7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 1/12
VITICULTURA-proiect geografie-
Condur Ana-MariaCondur Ana-Maria
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 2/12
Viticultura (Introducere)
Viticultura este tiin a care studiază particularită ileș ț țeste tiin a care studiază particularită ileș ț ț
agrobiologice ale vi ei de vie, în vederea satisfacerii lor, prințagrobiologice ale vi ei de vie, în vederea satisfacerii lor, prințelaborarea i perfec ionarea continuă a tehnologiilor deș țelaborarea i perfec ionarea continuă a tehnologiilor deș ț
cultură, în scopul ob inerii de recolte mari, relativ constante,țcultură, în scopul ob inerii de recolte mari, relativ constante,ț
de calitate superioară i eficiente în acela i timp. Aceasta seș șde calitate superioară i eficiente în acela i timp. Aceasta seș ș
ocupă de cultivarea vi ei de vie pentru ob inerea strugurilor.ț țocupă de cultivarea vi ei de vie pentru ob inerea strugurilor.ț ț
Denumirea de viticultură provine din limba latină (vitis -Denumirea de viticultură provine din limba latină (vitis -
vi ă de vie! cultura - cultivare, îngri"ire#.țvi ă de vie! cultura - cultivare, îngri"ire#.ț
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 3/12
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 4/12
Originile vinuluiOriginile vinului
Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin
dateaza din timpuri stravechi. $e presupune ca primul
vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu
vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acumaproape %.&&& de ani. 'umeroasele fresce regasite in
mormintele din vechiul gipt confirma ca egiptenii s-
au ocupat de cultura vitei de vie. )recii si fenicienii
au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vinin toata regiunea mediteraneana.
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 5/12
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 6/12
Viticultura pe plan mondial
*i+a de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei decultură formează două benzi, una în emisfera nordică, careinclude cea mai mare parte a suprafe+elor cultivate cu vi+ă devie (cca. # (/%-%0o latitudine nordică# 1i a doua, mairedusă, în emisfera sudică, (respectiv %-/2o latitudinesudică#. *i+a de vie se cultivă cu bune rezultate în climateletemperat, subtropical 1i tropical.
$uprafe+ele cultivate cu vi+ă de vie au crescut continuu p3nă înanul 045, c3nd s-a înregistrat suprafa+a ma6imă de 0&.&& miiha, după care se constată o scădere a acestora, suprafa+acultivată cu vi+ă de vie era în anul &&% de 4./& mii ha.
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 7/12
uropa de+ine cea mai mare suprafa+ă cultivată cu vi+ăuropa de+ine cea mai mare suprafa+ă cultivată cu vi+ă
de vie de 724/ mii ha (50,7#, urmată de Asia 0,%/&de vie de 724/ mii ha (50,7#, urmată de Asia 0,%/&
mii ha (0,/#, America 220 mii ha (00,0#, Africamii ha (0,/#, America 220 mii ha (00,0#, Africa(/4 mii ha (7,0# 1i 8ceania 0% mii ha (#.(/4 mii ha (7,0# 1i 8ceania 0% mii ha (#.
9ările mari cultivatoare de vi+ă de vie sunt $pania,9ările mari cultivatoare de vi+ă de vie sunt $pania,
:ran+a, ;talia, <urcia, $.=.A., >ortugalia etc.:ran+a, ;talia, <urcia, $.=.A., >ortugalia etc.
?om3nia, cu o suprafa+ă viticolă de 04 mii ha se?om3nia, cu o suprafa+ă viticolă de 04 mii ha se
situează pe locul în lume 1i % în uropa.situează pe locul în lume 1i % în uropa.
>roduc+ia mondială de struguri a fost în anul &&% de>roduc+ia mondială de struguri a fost în anul &&% de
54,0 mil. tone, din care 54,2 a fost transformată în54,0 mil. tone, din care 54,2 a fost transformată învin, 5, reprezintă strugurii pentru masă, iar 5,&vin, 5, reprezintă strugurii pentru masă, iar 5,&
struguri pentru stafide.struguri pentru stafide.
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 8/12
Raspandirea viilor pe GlobRaspandirea viilor pe Glob
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 9/12
Viile si vinul din Romania
?omania a devenit stat memmbru al 8ficiului ;nternational al *iei si *inului dinanul 04. ;n anul &&, ?omania a ratificat Acordul privind creearea 8rganizatiei;nternationale a *iei si *inului, adoptat la >aris la / aprilie &&0 ..
>e teritoriul ?omaniei, suprafetele @ plantatiile viticole sunt raspandite subforma de lant continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni(zonale# viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri 4 regiuni @ zone
viticole, cu numeroase podgorii (aproape 7&# si centre viticole (peste 05&#,cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel
Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meridionali cuprinde podgoriile Dragasani, $amburesti, Beordeni-$tefanesti, Dealu Mare, (cucentre viticole oldesti-$caieni, *alea Calugareasca, =rlati-Ceptura,<ohani, >ietroasele, Merei, reaza, 'aieni, *alea <eancului# si Costesti.
Zona viticola a colinelor si dealurilor subcarpatice de rasarit cuprinde podgoriile 8dobesti, >anciu, Cotnari, ;asi, usi, 'icoresti, Dealuu"orului, ;vesti.
Zona viticola din centrul Transilvaniei cuprinde podgoriile <arnave siAlba ;ulia (<ara *inului#, in care cele mai renumite centre citicole suntEidvei, Alba ;ulia, la", Apoldu, Miercurea, Medias, <arnaveni, $ebes,
Aiud, *alea ';ra"ului, Bechinta si istrita.
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 10/12
Zona viticola din vestul si nord-vestul TransilvanieiZona viticola din vestul si nord-vestul Transilvaniei
cuprinde podgorii si centre viticole ca 8radea-Diosig, Falau,cuprinde podgorii si centre viticole ca 8radea-Diosig, Falau,*alea lui Mihai, $imleul $ilvanei, Carei si $atu Mare.*alea lui Mihai, $imleul $ilvanei, Carei si $atu Mare. Zona viticola din BanatZona viticola din Banat cuprinde podgoria anatului, carecuprinde podgoria anatului, care
reuneste centrele viticole $ilagiu, Dealul <irolului, Moldovareuneste centrele viticole $ilagiu, Dealul <irolului, Moldova 'oua, ?ecas si <eremia si respectiv podgoria Aradului cu doua 'oua, ?ecas si <eremia si respectiv podgoria Aradului cu douacentre viticole mai importante $iria-Madarat si Minis-ratca.centre viticole mai importante $iria-Madarat si Minis-ratca.
Zona viticola din Sesul unariiZona viticola din Sesul unarii in care se reunesc podgoriilein care se reunesc podgoriile$everinului si )reaca precum si centrele viticole Corcova,$everinului si )reaca precum si centrele viticole Corcova,$adova-Corabia, $egarca, <urnu Magurele Draganesti-8lt si$adova-Corabia, $egarca, <urnu Magurele Draganesti-8lt siDealul Craiovei.Dealul Craiovei.
Zona viticola a obrogeiZona viticola a obrogei cu podgoriile Murfatlar (centrecu podgoriile Murfatlar (centreviticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda#, $arica-'iculitel,viticole - Murfatlar, Medgidia si Ceravoda#, $arica-'iculitel,;stria-abadag si 8strov.;stria-abadag si 8strov.
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 11/12
7/23/2019 Viticultura.ppt
http://slidepdf.com/reader/full/viticulturappt 12/12