+ All Categories
Transcript
Page 1: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

1

Viaţa lui George Enescu

*** 1. Primii ani.

GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

19.aug.1881 data de naştere, al 8-lea copil, toţi ceilalţi au murit de mici. Satul natal, Liveni-Vârnav din jud. Botoşani. În copilărie i se mai spunea Jurjac

(în actul de naştere scrie Gheorghe).

De mic şi cât a trăit, mama sa îl striga “Cocuţa”, iar tatăl şi mai târziu, fratele vitreg (Mitruţă Bâşcu), îl strigau “Jorjâcă” (Georgică). Guvernanta franceză, venită la Cracalia, nu putea nicidecum să pronunţe moldovenescul “Jorjâcă”, încât îi spunea “Georges-Jacques” (Jorjac), crezând că poartă două nume îmbinate, ca la francezi : Georges (Jorj) şi Jacques (Jac). De aici i se trăsese şi porecla “Jorjac” sau “Jurjac”.

Page 2: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

2

Liveni, intrarea dinspre Cracalia

Page 3: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

3

Casa în care s-a născut a fost dărâmată prin 1951 de noile autorităţi. Reconstrucţia s-a făcut în 1956. Au fost chemaţi constructori şi bătrâni din sat pentru a o reface

Liveni, intrarea dinspre Cracalia

Liveni, casa în care s-a născut (refăcută)

Page 4: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

4

aşa cum era.

Totodată au fost recuperate, cât s-a putut, obiectele şi mobilierul care au dispărut. Casa a fost inaugurată în 1957 şi declarată muzeu.

Mama - Maria Enescu (născută Cosmovici), fiică a preotului Ioan Cosmovici din Mihăileni, cânta din gură şi la chitară. Bunica după mamă se numea Zenovia (născută Vogoride, în Mihăileni) iar bunicul, Costache Cosmovici, fusese episcop de Rădăuţi. La Mihăileni era o atmosferă muzicală iar o vecină (Aspazia Stavrat) cânta la pianină.

Tatăl - Costache Enescu, fiu de preot, cânta la vioară, originar din Zvorâştea.

În 1884, pe când avea 3 ani, părinţii se mută la Cracalia unde au locuit la “Aşezămintele lui Sofian”.

Liveni, casa în care s-a născut

Page 5: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

5

Întrucât Costache Enescu era un vrednic gospodar şi se arătase şi bun contabil, reuşi, cu recomandarea lui Gheorghe Cosmovici (unchi a lui Maria Enescu), să obţină administrarea bunurilor “Aşezămintelor Sofian din Botoşani”.

Dovedindu-se un bun şi chibzuit administrator, a putut să reînnoiască mereu contractul cu “Aşezămintele Sofian”, până în 1917, când s-a retras la Dorohoi, din motive de boală.

Într-o staţiune balneară aproape de satul natal (Bălţăteşti), la vârsta de trei ani a ascultat un taraf care îl impresionează (un nai, câteva viori, ţambal, contrabas). A doua zi întinde o sfoară pe o bucată de lemn improvizând vioară şi cu nişte beţişoare îşi imaginează că are un ţambal.

La fragedă copilărie a învăţat Valurile Dunării (a lui Ivanovici) de la Conu’ Costache (tatăl lui George).

Taraf de lăutari

Page 6: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

6

La 5 ani a fost dus la Iaşi unde îl cunoaşte pe Eduard Caudella.

La aceeaşi vârstă a compus prima sa operă pentru vioară şi pian “Ţara Românească”.

Având ca educatoare, de la vârsta de 5 până la 8 ani, pe franţuzoaica Lydie Cedre, o femeie cultă, cu studii superioare de pictură, lingvistică, şi muzică, micul G. Enescu a învăţat să scrie, să

citească, să cânte la pian, să vorbească limba franceză, să colecţioneze timbre poştale.

Când, în 1888, George Enescu a fost din nou evaluat de Eduard Caudella, profesorul ieşean a constatat că învăţământul muzical românesc nu prea mai avea ce să-i ofere micuţului său elev aşa că i-a recomandat continuarea studiilor la Viena.

“Eu, după câte ştiu şi-mi aduc aminte din copilărie, am învăţat singur să cânt la vioară şi la pian, luându-mă după tată şi după mamă, Tincuţa, şi m-elle Cedre la pian”, povesteşte Enescu vărului mai mic, Al. Cosmovici. “După cum am învăţat de la ei, pe-ncetul, să citesc, să scriu, să socotesc şi să desenez, tot aşa am învăţat şi să cânt. Eu n-am fost dus la şcoală ca alţi copii şi nici profesori în casă n-am avut. Eu desenam tot ce vedeam, flori, păsări, pomi, case, cai, câini legaţi; pisici în casă nu intrau. Tot aşa desenam şi note rotunde cu sau fără coadă şi pe care le luam, fără să ştiu de rostul lor,

G. Enescu la 6 ani

Page 7: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

7

din cartea de chitară a mamei, care era scrisă cu litere vechi. Asta era joaca mea pe-atunci, căci alta nu aveam. Mama îmi povestea lucruri duioase şi se acompania cu chitara: iar eu aşezam pe jos vioara tatei şi o ciupeam ca pe o chitară, cautând s-o imit. Azi aşa, mâine aşa, pân-am început să-i prind meşteşugul. Eram însă şi foarte atent când cânta tata la vioară, urmărind cum îşi aşază degetele pe strune şi cum ţine arcuşul. Aşa am ajuns să-i prind cântecele lui, câte unele.

Dar când mă prindea tata cu vioara sa, mi-o lua şi o punea sus pe dulap ca să n-o ajung. Spunea că-i rup strunele şi n-are altele de schimb. Atunci eu am cerut o vioară şi pentru mine. Mi s-a adus de la Dorohoi, dintr-o prăvălie, o vioară de jucărie cu trei strune care nici măcar nu suna.

Mama s-a repezit să mi-o dezinfecteze cu soluţie, conform bunului obicei: dar i-am luat-o repede înainte şi-am aruncat vioara-jucărie pe foc, că era iarna. Mama a răsuflat uşurată c-a scăpat de-o grijă; iar tata n-a mai zis nimic, căci nu era cine ştie ce!

S-a hotărât atunci să mi se cumpere de la Iaşi, o vioară adevărată, format mic pentru copil; o vioară marca Platt. Cum am avut vioara am început să cânt şi cu arcuşul. Totul mergea strună! Odată am ajuns să-i cânt tatei unul din valsurile pe care le canta mama la chitară, de-a rămas trănsit! –Măi, tu ai ureche; ai să te faci lăutar!- mi-a zis în glumă. Eu mă gândeam însă de pe-atunci să ajung ceva mai mult şi am început să cânt pe vioară alte melodii, ale mele, adică încercam să compun.

Page 8: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

8

Mergând vara la casa mamei din Mihăileni şi văzând pianul de acolo pe care mama mi-a căntat, am cerut ca să luăm pianul cu noi acasă, ceea ce, desigur, nu se putea face. Pianul era din cele grele, iar drumul dintre Mihăileni şi Dorohoi era foarte lung şi plin de hârtoape.

La insistenţele mele, părinţii s-au îndurat şi au găsit un pian de ocazie la Dorohoi, care era mai uşor şi a putut fi transportat pe drumul mai bun şi mai scurt dintre oraş şi Cracalia. Acum aşază-te băiete, la pian şi dă-i şi dă-i: că era doar o joacă, singura mea joacă şi nimeni nu zicea nimic.

Dar din joacă-n joacă am ajuns să cânt şi la vioară şi la pian şi cu-ndrumările ce mă căpătasem pe ici pe colo, de la cei mari, m-am simţit stăpân pe instrumente. Imitam cântecele lor, dar mai mult pe ale mele le cântam. şi când m-au dus la profesorul Caudella la Iaşi să mă asculte, tot dintr-ale mele i-am cântat, în cele din urmă.

Apoi, când a fost vorba să-nvăţ, să citesc notele, părinţii spun că le-am zis că –muzica nu se scrie cu litere şi că nu se poate citi. Vecinul nostru, inginerul Mihai Zoller, a făcut mult haz de asta şi a spus că vine el să mă înveţe –să scriu şi să citesc- muzică şi a venit cu un caiet de muzică cu portative, pe care eu pe dată m-am pus să desenez rondelele mele cu codiţa când în sus, când în jos şi cu multe linii orizontale între ele. Cu această ocazie s-a văzut că ştiam deja gama lui do, pe portativ, încât a fost uşor să învăţ apoi toate notele, valorile şi măsura, trecând direct la descifrare pe metoda lui Beriot, ce mi-o cumpăraseră.”

Page 9: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

9

*** 2. Plecarea la Viena.

În luna septembrie 1888, după aproape două zile de călătorie, Costache şi Maria ajung cu fiul lor la Viena. Costache Enescu îşi instalează soţia şi copilul într-o liniştită pensiune de familie din cartierul Wiedener, la d-na Emmy Ursichtz. Se duce din primele zile să-şi înscrie băiatul la Conservator, instituţie care era una din cele mai pretenţioase şcoli de muzica din timpul acela.

La vârsta de 7 ani este admis la Conservatorul din Viena, cu o derogare de 3 ani, limita de vârstă fiind 10 ani. Tatăl său l-a înscris la vioară principal şi pianul secundar, deşi copilul dorea invers. Aici, studiile au fost, de la început, de o exemplară şi amănunţită severitate încât numai elementele excepţionale puteau face faţă acestor cursuri. De altfel, pentru a fi admis la Conservatorul din Viena, trebuia să treci, în primul rând, un examen foarte sever. Nu era de ajuns ca un candidat să fie înzestrat cu posibilităţi muzicale, numai cei foarte talentaţi erau admişi – dar în nici un caz sub vârsta de zece ani. În anul 1883, se întâmpla un lucru nemaiauzit : Fritz Kriesler, este admis, prin exceptie, să urmeze cursurile Conservatorului, la vârsta de numai 7 ani. Fritz Kriesler îi va deveni, peste ani un preţios coleg şi prieten. Cinci ani mai târziu, o a doua derogare de la admitere este facută pentru G. Enescu. Din certificatul de admitere, eliberat pe ziua de 5 octombrie 1888, reiese că G. Enescu a fost primit să urmeze cursurile de violină – instrument principal – luându-şi obligaţia să plătească taxele în întregime şi să urmeze celelalte cursuri cu regularitate. Peste 3 săptămâni, sosise prin poştă, de la Dorohoi, şi actul de vaccinare a “D-lui G. Enescu”, în vârstă de 7 ani,

Page 10: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

10

act obligatoriu la înscriere. Clasele erau număr de şase, dintre care două preparatorii.

La Viena, George ducea o viaţa foarte bine organizată, de mic a fost obişnuit cu o disciplină severă. Cursuri la Conservator, lecţii particulare de franceză şi germană, ore de gimnastică, studiu acasă, două ore de plimbare în fiecare zi în timpul căroră era cuprinsă şi vizitarea muzeelor sau monumentelor din oraş, timpul de joacă era încadrat în ore respectate cu stricteţe.

Trebuia să scrie două scrisori pe săptămână, acasă. În acelaşi ritm primea şi scrisori din ţară prin care era instruit, cu lux de amănunte, cum să se comporte, ce să mai facă.

Dacă mama îi scria mai mult despre păsări, animale, despre cum au înflorit salcâmii sau cum se joacă mâţele, cum să se îmbrace, să nu bea apă rece, tatăl îi scria despre cum merge recolta, cum se descurcă cu banii şi cum să facă să se remarce ca un elev bun la Conservator.

Dacă era să vină acasă, Costache Enescu, îi descria tot traseul, unde să coboare, unde să urce, să nu încurce vagonul, să nu uite bagaje prin tren, să împacheteze bine vioara în cufăr, etc.

Cu părinţii, la 7 ani

Page 11: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

11

Costache îi scria să vină în vacanţă şi cu un coleg: “ştii că mie îmi place să îmi cânţi câteodată şi apoi vine un curios de departe să te vadă, să aibă cel puţin cine te acompania şi cu cine te juca. Pe lângă că are să petreacă vacanţa la ţară, apoi va fi şi plătit.”

După ce şi-a însoţit fiul la studii, la Viena, Maria Enescu nu s-a mai întors alături de soţul ei, de care se înstrăinase. A preferat să-şi trăiască ultimii ani în casa părintească, la Mihăileni.

Din 1889, G. Enescu va locui la profesorul său Josef Hellmesberer (un celebru virtuos al timpului).

În ianuarie 1892 are loc prima apariţie în public. Costache Enescu soseşte la Viena cu câteva zile înainte de concert; el ştie cât de necesară era prezenţa lui lângă copil, în ziua primului său concert cu publicul.

La 13 aprilie 1892, seara, orele 7.30, în sala mare a Societăţii Muzicale, sub conducerea lui Eduard Kremeer şi cu binevoitorul concurs al D-nei Gisela Horner, cântăreaţă de concert, şi al D-lui George Enescu virtuoz are loc al doilea concert în care evolua tânărul compozitor.

Părinţii au hotărât, cu acest prilej, să plece împreună la Viena.

Într-o dimineaţă, pe la mijlocul lui martie, Costache Enescu pregăteşte de cu vreme docarul cu caii mici şi iuţi, pe care-i mâna repede şi sigur şi pleacă cu coana Marghioliţa (soţia) la Dorohoi să-i cumpere mătăsuri şi dantele pentru rochiile de care avea trebuinţă la Viena.

Page 12: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

12

Rochia de “taffetas” neagră cu dantelă, capuşonul asortat legat sub bărbie cu panglici lungi şi late, pantofii ascuţiţi cu nasturi şi pardesiul de postav strâns pe talie cu pelerina scurtă cu volane, constituiau toaleta pe care şi-a comandat-o coana Margheliţa, pentru concertul lui Jorjac.

Cu puţine ore înainte de plecare, cu glasul tremurând de emoţie, ea îşi ia rămas bun de la baba Wanda şi de la toate cunoştintele din împrejurimi, venite să asiste la plecarea lor.

În zori, caii înhămaţi din timp, trag docarul în faţa casei; geamantanele pregătite de cu seară în tindă, sunt urcate la picioarele coanei Margheliţa, şi Costache Enescu, fluierând şi învârtind biciul pe deasupra capului, aşterne caii pe drumul Burdujenilor, unde se oprea trenul 2 minute, în drum spre Viena.

În ziua următoare, ei ajung la Viena şi trag la un modest hotel în apropiere de Niebelungengasse, apoi, pleacă de data, la Potzleinsdorf, unde se afla George.

Tare mult i-a plăcut Mariei Enescu acolo! Mai târziu scrie de la Cracalia: “…Aşa-i că-i frumos la Potzleinsdorf? Aer curat, apă bună şi frumos de plimbat…”

După concert, mare ecou despre tânărul G. Enescu. Ziarul Neue freie presse: “La concertul Mannergesangverein, a făcut senzaţie debutul unui foarte tânăr elev al Conservatorului, George Enescu, care a executat Fantezia de Vieuxtemps cu o uluitoare bravură pentru vârsta sa. Acest tânăr violonist plin de talent va atinge poate cu timpul culmile artei sale”.

Page 13: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

13

Alte ziare au scris articole pline de laude la adresa micului George.

Prin aceste ecouri de presă ale concertelor susţinute în perioada studiilor, G. Enescu se face cunoscut în lumea muzicală din Viena, Paris şi în ţară.

Duioşenia nemăsurată şi grija ce o purta mama micuţului compozitor se observă din scrisorile către George în care îl sfătuieşte, printre altele, “să-mi scrii dacă te-ai tămăduit la deget; nu uita să pui întotdeauna colonie în basma şi să miroşi mai adesea, seara să pui la tâmple cu degetu’ aşa cum îţi puneam eu şi să miroşi din basma când ai să dormi. Tata şi eu suntem sănătoşi, pe aicea de câteva zile îi frumos şi cald”. Câtă liniştea se aşterne, după ce copilul citea asemenea rânduri de la mama lui!

În 1893 termină Conservatorul din Viena obţinând medalia de aur. La 8 iulie, la examenul de absolvire al elevilor conservatorului, elevul George Enescu a abţinut examenul cu mare succes. Pe certificatul de absolvire, în dreptul fiecărei materii (vioară, istoria muzicii, muzică de cameră, orchestră, cor) stă scrisă calificarea primită: Nota I (excepţional).

Costache Enescu vine la Viena pentru a-l lua pe George în ţară. La Cracalia totul era pregătit pentru a-l primi pe

Page 14: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

14

Jorjac: dulceţuri, peltea de agrişe, calul Boston aştepta cu “şeaua pe el” şi Maria Enescu de abia mai avea răbdare să treacă timpul până la sosirea băiatului.

În timpul vacanţei, George află de la părinţi că aceştia se vor despărţi lucru ce a produs mult zbucium în sufletul copilului, mai cu seamă că Maria Enescu se mutase deja la Mihăileni. Împărţindu-se între Cracalia şi Mihăileni, George a trebuit să sufere cumplit, cu toate că părinţii se străduiau să evite orice supărare.

*** 3. Continuarea studiilor la Paris.

În 1894, în casa părintească a compus “Poema Română”. Tot în acest an pleacă în Franţa unde îşi continuă studiile la Conservatorul din Paris. Prima gazdă a fost, la recomandarea profesoarei Lydie Cedre, familia Adrienne Rolland de la Paris.

În iarnă, George începe să patineze, ceea ce dă naştere la o serie de sfaturi şi de reticenţe din partea mamei (“îmi pare rău că mergi pe ghiaţă, acolo merg numai acei care au mântuit studiile, nu cred că D-na sau D-l Profesor ţ-o impus ca numai decât să patinezi” îi scrie mama într-o scrisoare). Tatăl, cu idei mai lagi, este de altă părere şi-l încurajează în această direcţie.

Page 15: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

15

Poză de familie (Zamostea 1896) : în spate, în picioare: Pr. Gh. Dumitru, Grigore Budaca, Costache Enescu, Vasile Enescu, Alexandru Enescu, Pr. Ion Enescu;

mijloc : Aglaia Enescu (căs. Dumitriu), Maria Enescu (căs. Budaca), Maria Cosmovici (căs. Enescu-mama lui G. Enescu), Elena Filipescu (căs. Enescu), Pr. Gheorghe Enescu, Aglaia Camban (căs. Enescu), Sultana Enescu (căs. Milea), Elena Enescu (căs. Calistru);

în faţă, jos : Sevastiţa Enescu (sora mai mare, căs. Curliuc), Tinca Enescu (sora mai mică a lui Costache).

Tinca (1865-1945), penultima din nouă copii, a rămas nemăritată. Cu 16 ani mai în vârstă decât George, îşi petrece viaţa între Zvorâştea, unde locuiau părinţii ei, Liveni şi Cracalia, la fratele ei mai mare, Costache. Cu

Foto de familie-Zamostea 1896

Page 16: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

16

cumnata Maria îşi petrecea ea aproape tot timpul la Cracalia.

Page 17: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

17

*** 4. Naşterea fratelui vitreg.

În vremea studiilor la Viena şi Paris, Costache Enescu avea obiceiul de a invita oaspeţi străini, vara, la Cracalia. Aşa au poposit, de pildă, doamna Adrienne Rolland, împreună cu fiica acesteia care era de-o vârstă cu Enescu. Timp de trei luni, se cam ştia: în timp ce bătrânul Enescu făcea plimbări cu d-na Rolland, nu tocmai nevinovate, G. Enescu încerca primii fiori ai dragostei cu fiica acesteia, Eva. Doamna Rolland a ţinut enorm de mult la micul Enescu. Ea este cea care i-a organizat, la 15 ani, primul recital de autor, la Paris.

Mai târziu, Costache Enescu se îndrăgosteşte de o foarte tânără poloneză (18 ani), venită în vacanţă în Moldova şi lăsată de tatăl ei la Cracalia, pentru câteva luni, de dragul frumuseţilor naturii. Când s-a întors părintele s-o ia, poloneza era însărcinată. N-a avut de ales şi a lăsat-o acolo. Din dragostea polonezei Maria Ferdinand Suschi şi Costache, se naşte, în 1902, viitorul pictor Dumitru Bâşcu, frate vitreg al lui Enescu, la care muzicianul a ţinut enorm.

Pentru talentatul şi frumosul Enescu, părinţii erau dispuşi să-şi trimită odraslele la Paris câteva luni pe an pentru a lua lecţii de la Enescu.

Page 18: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

18

*** 5. Consacrarea şi întâlnirea cu Maria Cantacuzino (Maruca-viitoarea soţie).

Anul 1897 (Enescu avea 16 ani) se dovedeşte fecund pentru tânărul compozitor, în acelaşi timp crescând şi faima lui de violonist. La 1 martie, apare pentru prima oară ca dirijor la Ateneul Român, interpretând în primă audiţie în ţară „Poema română”. După acest concert, un comitet a organizat pentru el o colectă în vederea cumpărării unei viori de marcă. Se strâng 9.000 de franci, iar tatăl său mai adaugă încă 10.000. De la Stuttgart îşi cumpără un Stradivarius, pe care apoi îl înlocuieşte cu un Guarnerius (fabricat în 1736), care se găseşte azi la Muzeul Muzicii Româneşti.

1898.06.02. Poema Română op. 1 este interpretată la Paris.

Norocul l-a adus în saloanele prinţesei Elena Bibescu de la Paris. Noţiunea de “salon” trebuie înţeleasă în sensul unei case în care, personalităţi din înalta societate, oameni de afaceri, dar mai ales intelectuali, literaţi, muzicieni, participau la recitaluri artistice de certă calitate. “Salonul” avea o importanţă emblematica, acceptarea în salon era o performanţă. Cel invitat intra într-un cerc închis în care putea fi “văzut”. Era o carte de vizita ce te recomanda pretutindeni. Salonul Elenei Bibescu nu era singurul în Paris. Contesa de Noailles, născută Brâncoveanu, avea şi ea salonul ei, precum, ceva mai târziu, şi Elena Văcărescu. După un model parizian, şi Bucureştiul monden avea saloanele sale. Unul de ele era cel al Irinei Procopiu, Doamna de onoare a reginei Maria, prietenă cu Enescu şi care îşi primea prietenii în

Page 19: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

19

fiecare marţi în casa ei din Bulevardul Dacia nr. 11. Salonul Elenei Bibescu a fost hotărâtor pentru începutul carierei lui G. Enescu. Distinsa muziciană, laureată a Conservatorului din Viena la clasa de pian, a înţeles că tânărul Enescu trebuie prezentat lumii, unor personalităţi la care altfel, desigur, nu putea ajunge uşor. În casa ei, având 16 ani neîmpliniţi, acest tânar genial a putut cunoaşte lumea artistică pariziană, mai ales muzicieni iluştri.

Dorindu-şi un apartament în Paris, se adresează protectoarei sale, prinţesa Bibescu, care nu întârzie să-i îndeplinească dorinţa găsindu-i unul în strada Bruxelles, nr. 16, situat la etajul III, în care s-a mutat la începutul anului 1900 şi l-a păstrat până în 1914.

La acest început de secol, Enescu era un artist cunoscut, atât ca violonist virtuos, compozitor şi pianist. Concerta la Paris şi Bucureşti, având şi o bursă de 3.000 franci anual din partea Ministerului Instrucţiunii Publice din ţară, la care se adăugau şi ajutoarele băneşti primite de la tatăl său. Toate aceste venituri nu-i asigurau o securitate materială şi, pe lânga activitatea concertistică, a fost nevoit să predea lecţii particulare şi să dea recitaluri în saloanele celor avuţi, la reuniuni muzicale pentru care primea cecuri, constituind “onorariile”. Aceste două activităţi au facut parte din viaţa sa până-n ultimii ani. Legăturile sale cu românii stabiliţi pentru mai multă vreme în Paris erau cunoscute şi i-au facilitat începutul carierei de profesor. Avea ca elevi românce, făcând parte din “lumea bună”. Printre ele nume ca Pleşoianu, Catargi, Duca, Tanty etc. Aceste domnişoare tinere aveau deja o bună pregătire violonistică, nu erau începătoare dar nici

Page 20: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

20

una n-a avut vocaţia să devină profesionistă, să facă o adevărată carieră în viaţa concertistică.

În seara zilei de 1 martie 1898, sala Ateneului Român era plină până la refuz. Sub înaltul patronaj al Regelui Carol I avea loc prima audiţie a Poemei Române de George Enescu, un adolescent pe care Regina Elisabeta, câştigând disputa cu Elena Bibescu, îl ţinea pe lângă sine şi numai pentru sine. Dragostea ei maternă, îngropată tragic în 1874, se deşteptase brusc din somnul care părea etern şi se revarsă în valuri, ca o simfonie continuă, asupra acestui "copil drag" coborât din nordul Moldovei, despre care profesorii lui din Viena şi din Paris spuneau cu mâna pe inimă că are geniu. Sosise, în sfârşit, momentul consacrării. Se aflau în sală şi câtiva invitaţi

preţioşi: părinţii compozitorului şi tânara familie Cantacuzino. A a fost prima intâlnire a Marucăi Cantacuzino cu muzica lui George Enescu.

În 1899 termină studiile de vioară la Conservatorul din Paris.

În 1902 a susţinut la Cracalia o serată

artistică, fiind acompaniat la pian de Elena Calcantruar.

Page 21: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

21

*** 6. Naşterea fiicei Elena (alintată Didica).

În casa părinţilor săi din Cracalia, Enescu, pe când avea 25 de ani, a cunoscut o tânără menajeră (Domnica Ferbei), o femeie simplă în vârstă de 22 de ani, dar care l-a iubit foarte mult şi cu care a avut o fetiţă pe numele Elena Dinu (născută la 14.05.1906, Elena Ferbei, alintată Didica). Fiica lui G. Enescu, a devenit mai târziu croitoreasă (între 1953-1962) la Opera Naţională din Bucureşti. Didica a absolvit şcoala de fete din Botoşani şi s-a căsătorit cu moşierul Constantin Dinu din Bucureşti.

Domnica şi Didica

Page 22: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

22

Didica, fiica naturală a lui George Enescu, a decedat în Bucureşti în 1986, la vârsta de 80 ani.

Costache, tatăl lui Enescu, a iubit-o enorm pe Didica, socotind-o ca pe un membru al familiei sale. La rândul lor, Domnica şi Didica, au făcut parte oficial din anturajul bătrânului Costache Enescu. Domnica l-a îngrijit când s-a îmbolnăvit şi tot ea i-au îngropat pe ambii părinţi ai lui Enescu, (muzicianul fiind plecat în străinătate).

În 1905 o cunoaşte pe Nineta Duca, fiica arhitectului George Duca şi a Olgăi Duca (năs. Brăiloiu), născută în Bucureşti în 1882. În timpul studiilor la Paris, Nineta a fost prezentată pricipesei Elena Bibescu, unde l-a cunoscut pe foarte tânărul George Enescu.

Domnica şi Didica Didica

Page 23: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

23

Nineta Duca, una din elevele lui G. Enescu

Nineta se prezintă lui G. Enescu cu care începe lecţiile în locuinţa acestuia din Rue de Bruxelles, şi în acest an se înfiripă o prietenie care va dura întreaga viaţă.

Corespondenţa scoate la iveală, înainte de toate, o foarte frumoasă şi înduioşătoare prietenie. S-au iubit, cu siguranţa, dar, se pare, să nu fi fost o dragoste arzătoare, pasională, cât mai degrabă o afecţiune sincera şi neştirbită. Enescu i se adresa cu “Miss Ninette” sau “Miss Ninnon” şi se semna cu “Chou” (iubiţel) sau “Pynx”, cuvânt derivat din Sfinx, poreclă data de Regina Carmen-Sylva. Corespondenţa era destul de cuminte. Nineta îi trimitea din ţară şerbet, Enescu o ţinea la curent cu succesele lui, îi trimitea fotografii şi tăieturi din ziare, se încurajează şi se susţin reciproc. Iubirea lor se stinge şi e înlocuită, treptat, de o prietenie sinceră.

Câţiva ani mai târziu, când Enescu o întâlneşte pe Maruca şi în inima lui izbucneşte o iubire uriaşă, el va apela la Nineta, ca intermediar. Începuse primul razboi şi Nineta lucra în spitalul condus de Regina Maria, la Iaşi, unde era şi Maruca (se retrăsese toată Curtea Regală de la Bucureşti). Era perioada de început a idilei lor, în care Maruca încă mai ţinea să păstreze nişte aparenţe de femeie căsătorită, cu doi copii. De aceea refuza să primească scrisorile direct acasă, facând-o pe Nineta confidenta ei, cea căreia îi înmâna şi aducea scrisorile de la Enescu. La 4 februarie 1907 ţine primul recital la Paris.

Nineta Duca

Page 24: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

24

Admirat de Regina Elisabeta (celebra iubitoare a artei, cunoscută sub pseudonimul Carmen Sylva), era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleş din Sinaia.

Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naştere mai multor lieduri în limba germană. Prinţesa Martha Bibescu

şi-l disputa pe marele compozi-tor cu regina, dar se pare că aceasta din urmă a reuşit să învingă, George

Enescu fiind un invitat permanent la palat unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină. Enescu venea la Castelul Peleş, încă înainte de 1900, datorită

Castelul Peleş

Page 25: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

25

intervenţiilor prinţesei Elena Bibescu, care avea relaţii constante cu regina. Invitaţiile se făceau însă în fiecare an, deci o invitaţie nu avea un caracter permanent. În 1902, murind protectoarea lui, Enescu trebuia să conteze pe bunele amintiri ce le lăsase la Curte şi care i-ar fi putut înlesni invitarea pentru vacanţele de vară.

În 1907 resimte prima dată neplăcutele manifestări cardiace, de ordin nervos. În temeni medicali boala se numeşte “tachycardia”, caracterizată de un puls foarte rapid, uneori neputându-se număra bătăile inimii, fiind accelerate dar şi foarte puternice. Respiraţia este

îngreunată, apărând adesea şi senzaţia de sufocare.

Tot în acest an 1907, o cunoaşte pe Maria Rosetti Tescanu cu care va avea o relaţie începând cu 1914 şi care îi va deveni soţie în 1937 (G. Enescu va avea atunci 56 de ani iar Maria Rosetti, 58).

Page 26: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

26

Șederile prelungite la Peleş, ca invitat, nu se puteau considera drept sprijin material din partea reginei (după Ilie Kogălniceanu, contrar spuselor lui Alfred Hoffman, în Monografie). Totuşi, Enescu îşi dorea să fie invitat la Curtea regală. De fapt, la Peleş, n-avea decât un inconvenient: el lua masa cu regele, cu regina şi anturajul lor, atât la pranz cât şi seara, fără obligaţia de a participa, având deplina libertate de a merge aiurea, ceea ce se întâmpla uneori. Protocolul impunea însă reguli stricte la masa regală, şi anume ca regele şi regina să fie serviţi primii, în acelaşi timp. Regele Carol mânca puţin şi repede. Cum termina i se lua farfuria, şi, în acelasi timp, se ridicau şi farfuriile celorlalţi comeseni, indiferent dacă aceştia mai mâncau sau nu. Enescu, - fiind cel mai tânăr, era servit de obicei ultimul – trebuia deci să mănânce repede. În plus, la Peleş se mânca puţin şi prost, iar lui Enescu îi plăcea să mănânce mult şi bine. Obişnuit la Paris cu mâncăruri savuroase, variate, la Peleş se săturase repede de inevitabila supă servită la fiecare cină. Se bucura însă când se serveau crenvuşti, care se mâncau cu

Page 27: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

27

mâna, ca şi porumbul fiert. Se evita anevoioasa manipulare cu furculiţa ce se înfigea greu în două trei boabe, conform uzanţelor…

Iată ce scrie Maria Cantacuzino în cartea sa autobiografică (”Amintirile unei prinţese moldave”):

“Se întâmpla ca regele Carol să onoreze cu austera lui prezenţă reuniunile soţiei sale; aceasta se tulbura văzându-l intrând, ca o fetiţă prinsă în greşeală. Dupa ce-şi plimba privirea de oţel peste asistenţa intimidată, adresa un cuvânt scurt, dar amabil celor care se înclinau în faţa lui, fără să le întindă mâna. Doar câţiva rari privilegiaţi puteau să se laude că au strâns cele două degete osoase şi reci ce le întindea celor pe care voia în mod special să-i onoreze. Cât despre mine, nu numai că-mi acorda o adevărată strângere de mână - mă lovea chiar usor -, dar îmi acorda nişte atenţii pentru care lumea mă tachina. Trebuia, vrând-nevrând, să rămân la prânz la insistenţele lui, să mă aşez la dreapta lui, deşi locul revenea uneia din doamnele cu o vârstă mai respectabilă şi de mai mare importanţă decât mine, după cum mă făcea să simt privirea dezaprobatoare a marii stăpâne a Palatului.

Din partea ei, regina Elisabeta, strălucitoare în rochiile ei albe, îmi făcea, în timpul concertului, multe semne discrete şi îmi zâmbea deschis, ceea ce implica un schimb de gânduri şi de impresii între noi. Îmi arăta cu orice ocazie o afecţiune care se explica printr-o similitudine de gesturi ale noastre; aşa că mă simţeam mai aproape de Carmen Sylva decât de mama mea… Aceste relaţii armonioase şi subtile între Carmen Sylva şi mine s-au

Page 28: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

28

stricat din ziua în care a început să se teamă pentru fiul ei adoptiv, acest înflăcărat George Enescu, a cărui pasiune din ce în ce mai mare pentru mine nu mai era un secret pentru nimeni… Tot răul venea de la o persoană tânără care-şi căuta un soţ, Domnişoara O.M. de care regina se ataşase din cauza unui vag talent pentru pictură, care voia să fie luată în căsătorie de George Enescu şi care a montat-o pe credula suverană împotriva mea… După spusele lor, Pynx îşi pierdea sufletul şi-şi compromitea geniul lângă primejdioasa magiciană care eram; la rândul ei, sărmana O.M., jucând-o pe Sfânta Elisabeta de Tannhauser, lăsa să se vadă că se prăbuşeşte din dragoste. El se apăra cum putea printr-o purtare distantă, tăcere de gheaţă, care îl făcea să semene, de-adevăratelea cu marele Sfinx, culcat în singurătăţi.”

“În aşteptare, tot ceea ce constituise viaţa pentru mine, până atunci, se ştergea, se pierdea într-un fel de ceaţă: casa, plăcerile, prietenii, îmi deveneau străine, trecute. Un singur om umplea şi-mi schimba universul, la unison cu care eu mă simţeam ca-ntr-o veritabilă stare de trasă, în vreme ce iubirea lui devenea fanatică cu fiecare oră ce trecea, cu fiecare privire, cu fiecare strângere de mână. Ne îndreptam spre mântuire sau spre pierzanie?

În seara zilei în care l-am întâlnit în pădure, după ce l-am lăsat la Peleş, în aşteptarea întâlnirii de peste câteva ore la vila Cerkez, m-am îndreptat în direcţia Braşovului şi am traversat cu un bolid Poiana Țapului, Buşteni, Azuga, Predeal şi valea Timişului. Voiam să-mi revin, să mă răcoresc, să risipesc ameţeala fierbinte şi frisonul de moarte de peste zi. Zadarnic. Băutura din care sorbiserăm amândoi în cursul nopţii precedente curgea prin venele

Page 29: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

29

mele ca o delicioasă otravă, din care trebuia să continuu să beau cu orice preţ, să beau la nesfârşit, să-mi potolesc sau să-mi măresc setea.”

Maruca se întoarce în aceeaşi seară şi participă la audiţia de la Peleş. “Am devenit o obişnuită a acestor audiţii. Bârfa în surdină, de toată ziua, a doamnelor de la Curte, Doamnele Zoe Bengescu, Maria Poenaru, Sofia Văleanu şi Frosa Băicoianu, “ţaţele”, cum le numea ireverenţios d’Alonso, nu strica cu nimic atmosfera muzicală a orei.”

“Torentul fierbinte lua aici un curs paşnic în mediul mai mult familial decât regal… cu strălucirea imanentă a lui Carmen Sylva, toată în alb: regina-poetă, cu mâinile frumoase şi dinţi strălucitori, ale cărei zâmbet sincer şi entuziasm juvenil pentru frumuseţea lucrărilor cântate, umplea inimile de voie bună, comunicându-le exaltarea ei.”

În octombrie 1907 G. Enescu urma să plece la Paris. “Când am surprins privirea disperată a lui Enescu, am simţit că cea mai neînsemnată despărţire însemna o sfâşiere pe care nici el nici eu nu o vom putea suporta şi m-am hotărât să mă duc după el la Paris, ceva mai târziu.” “Seara, la vila Cerkez, unde cinaserăm singuri, i-am cerut să-mi cânte la pian sonata lui Beethoven în si bemol: rămas bun, absenţa şi întoarcerea.” “Expresul de Berlin care l-a luat pe Enescu a doua zi, spre Moscova, a luat şi ce era mai bun în mine. El se ducea să stea câteva zile cu părinţii lui înainte de a-şi continua drumul, prin Galiţia, spre Paris.”

Trecuseră luni bune de când Enescu plecase şi “gândul la Pynx mă obseda din nou, nu-mi găseam locul printre ai

Page 30: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

30

mei… În mod hotărât, pentru mine viaţa nu mai era posibilă fără el. Trebuia, cu orice preţ, să plec la Paris… În absenţa mea, mama încercase să-l pregătească pe soţul meu cu ideea unui divorţ. Nu aveam nicidecum intenţia să mă căsătoresc cu George Enescu, dar voiam să fiu liberă în faptele şi gesturile mele, să trăiesc din plin ceea ce mi se oferea, cu conştiinţa împăcată. Mă temeam mai mult de implacabilul tribunal al acestei conştiinţe decât de opinia publică. Dar, când mama a început să-i vorbească lui Mihai despre această chestiune, el a sărit ca ars şi a trigat: Niciodată! Îl voi ucide fără milă pe cel care ar încerca să-mi ia soţia. Tineţi minte ce spun şi spuneţi-o şi Mariei, ca să se păzească!”

În ajunul plecării la Paris, Maria Cantacuzino primeşte o scrisoare de la Pynx în care o acuză că i-a tradat credinţa jurată pentru Matila Ghica, pe care Maruca i-a promis să nu-l mai vadă.

În urma acestei scrisori, Maruca îşi schimbă destinaţia şi pleacă în Italia, în februarie 1908.

Pe când se alfa la Roma, pe la sfârşitul lunii martie, primeşte o scrisoare din ţară prin care este anunţată că Pynx, la câteva zile după ce plecase în Italia, a venit la Bucureşti într-un suflet şi era disperat că nu a găsit-o. Prinţesa regală, mama ei precum alte persoane apropiate o cheamă de urgenţă la Bucureşti, cerându-i cu insistenţa să-l ierte.

Maruca pleacă la Paris, la începutul lunii mai şi ajunge în strada Clichy, numărul 26 unde locuia Pynx. Apăsând pe soneria imobilului îi răspunde un administrator că “Domnul Enescu ieşire” dar că “Doamna Enescu era

Page 31: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

31

acasă” moment în care a simţit că totul s-a prăbuşit peste ea. Mai târziu a aflat că menajera unui celibatar era desemnată cu numele stăpânului ei.

Abia a doua zi, la hotelul unde s-a instalat, s-a anunţat prinţul Henri Ghica şi Domnul George Enescu.

“A urmat o epocă nemaipomenită, cu dimineţi aprinse de răsăritul soarelui şi asfinţitul de aur şi aramă topită, mai puţin fierbinţi totuşi decât fericirea pe care o luminau. Cu nopţi de vară cu miros de casoletă orientală, în care parfumul frumoaselor trupuri al îndrăgostiţilor se amesteca, îmbătător, cu cel al copacilor şi florilor”, descrie Maruca, în cartea autobiografica, perioada care a urmat, în compania lui Pynx.

În 1909 Enescu este crunt lovit de moartea mamei sale, Maria Enescu, la Mihăileni unde nu poate ajunge.

În vara aceluiaşi an este aşteptat de Carmen Sylva la Sinaia. “Se face muzică la Prinţesa văduvă Brâncovan, în vila ei frumoasă de la Amfion… unde nu sunt doar femei bătrâne… a spus regina, cu faţa mai purpurie decat de regulă şi cu o privire piezişă spre mine, care îmi aminti de ranchiuna ei legată de proiectele matrimoniale pentru Enescu si protejata ei O.M., deranjate de mine.” D’Alonso, secretarul ei particular, referindu-se la Enescu, a afirmat că acesta “nu mai termină cu prinţesele!... E o săptămână deja de când îl aşteptăm pe ghimpi. E adevărat că şi Prinţesa E.B. este foarte frumoasă”. “Muscată de miile de vipere” Maria Cantacuzino se hotărăşte să părăsească Sinaia înaintea venirii necredinciosului şi, a doua zi, lua trenul spre Berlin cu gândul să ajungă în Norvegia. Pe când trenul staţiona în gara de la Budapesta

Page 32: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

32

şi se plimba pe chei, mare i-a fost supriza să vadă venind spre ea, “cu o viteza de locomotivă” un bărbat furios. Era Pynx care o zărise pe fereastra vagonului în care călătorea în sens opus, spre Sinaia. “După câteva întrebări scurte pe un ton răguşit, care mi-au bubuit în urechi ca tunetul, cu care m-a apostrofat în faţa vărului meu uluit, la care am încercat să-i răspund cel mai cuminte posibil, mi-a întors spatele, fără vreun alt gest şi a sărit în vagonul pornit, ducându-l la Sinaia; în timp ce eu mi-am urmat drumul spre Viena şi Norvegia, cu inima zdrobită.” “Dacă ce-l puţin ar fi insistat să renunţ la călătoria aceasta absurdă!”

Maruca se întoarce din Norvegia doar cu trei zile înainte de plecarea lui G. Enescu la Paris. Se întâlnesc la vila Catargi dar întâlnirea nu a fost de bun augur încât, printr-o înţelegere tacită între Pynx şi Maruca, nici cel mai mic semn să nu-i mai lege unul de altul. Noua lor prietenă, Nineta Duca, i-a întărit convengerea că în călătoria din Norvegia, Maruca nu a fost singură. Aceasta, îndrăgostită nebuneşte de el, credea că astfel o să-i câştige simpatia şi o să-i ia locul în inima lui.

1914 Războiul îl prinde la Paris de unde pleacă, la insistenţele lui Mihai Cantacuzino, la Constantinopol împreună cu Mihai şi Maria Cantacuzino. Pe 12 septembrie s-au îmbarcat la Marsilia pe pachebutul Armand Behic cu o suită de zece persoane.

Iată ce scrie Maria Cantacuzino, în cartea sa autobiografică, despre un episod petrecut pe vas, în dimineaţa zilei de 15 septembrie: “Urcând pe punte, să respir, îl văd pe Enescu stând de vorbă, foarte de aproape,

Page 33: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

33

cu o evraică frumoasă, pe care o remarcasem, pentru că semăna cu mine, printre călătorii de clasa a III-a, şi rămân ţintită locului de ciudă.” “Enescu nu a ştiut niciodată ce furtună s-a stârnit atunci în mine şi a ţinut până în ziua când, cu ocazia unui concert de binefacere l-am văzut retrăgându-şi mâna pe care admiratoarea sa voia să i-o sărute şi întorcându-i spatele.” “Mihai avu si el o aventură cu o poloneză ştearsă, cu păr blond cânepiu, care-şi punea în fiecare dimineaţă, pentru el, o pălărie mare din catifea, cu pene de struţ roz. Copiii, care-i remarcaseră privirile languroase când apărea tatăl lor şi curtea asiduă pe care i-o făcea, o porecliseră absurda poloneză a Tatei.”

G. Enescu înainte de primul război mondial.

În perioada următoare, după întoarcerea în România, Enescu rămâne în prejma Marucăi.

*** 7. Intrarea României în război şi refugiul la Iaşi.

În 1916 România iese din neutralitate şi intră în război alături de Franţa.

Între 1916-1919, în perioada primului război mondial, s-a

Page 34: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

34

stabilit la Iaşi unde găseşte o locuinţă convenabilă, la familia Dimitrovici din strada Vovideniei, cu pensiune asigurată, având şi un pian, nu departe de Spitalul Sf. Spiridon.

În această grea perioadă a României mici, muzica îşi căpătase, sub imboldul lui G. Enescu, un nou sens : alinarea suferinţelor omeneşti în vreme de răstrişte.

După terminarea războiului Enescu se pregătea să plece din Iaşi. Înaintea plecării, ieşenii au vrut să-l sărbătorească, căci el fusese acela care, în vremuri atât de grele pentru ţară, a ştiut să dea un admirabil impuls de cultură şi artă în vechea capitală a Moldovei.

G. Enescu la vila “Greierul” din Bucium împreună cu dr. francez Jean Cludet şi soţia acestuia.

Page 35: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

35

Primaria oraşului l-a sărbătorit cu drag. I s-a dat un mare banchet, apoi s-au ţinut numeroare discursuri în care a fost proclamat şi “Cetăţean de onoare al oraşului Iaşi”.

Enescu a fost foarte impresionat. De asemenea, Conservatorul de muzică şi artă dramatică l-a numit “profesorul său onorific” iar “Societatea Simfonică” nou constituită sub auspiciile sale, l-a numit “Preşedinte de onoare”. La rândul său, G. Enescu a propus ca Preşedintă administrativă a Societăţii pe Eliza Mârzescu, care contribuise din plin la alcătuirea ei. Pe aceasta o cunoscuse în 1916 pe când era vicepreşedinta Crucii Roşii din Iaşi, o mare entuziasta şi admiratoare a cântecului enescian.

După toate acestea, G. Enescu a dirijat concertul său de adio, la pupitrul noii orchestre ieşene, în 25 februarie 1919.

În luna martie, şi-a reluat activitatea artistică la Bucureşti cu un număr mare de recitaluri şi de concerte simfonice dirijate de el. A organizat apoi şi un turneu de concerte prin ţară, tot de rămas bun, pornind de la Turnu-Severin şi ajungând până în nord, la Cernăuţi. Abia către sfârşitul lui iulie a plecat la Paris după o absenţă de cinci ani.

Enescu este ales membru onorific al Academiei Române (va devine membru activ cu toate drepturile în 1933). După o repezentaţie cu Oedip Rege la Comedia Franceză, în 1907, în care Mounet Sully îl încarnează pe Oedip, Enescu a început să fie obsedat de acest personaj fabulos asupra căruia se năpăstueşte Destinul şi care este urmărit de Fatalitate. Când curtea regală şi guvernul pleacă în exil la Iaşi în urma evenimentelor primului război

Page 36: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

36

mondial, primele schiţe din Oedip pleacă, pentru motive de siguranţă, la Moscova împreună cu tezaurul naţional al României. Lada cu manuscrisele lui G. Enescu s-a întors intactă, după opt ani, prin intermediul Ministrului plenipotenţiar sovietic de la Paris.

În 1917 Enescu fondează o orchestră filarmonică la Iaşi.

Între anii 1917-1918, Bucureştiul fiind ocupat de trupele germane, guvernul, Curtea Regală, armata, s-au retras în Moldova. Cu toate nenorocirile aduse de război, viaţa mondenă continuă şi la Iaşi. Maruca închiriase o vilă, “Neuschatz” în care dădea recepţii şi reuniuni muzicale, la care Enescu, bineînţeles, oferea oaspeţilor minunatele

Orchestra “Societăţii Simfonice G. Enescu” din Iaşi (1918-1919), în faţa Teatrului

Naţional.

Page 37: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

37

sale interpretări la pian şi la vioară. Vila a fost cumpărată între timp de Mihail Sadoveanu.

În această vilă îşi depozitase una din viorile lui cele bune, pe care nu o lua la spitale, şi acolo era

singurul loc în care el mai concerta duminicile, în cerc intim, pe toată perioada grea a războiului, până la sfârşitul anului 1917. Maria Cantacuzino i-a propus lui Enescu să vină să lucreze în vila ce-o închiriase la afara oraşului, în turnul cu o cameră şi acoperiş.

În Memoriile Reginei Maria este consemnat faptul că Revelionul dintre 1917-1918 se petrece la Maruca acasă, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, invitat să cânte fiind Enescu. Deşi toate cucoanele aristocrate, în frunte cu regina Maria, colindau spitalele aducând alinare soldaţilor răniţi, Maruca se ţinea departe de ororile războiului, continuându-şi şi aici stilul ciudat de viaţă pe care o ducea la Bucureşti: prefera să stea în casa ei, în semi-întuneric, nu ieşea decât foarte rar, dar primea multă lume.

Vila Neuschatz închiriată de familia Cantacuzino

Page 38: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

38

În vara lui 1917, G. Enescu acceptă invitaţia făcută de Constantin Rosetti, viitorul său cumnat, de a pleca la Tescani. A început imediat să lucreze, având pianul casei la dispoziţie dar l-a minunat imensa bibliotecă de la conac a familiei. Fusese înjghebată cu trudă şi pricepere de bunicul şi apoi de tatăl Marucăi şi al lui Constantin Rosetti. Erau cărţi din toate domeniile, unele foarte rare şi interesante.

*** 8. Perioada marilor concerte şi construcţia vilei “Luminiş”

După terminarea războiului, Enescu şi-a reluat seria turneelor şi a concertelor în străinătate, care se derulau într-un ritm foarte alert. Era tot timpul pe drumuri, timp în care Maruca era, încă, soţia lui Mişu Cantacuzino, fruntaş al Partidului Conservator. Pentru că nu putea comunica decât prin scrisori cu "Prinţesa iubită", pe durata lungilor sale turnee, scrisori care puteau fi interceptate şi transformate în dovezi concrete ale legăturii lor, Enescu a rugat-o pe Nineta, ca pe o veche prietenă ce-i era, să primească la adresa ei scrisorile către Maruca şi să i le ducă personal acesteia, şi astfel, din 1919 până în martie 1924, Nineta a primit şi transmis peste 40 de scrisori emoţionante, răscolitoare, de la Enescu către femeia vieţii sale, prinţesa Maruca Cantacuzino, cea care îi va deveni mai târziu soţie (în 1937). La Paris obişnuia să introducă în concertele sale lucrări în primă audiţie, fără a fi solicitat de autori, spre marea bucurie a acestora. Uneori, impresarul, mai adăuga, la completarea programului de recital şi câte o lucrare proprie a lui George, care era luat prin surprindere. Greutatea era, în acest caz, pentru pianistul

Page 39: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

39

acompaniazator când acesta nu era în persoana lui Nicolae Caravia.

În 1920 este ales preşedinte al Uniunii Compozitorilor Români.

În 1926, la Paris, s-a prezentat Yehudi Menuhin (în vârstă de zece ani), pentru a lua lecţii.

Între aceştia s-a legat o strânsă legatură care s-a păstrat toată viaţa, Yehudi Menuhin fiindu-i de mare ajutor către sfârşitul vieţii.

Unul dintre visurile marelui muzician George Enescu a fost să aiba o casă a lui în România, unde

G. Enescu la 41 ani

Yehudi şi G. Enescu

Vila Luminiş

Page 40: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

40

să se bucure de clipe de răgaz, după lungile turnee în străinătate şi să compună muzică. El ajunsese să iubească atât de mult liniştea peisajului montan din Sinaia, încât a cumpărat aici o bucată de pământ şi a angajat un arhitect român renumit, să-i construiască - după propriile sale schiţe şi planuri – o vilă pe care a numit-o vila Luminiş (construită între anii 1923-1926). În viaţa marelui George Enescu, Sinaia şi vila Luminiş au avut o semnificaţie aparte.

L-a avut ca arhitect semnatar al construcţiei pe Radu Dudescu(1894-1938), arhitectul şef al Băncii Naţionale a României, printre lucrările acestuia fiind : Teatrul C. Nottara, Monetăria Naţională din Dealul-spirii. Enescu a fost însă arhitectul principal al vilei sale. Întrebat de ce a ales locul aşa de aproape de calea ferată, el a răspuns că

Vila Luminiş

Page 41: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

41

locomotiva şi trenul sunt prietenii lui din totdeauna. Clădirea are şi un turn (“foişor”). Una din dorinţele lui Enescu era de a face muzică de cameră la domiciliu. De achiziţionarea terenului s-a ocupat Maria Cantacuzino.

Compozitorul şi-a organizat viaţa în aşa fel încât, în perioadele dintre concerte să aibă un refugiu în vila de la Sinaia. Realizată într-un stil autentic românesc, în 1923, cu banii câştigaţi din primul său turneu în America, integrată perfect în peisajul Bucegilor, vila Luminiş avea să devină atât un loc de odihnă după concerte dar şi un loc de inspiraţie pentru o parte semnificativă a creaţiei enesciene.

În Bucureşti, Enescu nu avea o locuinţă stabilă încât obişnuia să se cazeze la hotelul Bratu de pe Calea Victoriei, în apropierea gării. Aici îşi închiria un apartament cu trei camere, în cea din mijloc are aşezată pianina, una servea dormitorul, în cealaltă servea drept tampon pentru a nu fi deranjaţi ceilalţi oaspeţi din hotel. Dealtfel, proprietarul hotelului era un pasionat al muzicii lui Enescu şi îi rezerva apartamentul ori de câte ori avea nevoie.

Hotel Bratu, actualmente hotel Griviţa

Page 42: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

42

Îşi comandase între timp şi o vioara “muta” pentru a putea exersa fără a fi auzit de vecini.

Aceasta nu avea cutie sonoră încât sunetul corzilor nu aveau unde se propaga.

După părăsirea definitivă a patriei, determinată de evenimentele politice din 1946, prin actul de donaţie semnat la Paris, în 1947, de către George Enescu, vila “Luminiş” urma să devină aşezământ cultural, conceput ca o casă de odihnă şi reculegere pentru

artiştii intelectuali români sau străini. După o perioadă de restaurare începută în 1990, vila “Luminiş” a intrat în circuitul muzeal naţional, sub denumirea “Casa Memorială George Enescu”. Încăperile de la etaj sunt spaţioase şi confortabile, având interiorul mobilat şi aranjat cu rafinament şi imaginaţie, aici reunindu-se în mod armonios şi original, elemente ornamentale şi de mobilier în stilurile româneşti şi orientale. Numeroase piese de valoare din cristal, porţelan, metal sau ceramică dau strălucire interioarelor.

Aici, la Sinaia, s-au plămădit Rapsodiile române, Concertul pentru pian, vioară, violă şi violoncel Nr. 1 în Re major, Opus 16, numeroase sonate, dintre care amintim sonata pentru pian în Fa diez minor, Opus 24, Nr. 1. Dar, înainte de toate, trebuie menţionată opera “Oedip” compusă în parte la Sinaia, unde, în 1927 a fost orchestrat un întreg tablou din actul al II-lea; despre

Page 43: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

43

această operă George Enescu avea să spună: “Ceea ce pot afirma cu certitudine este că dintre toate îmi este cea mai dragă, în primul rând, pentru că m-a costat luni de muncă şi ani de nelinişte. Apoi, pentru că am pus în ea tot ce simţeam, ce gândeam, în aşa fel încât mă contopeam cu ecoul meu.”

Aici, în vila “Luminiş”, în anul 1927, a luat lecţii de vioară, timp de două luni, Yehudi Menuhin, care a marcat începutul unei mari prietenii şi al unei colaborări artistice de lungă durată. Pentru Yehudi Menuhin, George Enescu devenea idolul despre care spunea: “Mi-a aprins imaginaţia, dăruindu-mi calitatea divinatoare, care a fost întotdeauna a sa deschizându-mi astfel o perspectivă în tumultul şi măreţia lui Bach. Enescu va rămâne pentru mine absolutul prin care eu judec pe alţii.”

*** 9. Retragerea la Tescani şi planuri de căsătorie.

În vara lui 1929 se retrage la Tescani unde avea să lucreze mai departe la operele lui deşi era multă forfotă acolo, nu era liniştea de la Cracalia unde îşi petrecea vacanţele numai în tovărăşia tatălui său şi a fratelui Mitruţă sau la Mihăileni unde era numai cu mama, cu ani în urmă. Aici era mişcare, se vorbea mult. Dar mai era şi un loc de refugiu, în locuinţa cumnatului său Constantin Rosetti, care-şi avea un conac separat tocmai la capătul aleii lungi cu plopi. Până acolo, făcându-şi de două ori pe zi plimbarea dus-întors, George ajungea la o odăiţă, rezervată lui, unde lucra în tihnă. Apoi, la mese, se adunau toţi în casa mare, unde se discuta cu voie bună şi era ţinut la curent cu ştirile şi evenimentele zilei.

Page 44: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

44

La un prânz venise vorba că ar fi momentul ca George şi Maruca să-şi refacă în ţară formele de căsătorie, contractate cu zece ani în urmă în Elveţia.

Într-adevăr, Mişu Cantacuzino, fostul soţ al Marucăi, murise de curând într-un accident în valea Oltului. La locul accidentului se pusese chiar şi o placă memorială. Nu mai erau deci piedici, nici inconvenientul Marucăi să refacă formele plicticoase de divorţ.

Era totuşi o piedică nebănuită la mijloc. Lui George îi displăcea profund ca el să trebuiască să intre într-un local administrativ şi a se prezinta personal în faţa unor ofiţeri de stare civilă. La Lausanne, în Elveţia, venise doar un notar la ei acasă ca să facă formele de căsătorie.

Enescu nu păşişe în viaţa lui într-un local administrativ oarecare, nici în ţară, nici în străinătate. Fusese numai uneori în audienţă la vreun cabinet ministerial; dar nu pentru dânsul, ci numai când erau de susţinut interesele unor muzicieni cu merite deosebite. Impozitele în ţară i le plăteau alţii; paşapoartele, pe vremuri, i se ridicau de la Prefectura jud. Dorohoi iar în prezent era în posesia unui paşaport diplomatic permanent, valabil pe tot globul. Fiind scutit de armată, nu cunoscuseră birourile de recrutare. Nu fusese în ţară la moartea părinţilor şi nu

Casa Marucăi de la Tescani

Page 45: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

45

cunoştea formalităţile iar casa de la Mihăileni fusese trecută pe numele lui încă din viaţă, de către mama sa.

“Atunci-spune Constantin Rosetti, dacă rămâne ferm pe pozitia sa ca să nu păşim decât pe estradele şi podiumurile de concerte, sau pe sceană, cu care sântem obişnuiţi şi nu ne incomodează, s-o lăsăm baltă!” Si-apoi: “Zică lumea ce o vrea; Eu, îmi văd de traba mea!” aceasta zicală o găsea bună Enescu şi îşi vedea mai departe liniştit, de treburile sale.

În iarna anului 1930, G. Enescu a revenit singur la Paris în vederea turneului său de două luni în S.U.A. şi a perioadei manifestărilor sale muzicale din Franţa. Era, de data aceasta, în tovărăşia fratelui Mitruţă pe care-l călăuzea îndeaproape, luându-l câteodată cu el în sudul Franţei, la Monte Carlo, la Nisa, pe Coasta de Azur, ca să-şi îmbogăţească paleta peisagistică.

*** 10. Vestea proastă de la Bucureşti.

Era la sfârşit de iunie când soseşte, venind din tară, în vizită la Paris, Eliza Mârzescu, căreia fraţii Enescu îi erau mult îndatoraţi. Aceată venise însă şi cu o veste familială senzaţională, trăgând semnal de alarmă.

Se dădea ca lucru cert, în Bucureşti, că profesorul Nae Ionescu ceruse în căsătorie pe văduva Maria Cantacuzino, considerând-o liberă după moartea soţului ei şi că, aceasta… în cele din urmă, ar putea consimţi, renunţând la Enescu.

Vestea aceasta a fost pentru George ca un trăsnet.

Page 46: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

46

Instalând-o pe Eliza Mârzescu la locuinţa lui din Rue de Clichy, la Paris, George şi cu fratele au plecat împreună la Bellevue, la vila “Les Cytises” unde locuia în sezonul cald. Pe drum, Mitruţă căuta să-l liniştească, zicându-i că sunt vorbe fără temei; dar el susţinea morţiş că nu există fum fără foc şi că lucrurile trebuiau pe dată lămurite.

Ajunşi, George a dictat lui Mitruţă o scrisoare în termeni severi, rugând a i-o expedia la Tescani. El a predat însă scrisoarea la Bellevue, căci ajungea şi-aşa odată cu el în oraş, fiind dată “expres”. A putut rămâne astfel peste noapte cu George spre a-l mai linişti. Văzându-l aşa de supărat şi agitat, cum nu mai fusese niciodată în viaţa lui, îi era frică să nu facă vreo greşeală iremediabilă, lăsându-l singur cuc. (“Dacă-i vine cumva în minte să arunce Oedipul pe foc, fiindu-i dedicat Marucăi” se gândea Mitruţă.)

Au făcut împreună o noapte aproape albă. A doua zi se mai liniştiseră lucrurile puţin. George a scris prietenilor unde urma să plece că este chemat urgent în ţară. De asemenea, a reuşit să decomande nişte ultime participări la care se angajase, plecând apoi imediat în ţară, pentru a lămuri lucrurile la faţa locului.

*** 11. Îmbolnăvirea Marucăi.

Spre toamnă s-a aflat că Maruca era suferindă şi George plecase cu ea la Viena la o clinică de specialitate în care avea el încredere.

Ea avusese un şoc nervos, iar George consultase în prealabil şi pe dr. neurolog Gh. Marinescu, care îl ingrijise pe vremuri pe tatăl său.

Page 47: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

47

În acel an George şi-a decomandat turneul obişnuit în S.U.A., rămânând în Europa şi concertând cu intermintenţă la Viena, la Paris şi în alte oraşe europene, spre a putea reveni cu uşurintă în orice moment în ţară.

Către sfârşitul lunii august 1932 Enescu şi Maruca părăsesc vila “Les Cytises” din Paris unde Maruca se simţea prea singură când George pleca de unul singur la drum şi, după opt luni de şedere în străinătate, se întorc la vila Luminiş în Sinaia, loc unde aveau şi multe cunoştinţe, reinstalându-se în ţară.

Nu peste mult timp Enescu păşeşte pragul Academiei Române, pentru prima dată, în calitate de academician nou ales.

Turneul anului 1933 în S.U.A. se apropia şi George a trebuit să-şi ia iarăşi drumul, de unul singur, spre zările albastre. A revenit abia, în grabă, în luna mai, fiind obligat a-şi ţine tradiţionalul discurs de recepţie la Academie. Apoi s-a întors repede la Paris unde era larg programat în cadrul Primăverii muzicale. Totodată făcea noi eforturi în vederea montării operei Oedip, în stagiunea următoare.

S-au ivit apoi evenimentele care l-au ţinut pe George în ţară o vreme mai îndelungată; aproape doi ani în şir, începând cu toamna anului 1933.

La Tescani îl găseşte pe Constantin Rosetti, fratele Marucăi, gospodarul casei, în suferinţă. Apoi, spre toamnă, se ivise semne în sănătatea Marucăi iar lui George îi era teamă să nu fie o recidivă a şocului avut cu trei ani înainte, ca urmare a frământărilor şi supărărilor

Page 48: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

48

continue ce se iveau în familia ei de la Tescani. O consultase doctorul Hamat, soţul Manetei Rosetti, o prietenă a Marucăi, care se afla atunci în Sinaia. Acesta a fost de părere, cazul fiind complex, să se provoace un consult medical cu doctori specialişti, aduşi din Bucureşti.

După consultare cu medici specialişti, se cerea internarea într-o clinică cu ţinerea strictă sub observaţie şi tratament. Nici George, nici Maruca nu puteau consimţi la o despărţire în asemenea moment. Firea hipersensibilă, pe care o moştenise de la mama sa, mai ales când era vorba de dureri şi mizerie, boală sau moarte, nu-i îngăduiau lui să fie măcar o singură clipă departe de patul de suferinţă a fiinţei iubite. Aşa că, tot rodul ultimelor sale turnee din America, a fost pus la dispoziţie pentru salvarea unei vieţi omeneşti atât de scumpe lui.

În loc de clinică s-a inchiriat, în grabă mare, o locuinţă aflată la şosea, în Bucureşti şi care a fost amenajată în consecinţă. O soră infirmieră a fost adusă de la Tescani, care să stea în permanenţă lângă suferindă; alături a fost orânduită o cameră de gardă pentru personalul sanitar sau medical de care ar fi fost nevoie în cazuri de urgenţă. Enescu şi-a aranjat, undeva într-un colţ la subsol, o cămăruţă în care să poată lucra, aducându-şi şi o pianină.

Enescu îşi decomandase turneul din America, pentru anul 1934, dar avea totuşi nevoie să se repeadă pentru câteva zile la Paris; el a fost asigurat de medici că o poate face în toată liniştea.

În luna ianuarie 1934 Maruca a fost supusă unei serii mai lungi de roentgen-terapie aplicată pe coloană, fiind dusă

Page 49: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

49

la una din bunele instalaţii de specialitate existente în Bucureşti.

La terminarea acestui obositor tratament, Maruca ieşise însă complet extenuată, lipsită de orice vlagă. Se aflase atunci de moartea fratelui Constantin de la Tescani, Maruca rămânând cu privirea pierdută, apatică, inertă, fără a scoate un cuvânt.

Starea Marucăi se menţinea serios afectată. La un an de la declanşarea bolii, la Sinaia, soţii se hotărăsc să plece la Tescani.

La începutul anului 1935 George a avut curajul să plece pentru două luni la Paris, fiind asigurat că Maruca era de-acum convalescentă. S-a întors apoi în grabă în ţară fiind mereu preocupat ca nu cumva să revină boala soţiei, deşi fusese asigurat că o recidivă nu mai era posibilă.

În cartea medicului Paul Cortez, apărută în editura Eminescu sub titlul “Înainte de a uita”, un capitol a fost rezervat bolii complexe a Marucăi Cantacuzino care a interesat lumea medicală. Momentul critic al suferinţei acesteia a fost apreciat de autor, din spusele altora, ca situându-se în anul 1935, în loc de iarna 1933-1934. În realitate, Maruca era doar o mare convalescentă şi se pusese la cale perfectarea căsătoriei sale cu Enescu în luna septembrie. Dar, pentru a împiedica acest lucru, înverşunata oponentă a acestei căsătorii, Alice Sturza Cantacuzino (fiica Marucăi), a recurs la o manevră odioasă: punerea sub interdicţie a mamei sale, în baza bolii avute! Enescu a reuşit să convingă medicii în a pune un diagnostic mai accesibil; “o stare anxioasă”. După acest episod, Enescu a plecat în grabă cu Maruca din ţară

Page 50: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

50

stabilindu-se la Viena. în felul acesta perfectarea căsătoriei lor a fost amânată cu încă doi ani.

În toamna anului 1935, fiind instalaţi la Viena, unde Maruca urma sub bună îngrijire un tratament reconfortabil, deşi vindecată, George avea posibilităţi de a se deplasa mai uşor între Paris şi Viena, pe toată perioada repetiţiilor pentru montarea operei “Oedip”, care au durat mai multe luni.

La 13 martie 1936 a avut loc premiera operei Oedip. Au mai urmat încă cinci reprezentaţii care au avut un ecou răsunător. Iar visul de o viaţă al lui G. Enescu, în afară de marea mulţumire sufletească şi înţelegerea avută la primele spectacole, la care a partipat întreaga lume muzicală a Parisului, s-a rezumat practic la o pagubă de câteva zeci de mii de franci francezi!

*** 12. Căsătoria.

În toamna anului 1937 G. Enescu a călătorit iarăşi, prin toate judeţele ţării, într-un turneu de concerte foarte încărcat. După o săptămână petrecută în nordul ţării, pe la Iaşi, Botoşni, Dorohoi şi Cernăuţi, George, poposind la Bucureşti, s-a găsit posibilitatea ca, într-o dimineaţă, să se poată întocmi formele de căsătorie oficială a lui G. Enescu cu Maria Cantacuzino, la domiciliul ei (Enescu avea la vremea aceea 56 ani iar Maruca 58).

Evenimentul s-a petrecut, s-ar spune între patru ochi. A fost însă prezentă la cununie şi pianista Cella Delavrancea, care a relatat apoi, cu amănunte, o scenă penibilă ce s-a petrecut atunci între Maruca şi fiica ei

Page 51: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

51

Alice. Aceasta n-a vrut nici măcar să-i întindă mâna lui G. Enescu, un adevărat afront!

Era acolo şi un anumit snobism. Descendenţii lui Gh. Gr. Cantacuzino, fost prim-ministru, se considerau “prinţi”, proveniţi dintr-o familie de foşti domnitori ai Ţării Româneşti. Era inadmisibil deci ca Maria Cantacuzino să-şi lepede titlul ei de fostă prinţesă, devenind o “simplă doamnă Enescu”!

Fostul cumnat al Marucăi, Maximilian Costin, s-a grăbit să scrie o cărticică despre G. Enescu, dorind să fie el primul biograf. Enescu, fiind în viaţă, era cazul să-l fi consultat mai înainte de a o publica, ceea ce nu s-a făcut. Aici autorul nu s-a limitat însă a reproduce ceea ce scrisese despre copilăria lui Enescu în broşura sa “G. Enescu, Date critice şi biografice” tipărită la Timişoara mai înainte ci, culegând date eronate din broşura lui N. Hodoroabă, le-a amplificat şi deterioarat şi mai mult pe acestea. Când G. Enescu a aflat de tipărirea acestei cărţi era prea târziu, Costin murise în vara anului 1938 (născut în 1888). Astfel, această carte, având titlul “George Enescu”, a rămas în librării şi a servit drept călăuză pentru biografii lui G. Enescu de mai târziu.

A fost însă o coincidenţă curioasă că, în acelaşi an, în luna martie, murise şi Nelly Rosetti (sora Marucăi), fosta soţie a lui Maxim Costin. Au murit amândoi tineri.

După moartea fratelui Constantin Rosetti, în 1933 şi a surorii sale Nelly Rosetti, Maria Enescu rămânea acum singură în gospodăria de la Tescani.

Page 52: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

52

În anul 1939, Enescu concertează din nou în S.U.A. şi aici a vrut să facă cunoscut că există în lume şi o şcoală de muzică românească. Evenimentele ce au urmat apoi în Europa şi conflagraţia mondială l-au impiedicat pe G. Enescu de a mai reveni în Statele Unite ale Americii timp de şapte ani.

*** 13. Audiţii muzicale la Bucureşti.

Întorşi în ţară, Enescu îşi reia activitatea concertistică în Bucureşti, dând recitaluri la vioară şi dirijând alternativ orchestrele “Filarmonica” şi “Radio” la Ateneul Român.

Acum nu mai trăgea la hotelul Bratu, când venea la Bucureşti. Maruca, după însănătoşirea ei, îşi luase un mic apartament confortabil în strada Știrbei Vodă şi locuia acolo.

În anii ce-au urmat, George, alături de Maruca, a dus o viaţă mai liniştită, concertând numai arareori şi dedicându-se compoziţiei. În acest răstimp a locuit mai mult la vila sa din Sinaia.

Cu prilejul aniversării a 60 de ani, G. Enescu a închiriat în Bucureşti o nouă locuinţă, mai spaţioasă, un dublu apartament, la etajul 5 din str. Lahovari 9, peste drum de Biserica Albă de pe Calea Victoriei.

În acest apartament Maruca s-a gândit că ar putea organiza şi ea, în Bucureşti, un salon muzical similar cu cele existente la Paris, în care să se poată face muzică de cameră şi să se prezinte compoziţii noi. Erau fixate două zile pe săptămână pentru audiţii muzicale, luni şi miercuri.

Page 53: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

53

Audiţia de luni avea un caracter mai intim, programele fiind mai mult aranjate de Maruca, după predilecţiile ei: iar invitaţii erau prieteni şi membri de familie. Prietenii invitaţi de Maruca erau numeroşi: din familie participau mai des doctorul Constantin Enescu şi generalul Ilie Partenie, cu soţiile lor.

La audiţiile de miercuri participau academicieni, scriitori, artişti, pictori: numeroşi melomani. Dintre prietenii familiei Enescu se remarcau avocatul Romeo Draghici, pictorul Th. Pallady, Emanoil Ciomac şi alţii.

La Iaşi a concertat, pentru ultima oară în toamna lui 1942, când a dirijat concertul “Orchestrei simfonice ieşene”, reînfiinţată. Acesta a fost concertul său de adio acolo.

Ultima stagiune a concertelor simfonice dirijate de G. Enescu la Ateneul Român, cu orchestrele “Filarmonica” şi “Radio”, s-au încheiat la 7 aprilie 1946 (orchestra Filarmonica) şi 8 aprilie (orchestra Radio), după care George s-a pregătit pentru plecarea în U.R.S.S., unde fusese programat cu o serie de concerte la Moscova. Turneul a durat o săptămână, către sfârşitul lunii aprilie 1946. Enescu şi soţia sa au fost încântaţi de primirea ce li s-a făcut la Moscova şi de succesul obţinut. A fost a treia călătorie a lui Enescu în Rusia. Mai fusese în 1909 şi 1917.

Întors la Bucuresti, George a avut bucuria să-l revadă pe fostul său elev, Yehudi Menuhin, care veninse în vizită, aducându-i şi veşti noi din S.U.A. unde Enescu era aşteptat cu nerăbdare.

Page 54: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

54

Cu aceasta ocazie Enescu a mai dirijat 3 concerte, acompaniindu-l pe Yehudi Menuhin.

*** 14. Plecarea din ţară.

La începutul lunii septembrie 1946 Enescu, la Bucureşti, se pregăteşte de drum.

Și-a vizitat prietenii şi membrii de familie, rând pe rând. A ţinut un consiliu de familie la domiciliu cu cei aflaţi la Bucureşti, dându-le sfaturi şi îndrumări. Apoi, o ultimă vizită fraternală, la care Maruca şi-a manifestat dorinţa de a vedea ultima mare lucrare picturală a lui Dumitru Bâşcu, frescele executate de acesta într-o biserică la Baloteşti, lângă Bucureşti. Au mers cu toţii cu maşina până acolo.

În sfârşit, în ziua plecării, la 10 septembrie 1946, soţii Enescu ajung în Gara de Nord de unde au luat trenul spre Constanţa pentru a se îmbarca pe

vaporul “Ardealul”, care îi conducea la New York, în Statele Unite ale Americii.

În anii 1921-1931 lucrează la opera Oedip, monumentală creaţie dramatică şi muzicală, care abia în ultimii ani a început să se impună pe scenele teatrelor de operă din

Enescu şi Maruca, înainte de plecarea din ţară

Page 55: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

55

lume. O dedica soţie sale, Maria Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino).

În vara lui 1946, când maestrul a decis – probabil, în urma consultării cu unii academicieni, precum Mihail Sadoveanu şi C. I. Parhon şi cu lideri politici ai Blocului Partidelor Democrate (BPD), P. Groza, Gh. Tătărăscu – să candideze, „personal“ nefiind membru al unui partid, pe listele BPD semn electoral „Soarele“, a anunţat că se va deplasa la Dorohoi, pentru a stabili, cu autorităţile locale (Prefectura, Tribunal, Primăria şi lideri locali ai partidelor din BPD), condiţiile şi aspectele procedurale de înscriere a candidaturii pentru un loc de deputat în Circumscripţia electorală – judeţul Dorohoi.

Discuţiile la faţa locului erau necesare şi pentru că maestrul contractase un turneu artistic în SUA şi, ca atare, absenta din ţară în lunile campaniei electorale (octombrie-noiembrie) şi în ziua alegerilor, 19.XI.1946.

Înainte de a se deplasa la Dorohoi, George Enescu a depus la Consiliul de Miniştri – preşedintelui Petru Groza şi vicepreşedintelui Gh. Tătărăscu – un Act de donaţie

Page 56: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

56

către Statul Român a proprietăţilor sale de la Liveni-Vârnav şi casa părintească din Dorohoi, str. Republicii, nr. 81.

Consiliul de Miniştri – în şedinţa din iulie 1946 – a acceptat donaţia lui George Enescu şi a hotărât, totodată, ca proprietatea din Liveni să fie preluată în folosinţă de către primăria comunală, în numele statului, iar casa şi terenul din Dorohoi, preluate de Primăria Dorohoi, ca proprietate publică.

Aceste proprietăţi apar în documente ca dobândite prin moştenire de G. Enescu.

În 1946, după un turneu în URSS (turneu efectuat la sugestia dr.-lui Petru Groza), însoţit de Maruca, Yehudi Menuhin, elevul său, îi intermediază azilul politic în Statele Unite.

În Rusia dirijează mari orchestre ruseşti, perfecte ca tehnică.

Casa de la Liveni

Page 57: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

57

Viza o obţine de la Petru Groza, se îmbarcă într-un vapor la Constanţa şi părăseşte definitiv ţara, Enescu evita călătoriile cu avionul. În Statele Unite nu a reuşit să se adapteze (a nimerit o iarnă friguroasă, condiţii diferite de viaţă, fără prieteni) şi s-a întors în Franţa unde va ramâne până la sfârşitul vieţii.

Evenimentele, odată cu încheierea războiului, se precipitau. La ultima sa vizită pe tărâmurile copilăriei, la Tescani, la Liveni şi Dorohoi, a fost primit cu urale. În drumul său spre Prefectura Dorohoiului, Enescu s-a oprit la furnizorul său de peniţe, cumpărându-i-le pe toate care mai erau în depozit.

A poposit apoi şi la Mihăileni, la mormântul mamei, unde a stat singur, cu capul plecat, spunând apoi: "De aici plec odihnit, din seva pământului meu, şi numai asta-mi dă curaj să mă pot dezlipi de ţară pentru un timp mai lung". "Dezlipirea" de ţară s-a produs însă definitiv, pe 10 septembrie, când a pornit cu trenul spre Constanţa, de unde avea să se îmbarce pe vaporul "Ardealul", care pleca la New York, cu personalul ambasadei noastre.

Al. Cosmovici povesteşte că, pe puntea vasului, Enescu a rostit cu duioşie versurile: "O, Moldova, draga mea,/ Cine pleacă şi te lasă/ E pătruns de jale grea".

Page 58: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

58

Scrisoarea lui Romeo Draghici către Dumitru Bâşcu, fratele lui G. Enescu:

Miercuri 11 Septembrie 1946

Dragul meu Mitruţă,

Azi m-am înapoiat de la Constanţa, unde după cum ştii, am însoţit pe Maestrul nostru drag şi pe soţia sa, duduia Maruka. Am mers într-un vagon separat pus la dispoziţie de guvern, după cele pregătite de preşedintele Dr. Petru Groza la a cărui rugăminte aşa de fierbinte a primit în interesul ţării să meargă în America, cu care România a reluat legăturile diplomatice.

Am asistat cum ştii la convorbirile lor când Groza i-a spus situaţia în care ne găsim, zicând că în momentele de faţă, ţara noastră trebuie să aibă acolo o personalitate de mare prestigiu şi că nimeni altul nu o poate reprezenta. Maestrul i-a spus: „Cu toată gravitatea boalei mele de inimă, voi pleca, fiind în joc interesele ţării mele.” Pildă de patriotismul său! La plecare dimineaţa la 6.35 gara era plină de sute de oameni – prieteni, admiratori cu duiumul. Pe tot drumul am stat cu Maestrul într-un compartiment separat, spre a-mi da diverse dispoziţiuni, privind casa şi avutul lor. Era foarte abătut, spunându-mi că are impresia că nu se va mai întoarce. Am căutat să-l încurajez. Mi-a spus: „Ce ştii mata, Coane Romică, câtă suferinţă este în mine.” Am îndrăznit să-i zic că nu vrea să-şi asigure nevoile zilnice. Mi-a răspuns: „Voi munci până în ultima clipă a vieţii, voi muri în nevoe; nu voi primi vreodată nici un ban, dacă nu va fi produsul muncii mele.” Câtă demnitate! Printre alte

Page 59: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

59

dispoziţiuni a fost şi aceea de a supraveghea în deaproape ca banii ce-i va trimite pentru sătenii din Liveni şi Cracalia unde seceta a fost grozavă, să fie daţi cu băgare de seamă ca să aibă fiecare posibilitatea să-şi cumpere popuşoi. Banii aceştia vor fi rezultatul unor concerte ce le va da în America în acest scop. Dragostea, afecţiunea pentru ţară şi popor a fost în cea mai mare parte, preocuparea lui. Înainte de a ajunge la Constanţa mi-a spus: „Te rog foarte mult, Coane Romică, să ai în deaproape grijă de fratele meu Mitruţă Bâşcu, împreună cu soţia şi copilul său. Îi vei da din veniturile ce le vei încasa mata, în fiecare lună, o sumă în raport cu nevoile lui.”

Avea lacrimi în ochi când ne-am luat rămas bun şi cu fermecătorul său glas mi-a şoptit: „Scumpă ţară şi frumoasă, oh Moldova [ţara] mea, Cine pleacă şi te lasă, e pătruns de jale grea.”

Înainte de plecarea sa în occident, în septembrie 1946, Maria Enescu (soţia), a convocat o consfătuire familială în locuinţa lor din Calea Victoriei, la care au participat generalul Ilie

Partenie, vărul lui Enescu după tată, Al. Cosmovici, văr după mamă, Mihail Jora, văr cu Maruca, precum şi fratele patern, Dumitru Bâşcu. Una din problemele discutate a fost, ca în caz de un naufragiu ce s-ar putea întâmpla în călătoria lor, în Franţa şi apoi în America, apele nefiind până atunci complet curăţate de mine, în

Page 60: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

60

cazul dispariţiei lor, să nu se dea publicităţii date familiale sau lucruri mai personale ce ar putea fi răstălmăcite sau romanţate în mod necorespunzător. În aceasta privinţă doreau să fie respectată cel puţin acea uzanţă de a nu se face relatări de fapte şi întâmplări ce nu au legătură cu activitatea profesională, înainte de treizeci de ani de la moartea lor.

La aflarea stingerii din viaţă a genialului artist, Prezidiul MAN şi Consiliul de Miniştri au publicat hotărârea privind eternizarea memoriei marelui dispărut, din care reţinem:

„[...] 4) Comuna Liveni, din regiunea Suceava, în care s-a născut compozitorul, se va numi comuna George Enescu

5) Casa din Liveni, în care s-a născut compozitorul va fi restaurată şi transformată în casă memorială [...]“

Ministerul Culturii a obţinut fondurile necesare restaurării casei de la Liveni, proiectul fiind elaborat de arhitecţii Horia Teodoru şi Emil Costescu. Lucrările au început în anul 1956, sub conducerea tânărului arhitect Andrei Panoiu, participant activ la restaurarea unor case memoriale în deceniile şase şi şapte.

Casa Memoriala „George Enescu“– restaurată fără modificarea formei iniţiale – a fost inaugurată, ca muzeu memorial, în anul 1957, la doi ani de la moartea lui George Enescu. Muzeul „George Enescu“ din Dorohoi a fost inaugurat în 1958, cu prilejul Primului Festival şi Concurs Internaţional „George Enescu“.

Page 61: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

61

La 1 martie 1949, miliţia ocupă Aşezământul de Cultura de la Tescani, biblioteca este distrusă (cărţi confiscate, topite la fabrica Letea), conacul devine, pe rând, crescătorie de păsări, sediu SMT, şcoală elementară. A dispărut şi Vila Meri, casa cu două etaje ridicată în livada din vârful dealului de fratele Marucăi. Sătenii au demontat-o piatră cu piatră, servindu-se ca materiale de construcţie.

În parcul domeniului de la Tescani se alfă o biserică construită în 1769.

*** 15. Ultimii ani.

În 1950, în timpul unui concert, la Londra, a făcut un accident cerebral şi a căzut de pe podium. Cei prezenţi i-au telefonat lui Yehudi Menuhin care a închiriat un avion şi l-a dus la Paris.

Sănătatea lui s-a agravat vizibil pâna în iulie 1954, când, în timpul unei lecţii, a avut un atac cerebral devastator, care i-a paralizat corpul pe jumătate.

G. Enescu în 1952

Page 62: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

62

Din ţară, prin intermediul avocatului şi prietenului său Romeo Drăghici, îi sosesc cei 74.000 de lei depuşi la CEC, sub forma drepturilor de autor.

În noaptea de 4/5 iulie (ora 11.45) 1955 moare într-un hotelul din Paris în care a locuit în ultima parte a vieţii şi unde a fost înconjurat de oameni de suflet şi care l-au stimat (hotelul era proprietatea unui român care i-a pus la dispoziţie un apartament, i-a asigurat şi personal auxiliar).

G. Enescu şi Romeo Drăghici

Page 63: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

63

Nu soţia, ci o asistentă socială îi veghea patul de suferinţă. Marea sa iubire, Maruca Cantacuzino, îl lăsase singur. Un pat de suferinţă care nu mai are loc în propria casă; graţie oamenilor de inimă, Enescu îşi petrece ultimele luni ale vieţii în Hotelul "Atala" din Rue de Chateaubriand. Însăşi regina Belgiei vine special de la Bruxelles, pentru a-i veghea ultimele clipe.

În noaptea morţii, patronul Hotelului Atala, Constantin Florescu l-a convocat imediat pe doctorul cardiolog Meţianu, spre a constata decesul şi a întocmi actul oficial. După normele oficiale, cei care mor altundeva decât la domiciliul lor, sunt transportaţi la Institutul Medico-Legal pentru a se stabili cauza morţii prin autopsie. Prin intervenţia lui Constantin Florescu la organele de poliţie s-a evitat operaţia de a fi depus la Capela Română şi apoi înmormântat la Pere Lachaise.

La aflarea morţii, statul român a trimis o delegaţie pentru a-l aduce în ţară dar Maruca a avut grijă să nu poată fi luat. A fost înmormântat în Cimitirul Pere Lachaise din Paris.

În ziua de 6 mai la ora 13.30, ministrul Republicii Populare Române la Paris, Ion Drânceanu, însoţit de principalii săi colaboratori, au depus la catafalcul lui George Enescu o coroană din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri. Au fost depuse de asemenea coroane din partea Academiei Republicii Populare Române, a Uniunii Compozitorilor si a delegaţiei Republicii Populare Române la Paris.

Page 64: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

64

Mormântul lui Enescu din cimitirul parizian Pere Lachaise.

Tot aici a fost înmormântată şi soţia sa, 13 ani mai târziu.

*** 16. Maria Rosetti Tescanu – soţia lui G. Enescu.

Maria Rosetti Tescanu. (17.07.1879 - 22.12.1968) Părinţii : Alice (născută Jora) şi Dimitrie Rosetti.

Casa Memorială Rosetti-Enescu din Tescani

Page 65: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

65

Casa Memorială Rosetti-Enescu din Tescani, construită în 1880, a fost conacul renumitei familii boiereşti Rosetti-Tescanu. Prin Actul de donaţie făcut de Maria Cantacuzino-Enescu în 1947, conacul familiei sale a devenit aşezământ cultural.

Istoria Tescanilor începe la 1709, când vornicul Ştefăniţă Rosetti cumpără moşia de la care avea să se tragă numele unei întregi ramuri a familiei: Rosetti-Tescanu. O familie de mari boieri, care a dat Moldovei dregători şi cărturari. Şi care a adus la Tescani pasiunea pentru cultură, transmisă şi amplificată din generaţie în generaţie.

Tatăl Marucăi, Dumitru Rosetti-Tescanu (fiul lui Costachi Rosetti Tescanu), a absolvit la Lausanne Dreptul şi Filosofia. Prieten bun cu Vasile Conta, dar şi cu Titu Maiorescu, a adunat la Tescani una dintre cele mai valoroase biblioteci din Principatele Române, cu peste 12.000 de volume, multe dintre ele ediţii rare.

Page 66: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

66

Soţia lui, Alice (născută Jora), era pasionată de muzică şi o amfitrioană desăvârşită pentru intelectualii şi artiştii atraşi mereu de farmecul şi de pacea conacului de lângă Tazlău.

Maria Cantacuzino a fost una din doamnele de companie ale Reginei.

Una dintre cele mai excentrice prezenţe din viaţa mondenă a începutului de veac XX a fost, cu siguranţă, Maria Cantacuzino, considerată pe drept cea mai frumoasă prinţesă aristocrată a vremii. Prietenă apropiată a

Dumitru Rosetti Tescanu, tatăl Marucăi

Mama Marucăi

Page 67: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

67

reginei Maria, ea s-a iubit cu prinţul Mihail G. Cantacuzino, cu filozoful Nae Ionescu, pentru ca mai târziu să devină soţia marelui compozitor George Enescu.

Tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă şi cu râs cristalin, a fost cerută de soţie, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihai.

A visat mult la această căsnicie, dar mariajul a existat doar pe hârtie. Pentru Maruca, cum o alintau toţi, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubeşte mai mult vinul şi domniţele de consumaţie, în contrast cu dragostea ei timidă.

Mai mult, pe parcursul relaţiei lor îşi prinde soţul în pat cu sora ei, Nellie. Acest lucru o determină să ceară divorţul, dar Mihai o imploră să-l ierte măcar de dragul celor doi copii pe care îi făcuseră împreună. Nu poate să se despartă decât psihic de el şi decide să rămână sub acelaşi acoperiş. Între timp, viaţa ei sentimentală lua foc, astfel că, în acelaşi timp se îndrăgosteşte la prima vedere, într-o noapte de Revelion, de marele George Enescu, chemat să cânte la curtea reginei Maria şi a lui Ferdinand.

Page 68: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

68

Prinţesa s-a îndrăgostit la prima vedere de marele compozitor George Enescu.

Biografii muzicianului spun că acestuia nu i-a picat tocmai bine să fie muzician la curtea prinţesei din Sinaia, cu atât mai mult cu cât, în acea vreme el era considerat doar un simplu lăutar. Deşi se îndrăgosteşte nebuneşte de ea, Enescu este nevoit să plece în Franţa după terminarea războiului. În 1928 Mihai Cantacuzino moare într-un accident de maşină, tragedie care o face pe Maruca să o ia pe altă cale şi să i se deschidă apetitul pentru aventură. „Anturajul select a făcut-o să beneficieze de cea mai înaltă instruire în spiritul filozofiei şi al artei. Aşa l-a cunoscut pe marele Nae Ionescu (în iunie 1928, adus de Matila Ghyka la Palatul Cantacuzino), alături de care a trăit o iubire devastatoare”, povesteşte istoricul Dan Falcan. Filozoful a rămas impresionat de vitalitatea ei, deşi era cu zece ani mai în vârstă.

A încercat să se sinucidă de mai multe ori. Prietenia lor s-a consumat vreme de şapte ani.

Despărţirea de Nae Ionescu i-a provocat o mare depresie. Aşa că, imediat, Maruca decide să se sinucidă turnându-şi acid pe faţă.

În urma acestui episod Maruca va rămâne desfigurată toată viaţa (urme de arsuri pe partea dreapta a feţei). Maruca cea superbă umbla cu un voal negru pe faţă (feregea) pentru aşi acoperi partea vătămată. La un moment dat apăruse şi o modă în rândul fetelor de a purta o broboadă care să acopere o parte a capului.

Page 69: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

69

Un gest extrem şi greu de înţeles, mai ales că era obsedată de frumuseţea ei. “Fiecare apariţie a Mărucăi era un adevărat spectacol de feminitate. Cu toate astea, una dintre marile ei manii era aceea de a sta pe întuneric. Nu a fost prima dată când a încercat să se sinucidă. A fost urmărită parcă de blestemul sinuciderii tatălui său, fapt care i-a declanşat acesteia stări depresive”.

Maruca purtând o broboadă pe faţă.

Cantacuzino-Grănicerul împreună cu prof. Nae Ionescu

Page 70: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

70

Enescu a suferit mult datorită relaţiei ei cu Nae Ionescu.

„Enescu merita mai mult de la Maruca, pe care o iubea sincer şi curat. Ea a mai clacat în timpul relaţiei, dar el se făcea că nu vede, nu aude.”, explică istoricul Dan Falcan.

După tentativa ei de sinucidere, Enescu s-a întors de urgenţă la Bucureşti, a cumpărat o casă, pe Calea Victoriei, unde a vegheat la căpătâiul doamnei de care era îndrăgostit.

Pe 4 decembrie 1937 Enescu se va căsători cu ea (Enescu avea 56 de ani iar Marica, 58).

Copiii Marucăi l-au renegat pe Enescu.

“O slujbă religioasă sfinţi căsătoria lor, în prezenţa Cellei Delavrancea, ca martoră, în noua lor locuinţă, un apartament într-un imobil cu vedere spre Cişmigiu. Preotul începuse slujba, când deodată s-a deschis uşa apărând Alice, fiica Marucăi. Fără a saluta preotul, a sărutat-o pe maică-sa, apoi uitându-se prelung la Enescu care-i întindea mâna, i-a întors spatele şi a plecat trântind uşa. Alice îl detesta pe Enescu, considerându-l, prin originea sa modestă, nedemn de a se căsători cu o prinţesă”.

Maruca Cantacuzino, măritată cu prinţul Cantacuzino, l-a cunoscut pe G. Enescu la Castelul Peleş. După 8 ani s-au revăzut. Enescu o iubea în tăcere, fără speranţă.

Nu au trăit mereu împreună, căci asta era înţelegerea să fie numai în preajma ei aşa mutilată cum era de nu îşi putea arăta faţa. După ce le-a fost naţionalizată casa, s-au dus la Paris unde el a întreţinut familia, adică el şi ea,

Page 71: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

71

fiind un modest şef de orchestră căci era bolnav şi nu mai putea da concerte la pian. Ea a mai trăit până în anul 1968 . Pe mormântul ei de la Paris nu scrie că era prinţesă dar cât a fost în viaţă a vrut să i se adreseze toţi cu "prinţesa".

Maruca a avut doi copii cu Mihai Cantacuzino : Bâzu (Constantin) Cantacuzino, aviator şi Alice Cantacuzino.

Prin testament, Maruca, devenită soţia lui G. Enescu, lasă palatul Cantacuzino statului român, cu condiţia de a deveni muzeul Enescu.

În 1956 Palatul Cantacuzino devine “Muzeul Naţional G. Enescu”.

Iată cum o descrie în memoriile sale regina Maria pe prinţesa Cantacuzino.

'Era uneori ciudată şi avea, de netăgăduit, o fire originală. Tovărăşia ei te însufleţea, dar zadarnic ai fi încercat să te opui ideilor ei. Trăia după bunul ei plac, fără să-i pese de critici. Maruca avea manii şi una dintre ele era gustul de a sta aproape în întuneric. Îi plăcea să ne adune acasa la ea. Ne făcea să ne supunem zâmbitoarei ei tiranii.'

Maruca: din volumul “Ombres et lumières. Souvenirs d’une princesse moldave”:

Muzeul Naţional G. Enescu

Page 72: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

72

Întâlnirea cu George Enescu:

‘La sfârşitul unei serate Mihai se ridicase să plece, ca în fiecare seară, la cazinou, când un zgomot puternic ne-a ţintit pe loc. Trăsnetul căzuse la câţiva paşi de casă, peste unul dintre cei mai frumoşi copaci din gradină, în aceeaşi clipă uşile salonului s-au deschis de o parte şi de alta.

Bărbat, zeu sau demon este această siluetă de titan ieşită din trăsnet, zveltă, dar compactă ca de jasp negru? Destinul în persoană. Înainteaza spre mine fatal, irezistibil, pe când eu merg, ca o somnambulă, în întâmpinarea lui. Cu o strânsoare fierbinte, mi-a luat mâinile pe care i le-am întins cvasi inconştient... căzusem parcă într-o prăpastie, cu o minunată senzaţie de prăbuşire. Ce s-a petrecut mai apoi ? Ṣtiu doar că salonul s-a golit aproape imediat şi că am rămas singură cu el până dimineaţă.

El ? Cine , el? Aceasta fiinţă extraordinară care conţinea tot universul, în care se întâlneau trecutul, prezentul şi viitorul. Luminos sau intunecat ? Iţi mai pui întrebarea sub impresia unei astfel de lovituri?

... în mine bucuria deschidea aripi imense, care m-au dus departe, foarte departe de tot ceea ce fusese, spre regiuni absolute de a căror existenţă nu avusesem măcar habar.

Când ne-am despărţit, la poarta grădinii, mi-a spus, cu vocea lui profunda, muzicală, căreia nu-i rezistau nici oameni nici animale: 'Veniţi, nu-i aşa, la orele 11, la Peleş, să mă auziţi cântând pentru regina Elisabeta.'

Page 73: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

73

Vorbea încet, fără să mă privească... Fiecare cuvânt al său rezona în pieptul meu ca şi când misterul însuşi ar fi vorbit... fiinţa sa, neliniştitoare prin bogăţie şi complexitate... aceasta fiinţă fabuloasă, care ducea cu ea trăsnetul şi toată bucuria universului... Ghiceam că în adâncul lui mocnea puterea furtunilor şi a primejdiilor, cu o ameninţăre latentă, cu marea atracţie extraordinară pe care o emana...

Vino, te iau pentru totdeauna în viaţa mea, i-am spus încă o data, surprinsă să-i văd ochii rătăciţi liniştindu-se ca prin farmec sub privirea mea şi umplându-se din nou de spaţiul marin şi de acea tandreţe exaltată ce părea că vine din adâncul timpului.

Întâlnindu-mă, George Enescu găsise un port pentru inima lui, înnebunită de singurătatea din mijlocul mulţimilor şi al lumii mondene pe care o frecventa datorită carierei sale. Lângă mine mai găsea nu ceea ce se numeşte în mod obişnuit 'inspiraţie' - un geniu nu se inspiră decât din el însuşi - dar şi climatul propriu acestui geniu al lui şi un teren propice germenilor creaţiei sale.

În acest prim timp al legăturii noastre, frumos ca legenda lui Tristan şi a Isoldei, nu a fost deloc vorba nici de climat, nici de creaţie. Existau doar bucuriile grave, sacre prin amploarea şi intensitatea lor.

Asta este fericirea?... Nu, nu-i fericirea, este răul sacru care se numeşte dragoste!

Un singur om umplea şi-mi schimba universul la unison, cu care eu mă simţeam ca într-o veritabilă stare

Page 74: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

74

de transă, în vreme ce iubirea lui devenea fanatică cu fiecare oră care trecea, cu fiecare privire, cu fiecare strângere de mână.

Mama sa, Alice Jora, fiică a lui Mihail Jora din Tg. Ocna. Sora cea mai mică a lui Alice Jora a fost Maria Sturdza.

Tatăl, Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897, fiul lui Costache Tescanu) a avut o copilărie nefericită care-i va afecta întreaga viaţă. La aceasta s-a mai adăugat şi influenţa nefastă a determinismului îndocrinat de Vasile Conta. Intră în declin psihic şi se sinucide la vârsta de 45 ani.

Maruca a avut doi fraţi :

Elena zis Nellie, căsătorită cu scriitorul şi violonistul Maximilian Costin, având 3 copii.

Acesta, profesor de vioară la Conservatorul particular din Tg. Mures şi directorul acestuia, a divorţat prin 1926, s-a recăsătorit şi-i cerea sume mari, un fel de rentă viageră.

Page 75: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

75

Maria Rosetti Tescanu devine prinţesă la 19 ani. (26.11.1898), după căsătoria cu prinţul Mihai Cantacuzino, cu 12 ani mai în vârstă. În timpul căsătoriei

Nellie Maximilian Costin

Nellie si Maximilian.

Page 76: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

76

a dus o viaţă libertină, ca şi soţul ei care moare în 1928, într-un accident de automobil. A avut cu acesta doi copii (Alice şi Bâzu).

Pentru Maruca a urmat o epocă mult mai tulbure şi la fel de tragică. Pentru a domoli lăcomia nemăsurată a fiicei sale Alice şi a ginerelui, prinţul Sturdza Dieppe, care nu s-a mai oprit după ce cuplul lor a moştenit o avere ce le depăşea speranţele, Maruca a renunţat, la insistenţele lor, la partea pe care soţul ei o lăsase. La puţine săptămâni după accident Maruca părăseşte modul de viaţă cvasi-regal pe care Mihai crezuse că il asigurase şi a închiriat un apartament cu trei camere cu ferestrele spre grădina frumoasă a palatului Cantacuzino. “Paradis pierdut şi siguranţa tandră sub protecţia lui Mihai nu mai erau” cum se exprima în memoriile sale Maria Cantacuzino. Ca să trăiască îi mai rămâneau doar modestele venituri de la Tescani.

Rămasă văduvă, Maruca nu a renunţat la numele soţului şi la titlul de prinţesă, nici chiar după căsătoria ei cu Enescu. Dar asta s-a întâmplat mult mai târziu, pentru că în viaţa Marucăi apare acum Nae Ionescu, marele filozof român, profesorul şi mentorul marilor cugetători români, Mircea Eliade, Emil Cioran, Noica, Mircea Vulcănescu şi alţii. Deşi era mai mare decât Nae Ionescu cu aproape 13 ani, Maruca l-a iubit, cu siguranţă: a afirmat-o şi ea, după cum apare şi din cartea scrisă de Mircea Vulcănescu despre Nae Ionescu precum şi în alte mărturii ale unor contemporani (Cella Delavrancea, fiica lui Barbu Delavrancea, pianistă de renume şi prietenă foarte apropiată a prinţesei, care-i va lua locul în inima lui Nae Ionescu). Mircea Vulcănescu afirma chiar că a avut în

Page 77: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

77

mână Memoriile Marucăi Cantacuzino, din care s-a inspirat pentru a-şi scrie această carte, dar ce s-a făcut cu aceste memorii, nu se mai ştie nimic. Legătura lor a durat aproape şapte ani şi cred că şi această diferenţă de vârstă a motivat ruperea ei: Maruca avea atunci 56 de ani şi Nae Ionescu - 44. Fidel şi răbdător, Enescu aştepta sfârşitul acestei pasiuni care, spera, va fi trecătoare. Când Nae Ionescu a provocat ruptura sa cu Maruca şi ea a suferit o gravă cădere psihică, îşi dă foc, Enescu a fost cel care i-a stat alături şi a făcut totul - şi sufleteşte, şi financiar - pentru refacerea sa. Îşi anulase concertele din străinătate, închiriase o casă la Șoseaua Kiseleff, special pentru Maruca, şi suporta toate cheltuielile cauzate de starea ei. Supraveghind-o pe Maruca şi urmărind evoluţia bolii sale, poate c-a încercat un sentiment vag de egoism, consolându-se că "Prinţesa iubită", în acele momente grave, era în sfârşit doar a lui. Îngrijită cu mare atenţie de medicii de la Bucureşti şi, mai ales, la o clinică de boli nervoase de lângă Viena, unde a stat timp îndelungat şi unde Enescu venea deseori s-o vadă, Maruca s-a însănătoşit şi a acceptat, în sfârşit, să devină soţia lui George Enescu. Slujba religioasă, în prezenţa unui singur martor - Cella Delavrancea - s-a desfăşurat în noua lor locuinţă dintr-un imobil cu vedere spre Cişmigiu.

În anii duri ai celui de-al doilea război mondial, Enescu nu şi-a încetat activitatea concertistică, cântând, până la epuizare, pe scena Ateneului Român. Nelipsită de la nici un concert, Maruca îl urmărea din loja ei, de unde cuprindea cu privirea toată sala. În 1945, îl găsim pe Enescu şi pe Maruca instalaţi în

Page 78: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

78

casa din spatele Palatului Cantacuzino din Calea Victoriei.

Palatul revenise copiilor lui Mişu Cantacuzino, Bâzu şi Alice, dar Maruca ar fi putut să locuiască în el, dacă ar fi dorit, beneficiind de uzufructul respectiv. N-a făcut-o, pentru că Enescu avea oroare de palatul în care cântase, ani la rând, în faţa soţului Marucăi. Și aici, în casa mică, Maruca îşi formase o Curte, invitând lumea bună la seratele muzicale date de Enescu. Se cunoştea obiceiul ei, în timpul audiţiilor: pe mici bucăţi de hârtie pregătite dinainte, scria impresiile şi gândurile inspirate de muzica lui Enescu şi le trimitea pe rând, din mână-n mână, de obicei, cucoanelor prezente. Respectiva persoana îl citea şi dădea din cap afirmativ. Maruca urmărea cu privirea reacţia persoanei şi, încurajată, mânca o bomboana de

Casa din spatele palatului Cantacuzino în care soţii Enescu au locuit între 1945-1946

Page 79: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

79

ciocolată din cutia pe care o avea întotdeauna alături, apoi mai scria un bileţel. Unii considerau acest gest ca o lipsă de respect faţă de actul artistic, care se desfăşura în faţa lor, dar Maruca voia prin aceste bileţele să-şi impună prezenţa, să creeze atmosferă. Maruca mai avea şi darul de a mobila şi a decora o locuinţă cu mult bun gust. În salonul din casa mică, în care se desfăşurau audiţiile, domina o atmosferă boierească de secolul trecut, dată de tablourile mari, cu chipul Cantacuzinilor (tablouri pictate de Sabin Popp, la comanda Marucăi), cu cadre vechi, icoane, perne acoperite cu kilimuri, lumini discrete. La reuniunile muzicale, Maruca invita, de obicei, cam douăzeci de persoane. Subiectele de conversaţie erau însă legate tot mai mult de situaţia politică a ţării şi mai puţin de teme artistice. Dacă în locuinţa pe care o ocupaseră anterior în strada Lahovary (actualmente, George Enescu), Maruca primise pe prinţul de Hohenzollern, aici, în casa mică, primea pe Kaftaratze, noul ambasador al Uniunii Sovietice care, auzind de reputaţia mondială a marelui compozitor, ceruse să fie primit.

La începutul secolului, în Bucureşti, lumea mondenă vorbea despre o adevărată rivalitate între "Cele trei M", adică Maria - principesa moştenitoare, Martha Bibescu şi Maruca Cantacuzino.

Cu principesa Maria, viitoarea regină a României, Maruca întreţinea legături prieteneşti, tratând-o aproape ca de la egal la egal: ea se deplasa foarte rar la Cotroceni şi atunci prefera s-o primească la palatul ei din Calea Victoriei. Regina Maria accepta cu amuzament capriciile Marucăi şi nu se sinchisea de fel de comportamentul ei

Page 80: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

80

bizar: uneori, Maruca o primea alungită pe o canapea, întinzându-i mâna, fără a se ridica în picioare. Iată cum apare portretul Marucăi în "Memoriile Reginei Maria": "...ocupa un loc de frunte în grupul prietenilor mei. Era uneori ciudată şi avea, de netăgăduit, o fire originală. Tovărăsia ei te insufletea, dar zadarnic ai fi incercat sa te opui ideilor ei... Trăia după bunul ei plac, fără săi pese de critici... Maruca avea manii, şi una din ele era gustul de a sta aproape în intuneric... ii plăcea să ne adune acasă la ea... ne făcea să ne supunem zămbitoarei ei tiranii... De obicei, ne intruneam ca să ascultăm pe George Enescu, minunatul nostru violonist şi compozitor, mare prieten al casei. Prietena mea avea o dragoste ciudată pentru absurd, în toate formele sale".

Se spune că Enescu a construit vila Luminiş anume pentru Maruca, economisând cu avariţie banii strânşi în concertele din America, în 1923 şi 1924.

Zilele petrecute de Enescu aici au fost cele mai minunate din viaţa sa. Aici viaţa se desfăşura după un protocol instituit de Maruca şi aplicat cu stricteţe. Persoanele invitate (care-şi confirmaseră participarea dinainte printr-un telefon dat Marucăi), soseau pentru prânz la ora 13.00. Pentru că se culca târziu, Maruca se trezea în jurul orei 11.00 şi lua micul dejun la 12.00-12.30. Masa de prânz era servită abia în jurul orei 16.00, după ce lumea făcuse deja destulă conversaţie în salon, în prezenţa matroanei, ceea ce făcea tuturor o poftă de mâncare grozavă. La "Luminiş" se mânca bine, toate bucatele erau gustoase. Masa era servită după acelaşi protocol stabilit de Maruca: erau servite mai intâi doamnele, sfârşind cu Maruca, iar

Page 81: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

81

apoi bărbaţii, începând cu cel mai tânăr, sfârşind cu gazda, Enescu. Seara erau reuniunile muzicale.

La data de 6 septembrie 1946, Enescu şi Maruca părăseau definitiv ţara, stabilindu-se la Paris în vila de la Bellevue. Enescu şi Maruca au locuit în vila de la Bellevue până în 1950 când, constrânşi să-şi reducă cheltuielile, s-au mutat în micul apartament din Rue de Clichy. Dar curând, după stabilirea lor la Bellevue, în noiembrie 1947, a sosit la Paris şi Mircea Eliade, discipol al lui Nae Ionescu, pe care Maruca dorise de mult să-l cunoască, chiar din timpul legăturii ei cu marele filozof. Eliade este invitat la Bellevue de Maruca şi petrece ceasuri lungi în compania acesteia. În jurnalul său, Eliade mărturişeşte că a fost impresionat de Maruca. Vehiculând în conversaţia ei noţiuni filozofice ca: Absolut, Viaţa, Ideal, Spirit, Maruca i-a părut lui Eliade a fi o femeie vanitoasă, care vrea să-şi dovedească superioritatea.

Și-o închipuia chiar ca pe o femeie care numeşte miniştri, schimbă guverne. Maruca i-a mărturisit lui Mircea Eliade, încă de la prima lor întâlnire, că l-a iubit pe Nae Ionescu şi i-a înmânat două foi de hârtie bătute la maşină, în care făcea portretul fostului său iubit. Îi adăugase că vedea în marele filozof pe diavol şi definea relaţia lor drept "eternica noastră tovărăşie în domeniul Spiritului şi al Exaltării metafizice". Acesta era stilul Marucăi - stilul frazelor pe care ea le scria pe bileţele, în timpul audiţiilor muzicale de la Bucureşti sau "Luminiş". Eliade aminteşte în jurnalul său că Maruca i-a evocat-o pe Cella Delavrancea, cea care o înlocuise în inima lui Nae Ionescu, drept "cea mai seducătoare şi inteligentă femeie pe care o cunoscuse vreodată". După cum aflăm din

Page 82: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

82

volumul lui, "Scrisori către cei de acasă", în decembrie 1947 Cioran este invitat şi el la ceai la vila de la Bellevue. A fost fermecat de personalitatea marelui Enescu şi s-a declarat încântat că soţia acestuia, Prinţesa Maruca, l-a invitat în loja ei la un concert. Sunt înclinat să cred că, dintre cei doi discipoli ai lui Nae Ionescu, Maruca s-ar fi înţeles mai bine cu Cioran, cu care avea idei comune despre existenţă.

Enescu a murit în mai 1955, iar Maruca - în decembrie 1968, la vârsta de 89 de ani. Părăsise modestul apartament din Rue de Clichy din Paris, şi locuia în Elveţia, la Vevey, într-un hotel luxos, aflat pe malul lacului Leman, "Hotelul celor trei capete încoronate" se numea - tocmai potrivit pentru Prinţesa Cantacuzino, titlu pe care văduva lui George Enescu continua să-l poarte şi acolo. Avea în acest hotel un apartament de lux şi o infirmieră care o îngrijea. Mânca la restaurantul hotelului sau i se aduceau mesele în cameră, îndeosebi spre sfârşit, când îi slăbiseră puterile. La aproape 90 de ani, tot mai bolnavă, a fost transferată la o clinică din Montreux, unde a murit la 22.12.1968. În 1972, rămăşiţele ei pământeşti au fost aduse la Paris şi depuse alături de cele ale lui George Enescu, la cimitirul Per Lachaise, împlinindu-se voinţa marelui compozitor. Placa frumoasă de marmură aflată pe mormântul lui Enescu a fost înlocuită cu o alta, de piatră, în care era gravat numele marelui compozitor, ca şi cel al Marucăi, femeia pe care a iubit-o atât de mult. Pe piatră, numele ei apare ca: "Maria Enescu, născută Rosetti Tescani". Ultimul ei gest a fost sublim: nici titlul de prinţesă, nici numele de Cantacuzino nu era amintit.

Page 83: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

83

A scris “Ombres et lumières. Souvenirs d’une princesse moldave”.

*** 17. Maria Enescu – mama lui G. Enescu, tragediile din anii 1877-1878.

S-a născut la Sasca, în judeţul Suceava, în noiembrie 1839.

Părinţii ei, preotul Ioan Cosmovici şi Zenovia (descendentă a unei vechi familii boiereşti din Moldova), erau stabiliţi în Mihăileni, târguşorul de pe râul Molniţa, centru comercial important pentru schimbul cu Bucovina şi Rusia.

Costache Rosetti Tescanu, bunicul Marucăi

Maria Enescu (1839 - 1909)

Page 84: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

84

Bunicul Mariei Enescu -Costache (Emilian) Cosmovici a avut mai mulți copii :

Constantin (cel mai mare)

Ioan (bunicul după mamă a lui G. Enescu m.25 august 1878), i-a avut pe:

Maria –mama compozitorului (n. 1839- m. 17februarie/2 martie 1909)

Leon Cosmovici (1857-1921) născut în Sasca Mare, zoolog şi fiziolog ramân, prof. universitar la Iaşi, membru coresp. al Acad. (1893). Autor al primului tratat românesc de fiziologie animală (1900). A fost căsătorit cu Aneta Tunari (fiica lui Ion şi Sevastiţa Tunari). Este tatăl pictorului Jean Cosmovici şi al compozitorului Alexandru Cosmovici (n. 1901 la Iaşi – m. 1995 la Bucureşti). Alexandru Cosmovici l-a avut ca fiu pe Andrei Cosmovici, reputat profesor de psihologie la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi.

Andrei Cosmovici (27.11.1927-22.03.2013)

Gheorghe Cosmovici

Gheorghe (cel mai mic)

Page 85: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

85

Preotul Costache (Emilian) Cosmovici – compozitor de muzica bisericească şi care, la rândul lui, l-a avut ca tată pe Costake Cosma Nistor.

George Cosmovici (1859-1927), văr primar al Mariei Enescu, înmormântat la Paris, alături de fiica sa Mariana(1885-1909). Acesta a mai avut pe: Neculai, Margareta-medic, Adela (căsătorită cu chirurgul francez Louis Sauviat) şi încă 5 copii. Acest George Cosmovici a fost compozitor, cu studii muzicale la Dresda, a compus numeroase lieduri, dintre care multe pe versurile Reginei-poete Carmen Sylva, “Fântana Blanduziei” (cu premiera în 1910, la Bucureşti), “Mărioara” (1902), opera în trei acte pe un libret de Carmen Sylva.

Prin 1867, fiind la Corlăteni, la unchiul ei Gheorghe Cosmovici (fratele mai mic al tatălui său), l-a cunoscut pe tânărul învăţător Costache Enescu. S-a îndrăgostit de el. Acesta avea 19 ani. Nunta a fost aranjată de mătuşa ei Eufrosina (Eufrosina Aronovici ?-1890, căsătorită cu Gheorghe Cosmovici ?-1900, originară din Bucovina. Împreună cu fratele ei, colonelul I. D. Aronovici, scriitor militar, avusese în posesiune codri seculari, din moşi-strămoşi), care nu avea copii şi-şi iubea nespus de mult nepoata. I-a cununat astfel curând, promiţându-le unele îndestulări… căci avea de unde!

Page 86: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

86

S-a spus că a fost o nuntă de pomină, acolo la Corlăteni, încât s-a dus vestea până departe! Instalându-i apoi pe tinerii soţi la o proprietate din comuna Vorniceni, unde aveau o locuinţă bună, Costache Enescu a putut preda ca învăţător la şcoala de acolo, în afară de alte îndeletniciri pe care le avea.

Colonelul I.D.Aronovici, frate cu Eufrosina, care-l susţinea la studii pe G. Enescu.

După câtiva ani, înjghebară o gospodărie bună şi o fericită familie cu mulţi copii. Dar deodată, în iarna războiului de Independenţă (1877-1878), o molimă cumplită de

anghinară difterică se abătu şi asupra comunei Vorniceni. S-a răspândit pretutindeni şi nu mai puţin în şcoala unde a luat viaţa multor copii, printre care a celor cinci copii ai Mariei şi Costache Enescu! După această adevărată

Gheorghe Cosmovici şi Eufrosina, naşii de cununie a Mariei şi Costache Enescu.

Page 87: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

87

tragedie a Vornicenilor, mătuşa Eufrosina şi moşul Gheorghe şi-au rechemat grabnic nepoţii la Corlăteni, unde le-au dat apoi în stăpânire, pe numele amăndurora, o proprietate la Liveni, cumpărată anume de la familia Vârnav.

Era acolo o casă cu grădină şi livadă mare, complet izolată de orice locuire. Ceva mai departe era doar un mic cătun, desigur, fără şcoală.

Dar un rău nu vine niciodată singur. Abia instalaţi la Liveni şi o altă nenorocire se abătu asupra întregii familii.

Încă de la începutul războiului, se hotărâse, din initiativă particulară, strângerea unor fonduri pentru ridicarea unui monument în memoria soldaţilor viteji din judeţele Dorohoi şi Botoşani ce se jertfiseră pe câmpurile de luptă, pentru independenţa noastră de sub suzeranitatea otomană.

Întrucât majoritatea oştenilor erau din mediul rural, locul ctitoriei a fost hotărât pe o culme din apropiere. S-a ales, în cele din urmă, o muchie de deal din apropierea satului Unţeni (jud. Botoşani). În 1878 a fost construită şi biserica “Adormirea Maicii Domnului” de către boierul Cosmovici (Constantin Cosmovici, Eufrozina şi fiul lor, Vasile 1860-1908).

Page 88: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

88

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Unţeni, construită de boierul Cosmovici Constantin.

La subscripţie au participat mai mulţi membri din familia Cosmovici şi chiar din familia Enescu; dar aportul cel mai mare a fost adus de Gheorghe Cosmovici din Corlăteni care, prin căsătoria sa cu Eufrosina Aronovici, avea mari mijloace. Dealtminteri, el a fost acela care a tocmit meşterii din Bucovina, ce au contractat lucrarea, cu obligaţia de a fi complet terminată în termen de un an.

Page 89: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

89

Iată ce povesteşte însăşi G. Enescu vărului mai mic, Al. Cosmovici

“Astfel, în vara anului 1878 lucrarea a fost gata şi s-a făcut târnosirea bisericii pe acel loc pitoresc ce domina valea râului Buria. S-a făcut atunci şi un ospăţ, la o curte vecină, la care au luat parte şi bunicul Ion cu soţia sa Zenobia, precum şi fratele său Constantin cu soţia. Dar tocmai fratele lor Gheorghe,

ctitorul principal lipsea. Acesta n-a mai vrut, în ultima clipa, să călătorească, încât a rămas alături de părinţii mei îndoliaţi, la Corlăteni, unde se aflau în acele zile. Acestui fapt se datorează poate tot norocul meu de mai târziu, căci iată ce s-a intâmplat. După acel mare ospăţ, toţi cei ce se înfruptaseră, abia ajunşi pe la casele lor, au fost cuprinşi de mari dureri în cursul nopţii. A doua zi mulţi au murit chiar în dureri groaznice. Fuseseră cu toţii otrăviţi! Bunicii au murit şi au fost îngropaţi laolaltă la Mihăileni, iar fratele lor Constantin cu soţia au decedat la gazdele la care trăseseră, încât au fost înmormântaţi de către Gheorghe Cosmovici chiar în biserica proaspăt târnosită în acele zile.

Al. Cosmovici (1901-1995), văr după mamă

Page 90: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

90

Soartă cu totul de necrezut! Nu ştiu unde s-au răspândit ceilalti comeseni ai tragicului ospăţ, dar a fost groaznic.

Când a aflat mama de moartea părinţilor, după ce, de cu iarnă, îşi pierduse toţi copiii, s-a prăbuşit la pământ. A avut atunci, acolo la ţară, o pierdere de sarcină avansată, cu urmări grave. A reuşit în cele din urmă să se însănătoşească, ca prin minune, dar desigur cu sănătatea şubrezită.”

Nici unul din părinţii şi unchii care muriseră nu împliniseră cincizeci de ani.

Existau două versiuni privind otrăvirea : una era ca s-ar fi servit ciuperci veninoase iar cealaltă că otrăvirea s-ar fi făcut cu fosfor (după simtomele descrise). Chibriturile se făceau atunci în ţară şi erau cu vârful de fosfor pur. Dar cine s-ar fi încumetat să adune vârfuri de chibrituri şi să le arunce în ciorbă? Pe vremea aceea procurorii din oraşe nu se descindeau până la sate.

După trei ani încheiaţi de la acele zile triste, o rază de lumină se strecura în casa soţilor Enescu din Liveni : li se născu un copilaş minune : George Enescu!

Mama lui Enescu era o femeie foarte religioasa. Pierzându-şi cei şapte copii era foarte preocupată de soarta micuţului ei odor. După ce pruncul a împlinit un an, dânsa obişnuia adesea să meargă cu copilul la Mihăileni, la cumnatul său, preotul Ioan Enescu, care era parohul târgului. De acolo, fără ştirea soţului său, îl lua pe cumnatul său şi mergea cu copilul la Suceava, la Sf. Ioan cel Nou. La mănăstire, plătea la călugări ca să-i

Page 91: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

91

închine odorul pe la icoane, să-i citească acatiste şi să-i facă rugăciuni, pentru “sănătatea şi fericirea lui”.

După ce aprindea lumânări multe şi plătea “gros” la altare, după ce săruta cu adâncă evlavie moaştele sfântului şi bătea mătănii multe la racla sa şi pe la icoane, cu sufletul împăcat şi inima plină de credinţă şi de nădejde în Dumnezeu, îşi strângea pruncul la piept şi se înturna până seara la Mihăileni, de unde a doua zi pleca spre casă. Tot la Suceava la sfânt, dânsa mai lăsa un rând de haine care să stea în apropierea sfântului şi pe la monahii mănăstirii înainte de a le îmbrăca.

Într-o ladă mama sa i-a păstrat cu sfinţenie toate hainele de la vârsta de un an. Stătea numai de el şi, când era mai măruţ, se juca cu el prin casă de-a ascunselea, de-a păpuşele şi aruncau cu cultucele unul în altul, ca doi copii fericiţi.

De la patru ani i-a tocmit şi o dădacă pe care a avut-o până la vârsta de 10 ani.

Totuşi, după primii ani fericiţi petrecuţi, când copilul lor se dezvolta robust şi sănătos, ferit de contact cu lumea din afară, orizontul senin a început din nou să se întunece. Semne îngrijorătoare apăruse acum, pentru întâia oară, în sănătatea cândva robustă a Mariei Enescu.

Era prin anul 1888, când au plecat toţi trei, părinţii şi copilul, la Iaşi, pentru un consult medical aranjat de prof. Leon Cosmovici, cu colegi de la Facultatea de Medicină.

Page 92: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

92

Diagnosticul fu pesimist : numai o intervenţie chirurgicală, făcută în bune condiţiuni, i-ar putea salva viaţa.

Rămânea deci de stabilit unde anume s-ar fi putut încerca o asemenea grea operaţie pe atunci. La Viena sau la Paris? Întrucât la Viena se încercase, pentru prima oară în Europa, operatia sub anestezie, ceea ce făcea suportabilă o operaţie grea, s-a hotărât, în cele din urmă, să se meargă la Viena, în loc de Paris, cum ar fi dorit Maria Enescu.

În această împrejurare urma să fie luat şi copilul la Viena, de care Maria nu voia să se despartă cu nici un preţ. În acest sens a pledat din plin şi sfatul binevenit al profesorului Eduard Caudella de a încerca, fiind acolo, înscrierea micului Enescu la vestitul Conservator de muzică din capitala Austriei.

Călătoria familiei Enescu la Viena, instalarea mamei şi copilului acolo, precum şi toate cheltuielile cu consultaţiile medicale şi mai apoi operaţia au fost susţinute de mătuşa Eufrosina (naşa de cununie), pentru care mama lui Jorj era ca o adevărată fiică.

După consultările de rigoare, făcute la Viena, s-a stabilit necesitatea unei operaţii de extirpare radicală a unei tumori, probabil maligne. A trebuit atunci să fie adusă din ţară şi educatoarea franceză ce o avea, ca să stea lânga Jorj şi care a rămas cu acesta mai departe la Viena, după întoarcerea mamei convalescente în ţară.

Pe vremea aceea, femeile astfel operate erau chiar protejate de lege, aşa încât ea încheiase cu soţul ei,

Page 93: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

93

Costache Enescu, un contract la notariat prin care e exonerată de orice obligaţie conjugală faţă de bărbatul ei. Se recomandă soţilor o separare conjugală. Aceasta s-a efectuat însă mai târziu, când se retrage la o mănăstire însă nu rezistă mai mult de patru luni căci viaţa era prea dură. Se retrage în cele din urma în casa ei părintească de la Mihăileni, lăsând pe soţul său singur, cu toată gospodăria de la Cracalia. Aceasta s-a resemnat foarte greu şi a suferit mult de tot. Când a venit apoi copilul în vacanţă acasă şi a văzut lucrurile schimbate, mama într-un loc, tata în altul, a început să plângă, spunând că nu vrea ca mama şi tata să fie despărţiţi. A trebuit atunci părinţii să jure copilului că nu se vor despărţi niciodată.

Cu un trup firav, fără o frumuseţe deosebită, Maria Cosmovici s-a căsătorit imediat după absolvirea Şcolii secundare din Cernăuţi. Delicateţea sufletească a soţilor şi educaţia lor asigură căsniciei cu Costache Enescu un

Page 94: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

94

bun început. Ambii soţi erau iubitori de muzică, ce întotdeauna a jucat un rol important în viaţa familiei Enescu. Mama cânta la pian şi chitară.

Tatăl ei, preotul Ioan Cosmovici din Mihăileni, i-a tocmit un muzicant reputat din Bucovina (e vorba despre Constantin

Buchenthal) de la care a luat lecţii de pian şi chitară, specializându-se însă în chitară. Tot de la acesta a mai luat lecţii de germană şi franceză. În 1888, micul George Enescu avea şapte ani şi primea lecţii de vioară la Viena de la profesorul Bachrich. Acolo se afla şi prof. Buchenthal care, probabil, era la clasa superioară a lui Hellmesberger. În 1897, Constantin Buchenthal a decedat, iar soţia sa, rămânând singură şi fără nici un ajutor, a fost invitată de mama lui George Enescu să vină la Mihăileni, pentru a sta în casa lor. Vara, când micul George Enescu venea acasă de la Viena sau Paris, primea lecţii de pian de la această doamnă. În unele veri, l-a însoţit pe Enescu la băile de la Bălţăteşti, unde a dat un concert impresionant pentru publicul de acolo. Această doamnă vizita la Mihăileni, împreună cu George Enescu, cârciuma lui "Peşte verde", unde cânta taraful lui Hună, un renumit mânuitor al trompetei.

Casa părintească a Mariei Enescu, Mihăileni

Page 95: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

95

Acesta cânta numeroase melodii populare româneşti, deşi era evreu de pe la Ștefăneşti.

Copiii au fost, multă vreme pentru familia Enescu, doar o speranţă de fericire. După o serie de patru copii născuţi morţi, încă şapte copii se pierd în primii ani de viaţă (Aurel 1871-1878, Emil 1872-1878, Veronica ?-1878, Luţă, Costică ?-1878, Ionel 1878-1878, unul al cărui nume nu se cunoaşte şi Gheorghe). Emil, mort la vârsta de şase ani, se arăta un adevărat geniu matematic iar Veronica a murit la vârsta de opt ani şi avea un excepţional talent la pictură. Mătuşa Nastasia, femeia care servise aproape 30 de ani în casa Moruzilor de la Vorniceni a legănat şi copii Eneştilor, luând totodată parte la tragedia morţii lor premature.

Toate aceste evenimente o afectează profund pe mamă, care nu îşi mai dorea decât să plece din satul care i-a adus atâta nenorocire, ca să şteargă imaginea crucilor înfipte în ţintirimul Vornicenilor.

Mutarea soţului la Liveni o linişteşte, acolo născându-se cel de-al 8-lea copil, George.

O copie a actului de naştere a fost găsită de muzicologul Viorel Cosma şi prezentată în cartea “Enescu azi” :

Page 96: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

96

Nr. 76 E X T R A C T

Din registrul actelor de nastere din anul 1881

Din anul una mie opt sute optzeci si unul, luna august in noua zile, oarele opt post-meridiane. Act de nastere a lui Gheorghe Enescu de sexul barbatesc, nascutu alaltaieri pe la orele opt post-meridiane in comuna Cordareni, fiu al d-lui Costache Enescu in etate de treizeci si trei ani si a d-nei Maria Enescu in etate de treizeci ani, ambii de profesie arendasi domiciliati in asta comuna.Dupa declaratiunea facuta de tatal, care ne-au infatisat copilul in fiinta.Intaiul nostrum martor Grigore al Babii in etate de sase zeci si unu ani si al doilea martor Toader Ilcu in etate de cincizeci si opt ani, ambii de profesiune agricutori si domiciliati in asta comuna.Care au subscris acest act dupa ce li l-am citat, impreuna cu noi si cu declarantul, constatat dupa lege de noi Costache Petrescu, Primarul cumunei Cordareni si ofiterul starii civile. (ss) C. Enescu. Declarant (ss) Grigore a Babii (ss) Toader Ilcu

Martori(ss) Primar si of. st. civile, Petrescu

Nascut Gheorghe ENESCU, fiu a

D-lui Costache Enescu si a D-nei Maria

Fiindcă în actul de naştere întocmit la 9 august 1881, se specifică “născutu alaltăieri” (primăria era peste două sate), rezultă că data exanctă este 7 august pe stil vechi, 19 august pe stil nou. Vârsta mamei nu este corectă, din

Page 97: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

97

surse mai plauzibile rezultă că ar fi avut 42-43 de ani când l-a născut pe George.

Urmând sfatul medicului, Maria a renunţat să-şi alăpteze copilul. După ce timp de o săptămână a supt lapte de la o săteancă din Liveni, pe nume Aniţa lui Toader Ilcu (acesta apare ca martor în actul de naştere), Costache Enescu i-a luat ca mancă pe Ileana Stioca zisă Deget-Mare din Stânca-Zvorâştea. În jurul său mai veghea, se pare, bătrâna mătuşă Nastasia şi uneori sora lui Costache, Aglaia.

Avea o grijă deosebită de copil . Nimeni nu se atingea de leagănul lui, până şi rudele apropiate îl admirau prin fereastră. Va bate în repetate rânduri drumul la Biserica Sf. Ioan din Suceava şi va încerca toate “obiceiurile băbeşti” pentru ca noul copil să trăiască. Orice haină nouă va sta mai întâi sub altarul bisericii. Copilului îi închina toate ostenelile, toate gândurile, adormindu-l în fiecare seară în acorduri de chitară.

La trei ani de la naşterea lui George, familia Enescu se mută la Cracalia. Aici viaţa Mariei Enescu e liniştită datorită copilului excepţional, care de mic încânta şi entuziasma.

După ce şi-a însoţit fiul la studii la Viena, Maria Enescu nu s-a mai întors alături de soţul ei, de care se înstrăinase. Pleacă la Mănăstirea Văratec, însoţită de mătuşa Nastasia (bătrâna care i-a îngrijit copiii şi casa după căsătorie), spre a se călugări. După trei luni, pe semne că pe de o parte neputând suporta regimul şi pe de altă parte, la insistenţele soţului, se înapoiază în casa părintească de la Mihăileni.

Page 98: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

98

A preferat să-şi trăiască ultimii ani în casa părintească. În singurătatea târgului de pe râul Molniţa, mama compozitorului trăieşte numai cu gândul la copilul său iubit, care o vizita în fiecare an. Pe 17 februarie 1909, Maria Enescu moare la Mihăileni. Compozitorul - anunţat telegrafic la Paris - n-a putut fi

găsit imediat şi n-a ajuns la înmormântare.

Muzicologul Viorel Cosma, în lucrarea “Enescu azi”, scrie urmatoarele :

“Pentru faptul la actul de deces al mamei compozitorului l-am descoperit la Sfatul Popular din Mihăileni – dat fiind că el este atestat şi de medicul legist, servind astfel pentru posteritate la stabilirea unui morb al familiei care a secerat atâţia copii – am socotit necesar să-l comunicăm integral.”

Page 99: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

99

Nr.18 Registrul pe anul 1909, pagina 20

Din anul una mie noua sute noua luna Februarie in saptesprezece dile, ora dece ante meridiane. Act de moarte a D-nei Maria I. Cozmovici, fosta C. Enescu, in etate de saptedezi ani, fara profesie, religie Ortodoxa, nationalitatea Romana, domiciliata in Urba Mihaileni, dovorsata. Moarta de Maladia Tuberculoza pulmonara si renala astazi saptespredece Februarie anul cuent ora patru ante meridiane in Urba Mihaileni la casa sa din Strada Florilor Nr…. Martorii au fost Grigore Constantinescu in etate de treideci ani, profesia functionar si Gheorghe Diaconescu in etate de cincideci si cinci ani, profesie functionar, domiciliat in Urba Mihaileni care au subscris acest act prin propriile semnaturi, dupa ce li s-au citit impreuna cu noi si cu declarantele care de asemenea au subscris propriu si dupa ce mai intai am constatat moartea noi insine Vasile Theodorescu Oficiul Starii Civile al Urbei Mihaileni si Dl. Medic al Orasului Oficer St. Civile V. Teodorescu.

Declaratie : Gr. Budaca

Martori : Gr. Constantinescu Diaconescu

Medic : Dr. Calchentrauer

Maria I. COZMOVICI fosta C. Enescu

Etatea 70 ani, ortodoxa. “Tuberculoza pulmonara si renala” Registrul de morti al com. Mihaileni, 1909, p. 20

Page 100: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

100

*** 18. Costache Enescu. (1848-1919)

Tatăl compozitorului – Costache Constantin Enescu – a deţinut, în tinereţe, la Liveni, vreo 87 ha de pământ şi a luat în arendă şi o moşie a lui Neculai Sofian (1812-1900, soţia Ruxandra 1827-1896) de la Cracalia. În 1901,

Mormântul Mariei Enescu de la Mihăileni.

Costache Enescu

Page 101: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

101

Costache Enescu este ales primar în comună.

Tatăl său, Gheorghe Enescu (bunicul lui G. Enescu), a fost un protopsalt de excepţie al comunei Zvorâştea, slujind 15 ani ca deacon (1846-1861) şi alţi 37 ca preot (1861-1898), având „o voce îngerească de tenor prim“, după cum îl descrie un biograf.

Gheorghe Enescu a avut zece copii, printre care :

Costache Constantin Enescu (al doilea, tatăl lui G. Enescu)

Savestiţa

Tinca

Gheorge Enescu – fiul cel mai mic şi încă şase.

Page 102: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

102

Străbunicul lui G. Enescu, se numea Enea Galin şi era originar din Siminicea. El a fost adus de Alexandru Moruzi, proprietarul moşiei Vârful-Câmpului, la Zvorâştea spre a “împodobi şi înfrumuseţa slujba religioasă” unde a activat ca protopsalt-cântăreţ la biserica din localitate. După obiceiul timpului, în dorinţa de a înlătura orice confuzie asupra obârşiei sale cu aceea a iscusiţilor cântăreţi greci, şi-a schimbat numele din Enea în Enescu. Pe vremea aceea schimbarea numelui se putea face cu uşurinţă. Era deajuns ca la primărie sau la şcoală să fie scris cineva cu alt nume şi rămânea cu acesta.

Costache Enescu, a urmat cursurile seminarului întemeiat de „Veniamin Costachi“ de la Socola-Iaşi, vestită citadelă a psaltichiei din Moldova secolului IX, străjuită de mari psalţi aduşi de Mitropolitul Veniamin Costachi tocmai de la Constantinopol. În 1641, Mitropolitul Varlaam, înfiinţează la Iaşi o şcoală, în care pe lângă cultură generală, se preda şi muzică vocală bisericească (în limba slavonă şi greacă). De abia peste un secol, în 1769, se introduce limba româneasca în spujbele bisericeşti. Cam pe atunci s-a născut Enea Galin.

Costache Enescu a fost primul care a întrerupt firul generaţiilor de preoţi, neputând, din cauza unei boli, să termine seminarul. A urmat apoi Școala Normală de Învăţători de la Iaşi. A devenit astfel învăţător şi dirijor de cor, rămânând însă în continuare un „om bisericos, care cunoştea la perfecţie tipicul şi psaltichia“, după cum susţine Nicolae Hodoroabă.

Page 103: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

103

Înainte de a se stabili la Liveni a fost învăţător la şcolile din Vârfu-Câmpului şi Vorniceni.

S-a căsătorit cu Maria Cosmovici, absolventă a unei şcoli secundare din Cernăuţi – atunci sub stăpânire Habsburgică – cu înclinaţii muzicale certe. Cânta „bine din chitară şi luase şi lecţii de pian şi chitară”– scrie N. Hodoroabă. Viorel Cosma a relevat tragicul din viaţa acestei bucovinence. Soţii Maria şi Constantin Enescu „se pare că, după o serie de 4 copii, născuţi morţi, o altă serie de 7 copii se prăpădesc – la scurt interval – înainte de a împlini 12 ani, răpuşi – doi de meningită, iar cinci de o molimă!“ Viorel Cosma, „Enescu azi“, 1981, p. 37. Nefericiţii soţi Enescu decid să se mute din localitatea Vorniceni, în ţintirimul care străjuia crucile copiilor pierduţi prematur, în satul Liveni, la noua proprietate a lui Costache Enescu, în speranţa salvării căsniciei şi cunoaşterii bucuriei de părinte. Viorel Cosma a dovedit cu acte faptul că tatăl compozitorului, Costache Enescu, a cumpărat în 1910 o casa la Dorohoi, fără însă a renunţa la casa şi livada din Liveni. George Enescu şi soţia sa – Maria Cantacuzino – au păstrat proprietăţile moştenite de maestru: casa din Liveni, în care acesta s-a născut, precum şi casa din Dorohoi, în care a luat contact cu lumea şcolită a acestui târg moldovenesc.

Arendând moşia de 86 de fălci (o falcă = 14.323 mp) a boierului Vasile Vârnav din Dorohoi în satul Liveni (1880-1883) şi apoi moşia Institutului N. Sofian din Botoşani, cifrată la 600 de fălci, din Cracalia (1883-1917), tatăl compozitorului devine un om înstărit, hotărât

Page 104: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

104

ferm să-i acorde – prin sacrificii materiale - o educaţie particulară de excepţie.

Cu o situaţie materială bună, Costache Enescu a transformat conacul de la Cracalia într-un adevărat centru de cultură al mediului sătesc moldovenesc.

Începând cu prima jumătate a sec. XIX, când reţeaua şcolilor primare şi gimnaziale nu era prea dezvoltată în Moldova şi Țara Românească, o serie de familii boiereşti care îşi aveau sediile moşiilor departe de oraş, au început să-şi angajeze profesori particulari de limbi străine, muzică, dans şi pictură, aduşi special din străinătate pentru educaţia odraslelor (mai ales a fetelor). Aşa se face că, atunci când s-au mutat de la Liveni-Vârnav la Cracalia, în locul dădacei de la ţară, familia Enescu a angajat o franţuzoaică pe nume Lydie Cedre, recomandată de familia Nicolae Vernescu, pentru educaţia micuţului George. Precipitarea angajării ei s-a produs şi din cauza îmbolnăvirii Mariei Enescu şi a iminentei operaţii.

La despărţirea definitivă de Lydie Cedre, copilul în vârstă de 10 ani, îi scrie în limba franceză –la 10 mai 1891- o epistolă din Viena : “Nu fiţi îngrijorată Domnişoară că am să vă uit, toată viaţa mea am să mă gândesc la D-voastră şi la bunătatea D-voastră în ceea ce mă priveşte … La revedere scumpa mea D-şoară. Elevul D-voastră care vă iubeşte din tot sufletul. G. Enescu.”

Tatăl compozitorului a pregătit copilului şi invitaţilor săi un teren de crochet (golf) şi cai de călărie.

Page 105: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

105

Rămas singur, după retragerea soţiei la Mihaileni, Costache Enescu începe să simtă dor de dragoste, aşa că face ce face şi găseşte ocazii să întâlnească femei frumoase. Încă din vremea studiilor lui G. Enescu la Viena şi Paris, Costache Enescu avea obiceiul de a invita oaspeţi străini, vara, la Cracalia. Aşa se explică şi episoadele cu Adrienne Rolland sau cu Maria Ferdinand Suschi.

În 1910, Costache Enescu şi-a cumpărat o casă în Dorohoi, unde unul dintre fraţii săi era preot la Biserica Sf. Nicolae. A locuit aici din 1916 şi până la moartea sa, în 1919.

“… era un om robust plin de sănătate, din care se desprindea o energie binefăcătoare… pâna la moartea sa m-a ajutat să lupt împotriva unei înclinari peste masură de puternice către înduioşare şi emotivitate, moştenită de la mama mea.. “ (Amintirile lui G. Enescu de Bernard Gavoty).

Page 106: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

106

Ultimii ani ai vieţii au constituit o grea povară: fusese atins de “morbul lui Parckensohn” (boala locomoţiunii). La început un uşor tremur şi o oarecare nesiguranţă a mâinii drepte. Apoi, boala s-a agravat. La sfatul dr. Marinescu şi-a construit o trăsură cu trepidaţii puternice, ce părea că-i mai alină durerile. Zilnic făcea drumul de la Dorohoi la Cracalia, apoi la Dumbrăviţa-Șendriceni (unde îşi cumpărase o casă), în zdruncinăturile trăsurii care parcurgea 30-40 de Km.

La începutul lui august 1916 se prezintă, ca mandatar al fiului său, la Tribunalul Dorohoi semnând urmatoarele acte : arendă a moşiei Liveni-Vârnav, arendă a moşiei Dumbraviţa-Șendriceni, cesiune a contractului moşiei Cracalia, vânzare a tuturor cerealelor şi a întregii averi mişcătoare de oriunde ar fi ea. A părăsit incinta Tribunalului plângând.

Casa de la Dorohoi

Page 107: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

107

A murit, paralizat, în casa lui din Dorohoi, în decembrie 1919. De înmormântarea sa precum şi de a soţiei sale, în 1909, s-a ocupat Domnica Ferbei, în absenţa lui G. Enescu ce nu a reuşit să vină.

Mormântul lui Costache Enescu, Dorohoi

Page 108: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

108

A fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Dorohoi. În acelaşi loc a fost înmormântat şi fratele său cel mai apropiat, preotul Ioan Enescu, în 1945, la vârsta de 84 de ani. Pe crucea de pe mormânt stă scris pe o parte numele lui Costache Enescu iar pe cealaltă parte, a fratelui Ioan.

Page 109: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

109

*** 19. Cracalia - satul în care a copilărit G. Enescu

Sat din nordul Moldovei în care G. Enescu a copilărit. Aici a copilărit şi Dumitru Bâşcu precum şi Elena Ferbei (Didica). Este situat la 11 Km, nord de Dorohoi.

1.2 km la Șipoteni 1.2 km la Dumeni

3.7 km la Arborea 3.1 km la Liveni

5.5 km la Stanca 3.7 km la Vîrgolici

4.2 km la Popeni 5.0 km la Griviţele

5.0 km la Griviţa Noua 5.0 Km la Griviţa Veche

5.0 km la Dâmboviţa 5.3 km la Cordărenii Noi

7.5 km la Slobozia 8.9 km la Broscăuţi

7.5 km la Carasa 6.2 km la Cordăreni

6.2 km la Dragalina 8.3 km la Smârdan

Page 110: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

110

Spre stânga se vede iazul de la Popeni apoi cel de la Dragalina. Iazul de la Liveni este în dreapta celui de la Popeni dar nu figurează pe hartă. Satul este străbătut, de la vest la est, de râul Ibăneasa.

Curtea de la Cracalia în care a copilărit G. Enescu, construită prin anii 1882-1883.

Curtea a fost situată mai la vale de biserica satului (mănăstire, i se mai spunea), la marginea satului Cracalia, în partea către Liveni. Biserica ce se vede în imaginea de sus a fost construită de boierul Nicolae Sofian în 1851 care a avut şi o moşie în Cracalia şi care, se spunea, că a mai construit încă două biserici, la fel ca aceasta şi un azil unde el însăşi a locuit în ultimii ani ai vieţii. I se

Page 111: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

111

spunea “Sofian bani-gata” pentru că avea întotdeauna bani lichizi (şi mulţi).

După al doilea război mondial curtea era folosită drept primărie şi ca sediu al jandarmeriei. Cănd comuna a primit ajutoare de la americani (în special zahăr), mulţi ţărani au fost nemultumiţi de cum au fost împărţite şi au dat foc Curţii. Mai circula şi varianta ca însăşi primarul de la vremea aceea să-i fi dat foc pentru a nu se mai alfa cât zahăr s-a primit şi cum a fost împărţit. Cum pe atunci nu erau pompieri, curtea a ars până în temelii (se spune că a ars timp de o săptămână).

Biserica satului Cracalia (de fapt, mai este o biserică, mai mică, în cealaltă parte de sat).

Iată ce scrie preotul N. Hodoroabă în cartea sa intitulată “G. Enescu - contribuţiuni la cunoaşterea vieţii sale”, în 1927:

Page 112: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

112

Cracalia, sat de 130 case, e întins într’o aşezătură la 12 km depărtare de Dorohoi. De cum te apropii de sat şi începe a se lăsa drumul la vale, cam de la un km depărtare, ochiul îţi prinde întâi biserica de pe celălalt deal şi curtea din apropierea ei. Casele acoperite cu paie, cu stuf şi cu şindrilă. Ṣi aici mulţi salcâmi. Scobor în vale, las şoseaua în dreapta şi, pe un drumuşor îngust printre case tupilate, urc dealul înspre curte. Trec pe la biserica cu curtea disprejmuită, acoperişul parte de şindrila, parte cu tablă roşie, turla pe jumătate descoperită, tencuiala de pe pereţi căzută. Impresia e penibilă! Parc’ar fi o biserică părăsită!

Mă opresc în faţa curţii. Încuiat şi pustiu în toate părţile. Scobor mai la vale şi zăresc o fetiţă păscând nişte cârlani printre copaci şi care tot lovea cu’n băţ într’o cracă cu poame. Strig la ea să-l cheme pe învăţător cu cheile. Vine în scurt timp, căci casa lui e în vecinătatea curţii. Recunosc în el sergentul Gh. Litera cu care am făcut campania.

Curtea e pe deal, predomină satul şi-i cam la 50 metri depărtare de biserică. Are doua faţade. În clişeul nostru se vede casa cu faţada dinspre apus (Liveni).

Casa acum, nu-i în starea în care ne-o arată clişeul, ci în aceia pe care v’o descriu: Pietrele care susţineau terasa şi cele cinci scări de piatră, se năruie. Acoperişul e cu tablă roşie, iar parte cu şindrilă veche, de pe care se vede c’a fost furată tabla. O parte din şendrilă e căzută şi plouă pe pereţi. Sus, patru hogere îs legate între ele cu o bară de fier cu vre-o patru piedestale, ca la un cerdac. Ulucele lipsesc. Două ferestre îs stricate, iar ochiurile astupate cu

Page 113: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

113

tablă. Păretele celor două pivniţe cu două uşi de la nordul casei, căzut complet, ceilalţi crăpaţi, uşile hâite.

Intrarea pricipală e înspre răsărit şi are două trepte lungi de piatră şi o mică verandă de sticlă.

Învăţătorul descuie şi intrăm înlăuntrul curţii prin partea de apus. Un antreu mare cu trei uşi şi o soba mare de teracotă. Pe uşa din dreapta intrăm în sala de clas, cu bănci, tablă, icoană pe perete. În cele patru clase urmează 70-80 de elevi. Școala e mutată aici din 1922. Zugrăveala veche se macină, un perete e crăpat. Două ferestre cu gratii: <Asta-i odaia lui Enescu>, îmi spune învăţătorul. În odaia de alături, spre răsărit, avea biblioteca şi pianul.

Și apar în continuare detalii prinvind starea clădirii care, în total, avea şase odăi.

În partea de apus a curţii în spre vale, livada. A fost înainte o plantaţie model cu alei de salcâmi apoi nuci, meri, peri cireşi, etc., în total 10-20 varietăţi de pomi. Acum livada e părăginită şi mulţi pomi şi copaci au fost tăiaţi.

Curtea şi moşia au fost proprietatea marelui bogătaş din Botoşani: N. Sofian, înmormântat în acel oraş. El a mai avut moşiile: Pilipăuţi şi Havârna din jud. Dorohoi şi Zosin în jud. Botoşani. În oraş a avut zeci de clădiri, care fiind bunuri urbane s’au putut înstrăina şi s’au vândut. Acelea însă, care au fost lăsate prin testament Institutului Sofian din Botoşani, printre care şi casa din Cracalia, potrivit clauzelor din testament, nu s’au putut vinde, ca să treacă în altă mână.

Page 114: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

114

Cu expropierea din 1919, moşia a trecut la ţărani dimpreună cu vreo şase case din apropierea curţii, care au căzut pe terenul expropiat. Au rămas neexpropiate: curtea cu 10 hectare din jurul ei şi alte 5 mai la o parte, la locul numit: <la vie>.

Din 1919 epitropia institutului şi-a trimis aici un reprezentant al ei, pe armeanul Luca Marcovici, care a stat în curte până în 1922, când s’a mutat şcoala în ea. Acesta, după spusele învăţătorului, a devastat totul şi a adus curtea, atenansele şi livada, în halul în care se găseşte astăzi.

Într-un timp, armeanul convenise să vândă curtea cu terenul rămas unui chiabur D. Radu, pe preţ de optzeci mii lei şi era cât pe ce să facă şi actele. Învăţătorul însă, simţind, a telegrafiat la Ministerul de Instrucţie, arătând cazul şi rugând ca s’o cumpere Statul pentru şcoală. Ministerul n’a cumpărat-o, iar în urmă s’a renunţat la vinderea ei.Văzând că n’o poate cumpăra pentru şcoala, s’a pus pe lucru şi a clădit devale lânga şosea un local propriu, cu două săli mari de clasă în care se va muta şcoala în curând.

De la proprietatea ei arendată la săteni, epitropia primeşte de cinci ani, arendă anuală de 21.000 lei, înainte primea 25.000 lei. E vina dar a epitropiei, că biserica şi curtea se ruinează…

Am încheiat aici extrasul din cartea preotului Hodoroabă. La cele descrise mai sus privind casa în care a copilărit G. Enescu şi căreia i se spunea “Curte”, având în vedere şi gospodăria din jur, se mai poate spune ca ea a fost reamenajată ulterior, aici funcţionând o bună bucată de

Page 115: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

115

vreme primăria comunei şi jandarmeria. Prin 1946, în urma nemuţumirii ţăranilor de modul în care s-au împărţit nişte ajutoare de la americani, i s-a dat foc. Nu a mai rămas apoi nici o urmă din ce a fost: curte, anexe, livadă.

Biserica menţionată mai sus, străjuieşte şi acum intrarea în sat şi, cu mici întreruperi, a fost în stare de funcţiune, nefiind nici aceasta lipsită de intemperii. A ars, lovită de trăsnet, de trei ori, ultima oară prin vara lui 1955, într-o duminică după amiază. Au venit oamenii din sat şi două maşini cu pompieri. Focul nu a pătrus în interiorul bisericii, a ars numai clopotniţa şi acoperişul. Clopotul care până atunci suna foarte frumos, a căzut şi s-a spart. Se spune că era adus de la Moscova.

*** 20. Domnica Ferbei, mama lui Didica.

Născută în1883, provine dintr-o familie de austrieci din Bucovina. Nu se ştie exact câţi ani a trăit dar în 1955, pe când avea 72 de ani, a furnizat date biografice despre G. Enescu, cunoscutului muzicolog şi biograf a vieţii lui G. Enescu, Viorel Cosma. La acea dată se afla în casa tatălui compozitorului din Dorohoi. A fost menajeră la curtea de la Cracalia, împreună cu o soră de-a ei pe care o chema Frăsâna. Aceasta din urmă a devenit a doua soţie a lui Gheorghe Alexa din Cracalia care avea doi băieţi (Costache şi Ion) de la prima nevastă la care s-au mai adăugat 6 copii cu Frăsâna (Mircea, Vasile, Mitrută, Neculai, Catinca şi Maria-căsătorită Rotaru) care au locuit toţi în Cracalia.

Domnica a mai avut ca fraţi pe : Catinca (la Chilia), Ileana (la Huşi), Mihai şi încă o soră (sau frate) la Cristineşti.

Page 116: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

116

*** 21. Didica, fiica lui G. Enescu. (14.05.1906-1986)

Pe când era la Cracalia, în 1905, o legătură sentimentală între G. Enescu şi o menajeră a casei, pe nume Domnica, în vârstă de 22 de ani, a dus la naşterea unui copil natural Elena pe care Enescu a ajutat-o până a părăsit definitiv ţara, în 1946.

Didica

Didica

Page 117: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

117

Costache, tatăl lui G. Enescu, a iubit-o enorm pe Didica, socotind-o ca pe un membru al familiei sale. La rândul lor, Elena şi Domnica au făcut parte oficial din anturajul bătrânului Costache Enescu. Domnica l-a îngrijit când s-a îmbolnăvit şi tot ea i-au îngropat ambii părinţi ai lui G. Enescu (muzicianul fiind plecat în străinătate).

Declaraţia lui Dumitru Bâşcu privind “obârşia” Elenei Dinu.

Subsemnatul Bâşcu Dumitru, artist-pictor, născut în anul 1902, domiciliat în Bucureşti, Raionul Stalin, Str. Sofia Nr. 1, declar pe a mea răspundere, următoarele: Subsemnatul, cunosc pe Elena Dinu, fiica Domnicăi Ferbei, din anul 1906. amândoi am văzut lumina zilei şi am crescut în casa lui Constantin Enescu, tatăl marelui muzician George Enescu. Am fost martor la orice fapt din existenţa ei, până în anul 1919, când după decesul

Didica Didica

Page 118: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

118

lui Constantin Enescu, eu am plecat la studii. Din întâmplările şi faptele cele mai justificative ale existenţei Elenei din această perioadă îmi amintesc că: În primii ani ai copilăriei, Elena era răsfăţata lui Constantin Enescu, care pe lângă numeroase atenţiuni şi afecţiune familială o ţinea cu el la masă, ca pe cel mai apropiat membru al familiei. Efectul acestui răsfăţ a fost – în parte – fatal, atunci când Elena împlinise vârsta şcolarităţii. Tatăl lui George Enescu îşi propusese să-i dea acesteia o educaţie conformă cu năzuinţele proprii şi a dus-o pe Elena la oraş (Dorohoi) internând-o pe socoteala lui. Acest fapt a provocat discuţiuni aprinse între Constantin Enescu şi mama Elenei, care nu vroia să se despartă de copil; au intervenit şi unele intrigi din partea unor membri ai familiei şi drept urmare, iniţiativa lui Constantin Enescu nu a izbutit, deoarece după acest timp, Elena a revenit acasă, continuând cursurile la şcoala primară din sat.

Îmi amintesc că deznodământul acestui episod a constituit şi pentru mai târziu un motiv de reproş vindecate ori interveneau scene şi discuţiuni între Constantin Enescu şi George Enescu pe de o parte şi mama Elenei pe de altă parte, în legătură cu obligaţiile lor faţă de copil. În decursul timpului, subsemnatul fiind în permanenţă lângă Constantin Enescu, am fost martor la numeroase discuţiuni liniştite sau vehemente care aveau loc între cei de mai sus. Obiectul acestor discuţiuni era mereu acelaşi: Domnica Ferbei revendica clarificarea situaţiei fetei, deoarece „aceasta creşte şi are nevoie de un nume legitim.” După

Page 119: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

119

relatările mamei mele, a multor persoane din jurul nostru şi din însăşi discuţiunile ce se purtau între ei, cei în cauză am înţeles de timpuriu că Elena este fiica lui George Enescu. Ştiu că după decesul tatălui său, George Enescu i-a donat Domnicăi Ferbei o sfoară de pământ din trupul proprietăţii natale de la Liveni din venitul căreia să-şi crească fata, expresia lui. Tot după aceasta ştiu că ele au locuit încă mulţi ani în casa lui George Enescu de la Dorohoi. Ştiu de la George Enescu că până la ultima lui plecare din ţară, le-a dat diverse ajutoare băneşti şi că făcea aprecieri interesante asupra educaţiei Elenei. După terminarea celui de al doilea război mondial, Elena Dinu regăsindu-mă în Bucureşti m-a contactat în legătură cu îndemnurile ce i se fac de a întreprinde o acţiune de revendicare a paternităţii la care legea i-ar fi dat dreptul.

Analizând împreună efectele pe care le-ar fi avut asupra creaţiunii lui George Enescu atare acţiune, spre cinstea ei, Elena s-a lăsat condusă mai curând de simţăminte alese decât de realizarea măruntelor contigenţe materiale. Dau prezenta declaraţiune pentru a fi folosită numai de Elena Dinu în scopul înlăturării denaturărilor ce s-ar încerca cu privire la obârşia ei, cu interdicţia de a o folosi atât ea sau oricine altă persoană în scopuri publicitare prin răspândirea ei pe calea multiplicării sau citării în tipărituri.

Page 120: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

120

Maruca, viitoarea soţie, a trebuit să accepte existenţa copilului din flori şi faptul că marele compozitor îi trimitea fetei bani din Paris, unde s-a mutat în 1946. Oficialităţile şi lumea muzicală au sţiut despre copilul neligitim al lui G. Enescu.

Atât G. Enescu cât şi Costache Enescu au ţinut foarte mult la Didica. La Dorohoi a cunoscut un avocat (Ghetovici sau Dentevici), evreu, cu care a stat o perioadă împreună după care s-a căsătorit cu Constantin Dinu (oltean, probabil din Corabia) şi a plecat la Bucureşti unde au cumpărat împreună o casă, în apropiere de cimitirul Bellu.

Didica

Page 121: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

121

Neavând copii, au înfiat-o pe Violeta, fiica cea mai mare a lui Mircea Alexa din Cracalia (văr cu Didica). Violeta, căsătorită cu Vasile Joghiu, a murit după ce l-a avut pe ce-l de-al doilea copil Alexandru (primul copil al ei, pe nume Mihai, a murit la vârsta de 14 ani). Soţii Dinu (Constantin şi Didica) au lăsat casa din Bucureşti lui Alexandru. Constantin Dinu a murit prin 1980.

Didica a ţinut mult la rudele din Cracalia la care venea de multe ori în vizită, de la Bucureşti. Ultima oară a fost în

1982.

Violeta Constantin Dinu

Didica în 1962, cu rude de la Cracalia

Page 122: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

122

*** 22. Mihai Cantacuzino-primul soţ al Mariei Rosetti Tescanu.

Mihai Cantacuzino, fiul lui Grigore Cantacuzino (zis Nababul datorită averii colosale). A fost ministru al justiţiei şi primar al Bucureştiului. Familia Cantacuzino este o familie cu origini în Imperiul Bizantin care se stabilesc în sec. 16 în Ţara Românească. Tatăl : “Nababul” – Gh. Grigore Cantacuzino a fost prim ministru conservator şi proprietarul unuia dintre cele mai celebre palate de pe Calea Victoriei.

O cunoaşte pe Maria Rosetti la Zvorâştea unde a fost invitată, împreună cu mama sa Alice, de familia Moruzi (unchi de-a lui Mihai), special pentru aceasta. Familia Cantacuzino aflase de Maruca de la o fostă profesoară de

Didica în 1982, cu rude de la Cracalia

Page 123: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

123

engleză a familiei Rosetti care între timp a ajuns la cantacuzini.

Cerebrarea căsătoriei s-a făcut la Bucureşti, cu mare pompă şi cu un fast fără precedent în România (Mihai avea la căsătorie 30 de ani iar Maruca 18).

Frica de a o pierde pe Maruca l-a însoţit toată viaţa. Erau firi diferite, Mihai iubind petrecerile, vinul, femeile şi mâncarea bună în timp de Maruca era o fire tandră, liniştită.

Dupa căsătorie au plecat la Constantinopol apoi au avut în plan un circuit în jurul lumii care a fost înterupt de o îmbolnăvire a lui Mihai în Grecia.

Mihai moare într-un accident de automobil, în august 1928, din vina a două femei care-şi disputau întăietatea. Una conducea maşina care-l ducea de la Călimăneşti la Sibiu în timp ce cealaltă cocheta cu el în fundul maşinii, spre marea enervare a rivalei sale; atât de enervată aceasta din urmă de spectacolul ce-l vedea în oglinda din fată, încât, în aiureala ei, a aruncat maşina prin parapet la 50 de metri sub şosea, izbind-o de şinele căii ferate. Cele două cocote nu au avut nici o zgârietură iar Mihai a murit pe loc şi a fost depus în noaptea aceea într-o casă părăsită la care a apărut mai târziu Maria Cantacuzino cu fiul ei Constantin (Bâzu) şi cu G. Enescu.

Catastrofa nu s-ar fi produs dacă lui Mihai, cel atât de prudent, prea prevăzător chiar, nu i-ar fi venit ideea de a încredinţa maşina unei descreierate, scrie Maruca în cartea “Amintirile unei prinţese moldave”.

Page 124: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

124

Înmormântarea s-a făcut la cimitirul Bellu, cu toată pompa cerută atât de obiceiuri cât şi de mândria familiei, obişnuită, de-a lungul timpurilor, să aibă toate privilegiile.

*** 23. Grigore Cantacuzino (1832 -1913), zis Nababul datorită averii colosale, preşedinte al Partidului Conservator, ministru şi prim-ministru.

Page 125: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

125

Acesta s-a născut în Bucureşti la 22 septembrie 1832, într-o veche familie boierească de origine grecească, părinţii săi fiind marele vornic Grigore Iordache Cantacuzino şi Luxita Kretzulescu.

Se căsătoreşte cu Ecaterina Băleanu, cu care are două fete şi patru băieţi, care la rândul lor s-au implicat în politică. A încetat din viaţă la 23 martie 1913, la Bucureşti.

După obiceiul vremii, şi-a facut studiile în ţară şi la Paris, unde a susţinut bacalaureatul şi apoi doctoratul în drept, în anul 1858. În 1862 se întoarce în tară şi intră în magistratură. Fiind timp de zeci de ani deputat şi senator, cariera lui a numărat multiple portofolii ministeriale, fiind din 1870 Ministru al Justiţiei, Ministru al Lucrărilor Publice şi Ministru de Finanţe.

Este, de asemenea, demn de menţionat faptul că a fost de două ori Preşedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru), iar în 1899 a devenit Preşedintele Partidului Conservator, după moartea lui Lascăr Catargiu, funcţie pe care a ocupat-o până în 1907.

Din banii de care dispunea, a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din Bucureşti, situat pe Calea Victoriei, care adăposteşte în prezent Muzeul Naţional „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Buşteni, numit uneori „Palatul Cantacuzino Buşteni”, în prezent muzeu, şi Palatul Cantacuzino de la Floreşti, supranumit şi "Micul Trianon", în prezent în ruină.

Page 126: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

126

Palatul Cantacuzino din Bucureşti

Page 127: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

127

Palatul Cantacuzino din Floreşti

Page 128: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

128

Castelul Cantacuzino din Buşteni :

Edificiul de la Buşteni este marcat de elemente de arhitecură neobrâncovenească şi se întinde la parter pe o suprafaţă de 3.148 mp, corpul 2 pe 423 mp, corpul 3 pe 114 mp, iar curtea şi grădina au 3,5 ha.

În 1927, soţia prinţului construieşte o interesantă bisericuţă din lemn.

Imensa grădină se doreste păstrătoarea unei eterne primăveri, un poem romantic închinat frumuseţii fără

Castelul Cantacuzino construit în 1911 de Prinţul Grigore Gheorghe Cantacuzino

(Nababul).

Page 129: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

129

frontiere. Grotele, fântânile arteziene şi cascadele reconstruiesc o atmosferă romantică, încântătoare, unică.

Se zice că în planurile palatului din Buşteni erau 365 de camere, câte una pentru fiecare zi a anului, săli de bal, piscină, teren de echitaţie şi grădini. Început în 1907, a fost parţial terminat în 1914, după moartea lui Cantacuzino, apoi, în 1940, când era aproape terminat, a venit peste el războiul şi a fost părăsit, descoperit cu deliciu şi încântare de nemţi, apoi prădat şi devastat de hoţi şi, în cele din urmă, şi de ruşi şi de localnici.

Palatul Cantacuzino Buşteni

Page 130: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

130

A avut şase copii :

Mihai, cel mai mare, căsătorit cu Maruca.

Irina, mult apropiată de Maruca, a avut o căsătorie nefericită cu Radu Creţulescu, aventurier de familie bună dar “ticălosul ticăloşilor” după caracterizarea Marucăi. Înaintea căsătoriei cu Irina delapidase deja trei mari averi: pe a sa şi pe a celor două capre bătrâne cărora le fusese amant. La puţin timp după divorţ, ca să-şi pedepsească soţia că l-a părăsit, i-a furat copilul (o fetiţă de trei ani, Tincuţa), cerându-i mereu bani pretinzând că

Fântâna de la Dealul Filaret, construită de Gheorghe Cantacuzino.

Page 131: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

131

este la o pensiune de lux unde este crescută. A avut un al doilea mariaj cu Nicu Ghica cu care a avut patru copii, mariaj tot nefericit, acesta din urmă fiind uşuratic şi “alunecos”. Irina a murit la 8 ani de la această a doua căsătorie, după naşterea celui de-al patrulea copil. A fost înmormântată în curtea bisericii din Floreşti, fără ca tatăl ei să fie prezent.

Nicolae

Grigore, căsătorit, două luni după Mihai, cu Alexandrina Pallady zis Didina, urâtă dar bogată şi inteligentă. A murit la puţin timp după Mihai de moarte violentă, sinucis sau asasinat, în casa familiei Olănescu, cei care îi cununaseră pe Irina şi Nicu Ghica şi puseseră la cale şi căsătoria. Alexandrina a murit în 1923, cu cinci ani înaintea lui Mihai.

Alexandra, blondă, frumoasă dar fire închisă, măritată cu Barbu Catargi.

Serban, cel mai mic, atins de un fel de lepră şi îngrijit mai bine de 20 ani de soţia sa Ecaterina, fiica lui George și Maria Sturdza, la Miclăuşeni. A murit în 1918. Nu a avut copii. Palatul de la Miclăușeni, unde a locuit, a fost construit între 1880 și 1904 de George Sturdza care a avut un singur copil, pe Ecaterina, căsătorită cu Șerban Cantacuzino în 1897. Ecaterina a murit la Schitul Cozancea din județul Botoșani. Osemintele au fost aduse, în 1970, pentru a fi depuse la cimitirul familiei Sturdza din Miclăușeni.

Page 132: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

132

*** 24. Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu, iun.1890-14.mar.1940), filozof, pedagog şi jurnalist.

Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism.

A ştiut să adune în jurul său şi să eleveze o pleiadă de membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran,Vasile Moisescu, George Murnu etc.

Este cunoscut şi pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soţia lui George Enescu), Elena Popovici-Lupa şi pianista Cella Delavrancea.

După despărţirea de Maruca a avut o legătură amoroasă cu Cella Delavrancea.

Moartea lui Nae Ionescu, survenită în ziua de 15 martie 1940, cu trei luni înainte să împlinească 50 de ani, a fost considerată, atunci şi mai târziu, efectul unui asasinat. Unul care nu putea porni decât din cercurile Palatului, mai precis din ordinul sau la sugestia Regelui Carol al II-lea, aceştia având aceeaşi amantă – Elena Lupescu.

Page 133: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

133

Se presupune că i s-a injectat venin în ţigări sau cafea, Nae Ionescu nu bea sub nici o formă alcool dar bea nenumărate cafele şi fuma zeci de ţigări pe zi. Se mai presupune că ar fi fost otrăvit de prietena sa Cella Delavrancea.

Iubite i-au fost: Ştefania Zottoviceanu (atrasă ca un fluture de lumina luciferică a inteligenţei profesorului), Maruca Cantacuzino (prinţesă faţă de care filozoful să fi fost atras ca un consilier de casă), Elena Popovici-Lupa (tip germanic de blondă cu ochi albaştri) şi spre sfârşitul vieţii, Cella Delavrancea (cu cea din urmă, poate doar prietenie adâncă).

*** 25. Eduard Caudella.

Eduard Caudella. (1841-1924) a fost un compozitor român de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor şi critic de muzică.

Tatăl lui Eduard Caudella, violoncelistul şi compozitorul Francisc Serafin Caudella (1812-1868), vienez de origine, fusese adus la Iaşi în 1848 de

“cuconul logofăt Costăchel Sturdza, atunci Logofăt Mare (Ministru de Justiţie sub Vodă Grigore Ghica) ca profesor de pian la “curtea boierească” de la Șcheia din Moldova.

Page 134: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

134

*** 26. Cella Delavrancea. (15.12.1887 – 09.08.1991)

A fost pianistă, scriitoare şi profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta

Delavrancea, a Niculinei Delavrancea şi a lui "Bebs" Delavrancea, membră a cenaclului lui Eugen Lovinescu. Căsătorită cu un diplomat numit Tillea în timpul Primului Război Mondial (divorţată), cu Aristide Blank (divorţată), cu Philippe Lahovary. A fost una din prietenele intime ale reginei Maria a României. A concertat în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu, cu care urca pe podium. Pianistă de renume şi prietenă foarte apropiată a prinţesei, ea este cea care-i va lua locul în inima lui Nae Ionescu.

Page 135: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

135

*** 27. Martha Bibescu. (28.01.1889, Bucureşti – 28.11.1973, Paris).

Martha, prinţesă Bibescu alias Martha Bibesco a fost o romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit.

La Paris, George Enescu s-a bucurat de protecţia bunei prietene a Reginei-poete, principesa Elena Bibescu. Pianistă talentată, Elena Bibescu patrona unul dintre cele mai renumite saloane artistice ale epocii. I-au fost oaspeţi, de-a lungul vremii, Franz Liszt, Richard Wagner, Ignaţiu Paderewski, Charles Gounod, Jules Massenet, Ernest Chausson sau Gabriel Fauré. Ultimii trei îi erau profesori tânărului Enescu la Conservatorul din Paris.

Tot în salonul din Rue de Courcelles l-a cunoscut Enescu pe celebrul Edouard Colonne, care a acceptat să-i dirijeze, în premieră, suita simfonică "Poema Română". Un debut strălucitor, sub cele mai favorabile auspicii, care nu ar fi fost posibil fără sprijinul Prinţesei Bibescu.

Page 136: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

136

*** 28. Yehudi Menuhin (22.04.1916-12.03.1999). Violonist celebru şi dirijor american, descendent din familii de evrei emigraţi din Rusia.

Yehudi Menuhin, despre G. Enescu: “El a fost o minte înaintată pentru timpul său dar cu rădăcini adânci în trecut. Era mult înainte pentru timpul său. El a adăugat întreaga sa viaţă în istoria umană, în speranţele umane, în existenţa umană. Avea o minunată înţelegere a oamenilor. Vorbea curgător germana, perfect franceza, impegabil engleza. Am fost în Romania cu prima mea soţie, în mai 1946. El m-a aşteptat la aeroport. Am rămas aproape doua săptămâni şi am cântat tot timpul cât am putut de dimineaţa până seara. A fost extraordinar… Enescu sţia totul în muzică … Era fidel faţă de ţara lui. Fidel ţinutului natal… El a fost lumina ce a călăuzit viaţa mea ca om şi muzician. Prin el eu mi-am dobândit devotamentul pentru oamenii din România, pentru această incredibilă ţară atât de plină de culoare. Fiecare

Page 137: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

137

vale, fiecare colţişor are tradiţii proprii… Enescu reprezintă pentru mine unul dintre cei mai mari oameni pe care i-am cunoscut vreodată şi un mare român. Enescu şi alti câţiva ies în evidenţă ca fiinţe nobile care merită respectul nostru şi pe care trebuie să-l egalăm.”

*** 29. Dumitru Bâşcu (1902-.1983), fratele vitreg a lui G. Enescu.

Dumitru Bâşcu s-a născut pe 1 septembrie 1902 în satul Cracalia, comuna Dumeni, actualmente comuna George Enescu, judeţul Botoşani.

Fiul natural al lui Costache Enescu şi al Mariei Ferdinand Suschi (poloneză). A decedat pe 18 noiembrie 1983 la Bucureşti. Înmormântat la Cimitirul Andronache (București). A copilărit în casa lui Costache Enescu împreună cu Elena (Didica) Ferbei (fiica naturală a lui George Enescu).

După moartea lui Costache Enescu, George Enescu l-a dat în grija unor prieteni, familia Mârzescu din Iaşi, care cu multă generozitate l-a îngrijit alături de cei 3 copii ai lor.

Studii: 1920 – 1927 Academia de Arte Frumoase (7 ani la Iaşi, prof. Gheorghe Popovici, 3 ani la Bucureşti, prof. George Mirea şi Camil Ressu). Specializări în Franţa Dumitru Bâşcu

Page 138: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

138

(1929 – 1931) şi Italia (1939). Debut la salonul Oficial în 1927, participări la expoziţia colectivă Iaşi (1924), Salonul Oficial Bucureşti (1927 – 1931), expoziţie personală la Sala Dalles cu 35 de lucrări (1935), expoziţii şi saloane oficiale (1944, 1946 – 1948, 1954, 1956, 1960). Premii: Anastase Simu la Salonul Oficial din 1927 în valoare de 5.000 lei, premiul Bursa de voiaj (pictură) la Salonul Oficial din 1929 în valoare de 5.000 lei şi Bursă de studii în Franţa 1929 – 1930. (Biografie întocmită de Ana Maria Bâşcu, fiica pictorului. Originalul se păstrează în Colecţia Viorel Cosma.) Premiile le obţinuse sub numele său de artist “Dumitru Bâşcu”, pe care şi-l luase, eliminând pe cel de Enescu. Era un nume de împrumut, o poreclă din şcoală, nicidecum unul de familie. Mama lui era născută Suschi. După încasarea premiilor a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile la Şcoala de Belle-Arte, fiind instalat la o familie prietenă a lui Enescu unde copiii acelei familii serveau drept modele favorite, în mijlocul naturii.

A avut o fată Anca iar pe soţul acesteia îl chema Horia.

Tablouri ale lui Dumitru Bâşcu.

Page 139: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

139

Page 140: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

140

Extras din registrul actelor de naştere a Comunei Dumeni din anul 1902. No 122 Dumitru a Mariei Ferdinand Şuşchi Din anul una mie nouă sute doi luna septembrie în trei zile orele opt dimineaţa, act de naştere a copilului Dumitru de secs bărbătesc de religiune ortodocsă născut la întâi Septembrie curent orele două post meridiane în casele proprietăţii Liveni Sofian comuna Cordăreni. Fiul natural a Mariei Ferdinand Şuşchi în etate de optsprezece ani fără profesie, domiciliată în cătunul Liveni Sofian această comună. După declaraţiunea făcută de Ilinca Livanu în etate de cincizeci şi cinci ani cari ne-au înfăţişat copilul, întîiul martor au fost Dumitru Cojocăriţei în etate de cinci zeci ani şi al doilea martor au fost Vasile Roman în etate de cinci zeci şi şase ani agricultori domiciliaţi în comuna Cordăreni cari au subscris acest act prin punerea degetului neştiind a scrie dimpreună cu noi şi cu declaranta după ce li sa citit constatat după lege de noi Ion N. Dumitraş ajutor de Primar şi ofiţer al stării civile delegat al Comunei Cordăreni. Ilinca Livanu Declarantă.

Dumitru Cojocăriţei martori Vasile Roman ofiţer al St. Civile I. Dumitraş

Extras întocmai din registrul stării civile de născuţi. Primar Persoanei trecută în actul de faţă i s-a încuviinţat prin… No 185 din 1943 publicat în Monitorul Oficial No 135 din 12 iunie 1943, preschimbarea numelui din Dumitru Şuşchi zis Bâşcu în acela de Dumitru Bâşcu spre a se numi Dumitru Bâşcu. Ordinul Ministerului de Justiţie No 81599 din

Page 141: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

141

19 Iunie 1943 dosar No 8/1943. Făcut de noi astăzi 24 Iunie 1943 ofiţer de stare civilă

REVISTA MUZICA NR. 3 / 2011 93 Bâşcu În casa în care m-am născut, casă din care nici urmă n-a mai rămas, deşi era cea dintâi clădire cu conac întins, acareturi şi hambar cu etaj, acolo la Cracalia, în camera de muzică unde crea George Enescu, mi-a trecut mie prin minte că omul se poate închipui pe sine cu vârful creionului şi unele vopsele pentru că acolo am văzut eu prima oară această doamnă. Chipul dolofan al lui „Jorj” şi acela a lui Horga, administratorul moşiei, erau realizate la vârsta la care erau pe înţelesul meu (eram cam de 6 – 7 ani) de o minte precoce şi mână îndemânatică (se găsesc în muzeul Enescu din Bucureşti). Şi, ca să văd dacă aş putea şi eu, pe o hârtie de împachetat, am început să le imit: cu mijloacele mele. Un creion şterpelit din cancelarie şi, drept culori,

Dumitru Bâşcu

Page 142: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

142

sucul de la ramura de pădureţ, tulpina de ştir roşu şi clorofila de la frunze. La şcoală Dl. Litera mi-a spus că am îndemânare la făcut hărţi, iar acasă începusem să scot figuri pe pereţi, măsurând degetele în faţa lămpii cu gaz. În cei 5 ani de şcoală primară am fost mereu premiant, dar n-aş putea spune că se avea în vedere şi desenul, pentru că pe atunci nu se cerea aşa ceva.

După ce am terminat cursul primar, m-a cuprins un dor de ducă, în lume, să fac ceva mai mult decât se putea face acasă. Şi am ajuns la Dorohoi, la Cooperativa de pe strada mare, unde moşierii şi protipendada î-şi (sic!) luau aperitivele. În scurt timp începusem să drămăluiesc lacherda şi icrele negre, să combin băuturile şi pare-se că eram apreciat până ce – într-o zi – n-am de lucru! Mă uit la unul cu burta mare care înfuleca, îi creionez nasul şi ochii bulbucaţi şi muind degetul într-un pahar cu rubiniu îi pun roşu pe nas şi pe obrajii rotunzi. Unul din comeseni s-a sesizat, a făcut haz şi i-a arătat poza celui în cauză. Atât mi-a trebuit… – Puşlamaua asta î-şi (sic!) bate joc de noi care vă lăsăm zilnic paraua şi pe deasupra î-şi mai spală şi degetele în vinul pe care îl beau… marş' până nu rup umbrela asta pe spinarea ta… A doua zi eram din nou la Cracalia, fericit că pot juca iar oina şi rascandila, că pot alerga liber pe toate coclaurile. A venit şi vara lui 1916, cu războiul, cu şcolile închise. În pragul adolescenţei, iată-mă fără ocupaţie, fără perspectivă. În curte, erau diferite ateliere pentru trebuinţele moşiei. Tata, i-a spus neamţului Harckman să mă ia la rotărie, unde rindeaua nu-mi displăcea, dar nu m-am potrivit

Page 143: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

143

cu neamţul: prea era aspru. Am trecut la fierărie unde î-mi… [se întrerupe manuscrisul – n.n.].

În 1949 a fost expert la Consignaţia şi din 1949 până în 1952 a fost directorul Fondului Plastic. În 1952, în urma unor denunţuri a fost arestat politic şi deţinut fără proces timp de mai mult de jumătate de an în închisori şi lagăre. În urma intervenţiilor celor ce răspundeau de cultură, a fost eliberat şi renumit în funcţia de director. Acest lucru nu a fost acceptat de D. Bâşcu, care şi-a dat demisia şi din acel moment nu a mai ocupat nici o funcţie publică.

Interviuri şi memorii cu şi despre D. Bâşcu şi înrudirea sa cu George Enescu au fost publicate de către: prof. univ. Viorel Cosma, Alexandru Cosmovici (văr cu George Enescu), Silviu Gavrilă şi Laura Manolache.

A pictat biserica Creţeşti situată pe şoseaua Bucureşti – Olteniţa precum şi alte biserici.

Pictura, în frescă, în stil neobizantin, a fost executată în 1956 (turla mare) de către pictorul Precup Veniamin, iar restul bisericii între 1957-1959 de către pictorul Dumitru Bâşcu.

*** 30. Nicolae Sofian (1812-1900) primar al Botoşanilor în 1891-1892. Mama sa se numea Sofia de unde i s-a tras şi numele. Născut din flori, zicându-şi

Dumitru Bâşcu, fratele natural al lui G.Enescu, vorbind la un simpozion.

Page 144: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

144

Sofiano şi slujind pe la boieri a strâns ban cu ban, a cumpărat moşii şi a ajuns unul din cei mai mari boieri ai Moldovei.

Neculai Sofian şi soţia sa Ruxandra (1827-1896).

Casa Sofian din Botoşani.

Page 145: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

145

Testamentul lui Nicolae Sofian, din 11.09.1899: ,,Subscrisul Nicolae Sofian, proprietar din Botoşani, las întreaga mea avere mobilă şi imobilă Institutului Nicolae Sofian din oraşul Botoşani, înfiinţat de mine şi recunoscut ca persoană juridică prin legea sancţionată la 23 iunie 1893 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 75 din 4 iunie 1893. Institutul Nicolae Sofian, legatarul meu universal, va înfiinţa şi întreţine câte o şcoală practică de agricultură pe moşiile mele Havârna şi Livenii din judeţul Dorohoi, Zosin sau Băluşenii din judeţul Botoşani, precum şi Pelipăuţii din judeţul Dorohoi. Partea din moşia Pelipăuţii, lâsată Institutului de defuncta mea soţie Ruxandra Sofian, va fi anume afectată, conform testamentului acesteia, la întreţinerea ospiciului, cu veniturile moşiei Pelipăuţii şi la trebuinţa, cu venituri de la cealaltă avere a sa, de la 25 până la 50 de infirmi. Institutul va da la 20 de şcolari sărmani din oraşul Botoşani câte o bursă lunară până la 20 lei. Fiecăruia din copii, botezaţi de mine sau de soţia mea (n.n. soţii Sofian neavând copii) ai soţilor Căpitan Eugeniu Guriţă, Institutul va da de la vârsta de 7 ani şi până la terminarea cursurilor secundare câte 300 lei pe an. Institutul va da lui Grigore Sofian din Botoşani câte 100 lei lunar pensiune viageră. Doamnei Tinca Săndulache, Institutul va da 1500 lei o dată pentru totdeauna spre a-şi cumpăra o casă în Botoşani. Numesc Epitropi ai Institutului Nicolae Sofian din Botoşani şi executori ai prezentului testament pe d-nii

Page 146: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

146

Al. T. Callimaki, Ştefan Stamantin Nei din Bucureşti şi Ion Arapu din Botoşani, cu dreptul ce le dă legea citată mai sus. Cheltuielile de administraţiune nu vor putea depăşi 25% din venitul întregii averei a Institutului. Institutul va mai da în ziua de Sf. Nicolae în fiecare an până la una mie (1000) lei de fiecare moşie la sătenii care vor suferi daune de grindină şi incendiu, precum şi la săracii de pe acele moşii. Testamentele cele precedente le defiinţez cu totul.”

După moartea lui N. Sofian în baza acţiunii testamentului său, între ctitoriile sale se înscrie şi Şcoala Elementară de Horticultură din Pelipăuţi, Lunca. Ea şi-a început activitatea în 1904.

Biserica din Băluşeni, cu hramul „Sfântul Nicolae”, se găseşte în partea de nord a localităţii, pe o muchie de deal de unde se poate vedea întregul sat.

Construirea ei a început în anul 1855 de către boierul Iordache Zosin. S-a construit până la cota ferestrelor, din pereţi de piatră. Construcţia bisericii a stagnat apoi vreme de 43 de ani. Între timp boierul Iordache Zosin a dat moşia sa din Băluşeni lui Nicolae

Biserica Sf. Nicolae din Băluşeni

Page 147: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

147

Sofian, mare proprietar şi filantrop, Iordache Zosin fiind socrul lui Nicolae Sofian. Iordache Zosin a fost ctitorul bisericii din Băluşeni cu hramul “Sfinţii Voievozi”.

În anul 1898 s-a reluat construcţia bisericii, terminându-se. Pereţii s-au construit din cărămidă iar biserica a fost acoperită cu tablă zincată. Sfinţirea bisericii s-a făcut la 6 decembrie 1898 de către Mitropolitul Iosif Naniescu. La sfinţire a participat şi Nicolae Sofian iar cu acest prilej s-au făcut multe milostenii.

*** 31. Legenda cu Lae Chioru.

Prin 1927, preotul Nicolae Hodoroabă, dorohoian fiind, scrie o carte despre viaţa lui G. Enescu în care povesteşte că, “în Martie trecut, a dat un concert în Dorohoi, iar beneficiul de 70.000 lei, l-a dat pentru grădina de copii din acel oraş”. “Tot atunci, aflând de sosirea lui, bătrâna văduvă a vestitului lăutar N. Chioru, a venit în casă la d-l avocat Gh. Tomozei, ginerele părintelui Ioan Enescu (unchi a lui G. Enescu), unde se afla G. Enescu, şi i s’a adresat cu cuvintele : <Conaşule, săru’ mâna, Neculai al meu-odihnească-l Tata de Sus, când erai mititel, te-a învăţat oleaca şi ţi-o cântat din scripcă… Eu am rămas singură şi-s săracă şi slabă, îndură-te de mine, cu ce te lasă inima!>… Şi Enescu i-a adresat cuvinte de mângâiere, a dus mâna în buzunar şi a miluit-o.”

Din cele scrise mai sus şi, N. Hodoroabă fiind primul care a scris despre viaţa marelui compozitor, s-a tras concluzia că G. Enescu ar fi învăţat să cănte de la acel lăutar Nae Chioru. Informaţia a fost preluată ulterior de

Page 148: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

148

mulţi care au scris despre G. Enescu şi este transmisă mai departe ca fiind autentică.

În realitate acest lucru nu este adevărat, cel putin din trei motive :

1. copilul Jurjac, aşa cum îi spuneau părinţii când era mic, era ţinut departe de persoanele străine de teamă să nu se îmbolnăvească. Nici rudele apropiate nu intrau în casă, i-l arătau la geam. Cum ar fi adus un lăutar în casă lor pentru a-l învăţa la vioară?

2. tatăl său, Costache Enescu, ştia să cânte la vioară, acesta absolvise şcoala gimnazială la Iaşi şi nu ar fi adus pe altcineva de la care să înveţe.

3. însăşi G. Enescu povesteşte ulterior vărului Al. Cosmovici că a învăţat să cânte la vioară de la tatăl său.

Am vrut să lămuresc această poveste cu Lae Chioru pentru a nu se crede că a fost omisă sau că aşa a fost în realitate, datorită ariei mare de răspândire în rândul celor care vorbesc despre G. Enescu.

Preotul Hodoroabă mai povesteşte că atunci când s-a dus la Liveni să vadă casa în care s-a născut G. Enescu, satul număra vreo 80 de case şi că pe când s-a născut compozitorul ar fi avut vreo 40-45 case.

Acesta descrie cu lux de amănunte cum era casa, că avea trei hectare în jur şi că era stăpânită de un tânăr gospodar pe nume Costache Berbinschi care lucuia în ea şi o îngrijea fără a plăti chirie.

Page 149: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

149

Bibliografie

Alexandru Cosmovici, George Enescu în lumea muzicii şi în familie, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1990;

Romeo Drăgici, George Enescu, Ed. Muzeului de Istorie, Bacău, 1973;

Ilie Kogălniceanu, Destăinuiri despre GEORGE ENESCU, Ed. Minerva,Bucureşti, 1996;

Maria Cantacuzino Enescu, Umbre şi lumini. Amintirile unei prinţese moldave;

Autori despre viaţa lui G. Enescu: Viorel Cosma (muzicolog, n. 30 martie 1923) Emanoil Ciomac (1890-1962)-muzician (muzicolog, a tradus opera Oedip), Alex. Cosmovici (muzicolog, 1901-1995, văr cu G. Enescu), Octav Onicescu, Romeo Drăghici (George Enescu - Biografie documentară, Copilăria şi anii de studii (1881-1890)).

Schiţe biografice, monografii literare sau volume beletristice au fost semnate de Maximilian Costin (1916, 1932, 1938), Nicolae Hodoroabă (1928), Virgil Gheorghiu (1916-1962,"George Enescu" - biografie romanţată (Ed. Fortuna) 1937), Fortuna Brulez (1947), Andrei Tudor (1956), Cella Delavrancea, Yehudi Menuhin, Marioara Voiculescu, Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov (1899-1984, scriitoare, a luat lecţii de vioară de la G. Enescu), Lucia Cosma, Veturia Ghibu, Alice Magheru, George Tomaziu, Mircea Eliade, Miron Grindea.

Page 150: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

150

Personaje

Jorjâcă numele lui G. Enescu pe când era mic. Maruca numele uzual al soţiei lui G. Enescu Maria Enescu mama lui G. Enescu Costache Enescu tatăl lui G. Enescu Didica fiica lui G. Enescu Domnica Ferbei mama lui Didica Dumitru Başcu fratele vitreg a lui G. Enescu Mihai (Misu) Cantacuzino primul soţ al Marucăi Maria Cantacuzino numele Marucăi după primul soţ Maria Rosetti Tescanu numele de naştere al Marucăi Constantin Rosetti Tescanu fratele Marucăi Alice Rosetti Tescanu (născută Jora) mama Marucăi Neli (Nellie) sora Marucăi Alice Cantacuzino fiica Marucăi şi a lui Mihai Cantacuzino Bîzu Cantacuzino fiul Marucăi şi a lui Mihai Cantacuzino Nae Ionescu filozoful cu care Maruca a trăit câţiva ani Grigore Cantacuzino tatăl lui Mihai Cantacuzino Elena Ferbei numele de botez al Didicăi Constantin Dinu soţul Didicăi Elena Dinu numele Didicăi după soţ Gheorghe Cosmovici unchi al Mariei Enescu şi naşul de cununie al soţilor Costache şi Maria Enescu

Page 151: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

151

Constantin Cosmovici unchi al Mariei Enescu, ctitorul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Unţeni Marghioala (Marghioliţa) numele de casa al Mariei Enescu Alexandru Cosmovici văr după mamă a lui G. Enescu Vasile Vârnav boierul de la care Gheorghe Cosmovici a cumpărat casa de la Liveni pentru Maria şi Costache Enescu Nicolae Sofian boierul de la care Costache Enescu a luat pământ în arendă Ion Cosmovici tatăl lui Maria Enescu Zenovia Cosmovici mama lui Maria Enescu Lydie Cedre educatoarea lui G. Enescu Tincuţa soră a lui Costache Enescu Maria Ferdinand Suschi mama lui Dumitru Bâşcu Nineta Duca prietenă a lui G. Enescu şi a Marucăi Carmen Sylva pseudonimul reginei Elisabeta Eliza Mârzescu prietenă a lui G. Enescu, cea care l-a preluat pe Dumitru Bâşcu când acesta a rămas şi fără tată. Romeo Drăghici avocatul lui G. Enescu

Page 152: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

152

Cuprins.

Paragraf Pag

1. Primii ani. 1

2. Plecarea la Viena. 9

3. Continuarea studiilor la Paris. 14

4. Naşterea fratelui vitreg. 17

5. Consacrarea şi întâlnirea cu Maria Cantacuzino (Maruca-viitoarea soţie).

18

6. Naşterea fiicei Elena (alintată Didica). 21

7. Intrarea României în război şi refugiul la Iaşi. 33

8. Perioada marilor concerte şi construirea vilei Luminiş.

38

9. Retragerea la Tescani şi planurile de căsătorie. 43

10. Vestea proastă de la Bucureşti. 45

11. Îmbolnăvirea Marucăi. 46

12. Căsătoria. 50

13. Audiţii muzicale la Bucureşti. 52

14. Plecarea din ţară. 54

15. Ultimii ani. 61

16. Maria Rosetti Tescanu-soţia lui G. Enescu. 64

Page 153: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

153

17. Maria Enescu-mama lui G. Enescu, tragediile din anii 1877-1878.

83

18. Costache Enescu – tatăl compozitorului. 100

19. Cracalia-satul în care a copilărit G. Enescu. 109

20. Domnica Ferbei, mama lui Didica. 115

21. Didica, fiica lui G. Enescu. 116

22. Mihai Cantacuzino, primul soţ al Marucăi. 122

23. Grigore Cantacuzino, zis Nababul. 124

24. Nae Ionescu. 132

25. Eduard Caudella. 133

26. Cella Delavrancea. 134

27. Martha Bibescu. 135

28. Yehudi Menuhin. 136

29. Dumitru Bâşcu, fratele vitreg a lui G. Enescu.

137

30. Nicolae Sofian. 143

31. Legenda cu Lae Chioru. 147

Bibliografie. 149

Personaje. 150

Page 154: Viaţa lui George Enescu · 2020. 8. 30. · 1 Viaţa lui George Enescu *** 1. Primii ani. GEORGE ENESCU (19.aug.1881- 4.mai.1955) compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor.

154

Calendar cu persoane contemporane cu George Enescu

Albastru - perioada de viaţa

Rosu - parteneri din viaţa Marucăi Rossetti Tescanu

(Enescu)

Galben - Regi ai României


Top Related