuau transport de persoane, 3.591 -marfã, 28 - ADR, 1.670 - taxi)

- S-au retras 5.474 certificate de înmatriculare.- S-au constatat 492 infracþiuni (132 - transport de persoane, 252 -

transport de marfã ºi 108 - taxi).- 697 cazuri imobilizare vehicule pentru nerespectarea perioadelor

de conducere ºi de odihnã sau pentru defecþiuni tehnice grave(339 - transport persoane ºi 358 - transport marfã)

Pe aici nu se trece...aşa, oricum

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

Statistici accidente în transporturi2012Transport marfã

Accidente Morþi Rãniþi gravAnul 2012 110 41 88Anul 2011 103 35 112Diferenþe +7 +6 -24Transport persoane

Accidente Morþi Rãniþi gravAnul 2012 94 15 124Anul 2011 103 20 106Diferenþe -9 -5 +18Taxi

Accidente Morþi Rãniþi gravAnul 2012 142 14 137Anul 2011 99 20 116Diferenþe +43 -6 +21

2013, ianuarie - martieTransport marfã ºi persoane

Accidente Morþi Rãniþi grav3 luni 2012 44 9 473 luni 2013 26 6 32Diferenþe -18 -3 -15Taxi

Accidente Morþi Rãniþi grav3 luni 2012 24 2 233 luni 2013 28 2 26Diferenþe +4 0 +3

Page 10: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

Ziua Cargo: Cum s-aprezentat piaþaromâneascã de vehiculecomerciale în 2012, dinperspectiva ScaniaRomânia?Mike Sells: Piaþa româneascã

a scãzut anul trecut cu 20% com -parativ cu 2011, în privinþa înma -tri culãrilor de vehicule noi, con -form statisticilor Poliþiei. În ciudacondiþiilor economice nefavo ra -bi le, Scania a continuat sã îºicreascã în permanenþã cota depiaþã, lucru care s-a întâmplat înfie care an începând cu 2009, decicãpãtãm din ce în ce mai multãpopu laritate în faþa clienþilor ro -mâni. Am crescut de la 4,4% în2009, la 16% cotã de piaþã în2012. Din punctul de vedere alseg mentãrii, 85% din piaþã seconstituie, în prezent, din capetetractor pentru transportul interna -þional.

Se mai vinde de pe stoc laora actualã?Nu mai avem stocuri de vehi -

cule. Am fãcut-o în trecut, dar anultrecut am renunþat. Pentru unmaximum de productivitate, trans -por tatorul are nevoie de cel maibun camion pentru activitateaspe cificã pe care o desfãºoarã.În anii de boom, poþi vinde oricecamion de pe stoc, dar acumavem clienþi care trebuie sã fiefoar te inteligenþi pentru a supra -vie þui. Scania are un sistem mo -du lar de producþie ºi putem con -strui camionul în funcþie denece sitãþile clienþilor, în funcþiede tipul de activitate, þãrile în careopereazã, topografie, masã etc,iar acest sistem va deveni din ceîn ce mai important o datã cuEURO 6. Când ai stocuri, încercisã vinzi clientului cel mai bun ca -mion pe care îl ai disponibil, nu

cel mai bun pentru necesitãþilelui.

Ce ne puteþi spune desprepiaþa de camioane second-hand?Piaþa de vehicule uzate a fost

motorul transporturilor în ul timiiani în România. Anul trecut s-auvândut în total circa 8.000 unitãþi.Scania are în prezent 10% din a -ceas tã piaþã. Suntem unii dintrepu þinii furnizori din România careve dem piaþa de camioane uzateca pe o afacere principalã la nivelde vânzãri, alãturi de cea a ca -mioa nelor noi. Politica noastrãpri vind camioanele rulate este sã

ofe rim un nivel de calitate crescutºi transparenþã clienþilor noºtri.Cum pãrãm înapoi la nivel euro -pean numai camioane Scania ºifie care dintre ele are un istoriccu noscut, apoi trece printr-o in -spec þie foarte amãnunþitã (107punc te), reparaþii, mentenanþã ºiprimeºte un termen de garanþie.Din cauza vânzãrilor scãzute deca mioane din ultimii ani ºi a ni -ve lurilor crescute ale leasinguluidin anii de boom în Vestul Euro -pei, a fost un surplus de camioaneuzate în ultimul an ºi jumãtate. A -cum situaþia este uºor diferitã.Sunt niveluri foarte scãzute aleîn matriculãrilor în 2008 ºi în

........................................................................................................................ aprilie 2013

INTER

VIU

18

special în 2009-2010, fapt care,în teorie, va genera o insuficienþãde astfel de vehicule pe viitor.

Existã o tendinþã de a secumpãra vehicule din ce înce mai vechi?A fost, cu adevãrat, o tendinþã

pen tru România. Au început sãapa rã, totuºi, clienþi care dorescsã îºi înlocuiascã vehiculele, darse cumpãrã mai mult EURO 5, ne -e xistând nici o justificare pentrutrans portul intern de a trece laEURO 6. Totul se bazeazã în pre -zent pe trade-in, înlocuirea vehi -cu lelor EURO 4 sau EURO 5 maivechi cu EURO 5 noi. Dar trans -por tatorii trebuie sã gândeascãfoar te rapid, pentru cã toþi con -struc torii de camioane vor impunelimite stricte producþiei în acestan ºi, dacã aºteaptã pânã în ulti -mul moment, s-ar putea sã aibãsur prize neplãcute. Mã aºtept caacest an sã înregistreze un vârfla EURO 5. Un astfel de fenomens-a întâmplat la fiecare schimbarede legislaþie, iar acest an nu va fidiferit. ªi dacã vom avea un vârfanul acesta, probabil anul viitorse va înregistra o scãdere.

Ce diferenþã de preþ esteîntre EURO 5 ºi EURO 6?Desigur cã existã o diferenþã

de preþ, antrenatã de tehnologie,iar investiþia în EURO 6 va fi unlucru de neevitat, pentru cã esteim pus prin legislaþie. Pentru clien -þii români, aceºtia trebuie sã îºifacã foarte atent calculele, pentrucã totul se va baza pe numãrul dekm pe care îi vor parcurge în þãrilecare aplicã taxe în funcþie de gradulde poluare sau stimulente, cum arfi Germania, Austria, Un garia,Slovenia, Elveþia. Diferenþa de preþse situeazã undeva la 5.000-6.000EUR, iar costurile de mentenanþãsunt uºor mai ridi cate, deoarecevehiculul dispune de un miclaborator de tratare chi micã pentrua face posibilã redu ce rea emisiilorpânã la nivelul im pus de EURO 6.Pentru clienþii care nu parcurg unnumãr mare de km în þãrile careimpun taxe, sunt prea puþinemotive pentru a trece la EURO 6.

În prezent, în România, esteo oportunitate bunã pentru trans -por tatorii mici sã îºi creascã nive -lul calitativ al flotei, trecând de laEURO 4 la EURO 5 la un preþconvenabil. Dacã plãteºti 30-35.000 euro pentru un camionuzat, poþi face profit. Dacã trebuiesã plãteºti 70.000 euro pentruun camion nou, nu poþi face profit

astãzi în România, în transportulge neral, dacã nu ai o niºã binede limitatã pe care sã activezi.

Care sunt noutãþile ScaniaRomânia pentru acest an?Am lansat recent un nou ser -

vi ciu, prin care lucrãm împreunãcu clientul pentru a face camionulcât mai eficient cu putinþã, iaracest lucru începe înainte ca a -cesta sã cumpere vehiculul. Suge -rãm clientului cel mai bun camionpentru necesitãþile lui, apoi adãu -gãm câteva elemente suplimen -ta re pentru a-l face cât mai eco -nomic cu putinþã. Urmãtorul pas- lucrãm cu ºoferul, folosind sis -temul de fleet management pen -tru a vedea unde îºi poate îmbu -nã tãþi stilul de conducere ºi îipu nem la dispoziþie un trainer înlim ba românã. Clientul utilizeazãcamionul douã luni, timp în care

mãsurãm consumul de com bus -tibil comparându-l în per manenþãcu un punct de pornire sta bilitanterior. Dacã se poate ob servao îmbunãtãþire a con su mului, ta -xãm clientul cu o parte din aceas -tã economie de costuri. Dacãclientul nu economiseºte bani, nutrebuie sã ne plãteascã nimic.Deci ne asumãm 100% ris cul a -ces tor îmbunãtãþiri. Am sem natdeja câteva contracte în Româ -nia, iar primele vehicule vor fi li -vrate în cursul acestei luni.

De asemenea, planurile noas -tre pe termen scurt includ des -chi derea unui nou service înBacãu, în luna iunie, evenimentcare va coincide cu prezentareanoului nostru model, Steamline,pen tru piaþa româneascã.

Radu [email protected]

Scania câştigă cotă de piaţăEste binecunoscut faptul că piaţa transporturilor dinRomânia trece prin momente extrem de dificile în ultimaperioadă, fapt care are, desigur, repercusiuni şi asupravânzării de vehicule comerciale, în special a celor noi.Despre cum se vede piaţa de camioane din România dinperspectiva reprezentanţilor unuia dintre cei mai mariconstructori europeni, am stat de vorbă cu Mike Sells,director de vânzări la Scania România.

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 19

STREAMLINE este numele generic sub care au fost reunitecamioanele noilor generaþii ale seriilor Scania G ºi R pentrutransportul de lungã distanþã, lansate de curând. Acestea suntoptimizate pentru un consum scãzut de combustibil, printreelementele care contribuie la aceasta numãrându-se deflectoarelede aer, o nouã versiune Scania Opticruise, mod Economy pentruScania Active Prediction etc. În acelaºi context, constructorulanunþã o potenþialã reducere a consumului de combustibil de pânãla 8% datoritã noilor motoare EURO 6 de a doua generaþie. De asemenea, Scania a lansat ºi noi servicii menite sã sprijineºoferii ºi operatorii în activitatea lor de zi cu zi, precum ºi îninteracþiunea cu atelierul de service. Pentru a maximiza timpul deutilizare a vehiculului ºi reducerea celui de imobilizare, ateliereleScania pot accesa de la distanþã ºi descãrca datele de diagnosticarea camionului.

INTER

VIU

Page 11: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

DR

IVE-T

EST

21........................................................................................................................ aprilie 201320

DR

IVE-T

EST

EE venimentul s-a desfã ºu -rat la München, iar con -struc torul german a pusla dispoziþia jurnaliºtilor39 de camioane pentru a

putea fi testate. Astfel, am pututadmira, atinge ºi conduce noileTGX, TGS, TGM ºi TGL.

MAN a reuºit nu numai sã im -ple menteze noua tehnologie me -ni tã sã asigure standardele EUROVI, dar totodatã a anunþat pãs tra -rea neschimbatã a valorilor legatede consumul de carburant, ca ºiîn cazul EURO V/EEV. În plus, teh -nologia EURO VI asigurã o scã -de re substanþialã a consumuluide AdBlue.

Atingerea standardelor EUROVI s-a realizat prin utilizarea în pa -ra lel a unui sistem îmbunãtãþit dere circulare a gazelor de eºa pa ment,împreunã cu sistemul de tra tare agazelor (SCR). Integrat cu sistemulSCR este ºi un filtru con vertor (CRT- Continuously Re ge nerating Trap).

Modelele MAN EfficientLinevor fi produse ºi în varianta EUROVI, iar constructorul german anun -þã rezultate asemãnãtoare în ceeace priveºte reducerea consumuluide carburant ºi a emisiilor de CO2.Aceste camioane sunt destinatetrans portului pe distanþe lungi ºipot ajunge la reduceri de pânã latrei litri faþã de versiunile standard.

Senzaţia obişnuităde încredere

Prezentate pentru prima datãanul trecut, cu ocazia IAA Hano -vra, noile camioane ale familieiTG se disting printr-un design uºorschimbat, mai dinamic ºi maispec taculos. ªi nu este vorba nu -mai de o îmbunãtãþire esteticã.Schim bãrile asigurã totodatã oae rodinamicitate mai bunã ºi dease menea o mai bunã rãcire a mo -torului.

La interior, cabinele TGX ºiTGS au rãmas aceleaºi, însã acestaspect nu poate fi privit ca un mi -nus. Discutãm de cabine moder -

ne, care oferã un nivel ridicat decon fort pentru ºoferi. În plus, pos -tul de conducere este comod,foar te bi ne conceput atât în ceeace pri veºte comenzile, cât ºi infor -ma þi ile oferite. Cu ocazia drive-tes tu lui am putut aprecia încãodatã siguranþa pe care þi-o oferãaces te camioane, acea senzaþiede în cre dere pe care o ai la vola -nul u nui MAN. Practic, constructo -rul ger man anticipeazã multedintre ne voile în trafic ale ºoferuluiºi se asigurã cã pune la dispoziþiaaces tu ia sistemele necesare cese acti veazã prin gesturi simple,intuitive. Un exemplu în acest senseste sis temul de menþinere a

vitezei în pantã, care se activeazãprintr-o scurtã apãsare a pedaleide frâ nare. Nu este o noutate, daram fost încã o datã plãcut impre -sio nat de cât de bine func þio -neazã. ªoferul rãmâne permanentcu ambele mâini pe volan, con -cen trându-se doar la drum, fãrã atre bui sã se gândeascã în cetreap tã de vitezã ar trebui sã seafle sau în ce treaptã a retarde -ru lui - sis te mul ia aceste deciziiîn mod auto mat în funcþie de vite -zã, gra dul de înclinare a pantei ºiîncãr ca rea camionului.

Volanul multifuncþional esteun alt exemplu al viziunii MAN înceea ce priveºte simplitatea ºi

func þionalitatea - comenzile pen -tru sistemul audio ºi telefon înstânga, cele pentru pilotul auto -mat în dreapta... ºi totul este in -tu itiv.

Astfel, adaptarea la bordul ca -mi oanelor MAN este aproape in -stan tanee, chiar ºi pentru ºoferiimai puþin experimentaþi.

ªi pentru cã am avut la dispo -zi þie atât de multe camioane pen -tru a le conduce, îndrãznesc sãfac ºi o comparaþie: în gama greaMAN, am apreciat cel mai multmo delul TGS, care, din punctulmeu de vedere, oferã la cel maiînalt nivel senzaþia de siguranþã ºiconfort în timpul condusului. În

MAN EURO VIÎÎnn ssăăppttăămmâânnaa 88--1122 aapprriilliiee,, MMAANN aa ooffeerriitt pprreesseeii eeuurrooppeenneeddee ssppeecciiaalliittaattee ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa tteessttaa nnoouuaa ffaammiilliiee TTGGddee aauuttoovveehhiiccuullee,, ccee îînnddeepplliinneeşşttee ssttaannddaarrddeellee EEUURROO VVII..

MAN TGL - motoare EURO VISerie motor D0834 D0836

Capacitate cilindricã (l) 4.6 4.6 4.6 6.9Tip L4 L4 L4 L6Putere (kW/CP) 110/150 132/180 162/220 184/250La rotaþii (rpm) 2300 2300 2300 2200Cuplu maxim (Nm) 570 700 850 1000La rotaþii (rpm) 1400 1400 1300-1800 1200-1750Sistem de injecþie Common-rail

MAN TGS - motoare EURO VISerie motor D2066 D2676

Capacitate cilindricã (l) 10.5 10.5 10.5 12.4 12.4Tip L6 L6 L6 L6 L6Putere (kW/CP) 235/320 265/360 294/400 324/440 353/480Cuplu maxim (Nm) 1600 1800 1900 2100 2300Sistem de injecþie Common-rail

MAN TGX - motoare EURO VISerie motor D2066 D2676

Capacitate cilindricã (l) 10.5 10.5 12.4 12.4Tip L6 L6 L6 L6Putere (kW/CP) 265/360 294/400 324/440 353/480Cuplu maxim (Nm) 1800 1900 2100 2300Sistem de injecþie Common-rail

MAN TGM - motoare EURO VISerie motor D0836

Capacitate cilindricã (l) 6.9 6.9 6.9Tip L6 L6 L6Putere (kW/CP) 184/250 213/290 251/341La rotaþii (rpm) 2200 2200 2200Cuplu maxim (Nm) 1000 1150 1250La rotaþii (rpm) 1200-1750 1200-1750 1200-1800Sistem de injecþie Common-rail

Page 12: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 2013

mod cert, TGS poate repre zen tacea mai bunã opþiune pentrutrans portul pe distanþe lungi,mai ales da cã se efec tuea -zã cu un sin gur ºo fer.Pentru doi ºo feri, ca -bina mai gene roa -sã a TGX ar puteafi de preferat.

Bineînþeles,nu lipsesc pe ca -mi oa ne le MANnici ce lelal te sis -te me moderne desi guranþã ºi asis t -enþã la condus.Amintim sis te mul demenþinere auto ma tã adistanþei faþã de ve hicululdin faþã (ACC) ºi sistemulde avertizare în cazulschimbãrii acci den ta le aben zii (LGS - Lane GuardSystem). În plus, sis te mulLGS va fi dispo ni bil op þio -nal ºi pentru gama de autov -e hi cule medii ºi uºoare. De a -se menea, din iulie 2013, sis temulde asistenþã la frânarea de ur -genþã (EBA) va fi disponibil petoate autovehiculele familiei TG.

Noile TGL şi TGM

Pe gamele uºoarã ºi medie,constructorul german a realizatmodificãri radicale. Astfel, noileMAN TGL ºi TGM, pe lângã mo -to rizarea EURO VI ºi designul ex -terior îmbunãtãþit beneficiazã decabine complet modernizate.Prac tic, atât în ceea ce priveºtema terialele folosite, cât ºi desig -nul, noile cabine TGL ºi TGM re -prezintã copii ale TGX ºi TGS.

Astfel, gamele uºoarã ºi mediesunt la rândul lor integrate com -plet în familia TG, dar, mai impor -tant, ºoferii noilor TGL ºi TGM voravea o foarte plãcutã surprizã.Este apreciabil sã beneficiezi pe

aceste game de materiale de oasemenea calitate. În plus, postulde conducere a devenit mai con -for tabil, sistemul de ventilaþie a

fost îm bu nã tãþit, iarspaþiile de de po zi ta -re sunt mai binestruc tu rate.

Gamele uºoarãºi medie de laMAN oferã o ma -

sã totalã cu prin -sã între 7,5 t ºi

26 t.Creºterea

ma sei propriipen tru mode -

lele TGL ºi TGMEURO VI, faþã deEURO V, esteuna relativ re du -sã, de aproxi ma -tiv 150 kg pen truca mioanele cumo toare cu patru

ci lindri ºi 190 kgpen tru cele cu ºase

cilindri. În schimb, in -ter v alele de service rãmân

neschimbate, ajun gând pânãla 80.000 km.

Radu BORCESCUMünchen, Germania

[email protected]

DR

IVE-T

EST

22 aprilie 2013 ........................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

23

Conti360° Fleet Services,de trei ani în EuropaSunt trei ani de la înfiinţarea sistemului de managementpentru anvelope Conti360° Fleet Services şi de atunciacesta s-a dezvoltat cu succes extrem. Din ce în ce maimulte firme de transport, din toată Europa, se bazează peserviciul complet pentru anvelope de la Continental.Acestea beneficiază de serviciul european integrat pentruanvelope, în format standardizat, la preţuri accesibile.Toate acestea pot oferi firmei de transport sistemulmodular structurat Conti360° Fleet Services, cu cele cincicomponente ale sale: ContiFitmentService, ContiFleetCheck,ContiFleetReporting, ContiCasingManagement şiContiBreakdownService la un nivel superior.

„„CC u serviciul nos -tru complet des -tinat parcurilorauto, am atinsun punct sensi -

bil. Operatorii parcurilor auto îºidoresc servicii ºi garanþii avansateîn ceea ce priveºte mobilitatea.Oferta noastrã de servicii„Conti360° Fleet Services” înde -pli neºte aceastã dorinþã, asigurãmo bilitatea flotelor ºi face cos -tu rile pentru anvelope calculabileîn avans”, afirmã Martin Burdorf,director cu managementul flotelordin cadrul departamentului de an -ve lope destinate autovehiculelorutilitare pentru EMEA (Europa,Orientul Mijlociu, Africa). Ofertastructuratã în module individualede servicii este disponibilã în di -ver se þãri, la acelaºi nivel calitativsu perior ºi ajutã la diminuareacos turilor pentru anvelope ale par -cu rilor auto. Fiecare client poatebe neficia de un pachet perso na -li zat de servicii, care îi înde pli neº -te propriile cerinþe în vedereamana gementului optim al anve -lo pelor. În multe þãri, cumpãrãtoriide anvelope pot sã aleagã întreConti360° Service ca soluþie pay-as-you-go bazatã pe performanþãºi contractul Conti360° pe kilo -me tru ca variantã de tarif forfetar.

Serviciipersonalizatepentru anvelope

Conti360° Fleet Servicesoferã o gamã largã de produse ºiser vicii în ceea ce priveºte an ve -lopele. Sunt incluse toate pre stã -rile de servicii aferente dotãrii cuanvelope a camioanelor ºi auto -

bu zelor. Acestea încep cu alege -rea anvelopelor corespunzãtoare,achiziþia ºi montarea profesionalãprin ContiFitmentService.

Clientul fie îºi achiziþioneazãde la Continental anvelope cla si -ce, fie obþine utilizarea acestorasub forma unui tarif forfetar pekilometru. În cadrul serviciuluiContiFleetCheck, dacã se doreºte,pot fi consultaþi specialiºti în an -ve lope în ceea ce priveºte utiliza -rea pneurilor pe toatã durata lorde viaþã ºi pânã la înlocuirea pla -ni ficatã. De obicei, aceºtia efec -tuea zã patru verificãri anuale aletuturor anvelopelor, încearcã sãgãseascã deteriorãrile ºi mãsoarãîn mod regulat adâncimea pro f i lu -lui ºi presiunea aerului. Veri fi cãrileContiFleetChecks indicã sta reaanvelopelor în timp ºi pãstrea zãevidenþa privitoare la îmbu nã -tãþirile de pe parcursul între þi nerii.Evaluarea ContiFleetRepor ting

oferã clientului, fãrã nicio omi siu -ne, documentaþia tuturor datelorre le vante în privinþa anvelopelor,a raporturilor de stare ºi a ana li -ze lor de cost ºi oferã transparenþacosturilor.

În cele din urmã, ContiCasingMa nagement este compo nentacare poate fi stabilitã dupã pre lua -rea de la sfârºitul duratei de viaþãa anvelopei, dupã in spec þia ºi res -taurarea prin reºapare a anvelopelorvechi sau dupã reci clare.

Serviciile Conti360° Fleet Ser -vi ces sunt active în mod curentpe cele 14 pieþe ale Germaniei,în Belgia, Marea Britanie, Irlanda,Franþa, Italia, Spania, Polonia,Cehia, Austria, Slovacia ºi Ungaria,precum ºi în Danemarca ºi Suedia.În curând aceste servicii vor fi dis -po nibile ºi pe teritoriul României.Serviciul de depanare de 24 deore este oferit de Continental în37 de þãri europene.

Page 13: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

DD upã un debut de anfoarte calm din punctde vedere al activitãþii,transporturile agaba ri ti -ce au început sã reintre

în normal „... pentru noi cel puþin,dar am înþeles cã pentru toþi afost un început de an mai slab fa -þã de anul trecut. A fost prealiniºtit. Din fericire, în a doua partea anului, lucrurile se vor îndrepta.Cursa a fost interesantã. Amprimit o comandã pentru trans -por tul a douã mãrfuri identicepen tru o rafinãrie. Ceea ce a fãcutca acest transport sã fie mai de -o sebit a fost reducerea înãlþimiima xime de transport pe cale rutie -rã pânã la Constanþa“, ne-a ex pli -cat George Niþã, director generalHolleman.

Traseulmastodonţilor

În acest context, s-a decis asu -pra unei rute combinate, prin Por -tul Olteniþa. „Am stabilit cu fur ni -zorii de servicii stradale, ENEL,firme de cablu, sã ne asiste pedrum pentru cã am avut o înãlþimemare, de 7 m, ºi un tonaj de 110t. Am preluat piesele de la o în -treprindere din Ploieºti, am trecutprin Albeºti-Paleologu, iar ulterioram ajuns pe centura Bucureºti,de unde am pornit spre Olteniþa,pentru a efectua operaþiunea RO-RO. Am amenajat pontonul spe -cial dotat cu rampã la nivelul celmai ridicat, ca urmare a cursuluifoarte ridicat al Dunãrii. Am lãsatmãrfurile pe ponton cu ajutorul

unor portale hidraulice ºi amexecutat amarajul. Dupã trei zile,convoiul a ajuns la Constanþa deunde tot noi, în Constanþa Sud -Agi gea, am organizat transbor da -rea pe cheu, urmând ca piesele sãfie încãrcate ºi amarate pe vapor,tot prin grija noastrã“, a arãtatGeorge Niþã.

Pas cu pas

Cele douã ansambluri din con -voi au avut 34 respectiv 32 mlungime, beneficiind de o confi -gu raþie de 9 axe cu 72 de roþi.Este vorba despre remorcherespe c iale pentru transport aga ba -ritic, ce pot trage 250 t fiecare.Configuraþia vehiculelor a fost rea -lizatã sub îndrumarea lui Cristian

Georgescu, specialist în confi gu -rãri de trailere modulare ºi in struc -tor ECO EFECT, specializat peacest segment ºi, totodatã, con -du cãtor auto. „Este nevoie demult calm, rãbdare ºi totul trebuieluat pas cu pas. Eu fac acest lucrudin 1988 iar la Holleman sunt de15 ani, unde întotdeauna s-a pusaccentul pe profesionalism. Amfãcut cursuri speciale, pentru a fimereu în pas cu tehnologia. Potspune cã nu se comparã ceea cefo loseam în 1988 cu ce existã a -cum“, a precizat Cristian Geor -gescu.

Proiectele cueoliene încep în a doua parte a anului

Existã aºteptãri de la jumã ta -tea lui 2013 în lumea trans por tu -rilor agabaritice, fiind anunþate in -ves tiþii importante. „Stagnareapie þei din prima parte a anului afost generatã din zona eolienelor,unde au existat zvonuri potrivit cã -rora nu se vor mai elibera cer ti fi -ca te verzi, iar investitorii care în pri -mãvarã ar fi trebuit sã de marezepreg ãtirea investiþiilor au intrat în

........................................................................................................................ aprilie 2013 aprilie 2013 ........................................................................................................................ 25

AG

AB

AR

ITIC

AG

AB

AR

ITIC

24

La începutul lunii aprilie, compania Holleman a efectuatun transport agabaritic din Ploieşti spre Constanţa viaPortul Olteniţa. Profesionalismul echipei care s-a ocupatde acest transport a făcut ca totul să meargă ca lacarte, reuşind să anticipeze şi să preîntâmpine toateelementele ce ar fi putut pune în dificultate transportul.

Demonstraţie de profesionalism

Page 14: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201326

AG

AB

AR

ITIC

aºteptare. O parte dintre aceºtiaau hotãrât însã ca de la jumãtateaanului sã reporneascã motoarele.Sunt proiecte despre care ºtim cãse vor derula cu si guranþã, dar arfi fost bine ca totul sã se fi des fã -ºurat cursiv, fãrã pau zã, pentru anu fi afectate rezul ta tele financiare“,a apreciat Geor ge Niþã. El a precizatcã Holleman lucreazã în prezent încadrul unui proiect din sectorulenergiei eo liene. „Este vorba însãde spre com ponente mici, momen -tan. Abia mai târziu se va pune pro -blema transportului palelor ºi ageneratorului. În plus, am repornitîn zona Bârlad un proiect care fu -se se oprit din cauza ninsorilor ºi aîngheþurilor ºi dezgheþurilor repe -ta te, care stricaserã dru mu rile.“

Oportunităţi dinţările vecine

Directorul general Holleman aarãtat cã investiþiile fãcute în þãrilevecine dau rezultate. „În Bul garia,Serbia ºi Ucraina stãm foar te bineatât din punct de vedere al echi pa -mentelor, cât ºi al per so naluluifoarte bine pregãtit. Suntem ºi înaceste þãri, lideri de piaþã, cunoscuþipentru modul oc cidental, profe sio -nist de a face afa ceri. Vom continuainvestiþiile, mai ales în Serbia ºiUcraina”, a spus George Niþã.

Alexandru [email protected]

Page 15: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

29........................................................................................................................ aprilie 201328

PR

EZEN

TA

RE

NN oile anvelope Pirelli pen -tru camioane, ST:01™Neverending™ Energy™,au fost puse în vânzarede la sfâr ºi tul anului tre -

cut. Performanþele a cestor anve lo -pe le-au ridicat în vârful gamei depro duse eti che tate EU, obþinândcali ficative AA în ceea ce priveºte re -zistenþa la rulare ºi aderenþa pe u -me zealã. Prima dimensiune dis po -nibilã în Europa este 385/65 R 22.5.

Gama ST:01™ Neverending™Energy™ oferã atât siguranþã, câtºi economie energeticã (generândtotodatã ºi reducerea emisiilor

poluante), menþinând performanþaridicatã în indicatorii de du ra bi -litate ºi kilometraj.

Elementele care au fãcut a -ceste lucruri posibile sunt: mo -delul inovator al benzii de rulare(bre vet în curs de acordare); teh -no logia compuºilor de tip dublu-strat, având conþinut ridicat desilica (încã un brevet în curs de a -cordare), care genereazã mai pu -þinã cãldurã ºi scade rezistenþa larulare, asigurând rezistenþa cres -cu tã la tãieturi ºi zgârieturi, darºi kilometraj mãrit; altã inovaþiese referã la geometria flancurilor

ºi a talonului (spre exemplu, ta -lo nul a fost ranforsat, fiind înfã -ºu rat cu o structurã metalicã).

Laboratoarele Pirelli Biccocareprezintã centrul principal de cer -ce tare ºi testare al noilor teh no lo -gii care vor fi utilizate în dez vol tareamodelelor benzii de ru lare, proce -se lor ecologic de pro ducþie, mate -ria lelor, pentru a mãri siguranþa ºofe -ru lui ºi a mic ºo ra consumul decombus tibil. Noi le ST:01™ Neveren -ding™ Ener gy™ reprezintã evoluþiana turalã în aceastã direcþie, benefi -ciile în ceea ce priveºte adminis tra -rea flo telor fiind semnificative, avândîn vedere faptul cã anvelo pe le depe semiremorcã genereazã 50% dinrezistenþa la rulare. Dar asta nu etotul. Calificativul „A” ob þinut pentruclasa de frânare pe ume zea lã areimportanþã fun da men ta lã în ceea cepriveºte anve lo pele de pe semi re -morcã. Imagi naþi-vã ce s-ar întâm -pla dacã an ve lopele în ceteazã sãfunc þio neze la pa rametri maximi,dacã tre buie sã opriþi in stant încondiþii de ploaie!

Nu este deloc accidental faptulcã anvelopele Pirelli pentru se mi -remorcã au obþinut primele cali fi -cative AA, fapt confirmat de Fa bioMontanaro, directorul de cer ce tareºi pre-dezvoltare pentru Pirelli Truck,acesta spunând: „Atât pentrucontribuþia pe care se miremorca oare în comparaþie cu în tregul ve hi -cul în ge ne rarea re zis -tenþei la rulareºi în con -se -

cinþã, în con su mul de com bus tibil,dar ºi în ceea ce priveºte si -

guranþa, având în ve derefap tul cã semi re -

mor ca frâ nea zã

înaintea ca bi nei, pentru a þine ca mi -onul sub control pe pe rioada dece -lerãrii. De sigur, lucrãm pentru îmbu -nã tãþirea calificativelor RR ºi WG aleanvelo pelor de pe celelalte axe.”

Calificativul AA este acordatpen tru rezistenþã la rulare ºi ade -renþã pe umezealã, mãrind toto -da tã durata de viaþã a anvelopei.

„Provocarea imensã a fost dez -voltarea în sine a unui astfel deprodus, fãrã sã omitem alþi in di catoriimportanþi care nu fac parte dineticheta EU”, a continuat Fabio Mon -ta naro. „Acest nivel de performanþãnu apare accidental ºi nu fãrã unvolum considerabil de muncã. Parteade cercetare de noi materiale ºi pro -filuri a durat mai multe luni. Obiectivula fost clar, sã dezvoltãm produsefiabile, care oferã o performanþãridicatã pe toate fronturile.”

Trebuie amintit faptul cã sim plaechipare cu anvelopa potrivitã nueste suficientã pentru a asigura uncondus sigur, eficient din punct devedere al consumului. Anve lo peletrebuie menþinute în con di þii bune.Performanþele ºi bene fi ciile oferitede aceste anvelope necesitã gestio -na rea lor co res pun zãtoare. Pentrua ajuta admi nis tratorii flotelor în a -ceastã pri vin þã, Pirelli a conceput ovastã re þea de sisteme ºi serviciisu port, în primul rând prin Cyber™Fleet, sis temul care monitorizeazãpre siu nea anvelopelor în timp real.

Energia Never-endingajunge pe şoseleAcesta este numele noilor anvelope Pirelli pentrucamioane, ST:01™ Neverending™ Energy™, produse careau obţinut calificative AA pe noua etichetă EU.Anvelopele sunt deja disponibile la vânzare,caracteristicile lor cheie fiind performanţa de vârf,durabilitatea crescută şi kilometrajul îmbunătăţit.

Care sunt motivele pentru care noile anvelope ST:01™Neverending™ Energy™ oferã performanþã de vârf? Pentru început,inovaþia structurii: noua geometrie a talonului asigurã o mai mareflexibilitate, generând astfel mai puþinã caldurã ºi rezistenþã larulare. Noul profil al benzii de rulare este proiectat cu o geometriecare scade frecarea, prin canalul central ºi cele douã canale lateraledrepte. Cinci nervuri solide care înconjoarã anvelopa oferãrezistenþã excelentã împotriva tãieturilor ºi zgârieturilor.

O treaptă deviteză în plus

În comparaþie cu gama an te -rioa rã, noile anvelope ST:01™Ne ve r ending™ Energy™ reduccu 20% rezistenþa la rulare.Aderenþa ex celentã peumezealã a ST:01 a fostmenþinutã, în timp ce kilo me -tra jul anvelopelor a crescut cu10%.

Page 16: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

31........................................................................................................................ aprilie 2013

PR

EZEN

TA

RE

30

monitorizarea în permanenþã achel tuielilor, pentru cã fiecare ma -ºinã a flotei presupune anumitecos turi, iar acestea trebuie ana li -za te în consecinþã. Au mai fost ºido rinþa de a creºte, care a generatcurajul de a stabili niºte þinte în -drãz neþe ºi orientarea forþelorspre atingerea lor.

Maşinile noi -avantaj competitiv

Valoarea totalã a parcului autoal ETL se ridicã la 5,5 milioane deeuro, ATP Exodus urmând sã maiin vesteascã în acest an încã 1,5milioane de euro în dezvoltareaflo tei de camioane a companiei.În momentul de faţã, parcul autode camioane al companiei numãrã25 de unitãţi, anul acesta urmândsã mai iasã din producţie încã 16.

Mãr cile de camioane cu care ope -rea zã ATP Exodus sunt Mercedes-Benz Actros și MAN TGX, iar pen -tru semiremorci sunt preferateSchmitz și Fliegl. Deși, de regulã,pentru clienţii transportatorilor demarfã primeazã experienţa șieficienţa personalului companieicu care încheie un contract, totmai mulţi pun preţ pe mãrcile ma -și nilor cu care lucreazã.

„Ne-am orientat spre maºinilenoi din considerente de com pe -ti tivitate și am ales sã lucrãm doarcu branduri auto de top întrucâtacest aspect este foarte im por -tant și pentru clienţii noștri. Toatemașinile genereazã costuri șivenit, indiferent de brand, dar dacãvrei sã te diferenţiezi de con cu -ren ţã, pe lângã serviciile oferite,tre buie sã îţi dezvolţi un parc autosigur din punct de vedere tehnic.Or, acest lucru ţi-l pot garantadoar producãtorii auto cu tradiţieîn domeniu. În ceea ce priveºtefinanþarea, nu am în tâm pinat difi -cul tãþi întrucât ETL a beneficiatde sprijinul financiar al ATPExodus”, a spus directorul generalATP Exodus.

La nivel de grup, ATP Exodusdeþine trei centre auto, în BaiaMare, Bistriþa ºi Oradea, de aceeaoperaþiunile de service se rea li -zeazã în mare parte în aceste lo -ca þii. Pentru întreþinerea autouti -li tarelor ºi camioanelor din altezone ale þãrii, compania a încheiatcontracte cu diverse repre zen tan -þe de acolo. Dar service-ul floteieste în cea mai mare parte asi gu -rat de centrul din Baia Mare, undeeste ºi localizat parcul auto ETL.

Creşterisemnificative

ETL transportã în majoritateacazurilor mãrfuri generale, cele maitranzitate state europene fiindGermania, Austria, Franþa, Italia ºiAnglia. Deºi focusatã pe trans por -tul de marfã abia din 2011, com -pania se dezvoltã într-un ritm foar -te alert, doar în primele trei luni aleanului volumul de marfã trans portata înregistrat o creºtere de 240%,

faþã de aceeaºi pe rioadã din 2012.Activitatea ETL se bazeazã pe con -tractele semna te pe termen lung -aproximativ 80% din cifra de afaceria compa niei, însã din portofoliulsãu nu lipsesc nici colaborãrile cuclienþii oca zionali, ceea ce permiteop ti mi zarea capacitãþii de transportdisponibile.

„Experienþa acumulatã în ceiaproape 20 de ani în businessne-a permis o planificare realistãa afa cerilor Elka Trans Logistic ºidez voltarea rapidã a companieiîn ciuda contextului economicdificil. Ne-am dezvoltat portofoliulde clienþi, aici fiind ajutaþi de per -for manþa ºi capacitatea parculuiauto, dar ºi de reputaþia ATP Exo -dus. În al doilea an de activitatepe piaþa transportatorilor de mar -fã, cifra de afaceri înregistratã afost de 5,4 ori mai mare faþã deanul anterior, iar pentru anul încurs vizãm o creºtere de minim60%”, a explicat Mircea Cirþ.

Astfel, directorul grupului estede pãrere cã transportul de marfãpoa te fi profitabil, în ciuda dificul -tã þilor cu care se confruntã opera -torii de pe piaþa de profil, doar înprezenþa unui control al costurilorºi a optimizãrii activitãþii. Existenþaactivitãþilor conexe este în acestcon text un plus, deºi partea ceamai dificilã pe care o implicã acestlucru sunt investiþiile.

Pe o piaþã dominatã de creº -teri ale costurilor cu combustibilul,taxelor de drum ºi forþei de mun -cã, ºi de dificultãþi în accesarea fi -nanþãrilor pentru dezvoltarea flo -telor, reprezentanþii ETL prevãdtot uºi o creºtere a pieþei pesteni velul celei din 2012, ºanse realede dezvoltare având doar trans -por tatorii care vor putea asiguraservicii superioare din punct deve dere calitativ ºi care vor fi su -fi cient de flexibili în adaptarea lanoile trenduri ale acestui segment.Cu toate acestea, piaþa trans por -tu rilor de marfã rãmâne una cuun risc crescut în ceea ce priveºterecuperarea creanþelor.

Raluca MIHĂ[email protected]

Elka Trans Logistic,o investiţie de peste5,5 milioane de euroIntrată pe piaţa transportatorilor rutieri de mărfuri în2011, compania Elka Trans Logistic (ETL), parte a grupuluiATP Exodus, cu afaceri de peste 71 de milioane de euro în2012, deţine o flotă formată din 220 de turisme,autoutilitare şi camioane cu o capacitate de transport dela 3,5 tone până la 40 de tone. Pe lângă transportul demarfă, ETL dezvoltă şi serviciul de închirieri auto,maşinile puse la dispoziţia clienţilor putând fi atâtturisme, cât şi autoutilitare cu o capacitate de transportde până la 3,5 tone.

„„DD ecizia de a în -fi inþa o nouãcom panie, ca -re sã aibã ca o -biect de acti vi -

tate transportul de marfã a fostuna fireascã, întrucât afacerile ATPExodus se dezvoltaserã foarte multºi era nevoie de o entitate spe -cializatã strict pe acest do me niu înca drul grupului. Separaþia s-a pro -dus din dorinþa de a opti mi za ca -pa citatea de transport pe care o

aveam la dispoziþie, iar ofe ri rea deservicii de acest tip cãtre terþi avenit din necesitatea de dez voltarea afacerii”, a subliniat Mircea Cirþ,director general ATP Exodus.

„ETL ºi-a fãcut intrarea pe pia -þã dupã aproape 20 de ani de e -xis tenþã a companiei-mamã, ATPExo dus, timp în care am acumulatex perienþã suficientã încât sã a vemcapacitatea de prospectare ne ce -sarã în faza premergãtoare în fi inþãriiacestei divizii ºi sã ne sta bilim

strategia de dezvoltare. Pe de altãparte, am pus bazele com paniei ºiîntr-un moment în care ºtiam ceatitudine sã adop tãm într-un con -text economic di ficil, pentru cã tre -cu serã deja trei ani de la declan ºa -rea crizei, timp în care am învãþatsã ne adaptãm condiþiilor din mers.Probabil cã dacã aº fi fost un novicepe piaþã, mi-ar fi fost foarte dificilsã ating rezultatele de pânã acum.”

Pe lângã experienþã, au fostimportante ºi adaptabilitatea ºi

Page 17: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201332

TT rofeul a ajuns la echipanr. 1 a service-ului dinBu cu reºti, care ºi-a mã -su rat forþele cu alte 4echipe din România ºi 3

e chipe din Bulgaria. Echipa câºti -gã toare a fost formatã din: LucianSa calov (piese de schimb), ªtefanIsail, Andrei Tache, Valentin Diac(teh nicieni) ºi Cãtãlin Neacºu (cã -pitan).

Provocareeuropeană

Pentru angajaþii Scania careau obþinut locul 1 provocãrile nuse opresc aici. Performanþa ob þi -nu tã în cadrul finalei regionale ledã aces tora posibilitatea de a par -ticipa la finala europeanã TopTeam de la Koblenz, ce va avealoc în septembrie 2013. Echipadin Bulgaria care s-a calificat înfi nala europeanã Top Team estecea din Veliko Tarnovo. Nici ce le -lal te echipe participante nu auple cat acasã cu mâna goalã. Echi -pa de pe locul 2, reprezentândser vice-ul din Arad, a primit obiec -

te promoþionale ºi accesorii Sca -nia în valoare de 500 de euro, iarechipele de pe locurile 3, 4 ºi 5,re prezentând service-urile dinCluj, Braºov ºi Bucureºti (echipanr. 2) au primit obiecte promo þio -na le ºi accesorii Scania în valoarede 100 de euro. Echipele au fostfor mate din angajaþi ai service-uri lor Scania ºi au avut de înfrun -tat 5 probe, fiecare aducând înzes trea echipelor participante ma -xi mum 50 de puncte. Anul acestas-a pus un accent deosebit pe sã -nãtatea ºi siguranþa participanþilor.Echipele câºtigãtoare ale finalelorregionale vor participa la finalamon dialã, în perioada 21-24 no -iem brie 2013, în Södertälje,Suedia.

Top Team

Scania Top Team 2012-2013este al optulea eveniment de acestgen organizat la nivel internaþionalºi este cel mai mare de pânã acum.Au participat aproximativ 8.000 decon curenþi din 60 de þãri. Scopulcom petiþiei Top Team este de a

dez volta cunoºtinþele ºi abilitãþileper sonalului din atelierele de ser -vi ce Scania. De asemenea se do -reºte dezvoltarea profesio na lis -mului, orientãrii cãtre client ºiîn curajeazã munca în echipã.

Top Team este ºi un mod de apromova siguranþa, sãnãtatea ºipreocuparea pentru mediul în con -jurãtor.

Alexandru [email protected]

La jumătatea lunii martie a avut loc în Bucureşti finalaregională a concursului Top Team, o competiţieinternaţională adresată personalului din service-urileScania, cu scopul de a încuraja şi stimula perfecţionareaprofesională a angajaţilor.

Top Team 2013 -finala regională

EV

EN

IMEN

T

Patru probepractice...

Proba 1: Sistem frânareauxiliarãProba 2: Sistem electricProba 3: Caz de asistenþãpentru un vehicul staþionat lamarginea carosabiluluiProba 4: Sistem de alimentareºi evacuare

... ºi una teoreticã: 50 întrebãritehnice, respectiv de siguranþãºi securitate a muncii

Cătălin Neacşu,căpitanul echipei

câştigătoare: Suntem curajoºi ºi ambiþioºi!Iubim simbolul Scania,

grifonul, ºi ceea ce facem zi de zila locul de muncã. Credem cãechipa noastrã a câºtigat pentru cãformãm cu adevãrat o echipã ºi, defiecare datã când unul dintre noi seblocheazã în orice problemã, esteîntotdeauna ajutat de un coleg cu osugestie, dacã nu chiar curãspunsul corect. În fiecare zi delucru gãsim câte o nouã provocareºi, de aceea, nu ne este fricã deceea ce va urma. Vom face caScania Romania sã fie mândrã denoi pentru rezultatul de la Koblenz,semifinala pe care o considerãmdoar o etapã intermediarã, pentruaccederea în finala mondialã dinSödertälje, Suedia.“

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 33

SSeerrvviiccee--uurriillee șșiittrraannssppoorrttaattoorriiiicceerr pprrootteeccţţiieerreeaallăă îîmmppoottrriivvaahhooţţiilloorr

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Page 18: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 35........................................................................................................................ aprilie 201334

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Escrocheriile ar trebui legate de CNP-ul autorilor

Service-urile şitransportatorii cerprotecţie realăîmpotriva hoţilor

SS egmentul de service ºipiese de schimb acuzão dezvoltare a feno me -nu lui fraudelor. „Ceicare sunt implicaþi în

pro ce sul de fraudã schimbã astãzifirmele, generând pagube în lanþ.Cred cã ar trebui evidenþiatCNP-ul celor care fraudeazã, nu -mã rul de la Registrul Comerþului,alãturi de CUI-ul companiei, iarast fel de fapte sã se soldeze cuinterdicþii privind înfiinþarea defirme. Exemplu: dacã firmele ar filegate pe CUI de Ministerul Fi -nan þelor ºi pe numãr de înre gis -trare de Registrul Comerþului -atunci când introduci clien tul/CUI/J... îþi apare situaþia lui la MinisterulFinanþelor ºi la Registrul Comer -þu lui ºi ai imaginea realã a per -soa nelor juridice. Dacã escrociipot înregistra firme, apoi îºi iauau torizaþie de funcþionare ca ser -vice ºi ca vânzãtor de piese auto,problemele nu se vor opri“, aafirmat Ion Lixandru, adminis tra -to rul Romtrailer, subliniind cã estenecesarã intervenþia MinisteruluiFinanþelor pe acest segment. Par -ticipanþii la masa rotundã au scosîn evidenþã faptul cã fraudele potavea în spate firme fantomã, cuproprietari cu identitãþi false ºi,în ultimii ani, chiar firme înfiinþatelegal. „Îngrijorãtor este faptul cã,

dupã 2008, au apãrut companiileîn fiinþate legal ca autori ai frau de -lor, care se aflã eventual sub um -bre la insolvenþei ºi care au afectatpu ternic piaþa“, a apreciat IonLixan dru, menþionând cã Romtrai -ler se confruntã în acest momentcu un astfel de caz de escro che -rie.

Legislaţiafavorizeazăescrocii

Din pãcate, legislaþia îi fa vo -rizeazã pe hoþi.

„În ceea ce priveºte partea in -sti tuþionalã, ne aflãm într-o vânã -toa re de fantome cu niºte indivizicare ne-au prãdat pur ºi simplu laSi biu, cu documente, cu acte înre gulã, ca la carte“, a mai arãtatad ministratorul Romtrailer, subli -ni ind cã dupã ce poliþia a arestates crocii în urma unui flagrant, in -stan þa i-a eliberat în 24 de ore.Iar aceasta în condiþiile în careper soanele respective sunt impli -ca te în peste 20 de incidente cude cizie definitivã ºi irevocabilã,iar dupã ce au escrocat Romtrai -ler, au mai escrocat încã douãcom panii. „Aceºti oameni se plim -bã în libertate ºi pot oricând re -pe ta furturile, înºelãciunile. Suntnu clee bine organizate ºi bine

pre gãtite, iar riscurile la care tre -bu ie sã facem faþã sunt mari. In -clu siv din punct de vedere con ta -bil, pentru cã, dacã nu existã ode cizie definitivã ºi irevocabilã,nu poþi evidenþia pierderea în con -ta bilitate ºi trebuie sã plãteºti TVAcãtre stat“. În opinia participanþilorla masa rotundã, o mare problemão constituie faptul cã în Româniase considerã cã eºti proprietarime diat ce ai primit facturã, nu du -pã efectuarea plãþii, fapt carepermite diverse escrocherii.

Sorin Filip, manager de lo gis -ticã al Carpatcement Holding, aarã tat cã existã trei tipuri de frau -de pe care autoritãþile nu reuºescsã le descurajeze: frauda directã(furt clasic), frauda în care o firmãeste bã gatã în insolvenþã, iar pro -pri e tarul deschide imediat alta,iar cea de-a treia variantã îi aduceîn prim plan pe cei care închidfirma, dar continuã sã emitã facturisub ace laºi nume, fãcând eva -ziune fiscalã. „Problema este cãprocedurile sunt foarte greoaie.Am întâlnit in clusiv situaþii în carecompanii care au lucrat, fãrã sãºtie, cu ast fel de firme care îºiîncetaserã ac ti vitatea, plãtind cubunã credinþã facturi, au fostacuzate de cãtre ANAF, dupã uncontrol încruciºat, cã au încurajatfrauda. Li s-a im pu tat TVA-ul dinfac turi, iar sumele afe rente aces -to ra au fost con si de rate cheltuielinedeductibile, fiind taxate cu 16%- impozit pe pro fit“, a precizat el.

Atenţie laautorizările ISCIR

Prezent la masa rotundã,Geor ge Iatagan, Inspectorul ªef

al IT ISCIR Bucureºti, a scos înevi denþã importanþa respectãriiLegii 64/2008 privind func þio na -rea în condiþii de siguranþã a in -sta laþiilor sub presiune, ins tala þi -ilor de ridicat ºi a aparatelorcon sumatoare de combustibil,mo di ficatã ºi completatã cu Or do -nan þa Guvernului nr. 22/2010,prin Legea 93/2011. Actul nor -ma tiv a introdus amenzi foartemari, dintre care unele penale,faþã de deþinãtorii/utilizatorii deechipamente din domeniul ISCIR.„Montarea maºinilor de ridicat ºitransportat care poartã marcaj CEºi care au intrat în România cuDeclaraþie de Conformitate tip ECpe Directiva de Maºini preluatãde HG 1029/2011 ºi care ne ce -si tã montare la locul de funcþio -na re pe un amplasament fix seface pe baza unei documentaþiiteh nice preliminare de montareavi zatã de cãtre RADTP - Res pon -sabil cu Avizarea DocumentaþieiTehnice Preliminare (de montare)ºi acceptatã de Inspecþia Terito -ria lã ISCIR în raza cãreia se mon -tea zã. Din pãcate, solicitãrile deacceptare nu au apãrut imediatce au intrat în vigoare PrescripþiileTeh nice ISCIR ce reglementeazãacest lucru, dar deþinã to rii/u ti li -za torii de astfel de echipamente

vin din urmã ºi încep sã se aliniezeacestor prevederi. Sunt foartemulte cereri, lucru care ne bu cu -rã“, a menþionat George Iatagan,subliniind cã necunoaºterea legiinu absolvã pe nimeni de efecteleei. „În general, se întâmplã ca in -sti tuþii precum Protecþia Muncii,Pom pierii sau Procuratura sã vãatra gã atenþia în momentul în careaveþi vreo problemã (de regulãdes tul de serioasã) cã echi pa men -te le trebuiau autorizate ISCIR.Legea 64 îºi produce efec te le,începe sã fie cunoscutã. Su bliniezcã pe lângã echipamentele de ser -vice uzuale sunt prinse în Lege ºiechipamentele auxiliare, precum«banalele» compresoare cu reci -pient, pentru care trebuie auto ri -za þie de funcþionare, sau ca binede vopsire a cãror admitere afunc þionãrii este de asemeneaobli gatorie.“ Inspectorul ªef ITISCIR Bucureºti a recomandat

com paniilor de service sã ia legã -tura cu inspectorii IT ISCIR saumã car cu operatorii RSVTI - res -pon sabili cu supravegherea ºi ve -rificarea instalaþiilor (din domeniulISCIR), care cunosc foarte binedo meniul, pentru a fi corect înca -drate ºi autorizate din punct devedere ISCIR. „Dacã vreþi sã intraþiîn amãnunt, la articolul 14 din Le -gea 64, veþi gãsi ce obligaþii aveþi,iar începând cu art. 21 - ceea ceînseamnã contravenþie. Nu aº vreasã mizaþi pe faptul cã nu veþi fiprinºi de ISCIR. Vã prinde viaþa ºivã prinde Legea, pentru cã, deobicei, accidentele ºi ava ri ile auloc într-un mod stupid ºi neaº tep -tat. Este bine sã vã puneþi la adã -post din acest punct de ve dere“,a concluzionat George Ia tagan.

Meda BORCESCU

[email protected]

Lucian Şova, deputat:Profit de aceste mese rotunde organizate de Ziua Cargopentru a mã apropia mai mult de problemele cu care se

confruntã sectorul de transport. Fac parte din Comisia de industriiºi servicii ºi sper sã reuºesc ca o serie dintre problemele pe care ledezbateþi sã le pot promova în componenta legislativã, de aºamanierã încât sã se cunoascã faptul cã un apropiat detransporturile rutiere se aflã în Parlament ºi în aceastã comisie.“

„ Ion Lixandru, administrator Romtrailer:Asigurãtorii creeazã o piaþã separatã de piese, forþându-ne sãacceptãm în service, în cazul contractelor de servisare pentru

clienþii comuni, piese furnizate de anumite companii. Este oingerinþã în businessul nostru, þinând cont de faptul cã societãþilede asigurãri au ca obiect de activitate vânzarea de asigurãri, nucomercializare de piese.“

Fraudele sunt în creştere. Este una dintre concluziile lacare au ajuns participanţii mesei rotunde organizate deZiua Cargo, care a reunit reprezentanţi ai unor companiide service, firme de transport, precum şi autorităţi.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

CC unoscut ca un lider întrans porturile agaba ri ti ce,Holleman începe sã îºifacã un nume ºi în sec to -rul de service, unde a in -

vestit începând din 2009 mai multemilioane de euro. Service-ul Holle -man, situat pe centura Bucu reº -tiului, dispune în prezent de douãhale de lucru, la care se adau gãuna pentru ITP ºi spãlã to ria auto -matã pentru camioane ºi autocare,care oferã în proporþie de 40%servicii pentru flota pro prie ºi înproporþie de 60% pentru terþi.

„Un parteneriat bun implicãdin ambele pãrþi un compromis,în ceea ce priveºte preþul, oferindaceeaºi calitate. Toþi clienþii ºi po -ten þialii clienþi sunt foarte atenþila tariful pentru ora de manoperãºi la adaosul comercial pentru pie -sele de schimb“, a apreciatGeorge Niþã, directorul general

Holl e man. Compania lucreazã înge ne ral cu clienþii pe bazã de con -tract, comenzile individuale fiindfoarte rare. „Transportatorul carevine la service-ul Holleman trebuiesã ºtie cã va fi primit ºi tratat cuseriozitate ºi va avea parte depre þuri onorabile ºi de o vitezã dere paraþie bunã. În prezent, în ca -drul service-ului, se poate lucrasimultan la 11 camioane cu tot cusemiremorci. Beneficiem de an -ga jaþi cu o foarte mare experienþãpe partea de service, pe care îicau tã clienþii pentru calitatea lu -crãrilor, iar faptul cã vindem ºipiese de schimb ne ajutã sã dez -voltãm aceastã activitate”, a arãtatGeorge Niþã, menþionând cã, îngeneral, contractele se încheiepen tru o perioadã de un an, cuposi bilitate de prelungire. „Ter -me nul maxim de platã pe care îlacceptãm este de 30 de zile, iar

depãºiri au loc numai ca excepþie.Doar clienþilor vechi li se acceptãmici întârzieri, justificate”, a pre -ci zat el. Service-ul Holleman de -ser veºte toatã gama comercialã

George Niţă,director general

Holleman:Noi, faþã de un servicede marcã, nu ne

ocupãm ºi de vânzarea devehicule, ci doar de reparaþii.Avem preþuri onorabile, pentrufiecare buzunar.“

aprilie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ aprilie 201336

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Un partener pe termen lung...

de la vanuri în sus, inclusiv auto -care. De asemenea, beneficiazãde un service mobil, care deser -veº te o zonã de 200-250 km înju rul Bucureºtiului. Iar pentru pe -rioada urmãtoare este prevãzutãinvestiþia pentru încã un servicemobil.

Vizibilitate pentru client

„Avem o bazã de date com -ple xã, unde þinem evidenþa inter -ven þiilor executate în unitateanoas trã, iar atunci când vine clien -tul ºtim tot ceea s-a întâmplat cumaºina respectivã. Am dezvoltatactivitatea bazându-ne pe aportulunei noi echipe IT, cu experienþãîn domeniul service-urilor, care a

schimbat tot ERP-ul în firmã, totulfiind acum un sistem unitar“.

Directorul general Hollemana menþionat cã începutul acestuian s-a menþinut pe linia obiºnuitãpe segmentul de service. „Clienþiinoºtri sunt oameni serioºi, nu vinla noi cu maºinile pe butuci sautractate. Avem atât clienþi cu flotemici, cât ºi cu flote mari, ºi pe toþiîi tratãm cu acelaºi respect“, aconcluzionat George Niþã.

Meda [email protected]

37

Marian Lupu, coordonator transportFreight Express Intersped:

Am început sã colaborez cu service-ul Holleman la sfârºitulanului 2012. Faptul cã am ajuns la Holleman s-a dovedit

benefic pentru noi. Aici am avut ocazia sã vãd altceva faþã de ceeace vãzusem înainte. Echipa de service este amabilã, transparentã ºibine intenþionatã. Pânã acum am avut nevoie de reparaþii atât lacapetele tractoare cât ºi la semiremorcile firmei, reparaþii cu gradede dificultate diferite, care au fost fãcute cu costuri în bani ºi timpavantajoase pentru firma noastrã. Sigur vom pãstra colaborarea cuservice-ul Holleman ºi în viitor atât datoritã echipei de service, câtºi dotãrii tehnice a acestuia.“

Ing. Dan Zărnescu,Service Manager

Holleman:Dispunem de treiateliere de lucru, avem

linia ITP, iar pentrucosmetizarea camioaneloravem ºi o spãlãtorie, în timpce latura de tinichigerie se vadezvolta în curând. Investiþiaîn oameni este, dupã pãrereamea, mai importantã decâtinvestiþia în orice echipamentde service. Noi am reuºit sãatragem oameni buni dinpiaþã, proces care va continuapermanent.“

Avem specialiºti foarte buni înreparaţiile de motoare, cutii de vitezã

ºi diferenþiale. Este pentru noi ca un visîmplinit, pentru cã am investit totodatã înscule ºi echipamente performante, situaþieîn care nu mai apar probleme.“

... care îţi ţine maşinile pe drum. Sau altfel spus unservice care oferă soluţii profesioniste multimarcă pentruo flotă multimarcă, categorie în care se încadrează cei maimulţi transportatori români. Posibilitatea de a apela la unsingur atelier pentru toată flota şi de a beneficia deintervenţii bine făcute, dar şi de un istoric al acestora,pot constitui baza unei relaţii durabile. Este propunereade parteneriat pe care Holleman, un service carebeneficiază de experienţa pe care o oferă o afacere detransport de tradiţie, o face companiilor ce deţin flote.

Page 20: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201338

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Soluţii completepentru vanuri

AA facerea a fost pornitãîn 2007 de cãtre NicuGhiþã. „Target-ul nos -tru din punct de ve de -re al clienþilor este re -

prezentat de persoanele juridice,iar cei cu care am pornit la drumîn 2007 se regãsesc ºi acum înpor tofoliul nostru, numãrul lorcres când de la an la an. Pentrucã ne-am fãcut treaba bine, la timpºi la un nivel acceptabil al preþu -ri lor, oamenii cu care am colaboratau devenit clienþii noºtri fideli“, aspus Nicu Ghiþã, directorul GlobalServ Trade.

Service-ul este împãrþit îndouã mari segmente: unul de me -ca nicã ºi unul de tinichigerie.

Autorizaţi RARpentru 14 mărci

„Pentru partea de tinichigerieavem contract cu societãþile de asi -gurãri ºi practic de acolo vin clienþiipe acest segment, iar pe partea demecanicã aproximativ 80% dinclienþii pentru care pre stãm serviciibeneficiazã de un contract. Ope -ra þiunile pe care le pu tem efectuaîn service sunt foar te variate, de laschimbat un bec, întreþinere cu ren -tã, pânã la reparaþii complexe de

motoare ºi cutii de viteze. Suntemacoperiþi ºi pe partea de electricã,facem ºi diagnoze, nu avem nici unseg ment neacoperit. În ziua de azinici sã vrei nu mai poþi sã te apucisã repari o maºinã fãrã diagnozã,toate fiind pline de electronicã, sen -zori ºi computere“, a arãtat NicuGhiþã.

Service-ul este autorizat decãtre Registrul Auto Român sãefec tueze reparaþii la 14 mãrciauto, aici fiind cuprinse toate mãr -ci le comune de vehicule utilitare,dar nu numai.

„Pânã la 3,5 t oferim serviciide calitate pentru mãrcile Fiat,Ive co, Mercedes, Volkswagen,Peu geot sau Renault. În urma ex -pe rienþelor din service pot spunecã toate se stricã aproape la felde repede. Foarte important estede fapt modul de exploatare a ma -ºi nilor. Dar fiind vorba despre flotede distribuþie, acestea sunt destulde puþin menajate. Ca ºi pondere,aici în service lucrãm 50% utilitareºi 50% turisme, iar pentru cã ser -vice-ul nu este amplasat stradal,ne bazãm doar pe faptul cã facemlucrurile cu profesionalism ºi, ast -fel, ne câºtigãm clienþii prin reco -man dãri. Ca ºi servicii oferite, pelân gã mecanicã ºi tinichigerie, decurând au fost fãcute investiþii îndes chiderea unei rampe ITP, oram pã pentru geometria direcþieiºi amenajarea unui hotel de an -ve lope, acesta din urmã fiind unrezultat al cererii din piaþã. În ceeace priveºte piesele de schimb, lu -crãm numai cu repere originale.Preferãm sã nu utilizãm piese se -cond-hand - nici mãcar la cererea

clientului. Pot spune însã cã pepiaþã se manifestã o tendinþã dedi minuare a volumului pieselorcon trafãcute“, a afirmat NicuGhiþã.

Economiile trebuiefăcute cu grijă

Pentru multe firme, dificultãþilefinanciare au avut ca impact amâ -na rea unor intervenþii necesare înser vice. „În ultimii doi ani am con -statat cã proprietarii flotelor demaºini nu prea mai au bani ºiatunci încep sã amâne interven -þiile. Se amânã reparaþii, revizii ºise trage mai mult de maºinã, ceeace nu se poate traduce decât prin -tr-o deteriorare mai rapidã“.

Directorul Global Serv Trade aþinut sã sublinieze cã daunele pro -vocate din acest motiv se reme -dia zã destul de greu. Spre exem -plu, unei maºini Euro 4 sau 5, dacãnu îi schimbi la timp filtrele, maiales cel de combustibil, se producpagube serioase la sistemul dein jecþie ºi de aici se genereazãcosturi suplimentare de reparaþieºi un timp prelungit de stat în ser -vice. „Oamenii au înþeles greºitideea de a face economie, pentrucã dacã amâni o intervenþie me -ca nicã la o maºinã, pe care dealtfel ai luat-o tocmai pentru apro duce bani, nu faci decât sãbagi mai mulþi bani în ea pe par -curs, iar la final, preþul plãtit estemai mare“ a încheiat Nicu Ghiþã,directorul Global Serv Trade.

Alexandru [email protected]

Global Serv Trade este un service pe care clienţii de flotecomerciale de până la 3,5 t se pot baza. Portofoliul generosde servicii şi personalul instruit au constituit baza uneiafaceri care a crescut sănătos în cei 7 ani de activitate.

Global Serv TradeService specializat

pe flote autoStr. Preciziei nr. 32, sector 6,BucureºtiTel.: 031.425.24.45E-mail:[email protected]

Page 21: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201340

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

O variantă foarteinteresantă

„„LL a începutul lui2010 am înce putsã caut solu þiipen tru a um pleate lierul. Mi-a

venit ideea de a cãuta în piaþã semi -remorci de la com pa ni ile de leasingpentru a le cumpãra, repara ºi apoia le revinde în piaþã“, ne-a explicatIon Lixandru, administratorul Rom -trailer. „În 2010 am cumpãrat circa50-60 de bucãþi. Am comandatpiese ºi le-am introdus în sistemde «pro ducþie»“. În opinia lui IonLixandru, modulul de ,,producþie“pe care îl foloseºte Romtrailer încadrul Caro van Caroserii - diviziade pro duc þie caroserii ºi construcþiispe ciale, faþã de operaþiunile obiº -nuite de service, nu este sub pre -siu nea timpului, ci sub cea a costu -lui... ,,facem o logisticã a van ta joasãîn ceea ce priveºte achi ziþia pie se -lor, iar în timpii «morþi» din service- când nu sunt comenzi pe atelier- mecanicii lu crea zã la aceste ve -hicule. Am putut avea astfel o cifrãde afaceri supli men ta rã privind vân -zãrile de piese ºi ma nopera. A înce -put sã fie ºi ce rere, clienþii învãþândcalitatea pro du selor companieinoastre, care nu doar cumpãrã, cirecon stru ieºte ºi apoi vinde ºi cuga ranþie.“ Rom trai ler nu se axeazãnumai pe un tip de semiremorci,re construind pe lân gã semi re morcicu prelatã ºi silo tra ilere, toa te ti -pu rile de bascule, du be fri gorificeetc. Romtrailer ob þi ne in clusiv au -to rizarea FRC/FRB dupã caz. Demen þionat cã semire mor ci le suferãde asemenea îmbu nã tãþiri în pro -

cesul de refabricare. De exemplu,se achiziþioneazã se miremorci din2004-2005, care aveau plafon fix,iar în procesul de refabricare suntfãcute raba ta bile, clientul bene fi -ciind de o semiremorcã ce se des -chide atât pe lateral cât ºi plafonulseparat. „Realizãm inclusiv pro -duse mai speciale. Am montat, deexem plu, ra coanþe pe o semi -remorcã care va putea fi folositãºi pentru trans portul de buºteni ºipentru cel de cherestea, iar prinscoaterea ra coanþelor se obþine osemire mor cã cu prelatã normalã.Transportul pentru acest tip dematerial are returul pe gol - în cazulacestei semi remorci, racoanþelese pot da jos pentru a putea fitrans por tate mãrfuri generale laretur“, a mai spus administratorulRomtrai ler.

Achiziţie în rate

„Pentru a impulsiona afacereaam ales sã demarãm ºi vânzarea

în rate, cu 2 linii de credit ca su -port, adãugând la facturã costulfi nanþãrii noastre - important pen -tru noi sã vindem produsul într-unpachet avantajos“, a precizat IonLixandru, adãugând cã preþul uneisemiremorci reconstruite variazãîn funcþie de anul de fabricaþie.Ga ranþia este de 3 - 6 luni, în func -þie de produs. „Unii clienþi alegsã renunþe la garanþie pentru aob þine astfel un preþ mai mic dela noi. Existã ºi posibilitatea sãvinã clientul cu o remorcã veche,pe care o evaluãm, o plãtim ºiapoi îi vindem una refabricatã.Pro cedura de refabricare dureazãde la 1 lunã la 6 luni.

„În final, clientul nu trebuiedecât sã bage cheia în contact,iar dacã tractorul are licenþã poatesã încarce semiremorca ºi sã por -neascã în cursã“, a concluzionatIon Lixandru.

Meda [email protected]

Autorizãm RAR toatesemiremorcile pe care

le refabricãm pentru noul tipde utilizare.“

Chiar dacã Romtrailereste asociat în percepþia

publicã cu Schmitz, noiprestãm servicii la acelaºinivel calitativ ºi pentru altesemiremorci.“

Romtrailer oferă astăzi semiremorci de calitate la preţuriadaptate la situaţia actuală a pieţei, după ce aimplementat un proces de refabricare a acestora.

Ion Lixandru, administrator RomtrailerDupã investiþia în Complexul de la Bolintin, km 23 pe A1, înmartie 2013 au început lucrãrile la un nou service Romtrailer

la Sibiu. Când aceastã locaþie va fi gata, ne vom îndrepta atenþia ºicãtre Constanþa. Avem un punct de lucru ºi pe centura Oradea ºidispunem de service mobil, cu douã maºini specializate (una înBolintin ºi una în Sibiu), echipate cu tot ceea ce este nevoie.Suntem prinºi atât în sistemul de servisare 24 din 24 de oreSchmitz, cât ºi al altor parteneri.“

Page 22: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

CC ele mai multe dintre ne -cla ritãþi pornesc de la in -formaþii transmise parþialde cãtre producãtori saude cãtre legiuitori.

Este benefic tuturor proprie -ta rilor de vehicule care intrã subincidenþa acestor regulamente sãcunoascã componentele sis te mu -lui de tahograf digital de generaþiaa III-a, deoarece, pe de o parte,se comercializeazã vehicule cudo tare necorespunzãtoare, careapoi vor trebui aduse la confi gu -ra þii în conformitate cu regula -men tele în vigoare, iar pe de altãparte, se defecteazã aparatele dindotare ºi în anumite cazuri esteobligatorie înlocuirea sistemuluicu unul nou de ultimã generaþie,respectând reglementãrile în vi -goa re.

Cele 3 generaţii detahografe digitale

Regulamentul UE 1266/2006a intrat în vigoare prin douã etape,prima etapã aplicându-se înce -pând cu data de 1 octombrie2011, iar a doua etapã începândcu 1 octombrie 2012, aplicân -du-se tuturor sistemelor de taho -grafe di gitale activate dupã acestedouã date. Activarea unui sistem

se face obligatoriu la montareaunui ta hograf digital ºi impulsorºi tre bu ie declanºatã de cãtrepersoana autorizatã TLV careefectueazã mon tajul sau, dupãcaz, de o per soanã autorizatã dincadrul repre zen tanþelor de marcã.

Trebuie cunoscute ºi anumitede finiþii pentru a putea înþelegeaces te impuneri ale noilor regle -men tãri ºi cea mai importantã de -finiþie este a expresiei „tahografdigital”.

Conform definiþiilor din Apen -di cele 10 al Regulamentului3821/85 - Obiective generale dese curitate - tahograf digital estesi nonim cu aparat de înregistrare;iar aparat de înregistrare înseam -nã „întregul echipament destinatinstalãrii pe vehiculele rutiere ºicare afiºeazã, înregistreazã ºi sto -

cheazã în mod automat sau semi -au tomat detalii privind miºcãrilevehiculului respectiv ºi anumiteperioade de muncã ale ºoferiloracestuia” conform definiþiei (ee)din Anexa 1B.

Conform definiþiei (OO) dinAne xa IB „unitate montatã pe ve -hi cul (UV) înseamnã: aparatul deînregistrare, cu excepþia senzo -ru lui de miºcare ºi a cablurilor, cucare este conectat senzorul demiºcare...”

Conform definiþiei (x) dinAnexa IB, „ instalare înseamnã:mon tarea aparatului de înre gis -trare pe un vehicul;”

În concluzie, tahograf digitalîn seamnã întregul echipamentdes tinat instalãrii pe vehiculelerutiere (unitatea montatã pe vehi -cul-UV, senzorul de miºcare ºi

........................................................................................................................ aprilie 201342

TEH

NIC

Noile tahografedigitaleAplicarea etapei a II-a a Regulamentului UE 1266/2009,privind creşterea nivelului de securitate a sistemelor detahografe digitale cu scopul de a nu permite manipulareaînregistrărilor în memoria aparatelor tahograf prindiverse metode, a provocat discuţii atât în rândultransportatorilor şi al organelor care supervizează, cât şiîn rândul celor care montează, repară, calibrează şiverifică periodic aceste noi tipuri de tahografe digitale.

Analogic Digital I Digital II Digital IIIAnalogic X X La upgrade de la Analogic la Digital,

cablul se poate reutiliza. La schimb sistem întreg trebuie înlocuit cu sistem de ultima generaþie.

Digital I X X X Se poate înlocui cu unul de generaþie identicã sau mai nouã.

Digital II X X Se poate înlocui cu unul de generaþie identicã sau mai nouã

Digital III X Se poate înlocui doar cu Digital III ºi trebuie sã se activeze ºi semnalul secundar de vitezã independent

Page 23: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 2013

TEH

NIC

44

cablurile cu care este conectatsen zorul de miºcare), iar instalareînseamnã montarea tahografuluidigital pe un vehicul.

În momentul de faþã distingem3 generaþii de tahografe digitale.

Generaţia I detahografe digitale

Începând de la 1 ianuarie2007 în România (1 mai 2006 înUE), vehiculele aflate la primaînmatriculare trebuie sã fie dotatecu tahograf digital. Astfel, ge ne -ra þia I de tahograf digital se com -pu ne din:

- aparat de înregistrare deprimã ge neraþie

- impulsor tip KITAS 2 (de di -fe rite tipuri, dimensiuni com pa ti -bile cu vehiculul pe care se mon -tea zã).

Generaţia a II-a detahografe digitale

Începând de la 1 octombrie2011, sistemele de tahograf digi -tal activate trebuie sã fie de gene -raþia a II-a. Acesta, se compunedin:

- aparat de înregistrare de ge -ne raþie a II-a

- impulsor KITAS 2 (de diferitetipuri, dimensiuni compatibile cuvehiculul pe care se monteazã).

Generaţia a III-ade tahografedigitale

Începând de la 1 octombrie2012, sistemele de tahografdigital activate trebuie sã fie dege neraþia a III-a. Un tahograf digi -tal de generaþie a III-a se compu -ne din:

- aparat de înregistrare de ge -ne raþie a III-a

- impulsor KITAS 2 + (versiune1.11)

- semnal secundar de vitezã.Un aspect important este fap -

tul cã la aceste tahografe digitalese permit modernizãrile, dar înniciun caz nu se permit retro gra -dãrile.

Ce aparate demăsură sunt degeneraţia a III-a?

Un alt aspect important estefaptul cã tahografele de generaþiaa III-a pot înlocui aparate defectede generaþie I sau II fãrã sã fiene voie în anumite cazuri sã se ac -ti veze semnalele de vitezã secun -dare independente.

În mod firesc, apare întrebareacum putem sã ne convingem deversiunea aparatului din dotare?

Dacã aparatul din dotare estemarca Siemens VDO sau Con ti -

nental DTCO 1381, atunci sepoate identifica versiunea apara -tu lui de pe eticheta de identificaresituatã sub rola de hârtie termicãdin imprimantã.

Dacã aparatul din dotare estemarca Stoneridge SE5000, sepoate identifica versiunea apara -tu lui prin imprimarea unui raportcu datele tehnice din memoriaapa ratului, iar apoi cãutând pe ra -port versiunea de software.

Dacã aparatul din dotare estemarca Efkon Efas, se poate iden -ti fica versiunea aparatului prin im -pri marea unui raport cu dateleteh nice din memoria aparatului.

În ceea ce priveºte Regu la -men tul UE 1266/2009, sunt douãpre vederi principale care nu per -mit desfãºurarea transporturilorîn rândul anumitor transportatoriîn aceeaºi mãsurã ca ºi pânã la in -trarea în vigoare a prezentului re -gu lament: introducerea în obli ga -ti vitate a impulsoarelor Kitas 2 +care nu permit manipularea cu aju -torul câmpurilor magnetice; co m -pararea semnalului primit de laimpulsoarele de pe cutia de vitezecu o valoare calibratã a vite zeiobþinute dintr-o sursã secun darãde semnal de vitezã indepen dentã.

Paul PEPELATrainer & Autorizări TLV -

Fomco Prodimpex

Digital I Digital II Digital IIIImpulsor X X X La upgrade de la Analogic la KITAS I Digital trebuie montat un impulsor KITAS 2+ (imun la

câmpuri magnetice)Impulsor Se poate înlocui cu unul de KITAS 2 X X generaþie identicã sau mai nouãImpulsorKITAS 2+ X Se poate înlocui doar cu impulsor KITAS 2+

Generaþie I Generaþie II Generaþie IIIStoneridge SE 5000 ≤ 7.2 7.3 ≥ 7.4Siemens VDO / ≤ 1.3 1.4 ≥ 2.0 Continental VDOActia Smartach Toate versiunile Nu existã Nu existãEfkon Efas EFAS 3 Nu existã EFAS 4

Analogic Digital I Digital II Digital IIIAnalogic X Dacã vehiculul este înmatriculat

înainte de 01.01.1996 se acceptã a se monta si alte sisteme analogice

Digital I X Cablul - se poate pãstra cel vechi dacã este funcþional

Digital II X Cablul - se poate pãstra cel vechi dacã este funcþional

Digital III X Cablul - se poate pãstra cel vechi dacã este funcþional

Page 24: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

BB lue Q este pilotul auto -mat inteligent pentrueconomie ºi respon sa -bi litate a mediului, carecontribuie la reducerea

cu 20% a costurilor cu energiaelectricã, sistemul inteligent depropulsie STILL, cu componenteale tehnologiei hibride, care contri -buie la un randament total mai mareºi o duratã de viaþã crescutã a uti -lajului.

STILLReport este un produspre mium inovator, care monito ri -zeazã în prezent în Europa circa17.900 de echipamente.

Cu ajutorul aplicaþiei STILLRe -port, clienþii pot afla cum sunt or -ganizate flotele de echipamente,cum sã analizeze costurile pe ca -te gorii: întreþinere, reparare, piesede schimb, daune ºi, de asemenea,cum sã optimizeze administrareaflo telor de utilaje.

STILLReport ajutã la buna or ga -nizare a flotei de utilaje, la analizacosturilor în cele mai mici detalii ºila planificarea strategiilor de opti -mi zare ºi evoluþie.

Aplicaþia se bazeazã pe o inter -faþã simplu de utilizat cu ajutorul in -ter netului ºi oferã, pe baza unui nu -me utilizator ºi a unei parole,infor maþii despre poziþia echipa -men telor (dacã firma respectivã aremai multe locaþii în þarã), numãrulorelor de funcþionare, departamen -te le în care sunt alocate, ce ope -ra tori le folosesc, planurile de între -þi nere (când a fost fãcutã ultima

în tre þinere ºi când trebuie sã aibãloc urmãtoarea), ce reparaþii s-aufã cut ºi de ce au fost provocate -dar ºi analize de cost ºi posibilitãþide a optimiza folosirea flotei încazul în care, de exemplu, estenevoie de suplimentarea/reducereaflotei. În luna martie 2013 STILLRo mânia a înregistrat un numãr de2.087 de echipamente în STILLRe -port.

Soluţii de service24 de ore din 24

STILL oferã o gamã variatã depro duse care cuprinde stivuitoareelectrice cu furcã cu capacitãþi ma -xime portante cuprinse între 1.600ºi 4.999 kg ºi înãlþime maximã deridicare cuprinsã între 6.688 ºi7.945 mm, stivuitoare cu furcã die -sel ºi pe gaz, cu capacitãþi portantecuprinse între 2.000 ºi 8.000 kg,o gamã completã de utilaje pentruteh nicã de depozitat de la trans -pa leþi cu operare la micã înãlþimesau transpaleþi electrici cu operare

la mare înãlþime, stivuitoare cu ca -targ retractabil sau selectoare, pânãla stivuitoare pentru rafturi la mareînãlþime, utilaje electrice de trans -port ºi remorcare, dar ºi utilaje se -cond-hand.

Reprezentanþa STILL Româniaasigurã pentru clienþii de pe piaþaautohtonã produse ºi servicii decalitate, respectând standardeleSTILL, iar existenþa unui departa -ment de service competent, cu unînalt grad de profesionalism, caresã asigure mentenanþa, întreþinereaºi reparaþia utilajelor în cel mai scurttimp este consideratã vitalã.

STILL România oferã acelaºistan dard de calitate atât pentru ser -vicii cât ºi pentru piesele de schimb.Departamentul STILL Service stãla dispoziþia clienþilor sãi 24 oredin 24 prin oamenii specializaþi dela dispecerat ºi back office, precumºi prin echipa din teren, care numãrãpeste 20 ingineri de Service, cedis pun de ateliere mobile în toatãþa ra, dotate cu echipamentele nece -sa re, piese originale STILL ºi consu -ma bile.

Inginerii de Service pot diag -nos tica imediat piesele de careutilajele au nevoie pentru ca sti vu -itoarele sã fie operaþionale în celmai scurt timp.

În concluzie, parteneriatul cuSTILL îi ajutã pe clienþi sã bene fi -cie ze de promptitudine, disponibi -li tate imediatã, experienþa echipeiºi orientarea cãtre soluþii, pe lângãalte avantaje pe care le oferã ca li -ta tea echipamentelor în sine.

........................................................................................................................ aprilie 201346

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Plus valoare de la STILLAstăzi un echipament de calitate trebuie dublat desisteme de service şi de urmărire bine puse la punct, caresă genereze soluţii în timp real. Iar atunci când vinevorba de crearea de noi produse şi servicii, sursa deinspiraţie a specialiştilor STILL o reprezintă clienţii.Printre soluţiile inovatoare se numără şi pachetul Blue Qsau FLEET DATA SERVICES, din care fac parte aplicaţiile:STILLReport, FLEET MANAGER şi STILLProActive.

Tradiţie şi profesionalismFondatã în 1920 de cãtre Hans Still, compania ce avea sã îi poartenumele ºi-a început activitatea prin fabricarea de motoare, livrareade echipamente ºi service, lãrgindu-ºi permanent oferta de produse. Astãzi, STILL este unul dintre cei mai mari producãtori destivuitoare ºi echipamente speciale pentru tehnica de depozitare dinlume. Compania îºi bazeazã activitatea pe oferirea progresivã desoluþii complete, respectând standardele naþionale ºi culturale. Prinprogramul STILL Partner Plan, compania oferã clienþilor sãi soluþiicomplete, utilaje noi ºi second-hand, finanþare, service ºi tot ce sereferã la utilaje ºi la funcþionarea lor optimã.

STILL a adoptatideea de a ajutaclientul, oferindu-isoluþiipersonalizate deachiziþie, service ºifinanþare.

Page 25: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ aprilie 201348 49

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

ȘTIR

I

PROGNOZĂ DEINFLAŢIE LACOMBUSTIBILI

Banca Naþionalã a României(BNR) prognozeazã pentrusfârºitul primului trimestru oinflaþie anualã de 3,2% acombustibililor, potrivit datelorpublicate pe site-ul bãncii. Însãpentru sfârºitul trimestrului II,prognoza pe acest segmentaratã o creºtere la 3,9%, apoi oscãdere la 1,1 pentru T3 ºi ourcare pânã la 4,2 pentru T4. Cât priveºte prognoza pe anul2014, inflaþia anualã acombustibililor este anunþatãde BNR pentru sfârºitulprimului trimestru la 4%,pentru T2 - la 3,5%, pentru T3 -la 3,5% ºi pentru T4 - la 3,3%.

EXPORT RECORDDACIA DIN PORTULCONSTANŢA

6.000 de vehicule fabricate laUzinele Dacia din Mioveni aupornit pe data de 5 aprilie

2013, din portul Constanþacãtre Algeria, pe nava „ALadybug” (Gãrgãriþa), unadintre cele mai mari din lume.Este cel mai mare volum devehicule expediat la exportîntr-un singur transport, de lapreluarea Uzinelor Dacia decãtre Grupul Renault. Din lotulde 6.000 de vehicule fac partemodelele Logan, Sandero,Symbol ºi Duster (atât subsigla Dacia, cât ºi Renault).Nava „A Ladybug” are ocapacitate maximã deîncãrcare de 8.000 de vehicule,o lungime de 232 metri, lãþimede 32 m, înãlþime de 52 m ºi12 punþi. Activitatea deîncãrcare a maºinilor pe navã adurat patru zile ºi a fostposibilã cu sprijinul furnizorilorde servicii operare portuarã ºitransport maritim NeptuneLines ºi Romargo Maritime.

GEFCO ROMÂNIA SEDEZVOLTĂ LOCAL

GEFCO România a încheiatanul 2012 cu o cifrã de afaceride 42,3 milioane EUR, aproape

de valoarea înregistratã în2011, de 43,3 milioane EUR.2012 a fost marcat dedezvoltare la nivel local,înregistrându-se creºtere pesegmentul clienþilor non-grupadministrat direct de GEFCORomânia. Profitul netînregistrat în 2012 a fost de1,96 milioane EUR,reprezentând o ratã de 4,64%din cifra de afaceri.Cifra de afaceri a GEFCORomânia în 2012 a fostinfluenþatã de scãderile dinsegmentul clienþilor globali aiGrupului, incluzând GrupulPSA Peugeot-Citroën, ºi decãtre alþi factori externi precumdeclinul vânzãrilor de vehicule- vânzãrile autovehiculelor înRomânia au înregistrat în 2012o scãdere de 23,7%comparativ cu 2011, afectândimporturile ºi volumeleproduse de furnizorii auto. Cu peste 18.000 camioaneoperate ºi peste 125.000 devehicule finite transportate în2012, GEFCO rãmâne unuldintre operatorii logistici de topdin România. În 2012, GEFCOºi-a extins personalul,ajungând la peste 100 deangajaþi. Pentru 2013, GEFCORomânia îºi propune sã îºiintensifice prezenþa înConstanþa ºi alte zone puternicindustrializate din þarã, sãimplementeze soluþii noipentru pieþe emergenteprecum Rusia sau OrientulMijlociu ºi sã dezvolte serviciilede Overseas oferite clienþilor.

GW ŞI-A CONTINUATEVOLUŢIA POZITIVĂ

Gebrüder Weiss s-a menþinutîntr-un trend ascendent ºi în2012. Cu un excedent de circa8 procente comparativ cu anulprecedent, compania detransport ºi logisticã a obþinutîn anul financiar precedent ocifrã de afaceri netãpreliminarã de 1,15 miliardeeuro. În ciuda situaþiei generalede crizã ºi a dificultãþilor învânzãri la nivelul întregiiEurope, în special în al patruleatrimestru, compania a putut sãîºi continue cu successtrategia de expansiune dinultimii ani. Gebrüder Weiss a cheltuit în2012 aproape 50 de milioanede euro pentru dezvoltareaconcentratã a reþelei sale

globale. În Tbilisi, Georgia, s-aînceput construcþia unui centrulogistic cu o suprafaþã de10.000 mp, care va fi dat înexploatare în scurt timp. Înplus, compania ºi-a consolidatreþeaua din Sudul Germanieiprin preluarea companiilor detransport Diehl ºi Sprenger. Întoamnã a fost pus în funcþiunenoul terminal din Jenec, lângãPraga. În noiembrie 2012, auînceput lucrãri ample deconstrucþie ºi renovare lasediul principal al firmei dinLauterach, Vorarlberg. Domeniul de activitate atransporturilor terestre acontribuit decisiv la creºtereadin 2012. Gebrüder Weiss areuºit sã sporeascã cifra deafaceri consolidatã cu peste 10procente, de la 707 milioane la780 milioane euro. ªi domeniulsoluþiilor logistice s-a dezvoltatîmbucurãtor. Domeniul deactivitate Air & Sea a înregistratîn 2012 o cifrã de afaceri de243 milioane de euro, adicã ocreºtere de aproape 3 procente.Nu în ultimul rând, serviciul decoletãrie Gebrüder Weiss, careoferã servicii DPD în majoritatearegiunilor austriece, a reuºit sãîºi sporeascã cifra de afaceri

consolidatã cu aproximativ 2procente, la 125 milioane deeuro.

P&O A ADERAT LA REŢEAUAHAZCHEM

Operatorul logistic europeanP&O Ferrymasters ºi companiabritanicã Redhead Internationalau aderat recent la TheHazchem Network, reþeadedicatã din Marea Britaniepentru distribuþia produselorchimice periculoase paletizate. Împreunã cu companiagermanã Dachser, membrã areþelei de mai mult timp, celedouã firme vor sprijini Hazchemîn eforturile sale de a-ºi extindeserviciile pe teritoriul a 24 deþãri europene. În prezent,Hazchem manipuleazã peste1.000 de paleþi ºi colete penoapte, prin intermediul unuihub de 56.000 picioare situat înRugby. Sistemul de livrare „nextday” la nivel naþional este pusla punct prin intermediul a 40de cãrãuºi, iar rapoartele lunareKPI confirmã un nivel alserviciilor de 99,9% On Time inFull (OTIF).

Lansarea pe piaþa continentalãeuropeanã va adãuga acoperireîn Austria, Belgia, Bulgaria,Republica Cehã, Danemarca,Elveþia, Estonia, Finlanda,Franþa, Germania, Grecia,Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,Luxemburg, Norvegia, Olanda,Polonia, România, Slovacia,Spania, Suedia ºi Ungaria.

CREŞTERE ŞI PENTRUAGILITY

Providerul global de serviciilogistice Agility ºi-a anunþatrecent, la rândul sãu,rezultatele financiare pentruanul trecut. Pentru trimestrul al patrulea2012, compania a raportat unprofit net de 9,6 milioane KD,reprezentând o creºtere de179% faþã de aceeaºi perioadãa anului 2011. Cifra de afaceripe acelaºi trimestru s-a situatla 383,7 milioane KD, marcândo creºtere cu 9% comparativcu aceeaºi perioadã a anuluianterior. Pentru întregul an2012, profiturile nete au fostde 34,3 milioane KD,reprezentând o creºtere de27% comparativ cu 2011.

Exporturile României aucrescut cu peste 50% înAlgeria, Arabia Saudită,Thailanda şi Columbia, iarcătre Norvegia, cu 136,5% înprimele două luni, informeazăMinisterul Economiei. Creşterisunt consemnate şi în SUA, cu6,9 % (componente auto,îngrăşăminte produsechimice), în Brazilia, cu peste36% (autoturisme şicomponente auto, materialrulant, echipament petrolier),în Mexic, cu peste 60%(anvelope, covoare, produsesiderurgice diverse,instrumente optice, accesoriiauto).Totodată, exporturile aucrescut către Federaţia Rusă,cu 42,8%, Ucraina - cu peste10%, Turcia - cu 27,4%.Orientarea geografică semenţine spre UniuneaEuropeană: 70,7% din totalulexporturilor se îndreaptăcătre aceste state. Pondereaproduselor industrieiconstructoare de maşini şiechipamente de transporteste de 42,4%. Din totalul

exporturilor, 76,4%reprezintă produselemanufacturate.Importurile României continuăsă fie alcătuite, pe de o parte,din bunuri de investiţii sauproduse industriale decompletare pentru industriaromânească (64%) şi, pe dealtă parte, din energie (9,5%)şi materii prime şi materiale(3,6%). Produsele agro-alimentare au reprezentat7,7% din importuri, comparativcu 6% din exporturi.Orientarea geografică semenţine spre ţările UniuniiEuropene, 75,5% dintreimporturi venind din acestestate.

CRESC EXPORTURILE

Page 26: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ aprilie 201350 51

EV

EN

IMEN

T

RR eprezentantul Noerr aprezentat ca posibilestra tegii de intrare pepia þa germanã înfiin þa -rea unei companii de

trans port în Germania, achizi þio -na rea unei companii de transport,stabilirea unei filiale în Germaniaa companiei logistice româneºti,transportul cross border pe bazãde CEMT ºi, nu în ultimul rând,serviciile de cabotaj.

Pentru înfiinþarea sau achi zi þio -narea unei companii ºi pentru des -chiderea unei filiale în Ger ma niaeste necesar un permis de trans -port (licenþã) în conformitate cu Le -gea Germanã a Trans por tu ri lor deMarfã (GuKG). Condiþiile care tre -buie îndeplinite sunt serio zi ta te/o -no rabilitate ºi capacitatea fi nanciarã(în jur de 20.000-25.000 EUR). Deasemenea, este o bligatorie înche -ie rea unei asi gu rãri de întârzieresau furt/pierdere a bunurilor (sumãasiguratã 600.000 EUR).

În privinþa personalului, trebuieavut în vedere faptul cã românii nuau încã drepturi depline în Eu ro pa;nu existã necesitatea unui per misde rezidenþã, dar este încã ne cesarun permis de muncã. Ves tea bunãeste cã, din 2014, toate restricþiilevor fi ridicate ºi cetãþenii românivor putea locui ºi lucra în Germaniafãrã probleme.

Cabotajul

Cabotajul reprezintã transpor -tul angajat realizat contra cost decãtre o companie înregistratã într-unstat membru al UE între douã punc - te de pe teritoriul altui stat mem -bru. În prezent existã încã re stricþiipe acest segment, iar în cãl carearegulilor legate de ca bo taj se poatedovedi costisi toa re, amen zile ajun -

gând pânã la 200.000 euro. Pebaza cabo ta ju lui, nu este posibilãefectuarea de servicii permanenteîntr-un stat membru, ci numai serviciitem po rare.

Cabotajul poate fi realizat decãtre orice transportator care de þi -ne o licenþã comunitarã. În pri vin þaºo ferilor din terþe þãri, trebuie sã e -xis te un atestat emis de cãtre au -to ritatea competentã din statulmem bru din care provine com pa -nia care deþine licenþa comunitarã,iar în cazul în care este vorba de -spre ºoferi care nu sunt conce tã -þeni ai statului de reºedinþã a com -paniei, aceºtia trebuie sã fie angajaþilegal.

Reguli de principiu

Dupã descãrcarea în cadrulunei curse internaþionale, trans -por tatorilor le este permis sãrealizeze cu acelaºi vehicul motorpânã la 3 operaþiuni de cabotaj.Ultima descãrcare în cursul uneioperaþiuni de cabotaj înainte dea pãrãsi Statul Membru gazdã vaavea loc într-un termen de 7 zilede la ultima încãrcare în StatulMem bru gazdã în timpul cursei

in ternaþionale de intrare. Dacã seîn târzie dincolo de acest termen,se impun sancþiuni severe. Trans -por tatorul trebuie sã furnizezedo vada transportului internaþionalde intrare ºi a fiecãrei operaþiuniconsecutive de cabotaj realizate.De asemenea, transportatorul tre -buie sã respecte prevederile Sta -tu lui Membru gazdã, cum ar fi celecu privire la masa ºi dimensiunilevehiculului, cele legate de timpiide conducere ºi odihnã etc.

Ce este permis?

Conform prezentãrii reprezen -tan tului Noerr, sunt permise 2 va -riante de cabotaj: în Statul Mem -bru gazdã unde a avut loc ultimades cãrcare sau în Statele Mem bre,în timpul tranzitului. Opera þiu nilede cabotaj se pot realiza nu mai în

ur ma unei descãrcãri com plete înpunctul de destinaþie, la destinatarulmãrfii.

Dacã ºoferul preia diferite în -cãrcãturi parþiale pe care va trebuisã le descarce, de asemenea, în lo -cu ri diferite de destinaþie, dar pete ritoriul aceluiaºi stat, va fi con si -de ratã o singurã operaþiune de ca -botaj dacã diferitele încãr cã turi par -þiale sunt realizate pen tru un singurexpeditor. În cazul în care este vor -ba despre acelaºi grup cu filiale înmai multe þãri, en titãþi diferite, dacãse efec tuea zã transporturi pentrumai multe dintre aceste entitãþi peteritoriul mai multor state, chiar da -cã apar þin aceluiaºi grup, fiecaredintre transporturi este consideratope ra þiune separatã de cabotaj.

Dacã ºoferul - dupã des cãr ca -rea completã la locul de destinaþie- merge la gol la un alt punct pentrua încãrca bunuri, aceastã cãlã torienu este consideratã cabotaj, dartrebuie avut în vedere faptul cã ºicursele cross-border la gol aunevoie de o Licenþã Co munitarã.

Ce aduce viitorul?

„Din 2014 pu teþi sã mergeþioriunde, sã vã mu taþi oriunde, dartrebuie sã aveþi în vedere faptul cãlucrurile nu sunt atât de simple ºiîn trans porturi”, a precizat repre -zen tantul Noerr, în încheierea pre -le gerii sale. „Re gu la mentele euro -pe ne pre vãd cã în a cest an se varea liza un studiu pen tru a decidedacã pia þa va fi des chisã completsau va rãmâne restricþionatã. Existão co misie con stând din 6 profesori,care a nali zeazã situaþia ºi care arpu tea apre cia cã piaþa nu poate fili be ra lizatã pânã când condiþiile dind i fe rite þãri europene nu vor fi ar -mo nizate. Majoritatea aso cia þi ilor

pro fesio na le europene din trans -porturi do resc sã-ºi prote je ze piaþade con curenþa unor firme care aualte po sibilitãþi, condiþii mai ieftine,cos turi mai scãzute. Existã temereacã aceste com pa nii vor veni înEuropa ºi vor schim ba piaþa. Opiniamea personalã este cã acest lucrunu se va în tâm pla. Dacã studiemcota cabotajului în ansamblul totalal transpor tu ri lor, nu depãºeºte 5%.Nu este vor ba despre o competiþiene lo ia lã, ci de o dezvoltare, iar co -rec ti tudinea pieþei depinde foartemult ºi de cerere”, a încheiat Dr.Mansur Pour Rafsendjani.

Raluca MIHĂ[email protected]

În cazul în care intrã fãrãîncãrcãturã, transportatorulpoate efectua o singurãoperaþiune de cabotaj în termende trei zile de la intrarea peteritoriul statului respectiv.

În cazul în care cãrãuºul intrãcu încãrcãturã pe teritoriulstatului de destinaþie, într-untransport internaþional, poatederula pânã la trei operaþiunide cabotaj, într-o perioadã de7 zile de la ultima descãrcarepe teritoriul statului respectiv.

DocumenteEste important ca ºoferul sã aibã la bord documentele care sã atesteintrarea cu încãrcãturã, pe teritoriul statului respectiv. Operatorultrebuie sã prezinte dovezi clare privind transportul internaþional ºifiecare dintre operaþiunile consecutive desfãºurate:(a) numele, adresa ºi semnãtura expeditorului(b) numele, adresa ºi semnãtura operatorului de transport rutier de

mãrfuri(c) numele ºi adresa destinatarului, precum ºi semnãtura acestuia ºi

data livrãrii, o datã ce mãrfurile au fost livrate(d) locul ºi data preluãrii mãrfurilor ºi locul prevãzut pentru livrare(e) descrierea curentã a naturii mãrfii ºi modul de ambalare(f) greutatea brutã a mãrfurilor sau cantitatea de mãrfuri altfel

exprimatã(g) numerele de înmatriculare ale autovehiculului ºi remorcii.

Sunt şanse pentrufirmele româneşti în Germania?Este întrebarea la care a încercat să răspundă Dr. MansurPour Rafsendjani - Managing Partner Noerr Kiev, cuocazia seminarului organizat în luna martie de AsociaţiaRomână de Logistică. Noerr este o companieinternaţională de consultanţă, ce dispune de peste 480de jurişti, consultanţi fiscali şi manageriali în Europa deEst, Europa de Vest şi SUA, care oferă soluţii sustenabilejuridice, financiare şi de management.

Cabotajul efectuat de unautovehicul înmatriculat înUE pe teritoriul unui stat UEeste clar definit deprevederile art. 8 alRegulamentul (CE)nr. 1072/2009.

Page 27: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

INTER

MO

DA

L

53

INTER

MO

DA

L

........................................................................................................................ aprilie 201352

Transportulferoviar câştigăteren

LL a prima vedere aºa separe, însã un rãspuns maicorect ar fi acela cã e xis -tã anumite nevoi detrans port care sunt aco -

pe rite mai bine pe calea feratã.Oricum, la ora actualã trans -

por tul feroviar este extrem de slabdez voltat în þara noastrã ºi pro ba -bil acesta este principalul motivpen tru care creºte, reuºind apa -rent sã „muºte“ din transportulru tier.

Tibbett Logistics a dezvoltatîn ultimii patru ani transportul pecalea feratã, operând astãzi douãtre nuri sãptãmânale pe ruta Bu -cu reºti - Constanþa.

„Avem pe ruta Constanþa-Bu -cu reºti douã trenuri pe sãptã mâ -nã, iar pe ruta Austria-Bucureºtiun tren pe sãptãmânã. Trenul deCon stanþa este exclusiv de con -tai nere, iar trenul de Austria, ope -

rat de cãtre un partener, este com -binat - containere, cutii mobile ºisemiremorci specializate pentrutransportul intermodal“, a precizatGeorge Petre, Intermodal Opera -tions Manager Tibbett Logistics.

În 2013 compania se pre gã -teº te pentru o creºtere importantãa activitãþii. Trenul de Austria ur -

mea zã sã lanseze, în mai puþin deo lunã, a doua plecare pe sãp tã -mânã, iar în urmãtoarele sãptã -mâni Tibbett Logistics va trece laal treilea tren pe sãptãmânã peruta Constanþa - Bucucureºti. Înplus, în luna septembrie va fi ope -rat ºi un al patrulea tren pe a -ceastã rutã.

Încet dar sigur, transportul feroviar se dezvoltă şi înRomânia. Interesant este faptul că acest lucru seîntâmplă într-o perioadă în care volumele totale demărfuri stagnează sau sunt chiar în scădere. Estetransportul feroviar mai competitiv decât cel rutier?

Containerepe 10.000 mp

Terminalul din Bucureºti ope -rat de Tibbett Logistics dispunede o suprafaþã totalã pentru de -po zitarea containerelor de10.000 mp.

În plus, mai existã 6.000 mpsuprafaþã aferentã infrastructuriiferoviare. Lungimea liniilor ferateîn interiorul terminalului este de800 de metri, la care se adaugã 2,5km de linie feratã, din terminal pânãla joncþiunea cu linia prin ci palã.

Containerele sunt manipulatecu ajutorul unui utilaj special cepermite stocarea pe înãlþime pânãla 4 containere ºi pe adâncimepâ nã la 3 containere. Utilajul per -mi te inclusiv manipularea cutiilormobile ºi a semiremorcilor.

„Un asemenea utilaj nou costãundeva între 450-500.000 deeuro. Acesta este primul, pe carel-am avut aici încã de la inau gu -ra re. Aºteptãm sã vinã ºi al doilea,pentru a avea o eficienþã maimare“, a explicat George Petre.

Utilajul realizeazã zilnic în jurde 100 de manipulãri, iar în zilelemai aglomerate poate ajunge la200. Creºterea numãrului de con -tainere ce trebuie manipulate afãcut necesarã comandarea unuial doilea utilaj.

„Pentru ca activitatea sã fiesi gurã, oamenii sunt pregãtiþi per -manent, iar în fiecare lunã li seface instructaj de protecþia muncii.ªi, bineînþeles, sunt certificaþiISCIR. Capacitatea utilajului estede 45 tone, iar containerele ajungpe la 30 - 32 t maxim“, a precizatGeorge Petre.

Trenul din Constanþa trans por -tã de fiecare datã 55-60 de con -tai nere, iar cel de Austria 38. În -cãrcarea-descãrcarea dureazãîntre 8 ºi 10 ore, cu pauzele afe -rente pentru manevrele feroviareºi pentru operãri la camion.

„Containerele se pun în stivãîn funcþie de programarea livrã ri -lor, iar containerele goale dupãalte criterii“, a explicat GeorgePetre.

La ora actualã, Tibbett Logis ticsdeþine 32 de vagoane spe cia lizateºi 16 semiremorci spe cia lizatepentru transportul inter modal.

„Am atins o cotã de piaþã de5% din fluxul de containere caresosesc la Constanþa. În ceea ce

priveºte transportul rutier, dãmclienþilor posibilitatea sã-ºi facãtransportul în nume propriu. Celemai multe se fac de cãtre noi, darsunt anumiþi clienþi, cum suntliniile maritime, care au camioa -nele lor ºi preferã sã-ºi facã trans -portul rutier în nume propriu“, aspus George Petre.

De altfel, principalii clienþi aiTibbett Logistics pentru trans por -tul feroviar sunt linii maritime ºimari expeditori.

Amplasarea terminalului, înapropierea marilor centre logisticedin Bucureºti, ºi standardele lacare opereazã sunt elemente carefavorizeazã dezvoltarea activitãþii.

„În zona Bucureºtiului nuexistã concurenþã pe aceastã ac -ti vitate. În România, terminale laastfel de standarde nu sunt decâttrei: mai e unul în Ploieºti ºi unulla Curtici (lângã Arad). Restulterminalelor sunt ori improvizate,ori vechi, aflate în degradare“, adeclarat George Petre.

Doar 30-40% dintre contai ne -re se reîntorc pline cu mãrfuripentru export, însã reprezentanþiiTibbett Logistics considerã cãpotenþialul este mult mai mare.

Avantajeletransportuluiferoviar: preţ,siguranţă,capacitate

La transportul feroviar preþurilesunt cu 25-30% sub rutier. În plus,pe calea feratã existã posibilitateade a face transporturi multe înacelaºi timp.

„Dacã vine un client ºi are 20de containere dintr-o datã - i s-audescãrcat de pe navã - ºi cautã 20de camioane, s-ar putea sã aibã oproblemã. Mai mult decât atât,siguranþa pe tren este mult mai

mare - având aceste vagoane de60 de picioare, punem întot dea -una un container de 40 ºi unul de20 uºã în uºã ºi nu pot fi deschise“,a explicat George Petre.

În aceste condiþii, nu este demirare faptul cã Tibbett preco ni -zeazã o creºtere a activitãþii, înciuda faptului cã volumele de con -tai nere derulate în România vorrãmâne la nivelul din 2012 sau chiarvor cunoaºte o scãdere de 3-4%.

„Clienþii au devenit din ce înce mai conºtienþi de avantajeletransportului intermodal ºi începsã migreze de la transportul rutier.În primul rând este vorba de cost,iar în al doilea rând este vorba desiguranþã, pentru cã sunt clienþicare transportã mãrfuri foartescumpe. Am avut containere careaveau marfã chiar ºi de 1 milionde euro - cu aparaturã foartescumpã“, a arãtat George Petre.

Timpul de tranzit Constanþa -Bucureºti este de aproximativ 10ore, însã trenul pleacã seara ºiastfel apare posibilitatea ca adoua zi la prima orã sã fiedescãrcat containerul la depozit.

Iar pe perioada verii, trans portulferoviar nu este afectat de restricþii,aºa cum se întâmplã pe rutier.

„Conectat de linia feratã avemºi depozitul, iar din când în cândmai operãm ºi vagoane conven -þionale. Sunt anumite mãrfuri carevin deocamdatã aºa ºi nu încontainere. O datã din cauza gre -u tãþii, ºi apoi pentru cã un con -tainer trebuie sã revinã în port -ºi atunci costul de transport estemare - ºi pur ºi simplu descãrcãmdin container în depozit ºi apoiîncãrcãm în prelate. Iar la prelateavem marfã de retur“, a precizatmanagerul Tibbett Logistics.

Radu [email protected]

George Petre, Intermodal Operations Manager

Tibbett Logistics:Dezvoltarea viitoare se va realiza în mai multeetape: realizarea unei suprafeþe adiþionale

pentru stocarea containerelor de 6.500 mp, o a treialinie feratã, în paralel cu cele care existã, de-a lungul terminalului,astfel încât sã putem opera pe 3 linii ºi sã putem introduce 2trenuri în acelaºi timp. Mai avem un plan: sã devenim noi operatoriferoviari. Primul pas este sã ne luãm locomotive de manevrã ºi sãdevenim operatori de manevrã, iar urmãtorul pas este sã ne luãmlocomotive de lung parcurs.“

În 5 ani, de când rulãm,nu am avut nici mãcar

un singur furt din containere.“

Page 28: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

Întrebările lunii APRILIE (etapa 41)

Întrebările lunii MARTIE (etapa 40) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 mai, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

aprilie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate înnumărul din mai al revistei

ZIUA CARGO.

GTI

1. ________ are în vedere modul în care concureazăorganizaţia dvs şi este un element esenţial alstrategiei corporative.

a. Conducereab. Analiza lanţului valorii - CORECTc. Un consultantd. Un concurent

2._________ înseamnă analizarea costului real alachiziţiei, utilizării, întreţinerii şi casării unuiprodus, serviciu, bun de investiţii sau proces.

a. Stabilirea costurilor ţintăb. Costul total al proprietăţii (Total cost of ownership) -

CORECTc. Analiza preţului

3. Modelul Porter al celor 5 forţe analizează:a. Atractivitatea unui sector economic, respectiv cât de

profitabil este acesta - CORECTb. Cât de bine facem faţă concurenţeic. Modul în care ne segmentăm clienţiid. Cum să poată fi dominaţi furnizorii

1. În procesul de externalizare a uneianumite activităţi, dacă sunteliminate sarcinile repetitive, suntreduse investiţiile pentru derularearespectivei activităţi şi se genereazămai mult numerar, organizaţia sepoate concentra pe:

a. Dezvoltarea resurselor umaneb. Reducerea numărului de clienţic. Competenţele strategiced. Creşterea numărului de clienţi mari

2. Dezavantajul transportului prin centrude distribuţie utilizând milk run este:

a. Creşterea complexităţiib. Creşterea cheltuielilor de stocarec. Creşterea cheltuielilor cu recepţia

mărfurilor

3. Un centru de distribuţie modern sedeosebeşte de un centru dedistribuţie tradiţional prin apariţiaunor noi activităţi precum:

a. Stocareb. Punerea pe raftc. VASd. Livrare

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii MARTIEAnamaria Oprean, Radu Vlase şi Laura Vasile

Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 17 de concurenţi careau răspuns corect la întrebările lunii martie, cea de a 40-a etapăa concursului de logistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectRadu Paul Alecu, Attila Turi, Florin Geneţ, Sorin Dan Teriteanu,Gelu Uzdriş, Carmen Marinache, Laura Andrei, AndreeaUngureanu, Laura Vasile, Elena Sima, Anamaria Oprean, MariaPop, Adrian Vlase, Radu Vlase, Marcel Vlase, Alexandra DoriaTruşcă, Adrian Popescu

Concursul de cunoştinţegenerale în domeniul logisticii

lansat de ZIUA CARGO şicompania de consultanţă şitraining în logistică SupplyChain Management Center

continuă cu etapa a 41-a. Înfiecare lună, publicăm 3

întrebări tip grilă, pentru ca, înluna următoare, să dăm

publicităţii variantele corectede răspuns. Câştigătorii suntstabiliţi prin tragere la sorţi

dintre persoanele carerăspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (41)

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 55

ȘA

NTIE

R

FFaabbrriiccaa VVoollvvoo TTrruucckkssddiinn GGhheenntt

Page 29: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201356

ȘTIR

I SIKA DESCHIDE LACLUJ O FABRICĂ DEMORTARE USCATE

Compania elveþianã Sika,producãtor de materialechimice pentru construcþii, vadeschide în septembrie, la Cluj,o fabricã de mortare uscate. Vafi a doua unitate din România,dupã cea de aditivi din Braºov,inauguratã în 2008.La începutul anului, SikaRomânia a achiziþionat o halãde 2.000 mp pe un teren de20.000 mp, precum ºiechipamente de la companiaDeutek, constând în douã liniiautomatizate de producþie. Noua fabricã va avea 10angajaþi ºi o capacitate deproducþie de 50.000 de toneanual. Mortarele uscateproduse aici se vor adresapieþei locale, dar vor ajunge ºila export pe pieþe învecinate,precum Republica Moldova,Bulgaria, Serbia, Ucraina ºiUngaria.„Fabrica de mortare uscate vaproduce aici aceeaºi gamã pecare, pânã în acest moment, oimportãm de la alte subsidiaredin regiune - atât mortare

speciale (mortare desubturnare, mortare dereparaþie, mortare deimpermeabilizare, mortare depresãrare), cât ºi mortarefolosite ca adezivi”, a declaratIleana Nicolae, directorulgeneral al Sika România.Gama de mortare uscate ce vafi produsã pe piaþa localã seadreseazã atât pieþei de retail,cât ºi pieþelor specializate înconstrucþii.

FABRICĂ DE PROFILEMETALICE LA INEU

Compania germanã Stanzwerkva construi o fabricã de profilemetalice în oraºul arãdeanIneu, pe un teren de 8.000 mpcumpãrat de la Primãrie.Valoarea investiþiei este de 1,5milioane de euro, iar numãrullocurilor de muncã nou createva fi de peste 100 - jumãtate întoamnã, când va începeproducþia, iar restul anul viitor.Terenul pe care va fi construitãhala de producþie - ce se vaîntinde pe 2.000 mp - se aflã înincinta unei foste baze militareºi a fost achiziþionat deinvestitor cu suma de 57.000

de lei. Aici vor fi produseprofile metalice ºi obiecte deferonerie destinate industrieide mobilã.

CENTURĂ PENTRUTRAFIC UŞOR LA BAIAMARE, DIN FONDURIEUROPENE

Primãria municipiului BaiaMare a început, recent,reabilitarea ºi modernizareastrãzii Grãnicerilor, folositãpânã în prezent ca drum decenturã ºi care ar urma sã fieutilizatã doar pentru traficulautovehiculelor de tonaj mic.Licitaþia a fost câºtigatã de ARLCluj, componentã a grupului defirme Strabag, iar lucrarea, învaloare de 14 milioane de lei,fãrã TVA, va fi executatã încolaborare cu alte trei firmespecializate din grup.Investiþia face parte dinproiectul „Creºtereaaccesibilitãþii urbane prinmodernizarea strãziiGrãnicerilor din Municipiul BaiaMare”, finanþat din fondurieuropene, în valoare totalãeste de 22.810.778 de lei.Strada Grãnicerilor nu a fostdecât plombatã, din 1990,când a intrat în exploatare.

3 FIRME EXTIND CU 600 METRI PISTAAEROPORTULUI DIN IAŞI

Firmele Max Boegl, Vega 93Galaþi ºi UTI Grup au câºtigat,în asociere, licitaþia pentruextinderea de la 1.800 la 2.400metri a pistei aeroportului dinIaºi, în total existând 5 oferte.Valoarea contractului este de139.128.551 de lei, fãrã TVA.Lucrarea ar trebui sã fie gata în2 ani, dar traficul aerian nu va fiînchis decât 6 zile, promitecâºtigãtorul licitaþiei. Banii vorfi asiguraþi integral din bugetulConsiliului Judeþean Iaºi, iardurata de execuþie a investiþieieste de 24 de luni. Lucrãrile arurma sã înceapã în cel multdouã luni ºi jumãtate, dacã nuvor exista contestaþii asupralicitaþiei. Câºtigãtorul,desemnat în baza unui punctaj,s-a impus inclusiv printermenul scurt promis laoprirea traficului pe actualapistã a aeroportului.

La prestigioasa expoziţieBAUMA, care are loc înperioada 15-21 aprilie 2013,la München, Caterpillarexpune, împreună cudealerul său ZeppelinBaumaschinen GmbH, peste70 de utilaje, reunite subtema „Angajament pentrusuccesul tău. Toată ziua. Înfiecare zi.” Producătorul arezervat în cadrul expoziţieitrei suprafeţe expoziţionaletotalizând 12.000 mp. Principalul stand de interior,în hala B6, prezintă nu maipuţin de 50 de utilaje, printrecare se numără noul modelde excavator hibrid Cat®336E H, a cărui premierăabsolută are loc la BAUMA,încărcătorul frontal 988K (oaltă noutate), modelul Cat966K XE şi tractorul CatD7E.Alte lansări ale Caterpillar laBAUMA includ patru modelede mini excavatoare - Cat302.2D, 302.4D, 301.7D şi308E2, buldoexcavatorul

444F şi tractorul D6K2. Deasemenea, sunt prezente laexpoziţie recent lansatulexcavator hidraulic 318E şimodelul M313D, graderul120M2 AWD şi tractorulpentru aplicaţii din afaraautostrăzilor 777G. Dar nunumai atât, Caterpillarpregătind pentru acest an nunumai o paradă a celor maispecializate produse alesale, dar şi o prezentare agamei complete de serviciipe care o oferă clienţilor.

CATERPILLAR LA BAUMA 2013

Page 30: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

59........................................................................................................................ aprilie 201358

INFR

ASTR

UCTU

CC ei 150 km de autostradãîn cepuþi în 2011, cu ter -men de finalizare în lunaaprilie, vor fi inauguraþi celmai devreme în iunie -

august. Este vorba despre cele 4loturi de la Orãºtie - Sibiu, lotul 2al Autostrãzii Nãdlac-Arad ºi lotul1 Lugoj - Deva. Unul dintre motiveleîntârzierii este finanþarea precarãre clamatã de constructori. La tãrã -gã narea plãþii lucrãrilor s-au adãu -gat diferite probleme întâmpinatepe ºantier, cum sunt devierile deutilitãþi.

Lotul 1 al Autostrãzii Nãdlac-Arad a ieºit complet din graficul definalizare, dupã ce contractul în -che iat cu firma Romstrade a luiNelu Iordache, arestat pentru detur -nare de fonduri, a fost reziliat înnoiembrie anul trecut.

Autostrada Deva-Orãºtie, de32,5 km, are cele mai mari ºansede finalizare în urmãtoarea perioa -dã, fiind realizatã 90% de austrieciide la Strabag împreunã cu firmaro mâneascã Straco Grup. Va urmalotul 2 al Autostrãzii Nãdlac-Arad(realizat 85%, de Alpine), cu o lun -gime de 16,6 km.

La Autostrada Orãºtie-Sibiu,lotul 3 este realizat 70% (de italieniide la Impregilo), lotul 2, de 20 km,este realizat 60% (de Straco Grupºi de italienii de la Studio Corona),

iar lotul 1, de 24 km, este realizat55% de Strabag. Toate ar urma sãfie inaugurate în august, potrivitconstructorilor, dar atenþioneazãcã va depinde numai de banii pecare îi vor primi.

Tronsonul de 15 km dintre Devaºi Simeria a fost dat în folosinþãîncã din decembrie, iar atâtCNADNR, cât ºi unul dintre con -struc torii autostrãzii, firma austriacãStrabag, au dat asigurãri cã în datade 10 mai va fi deschisã circulaþiape întreaga rutã a Autostrãzii Deva- Orãºtie.

Bechtel pleacă şicu buzunarelepline

Eterna excepþie de la regulãeste comisã în continuare de Bech -tel, care, aºa cum se ºtie, pri meºtebani ºi dacã nu lucreazã. Mi nistruldelegat Dan ªova a a nun þat, recent,cã americanii au pri mit 50 demilioane de euro repre zentând res -tanþe. Anul trecut au încasat 76 demilioane de euro. Din tronsonulSuplacu de Barcãu-Borº, aferentAu tostrãzii Transil va nia, au cons -tru it doar 6,5 km din totalul de60,2 km. Restul nici nu va mai ficonstruit de ei, din fe bruarie trans -fe rându-ºi utilajele în strãinãtate. Armai fi avut un tronson de realizat,Câmpia Turzii - Cluj Vest, de 52,2km, dar nici nu se mai pune pro -ble ma sã lu cre ze.

Ministrul ªova spune cã pa -tronii Bechtel au acceptat sã închi -dã contractul, iar lucrarea va ficontinuatã cu fonduri europene.Pâ nã la semnarea actelor va maidura însã, pentru cã abia acum ur -meazã greul: negocierea despã -gu birilor pe care statul român leva da companiei Bechtel. Premie -rul Victor Ponta avansa o sumãde 250 milioane euro. Iar aceastaîn condiþiile în care, pentru cei415 km prevãzuþi iniþial în contrac -tul încheiat în 2004, americaniiau construit numai 52 de km ºi auprimit 1,4 miliarde de euro.

În aceste condiþii, este ex pli ca -bilã frustrarea constructorilor depe celelalte tronsoane, care îºi pri -mesc banii cu întârziere, deºi lu -

crea zã. Iar acum, premierul Vic torPonta a anunþat cã bugetulCNADNR este de 2,5 miliarde deeuro, iar datoriile de 2,5 miliarde deeuro, deci pentru investiþii noi - zerolei. ªi atunci, de ce sã se grã beascãconstructorii? Ce pe na litãþi li s-arputea impune din mo ment ce ei nuºi-au primit la timp banii?

Anul acesta au rãmas fãrã fi -nan þare ºi cei 6,5 km din auto -stra da Bucureºti-Moara Vlãsiei,exact tronsonul de legãturã cuBucureºti, între ªoseaua Petricaniºi ªoseaua de Centurã. Stadiullucrãrilor era de 11%, iar bani nusunt decât pentru 2 km.

La licitaţie, încă100 km deautostradă

În altã ordine de idei, aproape100 km de autostradã de peCoridorul IV Paneuropean au fostscoºi la licitaþie de CNADNR în varaanului trecut, dar câºigãtorii nu aufost anunþaþi nici pânã acum. Estedrept cã, odatã cu in stalarea nouluiGuvern, Compania a trecut în sub -or dinea ministrului delegat pentruproiecte de infra structurã, Danªova. El anunþa, recent, cã la mij -lo cul lunii aprilie vor fi anunþaþicon structorii aces tor tronsoane deautostradã cu o valoare estimatãla 900 de mi li oane de euro.

În schimb, ministrul ªova seocupã de investiþii mãreþe: fai -moa sa Autostradã Comarnic-Bra -ºov, care va fi construitã în par -teneriat public-privat (PPP). Lasfârºitul lui februarie au fost de -puse 4 oferte: compania ChinaCommunications Construction ºi3 asocieri. Prima este formatã dinfirmele româneºti Spedition UMBºi Tehnostrade, a doua - din Vinci(Franþa), Strabag (Austria) ºi Aktor(Grecia), iar a treia, din Im pregiloºi Salini (Italia). Ur mea zãcalificarea pentru etapa de dia -log competitiv ºi, apoi, atribuirea.

Pânã atunci, ministrul ªovavrea sã modifice Legea PPP.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

Autostrăzi în august în loc de aprilieDescurajaţi de neplata la timp a banilor pentru lucrărileefectuate chiar în avans, în unele cazuri, la tronsoanelede autostradă, constructorii şi-au pierdut elanul de anultrecut. În condiţiile unei ierni nu prea aspre ca laînceputul lui 2012, lucrările la cele 10 şantiere deautostradă, ce însumează 250 de km, au avansat foartepuţin până în aprilie. Dintre acestea, 150 de km autermen de finalizare în aprilie, dar sunt departe de a figata. Este adevărat că, la sfârşitul anului trecut,premierul Victor Ponta i-a chemat la Guvern pe patroniifirmelor constructoare să le dea o veste proastă: din cele1,3 miliarde de euro pe care trebuia să-i achite pentrulucrările executate, avea numai 200 de milioane de euro.Acum însă, mare parte din datorii a fost achitată, iarpentru cei 250 de km aflaţi în şantier firmele au primit1 miliard din cele 1,75 miliarde de euro cât însumeazălucrările.

Page 31: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

trem de important. Com pania-ma -mã din Suedia a stabilit obiectivepe termen scurt ºi lung pentru toatefacilitãþile produ cã torului de vehi -cu le comerciale. Prin tre acesteobiective, se numã rã dezvoltareaunor produse cât mai eficiente din

punct de vedere energetic, pro du -ce rea unei energii sustenabile ºico municarea po li ticii corporativede protecþie a mediului.

Angajamentul Volvo Trucks re -fe ritor la produse se poate obser -va foarte clar în privinþa noilor ge -neraþii de camioane, dar ºi înefor tu rile susþinute de a dezvoltava riante alternative de propulsie.Iar domeniul energiei sustenabilese reflectã extrem de elocvent ºi înîmbunãtãþirile aduse fabricii dinGhent, despre care vom povesti încele ce urmeazã.

Încălzire cu pelete

Volvo Europa Truck NV folo seº -te toate sursele regenerabile deenergie, cum ar fi energia so la rã,cea hidrologicã, eolianã ºi ceabazatã pe biomasã.

Printre cele mai interesante îm -bunãtãþiri aduse fabricii din Ghentse numãrã ºi o nouã insta la þie deîncãlzire care funcþio nea zã cu pe -lete de lemn. Aceasta este adãpos -ti tã într-o nouã clãdire construitãdin materiale naturale, cum ar filem nul ºi sticla, situatã lân gã cen -trala veche de încãlzire.

Pânã în septembrie 2007,Volvo Europa Truck NV a folosit ga -zul natural pentru încãlzirea fa briciiºi a birourilor. În acest mod, în 2005au fost emise nu mai puþin de4.020 t CO2, echivalentul unui con -sum cu încãlzirea a apro xi mativ1.100 de familii. Prin inter mediulnoi lor instalaþii (ºi al celor adaptate),acest nivel de emisii este redus lazero. Unul dintre cele trei vechi boi -lere pe gaz a fost înlocuit cu o insta -laþie ce uti lizeazã pelete de lemn,un al doi lea a fost convertit într-unsistem dual cu posibilitatea folosiriibio-combustibiliului, dar ºi a gazuluinatural (care va fi utilizat numai încaz de necesitate), iar al treilea afost demontat. Noua instalaþie cupelete de lemn are o capacitate de

5 mW, iar sistemul dual este utilizatnumai în cazul celor mai scãzutetem peraturi pe timp de iarnã. Con -form declaraþiilor pro du cãtorului,instalaþia cu pelete dispune de ceamai modernã teh no logie, fiind con -si deratã a fi boi lerul viitorului ºi pu -tând fi adap tatã, în caz de nece si -tate, sã fo loseascã ºi alt tip debio masã. Cenuºa rezultatã în urmaarderii peletelor reprezintã doar 1%ºi este prelucratã ca îngrãºãmânt.Pe letele de lemn sunt „cartuºe”fabricate din rumeguº ºi reziduuride lemn deshidratate ºi presate,fãrã niciun fel de adjuvanþi, aces teaconstituind un combustibil pur ºiecologic.

Vânt şi apă

Aproximativ 50% din electri ci -tatea fabricii din Ghent este pro -dusã de cãtre trei turbine eoliene,fiecare cu o capacitate de 2 mW.A cestea au o înãlþime de 100 m, ora zã a paletelor de 40 m ºi sunt si -tuate în interiorul facilitãþilor Volvo.Celelalte 50 de procente din ener -gia necesatã sitului sunt pro dusede Electrabel, prin inter me diul unuiserviciu ecologic „AlpEnergy”.

Turbinele eoliene trebuie sã sesupunã unor reguli stricte; de exem -plu, sã fie amplasate la cel puþin40 m de clãdiri ºi la 140 m de ceamai apropiatã conductã de gazenaturale. Generatorul tur bi neloreoliene de tip E-82 este com pusdintr-un inel exterior rota tiv, directlegat de rotor prin inter mediul unuihub. Acesta din urmã se roteºte laaceeaºi vitezã cu lamele/paletele.Tur bina începe sã opereze la o vite -zã a vântului de 2,5 m/s ºi, cândvite za medie depãºeºte 22 m/s,sis temul de control al turbinei nuo opreºte brusc, ci scade progresivputerea, care este redusã la zeronumai atunci când viteza vântuluidepã ºeº te 28 m/s. Viteza rotoruluieste variabilã, pe o plajã cuprinsãîntre 6 ºi 20 rpm. Generatorul pro -duce o putere nominalã de 2.000kW la 22 rotaþii pe minut (mai multsau mai puþin 11 m/s vitezã a vân -tu lui). Lamele sunt fabricate dinplastic ranforsat cu sticlã (GRP) ºiau o influenþã majorã asu pra puteriiºi nivelului de zgo mot.

Din punctul de vedere al ener -giei hidro asiguratã de Elec trabel,AlpEnergy este produsã de Com -pa nia Naþionalã a Rhonu lui, careopereazã 19 hidro cen trale întreLacul Geneva ºi estuarul Rhonului.Capacitatea de 3.000 mW estecer tificatã de organisme de renumela nivel internaþional ca sursã deenergie regenerabilã.

aprilie 2013 ........................................................................................................................

INED

IT

61........................................................................................................................ aprilie 2013

INED

IT

CC a jucãtor industrial major,Volvo Trucks trebuie sãrespecte atât directivelemondiale cât ºi obiec ti -vele proprii în ceea ce

priveºte aspectele legate de pro -tecþia mediului.

Printre reglementãrile exis ten -te la nivel internaþional în domeniuse numãrã ºi Protocolul (Tratatul)de la Kyoto, semnat în 1997, carereglementeazã reducerea emi si ilorde gaze cu efect de serã. Aceastãreducere are ca obiectiv prevenireaunui nivel periculos al încãlzirii glo -bale, numai 2 grade Celsius în plusputând genera creº terea niveluluimãrilor ºi con di þii meteorologiceex treme. În ca drul acestui protocol,

þãrile in dus triale s-au angajat sã-ºireducã emisiile de gaze cu efect deserã, inclusiv dioxidul de carbonCO2, în medie cu 5% pânã în 2012com parativ cu nivelul înregistrat în1990. Europa a promis o redu cerede 8%, Belgia - 7,5%, Flan drei re -ve nindu-i un procent de 5,2%. Darîn 2004, nivelurile Flan drei erau maicrescute cu 3,6% decât nivelul din1990, ceea ce a condus la ne ce -sitatea unei redu ce ri totale cu 8,8%.

În 1999, Belgia a lansat con -ven þia „Benchmark Conve nant”,care avea ca scop încurajarea me -diu lui de afaceri sã devinã mai efi -cient din punct de vedere ener getic.Companiile care au semnat potconta pe un numãr de mãsuri guver -

na mentale favorabile, în schimb tre -bu ind sã adopte o serie de mãsuripentru reducerea con su mului deenergie. În primul rând, trebuiau sãtreacã printr-un audit realizat de unauditor guverna men tal, apoi sã exa -mineze proiec tele de îmbunãtãþireºi sã le imple menteze pe cele carepro mi teau cele mai bune rezul tate,iar toate acestea conform unuicalendar foarte bine stabilit ºi subcon trolul unui organism gu ver na -mental. De asemenea, companiiletrebuiau sã raporteze anual pro -gre sele ºi sã se supunã unor even -tuale audituri suplimentare.

Pe de altã parte, din punctul devedere al valorilor corporate, mediuleste pentru Volvo un do me niu ex -

60

FFaabbrriiccaa VVoollvvoo TTrruucckkssddiinn GGhheenntt

Volvo Group Belgia NV şi-a reînnoit, acum câţiva ani, fabricade la Ghent, Belgia, care a devenit, astfel, prima companiedin această ţară şi prima fabrică din domeniul auto din lumeneutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2.

Page 32: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ................................................................................................................................................................................................................................................ aprilie 201362 63

Reducereaconsumului

Dar pentru efecte cu adevãratvizibile nu este suficient numai sãproduci energie cât mai eco lo giccu putinþã, ci sã ºi reduci con su -mul acesteia. ªi nici acest as pectnu a fost uitat de Volvo în rea me -najarea fabricii sale din Ghent.Pentru a se asigura cã ini þia tiveleadoptate sunt cele co rec te, s-adecis efectuarea unui test termo -gra fic, de naturã sã depis teze pier -de rile de tempe ra turã, de exempluale unei clãdiri. Pentru aceasta,clãdirile sunt „fotografiate” din aercu o camerã cu infraroºu, fotografiaarãtând unde apar aceste pierderi;cu cât fotografia este mai întu ne -ca tã, cu atât mai scãzute sunt pier -derile de cãldurã, iar porþiunile des -chise la culoare aratã unde anumese mai poate îmbunãtãþi izolaþia.Studiul poate servi drept bazã pen -tru proiecte viitoare.

De asemenea, în 2005, a înce -put în cadrul halelor de producþieun proiect de renovare, prin carepo delele ºi pereþii au fost vopsiþiîn culori strãlucitoare ºi au fostmon tate luminatoare pe tavan, pen -tru mai multã luminã naturalã. Învara anului 2006, ferestrele maimultor clãdiri au fost dotate cu ramenoi ºi geamuri cu mai bu ne calitãþiizolatoare, de naturã sã micºorezetransferul de cãldurã pe timp devarã ºi sã maximizeze transmitereade luminã caldã pe timpul iernii. Aufost montate de asemenea jaluzelecontrolabile electric (pe câte douãferestre, pentru a fi ajustate la ni -

velul ne vo ilor individuale) care inter -cep tea zã 85% din razele solare ºire duc necesitatea utilizãrii aeruluicondiþionat.

ªi pentru cã tot a venit vorba declimatizare, vechile unitãþi de rãcireaveau o vechime de peste 20 deani ºi utilizau ca agent R22. Pânãîn 2010, toate opt unitãþile au tre -bu it înlocuite cu aparate cu gaze„prie tenoase” cu ozonul, cum ar fi4410a.

Nu în ultimul rând, a fost insta -lat un nou sistem de managemental instalaþiilor de încãlzire, venti la -þie ºi aer condiþionat. Un com putercentral controleazã o reþea com -ple tã de procesoare (CPU), carere gle menteazã necesarul de în cãl -zire sau rãcire al fiecãrei în cã peri,în funcþie de anumiþi para metri, cumar fi temperatura, pre siunea aerului,umiditatea etc.

Pentru a reduce consumul deelectricitate în spaþiile de produc -þie, iluminarea a fost divizatã într-unnumãr mare de mici zone, care pot

fi acþionate separat. Ilumi nareageneralã ºi a proceselor se în tre -rupe automat în fiecare zonã înfunc þie de intensitatea luminii carepã trunde prin luminatoarele de petavan. Toate întreru pã toa re le ma -nua le din fabricã au fost înlãturate.În cazuri speciale, cum ar fi lucrulpe timp de noapte, în weekendurisau concedii, sis te mul de iluminarepoate fi controlat manual dintr-olocaþie centralã.

De asemenea, pe plafonul noiicentrale termice cu biomasã au fostmontate 150 panouri solare, fiecarecu o capacitate maximã de 200Wp, oferind o putere de 30 kW,elec tricitatea produsã fiind folositãdirect pentru pornirea boilerului.

Nu în ultimul rând, pentru apro -vi zionarea cu apã caldã, sunt fo lositeboilere solare, care eco no mi sescaproximativ jumãtate din ener giamedie cheltuitã pe apa fierbinte.

Raluca MIHĂ[email protected]

PA

SA

GER

I

PPrriimmeelleerrăăssppuunnssuurrii,,ppuuţţiinnee cceerrttiittuuddiinnii

INED

IT

Page 33: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

VALENTINDOROBANŢU, CEO LA CFR CĂLĂTORI

Noul director general al CFRCãlãtori este ValentinDorobanþu, în vârstã de 40 deani, absolvent al PolitehniciiBucureºti - Facultatea deTransporturi, ºi al ASE -Facultatea de Comerþ.Introducerea unuimanagement privat la CFRCãlãtori a fost întârziatã 3sãptãmâni, dar pânã la urmã, atreia companie din cadrul CFR,are management privat, adeclarat Relu Fenechiu,ministrul Transporturilor.

PISTĂ DE BICICLETEPESTE GRANIŢĂ, LA ORADEA

Drumul european E60 va fidublat pe o distanþã de 35 dekm de o pistã de biciclete, dela Oradea peste graniþã, laoraºul vecin Berettyoujfalu.Primãria Oradea a început dejalucrãrile, în cadrul unui proiectrealizat în comun cu primãriaoraºului ungar, pentru unirea

localitãþilor printr-o reþea detrafic cicloturistic. Pista vaporni din Oradea ºi va atinge înmod direct comuneleBerettyoujfalu, Mezopeterd,Biharkeresztes, Artand ºi Borº.Investiþia este programatã sãse finalizeze peste un an ºiface parte dintr-un proiect maiamplu, transfrontalier, cebeneficiazã de un buget de6.248.607,66 euro, din carepartea alocatã de PrimãriaOradea este de 1.347.178,70euro.

METROREX,AMPUTATĂ LA INVESTIŢII

Metrorex a planificat pentruacest an investiþii de numai299,7 milioane lei, faþã de 779milioane lei anul trecut, ºiestimeazã pierderi de 24,8

milioane lei, potrivit proiectuluibugetului de venituri ºicheltuieli pentru 2013.Compania estimeazã în acestan venituri totale de 670,4milioane lei ºi cheltuieli de695,3 milioane lei, faþã devenituri ºi cheltuieli egale, de662,6 milioane lei, în 2012.Compania a planificat cheltuielicu bunuri ºi servicii de 284,5milioane lei ºi cu personalul deaproximativ 300 milioane lei.Metrorex estimeazã cã vaîncheia anul cu 4.265 deangajaþi, faþã de 4.628 lasfârºitul anului trecut.Construirea Magistralei 5 demetrou, între Universitate ºiDrumul Taberei, este cel maimare proiect în derulare alcompaniei, însã lucrãrile aufost oprite timp de o lunã, dinlipsa fondurilor necesareintroducerii în subteran a celordouã „cârtiþe” de sãpare atunelului. Guvernul a alocatulterior 104 milioane lei, prinOrdonanþã de Urgenþã, iar larectificarea din iunie promitealte 250 milioane lei, astfelîncât, în iunie, scuturile celucreazã în subteran sã poatãpleca cãtre staþiile Orizont ºiFavorit.

........................................................................................................................ aprilie 2013

ȘTIR

I

64 aprilie 2013 ........................................................................................................................ 65

DEZBATERE PUBLICĂPENTRU SIGURANŢĂRUTIERĂ

Ministerul Transporturilor (MT)a lansat în dezbatere publicã,pe site-ul instituþiei, proiectulHotãrârii de Guvern pentruaprobarea Strategiei Naþionalepentru Siguranþã Rutierã 2013-2020 ºi al Programului deAcþiuni Prioritare în aceastãperioadã. Programele anualevor fi aprobate prin ordin alconducãtorilor organismelor cecompun ConsiliulInterministerial pentruSiguranþã Rutierã (CISR), întermen de 60 de zile de laadoptarea bugetelor acestora.Strategia cuprinde mãsuri caremerg de la completarealegislaþiei rutiere pânã laîmbunãtãþirea calitãþii instruiriioferite de ºcolile de ºoferi ºicentrele de pregãtireprofesionalã din transporturileauto ºi a evaluãrii medicale ºipsihologice a candidaþilorpentru obþinerea permisuluiauto sau proiecte dedezvoltare a infrastructuriirutiere. De exemplu, la capitolul„Creºterea siguranþeitransportului rutier de marfã ºia transportului de persoane încurse regulate” strategiaprevede îmbunãtãþirea

permanentã a legislaþiei dindomeniul transporturilor,îmbunãtãþirea planificãrii ºimodului de efectuare aactivitãþilor de control îndomeniu etc. În ceea cepriveºte transportul de marfã,pentru degrevarea ºi sporireasiguranþei sistemului rutier, sevor promova transporturilecombinate, de tip RO-LA. În urma numeroaseloraccidente grave cu implicareaautobuzelor cu capacitateamai micã de 22 de locuri,dotarea acestora cu limitatoarede vitezã ºi instituireaobligaþiei utilizãrii centurilor desiguranþã a fost introdusã cutitlu de obligativitate prin noualegislaþie a transporturilorrutiere. La transportul rutier depersoane prin servicii regulateîn trafic interjudeþean seurmãreºte înlocuirea etapizatãa vehiculelor de capacitatepânã în 22 de locuri, cuautobuze ºi autocare, pentrusporirea siguranþei ºi aconfortului acestui tip detransport.

TRENURI DE WEEKEND

CFR Cãlãtori va introduce încirculaþie, numai pentru zilelede vineri, sâmbãtã ºi duminicã,trenurile IR 1863-2/1863(12863-2/12863) Iaºi-Galaþi ºi

IR 1866/1866-1 Galaþi-Iaºi,începând cu data de 18 aprilie.De la începutul lui aprilie însã,au fost scoase din circulaþiesâmbãta sau duminica altetrenuri:- IR 1843/1843-2(12843/12843-2) TimiºoaraNord - Beclean pe Someº,duminica;- R 4112 Beclean pe Someº -Bistriþa Nord (grupa devagoane de la IR 1843/1843-2): duminica;- R 4135 Beclean pe Someº -Sighetu Marmaþiei (grupa devagoane de la IR 1843/1843-2): sâmbãta/duminica;- IR 1844-1/1844 (12844-1/12844) Beclean pe Someº -Timiºoara Nord: sâmbãta;- R 4113 Bistriþa Nord -Beclean pe Someº (grupa devagoane pentru IR 1844-1/1844): sâmbãta;- R 4134 Sighetu Marmaþiei -Beclean pe Someº (grupa devagoane pentru IR 1844-1/1844): sâmbãta. Pe de altã parte, de la 1 aprilieopresc ºi în staþia FloreºtiPrahova, în plus faþã de celeprogramate, trenurile IR 1642Satu Mare-Bucureºti Nord ºi IR1641 Bucureºti Nord-SatuMare.

TAROM ÎŞI ASIGURĂFLOTA CU 2,4MILIOANE DOLARI

TAROM va contracta servicii deasigurare a flotei în baza unuicontract cu o valoare estimatãla 2,4 milioane de dolari,fonduri asigurate din surseproprii. Procedurile deadjudecare vor începe la 1 mai,criteriul de atribuire fiind preþulcel mai scãzut. Contractulinclude asigurare casco pentruaeronave civile ºi piese deschimb, de rãspundere faþã depasageri, bagaje, marfã, poºtã,terþi, precum ºi de reducere afranºizei (valoarea despãgubiriicare trebuie acoperitã de cãtreclientul asigurat, ºi nu de cãtrefirma de asigurare - n.r.) cascodeductibile la aeronave ºimotoare de schimb, potrivitanunþului de intenþie alcompaniei de stat aeriene. Flota companiei a fostasiguratã din anul 2008 deAstra Asigurãri - pe baza unorcontracte de câte 12 luni, iarultimul expirã la 30 aprilie.

Trenurile InterCity de pe rutaBucureşti-Galaţi şi retur aufost transformate de CFRCălători în trenuriInterRegio, astfel:- trenul IC 571, BucureştiNord - Galaţi, circulă ca trenIR 10571- trenul IC 574, Galaţi -

Bucureşti Nord, circulă catren IR 10574. Tarifele au fost modificatecorespunzător: la clasa I, de86,10 lei, faţă de 106,90 lei,iar pentru clasa a doua, de58,20 lei, faţă de 75,30 lei.Preţurile conţin şi tariful derezervare a locului.

INTERCITY DE GALAŢI A DEVENIT INTERREGIO

Page 34: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

67........................................................................................................................ aprilie 2013

EV

EN

IMEN

T

66

ÎÎ n cadrul conferinþei, au fostprezentate mai multe in for -maþii legate de procesul deatribuire a curselor interju -de þene. Pe lângã datele sta -

tistice oferite de reprezentanþiiARR (pot fi descãrcate la adresahttp://www.ziuacargo.ro/evenimente /transportatorii-asteapta-ras -pun suri-2), existã în continuarecazuri anchetate de autoritãþi le -ga te de posibile fraude ce au avutloc. Printre cazurile anchetate deautoritãþi ºi/sau reclamate de par -ti cipanþii la eveniment se numãrãmaºini ce au participat la atribuire,dar nu existã în realitate sau seaflau în diferite stadii de producþiela momentul atribuirii, autoturismedeclarate ca microbuze sau auto -

ca re sau autovehicule având o cla -sificare inferioarã faþã de ceadeclaratã.

Gabriel ªtefãnescu, inspectorde stat ºef ISCTR, a confirmatprimirea unei liste de maºini, dinpartea ARR, pentru a fi verificate.

„Am dat rãspunsul ARR, dupãcare o sã-l înainteze organelorcom petente pentru verificare. Eunu am fãcut decât sã merg la ope -ratorii de transport, sã vãd dacãexistã fizic acele maºni“, a pre ci -zat Gabriel ªtefãnescu.

Astfel, ISCTR a descoperit cãunele autovehicule nu existau,însã, în acelaºi timp, apar ºi greºeliale instituþiilor statului.

„Unele sunt, altele nu. Suntdouã liste - una de 30-40 de maºiniºi alta cu cele 2.000 câºtigãtoarela atribuire, care va fi verificatã peparcurs. În lista scurtã erau greºeliale organelor statului care au lucratla tipãrirea - introducerea în cal cu -la tor a unor cifre (serii de ºasiu scri -se greºit). Altele erau, într-adevãr,fapte care mã depãºesc (maºinicare nu au fost gãsite) - am comu -ni cat la ARR ºi vor transmite maideparte. Eu nu pot sã sancþionezaceste ca zuri, organele statului vorho tãrî“, a arãtat ºeful ISCTR.

Operatorii prezenþi la con fe rin -þã s-au întrebat dacã firmelor de -pistate cu falsuri nu ar fi trebuit sãli se retragã licenþele de trans port.

Totodatã, au semnalat ºi altenereguli legate de atribuire, cumar fi utilizarea unor carcase de aercondiþionat, în loc de un sistemfuncþional, precum ºi trecerea ace -luiaºi set de perne de aer de peun autovehicul pe altul pentru ob -þi nerea clasificãrii maxime.

ªeful ISCTR a promis sã ia înconsiderare ºi aceste reclamaþii.

Din mistereleinterjudeţenelor

Una dintre neclaritãþile atri bu -irii interjudeþenelor a fost schim -barea repetatã a programului detransport.

Reprezentanþii ARR prezenþila eveniment au arãtat faptul cãîn programul iniþial s-a þinut contde solicitãrile operatorilor detransport, însã forma iniþialã nu afost „acceptatã“. Din pãcate, iatãcum pe cel mai important aspectal atribuirii, lucrurile rãmân doarparþial lãmurite, nefiind nici pânãastãzi foarte clar cine ºi în ce con -text nu a acceptat programul ini -þial.

În ceea ce priveºte afiºarearezultatelor atribuirii într-o formãcompletã, ARR considerã cã a -ceas ta era atribuþia CNMSI, iar a -ceas tã pasare a rãspunderii întrein stituþii pune de asemenea unvãl de neîncredere în privinþa atri -bu irii.

În mod cert, fiecare instituþieare explicaþii pertinente legate demodul în care a acþionat, însãfaptul cã beneficiarii (operatoriide transport) sunt în imposi bi li -ta tea de a avea o imagine clarãasu pra procesului nu poate fi privitdecât ca un eºec al atribuirii.Trans portatorii îºi pun o întrebarede bun simþ: dacã totul a fost co -rect, de ce existã atât de multãopa citate? De ce nici o instituþienu vrea sã îºi asume rãspunderea?

Cât despre a doua ºedinþã deatribuire, reprezentanþii ARR aupre cizat cã aceasta nu va avealoc pânã nu se clarificã paritãþileºi contestaþiile legate de primaºe dinþã.

Prelungire până lasfârşitul anuluipentru judeţene

Aºa cum era de aºteptat, unmare interes a fost legat de trans -portul judeþean. Astfel, în cadrulcon ferinþei a fost prezentat unproiect de ordonanþã de urgenþãce prevede prelungirea valabilitãþiilicenþelor de traseu judeþene, pâ -nã la 31 decembrie 2013.

Proiectul de ordonanþã de ur -genþã elaborat de Ministerul Dez -voltãrii Regionale ºi Administraþiei

Primele răspunsuri,puţine certitudiniValabilitatea licenţelor pentru traseele judeţene va fiprelungită până la sfârşitul anului, deşi atribuirea s-afinalizat la interjudeţene, mai sunt probleme care nu aufost complet lămurite, anul 2013 aduce numeroasesurprize legislative şi liberalizarea pare intangibilăpentru majoritatea operatorilor, chiar şi peste şase ani -acestea sunt câteva dintre subiectele discutate cu ocaziaevenimentului organizat de revista Ziua Cargo laSighişoara, pe 28 şi 29 martie.

Page 35: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201368

EV

EN

IMEN

T

Publice a fost trimis la MinisterulTransporturilor, unde cel mai pro -ba bil va fi completat. Este de aº -tep tat ca ºi valabilitatea licenþelorde traseu din zona metropolitanãBucureºti sã fie prelungitã, la felca ºi pentru judeþene, pânã la sfâr -ºitul anului.

Operatorii de transport pre -zenþi la eveniment, precum ºi re -pre zentanþii asociaþiilor patro naleau formulat o opinie comunã lega -tã de ceea ce ar trebui sã se în -tâm ple în continuare. Astfel, s-adecis cã reluarea în regim de ur -genþã a procesului de atribuire atraseelor judeþene ar fi cea maibunã soluþie, preluându-se crite -ri ile iniþiale de punctare, fiind doareliminate punctele atacate în jus -tiþie. În acest sens, reprezentanþiiCOTAR ºi FORT au semnat oadresã comunã.

De altfel, investiþiile deja rea -lizate de cãtre operatori nu lasãloc pentru alte discuþii.

Prezenþi la conferinþã, repre zen -tanþi ai consiliilor judeþene ºi-au arã -tat îngrijorarea legatã de întâr zie -rea emiterii ordonanþei de ur gen þãprivind prelungirea, având în ve derecã ulterior mai trebuie emisã ºi ohotãrâre de consiliu jude þean, ca resã preia prevederile ordonanþei.

Legislaţie nouă

O primã variantã de norme laOrdonanþa 11/2013, prezentatãde reprezentanþii ARR, a stârnitîngrijorare în rândul transpor ta -torilor. Mai ales în privinþa poten -

þialei schimbãri de capacitate, lapeste 23 locuri pe traseele mailungi de 350 km. Aceastã modi -fi care de capacitate ar trebui sãaibã loc în noiembrie anul acesta.

Transportatorii ºi-au pusproblema efortului investiþional.Practic, o firmã care a câºtigat untraseu mai lung de 350 km cu unmicrobuz ar trebui ca în câtevaluni sã achiziþioneze un autocar.În plus, în majoritatea ca zu rilor,fluxul de cãlãtori nu impu ne oasemenea schimbare. Din punctde vedere al siguranþei este greude cuantificat un rezultat pozitivîn condiþiile în care aceastãprevedere se referã doar la curse -le regulate.

„Un operator câºtigã o cursãºi ministerul îi spune cã pestecâteva luni trebuie sã schimbemaºina ºi sã punã casã de marcatfiscalã, iar colegii cu 5 km sub 350nu au nevoie. Din start se face odiscriminare uriaºã. Autori ta teaimpune sã ia maºinã cu 23 depasageri, dar dacã operatorul arenumai 9 pasageri pe cursa res -pectivã? Ministerul are niºte pârghiiprin care sã ducã piaþa pe odirecþie, dar vãd cã a luat-o com -plet razna. Lucrurile nu mai au niciologicã fireascã. Dacã au vrut sãfacã limitãrile astea au avut o varãîntreagã la dispoziþie ºi tre bu iaus-o facã atunci“, a spus Au gustinHagiu, director executiv FORT.

De asemenea, cu ocazia con -fe rinþei au fost prezentate pre ve -derile proiectului de hotãrâre deGuvern pentru punerea în apli care

a Regulamentului European181/2011, privind drepturile pasa -ge rilor care cãlãtoresc cu auto -buzul ºi autocarul. Proiectul deho tãrâre, precum ºi regulamentuleu ropean, împreunã cu toate pre -zentãrile realizate cu ocazia e ve -nimentului de la Sighiºoara pot fides cãrcate de pe site-ul Ziua Car -go (http://www.ziuacargo.ro/evenimente/transportatorii-asteapta-raspunsuri-2).

Liberalizareastârneşteîngrijorare, chiarşi peste şase ani

Ce se va întâmpla peste ºaseani? Aceasta este una dintre între -bãrile transportatorilor care do -resc sã nu mai fie surprinºi de de -ci zii luate în grabã, aºa cum s-aîn tâmplat inclusiv la ultima atri -buire.

„În opinia mea, transportulinter judeþean a avut parte de ulti -ma atribuire în forma aceasta - seva trece la sistemul liberalizat, încare, pentru tot ce nu este serviciude utilitate publicã, orice operator,în baza unor condiþii minime desi guranþã ºi de confort, va mergesã depunã o cerere, aºa cum sede pune acum pentru transportulin t ernaþional“, a declarat AugustinHagiu.

Totuºi, fãrã un control eficientºi echidistant, liberalizarea ar pu -tea arunca piaþa de transport înhaos.

Este nevoie de reguli clare, pecare toatã lumea sã le respecte.

Exemplul dat de transportulinternaþional este grãitor.

„Deocamdatã, la internaþional,este o junglã. Lucrãm de ani buniîn transportul internaþional ºi amajuns sã ne bucurãm cã autori tã -þile din Slovenia, Austria, Ger ma -nia întãresc controalele, cã poateaºa vom ajunge sã jucãm dupãaceleaºi reguli. Dacã acelaºi lucruse va întâmpla ºi la transportul in -tern - ºi cu siguranþã se va întâm -pla - nu vom avea pe cine sã neba zãm cã va face controale. Deo -cam datã, în opinia noastrã, libe -ra lizare înseamnã anarhie ºihaos“, a arãtat Daniel Micu, di -rec tor general Atlassib.

În aceste condiþii, realizareaunui cod de conduitã al trans por -ta torului ar putea reprezenta unpro iect necesar, la care sã par ti -cipe toate pãrþile implicate întrans portul rutier de cãlãtori.

Radu [email protected]

Page 36: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

PP sihologul Cristian San -du a scos în evidenþãcâteva elemente carepot motiva pozitiv ºo -ferii, transformându-i în

angajaţi loiali firmei. „De multeori, trans por tatorii mã întrebau dece sã for meze ºoferi care ulteriorpleacã la o altã firmã, apreciindcã este mai bine sã angajeze oa -

meni for maþi. Pãrerea mea esteînsã cã ºi atunci când gãseºti oa -meni for maþi din punct de vedereprofe sio nal, nu ºtii dacã se voradapta ce rinþelor firmei, mana ge -mentului pe care aceasta îl pro -mo veazã”, a con tinuat el. Demenþionat cã spe cialiºtii în resurseumane afir mã cã ºoferii profe sio -niºti sunt a traºi de salariile mari,

dar nu banii sunt principalamotivaþie care îi deter mi nã peaceștia sã plece. Cel puþin la niveldeclarativ, ºoferii sunt preocupaþimai mult de gra dul de siguranþã avehiculelor ºi de interesul an ga -jatorului pentru asigurarea unorcondiþii de lucru de cente. „În men -talitatea unora, pen tru motivareapozitivã a sa la riaþilor, este sufi -cient sã aibã un sa lariu bun. Mã -ri rea de salariu e o metodã simplãde satisfacere pe moment a sala -ria þilor, de revi go rare motiva þio na -lã, dar nu se poate repeta mereu.Creºterea sa lariului func þioneazãca un «drog». Repe tându-se faceca an gajaþii sã nu mai lucrezedecât dacã obþin noi mãriri desalariu”, a mai arãtat psihologulCristian Sandu. Altfel spus, unºofer motivat în exclu si vi tate prinsalariu va deveni blazat pentru cãva gândi: „Mã dã afarã, nu-i nimic,gã sesc în altã parte acelaºi sa la -riu”. Va merge numai pe ideea cãgãseºte în alt loc un salariu similar.

Pârghii laîndemână

Foarte important este, în acestcontext, ca ºoferii sã fie educaþicã pe lângã salariu mai sunt ºi altelucruri de care trebuie sã þinã cont.

„Într-un sondaj efectuat în Ger -mania, a ieºit în evidenþã faptul cãºoferii strãini nu au venit numaipen tru salariu. Pe locul întâi, sur -prinzãtor, au pus cãile rutiere maibune, mai sigure”, a argumentatCristan Sandu. El a precizat cãexistã douã tipuri de motivare aºo ferilor. Primele sunt cele directe(la locul de muncã) ºi se referã lafa cilitãþi financiare (salariu în ra portde munca prestatã), indivi dua le(ma ºini noi, condiþii de caza re) ºila facilitãþi colective (cantinã, echi -pa mente). În al doilea rând, existãelementele indirecte de motivare,care aduc în prim plan facilitãþilesociale (recunoaºtere) ºi familiale(medicale, clubul soþi i lor, asistenþãspecializatã pentru copii).

„Trebuie sã ne lãudãm sala ria -þii, sã le recunoaºtem ºi me riteleatunci când este cazul. Re -cunoaºterea lor ca personalitateeste foarte importantã în moti va -rea lor. În paralel pot fi motivantecontracte fãcute cu policlinici undemembrii familiei sã bene fi cieze dereduceri sau facilitãþi le gate deasistenþã specializatã pentru copii.O mare problemã o con stituie, încazul ºoferilor, edu caþia copiilor,pentru cã stau foar te puþin acasã.De aceea asigura rea unor spe cia -liºti care, periodic, se pot ocupade copiii angajaþilor poate fi unpunct foarte important. Pot fi fã -cute inclusiv cluburi ale soþiilor,unde sã lege prietenii”. CristianSandu a subliniat în acest contextimportanþa asigurãrii unui mediude securitate în familia ºoferului,care poate cântãri mai mult decâto eventualã mãrire de salariu.

Iar toate aceste lucruri se re -flectã în comportamentul ºoferuluila locul de muncã. O motivaþiepozi tivã duce ºi la un com por ta -ment bun în trafic.

Efectele motivaţieinegative

Pe de altã parte, o lipsã demotivaþie sau o motivaþie negativãduce la apariþia comporta men te loragresive, care se ma nifestã ºi întrafic. Este vorba de spre te ri bilism,necesitatea de afirmare de sine ºide valorizare pozitivã a eului,despre asumarea necon tro latã ariscului, de auto con trol ine fi cientpe fondul tem pe ramentului coleric,de lipsa responsabilitãþii, ne res -pec tarea legii, despre ten dinþa dea rãspun de la agresivitate cu agre -sivitate. Pot apãrea con su mul de

alcool, consumul de sub stanþehaluci no gene/etnobotanice, con -su mul de medicamente fãrã dis -cer nã mânt/fã rã informaþii asu praefec te lor secundare, o stare fizio - lo gicã negativã (apariþia unorboli/e xistenþa unor boli cronice).Se vor manifesta pregnant obo -sea la ºi stre sul indus.

Iar efectele în eficienþa firmeipot fi majore: risc crescut de ac ci -dent; consum crescut de car bu rant;uzura prematurã a anvelo pe lor/frâ -ne lor, a unor piese, angrenaje etc;po sibile deteriorãri ale mãrfii tran -spor tate (trans por turi de marfã);po sibile accidentãri ale pasagerilor;RCA/Bonus ma lus; costuri gene ra -te de posibile accidente; imobilizãrisuplimen tare ale autovehiculului;amenzi pe care le primeºte firma;zile de concediu medical; percepþienega tivã asupra firmei.

„Toate aceste elemente pot ficontracarate printr-o motivaþiepozitivã. Sunt studii care aratã cãschimbarea unui ºofer, a unui sa -la riat, are costuri care pot ajungepânã la salariul pe 1 an. De ce?Pentru cã, în afara costurilor cufor marea, trebuie sã-l obiºnuim cuceea ce are de fãcut, sã-l inte grãmîn colectiv, sã-l adaptãm clien þilorºi nevoilor acestora”, a con clu zio -nat psi ho lo gul Cristian Sandu.

Meda [email protected]

........................................................................................................................ aprilie 201370

EV

EN

IMEN

T

Şoferii motivaţigenerează profitulExistă şoferi foarte buni şi şoferi cu probleme. Ce poatesă deosebească doi conducători auto cu aceleaşicapacităţi aptitudinale, cu aceleaşi deprinderi în aconduce un autovehicul, cu aceeaşi experienţăprofesională? Este o întrebare la care au încercat sărăspundă, cu ocazia conferinţei Ziua Cargo, profesioniştiîn domeniul psihologic şi al pregătirii profesionale.

Sandor Gabor, preşedinte IFPTR:Avem de-a face cu oameni cu un grad depregãtire din ce în ce mai precar care

acceseazã sistemul de transport, iarimprevizibilitatea creºte. Înþeleg managerii înadoptarea strategiei de personal în momentul în carerecunosc cã singura ºansã este aceea de a se

raporta la motivaþii de sferã instinctualã. ªtiu cã, de fapt, o gestiuneresponsabilã a comunicãrii cu ei este cheia succesului. Din sferacomunicãrii fac parte elemente care, încercuite, încep cu interviul ºise terminã cu formarea continuã care se organizeazã în cadrulfirmelor. Nu am altã menire sau datorie în calitatea mea decât de aconfirma recunoaºterea importanþei ºoferului. Este importantã oanumitã compatibilizare a intereselor. Patronul are anumite interesefireºti. De asemenea, ºoferul are interese raportate la pornirile luisau la motivaþiile lui instinctuale. Iar o compatibilizare a acestoraeste o problemã destul de delicatã. Concursurile între ºoferi aurãmas singura cale de a le oferi satisfacþii ºi a-i cointeresa realizãriiintereselor comerciale ale firmei.În concluzie, subscriu ideii potrivit cãreia societatea noastrã, dinpãcate nu se dezvoltã, dar evolueazã. Sensul evoluþiei stã în putereapatronilor din transporturi. Pânã la urmã, trãim într-o lume pe caresinguri ne-am creat-o. Nu pot decât sã fac apel la aceeaºi sintagmãmult repetatã: «Atenþie la ce vã doriþi, pentru cã s-ar putea sã vi seîndeplineascã!»”.

Augustin Hagiu, FORT:Aº menþiona cele mai importante greºeliconfirmate de specialiºti. Prima greºealã este

cã aplicãm un altfel de principiu atunci când vorbimdespre factorul uman în cadrul unei întreprinderi detransport. Din pãcate, nu avem un «parc rece» ºipentru conducãtori profesioniºti - mãcar 1 sau 2

ºoferi. Trebuie sã ai posibilitatea sã extragi, la momentul oportun,un conducãtor auto profesionist care este familiarizat cu politicafirmei. A doua greºealã este cã nu se cere cazierul de la Poliþie, care poatesã devinã parte la dosarul de angajare. Am afla în acest fel despreevenimentele rutiere în care a fost implicat ºoferul. O a treia greºealã: este suficient ca ºoferul sã depunã la dosaratestatul profesional. Eu, unul, l-aº întreba unde a obþinut atestatulºi aº încerca sã-i dau un set de întrebãri pentru a determina dacãºoferul respectiv poate sã-mi creeze o problemã.Acestor 3 greºeli li se mai adaugã o a patra. Expirã atestatulºoferului iar managerul nu a repetat în perioada de valabilitate aacestuia nici un test scris cu ºoferul. Ar fi bine ca o datã la 3 sau la6 luni, sã verificãm ºoferii. Ar trebui sã fie la curent cu schimbãrilelegislative, cu cerinþele noi.Existã ºi o a cincea greºealã, care se referã la evaluareapsihologicã. Eu am trecut printr-un astfel de test. Nu este uºoratunci când este fãcut corect. Îþi pune, într-adevãr, rãbdarea laîncercare. Dar tocmai aceasta este esenþa unei verificãri serioasedin punct de vedere psihologic, inclusiv sã determinãm dacã ºoferulare rãbdare sau nu. Nu credeþi cã ar trebui ca în 2013, pe lângã acelaviz care ne pãcãleºte pentru cã scrie «Apt din punct de vederepsihologic» sã avem ºi un profil repetat periodic (o datã la 1 an, la 2ani) pentru a vedea cum a evoluat din punct de vedere psihologicangajatul nostru?”

Daniel Micu, director general Atlassib:Încercãm sã ne menþinem ºoferii prin mijloaceclasice de motivare, asigurându-le, în primul

rând contracte de muncã - lucru extrem deimportant, pentru cã prin contract ºoferul ºtie cã areasiguratã, la nevoie, o adeverinþã medicalã pentru

soþie, asistenþa medicalã pentru copil. Acestea sunt lucruri care,într-adevãr, au început sã conteze. De asemenea, am mers pe varianta unor salarii ºi a unor diurne nufoarte mari, dar plãtite la timp. Este foarte important pentru salariatsã ºtie cã îºi primeºte banii la un termen clar ºi îºi poate folosicardul ca sã îºi plãteascã datoriile. Cei mai mulþi dintre ºoferii noºtriau rate de leasing ºi la bãnci, iar aceastã siguranþã a veniturilorconstante îi face sã rãmânã la noi. Un alt aspect demn de luat înseamã este ºi un act adiþional, de stabilitate, pe care îl avem lacontractele de muncã. În momentul în care am angajat un ºofer, neasumãm obligaþia de a-i pãstra acest loc de muncã pentru minim 3ani. ªi ºoferul îºi asumã o obligaþie similarã. Iar în acest felasigurãm o stabilitate a personalului.”

Dacã faci planuri pentru anulurmãtor, planteazã orez.

Dacã faci planuri pentrudeceniul urmãtor, planteazãcopaci.

Dacã faci planuri pentrusecolul urmãtor, atuncieducã oamenii!

(Proverb chinezesc)

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 71

EV

EN

IMEN

T

Page 37: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

aprilie 2013 ........................................................................................................................ 73

INTER

VIU

........................................................................................................................ aprilie 201372

INTER

VIU

Ziua Cargo: Care ar trebui,în viziunea URTP, sã fiecriteriile cadrureprezentând condiþiiminime de eligibilitatepentru atribuireacontractelor de delegare?Melente Horoba: Toate solici -

tã rile URTP au la bazã prevederilele gale. Din pãcate URTP n-a prac -ti cat nici un fel de „forþã“ pentrua-i fi luate în considerare viziuneasau propunerile. Îmi amintescfaptul cã anul trecut ni se cereaopi nia doar pentru a vedea cumpot ocoli ceea ce noi solicitam înbaza legii. Deci condiþiile minimede eligibilitate sunt prevãzute atâtîn Legea 51/2006 cât ºi în Ordinul263 ANRSC. Despre acelea fa -cem referire în comunicat. Dar a -tunci când spun criterii minimemã refer la faptul cã administraþiilelocale nu pot fi îngrãdite în a im -pu ne anumite criterii (bineînþeles,nu abuzive) în funcþie de dorinþafie cãreia în ceea ce priveºte ni -ve lul de performanþã în efectuareaacestui serviciu.

În ceea ce priveºte criteriilede performanþã, administraþiapoa te sã-ºi stabileascã propriilecri terii, repet, în funcþie de ceeace se doreºte, în funcþie de nivelulde performanþã ºi de calitate doritde administraþie. Eu nu înþelegaceastã frânã ºi teamã. Vã rog sãanalizaþi modalitatea de atribuire

a gestiunii celorlalte servicii pu -blice.

Mai existã o variantã, aceeaca administraþia centralã sã cre -e ze un ºablon privind criteriile mi -nime de departajare fãrã a punefrânã administraþiilor judeþene.

Dacã transportul judeþeannu va mai fi comercial,cum vor fi acoperitesumele necesare pentrufuncþionarea lui? Subvenþiide la consiliile judeþene?Am sã vã reproduc din amintire

ceea ce am citit într-o lucrare pri -vind serviciile publice: în Europatoate serviciile publice desfãºoarãactivitãþi comerciale, cu excepþiasãnãtãþii ºi învãþãmântului.

Sper cã prin încheierea unuicon tract de serviciu public nu seînþelege cã transportul public estegratis. Sau, pânã la urmã, de cenu? În Leipzig, anul trecut, pentruo perioadã de câteva zile pe sãp -tã mânã, transportul era gratis cafor mã de protest faþã de preþulcar burantului, iar în Riga - Letoniaa fost organizat un referendumpen tru transportul gratuit.

Revenind la latura comercialãa transportului judeþean vã spuncã astãzi acest transport se facesub forma unei activitãþi cu scopco mercial ori Legea 51/2006este foarte clarã ºi imperativã„trans portul judeþean este un ser -vi ciu de utilitate publicã (de inte -res economic general) supus obli -gaþiei de serviciu public. Am auzitvariante în care acele trasee ren -ta bile sã fie activitate în scop co -mer cial ºi numai cele nerentabilesã fie supuse obligaþiei de serviciupublic, ºi fiind „osul“ ºi nu „car -nea“, cu siguranþã vor trebui sãfie compensate. Adicã, hai sã maifentãm Statul ºi pe aceastã cale,

în sensul în care sã nu amestecãm„osul“ ºi „carnea“ ca sã iasã une chilibru, ci doar unul singur sãcâºtige. Acela nu este nici cetã -þea nul, nici Statul, ci doar cel caredesfãºoarã activitate comercialã.Cam unic în comunitatea euro -peanã.

Vã rog sã citiþi Strategia 2020ºi veþi realiza importanþa acestuiserviciu.

Factorii de decizie dintr-uncon siliu judeþean reprezintã voinþace tãþenilor dintr-un judeþ. Dacãacel for hotãrãºte, în limitele legii,ca tarifele de cãlãtorie sã fie unelefoarte mici, dacã stabileºte fa ci -li tãþi la anumite categorii de per -soa ne, atunci legea obligã la ocom pensaþie pânã la acoperireacos turilor de exploatare, plus unpro fit rezonabil, ºi este normal sãfie aºa. Ce nu mi se pare însã co -rect este sã practici un tarif astfelîncât sã-þi trânteºti un profit stri -gã tor la cer pe spinarea unor ca -te gorii sociale care sunt obligatesã se deplaseze ca sã-ºi câºtigeexistenþa sau ca sã înveþe.

Opinia URTP este bazatã pepre v ederile legale existente, aºacum le percepe.

În general, membrii URTPsunt operatori de transport

Vã întreb: este normal ca unoperator de transport de peun traseu cu distanþã egalã cuun alt traseu sã aibã tarifdublu pe cãlãtorie? Unde estegrija faþã de cetãþean, cândpeste tot în Europa acestserviciu este considerat unserviciu social, cu atât maimult cu cât ComisiaEuropeanã îl considerã alpatrulea element deincluziune socialã.

În prezent, criteriile dedepartajare, statuate ca ºicriterii minime de bazã, suntcele prevãzute în legea51/2006: garanþiiprofesionale, garanþiifinanciare, redevenþã, tarifpracticat, indicatori deperformanþã.

urban. Aþi recepþionat dinpartea acestora intenþia dea-ºi lãrgi aria de activitatecãtre transportul judeþean?Din cunoºtinþele mele, cei mai

mulþi dintre aceºti operatori nu suntîncântaþi de înfiinþarea aglo me -raþiilor urbane, cu atât mai mult deextinderea în transportul jude þean.Din pãcate, la nivel de þarã suntprea puþini operatori privaþi con so -li daþi ºi cu planuri pe termen lung,lucru care va fi extrem de dãu nãtorpentru ei. Sfatul meu este ca peulti ma sutã de metri sã în cerce sãse consolideze în aso ciaþie, com -pa nii mai mari, pentru a putea fi uncon curent adevãrat re giilor de trans -port. Sã ºtiþi cã Re gulamentul eu -ro pean 1370/2007 permite sub -con trac tar ea unei pãrþi a serviciului,ceea ce va trebui transpus în legis -la þia din România, ca sã nu mai vor -bim de parteneriatele publice pri -vate.

În ce relaþie credeþi cã artrebui sã se gãseascãtransportul judeþean faþãde MinisterulTransporturilor (licenþiere,control, stabilire traseeetc)? Am sã vã citez dintr-un rãs -

puns al MT formulat la o plângereprealabilã cu privire la Ordinul240: „Ministerul Transporturiloremite norme obligatorii de licen -þie re ºi autorizare a operatoriloreco nomici care efectueazã sauur meazã sã efectueze activitãþide transport ori activitãþi specificesiguranþei traficului ºi stabileºtecondiþiile de acordare, de sus pen -dare sau anulare a licenþelor,autorizaþiilor ºi certificatelor.“

În conformitate cu prevederileamintite cât ºi cu propriile afir ma -þii, opinia URTP este cã MTI regle -menteazã accesul la profesie con -form R 1071, condiþiile în care unoperator poate efectua trans portde persoane, cât ºi controlul vizavide respectarea celor amin tite.

Conform Legii 51 (art. 1 alin(2), lit h), alin. (3) si alin. (4)) con -

si liile judeþene au exclusivitate însta bilirea, efectuarea, gestionareatrans portului judeþean. Asta spunelegea azi, vom vedea ce va fi înviitor. Acest lucru reiese ºi dinSen tinþa datã de Curtea de ApelCluj privind anularea ºi reluareali citaþiei în transportul judeþeanîn 2008, unde CJ este principalulrãspunzãtor pentru acest eºec.Oare este normal ca în baza unornorme mai mult sau mai puþincorecte, sã fie tras la rãspundereun CJ ºi nu o autoritate centralãcare îi bagã pe gât administraþieilocale anumite prevederi con tra -re? Cine credeþi cã va plãti dauneoperatorului/lor care a/au câºtigatîn instanþã ºi au stat 4-5 ani petuºã? În Alba Iulia sunt operatoricare cunosc legea, însã gândiþi-vãcã fenomenul s-ar fi putut ex tin -de la nivel naþional.

Credeþi cã reprezentanþiiconsiliilor judeþene îºidoresc (sunt pregãtiþipentru) aceastã schimbarede abordare în transportuljudeþean, în condiþiile încare cei mai mulţi dintre eiau respectat cursulatribuirii electronice, pânãla blocarea survenitã caurmare a decizieiinstanþei?Prin legile pe care le elabo -

rea zã, Statul trebuie sã-ºi impunãau toritatea atât în faþa unor jucã -tori (în cazul de faþã operatori detransport) cât ºi în faþa admi nis -tra þiilor. Prin urmare nu cred cãse poate pune întrebarea dacãcon siliile judeþene îºi doresc acestlu cru. Aici vorbim de legea 215,le gea administraþiei publice lo ca -le, care le dã atribuþii în privinþaserviciilor publice, deci inclusiv atrans portului, cât ºi Legea 51 ºiLegea 92. Din pãcate, douã arti -

co le dintr-un Ordin le-a impietatacest fapt.

Exista o problemã în sensul încare pregãtirea ºi cunoºtinþele an -gajaþilor administraþiilor din depar -ta mentele de transport lasã dedorit. De aceea au ºi cãzut în cap -cana atribuirii electronice, riscândsã ia amenzi între 30.000-50.000lei pentru nerespectarea legii 51în ceea ce priveºte delegarea degestiune a acestui serviciu. Prac -tic, au fost înnebuniþi, ºi vã dauexemplu Alba Iulia, unde Con -tractul de delegare se face prinOrdinul 263 ANRSC, iar atribuireaelectronic. Este absurd.

Au accesat, pânã înprezent, membrii URTPfonduri europene? Din 1997 pânã în prezent,

URTP a fost partener în diverseconsorþii internaþionale, într-unnu mãr de 13 proiecte europene.Scopul acestor proiecte a fost înprin cipal de promovare a trans -por tului public, cât ºi know-how-ul acestui serviciu. Iar cel mai im -portant proiect este cel derulatprin POSDRU, proiect strategicpentru instruirea angajaþilor dincom paniile de transport de la mi -nim 22 operatori.

Oricum, þintele privind ac ce -sa rea fondurilor nu sunt ale URTPºi nu sunt legate numai de apariþiazonelor metropolitane ºi ADI-uri.Finanþãrile pentru transportulpublic sunt cele stipulate în Stra -tegia de dezvoltare 2020 trans -pu sã în programul de finanþareprin POR ºi nu numai. Dar maieste o problemã, aceea cã finan -þã rile pentru dezvoltarea regionalãvor avea loc dacã vor fi constituitezone metropolitane, ADI, galurisau alte forme de organizare.

Radu [email protected]

Ordinul 972 MT aprobãRegulamentul-cadru pentruefectuarea transportuluipublic local ºi Caietul desarcini-cadru al serviciilor detransport public local.OG 27 reglementeazã doartransportul contra cost.L 51/2006 este legeaserviciilor de utilitãþi publice.

Transportuljudeţean - încotro?În România, nu mai miră pe nimeni faptul că există actenormative neclare sau care se bat cap în cap, iartransportul judeţean este victima unei asemenea situaţii.Am discutat despre transportul judeţean de călători cuMelente Horoba, preşedinte executiv al Uniunii Românede Transport Public (URTP). Amintim faptul că la oraactuală este aşteptată o ordonanţă de urgenţă aguvernului care să prelungească valabilitatea actualelorlicenţe de traseu până la 31 decembrie 2013.

Page 38: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

........................................................................................................................ aprilie 201374

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Călăuziți în generalde „energia începutului”,

Berbeci beneficiază acum deo perioadă plină de iniţiative,aducătoare de noi surse devenit. Ambiţia şi competitivitateavor susţine momentele de glorieîn plan profesional. Este nevoiedoar de un pic mai multădiplomaţie. Călătoriţi moderat.Nu vă lăsaţi pradă stresuluiîn trafic!

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Având drept atu„energia stabilităţii”,

Taurii pot reuşi să treacă pesteaceastă perioadă marcată dedezamăgiri, ratări şi interdicţii -atât în plan profesional, dar maiales personal. Consolidaţicolaborările eficiente, în special încazul persoanelor caredemonstrează că nu vă ascundnimic. Evitaţi să faceţi comentariiindiscrete şi îngrijiţi-vă sănătatea.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Consideraţi a fi stăpânii„raţiunii”, Gemenii se vor

bucura de o perioadă extrem debună în plan profesional.Proiectele de grup vor avea celemai multe şanse de reuşită. Atâtîn plan profesional, cât şi în planpersonal, orice iniţiativă estebinevenită şi profitabilă.Consolidaţi-vă relaţia de cuplu.Atenţie la drum: conduceţi cuprudenţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Sensibilitateacaracteristică Racilor

îi ajută în această perioadăsă evite situaţiile în carerelaţiile de natură socială tindsă se rigidizeze. Chiar şi ceimai exigenţi colaboratori vorfi atenţi la reacţiiledumneavoastră, mai ales că veţipune în practică idei extrem deprofitabile. Trebuie doar să văorganizaţi timpul cu precizie şi săfiţi fermi în decizii.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Nobleţea Leilor asigurăaproape întotdeauna

reuşita în tot ceea ce-şi propun sărealizeze. Dar această perioadăeste mult mai specială pentru căpasiunea şi dependenţamanifestată față de partenerul deviaţă vă ajută să vă consolidaţirelaţia de cuplu. Veţi călătorifoarte mult. Atenţie la drum:adrenalina vă ţine în priză, dar văpredispune totodată la accidente.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

DiscernământulFecioarelor şi capacitatea

extraordinară de a pune lucrurileîn practică sunt puse la încercareîn această perioadă. Culmea, nude existenţa unor probleme, cimai degrabă de lipsa lor!Analizaţi-vă cu atenţie visurile şiîmpliniţi-le aplicând cu exigenţăplanurile de realizare. Seîntrevede o călătorie de plăcere,la lungă distanţă, foarte relaxantă.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Adepte ale echilibruluipermanent dintre minte şi

inimă, Balanţele caută în tot ceeace fac armonia perfectă. Perioadacare urmează solicită ceva eforturidin partea dumneavoastră pentru aschimba lucrurile, dar dispuneţi desuficiente resurse energetice. Multediscuţii, schimburi de mesaje, multedrumuri, provocări financiare şiconcurenţiale. Păstraţi-vă calmul lavolan!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Scorpionii, deşisunt foarte hotărâţi

în ceea ce fac, oscilează tottimpul între abisuri şi culmi,pentru că misiunea lor de a-şigăsi echilibrul este îngreunatăde legătura cu subconştientul -centrul instinctelorprimare. Pasiunea şimobilitatea vă ajută să văsusţineţi toate proiectele înplan profesional. Ignoraţirivalităţile şi conflictele.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Maeştri aitransformărilor spirituale

şi stăpâni ai umorului în starebrută, Săgetătorii vor avea operioadă excelentă pe toateplanurile. Noi experienţe,oportunităţi diverse, multă energie.Veţi călători mai mult decât deobicei. Nu apăsaţi prea tare pedalade acceleraţie. Timpul este cea maiimportantă resursă, dar grabapoate strica orice treabă...

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Capricornii au îngeneral două trăsături

importante: responsabilitatea şitruda. Dar sunt momente în careaveţi nevoie de o pauză (sau maimulte), în care nevoia deintimitate se manifestă atât deputernic încât numai libertateatotală vă oferă satisfacţii în acestsens. Nu lăsaţi trecutul să revinăîn actualitate şi evitaţi exceselede orice natură!

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Pentru a-şi păstracaracteristica lor

principală, aceea de vizionari,Vărsătorii au o nevoie clară:libertatea. În perioada următoare,se întrevăd multe drumuri, multeîntâlniri, o agendă de lucruîncărcată. Veţi comunica mult, peteme diverse. De asemenea, veţinegocia mult - evitaţi cu orice preţconflictele, de orice natură,indiferent de sursa lor.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Mesageri aicredinţei, ai valorilor

infinitului, Peştii sunt specialiştiîn a alina suferinţele semenilor.În perioada următoare, au seriosde lucru în plan profesional.Drumuri multe, acţiuni pe măsură,o nevoie extraordinară demobilizare a tuturor forţelor -construcţii financiare deamploare. Atenţie în trafic,dar, mai ales, aveţi grijă defamilie şi cămin.

15 aprilie - 15 mai 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Page 39: Ziua Cargo - numarul 51 , aprilie 2013

Top Related