Microsoft Word - Spirale internationale tipografie.doc„SPIRALE”INTERNA}IONALE Vasluieni pe spi]e din roata istoriei
2 
3 
„SPIRALE” INTERNA}IONALE
Editura PIM, 2013
 
Reprezentarea de mai sus: O cup\ cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidr\ care ne m\soar\ clipele de via]\; dac\ nu, o lum=nare, stilizat\, speran]a `n via]\ [i lumin\. De ce n-ar fi f\clia culturii [i `n]elepciunii ? Via]a ca reprezentare: la nivelul de jos p\m=ntul care ne ]ine, sub care cre[te iarba [i exist\ via]\. Cei doi p\rin]i `[i cresc (separat) fata [i b\iatul care cresc [i `[i unesc destinele, `mplinind cercul familiei din care s\ r\sar\ pruncii, apoi nepo]ii. Activeaz\ o via]\, mai lung\ dec=t p=n\ la maturitate, sc\z=nd `n puteri [i importan]\ social\. Revigorarea scurt\ e legat\ de nepo]i. Moartea [i amintirea.
D. V. M.
 
I. ~N SPIRALE INTERNA}IONALE - pe spi]e din roata istoriei -
Un vasluian pe spi]e din roata istoriei, drept, cam ciudat vine; dar asta nu se `nt=mpl\ `n oricare loc [i mai ales arar cu persoane obi[nuite. E drept, autorul acestor r=nduri n-a fost vreun fel de pirat, nici Marco Polo (care, [i el, aventurierul, `n scop de c=[tigarea existen]ei, era), nici vreun Nicolae Milescu Sp\tarul s\ c\l\toreasc\ `n China `n scop diplomatic [i nici solie ca Dimitrie Cantemir. {i mai drept este c\ misiunea de jurnalist adev\rat cerea interven]ii, cercet\ri, explor\ri [i nici m\car cu un singur scop. Deci, nu doar demersuri jurnalistice [i contacte de suprafa]\ pentru relat\ri la grupul de pres\ (tv, radio, ziar) av=nd ca finalitate educarea - informarea publicului, nu numai local. Mi[carea `ntr-un spa]iu greu de delimitat, `ntr-o perioad\ de timp destul de mare (aproape 5 decenii) cu ,,cercet\ri” din toate sferele sociale de[i preponderen]a a fost sfera cultural - social\, `ndr\zneala de a `nfrunta adversit\]i reale ori `nchipuite dar mai ales nep\sarea, dezinteresul, secretomania sau ne`ncrederea celor intervieva]i a fost complinit\ cu priceperea de a aborda orice fel de aspect al realit\]ii `ncep=nd de la s\r\cia
6 
 
vasluienilor [i p=n\ la dispari]ia indienilor (`n continentul latino - american) [i, poate n-o s\ crede]i, cu iubire pentru subiec]i c\ [i ace[tia, dac\ te sim]eau ostil, te aruncau c=t colo! Pe prefectul din provincia Touraine l-am `mbl=nzit prin `ntreb\ri la care-i f\cea pl\cere s\ r\spund\. Anterior, pre[edintelui Fran]ei, Francois Mitterand, nici nu-i puteam pune alte `ntreb\ri dec=t cele legate de rolul s\u de promotor al democra]iei `n lume, deci lider autorizat. Lui Piotr Lucinski, pre[edintele Republicii Moldova, despre care [tiam c\ e KGB-ist, nu-l puteam `ncurca cu `ntrebarea dac\ e, ci cum vede el c\ activitatea sa folose[te Republicii Moldova. C=nd a auzit de unirea cu Rom=nia, a devenit uscat [i retractil. Mai deschis a fost alt pre[edinte al Basarabiei, Mircea Snegur care `ns\ preciza ,,asta e pentru voi” dar d\dea [i r\spunsuri pentru pres\, din cauza asta mi-a fost [i-mi este foarte drag. La `nt=lnirea Iliescu - Snegur de la Sculeni, se `ncheiase conferin]a de pres\ (`n aer liber, pe un frig uscat) [i am ridicat, totu[i, m=na cer=nd s\ vorbesc: Pre[edintele Snegur a f\cut semn [i a zis ,,pentru prietenul nostru de la Vaslui, ultima `ntrebare”, nominaliz=ndu-m\ dintre cei c=teva zeci de ziari[ti [i l\murindu-m\ cum e cu zona liber\ preconizat\, stabilit\… de care nu s-a mai ales nimic! S\ reu[e[ti cam c=t pentru 3 vie]i a fost nevoie de energie fizic\, nu glum\, for]\ spiritual\ (s\ cad pe
7 
 
subiect [i s\ incit cu `ntrebarea), de `ndr\zneal\ vecin\ cu riscul (Voronin m-a arestat l=ng\ Palatul Parlamentului din Chi[in\u, [i abia dup\ vreo 3 ore am reu[it s\ strig la un coechipier s\-l informeze pe Snegur [i chiar el l-a `ntrebat pe pre[edinte dac\ m\ cunoa[te sau sunt un spion). Deh, era [eful poli]iei capitalei moldovene [i nu prea m-am mirat c\ a ajuns Pre[edintele Republicii Moldova, pentru c\ s-a aflat pe felia serviciilor secrete `n c=rd\[ie cu Moscova. Nu pot spune c=t am r\bdat de foame sau frig [i nici c=te r\ut\]i am `nt=mpinat. Mai contau, dup\ ce ob]ineam interviul cu personajul cel mai `nalt din punct de vedere social sau al interesului jurnalistic ? Mi-a convenit ca o m\nu[\ pozi]ia de jurnalist b\t\ios dar nu neavizat, nu slab, nu jigodie. N-am speculat dec=t esen]a lucrurilor generatoare de idei care s\ foloseasc\ alor mei. Acolo nu eram nicicum prof. dr. Marin ci NOI care vrem s\ [tim, s\ `nv\]\m, s\ lu\m exemplu, s\ fie democra]ie. {i cu democra]ia asta… e un subiect cu titlu aparte: o fi exist=nd ea dar, mereu, din ce `n ce mai departe, ca [i linia orizontului ! Ce-am urm\rit: s\ fiu de folos, s\ impun chiar puncte de vedere utile [i accesibile, dat fiind perioada de tranzi]ie parcurs\ de Rom=nia, confuzia general\ [i jaful `n economie care s-a declan[at `n ]ar\, atacul asupra
8 
 
limbii rom=ne, dezintegrarea ]\rii prin pierderea autonomiei asupra resurselor naturale, mentalitate nou\. Nu m-am substituit nim\nui. Ce am realizat: observ\ri, cu reveniri, cu suflet [i pr\p\stii suflete[ti, cu suferin]e dar nu umilit sau `njosit. M-am reprezentat pe mine, ai mei [i }ARA (acum, c=t mai `nseamn\ ceva) cu demnitate inclusiv la tratativele cu Ioschka Fischer, ministrul de externe german, pe 2 decembrie 2001, la Budapesta. Pe ceilal]i, i-am cam luat eu la `ntreb\ri... Dac\ tot mi s-au deschis por]ile pentru cei ale[i…
Nu m-am dus s\ m\n@nc sau s\ beau, ci s\ g@ndesc [i s\ `nv\] ! Mi-am umplut [i sufletul !
9 
a) MOMENT IE{EAN
Fost\ capital\ a unui principat, Ia[ul e azi, capital\ cultural\ prin tot ce ofer\ (universit\]i, muzee, biblioteci, teatre, reviste etc.), glorie, tradi]ie, ambi]ie, concuren]\ spiritual\ etc., etc. Ia[ul marilor iubiri care e `n dezvoltare de dou\ decenii, r\m=ne centru important de cultur\ [i via]\ economic\. Cam 100.000 de studen]i vor s\ asalteze lumea, anual. Universitatea „Al. I. Cuza”, „Petre Andrei”, „Apollonia”, Inst. „Gheorghe Asachi” [i multe altele fac din ora[ un promotor al noului [i al speran]ei. Ora[ universitar, deci cu poten]ial, capital\ cultural\, economic\, social\ a Moldovei - Ia[ul e locul marilor speran]e de azi ([i chiar `n perspectiva unei regionaliz\ri). Spiritul concentra]ionar nu lipse[te. Studen]imea valoroas\ se fixeaz\ [i aici, absolven]ii de top g\sesc slujbe tot pe aici, mai mult, alte valori jinduiesc vreun fotoliu de prin municipiu.
Palatul Culturii - Ia[i
 
Ziarul nostru care e de 16 ani `n pia]\ (1996), e de un an [i la Ia[i, unde ,,poart\” informa]ia cea mai divers\ [i inspira]ia proverbial\ local\ inclusiv la Chi[in\ul care seam\n\ excep]ional de mult cu acest municipiu si care a r\mas mult `n urm\ ca dezvoltare. Mai sunt [i alte ziare prin Ia[i. Pe 14 octombrie (a oric\rui an) Mitropolia devine centrul spiritual al ]\rii: se adun\ f\r\ greutate peste 1,5 milioane de credincio[i s\ se `nchine moa[telor Sfintei Parascheva. Dar... Ia[ul e dintotdeauna UN VIS. „...Dl. Dumitru Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin peste 60 de studii [tiin]ifice publicate...”
(MIRCEA SNEGUR, Primul Pre[edinte al Republicii Moldova,
24 martie 2011, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)
11 
b) MOMENT VASLUIAN
N-am de unde [ti c=t\ vreme se va mai vorbi despre jude]ul Vaslui `n cadrul acestui fenomen de globalizare, c=nd Europa devine o ap\ [i-un p\m=nt,
adic\ [i la noi va fi prea pu]in necesar\ o structur\ administrativ\ pitic\, deci jude] sau comun\ mai mic\. Regionalizarea e mult prea aproape [i greu ne putem `mpotrivi `n fa]a marilor interese, un stat vasal ca al nostru. Vor fi avantajate marile ora[e ca Ia[i, Bac\u, Suceava [i boga]ii de acolo, `n timp ce Hu[iul va sc\dea drastic dac\ va fi acceptat\ [i Republica Moldova `n U.E. {i a[a are un loc insignifiant. Vasluiul [i B=rladul vor s\r\ci progresiv, pe m\sura retragerii filialelor locale, a sl\birii structurilor administrative. Vor s\r\ci tot mai mul]i, vor rezista tot mai pu]ini `ntreprinz\tori, via]a cultural\ se va tot r\ci, limba rom=n\ va fi a[a de „modernizat\” `nc=t nu va sem\na prea mult cu cea de la Revolu]ie. Pentru limba [i neamul rom=nesc se va face din ce `n ce mai pu]in, pe c=t puterea banului unificator (globalizator) e mai mare. De Sf. M\rie (15 august) sufleti[tii jude]ului au mai realizat c=te ceva pentru minte [i sim]ire [i m-am
Centru Civic - Vaslui
 
bucurat pentru Emilian Agafi]ei din Laza (primar), pentru Constantin Pintilie - V\leni, Victor Popa din Dode[ti [i al]i c=]iva care „au convocat” c=nt\re]i [i chiar poe]i pentru ac]iunile lor culturale. Am ajuns s\ ne bucur\m m\car cu vreo echip\ de dansuri (de copii) sau de vreo forma]ie schiload\. E greu.
M-am bucurat s\ aud despre c=]iva scriitori locali c\-[i lanseaz\ c\r]i [i stau de vorb\ cu publicul. Printre ace[tia, prietenul nostru Val Andreescu, tot mai prezent cu autoritatea condeiului de poet, prozator, umorist.
Despre asta va scrie el… Cel mai mult m\ bucur c\ se face porumbul. Gr=ul normal, orzul la fel, dar m\m\liga (popu[oiul) e bun, tare bun cam peste tot [i astfel avem baza alimentar\ asigurat\. N-o s\ fie miere (pentru c\ a fost an r\u - r\u `n apicultur\) [i fructe. Cum produsele turce[ti ne-au invadat, o s\ avem de gustat destule chimicale. Viata politic\… e moart\, afacerile-s pe butuci [i e doar o mic\ bucurie s\ v\d str\zile dalate (Frunzelor, C.D. Gherea, C\lug\reni, care s-au `nfrumuse]at `n iulie - august) [i intr\rile `n municipiu asfaltate [i modernizate. De men]ionat c\ echipa lui Porumboiu se bate (joi) pentru cupele europene, din nou cu Sparta Praga. Poate… (Meridianul, an XIII, nr. 33 (902), joi, 18 august 2011)
{i mai valabil, `n 2013.
13 
TOT, LA TREAB| !
Cineva scria c\ n-am f\cut ocolul lumii degeaba. {i e un adev\r; recenta croazier\ `n Caraibe v-a fost povestit\ pentru sufletele Dvs. din datoria mea de om de pres\ [i lider `n acest domeniu, m\car ultimii 21 de ani: a fost o alt\ experien]\ a unui om deprins cu munca [i c=nd se odihne[te (pentru c\ mintea nu se poate lenevi, dac\ o ai…). Am fost buzun\rit (c\utat cu am\nuntul) [i c=nd am intrat `n avion la Bucure[ti, [i la Amsterdam [i la Montreal, [i la New York, [i pe vapor, [i `n Statuia Libert\]ii… m\ rog, filtre pentru terori[ti !
Nimeni n-a putut s\-mi cenzureze sim]irile [i impresiile, pe care vi le-am transmis `n acele coresponden]e speciale. S\ z\bovesc asupra lor ar fi… de o carte ! Senza]ia c\
„cine trebuie” din S.U.A. [tie despre mine [i ce-am m=ncat [i ce-am b\ut [i ce-am f\cut, am avut-o la Muzeul Natural din New York (imens [i la propriu [i la figurat !), c=nd (dup\ zeci de controale) am fost acceptat cu un z=mbet ! Curios, nu m-am sim]it strivit de zg=r=ie nori [i nici a[a de mic precum pe str\zile Moscovei. Poate din cauza aglomera]iei infernale din Times Square
Muzeu New York
 
sau Brooklyn sau chiar `n National Park, poate pentru c\ m\ sim]eam protejat de familie (fiul meu Sergius [i so]ia lui Ina, ne-au purtat ca pe bra]e !) ori, poate c\ am mai v\zut mari ora[e `n Europa unde m-am r\t\cit printre oameni ! Experien]\ de via]\ unic\, aceast\ c\l\torie m-a eliberat psihic de toate du[m\niile dimprejur, de prostia colegial\ negativ\ a unora care-s egali cu mine doar `n g=ndul lor g\unos, de dou\-trei nulit\]i care se cred purt\tori de opinii publice, de problemele locale [i imediate. Nicolae Iorga scria c\ e[ti pierdut c=nd te a[tep]i la recuno[tin]\. A[a c\ nu-s pierdut [i nici impresionat foarte, nici c=nd vreun pinguin atac\ vulgar pe net, insidios `n vreun ziar sau, ca de obicei, se face a nu observa oper\ sau om (la o important\ aniversare, totu[i!) vreun [efule] de revist\ o scald\ cu medalioanele. S\ v\ spun drept l-am crezut pe Mihai Apostu… apropiat! Hm! A[a c\, hai la munc\, neamule (adic\ eu…) pentru c\ nimeni nu-]i d\ nimic, dar toat\ lumea se va `nfrunta din partea ta de glorie, autoritate, competen]\ [i chiar avere! La chefuri [i la poman\, nu lipsim! Se dovede[te `nc\ o dat\ c\ fiecare tr\ie[te (dar [i moare) singur…
15 
 
Realitatea social\ `n care tr\im e din nou, bulversat\ de inten]ii materializabile legate de o nou\ `mp\r]ire administrativ - teritorial\, prima dup\ 1968. Jude]ul Vaslui este opera lui Virgil Trofin, fost prim secretar UTC, fost din Chi]oc, fost dansator l=ng\ mine (elev) `n hora de la Podu-Turcului, `n detrimentul B=rladului, ajutat …s\ aib\ un atac de cord ca adversar al lui Ceau[escu. Municipiul a ajuns ce este pentru c\ a fost centru administrativ. Dac\ jude]ul se desfiin]eaz\, ora[ul va ajunge, repede, cel mai p\c\tos din Moldova pentru c\ nu are resurse [i nici mari personalit\]i s\-l apere, s\ pompeze bani din buget. {i a[a lumea pleac\ de pe aici, puterea economic\ e foarte slab\, speciali[tii se `mpr\[tie, materia cenu[ie emigreaz\. Tinerii mai erau atra[i de posturi bunicele `n structurile administrative, speran]ele ren\[teau de la bugetari. Numai s\-[i `nchipuie cineva c=t de `mb=csit va ajunge [i-[i ia lumea `n cap ! Din momentul desfiin]\rii jude]ului `ncepe [i marele exod [i dispari]ia crea]iei [i creatorilor. A nu se uita c\ `n condi]iile unor speran]e ale dezvolt\rii locale, a efervescen]ei deceniilor de la Revolu]ie, au fost posibile realiz\rii urbanistice notabile, culturale de excep]ie, sociale, rare. Se va adeveri ce-am scris `n 2006, `n „TVV - 15 … explozia”, c\ va r\m=ne
16 
 
unic acest Curent Cultural - Informa]ional, `n consecin]\, cu promovarea unor talente [i valori locale. Du[m\nia e du[m\nie, dar recunoa[terea unei REALIT|}I ]ine de logic\, bruma de minte, de personalitate. Va mai fi ceva asem\n\tor cu TVV - Unison - Meridianul ?; va mai avea municipiul echip\ de fotbal (puternic\) `n Liga I, vor mai fi construite cl\diri somptuoase ca Tribunalul, Finan]ele, BCR, Palatul administrativ… etc. ? Poate, doar, du[m\niile vor fi mai puternice ! Vasluienii NU POT CERE nou\ organizare administrativ - teritorial\. ~nchei r=ndurile acestui editorial, tot despre TURISM, cu o constatare grav\: c=nd oamenii nu se mai minuneaz\ de zg=r=ie nori, ce s\ le oferim noi ? R\spund [i celor care m\ invidiaz\ pentru realiz\rile mele, inclusiv pentru aceast\ croazier\ `n Caraibe, cu un fel de proverb: s\ fiu o zi rege, muncesc [ase ca un sclav; trei s\pt\m=ni de odihn\, deconectare, instruire pentru un an de munc\ serioas\, concretizat\ `n 3 c\r]i (istorie cultural\, pres\), la ziar, la ferm\ [i oriunde a fost nevoie! Chiar c\ munca ne men]ine ! TOT, TOT, LA TREAB| ! (Meridianul, an XIII, nr. 24 (893), joi, 16 iunie 2011)
17 
II. ~N LUMEA LARG| 1. ANGLIA
Ca un fel de ]inut de vis dup\ at=tea lecturi [i filme, nu un ]inut al f\g\duin]ei ci potolirea curiozit\]ii [i confirmarea unei realit\]i generate de at=tea informa]ii [i laude. N-am fost sub semnul legendei… ci a unei realit\]i asigurate de prestigiosul post de radio. LA … B.B.C.!
C=nd citi]i aceste r=nduri, poate, eu sunt pe malurile Tamisei, adic\ `n Londra lui Blayer cel r\zboinic ! Dac\ sunt s\n\tos, dac\ nu izbucne[te r\zboiul, dac\…
Fac parte dintre pu]inii oameni ai acestei ]\ri oarecum purta]i prin lume m=nat de probleme [i interese. Ar fi prima oar\ c=nd merg altundeva [i pe ceva bani ai altora, pentru c\ m\ aflu `n postura de invitat al BBC World Service `n calitate de om de pres\. {i, atunci c=nd reprezentan]ii Albionului m-au chemat al\turi de al]i 8 reprezentan]i ai celor peste 120 de posturi de radio din ]ar\ cred c\ am g\sit posibilitatea unui schimb de experien]\ profitabil de ambele p\r]i. Ar fi deci, `n primul r=nd, autoritatea [i audien]a celor dou\ posturi de radio Unison care reprezint\, `n teritoriul na]ional,
18 
 
jude]ul nostru; ar fi aprecierea obiectivit\]ii noastre `n cei 9 ani de existen]\; ar mai fi credibilitatea partenerului…
~ncerc s\ ,,zic” o realitate: c\ se aude p=n\-n Londra, de Vaslui, prin intermediul mijloacelor de pres\ pe care le conduc !
Mai spun c\, pe unde-am fost, am reprezentat [i jude]ul [i grupul de oameni, cu autoritate [i greutate a cuv=ntului.
Invita]ia BBC World Service m\ onoreaz\ dar m\ [i oblig\. Deci, [i acolo, ca [i aici, conta]i pe mine ! (Meridianul, An IV, nr. 18 (355), 6-9 martie 2003, editorial)
La … B.B.C.
{i ast\zi poporul rom=n mai ia la cuno[tin]\ direct realit\]ile lumii, prin reprezentan]ii s\i, pentru c\ altfel imaginile TV n-au ,,limite”.
Important e dac\ aceia mai simt rom=ne[te sau `i mai reprezint\ `n vreun fel pe ai no[tri.
Pe aici, prin Londra, ROM+N sunt! V\ redau, pe scurt, programul zilelor de joi,
vineri, s=mb\t\. Joi, 6 martie 2003 9.30 - `nt=lnire cu Zdenka Krizman, [eful pentru Europa a BBC; 10.00 - vizit\ la sec]ia rom=n\ a BBC;
19 
 
11.00 – discu]ii cu Ruxandra Obreja, din conducerea sec]iei rom=ne a BBC; 11.30 – directorul adjunct al BBC WS, Nigel Chapman, a avut o `ntrevedere cu rom=nii; 12.00 – emisiune radiofonic\; cu noi `n transmisii directe; (M-am adresat tuturor rom=nilor… din Londra!) 14.30 – 17.00 – vizitarea studiourilor BBC. Vineri, 7 martie 09.00 – deplasarea cu tr\sura la universitatea Oxford; 11.00 – vizit\ la postul de radio Fox FM de la Oxford, care apar]ine de Capital Radio Network; 12.30 – pr=nz la Oxford, apoi vizitarea ora[ului; la `ntoarcere, delega]ia s-a oprit [i `ntr-o localitate rural\. S=mb\t\, 8 martie Diminea]\ - turul Londrei [i o plimbare pe ap\, pe Tamisa. Dup\-amiaz\ - program lejer; Seara – dineu de adio `mpreun\ cu reprezentan]ii BBC. (Meridianul, An IV, nr. 19 (356), 10-12 martie 2003, editorial)
Ce-am v\zut la Londra ?
Turnul Babel, cu mul]i negri [i galbeni, adic\ invazia de str\ini pe teritoriul cel mai conservator cu putin]\.
20 
 
Oameni singuri [i `nsingura]i care pur [i simplu dispar de pe str\zile necomerciale dup\ ora 9 seara. E vorba mai ales de englezii care n-au resentimente (par?) fa]\ de veneticii de pe toate continentele dar `i evit\ [i, se ap\r\ astfel.
Amabilitatea excesiv\, iar din partea rom=nilor de la BBC c\ldur\ [i ospitalitate.
Cur\]enie peste tot, cu grij\ pentru am\nunt [i mare pre]uire pentru fiecare palm\ de p\m=nt.
Ploaie [i vreme schimb\toare (de c=teva ori pe zi). Str\zi vechi [i `nguste cu tot felul de piloni printre
care se strecoar\ cu u[urin]\ inimaginabil\ omnibuzele etajate. N-am v\zut, n-am auzit de accidente dar am auzit [i v\zut sirenele [i rapiditatea cu care se deplaseaz\ ma[inile poli]iei.
Poli]i[tii par elemente de decor. Practic nu intervin, nu legitimeaz\, nu dreseaz\ procese-verbale. Unde se parcheaz\ ilegal se pune o soma]ie de plat\ pe parbriz.
N-am v\zut dec=t mult prea pu]ini copii [i aproape deloc femei frumoase.
Turnul Londrei - Anglia
 
Agricultur\… sub 1%. Cum de-or fi m=nc=nd \[tia at=t de bine [i variat c=nd agricultorii s-au preocupat doar de boala vacii nebune ? (restul… pe alt\ dat\…) (Meridianul, An IV, nr. 20 (357), 13-16 martie 2003, editorial)
Ce-am mai v\zut la Londra ?
~ncerc s\ v\ spun c=teva dintre impresiile la fa]a locului [tiind c\ neam de neamul meu n-a mai fost la Londra [i convins c\ neam din neamurile unora dintre Dvs. nu vor ajunge vreodat\ pe acolo. Literatura e una ([i am citit din marea literatur\ englez\ destul) [i realitatea azi e cam alta. {i, cum m-am tot g=ndit acolo ce pot comunica aici (dovad\ filmele f\cute), `ncerc s\ v\ fiu util. Am v\zut : Londonezi… aproximativ 40%, mongoloizi, chinezi, arabi, indieni etc. deci ,,galbeni” cam 40% [i negri 20%; Str\zi `nguste, scurte, `ntre cl\diri vechi cu 4-5 etaje, de o uniformitate de speriat; dar toate purt=nd `nsemnele bog\]iei [i vechimii;
Podul peste Tamisa
 
Cl\diri cu turle, cupole sau `nsemne aurite (ca [i `n alte foste capitale de imperii: Moscova, Budapesta, Viena) cu ferec\turi de aur ale unor interioare (la noi, doar, `n biserici); C=t este de legat un ora[ de ap\ [i… lacuri. ~n toat\ Londra sunt doar 2-3 parcuri de[i ora[ul se `ntinde pe 70-80 km. Unele cl\diri au mici parcuri pe l=ng\ ele. Dar la Tamisa care… face toate paralele (vreau s\ spun… din turism !); Inima Albionului este centrul finan]elor mondiale (b\nci de tot felul), centrul de electronic\, de calculatoare [i informatic\, centrul turismului insular; Au disp\rut: smogul, co[urile fumeg=nde de fabrici, uzinele poluante, mineritul… M\ tot `ntreb cu ce-[i c=[tig\ \[tia existen]a… [i r\spund (de la fa]a locului): cu servicii `n informatic\, turism, comer], transporturi. Apropo de transport: au c=teva linii de metrou (aglomerate, nu glum\) [i n-am sim]it nic\ieri miros de motorin\ sau benzin\… (deci au filtre c=t trebuie). ~n ora[ nu vezi autoturisme sta]ionate pretutindeni (ca `n Bucure[ti). Sunt elegante, scumpe [i, probabil, `n parc\ri subterane sau duse la periferie `n parc\ri de peste 10.000 de buc\]i. La serviciu, B.B.C.-i[tii no[tri, ca [i mul]i al]i func]ionari superiori, merg cu metroul, autobuzul, taxiul,
23 
 
ma[ina personal\ (`n trafic nu [i parcat\). ~n centru e… lini[te [i turism ! Slujba e la ore convenabile, `ntrerupt\ pentru mas\ [i este principala preocupare a vie]ii, dar cu calm. NU SE FUMEAZ| nici pe strad\, nici la locul de munc\. Doar `n spa]ii special amenajate ! ~n zile de meci e nebunie `n ora[. Abonamentele la meciurile Arsenalului sunt epuizate cu 6 luni `nainte. N-au grija zilei de m=ine… E interesant ? (Meridianul, An IV, nr. 21 (358) 17-19 martie 2003, editorial)
Tot de la… Londra
Impresiile de mai jos pot fi [i ale Dvs., dar `mi asum paternitatea pentru c\ sunt de la fa]a locului. R\m=n [i ca ,,documente” de epoc\… Sintetic: Statul nu are `n proprietate aproape nimic. Poate [oselele, drumurile, apele. Dar controlul statului e mai mare ca la noi prin impozitele legale [i locale, amenzi [i prin sistemul autorit\]ilor. Se construie[te foarte pu]in `n Anglia. Asta pentru c\ pe acolo nu sunt cutremure, revolu]ii, r\zboaie [i alte ,,posibilit\]i” de d\r=mat, ca apoi s\ se reconstruiasc\. Proprietatea e sf=nt\. Cei care au avere o p\streaz\, cei care n-au, reu[esc uneori cu mintea [i cu…
24 
 
nout\]ile `n informatic\ s\ mai adune ceva. Primul g=nd e locuin]a pentru c\, chiriile sunt foarte mari. M\n=nc\ bine to]i (6-7 feluri de m=ncare), au siguran]a zilei de m=ine, dar to]i sunt datori ! Datori unul la altul, la societ\]i, la b\nci, se p\zesc unul pe altul doar pentru a-[i recupera datoriile. Pentru pl\]ile `n avans `nlesnirile sunt excep]ionale: p=n\ la 1/2 din pre]ul zilei. Cu c=t termenul `n devans este mai mare, cu at=t se pl\te[te mai pu]in, iar dup\ data convenit\ (contract scris sau verbal) penalit\]ile sunt de 2 ori mai mari. Din aceast\ cauz\, exactitatea pl\]ilor e aproape perfect\. Rezerv\rile sunt practici curente. Nu sunt c=ini [i pisici la vedere, pe str\zi sau `n parcuri (cu les\). Cine vede un patruped sun\ la mediu [i, la sfert, ace[tia sosesc. O pisic\ se d\ cu acte ca [i un copil `n plasament familial. Heatrow - principala poart\ aerian\ este un ora[ industrial cu mul]i kilometri de band\ rulant\ [i zeci de camere pentru public.
Supraveghere video, cam peste tot. {i multe altele… !?
 
 
Alte impresii de la Londra Impresiile pot deveni convingeri ([i influen]eaz\
comportamentul) pentru care s\ ac]ionezi. Din ce auzi sau vezi po]i ,,scoate” sugestii, idei de afaceri, moduri de comportament. Scopul r=ndurilor din acest serial nu e
s\ vad\ lumea ce scul\ a[ fi eu, s\ aib\ la ce reflecta dac\ ar fi v\zut ce-am v\zut eu. Visez clar scopul utilitar, inclusiv pentru sufletul doritor de… turism.
Poate, c=ndva, va fi [i la noi cam la fel dac\ [tim s\ `nv\]\m, s\ ,,ardem” etapele pentru a ne sincroniza cu civiliza]ia `n formele ei cele mai `nalte. Fiecare, sau aproape fiecare unitate, are pliante de prezentare. Cu schema sau harta ora[ului, cu obiectul de activitate [i cu… figuri feminine dar [i principalele elemente de informare [i comunicare. Calmul englezesc se simte la ,,b\[tina[i” pentru c\ ceilal]i g=f=ie din greu [i accelerat s\-i ajung\ sau s\-i dep\[easc\. Nu pare c\ oamenii au probleme de via]\. Via]a uniform\ [i lipsa competitivit\]ii ,,personale” dau aerul conservator. Mongoloizii [i negrii dau culoare [i ,,s=nge proasp\t”.
Parcul de distrac]ii
 
N-am observat a fi probleme rasiale (`n capital\, dar… `n teritoriu ?) Libertate de expresie excep]ional\ dar… supravegheat\. Cred c\ mai ales video. Cine nu exist\ pe publicitate, nu exist\. Informa]ia de acest tip e ca fulgul de z\pad\: `l vezi dar se tope[te repede. Unde exist\ informatic\ exist\ [i media ,,profilat\” pe acest gen de servicii. ~ntr-un sistem unde disciplina este conservat\ prin legi, poli]ie, regulamente [i amenzi, cur\]enia este cum trebuie. Explozia de pe stadioane este determinat\ de ruperea chingilor civiliza]iei. Nu de acolo sunt vesti]ii hooligans ? E mai mare libertate la noi. Aspir\m noi la Uniunea European\, dar \[tia vor pune [aua pe noi [i vor face legea ! Va fi mai mult\ bun\stare dar mai pu]in\ libertate de ac]iune, deci plictiseal\ (nu ?). La Paris am v\zut aspiratoare de praf [i gunoaie de pe strad\ care sem\nau cu o roab\ coco[at\. La Londra probabil c\ nu e nevoie pentru c\ nu e praf, iar pentru chi[toacele aruncate pe strad\ (pe nev\zute) personalul are un fel de baston cu cle[te la cap\t cu care `l ia c=nd `l vede (la noi c=ndva erau cuie `n v=rful bastonului…). O dat\ pe s\pt\m=n\, pe o strad\ anume, e t=rgul de vechituri. Se g\se[te aproape orice, la persoane de toate v=rstele. E un spectacol f\r\ muzic\ pentru c\ e doar o
27 
 
rumoare lini[tit\ generat\ de tranzac]ii `n [oapt\. Probabil or fi [i ho]i `n aglomera]ia asta, dar… Castelele - vilele - palatele regale par modeste [i se `ngrijesc perfect. Nu mi s-a p\rut c\ istoria este preocupant\ pentru cet\]eni. Exist\ prin edificii [i… at=t. Habar n-am dac\ oamenii \[tia pot muri din dragoste … (Pe cur=nd cu altele).
Al Dvs. Servitor… cu informa]iile... (Meridianul, An IV, nr. 23 (360) 24-26 martie 2003, editorial)
… la OXFORD ! ~n toat\ lumea sunt locuri emblematice pentru o
]ar\: Oxford [i Cambridge sunt efigii universitare pentru Anglia unui mileniu.
Ca ora[, Oxfordul p\streaz\ patima vechimii ca [i Londra. Am luat masa `ntr-un local aflat l=ng\ Universitate, cr=[m\ de 400 de ani !
Am v\zut de la o oarecare `n\l]ime panorama unui ora[ cu destule monumente dar mascate de casele tip, adic\ acele blocuri de 4-5 etaje care urm\resc de o parte
Collegium Oxford
 
[i de alta [oselele mereu `nguste [i `ntortochiate. Str\zile comerciale sunt mai largi, arterele de circula]ie pe ici pe colo supraetajate dar cu autoturisme bar\ la bar\ circul=nd cu multe mile pe or\…
Excursioni[ti… mul]i. Faima Oxfordului cheam\ pe oricine trece Canalul M=necii. Lumini multicolore, firme l=ng\ firme, risip\ de energie electric\.
Dar, aproape nimeni, nu s-ar sim]i trecut prin Oxford dac\ nu a v\zut m\car unul dintre Colegiile acestui ora[ de legend\.
V\ pun c=teva `ntreb\ri, poate [ti]i s\ r\spunde]i: - C=te colegii sunt ? - Cam ce vechime au ? - C=]i studen]i sunt ? - C=]i profesori ? - Cam c=t cost\ un an de studii la Oxford ? - ~n afar\ de Bill Clinton, cine a mai studiat acolo ? - {ti]i `n ce const\ autoritatea unui absolvent de la Oxford ?
Dac\ v\ spun c\ m-am s\turat s\ tot num\r miile de lire sterline pe care le pl\te[te un student anual, c\ nici fiii de regi nu se `ngr\m\desc acolo [i c\ fiecare profesor are un singur student ca ,,obliga]ie de catedr\”…
E interesant s\ afla]i ? (Meridianul, An IV, nr. 24 (361), 27-30 martie 2003, editorial)
29 
Oxfordul … lumii !
Orice excursionist obose[te s\ tot ,,`nghit\” informa]ii asem\n\toare. Ca s\ `nl\ture aceast\ posibilitate fiecare ora[ englez `]i prezint\ mereu altfel ,,marfa”.
Emblematicul Oxford `nseamn\, mai ales, mediul universitar. Fondat c\tre anul 700, cu universitate imediat dup\ 1200, purt=nd cu m=ndrie patima vremurilor glorioase, ora[ul `[i are poezia sa [i mai ales legendele sale. Chiar obosit, omul are ce vedea.
M-a interesat [i ce face faima numeroaselor colegii (^ universit\]i).
New Colleges, `nfiin]at dup\ 1200, ar fi al 2-lea din cele 39 care func]ioneaz\, cu studen]i [i profesori `n num\r egal. Cine ajunge la Colegiu are ceva `n cap, nu glum\, [i bani: cam 30.000 lire pe an (o lir\ - azi 52.000 lei), dar e deja un nume, v=nat pentru valoarea sa peste tot. Leafa unui profesor (subliniez: are un singur student, cu camer\ al\turat\) este de peste 100 milioane de lei `n timp ce la noi e `ntre 3 [i 10 milioane.
Ce-am putea ,,`mprumuta” de la ei ? Probabil seriozitatea, decen]a [i… standardul ridicat al existen]ei!
Universitatea din Oxford
 
Universit\]ile, bisericile, cr=[mele, zidurile fac din Oxford o lume aparte, modern\ `n acela[i timp. De fapt distan]a dintre Londra [i Oxford (de circa o or\) nu prea exist\ c=nd e vorba de cur\]enie, munc\, purtare civilizat\, mai ales c\ de-a lungul [oselelor sunt tot felul de unit\]i de alimenta]ie.
Pentru mine a existat aici, mai ales, postul de radio Fox unde am `nv\]at repede [i bini[or c\ ne a[teapt\ zile grele dac\ nu facem c=t mai repede ca ei.
Cam cum trebuie… `n toate domeniile ! (Meridianul, An IV, nr.25 (362) 31 martie-2 aprilie 2003, editorial)
B.B.C. e cu NOI ! Pu]ini [tiu c\ fostul
director al BBC - Rom=nia (deci, sec]ia rom=n\), Cristian Mititelu este originar din jude]ul Vaslui, de[i `n ace[ti ani de colaborare nu a mai c\lcat
pe aceste meleaguri. Poate tot pu]ini [tiu c\ la formarea re]elei de radio care retransmite emisiunile BBC am contribuit [i noi. Nu dezinteresat (pentru c\ aveam nevoie de autoritatea [i de [tirile lor, de pres\ serioas\) dar am pus um\rul.
Intrare la B.B.C.
 
A[a c\ BBC are `n Rom=nia cea mai vast\ re]ea de retransmi]\tori, cu investi]ii minime ! Ar fi u[or s\ spun c\ ne-au acordat vreun sprijin special dac\ ar fi fost ceva, ceva. Deci ne-am dezvoltat [i exist\m ,,pe picioarele noastre”. Rela]ia BBC - Unison Vaslui e de mare comunicare [i respect ! Echipa BBC e de mare calitate, dar... - C=nd printre cei mai aprecia]i de acolo e C\t\lin Striblea (pe care noi l-am descoperit, `n clasa a X-a fiind); - C=nd Cristian Mititelu ar fi de pe aici (s-a pensionat); - C=nd R\zvan Scor]ea, un tip cu totul deosebit preia conducerea BBC `n limba rom=n\... - C=nd putem oric=nd transmite [i noi prin ei relat\ri cu subiecte interesante...
B.B.C. e... cu noi ? M-am bucurat rev\z=nd la Sinaia (joi [i vineri -
18-19.03.2004) pe reprezentan]ii de frunte ai celei mai prestigioase institu]ii de pres\ `mbr\]i[=ndu-m\ cu efuziune [i respect.
Dincolo de m=ndrie personal\ pentru asemenea `nalte amici]ii r\m=ne, cred, con[tiin]a c\ am\r\[tenii de pe aici ne-am impus respectul [i pre]uirea lor.
32 
 
C\ nici nu duc lips\ de prieteni, mai mult sau mai pu]in interesa]i, cum, la alt nivel, nici noi nu ne pl=ngem...
Mai zic: dac\ `n numele TV Vaslui [i Unison am colindat Europa, chiar nimic din ce-am realizat noi pe-acolo n-a f\cut nume bun ?
Oricum, vocea noastr\ s-a auzit la BBC [i sper\m s\ se mai aud\.
A[a pentru noi, to]i: po]i s\ ai prieteni de mare valoare f\r\ s\ ai valoare ?
B.B.C. e, sigur, cu noi !! Prin aeroportul Heathrow s-a deschis de fapt, fereastr\ asupra Angliei, a[a cum este ea. (Meridianul, An V, nr. 23 (499) 22-24 martie 2004, editorial)
Ioschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei, 2 decembrie 2001, Budapesta: ,,voi rom=nii, ve]i avea un rol mai aparte `n Uniunea European\, pe care o vom l\rgi…”
33 
 
2. AUSTRIA Am parcurs diferite rute `n perioade diferite. Cu ocazia Campionatului European de fotbal din Elve]ia, am dormit o noapte l=ng\ cea mai vestit\ p=rtie de ski din lume, ghida]i cu
GIP. Innsbruck-ul ne-a primit cu `ntuneric pentru c\ am ajuns noaptea t=rziu, [i am plecat devreme. N-am g\sit cine [tie ce deosebiri fa]\ de Predeal-Sinaia, poate doar unele servicii mai atent oferite. Vestitele p=rtii sunt emblematice pentru toat\ ]ara care ne-a supt petrolul [i a spulberat b\ncile (B.C.R.), infeud=ndu-ne pentru al]i mul]i ani `n cadrul U.E. C=nd l-am `ntrebat pe Fischer despre ]intarul politic de a[teptat (`n 2001) a sur=s spun=nd c\ va fi liber\ circula]ie deci liber [i la concuren]\, s\ fac\ [i ai no[tri ce pot. Oricum, el [tia ce ne a[teapt\ ca ]ar\ liber ocupat\. Austria `n sine e poleial\ `n aur, r\ceal\ nordic\, amabilitate comercial\, interes economic. Am avut impresia c\ nici tramvaiele nu se mi[c\ f\r\ profit imediat.
Innsbruck 
Innsbruck 
34 
 
Viena e superb\. Curat\, organizat\, distant\ [i… insensibil\. Se observ\ u[or c\ a fost capital\ de imperiu, dup\ aurul afi[at pe cl\diri, biserici, alte institu]ii, pe palate [i S\li de spectacole. M\ a[teptam la o alt\ atmosfer\ mai ales c\ era un concert cu un rom=n la Oper\ unde n-am g\sit bilete pentru c\ erau pe abonamente.
Am fost `n parcul prin care se plimba Beethoven, unde am v\zut [i statuia, [i p\durea, [i cr=[ma [i am ascultat legende de alt\dat\, inclusiv confruntarea muzicianului cu `mp\ratul Napoleon. Despre leg\turile noastre cultural-istorice, nu mare lucru pentru c\ `n afar\ de sc\rile pe unde a urcat Ciprian Porumbescu [i Arboroasa lui, n-am prea vibrat, mai ales c\ ni[te poli]i[ti ne-au stricat buna dispozi]ie. Autostrada ne-a invitat c\tre Budapesta. ~mi pare r\u c\ n-am reu[it s\ scriu mai multe atunci, pentru c\ multe secole, mul]i rom=ni au trudit pentru Gloria [i bog\]ia acestui neam, st\p=nitor p=n\ [i c=nd turcii au trecut peste el, ca s\ nu amintesc de `mp\ratul Napoleon al Fran]ei.
Viena 
35 
3. BULGARIA
Popasuri la Grivi]a cu 50 de copii `n excursie, apoi la Plevna [i Sofia. A fost [ansa mea de a ie[i din ]ar\, p=n\ la Revolu]ie, organiz=nd excursii cu elevii, an de an. La Grivi]a am realizat c=teva vacan]e la r=nd, programe artistic-patriotice pentru c\ am urm\rit educa]ia acestora. Plevna avea un monument `nchinat eroilor rom=ni, l=ng\ care am ,,fraternizat” cu arom=nii tare asupri]i pe acea vreme, [i azi chiar, `ntr-un clar proces de pierdere a identit\]ii. Am realizat atunci, `n 1987, c=t de mici sunt deosebirile de dialectul arom=n [i chiar fa]\ de meglenorom=n [i istrorom=n, c=t de pu]in\ vreme le mai r\m=ne acestora p=n\ s\ dispar\ [i ca popor [i ca limb\. C\ vor fi sprijini]i… doar vorbe, pentru c\, chiar limba rom=n\ e puternic subminat\ ca prim\ etap\ `nspre dispari]ie. N-am putut b\nui c\ procesul acesta va fi a[a distructiv-accelerat pentru rom=nii de azi (2013…).
Prin Sofia [i alte ora[e bulg\re[ti am trecut `n drum spre Grecia, dar `n mod interesat am fost la Varna [i la Nisipurile de Aur. Azi m\ mir tare cum
Nisipurile de Aur - B l i
36 
 
cei c=]iva metri de plaj\ (ca l\]ime) pot submina - `nlocui imensele plaje de pe litoralul rom=nesc. Deh ! Fentele istoriei. La `ntoarcerea din Grecia ne-am `nchinat la catedrala din mun]i, Sf. Kiril, o construc]ie imens\, mai mare dec=t catedrala metropolitan\ din Ia[i de[i e un loc foarte greu accesibil [i izolat. Dup\ cele v\zute `n alte p\r]i ale lumii, nici m\car vreo biseric\ nu m-a impresionat mai mult dec=t mul]imea turmelor de oi cu m\garii lor [i comer]ul cu ]ig\ri de contraband\. Bulgarii au un stil de via]\ asem\n\tor cu rom=nii [i dac\ n-am r\mas cu gura c\scat\ `n alte p\r]i ale lumii, aici… tot ]ar\ ocupat\ [i s\rac\ a fost ! ~n Bulgaria: Plevna [i Grivi]a nu mai spun nimic, Sofia e ca [i Bucure[tiul, adic\ mocirloas\ [i cu gropi. M=n\stirea Krila, din mun]i, e mult mai mare [i mai impun\toare ca Mitropolia din Ia[i. Nichita ST|NESCU, „ALFA”, Editura Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag `ntr-o de neuitat sear\ b=rl\dean\. Nichita St\nescu `n 1971. Acas\ la un prieten …”
37 
MONTREAL, la el acas\, `n CANADA
Sunt convins c\ r=ndurile de fa]\ folosesc multor cititori sau ascult\tori. M\car [i pentru c\ unora li se pare c\ pe acolo-s numai patrupede cu colaci `n coad\.
Mai `nt=i, ce-am f\cut `n Canada [i Statele Unite vizitate `n perioada 7 - 28 septembrie 2012. Vizita la Biblioteca Na]ional\ din Montreal [i `nt=lnirea cu doi scriitori de origine rom=n\ a fost instructiv\ (pentru oricine), dat fiind operativitatea cu care cititorul/ vizitatorul e servit, mai ales datorit\ sistemului informatic bine, bine pus la punct. Regretul meu cel mare e c\-s foarte pu]ine c\r]i `n limba rom=n\ (c=teva sute) cu foarte pu]ini autori de valoare [i ne-variate ca tem\ sau specialitate. Discu]ia reluat\, cu un redactor de la Televiziunea (Radio) Canada a avut concluzia c\: sunt foarte pu]ine c\r]i `n limba rom=n\, nu exist\ nici o bibliotec\ pentru cei
Biblioteca Na]ional\ din Montreal
38 
 
55.000 de rom=ni din Montreal (aproximativ 200.000 `n toat\ Canada), doar o singur\ libr\rie - celelalte neav=nd [i carte rom=neasc\. Se vorbesc 112 limbi `n Canada dar comunitatea rom=neasc\ este divizat\ [i neorganizat\. Mul]i nici nu vor s\ aud\ de limba rom=n\ din convingerea c\ sunt dezavantaja]i copiii lor. Am re`nt=lnit pe C\t\lin Popescu, un inginer deosebit de de[tept (felicit\ri [i ur\rile de bine pentru feti]a lor), pe Corina [i George C=l]an care cred c\ totu[i, limba rom=n\ are viitor [i `n aceste condi]ii. Complexul olimpic a fost din nou uimitor (ca [i Biodom) de la `n\l]imea celor 145 metri ai turnului `nclinat (`n Guiness Book), am admirat ([i fotografiat) p=n\ [i Oratoriul de pe muntele ,,Mont-Royal”. Numele Nadiei str\juie[te panoplia medalia]ilor olimpici din 1976, figura gimnastei fiind prezent\ `n memoria public\ de azi. Farfuria zbur\toare (cu anexele) e chiar impresionant\.
Biodomul
39 
 
Am rev\zut parcuri, ora[ul subteran din centrul Montreal-ului ca [i blocurile de 60-80 de etaje. Am `n]eles de ce via]a e scump\ `n Canada. Dintre observa]iile directe: - Cartea [i lectura nu prea fac obiectul aten]iei popula]iei. - {coala urm\re[te s\ creasc\ clas\ muncitoare, f\r\ stimuli sociali pentru tineretul [colar. N\dejdea performan]ei este doar `n [colile private. - Sportul se bazeaz\ pe ini]iativele private, nu exist\ campionat de fotbal (ci, doar cuplat cu Statele Unite) de[i sunt sute de terenuri cu iarb\, cu gazon artificial `n ora[. Ziaristul Ardeleanu de la ,,Pagini Rom=ne[ti” era [i crainicul unei s\li de fotbal, cu 3 terenuri ([i o cup\ `n desf\[urare). Ne-a povestit multe lucruri noi. - Problema locurilor de munc\... e serioas\ ! Nesiguran]a pentru slujba de m=ine e clar\, dar statul `i ajut\ pe oameni [i pe pr\p\di]i cu sume care le asigur\ minimul de trai. - Am v\zut zeci de cer[etori [i oameni care au renun]at la lupta cu via]a. - Am v\zut (`n mai multe r=nduri [i locuri) droga]i... cu manifest\rile specifice. - Rela]iile interumane sunt tare limitate, ]ara `ns\[i se autodenumea cea ,,a celor dou\ singur\t\]i”.
40 
 
- E o circula]ie infernal\ pe o infrastructur\ bine pus\ la punct. Timpul se m\soar\ `n ,,X minute de mers, cu ma[ina”. - E absolut impresionant sistemul [oselelor (autorute `n lung [i `n lat) cu milioane de autoturisme `n trafic al\turi de camioane de 30-60 de tone `n deplasare. Benzina floteaz\ `n jurul a 1,5 dolari litrul, `n State e la jum\tate. - Copiilor li se acord\ aten]ie special\. P=n\ la 12 ani nu pot pleca ne`nso]i]i nici pe strad\, nici de la [coal\. - Str\zile sunt curate, semaforizarea bun\. ~n or\[elul chinezesc era mai mult\ anima]ie. - Serviciul de biciclete pentru popula]ie (al prim\riei) e teribil. Sunt foarte, foarte multe biciclete `n tot Montreal-ul. - Despre moralitate e tare greu de discutat. E altfel dec=t `n Europa! Pentru cine vrea s\ g=ndeasc\, are ce `nv\]a de pe acolo, chiar dac\ e greu de ajuns, dar personal nu `ndemn s\ plece. Pentru c\ tot acas\ e mai bine! (Meridianul, an XIV, nr. 40 (961), joi, 04 octombrie 2012)
41 
DE DEPARTE, CANADA
De poate dou\ decenii am servit comunitatea vasluian\ cu g=ndul, imaginea tv, cu pixul, cu sfatul, cu ce-am considerat c\ este mai bine. Pentru c-am avut curajul s\ `nfrunt
buni [i r\i, nu m\ pot m=ndri cu prietenii. Am spus [i am scris `ntotdeauna ce-am g=ndit [i nu ce-au vrut al]ii. Din nou m\ aflu pe alte meleaguri [i nu-mi `ncalc obiceiul de a transmite ce simt [i ce g=ndesc, nu ce m\n=nc [i beau. Un zbor de 1.100 kilometri p=n\ la Amsterdam, fiind prea obosit, l-am consacrat somnului. {i... pentru c\ vremea `nchis\ din Europa nu mi-a l\sat prea multe ferestre spre p\m=nt, prima observa]ie din Olanda e c\ oamenii \[tia n-au avut la `ndem=n\ dec=t rigl\ [i col]uri. C=mpurile sunt drepte, unghiulare, p\trate, niciodat\ cu rotunjime. ~ntotdeauna excelent lucrate, [i de sus, [i de mai jos, am observat r=nduiala [i perfec]iunea lucr\rilor p\m=ntului. Aeroportul din Amsterdam e imens. {tiam c\ Portul maritim e cel mai mare din Europa dar nu [i
42 
 
acesta. La aterizare ori decolare avioanele se mi[c\ mai ceva ca taxiurile la noi [i m-am mirat c\ a[teptau (mult) c=te trei la decolare pe pista cea mai lung\ pentru c\ sunt aeronave de toate tipurile pe c=teva zeci de piste. O haraba mare c=t un bloc (Boeing) a `nghi]it peste trei sute de oameni cu tone de bagaje cu visuri, pasiuni, certitudini, [i b\tr=ni [i copii, `n general popula]ia activ\… Aproape [apte ore peste ocean, p=n\ la Montreal, peste Atlanticul cel capricios. Compania KLM [i-a demonstrat priceperea cu monitoare de televiziune individuale, comunicarea datelor de zbor, filme, desene animate, informa]ii `n limba englez\ (v\ aminti]i c\ am scris c\ mai toat\ lumea se va exprima `ntr-o limb\ care va sem\na cu engleza…?!). Aceasta este limba de comunicare `n lume. Am mers de la r\s\rit la apus, deci pe soare tot timpul ! N-am v\zut prea mult, nici din teritoriul Canadei, de altfel st=ncos, muntos [i lipsit de a[ez\ri umane, c=nd citeam pe monitor, c\ temperatura exterioar\, la 10.500 metri altitudine este -62 grade Celsius, `mi `nchipuiam c\ nimic nu mi[c\ prin mun]ii ace[tia numero[i [i neprimitori. Anima]ia aeroportului Trudeau era comparabil\ cu cea din Europa (adic\ Bucure[ti [i Amsterdam). Dar… Montrealul e un ora[ de culoarea vi[inelor
43 
 
putrede, betonat p=n\ `n str\fundurile p\m=ntului (adic\ aproximativ c=t omul a putut p\trunde). E aglomerarea p\tratelor cu cvartaluri de blocuri, `n care omul circul\ mai mult cu ma[ina dec=t pe jos, e cenu[iul betonului `n tot ce mi[c\ [i viseaz\ conlocuitorul. {i stadionul olimpic „acoperit” de un turn de 175 metri `n\l]ime (Eiffel ^ 330 metri, Petrini ^ 66, Turnul Londrei) `nclinat [i asem\n\tor cu monumentul lui Gagarin din Moscova. E tot din beton [i fier. Spectaculos acest mare complex sportiv, unde Nadia a `ncurcat calculatoarele, (atunci) rom=nca ob]in=nd primul zece din istoria gimnasticii…! (sper s\ revin...!) Montrealul este marele ora[ canadian, cu circa trei milioane de locuitori, multilingvism, multicultural, de-a lungul fluviului Sf. Lauren]iu. Este ora[ul podului pentru filmele cu cowboy. Este ora[ul blocurilor cu multe balcoane… (Meridianul, an XIII, nr. 19 (888), joi, 12 mai 2011)
CANADA, MAI DE APROAPE
Indieni cu tot felul de pene [i strig\te r\zboinice, s\ge]i [i… ultimul mohican… hm! Azi nimic s\ aminteasc\ m\car de Fram, ursul polar !
}ar\ a miliardelor de tone de beton cu `ntindere mai mare dec=t Europa (p\i, de la Montreal la Edmonton
44 
 
sunt vreo 5.500 de km), un fel de B\r\gan imens, br\zdat de mii de [osele, cu ronduri [i rondele din beton, perfect puse la punct, peste care circul\ mii [i mii de ma[ini `ntr-o fantastic\ alerg\tur\ pentru via]\. A fi cu serviciul la o or\ de mers cu trenul sau cu ma[ina e o obi[nuin]\, cvartalele de blocuri fiind la dep\rt\ri considerabile de `ntreprinderi [i institu]ii.
Am `ncercat s\ sugerez imaginea unei ]\ri mai mari ca Europa, dar doar cu 30 de milioane de locuitori, cu automatiz\ri [i informatiz\ri la nivelul Germaniei [i Elve]iei, stat social cu grija pentru to]i, `ncuraj=nd imigra]ia din cauza natalit\]ii negative, cet\]enii fiind la locurile de munc\ ori `n autoturisme (media, 1,5 pe familie) [i foarte pu]in pe str\zi, cam de loc. Pentru con[tiinciozitatea lor, rom=nii sunt foarte bine v\zu]i, dar n-au munci de conducere foarte importante (cred [i eu, inginer ca om de serviciu) nimeni nu-[i pune problema de culoare sau na]ionalitate ci, S| {TIE.
Legile ]\rii protejeaz\ (exagerat, chiar) via]a copiilor, primul lucru pe care-l `nva]\ \l mic e num\rul de la poli]ie s\-[i reclame p\rin]ii care-l bat, cre=ndu-se un fel de libertate pernicioas\ pentru ace[tia, care `n]eleg cu greu c\ banu’ `i educ\ [i nu familia, devenind o pies\ `ntr-un angrenaj tehnicizat la maximum.
45 
 
|[tia-s mai grandomani dec=t ru[ii, cu o risip\ excep]ional\ de spa]iu. Universitatea Economic\ (HEC) are c=teva sute de s\li [i c=teva biblioteci (toate cu ferestre de vizitare), buffet [i sal\ de mese `n mijloc, calculatoare [i ghiduri. ORATORIUL (catedrala), construc]ie impun\toare cu scop religios, sala av=nd circa 20.000 de locuri, `n\l]imea, mult peste 40 de metri; situat pe un deal botezat munte, asigur\ o mare vizibilitate printre cele c=teva zeci de zg=rie nori, Down town-ul sprijinindu-[i cele peste 50 de etaje pe o infrastructur\ cu sute de camere [i un subsol - tunel de c=]iva kilometri care continu\ autoruta 720 pe 6 benzi de circula]ie (nord-sud), de-a lungul fluviului Saint- Laurent. Liniile de metrou [i cele de transport urban (multe) asigur\ o fluen]\ excelent\. Provincia Quebec e interesant\, u[or spectaculoas\, cu ceva urme istorice, integr=nd c=teva zeci de mii de rom=ni, comunic=nd `n limba francez\ dar [i englez\. Am luat o mas\ excelent\ din turnul de 180 metri `n\l]ime, `ntr-un restaurant rotitor cu panorama ora[ului Quebec, `ntr-o or\ [i 40 de minute.
Catedral\ 
46 
 
Toronto `nglobeaz\ [i rezerva]ii pentru indieni [i ora[e - satelit, [i aproape 7 milioane de locuitori, dar mai ales o re]ea de transporturi demn\ de cartea recordurilor! Se vorbe[te limba englez\, se trece una-dou\ la americani pentru cump\r\turi. Ca s\ ajungem la cascada Niagara am parcurs 1.400 de km dus-`ntors. O alt\ cascad\, de la Montmorenci are 84 de metri.
Cred c\ momentul de afirmare [i ie[ire `n lume a ]\rii [i mai ales a Montrealului au fost Jocurile Olimpice din 1986, c=nd Nadia Com\neci (are numele
incastrat `ntr-o panoplie ve[nic\ !) a `ncurcat calculatoarele ob]in=nd nota 10. L=ng\ Turn [i Sala- farfurie am urm\rit meciul Impact - Red Bull New York, al\turi de nepotul Radu. C=nd [i cum au reu[it oamenii \[tia s\ betoneze o ]ar\ at=t de mare [i destul de neprimitoare, ]ine de miracol. Ei, [i ce, ve]i spune. R\spunsul: emigra]ia rom=nilor ! La c=te ma[ini mi[un\ `n Canada, ea ar muri instantaneu la `ncetarea produc]iei de petrol. Dar... OMUL ..? Pe cur=nd ! (Meridianul, an XIII, nr. 20 (889), joi, 19 mai 2011)
Cascada Niagara
 
Montreal, la el acas\, `n Canada 6 ore `ntr-un apus de soare ... M\ aflu a doua oar\ `n ora[ul care-o p\streaz\ pe Nadia Com\neci ca simbol al performan]ei. Ora[ul bicicletelor [i al circula]iei aproape perfect\, indiferent de mijloc; a[ezare `n care tr\iesc circa 50.000 de rom=ni, deci c=t popula]ia Vasluiului, dar pe o suprafa]\ imens\ de aproximativ 1.000 km p\tra]i... Am decolat de pe Charles de Gaule `n jurul orei 18:40, `ntr-un apus de soare. Frumos. Aeronava a urcat repede la 11.900 m, cu o vitez\ de croazier\ de 900 km, cu peste 300 de c\l\tori la bord. Am fotografiat Parisul [i am urm\rit APUSUL soarelui timp de 6 ore p=n\ am ajuns pe aeroportul din Montreal. O asemenea `mprejurare n-am mai tr\it-o! Senza]ie unic\ s\ stai at=tea ore urm\rind cum apune, dup\ noi, soarele. P=n\ la urm\, explica]ie simpl\, am zburat c\tre soare cu viteza care acoperea un fus orar [i la `n\l]imea care ne situa `n afara lumii. Nu `nseamn\ c\ n-am privit, n-am g=ndit, n-am admirat protuberan]ele noroase [i nu ne-a fost fric\ deasupra Oceanului Atlantic
Vedere din avion 
 
c=nd masivul Boeing se cutremura de parc\ ar fi c\lcat pe pietroaie! Risipitoare de energie, deci foarte luminat\, metropola canadian\ ne-a primit `n lini[tea tulburat\ de o circula]ie auto, neobi[nuit\ pentru noi. Fiecare `[i are ma[ina lui [i mi[un\ pe unde-l duc interesele, pe distan]e inacceptabile pentru rom=ni: multe zeci de km pe zi cu ore `ntregi petrecute `n traseu. Am rev\zut Grande Bibliotéque, adic\ Biblioteca Na]ional\ din Montreal, cu milioane de c\r]i de toate genurile [i profilurile dar doar cu c=teva zeci de exemplare rom=ne[ti (am donat [i eu 7 exemplare). E o
organizare `n aceast\ institu]ie `nc=t `n cel mult 5 minute de la intrare, ai cartea `n m=n\. M-am `nt=lnit cu doi scriitori rom=ni [i am conversat cu str\ini.
Vizita la Radio [i Televiziunea Canada cu sediul `n Montreal e la fel de instructiv\ ca [i la Universitate. S\lile deschise, luminate, se poate vedea ce face fiecare datorit\ pere]ilor din sticl\. Totul pare ordonat [i pus la punct p=n\ la secund\. Am reluat, `n discu]iile cu un redactor, problema c\r]ilor pentru rom=nii care au doar o singur\ libr\rie
Radio Montreal
 
,,carte rom=neasc\” [i c=teva mici biblioteci pe l=ng\ bisericile ortodoxe de aici. Carte, `ns\, foarte pu]in\, cump\r\tori pe sponci, ac]iuni culturale propriu-zise foarte rare. De aceea am apreciat ini]iativa preotului Ion Ceau[u [i a preotesei sale Mihaela care mobilizeaz\ pe vorbitorii de limba rom=n\ ([i c=]iva negri) [i ]in slujbele `ntr-o biseric\ veche catolic\, `nchiriat\. Chiar m-a impresionat misionariatul p\rintelui [i-i adresez [i astfel felicit\rile [i mai ales admira]ia mea pentru c=t reu[e[te pentru drept-credincio[ii rom=ni. La slujba de ziua Crucii a participat [i P.S. episcopul vicar Ioan Cassian al Episcopiei din America de Nord, deci S.U.A. [i Canada, care a binevoit s\ ne dea un lung interviu. ,,Viitorul religios sun\ bine”, a concluzionat Prea Sfin]ia sa, `ncrez\tor c\ [i al]i preo]i rom=ni vor reu[i s\-[i creeze parohii, ca p\rintele Ioan Ceau[u. Nu vreau s\ omit podul trenurilor furate din western-urile cunoscute de noi. Am fost impresiona]i de atacurile bandite[ti [i d\r=marea unor asemenea poduri [i aruncarea trenurilor `n ap\. Chiar sunt foarte impresionante. Foarte impresionante. O s\ revin...! (Meridianul, an XIV, nr. 38 (959), joi, 20 septembrie 2012)
50 
 
V-am promis cuvinte despre Canada [i o s\ m\ ]in de cuv=nt, pentru c\ tr\iesc, numai `n Quebec, aproximativ 75.000 de rom=ni, mereu neuni]i [i dispersa]i pe mari suprafe]e, chiar dac\ le parcurg cu ma[ina personal\. Unii o duc bine (cam la 60.000 de dolari pe an), al]ii, mul]i sunt salahori cu studii universitare. Medicii se pl=ng c\-s impozita]i cu 45%, [oferii sunt la ora de munc\, scriitorii mor de foame, chiar ajuta]i de stat. Poetul George Filip, un tip original [i un mare poet, mi-a pl=ns pe um\r `mbr\]i[=nd steagul Rom=niei pe care `l ]ine desf\[urat `n balcon. Tr\ie[te cam cu 1.000 de dolari pe lun\ `ntr-un c\min social. (…)
Mult\ vreme ]ara minunilor, Canada de azi, are de toate: `nv\]\m=nt greu performant (cu mul]i rom=ni ajun[i universitari), cu mult\ materie cenu[ie rom=neasc\ pierdut\ aiurea, ]intind doar ma]ul gros...
~NV|}|TURILE… TURISMULUI ! Ar trebui ca principala `nv\]\tur\ s\ fie legat\ de OMENIE, dar din p\cate acest sentiment specific este `nlocuit de indiferen]\ [i interes ! Dac\ ai c\zut bolnav, pe strad\, nimeni nu se atinge de tine ci cheam\ urgen]a care... cost\. El e doar amabil [i at=t ! Lumea e foarte mic\ pentru fiecare, cercul de apropia]i suflete[te este foarte redus (c=teva persoane) eventual la destui kilometri distan]\. Vizitele se anun]\
51 
 
din timp, aten]iile se sub`n]eleg, petrecerile la ani dep\rtare. Mama ]ar\ nu exist\, numai, doar, o amintire vag\ privit\ cam cu m=nie [i pornirea de a nu se mai `ntoarce… cur=nd! Neamuri sau prieteni pu]ini, principala grij\ fiind hrana [i, eventual, c\l\toriile. Preocuparea-i pentru „ma]ul gros” [i… telecomanda la televizor. Rom=nia… cam departe. Ma[ina personal\ e indispensabil\. Slujbele la mul]i kilometri dep\rtare `nghit destul din venit [i omul se afl\ `ntre plec\ri [i pe la el pe acas\, unde „cade lat” de stres [i oboseal\. Pe str\zi e destul de pustiu, at=t ziua c=t [i noaptea. Statul asigur\ cam de toate, `n special curent electric foarte ieftin, deci nu exist\ preocuparea de a stinge lumina ziua. Electricele asigur\ un confort material [i oarecum spiritual; nu exist\ (aproape) dorin]a de a-[i cump\ra casa pe care o locuiesc, `n speran]a c\ o vor pl\ti `n 20-30 sau chiar 40 de ani ! Societ\]ile de asigur\ri sunt la tot pasul… Subliniez: serviciile medicale-s foarte scumpe ! Montreal are serviciul special pentru biciclete al Prim\riei. E un automat, banul, se elibereaz\ bicicleta [i la drum ! Mii [i mii de biciclete, mii [i mii de ma[ini, zeci, uneori sute de pietoni !
52 
 
Am v\zut c\ TURISMUL face progresul social, ca [i `n Elve]ia, Austria, Cehia, Anglia. Acolo `nseamn\ S.U.A. (ce senza]ie tr\ie[ti `n Statuia Libert\]ii, `n Muzeul Na]ional ori `n Metrou…). Insulele din Caraibe, unde nu exist\ de m=ncare (doar iguane) dar se import\, unde apa e scump\ de[i oceanul e imens, sunt foarte populate, elegante, FRUMOASE, datorit\ turismului ! Frumosul lor e modern [i mai pu]in natural ca al nostru. De ce nu-l vindem [i noi cum trebuie, c=nd avem, chiar avem, o ]ar\ at=t de frumoas\ ! (Meridianul, an XIII, nr. 23 (892), joi, 09 iunie 2011)
New York 
5. CEHIA
DEKUJI, PRAHA ! ARGUMENT: Ca organizator a numeroase deplas\ri [i excursii am crezut absolut `ntotdeauna c\ [ansa mea de a vedea mai mult dec=t al]ii [i a sim]i
ce este pe alte meleaguri (nu de a bea [i m=nca) ar putea fi folositoare [i concet\]enilor no[tri. Care, prieteni, du[mani sau indiferen]i, ar putea interpreta ce-am scris, spus sau g=ndit. Am relatat astfel din Ankara, Istanbul, Paris, Londra, Moscova etc. etc. Acum, dac\ am avut [ansa s\ vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase ora[e ale lumii, m\ ]in... de obicei ! Spre deosebire de at=]ia care-s numai pentru ei. PRAGA DE ZI, adic\ ora[ul excursioni[tilor din toat\ lumea, al imaginilor `n\l]\toare ca pild\ [i realitate al `ntoarcerii spre valorile mari [i
Praga, Vltava - pod
 
greu pieritoare ale unor vremuri demult apuse; dar, deosebit prilej de m=ndrie [i onoare, local\ [i na]ional\. Dup\ cum se [tie, un musafir prost poveste[te ce-a m=ncat [i ce-a b\ut; de[teptul ce-a g=ndit [i ce-a sim]it. CE-AM V|ZUT: Praga este unul dintre cele mai frumoase ora[e ale lumii, v\zut ca o uria[\ `ntindere (de blocuri, case, monumente) at=t pe dealul Hradului c=t [i din Petrini Tower (Turnul Petrini) o replic\ a Turnului Eiffel din Paris (30% din el). Cei 60 m [i `n\l]imea terenului ofer\ o panoram\ rarisim\ cu fundalul acoperit de blocuri [i vreo 6 cl\diri foarte `nalte (dintre care [i noul turn de televiziune) cu mul]imea acoperi[urilor ro[ii de-a lungul Vltavei [i de-a latul axei principale de comunica]ie care str\bate marele ora[. Din pia]a Hradului (palatul pre[edintelui [i al unor ministere) ,,ciupercile” acestea ro[ii (acoperi[urile blocurilor cu 3-8 etaje) sunt br\zdate de albastrul apei Vltavei care permite deplasarea multor vase de agrement (n-am v\zut nicio barc\) [i tot de aici se v\d siluetele podurilor care permit o lejer\ trecere de pe un mal pe altul. Caroly Most, podul Carol e o minune de frumuse]e prin numeroasele sale grupuri statuare, vechile turnuri
Praga - Pia]a Hradului 
 
de la capete [i mai ales prin sutele [i sutele de expozi]ii la `ndem=na excursioni[tilor. Sunt sute de ghizi autoriza]i care conduc [i mai multe sute de grupuri din TOATE col]urile lumii.
Fiecare ghid are un semn (de la umbrel\ la flutura[i) c=t mai ingenios pentru ca grupurile s\-l poat\ urma dup\ `nv\lm\[elile inerente. Se a[teapt\ la r=nd. Monumentele istorice `n cele mai nea[teptate stiluri sunt cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care seam\n\ cu Notre Dame din Paris, e acoperit\ cu aur ca [i o alt\ catedral\ moscovit\ [i are vitralii de o frumuse]e unic\ mai ceva ca la cea din Viena. E foarte `nalt\, cu odoare din aur, sonoritate de excep]ie, statui [i sculpturi (`n marmur\) de inegalabil\ valoare artistic\ TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL [i mai ales mai multe cl\diri g\zduind Opera de stat, sau teatre, operete, etc. Diverse monumente pe aproape fiecare strad\ `l aiuresc pe cel care vede prima dat\ Praga veche. O bijuterie e [i metroul la peste 60 de
Praga - cl\dire administrativ\
 
metri ad=ncime, cu 3 linii principale, foarte folosit de praghezi care au un mare avantaj pentru deplasare: transportul integrat. Adic\ am pl\tit 26 Kcz (coroane) pentru 75 de minute [i am traversat cu ORICE MIJLOC de transport (tramvai, autobuz, metrou, autobuze speciale) ora[ul `n lung [i-n lat. Dintre construc]iile noi, turnul de televiziune [i stadionul Eden al clubului Slavia Praga unde ai no[tri (FC Vaslui) au ob]inut un egal `n preliminariile Cupei UEFA, impresioneaz\. Foarte multe hoteluri [i restaurante, cur\]enie des\v=r[it\ pe str\zi, spa]ii verzi perfect organizate. N-am v\zut c=ini comunitari. Din via]a de noapte am v\zut [i c=]iva aurolaci, un cabaret cu promisiuni... extreme ! {i mi[care p=n\ c\tre diminea]\. Am b\ut o bere `mpreun\ cu un prieten de la Evenimentul Zilei [i m-am fotografiat cu bravul soldat Svejk al lui Ha[ek din c=rciuma (u[or modernizat\) U Kalicha unde `nc\ mai este tabloul `mp\ratului Franz Iosef p\tat de mu[te, dar mai ales pere]ii pe care [i-au l\sat `nsemn\ri [i reprezent\ri mari arti[ti ai lumii !
Praga - l=ng\ soldatul Svejk 
57 
 
CE-AM SIM}IT? M-am minunat, mi-am `mbog\]it sufletul, dar am [tiut de lupta rom=nilor de veacuri. Putem fi m=ndri cu ce-avem [i noi, ace[tia de la cap\tul lumii bogate.
Dar ce au ei nem]ii, cehii, austriecii, ungurii ca fo[ti st\p=nitori ai altor na]ii, sc\lda]i `n aur ([i bog\]ii) de vremurile lor - e imposibil\ compara]ia. M\car e bine c\ din ce-au luat de pe la noi de-a lungul istoriei, putem vedea c=te ceva (cam pu]ini) dintre noi, rom=nii. Am sim]it c\-i putem ajunge prin munc\ [i inteligen]\; c\ putem `nv\]a de la ei. C\ putem visa la mai mult. Patriot de felul meu nu cred niciun moment c\ n-am putea fi ca ei. Istoria lor e prezent\... [i noi to]i rom=nii trebuie s-o urm\m. Chiar dac\ a noastr\ e mai fr\m=ntat\. DEKUJI PRAGA, adic\ mul]umesc pentru lec]ia de via]\ [i civiliza]ie pe care ne-o oferi. (Meridianul, An X, nr. 37 (766), joi, 25 septembrie 2008, editorial)
Praga - Statni Opera
6. CIPRU
DIN NICOSIA, pentru Dvs ! Am `nso]it echipa noastr\, FC Vaslui, la meciul cu Omonia Nikosia. Adrian Porumboiu a asigurat juc\torilor [i
invita]ilor condi]iile cele mai bune posibile: avion charter, cazare la hotel Hilton (unde lucreaz\ 15 rom=ni, printre care Orzan de la Cre]e[ti - Vaslui). Selectez dintre impresii: - Insula Cypru este cam de m\rimea jude]ului Suceava, unii spun cu 800.000 locuitori, al]ii cu peste 2 milioane. Adev\rul nu-l [tiu nici ciprio]ii `mp\r]i]i `n Ciprul turcesc [i cel grecesc. Important e c\ aici lucreaz\ aproximativ 45.000 de rom=ni, printre ei, [oferul fostului [ef al poli]iei (Lupu), buc\tar ferice la un hotel din Limasol, unde am poposit `n excursie. - Am aterizat la Larnaca, aeroport care ,,intr\ `n marea Mediteran\”, am mers cu autobuzul p=n\ la Nicosia, a doua zi am f\cut turul insulei prin Limasol [i alte c=teva ora[e, dar mai ales peste p\m=ntul sterp al insulei (de ce s-o fi numit insula Afroditei... la s\r\cia locurilor ?), doar u[or `nverzit spre mijloc datorit\ unor mun]i asem\n\tori cu M\cinul din Dobrogea.
Nicosia
59 
 
- Temperatura este de aproximativ 50 de grade Celsius la umbr\, ziua, 35 noaptea. Vegeta]ie corespunz\toare, adic\ s\rac\ [i numai unde este ap\; [i nu este. Ciprio]ii desalinizeaz\ apa de mare (incredibil de limpede) [i n-o beau! E ap\ menajer\, de b\ut import\. - N-am v\zut oameni pe strad\ nici ziua, nici noaptea. Filmul meu e f\r\ personaje, pentru c\ doar cei de prin magazine, baruri, respir\ [i... sper\ s\ le calce excursioni[tii pragul. Amabili [i... at=t ! Unde-or fi tr\ind, c\ nici la ferestre n-am v\zut lumini. - Toate blocurile [i casele au rezervoare/ schimb\toare de c\ldur\, perdele [i bun\stare, venitul pe cap de locuitor fiind de aproximativ 1.000 euro pe lun\; ai no[tri c=[tig\ `ntre 500 - 800, rar, mai mult, [i sunt slugi, t\cute [i disciplinate. - Infrastructura (drumurile) excep]ional\. Se cunoa[te c\ tot ce `nseamn\ civiliza]ie modern\ li se datoreaz\ americanilor care au implantat cele dou\ baze militare/ NATO, alte na]ii dec=t ciprio]i [i excursioni[ti nu prea exist\. - Tr\iesc din turism, cel prin aer (deci scump [i b\nos) [i chiar nu pot `n]elege de ce turismul e a[a de dezvoltat... dec=t dac\ m\ g=ndesc la pozi]ia geo - strategic\! ~n ora[e cresc tuia, un fel de chiparo[i, platani, rar palmieri, [.a. Dar `n copaci exist\ un fel de
60 
 
cosa[i (l\custe) de-ai no[tri care fac un zgomot asurzitor, ca pompele care stropesc iarba, obositor. M\ `ntreb cum pot lighioanele s\ `nceteze brusc, to]i, zgomotul, [i tot a[a s\-l reia. - B\ie]ii no[tri au jucat ce trebuia. Dup\ golul lui Wesley, publicul [i-a `ncurajat intens echipa, dar f\r\ gre[eala lui Kuciak, mai puteam sta o s\pt\m=n\ f\r\ gol. Ce-am `nv\]at ? - C\ via]a e frumoas\ c=nd au [i al]ii interes. Nu cumva dac\ r\m=neam ]ar\ neutr\ ne ajuta [i estul [i vestul ? - C\ turismul e surs\ de bani: ciprio]ii aproape n-au ce vinde, Nicosia este un ora[ cumplit de plictisitor [i gri, grecii v=nd legende, cehii v=nd istorie, noi... ? - C\ sportul face mai mult dec=t orice pentru re-cunoa[terea noastr\. Am v\zut acolo cel mai t=mpit consul de la ambasada rom=n\, ca [i b\t\lia rom=nilor cu via]a [i... cu autorit\]ile rom=ne. - La c\ldura care-i acolo, e greu s\-]i mai lucreze mintea... - Nicosia, de la cap\tul lumii, e placa turnant\ pentru Europa. (Meridianul, An XI, nr. 25 (803), joi, 20 august 2009, editorial)
Dac\ am v\zut ambele state (grecesc [i turcesc) Cipru, am vizitat 2 ]\ri…
61 
7. CROA}IA
Pare la `nceput de lume de[i o reprezint\ pe cea de odinioar\ prin vechiul Dubrovnik. Situat pe coasta de sud a Dalma]iei (cine n-a auzit de vesti]ii
dalma]ieni), fostul Ragusa (p=n\ `n 1918), `[i are principala intrare pentru turi[ti, din golf, chiar pe la por]ile Cet\]ii, apar]in=nd din 1979 Patrimoniului Mondial, Cultural [i Na]ional. Restul ora[ului e ca un ora[ de munte din Rom=nia, cu o [osea care urc\, chiar `n v=rf. E o priveli[te absolut minunat\, cu ora[ul la picioare, Golful aproape, Marea Adriatic\ primitoare [i albastr\. A urca treptele unei Cet\]i – [i Palatul Sponza - aproape inexpugnabil\, treci pe l=ng\ (sau prin), prima farmacie din lume, unde po]i `n]elege cum [i cu ce lucrau alchimi[tii ca s\ ob]in\ aur. Creuzet, boluri, substan]e etc. sunt… cople[itoare !
Palatul Sponza 
 
Ragusa a r\mas mult timp o republic\ liber\ ca [i Bra[ovul la noi datorit\ a[ez\rii sale avantajoase. Comer]ul, pescuitul, pirateria [i… libertatea au
`mbog\]it ora[ul, azi perfect organizat pentru turism. Pentru c\ eram dup\ somnul de diminea]\ de pe Costa Victoria, am avut mare chef de alerg\turi [i prin munte [i prin destule monumente arhitectonice. Mi s-a p\rut interesant [i domul din pia]a mare, unde odihnesc deopotriv\ localnicii (ne-am `n]eles perfect cu limba rus\) [i excursioni[tii (`n limba englez\). Comer]ul cu antichit\]i e `n floare, polite]ea, la Dubrovnik acas\ ! Aici am sim]it c\ un om adev\rat nu doar vede, se minuneaz\ [i at=t. Ochii [i mintea selecteaz\, acumuleaz\, iar acel ceva numit suflet reac]ioneaz\. Al meu a reac]ionat violent, chiar m-a durut sufletul !
,,Ce face]i Dvs., prin televiziune, radio [i ziar, pe care le conduce]i, e unic `n ]ar\. Felicit\ri ! Felicit\ri !”
Acad. Eugen Simion, Vaslui, aprilie 2006, `n biblioteca jude]ean\,
din interviu
Centru - Dubrovnik
8. ELVE}IA
Coresponden]\ Elve]ia V\ salut de pe plaiuri elve]iene. Localitatea `n care delega]ia noastr\ a fost cazat\ se nume[te Aeschi. Seam\n\ cumva cu ]inuturile noastre, `n sensul de munte la c=]iva metri distan]\ [i, `n rest, ni[te platouri u[or sau mai mult `nclinate, deci vestitele plaiuri elve]iene cu lini[tea lor tulburat\ numai de mu[te, c\ [i aici sunt mu[te [i asta pentru c\ sunt [i mici cresc\torii de animale. Este o lini[te des\v=r[it\ de[i destul de multe ma[ini traverseaz\ [oselele asfaltate. Trebuie s\ [ti]i c\ p=n\ [i la cea din urm\ c\su]\ pe care am v\zut-o prin localit\]ile acestea exist\ asfalt. Curat ! N-am v\zut o h=rtie, n-am v\zut un muc de ]igar\, dec=t prin preajma stadionului, unde cred eu au fost [i alte na]ionalit\]i dec=t elve]ieni sau austrieci. Am ]inut s\ v\ relatez cadrul general pentru c\ aici e un bun punct de observa]ie. M\ aflu la c=teva zeci bune de km de Berna - capitala [i la [i mai mul]i km departe de Zurich, `ntruc=t `n perioada asta nu se g\sesc locuri de cazare.
Berna, port pentru pasageri
 
Am reu[it s\ p\trundem acolo unde nici nu visam. Trebuie s\ [ti]i c\ la cantonamentul echipei na]ionale accesul persoanelor str\ine este interzis. Tot perimetrul este acoperit cu o p=nz\ de circa doi metri, un gard provizoriu; noi am reu[it s\ intr\m la cantonament unde am v\zut o atmosfer\ foarte serioas\, `ncrez\toare, [i aceasta ar [i explica rezultatul, destul de bun p=n\ la urm\, ob]inut `n partida cu Fran]a. Pe de alt\ parte, oamenii no[tri, vorbesc de delega]ii [i de juc\tori, sunt
`ncrez\tori c\ nu vom pierde nici meciurile urm\toare, ceea ce ar fi extrem de bine pentru noi to]i, `ntruc=t noi ne afl\m aici pentru fotbal, p=n\ la urm\.
Elve]ienii au un sistem de drumuri excep]ional, bine pus la punct. O ]ar\ traversat\ mai ales de autostr\zi. Sunt multe c\i de comunica]ie, `n raport [i de gabaritul ma[inilor. Semne de circula]ie la fiecare intersec]ie. Totul este aranjat cu meticulozitate eleve]ian\. De[i ora[ul Zurich are o popula]ie de 300.000 de locuitori exist\ aici o circula]ie feroviar\ ame]itoare. ~ntr-un minut au sosit `n gar\ 60 de garnituri de tren, practic o garnitur\ pe secund\. Sistemele de linii ferate sunt multietajate, lucruri greu de crezut c\ se pot realiza.
Zurich
65 
 
O `ntrebare mi-a `ncol]it `n minte: din ce-or fi tr\ind elve]ienii, pentru c\ `n afar\ de circula]ia infernal\ de pe autostr\zi, nu ai contact cu ei, nu `i vezi. Aici, `n partea marginal\ a localit\]ii Aeschi sunt gospod\rii `n care mai cresc vite [i presupun c\ oamenii de aici tr\iesc `n primul r=nd din `nchirierea caselor care, de regul\, sunt foarte vechi. Se zice c\ `n Elve]ia nu se aprob\ construc]ii noi sub nici o form\. Casa `n care st\m noi este construit\ `n 1911. Ar mai fi din mici slujbe sau ocupa]ii cum ar fi c=teva vaci sau c=teva zeci de vaci, dar nu am v\zut mai mult de 10 - 12 vaci nic\ieri, [i probabil din slujbele pe care le au, `ntruc=t, de regul\, le au la ora[. Ora[ele au sedii de b\nci, au sedii de firme mari [i sunt prost luminate seara. Asta `nseamn\ c\ oamenii au trecut p=n\ [i aici pe economii si, atunci, mai ales dup\ ora 10 noaptea, se retrag din infernul muncii zilnice. Dac\ grecii v=nd legende [i istorie, elve]ienii v=nd tehnic\ de calcul [i servicii bancare la distan]\. ~n sf=r[it un alt element pe care a[ vrea s\ vi-l comunic este atmosfera dintre suporteri. Am v\zut multe mii de rom=ni, unii zic c\ ar fi fost circa 15 mii de rom=ni din 30 de mii de locuri c=t avea stadionul din Zurich. Marea galben\ pe care a]i v\zut-o la televizor a fost excep]ional\. Nici un fel de `njur\tur\, nici un fel de incident, [i m-am interesat inclusiv la gara unde poli]ia
66 
 
local\ se a[tepta la excese. Nu am v\zut nici un rom=n luat cu duba. Deci, prin ce figur\ fac rom=nii ca juc\tori, ca spectatori [i ca vizitatori eu cred c\ fac un serviciu ]\rii rom=ne[ti. (Meridianul, An X, nr.22 (751), joi, 12 iunie 2008, editorial)
Coresponden]\ Elve]ia (II) Elve]ia este o ]ar\ frumoas\, cu o popula]ie `ns\ `mb\tr=nit\, cu or=nduieli de o mie de ani, totul este calculat, pus la punct. Au absolut tot ce le trebuie, confort personal [i, probabil, social pentru c\ am v\zut autobuze `n st=nga [i-n dreapta care circul\ [i-acelea goale. Toat\ lumea are ma[ini la scar\, toat\ lumea are posibilit\]i de a tr\i c=t mai bine. Ora[ele sunt arareori aglomerate, doar `n partea sudic\, spre Italia, la Geneva, am v\zut aglomera]ie mai mare [i ceva mai mult\ tinere]e. ~n rest, Zurich-ul, Berna, Lugano, Lucerna, toate acestea sunt ora[e care depind de o popula]ie cu mijloace de trai destul de evoluate, `n sensul c\ sunt func]ionari sau oameni care tr\iesc prin munca la birou. Elve]ia este o ]ar\ cu relief muntos, dup\ cum se [tie. Aici sunt Aeschi e pe aproape
67 
 
ferme mici, cu grija mare pentru mediu [i cu destule griji din partea autorit\]ilor pentru ca acest mediu s\ fie protejat. Spuneam c\ nu se permit construc]ii noi dec=t `n rare cazuri, c\ este intrezis\ sta]ionarea autoturismelor cu motorul pornit, [i au un sistem de infrastructur\ excep]ional. }ara cantoanelor [i a tunelurilor poate fi numit\ Elve]ia. Despre ultimul meci al Rom=niei: C=nd am v\zut marea aceea portocalie, nu-mi pot `nchipui c=]i olandezi au fost la meci, pentru c\ meciul s-a vizionat [i `n Fun zone, adic\ `ntr-o zon\ `n care se str=ng 10 - 15 mii de oameni `n fa]a unor ecrane mari, consum\ c=rna]i [i bere [i comenteaz\ desf\[urarea meciurilor. Oricum, trei sferturi din stadion a fost portocaliu. Noi rom=nii am avut speran]ele de `nceput, dar echipa, dup\ cum s-a v\zut, a jucat foarte prost, a[a c\ ne-am desp\r]it cu un gust amar, de[i, p=n\ la urm\ „produc]ia” este notabil\: dou\ puncte `n compania celor mai importante for]e fotbalistice. E ceva ! Optimismul dinaintea partidei s-a diminuat `ncet- `ncet c=nd am v\zut c=t de slab joac\; [i olandezii ne-au l\sat s\ juc\m, numai c\ ai no[tri au pasat prost, au g=ndit prost, au fost timora]i. A fost un spectacol [i dup\ meci. De exemplu, toate masinile acestea care au venit `n Berna au fost parcate pe un c=mp cam c=t este la Vaslui de la Interex
68 
 
p=n\ dincolo de Podul Hu[ului. Un c=mp imens, cam 1/3 km cel pu]in, pe iarb\ direct, amenajat corespunz\tor. Oricum, impresionant\ organizarea din aceste puncte de vedere. Mi-a pl\cut p=n\ la urm\ grija localnicilor pentru cei care au venit aici, marea majoritate care au fost la meci au fost din alte p\r]i, nu din Elve]ia. Ca o concluzie, pentru noi „escapada” aceasta `n Elve]ia a meritat, n-am avut cea mai proast\ figur\ posibil\ dar se putea [i mai bine, fotbalistic vorbind, iar pentru delega]ia de la Vaslui eu zic c\ a fost interesant\ [i toat\ perioada aceasta e un prilej de `nv\]\minte pentru noi. Bine ar fi s\ `ncerc\m s\ facem [i noi tot a[a eficient [i frumos, cu o popula]ie ceva mai t=n\r\. Cert este c\ noi, rom=nii ajun[i `n Elve]ia ne-am purtat corect, n-am auzit de niciun caz `n care rom=nii s\ fi fost angrena]i `n b\t\i, certuri sau altceva. Nu s-a `ncercat niciun fel de agresiune, ba, dimpotriv\, am comunicat foarte bine [i cu olandezii de[i nu prea [tiu limba rom=n\ [i nici cu engleza nu se prea omoar\. A meritat s\ vedem, s\ sim]im [i s\ comunic\m pentru dvs. ce am v\zut aici, poate ne folose[te la toat\ lumea. ~mi doresc s\ v\ v\d pe to]i s\n\to[i [i s\ ne bucur\m de via]\ cum credem noi c\ este cel mai bine. (Meridianul, An X, nr. 23 (752), joi, 19 iunie 2008, editorial)
69 
 
OBSERV|RI... `n Elve]ia ! Mi-am dorit `ntotdeauna ca ,,notele de drum” s\ fie folositoare pentru cititorii no[tri, f\r\ a-i `ndemna m\car o secund\ s\-[i p\r\seasc\ ]ara, ci s\ facem, ([i putem) aici `n Rom=nia... ca la ei ! Am fost impresionat [i `n Grecia de infrastructur\, dar ce-am v\zut `n Elve]ia e [i mai uimitor: re]ea de drumuri perfect pus\ la punct, asfaltate fiind [i c\r\rile care ,,scurteaz\” curbele ! Tuneluri, de la c=]iva metri [i p=n\ la 17 kilometri (cu sisteme de luminat, aerisire, ghidaj), [osele cu 2-8 benzi de circula]ie [i cu ziduri de protec]ie, supraveghere electronic\ a traficului, lipsa oric\rui poli]ist `n decor, indicatoare (inclusiv presemnalizare)... [i mii de km de autostr\zi. Poluarea este redus\ la maximum, nici m\car benzina cu plumb nu se mai comercializeaz\ iar mersul `n gol al autoturismelor este interzis. Trenurile [i tramvaiele circul\ dup\... ceas elve]ian, adic\ foarte exact. Transport `n comun perfect organizat (n-am v\zut nic\ieri cozi [i nici gesturi de ,,ia-m\ nene!”). Mai fiecare are cel pu]in un autoturism a[a c\ deplasarea e mai greoaie doar la orele de v=rf iar naveta `nseamn\ sute de km `n aceea[i zi ! De[i are numeroase lacuri, n-am v\zut pescuindu-se [i nici multe ambarca]iuni. Garajele pentru
70 
 
b\rci, inclusiv suspendate, sunt numeroase. Transportul cu vaporul e obi[nuin]\ ! Dar nu al localnicilor pentru c\ ace[tia asigur\ serviciile. Deci TURISMUL este principala surs\ de venituri. La Zurich, Berna, Laussanne etc. circul\ mai ales str\inii [i aceia, persoane `n v=rst\. Mai animat\ mi s-a p\rut Geneva, `n preajma lacului sim]indu-se spiritul latin [i anima]ia balcanic\. Aici am `nt=lnit [i rom=ni care nu veniser\ la Campionatul european de fotbal (~n Italia, la Milano, vorba rom=neasc\ este o obi[nuin]\ pe strad\). Relieful muntos e perfect valorificat. Observ c\ spectacolul oferit de rom=ni la Zurich [i Berna a fost surprinz\tor: grupuri-grupuri, f\r\ apuc\turi gol\ne[ti, euforici [i ,,patriotici” au tulburat lini[tea ad=nc\ a ora[elor locuitorii privind amuza]i coloanele `n deplasare. Unic\ a fost `ns\ rev\rsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, `n c=ntec [i `ncuraj\ri ale echipei favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost de mare folos. N-am v\zut praf, mizerie, noroi, n-am v\zut be]ivi pe strad\, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura `nseamn\ `n primul r=nd zootehnie. Ca [i `n Ducatul Lichtenstein, vaca este monument
Geneva
71 
 
na]ional ! Grupurile de vaci cu t\l\ngi pasc sectoare din f=ne]e marcate doar cu o sfoar\, nu au paznici. Acolo unde sunt mai multe (7-15) sunt [i rezervoare de 15-20 t pentru urin\, sunt [i platforme [i mai ales balo]i rotunzi (cca 500 kg f=n) `nf\[ura]i `n folie de plastic. Strada sau [oseaua pe unde au trecut diminea]a animalele sunt m\turate [i sp\late cu ap\. Am avut o imagine a Elve]iei din apropierea lacului Thun, la Aeschifriend, o caban\ la 1.108 m `n\l]ime [i cu o vedere (pe senin) de circa 100 km, cu salba de lumini, de mun]i, de nori, de [osele. Am urcat la 2.500 m cu funicularul construit acum 100 de ani [i ne-a plouat de c=te 2-3 ori pe zi. A c\l\tori `n Elve]ia e ca `ntr-un basm. A `n]elege c\ ace[tia au aceste or=nduieli de mul]i ani pentru c\ n-au cutremure [i n-au avut r\zboaie, e necesar pentru viitorul nostru. Ei tr\iesc foarte bine. Noi... Nu putem s\ nu vrem la fel... (Meridianul, An X, nr. 24 (753), joi, 26 iunie 2008, editorial)
Lacul Thun
9. FRAN}A
Am filmat mult, mult `n cele trei vizite [i nu numai `n Paris, am parcurs drumuri de ]ar\ (vorba vine, c\ toate c\ile sunt asfaltate, mijloacele de transport circul\ la secund\, TGV-ul asigur\ ,,scurtarea” distan]elor. ~n 40 de minute c=t am f\cut de la Tours la Paris am realizat c=t de departe e la noi linia ferat\ pentru trenuri de mare vitez\. La noi s-a ra]ionalizat - reorganizat mersul acestora [i `n loc de 4 ore [i jum\tate de la Vaslui la Bucure[ti acum se face aproape 6 ore, cu un confort `ndoielnic, cu un pre] mereu `n cre[tere. Nu-i vorb\ c\ `ntre timp vagoanele s-au f\cut pulbere iar locomotivele chiar s-au topit. Dintre multe-multe impresii selectez imaginea G\rii Tours l=ng\ care `n plan perpendicular erau vreo 3,5 Km numai de linii, pe care nu era absolut nici un vagon. Sau, din Turnul Eiffel n-am putut vedea marginile Parisului [i nici vreun aeroport, la Notre- Dame mi[un\ ho]i de toate na]ionalit\]ile, unul care spunea c\ e din Murgeni, ne-a u[urat de bagaje... Dar totul a fost compensat de m\re]ia [i Notre - Dame, Paris
73 
 
frumuse]ea monumentelor istorice, `n special acest binecunoscut simbol al Fran]ei. Dac\ spun c\ Parisul e frumos… spun mult prea pu]in. ~n Fran]a sunt amintiri, `nt=mpl\ri, impresii, scrisori etc. legate de cele 3 c\l\torii cu numeroase peripe]ii (inclusiv 2
jafuri la Strasbourg [i Paris) [i multe `nv\]\minte. M-am „rev\zut” cu D’Artagnan la vestita c=rciumioar\ „Le cheval blanc”, am v\zut castelul impun\tor (la c=]iva kilometri distan]\) cump\rat de un pictor american care avea expuse `ntr-o sal\ special\ 91 (nou\zeci[iuna) de picturi ale clitorisului (adic\ a organului genital feminin de reproduc]ie) pe care scotea bani destui [i dup\ 2 vizite [i un interviu lung s-a invitat `n Rom=nia (dar eu nu am putut s\-i sus]in deplasarea [i preten]iile), am v\zut frumuse]ile de pe Valea Loarei cu castelele ei dimprejurul ora[ului TOURS [i am locuit aproape 3 s\pt\m=ni la o ferm\ agricol\. Impresii am mai publicat. P\strez [i azi leg\tura cu fermierul care `mpreun\ cu so]ia [i un copil cultiva 360 de hectare (!!!) La Neuille Pompierre (comun\ c=t Hu[ul dar la c=mpie) am observat modul de via]\ al francezilor iar la Casa lor de Cultur\ i-am `nv\]at… PERINI}A, cu
Tour D'Eiffel - Fran]a
 
rezultate spectaculoase imediate. Am donat o carte a mea, m-am ales cu o diplom\ [i cadouri… Parisul e scump [i merg=nd pe liniile speciale pentru turi[ti cu ascultare `n 5 limbi str\ine, la casc\, dar nu [i rom=na. Am v\zut at=tea, am umplut multe casete cu film\ri, cu rom=ni boga]i, nec\ji]i, ho]i, scriitori, persoane importante, curve, localuri ca Moulin Rouge, magazine, stadioane, podul Alexandru, Tour D'Eiffel. De[i am urcat `n v=rful s\u, cu emo]ie, n-am r\mas prea impresionat.
Parisul a meritat [i merit\ s\ fie v\zut ! {i acesta [i alte ora[e fran]uze[ti au un ritm de
via]\ extrem de viu, zgomotos [i scump. *
~n numele TV.V. [i ca persoan\, am vizitat 17 ]\ri [i cu Rom=nia 18. Ca principii: - O sumar\ documentare `nainte, pliante [i h\r]i, uneori c\r]i (de la bukini[tii de l=ng\ Notre Dame am achizi]ionat Les Trois musquetaires). - Plimb\ri `n grup pentru a asculta explica]ii ale ghizilor, `ntreb\ri, `ntreb\ri, film\ri. - Alerg\tura individual\ cu r\t\cirile de rigoare [i impresii puternice, individual-personale. - Deplas\ri cu mijloace de transport urbane de la un cap\t la altul (sau circuite) `n ora[ele unde am stat mai mult de o zi. Pentru c=]iva euro sau chiar gratuit
75 
 
(c=nd spuneam c\ sunt de la pres\ [i afi[am legitima]ia) am efectuat aceste deplas\ri (pentru a cunoa[te) `n aproape toate marile ora[e. Nici nu b\nui]i c=te se pot afla `ntr-un autobuz sau tramvai ! - De pretutindeni am venit cu tolba plin\ de impresii, imagini, uneori suvenire, totu[i uit=nd s\-mi aduc ceva material personal ca amintire. Doar de la
Vene]ia [i Murano am adus gondole din vestitul Cristal de Murano, din Lichtenstein un stilet, din Dubrovnik (Croa]ia) h\r]i. - Am `ncercat
s\ g=ndesc `n leg\tur\ cu ce v\d [i ce poate fi de folos, m\car ca idee, celor de acas\ ! - Nu se pot clasifica impresiile „comune” mai multor ]\ri pentru c\ fiecare sunt subiective [i cu particularit\]i. - N-am f\cut de ru[ine nici numele meu, nici al jude]ului, nici al ]\rii chiar dac\ „am furat imagini”, adic\ am filmat f\r\ aprobarea st\p=nilor. A fost mai puternic\ dorin]a de a ar\ta alor mei ce-i mai frumos pe acolo. Chiar dac\ am mers la un turneu de [ah `n Fran]a sau la Campionatul European de Fotbal (Elve]ia).
Basilica Sacre - Coeur din Paris
76 
 
Prefectul de Turenne intimida prin prezen]a lui, cam `nfumurat [i ne[tiutor despre rom=ni. Am `ncercat s\-l interes\m cu forma]ia folcloric\… nu; cu investi]iile `n agricultur\… era prea departe; cu turismul… au \ia castele de sute [i sute de ani, ce s\ vad\ la noi. S-a ar\tat interesat de vizita `n jude]ul Vaslui, la prefectul nostru… neconcretizat\. A transmis cuvinte de apreciere pentru rom=ni (\[tia abia m=ncaser\ lebedele `n Austria - [i [tia -) spun=nd ne`ncrez\tor c\ ne a[teapt\ `n UE; c\ ne-a primit `n audien]\ [i la interviu, a fost mare lucru ! La Consiliul Europei, secretarul Marie Trauttman ([i primar al Strasbourgului) ne-a primit pe to]i 26 `ntr-o sear\, `n sal\ somptuoas\ cu regi picta]i pe pere]i [i tavane - oglind\. Ne-a oferit un dejun, am evoluat `n spectacol. Copiii (lor) se urcau pe mese sau f\ceau ce voiau, s-a `ntre]inut special cu mine [i un scurt interviu din care am re]inut „voi ve]i fi `n UE chiar dac\ nu vre]i”… Cum adic\, `ntreb eu contrariat: „fiindc\ mersul istoric e acesta, un mare stat european, cu grani]a pe Dun\re sau pe… Prut (nu-[i amintea, i-am zis eu). Chiar dac\-s `n Bosnia (R.S.F. Iugoslavia nu era dezmembrat\) nu vor putea face nimic.”
77 
 
A mai spus ceva absolut interesant, aproximativ: noi nu suntem putere militar\ ci financiar\, o s\ vede]i voi… Ne-a invitat a doua zi s\ vizit\m somptuoasele cl\diri care n-aveau `n fa]\ [i steagul Rom=niei [i unde, chiar eu m-am r\t\cit `ncerc=nd s\ v\d mai mult. Am stat la biroul unde st\ ast\zi Baroso. Sala impresionant\ (mare [i `nalt\), acustica perfect\ ! Ghidul ne-a explicat `n francez\ [i Gabi Penciu ne-a tradus `n limba rom=n\. C\scam ochii c=t cepele [i urechile c=t p=lniile. Strasbourgul a fost ospitalier ! De[i, erau a-3 a for]\ `n Parlamentul European, n-am g\sit ecologi[ti ! {i chiar i-am c\utat !
Strasbourg
78 
10. GERMANIA
Orase frumoase [i reci. Autostr\zi perfecte, protective. Nu po]i s\ nu fii impresionat de grija nem]ilor pentru infrastructur\, [oselele fiind protejate cu plase de s=rm\, av=nd `n vedere viteza mare [i foarte mare pe cele 3-4 benzi de circula]ie pe sens. Am auzit c\ la KÖLN este catedrala care are cu tot cu turn 411 m, deci cea mai `nalt\ din lume. Nefiind vorbitor
de limb\ german\, nu prea m-a ajutat nici cea ,,gimnastic\”, [i am comunicat foarte pu]in. Curios, pentru c\ urm\ream s\ ajungem repede `n Fran]a, cultura, ordinea [i cump\tarea german\ nu mi-au atras aten]a. M-a impresionat cum au rezolvat problemele religioase [i na]ionaliste `n Alsacia [i Lorena. ~n 26 de minute am trecut din Strasbourg (Fran]a) `n Kiel (Germania), f\r\ s\ m\ `ntrebe nimeni, pe un dig ridicat pe ambele maluri ale Rhinului, cu [osele bune - bune, pe care trecea autobuzul la 1/2 or\. Se vorbea deopotriv\, francez\ [i german\.
Catedrala din Köln
Din Grecia, pentru Dumneavoastr\ ATENA noastr\ !
~ntre 3-9 februarie 2008, `mpreun\ cu un grup de elevi, profesori [i c=]iva `nso]itori din Negre[ti am c\l\torit, cu autocarul, prin Bulgaria,
`n GRECIA. O ]ar\ bine pus\ la punct cu infrastructura care permite mi[care liber\ a celor 11 milioane de locuitori dar mai ales a multor milioane de turi[ti ! Cum ,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 sim]uri (deci [i bunul...!): Generalit\]i: - N-am v\zut ]ar\ mai s\rac\ (cca. 80% din suprafa]\ cu spini [i st=nci gola[e, mun]i s\raci, doar bauxit\) cu oameni mai boga]i, angrena]i `n afacerile cele mai diverse, sau servicii. - E un p\m=nt al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine - bine dezvoltat [i un comer] pe m\sur\. - Grecii tr\iesc din ,,v=nzarea” culturii lor de odinioar\, din turismul ecumenic, mica ciubuc\real\ [i slujbe mereu nesigure, ca `n toat\ sfera capitalului.
Acropole
80 
 
Am PIP|IT monumente [i am s\rutat multe icoane, pelerinajul (pe) la m=n\stiri [i l\ca[uri de cult (organizat de directoarea Doini]a Mihai) fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe str\zi [i `n magazine cu lume gr\bit\ [i stresat\. M-au pip\it [i c=]iva ho]i de buzunare. Am MIROSIT: m=nc\ruri specifice, aroma portocalelor [i altor citrice `nc\ neculese (sezon, `n noiembrie), dar [i putoarea din centrul Atenei - OMONIA - cel mai ur=t km 0 dintr-un ora[ pe care l-am v\zut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, pr\jituri, supe cu pe[te, portocale (la ele acas\), fistic, l\m=i, m\sline. Cultura na]ional\ e m\slinul, vreo 12 miliarde de pomi (care tr\iesc p=n\ la 600 de ani!) de-a lungul r=urilor [i ]\rmurilor. ,,M=ncarea s\racului” e scutit\ de impozite [i necesit\ foarte pu]ine lucr\ri (cheltuieli). Cu toate astea, cele mai ieftine-s cele din Bulgaria care `nc\ nu e aliniat\ la pre]urile europene. Apa sfin]it\ de pe la l\ca[uri e tot ap\, berea la butelii e cam de 3 ori mai scump\, vinul, pe categorii, de 3-100 de ori mai scump. Am V|ZUT: Drumuri ca-n palm\, 4-16 benzi de circula]ie, amestec dintre cl\diri foarte moderne, blocuri f\r\ personalitate [i monumente istorice, poluare, mai ales `n centrul capitalei, Marea Egee, albastr\ [i misterioas\, confort interior foarte bun, chirii foarte mari
81 
 
(2/3 din salariu), exodul popula]iei din centrul Atenei, cu cl\diri abandonate, spre periferii. N-am prea v\zut oameni prin ora[e [i sate `n afara excursioni[tilor; `n portul Eghina, de m\rimea lui Tulcea la noi, c\l\torind cu vaporul (deci cu o mare perspectiv\), am observat un singur automobil `n mi[care. Copii am v\zut doar la o [coal\ din Salonic, la o alt\ [coal\ sub Muntele Lupului [i str\inii de la locurile istorice. ACROPOLE, ,,acoperi[ul lumii”, simbolul Greciei, unde zeii mi[un\ printre st=nci, coloane [i... Propilee, unde limba iute greceasc\ e numai printre restauratori, iar ghizii v=nd legende [i religie `n toate limbile p\m=ntului. Muntele de sub acest impun\tor monument seam\n\ cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mul]i, mul]i vizitatori galbeni (chinezi, japonezi [i multe na]ii de culoare galben\) dar [i negri printre majoritarii albi din toat\ lumea ! Am v\zut Olimpul (e mai frumos Ceahl\ul nostru!) [i mun]ii Pindului (cu ,,R\sunetul” lor `n Carpa]i - Odobescu) [i mai ales m\n\stiri [i biserici slujite de... inclusiv, rom=ni!? Un fel de Cheile Bicazului, la Meteora, o c\lug\ri]\ din Suceava auzind c\ n-am bani de intrare: ,,pofti]i, pofti]i, intra]i...!” Am AUZIT:
82 
 
- Nivelul de trai al grecilor e de peste 1.000 euro/lunar. - Peste 10 milioane de etnici greci tr\iesc `n afara ]\rii. - Parlamentul e ,,Casa de nebuni” iar portocalii din preajma pre[edin]iei nu sunt cule[i ca s\ aib\ poporul nemul]umit cu ce arunca `n pre[edinte! Sunt multe monumente romane! - Mult\ muzic\ greceasc\, foarte pu]in\ a altor popoare, rom=neasc\ deloc, deloc, nici la radio, TV, nici `n magazine. Alte concluzii: - Ai ce vedea, merit\ ! ~n Noua Elad\ p=n\ [i aerul e pe bani, la fiecare biseric\, bani, pe suveniruri al]i, destui ! P=inea e 1,5 euro cam 5,5 lei kilogramul. Rom=nia nu e cunoscut\ DELOC. (…) Dac\ ai hrana de acas\ te `ntorci cu sufletul plin ! Ave Graecas ! Ave amici, din Atena noastr\, a tuturor ! (Meridianul, An X, nr. 6 (735), joi, 14 februarie 2008, editorial)
ATENA + ATENA Am rev\zut Grecia, evident ATENA - capitala [i, desigur, simbolul na]ional Acropole. Am ,,rev\zut” [i zei]a protectoare ATENA, `n]elepciunea `ntruchipat\...
83 
 
Dus acolo s\ simt [i s\ g=ndesc, de[i puteam doar s\ beau [i s\ m\n=nc, am fost al\turi de F.C. Vaslui, o echip\ care ne poate aduce mari satisfac]ii morale, cu un
finan]ator deja vestit; dar reporterul din mine s-a sim]it obligat s\ v\ ia parteneri pe Dvs., stima]i telespectatori (sper c\ a]i v\zut emisiunea de duminic\, 30 august 2008), ascult\tori (auzit, transmisiile `n direct) [i cititori. Pe scurt, principalele impresii: - Acropole e principalul obiectiv turistic, simbolul `n]elepciunii [i m\re]iei de odinioar\ a Eladei. Ast\zi ]ara are aproape 10 milioane de locuitori, dar `n fiecare zi 11 milioane de turi[ti, din toate col]urile lumii, care vin s\ vad\ acest monument unic al lumii, urc\ muntele aproape to]i, pl\tind biletul 12 euro. (`n scurt, numai aici, e un buget na]ional...) - Infrastructura e perfect pus\ la punct, cu p=n\ la 12 benzi pe sens ! Milioanele de m