1 

 

Prof. dr. Dumitru V. MARIN

„SPIRALE”INTERNA}IONALE Vasluieni pe spi]e din roata istoriei

2 

 

At@t de pu]ini pot fi ale[ii…

3 

 

Prof. dr. Dumitru V. MARIN

„SPIRALE” INTERNA}IONALE

Vasluieni pe spi]e din roata istoriei

Editura PIM, 2013

4 

 

Reprezentarea de mai sus: O cup\ cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidr\ care ne m\soar\ clipele de via]\; dac\ nu, o lum=nare, stilizat\, speran]a `n via]\ [i lumin\. De ce n-ar fi f\clia culturii [i `n]elepciunii ? Via]a ca reprezentare: la nivelul de jos p\m=ntul care ne ]ine, sub care cre[te iarba [i exist\ via]\. Cei doi p\rin]i `[i cresc (separat) fata [i b\iatul care cresc [i `[i unesc destinele, `mplinind cercul familiei din care s\ r\sar\ pruncii, apoi nepo]ii. Activeaz\ o via]\, mai lung\ dec=t p=n\ la maturitate, sc\z=nd `n puteri [i importan]\ social\. Revigorarea scurt\ e legat\ de nepo]i. Moartea [i amintirea.

D. V. M.

5 

 

I. ~N SPIRALE INTERNA}IONALE - pe spi]e din roata istoriei -

Un vasluian pe spi]e din roata istoriei, drept, cam ciudat vine; dar asta nu se `nt=mpl\ `n oricare loc [i mai ales arar cu persoane obi[nuite. E drept, autorul acestor r=nduri n-a fost vreun fel de pirat, nici Marco Polo (care, [i el, aventurierul, `n scop de c=[tigarea existen]ei, era), nici vreun Nicolae Milescu Sp\tarul s\ c\l\toreasc\ `n China `n scop diplomatic [i nici solie ca Dimitrie Cantemir. {i mai drept este c\ misiunea de jurnalist adev\rat cerea interven]ii, cercet\ri, explor\ri [i nici m\car cu un singur scop. Deci, nu doar demersuri jurnalistice [i contacte de suprafa]\ pentru relat\ri la grupul de pres\ (tv, radio, ziar) av=nd ca finalitate educarea - informarea publicului, nu numai local. Mi[carea `ntr-un spa]iu greu de delimitat, `ntr-o perioad\ de timp destul de mare (aproape 5 decenii) cu ,,cercet\ri” din toate sferele sociale de[i preponderen]a a fost sfera cultural - social\, `ndr\zneala de a `nfrunta adversit\]i reale ori `nchipuite dar mai ales nep\sarea, dezinteresul, secretomania sau ne`ncrederea celor intervieva]i a fost complinit\ cu priceperea de a aborda orice fel de aspect al realit\]ii `ncep=nd de la s\r\cia

6 

 

vasluienilor [i p=n\ la dispari]ia indienilor (`n continentul latino - american) [i, poate n-o s\ crede]i, cu iubire pentru subiec]i c\ [i ace[tia, dac\ te sim]eau ostil, te aruncau c=t colo! Pe prefectul din provincia Touraine l-am `mbl=nzit prin `ntreb\ri la care-i f\cea pl\cere s\ r\spund\. Anterior, pre[edintelui Fran]ei, Francois Mitterand, nici nu-i puteam pune alte `ntreb\ri dec=t cele legate de rolul s\u de promotor al democra]iei `n lume, deci lider autorizat. Lui Piotr Lucinski, pre[edintele Republicii Moldova, despre care [tiam c\ e KGB-ist, nu-l puteam `ncurca cu `ntrebarea dac\ e, ci cum vede el c\ activitatea sa folose[te Republicii Moldova. C=nd a auzit de unirea cu Rom=nia, a devenit uscat [i retractil. Mai deschis a fost alt pre[edinte al Basarabiei, Mircea Snegur care `ns\ preciza ,,asta e pentru voi” dar d\dea [i r\spunsuri pentru pres\, din cauza asta mi-a fost [i-mi este foarte drag. La `nt=lnirea Iliescu - Snegur de la Sculeni, se `ncheiase conferin]a de pres\ (`n aer liber, pe un frig uscat) [i am ridicat, totu[i, m=na cer=nd s\ vorbesc: Pre[edintele Snegur a f\cut semn [i a zis ,,pentru prietenul nostru de la Vaslui, ultima `ntrebare”, nominaliz=ndu-m\ dintre cei c=teva zeci de ziari[ti [i l\murindu-m\ cum e cu zona liber\ preconizat\, stabilit\… de care nu s-a mai ales nimic! S\ reu[e[ti cam c=t pentru 3 vie]i a fost nevoie de energie fizic\, nu glum\, for]\ spiritual\ (s\ cad pe

7 

 

subiect [i s\ incit cu `ntrebarea), de `ndr\zneal\ vecin\ cu riscul (Voronin m-a arestat l=ng\ Palatul Parlamentului din Chi[in\u, [i abia dup\ vreo 3 ore am reu[it s\ strig la un coechipier s\-l informeze pe Snegur [i chiar el l-a `ntrebat pe pre[edinte dac\ m\ cunoa[te sau sunt un spion). Deh, era [eful poli]iei capitalei moldovene [i nu prea m-am mirat c\ a ajuns Pre[edintele Republicii Moldova, pentru c\ s-a aflat pe felia serviciilor secrete `n c=rd\[ie cu Moscova. Nu pot spune c=t am r\bdat de foame sau frig [i nici c=te r\ut\]i am `nt=mpinat. Mai contau, dup\ ce ob]ineam interviul cu personajul cel mai `nalt din punct de vedere social sau al interesului jurnalistic ? Mi-a convenit ca o m\nu[\ pozi]ia de jurnalist b\t\ios dar nu neavizat, nu slab, nu jigodie. N-am speculat dec=t esen]a lucrurilor generatoare de idei care s\ foloseasc\ alor mei. Acolo nu eram nicicum prof. dr. Marin ci NOI care vrem s\ [tim, s\ `nv\]\m, s\ lu\m exemplu, s\ fie democra]ie. {i cu democra]ia asta… e un subiect cu titlu aparte: o fi exist=nd ea dar, mereu, din ce `n ce mai departe, ca [i linia orizontului ! Ce-am urm\rit: s\ fiu de folos, s\ impun chiar puncte de vedere utile [i accesibile, dat fiind perioada de tranzi]ie parcurs\ de Rom=nia, confuzia general\ [i jaful `n economie care s-a declan[at `n ]ar\, atacul asupra

8 

 

limbii rom=ne, dezintegrarea ]\rii prin pierderea autonomiei asupra resurselor naturale, mentalitate nou\. Nu m-am substituit nim\nui. Ce am realizat: observ\ri, cu reveniri, cu suflet [i pr\p\stii suflete[ti, cu suferin]e dar nu umilit sau `njosit. M-am reprezentat pe mine, ai mei [i }ARA (acum, c=t mai `nseamn\ ceva) cu demnitate inclusiv la tratativele cu Ioschka Fischer, ministrul de externe german, pe 2 decembrie 2001, la Budapesta. Pe ceilal]i, i-am cam luat eu la `ntreb\ri... Dac\ tot mi s-au deschis por]ile pentru cei ale[i…

Nu m-am dus s\ m\n@nc sau s\ beau, ci s\ g@ndesc [i s\ `nv\] ! Mi-am umplut [i sufletul !

9 

 

a) MOMENT IE{EAN

Fost\ capital\ a unui principat, Ia[ul e azi, capital\ cultural\ prin tot ce ofer\ (universit\]i, muzee, biblioteci, teatre, reviste etc.), glorie, tradi]ie, ambi]ie, concuren]\ spiritual\ etc., etc. Ia[ul marilor iubiri care e `n dezvoltare de dou\ decenii, r\m=ne centru important de cultur\ [i via]\ economic\. Cam 100.000 de studen]i vor s\ asalteze lumea, anual. Universitatea „Al. I. Cuza”, „Petre Andrei”, „Apollonia”, Inst. „Gheorghe Asachi” [i multe altele fac din ora[ un promotor al noului [i al speran]ei. Ora[ universitar, deci cu poten]ial, capital\ cultural\, economic\, social\ a Moldovei - Ia[ul e locul marilor speran]e de azi ([i chiar `n perspectiva unei regionaliz\ri). Spiritul concentra]ionar nu lipse[te. Studen]imea valoroas\ se fixeaz\ [i aici, absolven]ii de top g\sesc slujbe tot pe aici, mai mult, alte valori jinduiesc vreun fotoliu de prin municipiu.

Palatul Culturii - Ia[i

10 

 

Ziarul nostru care e de 16 ani `n pia]\ (1996), e de un an [i la Ia[i, unde ,,poart\” informa]ia cea mai divers\ [i inspira]ia proverbial\ local\ inclusiv la Chi[in\ul care seam\n\ excep]ional de mult cu acest municipiu si care a r\mas mult `n urm\ ca dezvoltare. Mai sunt [i alte ziare prin Ia[i. Pe 14 octombrie (a oric\rui an) Mitropolia devine centrul spiritual al ]\rii: se adun\ f\r\ greutate peste 1,5 milioane de credincio[i s\ se `nchine moa[telor Sfintei Parascheva. Dar... Ia[ul e dintotdeauna UN VIS. „...Dl. Dumitru Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin peste 60 de studii [tiin]ifice publicate...”

(MIRCEA SNEGUR, Primul Pre[edinte al Republicii Moldova,

24 martie 2011, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)

11 

 

b) MOMENT VASLUIAN

N-am de unde [ti c=t\ vreme se va mai vorbi despre jude]ul Vaslui `n cadrul acestui fenomen de globalizare, c=nd Europa devine o ap\ [i-un p\m=nt,

adic\ [i la noi va fi prea pu]in necesar\ o structur\ administrativ\ pitic\, deci jude] sau comun\ mai mic\. Regionalizarea e mult prea aproape [i greu ne putem `mpotrivi `n fa]a marilor interese, un stat vasal ca al nostru. Vor fi avantajate marile ora[e ca Ia[i, Bac\u, Suceava [i boga]ii de acolo, `n timp ce Hu[iul va sc\dea drastic dac\ va fi acceptat\ [i Republica Moldova `n U.E. {i a[a are un loc insignifiant. Vasluiul [i B=rladul vor s\r\ci progresiv, pe m\sura retragerii filialelor locale, a sl\birii structurilor administrative. Vor s\r\ci tot mai mul]i, vor rezista tot mai pu]ini `ntreprinz\tori, via]a cultural\ se va tot r\ci, limba rom=n\ va fi a[a de „modernizat\” `nc=t nu va sem\na prea mult cu cea de la Revolu]ie. Pentru limba [i neamul rom=nesc se va face din ce `n ce mai pu]in, pe c=t puterea banului unificator (globalizator) e mai mare. De Sf. M\rie (15 august) sufleti[tii jude]ului au mai realizat c=te ceva pentru minte [i sim]ire [i m-am

Centru Civic - Vaslui

12 

 

bucurat pentru Emilian Agafi]ei din Laza (primar), pentru Constantin Pintilie - V\leni, Victor Popa din Dode[ti [i al]i c=]iva care „au convocat” c=nt\re]i [i chiar poe]i pentru ac]iunile lor culturale. Am ajuns s\ ne bucur\m m\car cu vreo echip\ de dansuri (de copii) sau de vreo forma]ie schiload\. E greu.

M-am bucurat s\ aud despre c=]iva scriitori locali c\-[i lanseaz\ c\r]i [i stau de vorb\ cu publicul. Printre ace[tia, prietenul nostru Val Andreescu, tot mai prezent cu autoritatea condeiului de poet, prozator, umorist.

Despre asta va scrie el… Cel mai mult m\ bucur c\ se face porumbul. Gr=ul normal, orzul la fel, dar m\m\liga (popu[oiul) e bun, tare bun cam peste tot [i astfel avem baza alimentar\ asigurat\. N-o s\ fie miere (pentru c\ a fost an r\u - r\u `n apicultur\) [i fructe. Cum produsele turce[ti ne-au invadat, o s\ avem de gustat destule chimicale. Viata politic\… e moart\, afacerile-s pe butuci [i e doar o mic\ bucurie s\ v\d str\zile dalate (Frunzelor, C.D. Gherea, C\lug\reni, care s-au `nfrumuse]at `n iulie - august) [i intr\rile `n municipiu asfaltate [i modernizate. De men]ionat c\ echipa lui Porumboiu se bate (joi) pentru cupele europene, din nou cu Sparta Praga. Poate… (Meridianul, an XIII, nr. 33 (902), joi, 18 august 2011)

{i mai valabil, `n 2013.

13 

 

TOT, LA TREAB| !

Cineva scria c\ n-am f\cut ocolul lumii degeaba. {i e un adev\r; recenta croazier\ `n Caraibe v-a fost povestit\ pentru sufletele Dvs. din datoria mea de om de pres\ [i lider `n acest domeniu, m\car ultimii 21 de ani: a fost o alt\ experien]\ a unui om deprins cu munca [i c=nd se odihne[te (pentru c\ mintea nu se poate lenevi, dac\ o ai…). Am fost buzun\rit (c\utat cu am\nuntul) [i c=nd am intrat `n avion la Bucure[ti, [i la Amsterdam [i la Montreal, [i la New York, [i pe vapor, [i `n Statuia Libert\]ii… m\ rog, filtre pentru terori[ti !

Nimeni n-a putut s\-mi cenzureze sim]irile [i impresiile, pe care vi le-am transmis `n acele coresponden]e speciale. S\ z\bovesc asupra lor ar fi… de o carte ! Senza]ia c\

„cine trebuie” din S.U.A. [tie despre mine [i ce-am m=ncat [i ce-am b\ut [i ce-am f\cut, am avut-o la Muzeul Natural din New York (imens [i la propriu [i la figurat !), c=nd (dup\ zeci de controale) am fost acceptat cu un z=mbet ! Curios, nu m-am sim]it strivit de zg=r=ie nori [i nici a[a de mic precum pe str\zile Moscovei. Poate din cauza aglomera]iei infernale din Times Square

Muzeu New York

14 

 

sau Brooklyn sau chiar `n National Park, poate pentru c\ m\ sim]eam protejat de familie (fiul meu Sergius [i so]ia lui Ina, ne-au purtat ca pe bra]e !) ori, poate c\ am mai v\zut mari ora[e `n Europa unde m-am r\t\cit printre oameni ! Experien]\ de via]\ unic\, aceast\ c\l\torie m-a eliberat psihic de toate du[m\niile dimprejur, de prostia colegial\ negativ\ a unora care-s egali cu mine doar `n g=ndul lor g\unos, de dou\-trei nulit\]i care se cred purt\tori de opinii publice, de problemele locale [i imediate. Nicolae Iorga scria c\ e[ti pierdut c=nd te a[tep]i la recuno[tin]\. A[a c\ nu-s pierdut [i nici impresionat foarte, nici c=nd vreun pinguin atac\ vulgar pe net, insidios `n vreun ziar sau, ca de obicei, se face a nu observa oper\ sau om (la o important\ aniversare, totu[i!) vreun [efule] de revist\ o scald\ cu medalioanele. S\ v\ spun drept l-am crezut pe Mihai Apostu… apropiat! Hm! A[a c\, hai la munc\, neamule (adic\ eu…) pentru c\ nimeni nu-]i d\ nimic, dar toat\ lumea se va `nfrunta din partea ta de glorie, autoritate, competen]\ [i chiar avere! La chefuri [i la poman\, nu lipsim! Se dovede[te `nc\ o dat\ c\ fiecare tr\ie[te (dar [i moare) singur…

15 

 

Realitatea social\ `n care tr\im e din nou, bulversat\ de inten]ii materializabile legate de o nou\ `mp\r]ire administrativ - teritorial\, prima dup\ 1968. Jude]ul Vaslui este opera lui Virgil Trofin, fost prim secretar UTC, fost din Chi]oc, fost dansator l=ng\ mine (elev) `n hora de la Podu-Turcului, `n detrimentul B=rladului, ajutat …s\ aib\ un atac de cord ca adversar al lui Ceau[escu. Municipiul a ajuns ce este pentru c\ a fost centru administrativ. Dac\ jude]ul se desfiin]eaz\, ora[ul va ajunge, repede, cel mai p\c\tos din Moldova pentru c\ nu are resurse [i nici mari personalit\]i s\-l apere, s\ pompeze bani din buget. {i a[a lumea pleac\ de pe aici, puterea economic\ e foarte slab\, speciali[tii se `mpr\[tie, materia cenu[ie emigreaz\. Tinerii mai erau atra[i de posturi bunicele `n structurile administrative, speran]ele ren\[teau de la bugetari. Numai s\-[i `nchipuie cineva c=t de `mb=csit va ajunge [i-[i ia lumea `n cap ! Din momentul desfiin]\rii jude]ului `ncepe [i marele exod [i dispari]ia crea]iei [i creatorilor. A nu se uita c\ `n condi]iile unor speran]e ale dezvolt\rii locale, a efervescen]ei deceniilor de la Revolu]ie, au fost posibile realiz\rii urbanistice notabile, culturale de excep]ie, sociale, rare. Se va adeveri ce-am scris `n 2006, `n „TVV - 15 … explozia”, c\ va r\m=ne

16 

 

unic acest Curent Cultural - Informa]ional, `n consecin]\, cu promovarea unor talente [i valori locale. Du[m\nia e du[m\nie, dar recunoa[terea unei REALIT|}I ]ine de logic\, bruma de minte, de personalitate. Va mai fi ceva asem\n\tor cu TVV - Unison - Meridianul ?; va mai avea municipiul echip\ de fotbal (puternic\) `n Liga I, vor mai fi construite cl\diri somptuoase ca Tribunalul, Finan]ele, BCR, Palatul administrativ… etc. ? Poate, doar, du[m\niile vor fi mai puternice ! Vasluienii NU POT CERE nou\ organizare administrativ - teritorial\. ~nchei r=ndurile acestui editorial, tot despre TURISM, cu o constatare grav\: c=nd oamenii nu se mai minuneaz\ de zg=r=ie nori, ce s\ le oferim noi ? R\spund [i celor care m\ invidiaz\ pentru realiz\rile mele, inclusiv pentru aceast\ croazier\ `n Caraibe, cu un fel de proverb: s\ fiu o zi rege, muncesc [ase ca un sclav; trei s\pt\m=ni de odihn\, deconectare, instruire pentru un an de munc\ serioas\, concretizat\ `n 3 c\r]i (istorie cultural\, pres\), la ziar, la ferm\ [i oriunde a fost nevoie! Chiar c\ munca ne men]ine ! TOT, TOT, LA TREAB| ! (Meridianul, an XIII, nr. 24 (893), joi, 16 iunie 2011)

17 

 

II. ~N LUMEA LARG| 1. ANGLIA

Ca un fel de ]inut de vis dup\ at=tea lecturi [i filme, nu un ]inut al f\g\duin]ei ci potolirea curiozit\]ii [i confirmarea unei realit\]i generate de at=tea informa]ii [i laude. N-am fost sub semnul legendei… ci a unei realit\]i asigurate de prestigiosul post de radio. LA … B.B.C.!

C=nd citi]i aceste r=nduri, poate, eu sunt pe malurile Tamisei, adic\ `n Londra lui Blayer cel r\zboinic ! Dac\ sunt s\n\tos, dac\ nu izbucne[te r\zboiul, dac\…

Fac parte dintre pu]inii oameni ai acestei ]\ri oarecum purta]i prin lume m=nat de probleme [i interese. Ar fi prima oar\ c=nd merg altundeva [i pe ceva bani ai altora, pentru c\ m\ aflu `n postura de invitat al BBC World Service `n calitate de om de pres\. {i, atunci c=nd reprezentan]ii Albionului m-au chemat al\turi de al]i 8 reprezentan]i ai celor peste 120 de posturi de radio din ]ar\ cred c\ am g\sit posibilitatea unui schimb de experien]\ profitabil de ambele p\r]i. Ar fi deci, `n primul r=nd, autoritatea [i audien]a celor dou\ posturi de radio Unison care reprezint\, `n teritoriul na]ional,

18 

 

jude]ul nostru; ar fi aprecierea obiectivit\]ii noastre `n cei 9 ani de existen]\; ar mai fi credibilitatea partenerului…

~ncerc s\ ,,zic” o realitate: c\ se aude p=n\-n Londra, de Vaslui, prin intermediul mijloacelor de pres\ pe care le conduc !

Mai spun c\, pe unde-am fost, am reprezentat [i jude]ul [i grupul de oameni, cu autoritate [i greutate a cuv=ntului.

Invita]ia BBC World Service m\ onoreaz\ dar m\ [i oblig\. Deci, [i acolo, ca [i aici, conta]i pe mine ! (Meridianul, An IV, nr. 18 (355), 6-9 martie 2003, editorial)

La … B.B.C.

{i ast\zi poporul rom=n mai ia la cuno[tin]\ direct realit\]ile lumii, prin reprezentan]ii s\i, pentru c\ altfel imaginile TV n-au ,,limite”.

Important e dac\ aceia mai simt rom=ne[te sau `i mai reprezint\ `n vreun fel pe ai no[tri.

Pe aici, prin Londra, ROM+N sunt! V\ redau, pe scurt, programul zilelor de joi,

vineri, s=mb\t\. Joi, 6 martie 2003 9.30 - `nt=lnire cu Zdenka Krizman, [eful pentru Europa a BBC; 10.00 - vizit\ la sec]ia rom=n\ a BBC;

19 

 

11.00 – discu]ii cu Ruxandra Obreja, din conducerea sec]iei rom=ne a BBC; 11.30 – directorul adjunct al BBC WS, Nigel Chapman, a avut o `ntrevedere cu rom=nii; 12.00 – emisiune radiofonic\; cu noi `n transmisii directe; (M-am adresat tuturor rom=nilor… din Londra!) 14.30 – 17.00 – vizitarea studiourilor BBC. Vineri, 7 martie 09.00 – deplasarea cu tr\sura la universitatea Oxford; 11.00 – vizit\ la postul de radio Fox FM de la Oxford, care apar]ine de Capital Radio Network; 12.30 – pr=nz la Oxford, apoi vizitarea ora[ului; la `ntoarcere, delega]ia s-a oprit [i `ntr-o localitate rural\. S=mb\t\, 8 martie Diminea]\ - turul Londrei [i o plimbare pe ap\, pe Tamisa. Dup\-amiaz\ - program lejer; Seara – dineu de adio `mpreun\ cu reprezentan]ii BBC. (Meridianul, An IV, nr. 19 (356), 10-12 martie 2003, editorial)

Ce-am v\zut la Londra ?

Turnul Babel, cu mul]i negri [i galbeni, adic\ invazia de str\ini pe teritoriul cel mai conservator cu putin]\.

20 

 

Oameni singuri [i `nsingura]i care pur [i simplu dispar de pe str\zile necomerciale dup\ ora 9 seara. E vorba mai ales de englezii care n-au resentimente (par?) fa]\ de veneticii de pe toate continentele dar `i evit\ [i, se ap\r\ astfel.

Amabilitatea excesiv\, iar din partea rom=nilor de la BBC c\ldur\ [i ospitalitate.

Cur\]enie peste tot, cu grij\ pentru am\nunt [i mare pre]uire pentru fiecare palm\ de p\m=nt.

Ploaie [i vreme schimb\toare (de c=teva ori pe zi). Str\zi vechi [i `nguste cu tot felul de piloni printre

care se strecoar\ cu u[urin]\ inimaginabil\ omnibuzele etajate. N-am v\zut, n-am auzit de accidente dar am auzit [i v\zut sirenele [i rapiditatea cu care se deplaseaz\ ma[inile poli]iei.

Poli]i[tii par elemente de decor. Practic nu intervin, nu legitimeaz\, nu dreseaz\ procese-verbale. Unde se parcheaz\ ilegal se pune o soma]ie de plat\ pe parbriz.

N-am v\zut dec=t mult prea pu]ini copii [i aproape deloc femei frumoase.

Turnul Londrei - Anglia

21 

 

Agricultur\… sub 1%. Cum de-or fi m=nc=nd \[tia at=t de bine [i variat c=nd agricultorii s-au preocupat doar de boala vacii nebune ? (restul… pe alt\ dat\…) (Meridianul, An IV, nr. 20 (357), 13-16 martie 2003, editorial)

Ce-am mai v\zut la Londra ?

~ncerc s\ v\ spun c=teva dintre impresiile la fa]a locului [tiind c\ neam de neamul meu n-a mai fost la Londra [i convins c\ neam din neamurile unora dintre Dvs. nu vor ajunge vreodat\ pe acolo. Literatura e una ([i am citit din marea literatur\ englez\ destul) [i realitatea azi e cam alta. {i, cum m-am tot g=ndit acolo ce pot comunica aici (dovad\ filmele f\cute), `ncerc s\ v\ fiu util. Am v\zut : Londonezi… aproximativ 40%, mongoloizi, chinezi, arabi, indieni etc. deci ,,galbeni” cam 40% [i negri 20%; Str\zi `nguste, scurte, `ntre cl\diri vechi cu 4-5 etaje, de o uniformitate de speriat; dar toate purt=nd `nsemnele bog\]iei [i vechimii;

Podul peste Tamisa

22 

 

Cl\diri cu turle, cupole sau `nsemne aurite (ca [i `n alte foste capitale de imperii: Moscova, Budapesta, Viena) cu ferec\turi de aur ale unor interioare (la noi, doar, `n biserici); C=t este de legat un ora[ de ap\ [i… lacuri. ~n toat\ Londra sunt doar 2-3 parcuri de[i ora[ul se `ntinde pe 70-80 km. Unele cl\diri au mici parcuri pe l=ng\ ele. Dar la Tamisa care… face toate paralele (vreau s\ spun… din turism !); Inima Albionului este centrul finan]elor mondiale (b\nci de tot felul), centrul de electronic\, de calculatoare [i informatic\, centrul turismului insular; Au disp\rut: smogul, co[urile fumeg=nde de fabrici, uzinele poluante, mineritul… M\ tot `ntreb cu ce-[i c=[tig\ \[tia existen]a… [i r\spund (de la fa]a locului): cu servicii `n informatic\, turism, comer], transporturi. Apropo de transport: au c=teva linii de metrou (aglomerate, nu glum\) [i n-am sim]it nic\ieri miros de motorin\ sau benzin\… (deci au filtre c=t trebuie). ~n ora[ nu vezi autoturisme sta]ionate pretutindeni (ca `n Bucure[ti). Sunt elegante, scumpe [i, probabil, `n parc\ri subterane sau duse la periferie `n parc\ri de peste 10.000 de buc\]i. La serviciu, B.B.C.-i[tii no[tri, ca [i mul]i al]i func]ionari superiori, merg cu metroul, autobuzul, taxiul,

23 

 

ma[ina personal\ (`n trafic nu [i parcat\). ~n centru e… lini[te [i turism ! Slujba e la ore convenabile, `ntrerupt\ pentru mas\ [i este principala preocupare a vie]ii, dar cu calm. NU SE FUMEAZ| nici pe strad\, nici la locul de munc\. Doar `n spa]ii special amenajate ! ~n zile de meci e nebunie `n ora[. Abonamentele la meciurile Arsenalului sunt epuizate cu 6 luni `nainte. N-au grija zilei de m=ine… E interesant ? (Meridianul, An IV, nr. 21 (358) 17-19 martie 2003, editorial)

Tot de la… Londra

Impresiile de mai jos pot fi [i ale Dvs., dar `mi asum paternitatea pentru c\ sunt de la fa]a locului. R\m=n [i ca ,,documente” de epoc\… Sintetic: Statul nu are `n proprietate aproape nimic. Poate [oselele, drumurile, apele. Dar controlul statului e mai mare ca la noi prin impozitele legale [i locale, amenzi [i prin sistemul autorit\]ilor. Se construie[te foarte pu]in `n Anglia. Asta pentru c\ pe acolo nu sunt cutremure, revolu]ii, r\zboaie [i alte ,,posibilit\]i” de d\r=mat, ca apoi s\ se reconstruiasc\. Proprietatea e sf=nt\. Cei care au avere o p\streaz\, cei care n-au, reu[esc uneori cu mintea [i cu…

24 

 

nout\]ile `n informatic\ s\ mai adune ceva. Primul g=nd e locuin]a pentru c\, chiriile sunt foarte mari. M\n=nc\ bine to]i (6-7 feluri de m=ncare), au siguran]a zilei de m=ine, dar to]i sunt datori ! Datori unul la altul, la societ\]i, la b\nci, se p\zesc unul pe altul doar pentru a-[i recupera datoriile. Pentru pl\]ile `n avans `nlesnirile sunt excep]ionale: p=n\ la 1/2 din pre]ul zilei. Cu c=t termenul `n devans este mai mare, cu at=t se pl\te[te mai pu]in, iar dup\ data convenit\ (contract scris sau verbal) penalit\]ile sunt de 2 ori mai mari. Din aceast\ cauz\, exactitatea pl\]ilor e aproape perfect\. Rezerv\rile sunt practici curente. Nu sunt c=ini [i pisici la vedere, pe str\zi sau `n parcuri (cu les\). Cine vede un patruped sun\ la mediu [i, la sfert, ace[tia sosesc. O pisic\ se d\ cu acte ca [i un copil `n plasament familial. Heatrow - principala poart\ aerian\ este un ora[ industrial cu mul]i kilometri de band\ rulant\ [i zeci de camere pentru public.

Supraveghere video, cam peste tot. {i multe altele… !?

(Meridianul, An IV, nr. 22 (359) 20-23 martie 2003, editorial)

 

25 

 

Alte impresii de la Londra Impresiile pot deveni convingeri ([i influen]eaz\

comportamentul) pentru care s\ ac]ionezi. Din ce auzi sau vezi po]i ,,scoate” sugestii, idei de afaceri, moduri de comportament. Scopul r=ndurilor din acest serial nu e

s\ vad\ lumea ce scul\ a[ fi eu, s\ aib\ la ce reflecta dac\ ar fi v\zut ce-am v\zut eu. Visez clar scopul utilitar, inclusiv pentru sufletul doritor de… turism.

Poate, c=ndva, va fi [i la noi cam la fel dac\ [tim s\ `nv\]\m, s\ ,,ardem” etapele pentru a ne sincroniza cu civiliza]ia `n formele ei cele mai `nalte. Fiecare, sau aproape fiecare unitate, are pliante de prezentare. Cu schema sau harta ora[ului, cu obiectul de activitate [i cu… figuri feminine dar [i principalele elemente de informare [i comunicare. Calmul englezesc se simte la ,,b\[tina[i” pentru c\ ceilal]i g=f=ie din greu [i accelerat s\-i ajung\ sau s\-i dep\[easc\. Nu pare c\ oamenii au probleme de via]\. Via]a uniform\ [i lipsa competitivit\]ii ,,personale” dau aerul conservator. Mongoloizii [i negrii dau culoare [i ,,s=nge proasp\t”.

Parcul de distrac]ii

26 

 

N-am observat a fi probleme rasiale (`n capital\, dar… `n teritoriu ?) Libertate de expresie excep]ional\ dar… supravegheat\. Cred c\ mai ales video. Cine nu exist\ pe publicitate, nu exist\. Informa]ia de acest tip e ca fulgul de z\pad\: `l vezi dar se tope[te repede. Unde exist\ informatic\ exist\ [i media ,,profilat\” pe acest gen de servicii. ~ntr-un sistem unde disciplina este conservat\ prin legi, poli]ie, regulamente [i amenzi, cur\]enia este cum trebuie. Explozia de pe stadioane este determinat\ de ruperea chingilor civiliza]iei. Nu de acolo sunt vesti]ii hooligans ? E mai mare libertate la noi. Aspir\m noi la Uniunea European\, dar \[tia vor pune [aua pe noi [i vor face legea ! Va fi mai mult\ bun\stare dar mai pu]in\ libertate de ac]iune, deci plictiseal\ (nu ?). La Paris am v\zut aspiratoare de praf [i gunoaie de pe strad\ care sem\nau cu o roab\ coco[at\. La Londra probabil c\ nu e nevoie pentru c\ nu e praf, iar pentru chi[toacele aruncate pe strad\ (pe nev\zute) personalul are un fel de baston cu cle[te la cap\t cu care `l ia c=nd `l vede (la noi c=ndva erau cuie `n v=rful bastonului…). O dat\ pe s\pt\m=n\, pe o strad\ anume, e t=rgul de vechituri. Se g\se[te aproape orice, la persoane de toate v=rstele. E un spectacol f\r\ muzic\ pentru c\ e doar o

27 

 

rumoare lini[tit\ generat\ de tranzac]ii `n [oapt\. Probabil or fi [i ho]i `n aglomera]ia asta, dar… Castelele - vilele - palatele regale par modeste [i se `ngrijesc perfect. Nu mi s-a p\rut c\ istoria este preocupant\ pentru cet\]eni. Exist\ prin edificii [i… at=t. Habar n-am dac\ oamenii \[tia pot muri din dragoste … (Pe cur=nd cu altele).

Al Dvs. Servitor… cu informa]iile... (Meridianul, An IV, nr. 23 (360) 24-26 martie 2003, editorial)

… la OXFORD ! ~n toat\ lumea sunt locuri emblematice pentru o

]ar\: Oxford [i Cambridge sunt efigii universitare pentru Anglia unui mileniu.

Ca ora[, Oxfordul p\streaz\ patima vechimii ca [i Londra. Am luat masa `ntr-un local aflat l=ng\ Universitate, cr=[m\ de 400 de ani !

Am v\zut de la o oarecare `n\l]ime panorama unui ora[ cu destule monumente dar mascate de casele tip, adic\ acele blocuri de 4-5 etaje care urm\resc de o parte

Collegium Oxford

28 

 

[i de alta [oselele mereu `nguste [i `ntortochiate. Str\zile comerciale sunt mai largi, arterele de circula]ie pe ici pe colo supraetajate dar cu autoturisme bar\ la bar\ circul=nd cu multe mile pe or\…

Excursioni[ti… mul]i. Faima Oxfordului cheam\ pe oricine trece Canalul M=necii. Lumini multicolore, firme l=ng\ firme, risip\ de energie electric\.

Dar, aproape nimeni, nu s-ar sim]i trecut prin Oxford dac\ nu a v\zut m\car unul dintre Colegiile acestui ora[ de legend\.

V\ pun c=teva `ntreb\ri, poate [ti]i s\ r\spunde]i: - C=te colegii sunt ? - Cam ce vechime au ? - C=]i studen]i sunt ? - C=]i profesori ? - Cam c=t cost\ un an de studii la Oxford ? - ~n afar\ de Bill Clinton, cine a mai studiat acolo ? - {ti]i `n ce const\ autoritatea unui absolvent de la Oxford ?

Dac\ v\ spun c\ m-am s\turat s\ tot num\r miile de lire sterline pe care le pl\te[te un student anual, c\ nici fiii de regi nu se `ngr\m\desc acolo [i c\ fiecare profesor are un singur student ca ,,obliga]ie de catedr\”…

E interesant s\ afla]i ? (Meridianul, An IV, nr. 24 (361), 27-30 martie 2003, editorial)

29 

 

Oxfordul … lumii !

Orice excursionist obose[te s\ tot ,,`nghit\” informa]ii asem\n\toare. Ca s\ `nl\ture aceast\ posibilitate fiecare ora[ englez `]i prezint\ mereu altfel ,,marfa”.

Emblematicul Oxford `nseamn\, mai ales, mediul universitar. Fondat c\tre anul 700, cu universitate imediat dup\ 1200, purt=nd cu m=ndrie patima vremurilor glorioase, ora[ul `[i are poezia sa [i mai ales legendele sale. Chiar obosit, omul are ce vedea.

M-a interesat [i ce face faima numeroaselor colegii (^ universit\]i).

New Colleges, `nfiin]at dup\ 1200, ar fi al 2-lea din cele 39 care func]ioneaz\, cu studen]i [i profesori `n num\r egal. Cine ajunge la Colegiu are ceva `n cap, nu glum\, [i bani: cam 30.000 lire pe an (o lir\ - azi 52.000 lei), dar e deja un nume, v=nat pentru valoarea sa peste tot. Leafa unui profesor (subliniez: are un singur student, cu camer\ al\turat\) este de peste 100 milioane de lei `n timp ce la noi e `ntre 3 [i 10 milioane.

Ce-am putea ,,`mprumuta” de la ei ? Probabil seriozitatea, decen]a [i… standardul ridicat al existen]ei!

Universitatea din Oxford

30 

 

Universit\]ile, bisericile, cr=[mele, zidurile fac din Oxford o lume aparte, modern\ `n acela[i timp. De fapt distan]a dintre Londra [i Oxford (de circa o or\) nu prea exist\ c=nd e vorba de cur\]enie, munc\, purtare civilizat\, mai ales c\ de-a lungul [oselelor sunt tot felul de unit\]i de alimenta]ie.

Pentru mine a existat aici, mai ales, postul de radio Fox unde am `nv\]at repede [i bini[or c\ ne a[teapt\ zile grele dac\ nu facem c=t mai repede ca ei.

Cam cum trebuie… `n toate domeniile ! (Meridianul, An IV, nr.25 (362) 31 martie-2 aprilie 2003, editorial)

B.B.C. e cu NOI ! Pu]ini [tiu c\ fostul

director al BBC - Rom=nia (deci, sec]ia rom=n\), Cristian Mititelu este originar din jude]ul Vaslui, de[i `n ace[ti ani de colaborare nu a mai c\lcat

pe aceste meleaguri. Poate tot pu]ini [tiu c\ la formarea re]elei de radio care retransmite emisiunile BBC am contribuit [i noi. Nu dezinteresat (pentru c\ aveam nevoie de autoritatea [i de [tirile lor, de pres\ serioas\) dar am pus um\rul.

Intrare la B.B.C.

31 

 

A[a c\ BBC are `n Rom=nia cea mai vast\ re]ea de retransmi]\tori, cu investi]ii minime ! Ar fi u[or s\ spun c\ ne-au acordat vreun sprijin special dac\ ar fi fost ceva, ceva. Deci ne-am dezvoltat [i exist\m ,,pe picioarele noastre”. Rela]ia BBC - Unison Vaslui e de mare comunicare [i respect ! Echipa BBC e de mare calitate, dar... - C=nd printre cei mai aprecia]i de acolo e C\t\lin Striblea (pe care noi l-am descoperit, `n clasa a X-a fiind); - C=nd Cristian Mititelu ar fi de pe aici (s-a pensionat); - C=nd R\zvan Scor]ea, un tip cu totul deosebit preia conducerea BBC `n limba rom=n\... - C=nd putem oric=nd transmite [i noi prin ei relat\ri cu subiecte interesante...

B.B.C. e... cu noi ? M-am bucurat rev\z=nd la Sinaia (joi [i vineri -

18-19.03.2004) pe reprezentan]ii de frunte ai celei mai prestigioase institu]ii de pres\ `mbr\]i[=ndu-m\ cu efuziune [i respect.

Dincolo de m=ndrie personal\ pentru asemenea `nalte amici]ii r\m=ne, cred, con[tiin]a c\ am\r\[tenii de pe aici ne-am impus respectul [i pre]uirea lor.

32 

 

C\ nici nu duc lips\ de prieteni, mai mult sau mai pu]in interesa]i, cum, la alt nivel, nici noi nu ne pl=ngem...

Mai zic: dac\ `n numele TV Vaslui [i Unison am colindat Europa, chiar nimic din ce-am realizat noi pe-acolo n-a f\cut nume bun ?

Oricum, vocea noastr\ s-a auzit la BBC [i sper\m s\ se mai aud\.

A[a pentru noi, to]i: po]i s\ ai prieteni de mare valoare f\r\ s\ ai valoare ?

B.B.C. e, sigur, cu noi !! Prin aeroportul Heathrow s-a deschis de fapt, fereastr\ asupra Angliei, a[a cum este ea. (Meridianul, An V, nr. 23 (499) 22-24 martie 2004, editorial)

Ioschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei, 2 decembrie 2001, Budapesta: ,,voi rom=nii, ve]i avea un rol mai aparte `n Uniunea European\, pe care o vom l\rgi…”

33 

 

2. AUSTRIA Am parcurs diferite rute `n perioade diferite. Cu ocazia Campionatului European de fotbal din Elve]ia, am dormit o noapte l=ng\ cea mai vestit\ p=rtie de ski din lume, ghida]i cu

GIP. Innsbruck-ul ne-a primit cu `ntuneric pentru c\ am ajuns noaptea t=rziu, [i am plecat devreme. N-am g\sit cine [tie ce deosebiri fa]\ de Predeal-Sinaia, poate doar unele servicii mai atent oferite. Vestitele p=rtii sunt emblematice pentru toat\ ]ara care ne-a supt petrolul [i a spulberat b\ncile (B.C.R.), infeud=ndu-ne pentru al]i mul]i ani `n cadrul U.E. C=nd l-am `ntrebat pe Fischer despre ]intarul politic de a[teptat (`n 2001) a sur=s spun=nd c\ va fi liber\ circula]ie deci liber [i la concuren]\, s\ fac\ [i ai no[tri ce pot. Oricum, el [tia ce ne a[teapt\ ca ]ar\ liber ocupat\. Austria `n sine e poleial\ `n aur, r\ceal\ nordic\, amabilitate comercial\, interes economic. Am avut impresia c\ nici tramvaiele nu se mi[c\ f\r\ profit imediat.

Innsbruck 

Innsbruck 

34 

 

Viena e superb\. Curat\, organizat\, distant\ [i… insensibil\. Se observ\ u[or c\ a fost capital\ de imperiu, dup\ aurul afi[at pe cl\diri, biserici, alte institu]ii, pe palate [i S\li de spectacole. M\ a[teptam la o alt\ atmosfer\ mai ales c\ era un concert cu un rom=n la Oper\ unde n-am g\sit bilete pentru c\ erau pe abonamente.

Am fost `n parcul prin care se plimba Beethoven, unde am v\zut [i statuia, [i p\durea, [i cr=[ma [i am ascultat legende de alt\dat\, inclusiv confruntarea muzicianului cu `mp\ratul Napoleon. Despre leg\turile noastre cultural-istorice, nu mare lucru pentru c\ `n afar\ de sc\rile pe unde a urcat Ciprian Porumbescu [i Arboroasa lui, n-am prea vibrat, mai ales c\ ni[te poli]i[ti ne-au stricat buna dispozi]ie. Autostrada ne-a invitat c\tre Budapesta. ~mi pare r\u c\ n-am reu[it s\ scriu mai multe atunci, pentru c\ multe secole, mul]i rom=ni au trudit pentru Gloria [i bog\]ia acestui neam, st\p=nitor p=n\ [i c=nd turcii au trecut peste el, ca s\ nu amintesc de `mp\ratul Napoleon al Fran]ei.

Viena 

35 

 

3. BULGARIA

Popasuri la Grivi]a cu 50 de copii `n excursie, apoi la Plevna [i Sofia. A fost [ansa mea de a ie[i din ]ar\, p=n\ la Revolu]ie, organiz=nd excursii cu elevii, an de an. La Grivi]a am realizat c=teva vacan]e la r=nd, programe artistic-patriotice pentru c\ am urm\rit educa]ia acestora. Plevna avea un monument `nchinat eroilor rom=ni, l=ng\ care am ,,fraternizat” cu arom=nii tare asupri]i pe acea vreme, [i azi chiar, `ntr-un clar proces de pierdere a identit\]ii. Am realizat atunci, `n 1987, c=t de mici sunt deosebirile de dialectul arom=n [i chiar fa]\ de meglenorom=n [i istrorom=n, c=t de pu]in\ vreme le mai r\m=ne acestora p=n\ s\ dispar\ [i ca popor [i ca limb\. C\ vor fi sprijini]i… doar vorbe, pentru c\, chiar limba rom=n\ e puternic subminat\ ca prim\ etap\ `nspre dispari]ie. N-am putut b\nui c\ procesul acesta va fi a[a distructiv-accelerat pentru rom=nii de azi (2013…).

Prin Sofia [i alte ora[e bulg\re[ti am trecut `n drum spre Grecia, dar `n mod interesat am fost la Varna [i la Nisipurile de Aur. Azi m\ mir tare cum

Nisipurile de Aur - B l i

36 

 

cei c=]iva metri de plaj\ (ca l\]ime) pot submina - `nlocui imensele plaje de pe litoralul rom=nesc. Deh ! Fentele istoriei. La `ntoarcerea din Grecia ne-am `nchinat la catedrala din mun]i, Sf. Kiril, o construc]ie imens\, mai mare dec=t catedrala metropolitan\ din Ia[i de[i e un loc foarte greu accesibil [i izolat. Dup\ cele v\zute `n alte p\r]i ale lumii, nici m\car vreo biseric\ nu m-a impresionat mai mult dec=t mul]imea turmelor de oi cu m\garii lor [i comer]ul cu ]ig\ri de contraband\. Bulgarii au un stil de via]\ asem\n\tor cu rom=nii [i dac\ n-am r\mas cu gura c\scat\ `n alte p\r]i ale lumii, aici… tot ]ar\ ocupat\ [i s\rac\ a fost ! ~n Bulgaria: Plevna [i Grivi]a nu mai spun nimic, Sofia e ca [i Bucure[tiul, adic\ mocirloas\ [i cu gropi. M=n\stirea Krila, din mun]i, e mult mai mare [i mai impun\toare ca Mitropolia din Ia[i. Nichita ST|NESCU, „ALFA”, Editura Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag `ntr-o de neuitat sear\ b=rl\dean\. Nichita St\nescu `n 1971. Acas\ la un prieten …”

37 

 

4. CANADA 2011; 2012

MONTREAL, la el acas\, `n CANADA

Sunt convins c\ r=ndurile de fa]\ folosesc multor cititori sau ascult\tori. M\car [i pentru c\ unora li se pare c\ pe acolo-s numai patrupede cu colaci `n coad\.

Mai `nt=i, ce-am f\cut `n Canada [i Statele Unite vizitate `n perioada 7 - 28 septembrie 2012. Vizita la Biblioteca Na]ional\ din Montreal [i `nt=lnirea cu doi scriitori de origine rom=n\ a fost instructiv\ (pentru oricine), dat fiind operativitatea cu care cititorul/ vizitatorul e servit, mai ales datorit\ sistemului informatic bine, bine pus la punct. Regretul meu cel mare e c\-s foarte pu]ine c\r]i `n limba rom=n\ (c=teva sute) cu foarte pu]ini autori de valoare [i ne-variate ca tem\ sau specialitate. Discu]ia reluat\, cu un redactor de la Televiziunea (Radio) Canada a avut concluzia c\: sunt foarte pu]ine c\r]i `n limba rom=n\, nu exist\ nici o bibliotec\ pentru cei

Biblioteca Na]ional\ din Montreal

38 

 

55.000 de rom=ni din Montreal (aproximativ 200.000 `n toat\ Canada), doar o singur\ libr\rie - celelalte neav=nd [i carte rom=neasc\. Se vorbesc 112 limbi `n Canada dar comunitatea rom=neasc\ este divizat\ [i neorganizat\. Mul]i nici nu vor s\ aud\ de limba rom=n\ din convingerea c\ sunt dezavantaja]i copiii lor. Am re`nt=lnit pe C\t\lin Popescu, un inginer deosebit de de[tept (felicit\ri [i ur\rile de bine pentru feti]a lor), pe Corina [i George C=l]an care cred c\ totu[i, limba rom=n\ are viitor [i `n aceste condi]ii. Complexul olimpic a fost din nou uimitor (ca [i Biodom) de la `n\l]imea celor 145 metri ai turnului `nclinat (`n Guiness Book), am admirat ([i fotografiat) p=n\ [i Oratoriul de pe muntele ,,Mont-Royal”. Numele Nadiei str\juie[te panoplia medalia]ilor olimpici din 1976, figura gimnastei fiind prezent\ `n memoria public\ de azi. Farfuria zbur\toare (cu anexele) e chiar impresionant\.

Biodomul

39 

 

Am rev\zut parcuri, ora[ul subteran din centrul Montreal-ului ca [i blocurile de 60-80 de etaje. Am `n]eles de ce via]a e scump\ `n Canada. Dintre observa]iile directe: - Cartea [i lectura nu prea fac obiectul aten]iei popula]iei. - {coala urm\re[te s\ creasc\ clas\ muncitoare, f\r\ stimuli sociali pentru tineretul [colar. N\dejdea performan]ei este doar `n [colile private. - Sportul se bazeaz\ pe ini]iativele private, nu exist\ campionat de fotbal (ci, doar cuplat cu Statele Unite) de[i sunt sute de terenuri cu iarb\, cu gazon artificial `n ora[. Ziaristul Ardeleanu de la ,,Pagini Rom=ne[ti” era [i crainicul unei s\li de fotbal, cu 3 terenuri ([i o cup\ `n desf\[urare). Ne-a povestit multe lucruri noi. - Problema locurilor de munc\... e serioas\ ! Nesiguran]a pentru slujba de m=ine e clar\, dar statul `i ajut\ pe oameni [i pe pr\p\di]i cu sume care le asigur\ minimul de trai. - Am v\zut zeci de cer[etori [i oameni care au renun]at la lupta cu via]a. - Am v\zut (`n mai multe r=nduri [i locuri) droga]i... cu manifest\rile specifice. - Rela]iile interumane sunt tare limitate, ]ara `ns\[i se autodenumea cea ,,a celor dou\ singur\t\]i”.

40 

 

- E o circula]ie infernal\ pe o infrastructur\ bine pus\ la punct. Timpul se m\soar\ `n ,,X minute de mers, cu ma[ina”. - E absolut impresionant sistemul [oselelor (autorute `n lung [i `n lat) cu milioane de autoturisme `n trafic al\turi de camioane de 30-60 de tone `n deplasare. Benzina floteaz\ `n jurul a 1,5 dolari litrul, `n State e la jum\tate. - Copiilor li se acord\ aten]ie special\. P=n\ la 12 ani nu pot pleca ne`nso]i]i nici pe strad\, nici de la [coal\. - Str\zile sunt curate, semaforizarea bun\. ~n or\[elul chinezesc era mai mult\ anima]ie. - Serviciul de biciclete pentru popula]ie (al prim\riei) e teribil. Sunt foarte, foarte multe biciclete `n tot Montreal-ul. - Despre moralitate e tare greu de discutat. E altfel dec=t `n Europa! Pentru cine vrea s\ g=ndeasc\, are ce `nv\]a de pe acolo, chiar dac\ e greu de ajuns, dar personal nu `ndemn s\ plece. Pentru c\ tot acas\ e mai bine! (Meridianul, an XIV, nr. 40 (961), joi, 04 octombrie 2012)

41 

 

DE DEPARTE, CANADA

De poate dou\ decenii am servit comunitatea vasluian\ cu g=ndul, imaginea tv, cu pixul, cu sfatul, cu ce-am considerat c\ este mai bine. Pentru c-am avut curajul s\ `nfrunt

buni [i r\i, nu m\ pot m=ndri cu prietenii. Am spus [i am scris `ntotdeauna ce-am g=ndit [i nu ce-au vrut al]ii. Din nou m\ aflu pe alte meleaguri [i nu-mi `ncalc obiceiul de a transmite ce simt [i ce g=ndesc, nu ce m\n=nc [i beau. Un zbor de 1.100 kilometri p=n\ la Amsterdam, fiind prea obosit, l-am consacrat somnului. {i... pentru c\ vremea `nchis\ din Europa nu mi-a l\sat prea multe ferestre spre p\m=nt, prima observa]ie din Olanda e c\ oamenii \[tia n-au avut la `ndem=n\ dec=t rigl\ [i col]uri. C=mpurile sunt drepte, unghiulare, p\trate, niciodat\ cu rotunjime. ~ntotdeauna excelent lucrate, [i de sus, [i de mai jos, am observat r=nduiala [i perfec]iunea lucr\rilor p\m=ntului. Aeroportul din Amsterdam e imens. {tiam c\ Portul maritim e cel mai mare din Europa dar nu [i

42 

 

acesta. La aterizare ori decolare avioanele se mi[c\ mai ceva ca taxiurile la noi [i m-am mirat c\ a[teptau (mult) c=te trei la decolare pe pista cea mai lung\ pentru c\ sunt aeronave de toate tipurile pe c=teva zeci de piste. O haraba mare c=t un bloc (Boeing) a `nghi]it peste trei sute de oameni cu tone de bagaje cu visuri, pasiuni, certitudini, [i b\tr=ni [i copii, `n general popula]ia activ\… Aproape [apte ore peste ocean, p=n\ la Montreal, peste Atlanticul cel capricios. Compania KLM [i-a demonstrat priceperea cu monitoare de televiziune individuale, comunicarea datelor de zbor, filme, desene animate, informa]ii `n limba englez\ (v\ aminti]i c\ am scris c\ mai toat\ lumea se va exprima `ntr-o limb\ care va sem\na cu engleza…?!). Aceasta este limba de comunicare `n lume. Am mers de la r\s\rit la apus, deci pe soare tot timpul ! N-am v\zut prea mult, nici din teritoriul Canadei, de altfel st=ncos, muntos [i lipsit de a[ez\ri umane, c=nd citeam pe monitor, c\ temperatura exterioar\, la 10.500 metri altitudine este -62 grade Celsius, `mi `nchipuiam c\ nimic nu mi[c\ prin mun]ii ace[tia numero[i [i neprimitori. Anima]ia aeroportului Trudeau era comparabil\ cu cea din Europa (adic\ Bucure[ti [i Amsterdam). Dar… Montrealul e un ora[ de culoarea vi[inelor

43 

 

putrede, betonat p=n\ `n str\fundurile p\m=ntului (adic\ aproximativ c=t omul a putut p\trunde). E aglomerarea p\tratelor cu cvartaluri de blocuri, `n care omul circul\ mai mult cu ma[ina dec=t pe jos, e cenu[iul betonului `n tot ce mi[c\ [i viseaz\ conlocuitorul. {i stadionul olimpic „acoperit” de un turn de 175 metri `n\l]ime (Eiffel ^ 330 metri, Petrini ^ 66, Turnul Londrei) `nclinat [i asem\n\tor cu monumentul lui Gagarin din Moscova. E tot din beton [i fier. Spectaculos acest mare complex sportiv, unde Nadia a `ncurcat calculatoarele, (atunci) rom=nca ob]in=nd primul zece din istoria gimnasticii…! (sper s\ revin...!) Montrealul este marele ora[ canadian, cu circa trei milioane de locuitori, multilingvism, multicultural, de-a lungul fluviului Sf. Lauren]iu. Este ora[ul podului pentru filmele cu cowboy. Este ora[ul blocurilor cu multe balcoane… (Meridianul, an XIII, nr. 19 (888), joi, 12 mai 2011)

CANADA, MAI DE APROAPE

Indieni cu tot felul de pene [i strig\te r\zboinice, s\ge]i [i… ultimul mohican… hm! Azi nimic s\ aminteasc\ m\car de Fram, ursul polar !

}ar\ a miliardelor de tone de beton cu `ntindere mai mare dec=t Europa (p\i, de la Montreal la Edmonton

44 

 

sunt vreo 5.500 de km), un fel de B\r\gan imens, br\zdat de mii de [osele, cu ronduri [i rondele din beton, perfect puse la punct, peste care circul\ mii [i mii de ma[ini `ntr-o fantastic\ alerg\tur\ pentru via]\. A fi cu serviciul la o or\ de mers cu trenul sau cu ma[ina e o obi[nuin]\, cvartalele de blocuri fiind la dep\rt\ri considerabile de `ntreprinderi [i institu]ii.

Am `ncercat s\ sugerez imaginea unei ]\ri mai mari ca Europa, dar doar cu 30 de milioane de locuitori, cu automatiz\ri [i informatiz\ri la nivelul Germaniei [i Elve]iei, stat social cu grija pentru to]i, `ncuraj=nd imigra]ia din cauza natalit\]ii negative, cet\]enii fiind la locurile de munc\ ori `n autoturisme (media, 1,5 pe familie) [i foarte pu]in pe str\zi, cam de loc. Pentru con[tiinciozitatea lor, rom=nii sunt foarte bine v\zu]i, dar n-au munci de conducere foarte importante (cred [i eu, inginer ca om de serviciu) nimeni nu-[i pune problema de culoare sau na]ionalitate ci, S| {TIE.

Legile ]\rii protejeaz\ (exagerat, chiar) via]a copiilor, primul lucru pe care-l `nva]\ \l mic e num\rul de la poli]ie s\-[i reclame p\rin]ii care-l bat, cre=ndu-se un fel de libertate pernicioas\ pentru ace[tia, care `n]eleg cu greu c\ banu’ `i educ\ [i nu familia, devenind o pies\ `ntr-un angrenaj tehnicizat la maximum.

45 

 

|[tia-s mai grandomani dec=t ru[ii, cu o risip\ excep]ional\ de spa]iu. Universitatea Economic\ (HEC) are c=teva sute de s\li [i c=teva biblioteci (toate cu ferestre de vizitare), buffet [i sal\ de mese `n mijloc, calculatoare [i ghiduri. ORATORIUL (catedrala), construc]ie impun\toare cu scop religios, sala av=nd circa 20.000 de locuri, `n\l]imea, mult peste 40 de metri; situat pe un deal botezat munte, asigur\ o mare vizibilitate printre cele c=teva zeci de zg=rie nori, Down town-ul sprijinindu-[i cele peste 50 de etaje pe o infrastructur\ cu sute de camere [i un subsol - tunel de c=]iva kilometri care continu\ autoruta 720 pe 6 benzi de circula]ie (nord-sud), de-a lungul fluviului Saint-Laurent. Liniile de metrou [i cele de transport urban (multe) asigur\ o fluen]\ excelent\. Provincia Quebec e interesant\, u[or spectaculoas\, cu ceva urme istorice, integr=nd c=teva zeci de mii de rom=ni, comunic=nd `n limba francez\ dar [i englez\. Am luat o mas\ excelent\ din turnul de 180 metri `n\l]ime, `ntr-un restaurant rotitor cu panorama ora[ului Quebec, `ntr-o or\ [i 40 de minute.

Catedral\ 

46 

 

Toronto `nglobeaz\ [i rezerva]ii pentru indieni [i ora[e - satelit, [i aproape 7 milioane de locuitori, dar mai ales o re]ea de transporturi demn\ de cartea recordurilor! Se vorbe[te limba englez\, se trece una-dou\ la americani pentru cump\r\turi. Ca s\ ajungem la cascada Niagara am parcurs 1.400 de km dus-`ntors. O alt\ cascad\, de la Montmorenci are 84 de metri.

Cred c\ momentul de afirmare [i ie[ire `n lume a ]\rii [i mai ales a Montrealului au fost Jocurile Olimpice din 1986, c=nd Nadia Com\neci (are numele

incastrat `ntr-o panoplie ve[nic\ !) a `ncurcat calculatoarele ob]in=nd nota 10. L=ng\ Turn [i Sala-farfurie am urm\rit meciul Impact - Red Bull New York, al\turi de nepotul Radu. C=nd [i cum au reu[it oamenii \[tia s\ betoneze o ]ar\ at=t de mare [i destul de neprimitoare, ]ine de miracol. Ei, [i ce, ve]i spune. R\spunsul: emigra]ia rom=nilor ! La c=te ma[ini mi[un\ `n Canada, ea ar muri instantaneu la `ncetarea produc]iei de petrol. Dar... OMUL ..? Pe cur=nd ! (Meridianul, an XIII, nr. 20 (889), joi, 19 mai 2011)

Cascada Niagara

47 

 

Montreal, la el acas\, `n Canada 6 ore `ntr-un apus de soare ... M\ aflu a doua oar\ `n ora[ul care-o p\streaz\ pe Nadia Com\neci ca simbol al performan]ei. Ora[ul bicicletelor [i al circula]iei aproape perfect\, indiferent de mijloc; a[ezare `n care tr\iesc circa 50.000 de rom=ni, deci c=t popula]ia Vasluiului, dar pe o suprafa]\ imens\ de aproximativ 1.000 km p\tra]i... Am decolat de pe Charles de Gaule `n jurul orei 18:40, `ntr-un apus de soare. Frumos. Aeronava a urcat repede la 11.900 m, cu o vitez\ de croazier\ de 900 km, cu peste 300 de c\l\tori la bord. Am fotografiat Parisul [i am urm\rit APUSUL soarelui timp de 6 ore p=n\ am ajuns pe aeroportul din Montreal. O asemenea `mprejurare n-am mai tr\it-o! Senza]ie unic\ s\ stai at=tea ore urm\rind cum apune, dup\ noi, soarele. P=n\ la urm\, explica]ie simpl\, am zburat c\tre soare cu viteza care acoperea un fus orar [i la `n\l]imea care ne situa `n afara lumii. Nu `nseamn\ c\ n-am privit, n-am g=ndit, n-am admirat protuberan]ele noroase [i nu ne-a fost fric\ deasupra Oceanului Atlantic

Vedere din avion 

48 

 

c=nd masivul Boeing se cutremura de parc\ ar fi c\lcat pe pietroaie! Risipitoare de energie, deci foarte luminat\, metropola canadian\ ne-a primit `n lini[tea tulburat\ de o circula]ie auto, neobi[nuit\ pentru noi. Fiecare `[i are ma[ina lui [i mi[un\ pe unde-l duc interesele, pe distan]e inacceptabile pentru rom=ni: multe zeci de km pe zi cu ore `ntregi petrecute `n traseu. Am rev\zut Grande Bibliotéque, adic\ Biblioteca Na]ional\ din Montreal, cu milioane de c\r]i de toate genurile [i profilurile dar doar cu c=teva zeci de exemplare rom=ne[ti (am donat [i eu 7 exemplare). E o

organizare `n aceast\ institu]ie `nc=t `n cel mult 5 minute de la intrare, ai cartea `n m=n\. M-am `nt=lnit cu doi scriitori rom=ni [i am conversat cu str\ini.

Vizita la Radio [i Televiziunea Canada cu sediul `n Montreal e la fel de instructiv\ ca [i la Universitate. S\lile deschise, luminate, se poate vedea ce face fiecare datorit\ pere]ilor din sticl\. Totul pare ordonat [i pus la punct p=n\ la secund\. Am reluat, `n discu]iile cu un redactor, problema c\r]ilor pentru rom=nii care au doar o singur\ libr\rie

Radio Montreal

49 

 

,,carte rom=neasc\” [i c=teva mici biblioteci pe l=ng\ bisericile ortodoxe de aici. Carte, `ns\, foarte pu]in\, cump\r\tori pe sponci, ac]iuni culturale propriu-zise foarte rare. De aceea am apreciat ini]iativa preotului Ion Ceau[u [i a preotesei sale Mihaela care mobilizeaz\ pe vorbitorii de limba rom=n\ ([i c=]iva negri) [i ]in slujbele `ntr-o biseric\ veche catolic\, `nchiriat\. Chiar m-a impresionat misionariatul p\rintelui [i-i adresez [i astfel felicit\rile [i mai ales admira]ia mea pentru c=t reu[e[te pentru drept-credincio[ii rom=ni. La slujba de ziua Crucii a participat [i P.S. episcopul vicar Ioan Cassian al Episcopiei din America de Nord, deci S.U.A. [i Canada, care a binevoit s\ ne dea un lung interviu. ,,Viitorul religios sun\ bine”, a concluzionat Prea Sfin]ia sa, `ncrez\tor c\ [i al]i preo]i rom=ni vor reu[i s\-[i creeze parohii, ca p\rintele Ioan Ceau[u. Nu vreau s\ omit podul trenurilor furate din western-urile cunoscute de noi. Am fost impresiona]i de atacurile bandite[ti [i d\r=marea unor asemenea poduri [i aruncarea trenurilor `n ap\. Chiar sunt foarte impresionante. Foarte impresionante. O s\ revin...! (Meridianul, an XIV, nr. 38 (959), joi, 20 septembrie 2012)

50 

 

V-am promis cuvinte despre Canada [i o s\ m\ ]in de cuv=nt, pentru c\ tr\iesc, numai `n Quebec, aproximativ 75.000 de rom=ni, mereu neuni]i [i dispersa]i pe mari suprafe]e, chiar dac\ le parcurg cu ma[ina personal\. Unii o duc bine (cam la 60.000 de dolari pe an), al]ii, mul]i sunt salahori cu studii universitare. Medicii se pl=ng c\-s impozita]i cu 45%, [oferii sunt la ora de munc\, scriitorii mor de foame, chiar ajuta]i de stat. Poetul George Filip, un tip original [i un mare poet, mi-a pl=ns pe um\r `mbr\]i[=nd steagul Rom=niei pe care `l ]ine desf\[urat `n balcon. Tr\ie[te cam cu 1.000 de dolari pe lun\ `ntr-un c\min social. (…)

Mult\ vreme ]ara minunilor, Canada de azi, are de toate: `nv\]\m=nt greu performant (cu mul]i rom=ni ajun[i universitari), cu mult\ materie cenu[ie rom=neasc\ pierdut\ aiurea, ]intind doar ma]ul gros...

~NV|}|TURILE… TURISMULUI ! Ar trebui ca principala `nv\]\tur\ s\ fie legat\ de OMENIE, dar din p\cate acest sentiment specific este `nlocuit de indiferen]\ [i interes ! Dac\ ai c\zut bolnav, pe strad\, nimeni nu se atinge de tine ci cheam\ urgen]a care... cost\. El e doar amabil [i at=t ! Lumea e foarte mic\ pentru fiecare, cercul de apropia]i suflete[te este foarte redus (c=teva persoane) eventual la destui kilometri distan]\. Vizitele se anun]\

51 

 

din timp, aten]iile se sub`n]eleg, petrecerile la ani dep\rtare. Mama ]ar\ nu exist\, numai, doar, o amintire vag\ privit\ cam cu m=nie [i pornirea de a nu se mai `ntoarce… cur=nd! Neamuri sau prieteni pu]ini, principala grij\ fiind hrana [i, eventual, c\l\toriile. Preocuparea-i pentru „ma]ul gros” [i… telecomanda la televizor. Rom=nia… cam departe. Ma[ina personal\ e indispensabil\. Slujbele la mul]i kilometri dep\rtare `nghit destul din venit [i omul se afl\ `ntre plec\ri [i pe la el pe acas\, unde „cade lat” de stres [i oboseal\. Pe str\zi e destul de pustiu, at=t ziua c=t [i noaptea. Statul asigur\ cam de toate, `n special curent electric foarte ieftin, deci nu exist\ preocuparea de a stinge lumina ziua. Electricele asigur\ un confort material [i oarecum spiritual; nu exist\ (aproape) dorin]a de a-[i cump\ra casa pe care o locuiesc, `n speran]a c\ o vor pl\ti `n 20-30 sau chiar 40 de ani ! Societ\]ile de asigur\ri sunt la tot pasul… Subliniez: serviciile medicale-s foarte scumpe ! Montreal are serviciul special pentru biciclete al Prim\riei. E un automat, banul, se elibereaz\ bicicleta [i la drum ! Mii [i mii de biciclete, mii [i mii de ma[ini, zeci, uneori sute de pietoni !

52 

 

Am v\zut c\ TURISMUL face progresul social, ca [i `n Elve]ia, Austria, Cehia, Anglia. Acolo `nseamn\ S.U.A. (ce senza]ie tr\ie[ti `n Statuia Libert\]ii, `n Muzeul Na]ional ori `n Metrou…). Insulele din Caraibe, unde nu exist\ de m=ncare (doar iguane) dar se import\, unde apa e scump\ de[i oceanul e imens, sunt foarte populate, elegante, FRUMOASE, datorit\ turismului ! Frumosul lor e modern [i mai pu]in natural ca al nostru. De ce nu-l vindem [i noi cum trebuie, c=nd avem, chiar avem, o ]ar\ at=t de frumoas\ ! (Meridianul, an XIII, nr. 23 (892), joi, 09 iunie 2011)

New York 

53 

 

5. CEHIA

DEKUJI, PRAHA ! ARGUMENT: Ca organizator a numeroase deplas\ri [i excursii am crezut absolut `ntotdeauna c\ [ansa mea de a vedea mai mult dec=t al]ii [i a sim]i

ce este pe alte meleaguri (nu de a bea [i m=nca) ar putea fi folositoare [i concet\]enilor no[tri. Care, prieteni, du[mani sau indiferen]i, ar putea interpreta ce-am scris, spus sau g=ndit. Am relatat astfel din Ankara, Istanbul, Paris, Londra, Moscova etc. etc. Acum, dac\ am avut [ansa s\ vizitez Praga, unul dintre cele mai frumoase ora[e ale lumii, m\ ]in... de obicei ! Spre deosebire de at=]ia care-s numai pentru ei. PRAGA DE ZI, adic\ ora[ul excursioni[tilor din toat\ lumea, al imaginilor `n\l]\toare ca pild\ [i realitate al `ntoarcerii spre valorile mari [i

Praga, Vltava - pod

Vedere general\ 

54 

 

greu pieritoare ale unor vremuri demult apuse; dar, deosebit prilej de m=ndrie [i onoare, local\ [i na]ional\. Dup\ cum se [tie, un musafir prost poveste[te ce-a m=ncat [i ce-a b\ut; de[teptul ce-a g=ndit [i ce-a sim]it. CE-AM V|ZUT: Praga este unul dintre cele mai frumoase ora[e ale lumii, v\zut ca o uria[\ `ntindere (de blocuri, case, monumente) at=t pe dealul Hradului c=t [i din Petrini Tower (Turnul Petrini) o replic\ a Turnului Eiffel din Paris (30% din el). Cei 60 m [i `n\l]imea terenului ofer\ o panoram\ rarisim\ cu fundalul acoperit de blocuri [i vreo 6 cl\diri foarte `nalte (dintre care [i noul turn de televiziune) cu mul]imea acoperi[urilor ro[ii de-a lungul Vltavei [i de-a latul axei principale de comunica]ie care str\bate marele ora[. Din pia]a Hradului (palatul pre[edintelui [i al unor ministere) ,,ciupercile” acestea ro[ii (acoperi[urile blocurilor cu 3-8 etaje) sunt br\zdate de albastrul apei Vltavei care permite deplasarea multor vase de agrement (n-am v\zut nicio barc\) [i tot de aici se v\d siluetele podurilor care permit o lejer\ trecere de pe un mal pe altul. Caroly Most, podul Carol e o minune de frumuse]e prin numeroasele sale grupuri statuare, vechile turnuri

Praga - Pia]a Hradului 

55 

 

de la capete [i mai ales prin sutele [i sutele de expozi]ii la `ndem=na excursioni[tilor. Sunt sute de ghizi autoriza]i care conduc [i mai multe sute de grupuri din TOATE col]urile lumii.

Fiecare ghid are un semn (de la umbrel\ la flutura[i) c=t mai ingenios pentru ca grupurile s\-l poat\ urma dup\ `nv\lm\[elile inerente. Se a[teapt\ la r=nd. Monumentele istorice `n cele mai nea[teptate stiluri sunt cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care seam\n\ cu Notre Dame din Paris, e acoperit\ cu aur ca [i o alt\ catedral\ moscovit\ [i are vitralii de o frumuse]e unic\ mai ceva ca la cea din Viena. E foarte `nalt\, cu odoare din aur, sonoritate de excep]ie, statui [i sculpturi (`n marmur\) de inegalabil\ valoare artistic\ TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL [i mai ales mai multe cl\diri g\zduind Opera de stat, sau teatre, operete, etc. Diverse monumente pe aproape fiecare strad\ `l aiuresc pe cel care vede prima dat\ Praga veche. O bijuterie e [i metroul la peste 60 de

Praga - cl\dire administrativ\

Praga - Muzeu

56 

 

metri ad=ncime, cu 3 linii principale, foarte folosit de praghezi care au un mare avantaj pentru deplasare: transportul integrat. Adic\ am pl\tit 26 Kcz (coroane) pentru 75 de minute [i am traversat cu ORICE MIJLOC de transport (tramvai, autobuz, metrou, autobuze speciale) ora[ul `n lung [i-n lat. Dintre construc]iile noi, turnul de televiziune [i stadionul Eden al clubului Slavia Praga unde ai no[tri (FC Vaslui) au ob]inut un egal `n preliminariile Cupei UEFA, impresioneaz\. Foarte multe hoteluri [i restaurante, cur\]enie des\v=r[it\ pe str\zi, spa]ii verzi perfect organizate. N-am v\zut c=ini comunitari. Din via]a de noapte am v\zut [i c=]iva aurolaci, un cabaret cu promisiuni... extreme ! {i mi[care p=n\ c\tre diminea]\. Am b\ut o bere `mpreun\ cu un prieten de la Evenimentul Zilei [i m-am fotografiat cu bravul soldat Svejk al lui Ha[ek din c=rciuma (u[or modernizat\) U Kalicha unde `nc\ mai este tabloul `mp\ratului Franz Iosef p\tat de mu[te, dar mai ales pere]ii pe care [i-au l\sat `nsemn\ri [i reprezent\ri mari arti[ti ai lumii !

Praga - l=ng\ soldatul Svejk 

57 

 

CE-AM SIM}IT? M-am minunat, mi-am `mbog\]it sufletul, dar am [tiut de lupta rom=nilor de veacuri. Putem fi m=ndri cu ce-avem [i noi, ace[tia de la cap\tul lumii bogate.

Dar ce au ei nem]ii, cehii, austriecii, ungurii ca fo[ti st\p=nitori ai altor na]ii, sc\lda]i `n aur ([i bog\]ii) de vremurile lor - e imposibil\ compara]ia. M\car e bine c\ din ce-au luat de pe la noi de-a lungul istoriei, putem vedea c=te ceva (cam pu]ini) dintre noi, rom=nii. Am sim]it c\-i putem ajunge prin munc\ [i inteligen]\; c\ putem `nv\]a de la ei. C\ putem visa la mai mult. Patriot de felul meu nu cred niciun moment c\ n-am putea fi ca ei. Istoria lor e prezent\... [i noi to]i rom=nii trebuie s-o urm\m. Chiar dac\ a noastr\ e mai fr\m=ntat\. DEKUJI PRAGA, adic\ mul]umesc pentru lec]ia de via]\ [i civiliza]ie pe care ne-o oferi. (Meridianul, An X, nr. 37 (766), joi, 25 septembrie 2008, editorial)

Praga - Statni Opera

58 

 

6. CIPRU

DIN NICOSIA, pentru Dvs ! Am `nso]it echipa noastr\, FC Vaslui, la meciul cu Omonia Nikosia. Adrian Porumboiu a asigurat juc\torilor [i

invita]ilor condi]iile cele mai bune posibile: avion charter, cazare la hotel Hilton (unde lucreaz\ 15 rom=ni, printre care Orzan de la Cre]e[ti - Vaslui). Selectez dintre impresii: - Insula Cypru este cam de m\rimea jude]ului Suceava, unii spun cu 800.000 locuitori, al]ii cu peste 2 milioane. Adev\rul nu-l [tiu nici ciprio]ii `mp\r]i]i `n Ciprul turcesc [i cel grecesc. Important e c\ aici lucreaz\ aproximativ 45.000 de rom=ni, printre ei, [oferul fostului [ef al poli]iei (Lupu), buc\tar ferice la un hotel din Limasol, unde am poposit `n excursie. - Am aterizat la Larnaca, aeroport care ,,intr\ `n marea Mediteran\”, am mers cu autobuzul p=n\ la Nicosia, a doua zi am f\cut turul insulei prin Limasol [i alte c=teva ora[e, dar mai ales peste p\m=ntul sterp al insulei (de ce s-o fi numit insula Afroditei... la s\r\cia locurilor ?), doar u[or `nverzit spre mijloc datorit\ unor mun]i asem\n\tori cu M\cinul din Dobrogea.

Nicosia

59 

 

- Temperatura este de aproximativ 50 de grade Celsius la umbr\, ziua, 35 noaptea. Vegeta]ie corespunz\toare, adic\ s\rac\ [i numai unde este ap\; [i nu este. Ciprio]ii desalinizeaz\ apa de mare (incredibil de limpede) [i n-o beau! E ap\ menajer\, de b\ut import\. - N-am v\zut oameni pe strad\ nici ziua, nici noaptea. Filmul meu e f\r\ personaje, pentru c\ doar cei de prin magazine, baruri, respir\ [i... sper\ s\ le calce excursioni[tii pragul. Amabili [i... at=t ! Unde-or fi tr\ind, c\ nici la ferestre n-am v\zut lumini. - Toate blocurile [i casele au rezervoare/ schimb\toare de c\ldur\, perdele [i bun\stare, venitul pe cap de locuitor fiind de aproximativ 1.000 euro pe lun\; ai no[tri c=[tig\ `ntre 500 - 800, rar, mai mult, [i sunt slugi, t\cute [i disciplinate. - Infrastructura (drumurile) excep]ional\. Se cunoa[te c\ tot ce `nseamn\ civiliza]ie modern\ li se datoreaz\ americanilor care au implantat cele dou\ baze militare/ NATO, alte na]ii dec=t ciprio]i [i excursioni[ti nu prea exist\. - Tr\iesc din turism, cel prin aer (deci scump [i b\nos) [i chiar nu pot `n]elege de ce turismul e a[a de dezvoltat... dec=t dac\ m\ g=ndesc la pozi]ia geo - strategic\! ~n ora[e cresc tuia, un fel de chiparo[i, platani, rar palmieri, [.a. Dar `n copaci exist\ un fel de

60 

 

cosa[i (l\custe) de-ai no[tri care fac un zgomot asurzitor, ca pompele care stropesc iarba, obositor. M\ `ntreb cum pot lighioanele s\ `nceteze brusc, to]i, zgomotul, [i tot a[a s\-l reia. - B\ie]ii no[tri au jucat ce trebuia. Dup\ golul lui Wesley, publicul [i-a `ncurajat intens echipa, dar f\r\ gre[eala lui Kuciak, mai puteam sta o s\pt\m=n\ f\r\ gol. Ce-am `nv\]at ? - C\ via]a e frumoas\ c=nd au [i al]ii interes. Nu cumva dac\ r\m=neam ]ar\ neutr\ ne ajuta [i estul [i vestul ? - C\ turismul e surs\ de bani: ciprio]ii aproape n-au ce vinde, Nicosia este un ora[ cumplit de plictisitor [i gri, grecii v=nd legende, cehii v=nd istorie, noi... ? - C\ sportul face mai mult dec=t orice pentru re-cunoa[terea noastr\. Am v\zut acolo cel mai t=mpit consul de la ambasada rom=n\, ca [i b\t\lia rom=nilor cu via]a [i... cu autorit\]ile rom=ne. - La c\ldura care-i acolo, e greu s\-]i mai lucreze mintea... - Nicosia, de la cap\tul lumii, e placa turnant\ pentru Europa. (Meridianul, An XI, nr. 25 (803), joi, 20 august 2009, editorial)

Dac\ am v\zut ambele state (grecesc [i turcesc) Cipru, am vizitat 2 ]\ri…

61 

 

7. CROA}IA

Pare la `nceput de lume de[i o reprezint\ pe cea de odinioar\ prin vechiul Dubrovnik. Situat pe coasta de sud a Dalma]iei (cine n-a auzit de vesti]ii

dalma]ieni), fostul Ragusa (p=n\ `n 1918), `[i are principala intrare pentru turi[ti, din golf, chiar pe la por]ile Cet\]ii, apar]in=nd din 1979 Patrimoniului Mondial, Cultural [i Na]ional. Restul ora[ului e ca un ora[ de munte din Rom=nia, cu o [osea care urc\, chiar `n v=rf. E o priveli[te absolut minunat\, cu ora[ul la picioare, Golful aproape, Marea Adriatic\ primitoare [i albastr\. A urca treptele unei Cet\]i – [i Palatul Sponza - aproape inexpugnabil\, treci pe l=ng\ (sau prin), prima farmacie din lume, unde po]i `n]elege cum [i cu ce lucrau alchimi[tii ca s\ ob]in\ aur. Creuzet, boluri, substan]e etc. sunt… cople[itoare !

Palatul Sponza 

Dubrovnik 

62 

 

Ragusa a r\mas mult timp o republic\ liber\ ca [i Bra[ovul la noi datorit\ a[ez\rii sale avantajoase. Comer]ul, pescuitul, pirateria [i… libertatea au

`mbog\]it ora[ul, azi perfect organizat pentru turism. Pentru c\ eram dup\ somnul de diminea]\ de pe Costa Victoria, am avut mare chef de alerg\turi [i prin munte [i prin destule monumente arhitectonice. Mi s-a p\rut interesant [i domul din pia]a mare, unde odihnesc deopotriv\ localnicii (ne-am `n]eles perfect cu limba rus\) [i excursioni[tii (`n limba englez\). Comer]ul cu antichit\]i e `n floare, polite]ea, la Dubrovnik acas\ ! Aici am sim]it c\ un om adev\rat nu doar vede, se minuneaz\ [i at=t. Ochii [i mintea selecteaz\, acumuleaz\, iar acel ceva numit suflet reac]ioneaz\. Al meu a reac]ionat violent, chiar m-a durut sufletul !

,,Ce face]i Dvs., prin televiziune, radio [i ziar, pe care le conduce]i, e unic `n ]ar\. Felicit\ri ! Felicit\ri !”

Acad. Eugen Simion, Vaslui, aprilie 2006, `n biblioteca jude]ean\,

din interviu

Centru - Dubrovnik

63 

 

8. ELVE}IA

Coresponden]\ Elve]ia V\ salut de pe plaiuri elve]iene. Localitatea `n care delega]ia noastr\ a fost cazat\ se nume[te Aeschi. Seam\n\ cumva cu ]inuturile noastre, `n sensul de munte la c=]iva metri distan]\ [i, `n rest, ni[te platouri u[or sau mai mult `nclinate, deci vestitele plaiuri elve]iene cu lini[tea lor tulburat\ numai de mu[te, c\ [i aici sunt mu[te [i asta pentru c\ sunt [i mici cresc\torii de animale. Este o lini[te des\v=r[it\ de[i destul de multe ma[ini traverseaz\ [oselele asfaltate. Trebuie s\ [ti]i c\ p=n\ [i la cea din urm\ c\su]\ pe care am v\zut-o prin localit\]ile acestea exist\ asfalt. Curat ! N-am v\zut o h=rtie, n-am v\zut un muc de ]igar\, dec=t prin preajma stadionului, unde cred eu au fost [i alte na]ionalit\]i dec=t elve]ieni sau austrieci. Am ]inut s\ v\ relatez cadrul general pentru c\ aici e un bun punct de observa]ie. M\ aflu la c=teva zeci bune de km de Berna - capitala [i la [i mai mul]i km departe de Zurich, `ntruc=t `n perioada asta nu se g\sesc locuri de cazare.

Berna, port pentru pasageri

64 

 

Am reu[it s\ p\trundem acolo unde nici nu visam. Trebuie s\ [ti]i c\ la cantonamentul echipei na]ionale accesul persoanelor str\ine este interzis. Tot perimetrul este acoperit cu o p=nz\ de circa doi metri, un gard provizoriu; noi am reu[it s\ intr\m la cantonament unde am v\zut o atmosfer\ foarte serioas\, `ncrez\toare, [i aceasta ar [i explica rezultatul, destul de bun p=n\ la urm\, ob]inut `n partida cu Fran]a. Pe de alt\ parte, oamenii no[tri, vorbesc de delega]ii [i de juc\tori, sunt

`ncrez\tori c\ nu vom pierde nici meciurile urm\toare, ceea ce ar fi extrem de bine pentru noi to]i, `ntruc=t noi ne afl\m aici pentru fotbal, p=n\ la urm\.

Elve]ienii au un sistem de drumuri excep]ional, bine pus la punct. O ]ar\ traversat\ mai ales de autostr\zi. Sunt multe c\i de comunica]ie, `n raport [i de gabaritul ma[inilor. Semne de circula]ie la fiecare intersec]ie. Totul este aranjat cu meticulozitate eleve]ian\. De[i ora[ul Zurich are o popula]ie de 300.000 de locuitori exist\ aici o circula]ie feroviar\ ame]itoare. ~ntr-un minut au sosit `n gar\ 60 de garnituri de tren, practic o garnitur\ pe secund\. Sistemele de linii ferate sunt multietajate, lucruri greu de crezut c\ se pot realiza.

Zurich

65 

 

O `ntrebare mi-a `ncol]it `n minte: din ce-or fi tr\ind elve]ienii, pentru c\ `n afar\ de circula]ia infernal\ de pe autostr\zi, nu ai contact cu ei, nu `i vezi. Aici, `n partea marginal\ a localit\]ii Aeschi sunt gospod\rii `n care mai cresc vite [i presupun c\ oamenii de aici tr\iesc `n primul r=nd din `nchirierea caselor care, de regul\, sunt foarte vechi. Se zice c\ `n Elve]ia nu se aprob\ construc]ii noi sub nici o form\. Casa `n care st\m noi este construit\ `n 1911. Ar mai fi din mici slujbe sau ocupa]ii cum ar fi c=teva vaci sau c=teva zeci de vaci, dar nu am v\zut mai mult de 10 - 12 vaci nic\ieri, [i probabil din slujbele pe care le au, `ntruc=t, de regul\, le au la ora[. Ora[ele au sedii de b\nci, au sedii de firme mari [i sunt prost luminate seara. Asta `nseamn\ c\ oamenii au trecut p=n\ [i aici pe economii si, atunci, mai ales dup\ ora 10 noaptea, se retrag din infernul muncii zilnice. Dac\ grecii v=nd legende [i istorie, elve]ienii v=nd tehnic\ de calcul [i servicii bancare la distan]\. ~n sf=r[it un alt element pe care a[ vrea s\ vi-l comunic este atmosfera dintre suporteri. Am v\zut multe mii de rom=ni, unii zic c\ ar fi fost circa 15 mii de rom=ni din 30 de mii de locuri c=t avea stadionul din Zurich. Marea galben\ pe care a]i v\zut-o la televizor a fost excep]ional\. Nici un fel de `njur\tur\, nici un fel de incident, [i m-am interesat inclusiv la gara unde poli]ia

66 

 

local\ se a[tepta la excese. Nu am v\zut nici un rom=n luat cu duba. Deci, prin ce figur\ fac rom=nii ca juc\tori, ca spectatori [i ca vizitatori eu cred c\ fac un serviciu ]\rii rom=ne[ti. (Meridianul, An X, nr.22 (751), joi, 12 iunie 2008, editorial)

Coresponden]\ Elve]ia (II) Elve]ia este o ]ar\ frumoas\, cu o popula]ie `ns\ `mb\tr=nit\, cu or=nduieli de o mie de ani, totul este calculat, pus la punct. Au absolut tot ce le trebuie, confort personal [i, probabil, social pentru c\ am v\zut autobuze `n st=nga [i-n dreapta care circul\ [i-acelea goale. Toat\ lumea are ma[ini la scar\, toat\ lumea are posibilit\]i de a tr\i c=t mai bine. Ora[ele sunt arareori aglomerate, doar `n partea sudic\, spre Italia, la Geneva, am v\zut aglomera]ie mai mare [i ceva mai mult\ tinere]e. ~n rest, Zurich-ul, Berna, Lugano, Lucerna, toate acestea sunt ora[e care depind de o popula]ie cu mijloace de trai destul de evoluate, `n sensul c\ sunt func]ionari sau oameni care tr\iesc prin munca la birou. Elve]ia este o ]ar\ cu relief muntos, dup\ cum se [tie. Aici sunt Aeschi e pe aproape

67 

 

ferme mici, cu grija mare pentru mediu [i cu destule griji din partea autorit\]ilor pentru ca acest mediu s\ fie protejat. Spuneam c\ nu se permit construc]ii noi dec=t `n rare cazuri, c\ este intrezis\ sta]ionarea autoturismelor cu motorul pornit, [i au un sistem de infrastructur\ excep]ional. }ara cantoanelor [i a tunelurilor poate fi numit\ Elve]ia. Despre ultimul meci al Rom=niei: C=nd am v\zut marea aceea portocalie, nu-mi pot `nchipui c=]i olandezi au fost la meci, pentru c\ meciul s-a vizionat [i `n Fun zone, adic\ `ntr-o zon\ `n care se str=ng 10 - 15 mii de oameni `n fa]a unor ecrane mari, consum\ c=rna]i [i bere [i comenteaz\ desf\[urarea meciurilor. Oricum, trei sferturi din stadion a fost portocaliu. Noi rom=nii am avut speran]ele de `nceput, dar echipa, dup\ cum s-a v\zut, a jucat foarte prost, a[a c\ ne-am desp\r]it cu un gust amar, de[i, p=n\ la urm\ „produc]ia” este notabil\: dou\ puncte `n compania celor mai importante for]e fotbalistice. E ceva ! Optimismul dinaintea partidei s-a diminuat `ncet-`ncet c=nd am v\zut c=t de slab joac\; [i olandezii ne-au l\sat s\ juc\m, numai c\ ai no[tri au pasat prost, au g=ndit prost, au fost timora]i. A fost un spectacol [i dup\ meci. De exemplu, toate masinile acestea care au venit `n Berna au fost parcate pe un c=mp cam c=t este la Vaslui de la Interex

68 

 

p=n\ dincolo de Podul Hu[ului. Un c=mp imens, cam 1/3 km cel pu]in, pe iarb\ direct, amenajat corespunz\tor. Oricum, impresionant\ organizarea din aceste puncte de vedere. Mi-a pl\cut p=n\ la urm\ grija localnicilor pentru cei care au venit aici, marea majoritate care au fost la meci au fost din alte p\r]i, nu din Elve]ia. Ca o concluzie, pentru noi „escapada” aceasta `n Elve]ia a meritat, n-am avut cea mai proast\ figur\ posibil\ dar se putea [i mai bine, fotbalistic vorbind, iar pentru delega]ia de la Vaslui eu zic c\ a fost interesant\ [i toat\ perioada aceasta e un prilej de `nv\]\minte pentru noi. Bine ar fi s\ `ncerc\m s\ facem [i noi tot a[a eficient [i frumos, cu o popula]ie ceva mai t=n\r\. Cert este c\ noi, rom=nii ajun[i `n Elve]ia ne-am purtat corect, n-am auzit de niciun caz `n care rom=nii s\ fi fost angrena]i `n b\t\i, certuri sau altceva. Nu s-a `ncercat niciun fel de agresiune, ba, dimpotriv\, am comunicat foarte bine [i cu olandezii de[i nu prea [tiu limba rom=n\ [i nici cu engleza nu se prea omoar\. A meritat s\ vedem, s\ sim]im [i s\ comunic\m pentru dvs. ce am v\zut aici, poate ne folose[te la toat\ lumea. ~mi doresc s\ v\ v\d pe to]i s\n\to[i [i s\ ne bucur\m de via]\ cum credem noi c\ este cel mai bine. (Meridianul, An X, nr. 23 (752), joi, 19 iunie 2008, editorial)

69 

 

OBSERV|RI... `n Elve]ia ! Mi-am dorit `ntotdeauna ca ,,notele de drum” s\ fie folositoare pentru cititorii no[tri, f\r\ a-i `ndemna m\car o secund\ s\-[i p\r\seasc\ ]ara, ci s\ facem, ([i putem) aici `n Rom=nia... ca la ei ! Am fost impresionat [i `n Grecia de infrastructur\, dar ce-am v\zut `n Elve]ia e [i mai uimitor: re]ea de drumuri perfect pus\ la punct, asfaltate fiind [i c\r\rile care ,,scurteaz\” curbele ! Tuneluri, de la c=]iva metri [i p=n\ la 17 kilometri (cu sisteme de luminat, aerisire, ghidaj), [osele cu 2-8 benzi de circula]ie [i cu ziduri de protec]ie, supraveghere electronic\ a traficului, lipsa oric\rui poli]ist `n decor, indicatoare (inclusiv presemnalizare)... [i mii de km de autostr\zi. Poluarea este redus\ la maximum, nici m\car benzina cu plumb nu se mai comercializeaz\ iar mersul `n gol al autoturismelor este interzis. Trenurile [i tramvaiele circul\ dup\... ceas elve]ian, adic\ foarte exact. Transport `n comun perfect organizat (n-am v\zut nic\ieri cozi [i nici gesturi de ,,ia-m\ nene!”). Mai fiecare are cel pu]in un autoturism a[a c\ deplasarea e mai greoaie doar la orele de v=rf iar naveta `nseamn\ sute de km `n aceea[i zi ! De[i are numeroase lacuri, n-am v\zut pescuindu-se [i nici multe ambarca]iuni. Garajele pentru

70 

 

b\rci, inclusiv suspendate, sunt numeroase. Transportul cu vaporul e obi[nuin]\ ! Dar nu al localnicilor pentru c\ ace[tia asigur\ serviciile. Deci TURISMUL este principala surs\ de venituri. La Zurich, Berna, Laussanne etc. circul\ mai ales str\inii [i aceia, persoane `n v=rst\. Mai animat\ mi s-a p\rut Geneva, `n preajma lacului sim]indu-se spiritul latin [i anima]ia balcanic\. Aici am `nt=lnit [i rom=ni care nu veniser\ la Campionatul european de fotbal (~n Italia, la Milano, vorba rom=neasc\ este o obi[nuin]\ pe strad\). Relieful muntos e perfect valorificat. Observ c\ spectacolul oferit de rom=ni la Zurich [i Berna a fost surprinz\tor: grupuri-grupuri, f\r\ apuc\turi gol\ne[ti, euforici [i ,,patriotici” au tulburat lini[tea ad=nc\ a ora[elor locuitorii privind amuza]i coloanele `n deplasare. Unic\ a fost `ns\ rev\rsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, `n c=ntec [i `ncuraj\ri ale echipei favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost de mare folos. N-am v\zut praf, mizerie, noroi, n-am v\zut be]ivi pe strad\, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura `nseamn\ `n primul r=nd zootehnie. Ca [i `n Ducatul Lichtenstein, vaca este monument

Geneva

71 

 

na]ional ! Grupurile de vaci cu t\l\ngi pasc sectoare din f=ne]e marcate doar cu o sfoar\, nu au paznici. Acolo unde sunt mai multe (7-15) sunt [i rezervoare de 15-20 t pentru urin\, sunt [i platforme [i mai ales balo]i rotunzi (cca 500 kg f=n) `nf\[ura]i `n folie de plastic. Strada sau [oseaua pe unde au trecut diminea]a animalele sunt m\turate [i sp\late cu ap\. Am avut o imagine a Elve]iei din apropierea lacului Thun, la Aeschifriend, o caban\ la 1.108 m `n\l]ime [i cu o vedere (pe senin) de circa 100 km, cu salba de lumini, de mun]i, de nori, de [osele. Am urcat la 2.500 m cu funicularul construit acum 100 de ani [i ne-a plouat de c=te 2-3 ori pe zi. A c\l\tori `n Elve]ia e ca `ntr-un basm. A `n]elege c\ ace[tia au aceste or=nduieli de mul]i ani pentru c\ n-au cutremure [i n-au avut r\zboaie, e necesar pentru viitorul nostru. Ei tr\iesc foarte bine. Noi... Nu putem s\ nu vrem la fel... (Meridianul, An X, nr. 24 (753), joi, 26 iunie 2008, editorial)

Lacul Thun

72 

 

9. FRAN}A

Am filmat mult, mult `n cele trei vizite [i nu numai `n Paris, am parcurs drumuri de ]ar\ (vorba vine, c\ toate c\ile sunt asfaltate, mijloacele de transport circul\ la secund\, TGV-ul asigur\ ,,scurtarea” distan]elor. ~n 40 de minute c=t am f\cut de la Tours la Paris am realizat c=t de departe e la noi linia ferat\ pentru trenuri de mare vitez\. La noi s-a ra]ionalizat -reorganizat mersul acestora [i `n loc de 4 ore [i jum\tate de la Vaslui la Bucure[ti acum se face aproape 6 ore, cu un confort `ndoielnic, cu un pre] mereu `n cre[tere. Nu-i vorb\ c\ `ntre timp vagoanele s-au f\cut pulbere iar locomotivele chiar s-au topit. Dintre multe-multe impresii selectez imaginea G\rii Tours l=ng\ care `n plan perpendicular erau vreo 3,5 Km numai de linii, pe care nu era absolut nici un vagon. Sau, din Turnul Eiffel n-am putut vedea marginile Parisului [i nici vreun aeroport, la Notre-Dame mi[un\ ho]i de toate na]ionalit\]ile, unul care spunea c\ e din Murgeni, ne-a u[urat de bagaje... Dar totul a fost compensat de m\re]ia [i Notre - Dame, Paris

73 

 

frumuse]ea monumentelor istorice, `n special acest binecunoscut simbol al Fran]ei. Dac\ spun c\ Parisul e frumos… spun mult prea pu]in. ~n Fran]a sunt amintiri, `nt=mpl\ri, impresii, scrisori etc. legate de cele 3 c\l\torii cu numeroase peripe]ii (inclusiv 2

jafuri la Strasbourg [i Paris) [i multe `nv\]\minte. M-am „rev\zut” cu D’Artagnan la vestita c=rciumioar\ „Le cheval blanc”, am v\zut castelul impun\tor (la c=]iva kilometri distan]\) cump\rat de un pictor american care avea expuse `ntr-o sal\ special\ 91 (nou\zeci[iuna) de picturi ale clitorisului (adic\ a organului genital feminin de reproduc]ie) pe care scotea bani destui [i dup\ 2 vizite [i un interviu lung s-a invitat `n Rom=nia (dar eu nu am putut s\-i sus]in deplasarea [i preten]iile), am v\zut frumuse]ile de pe Valea Loarei cu castelele ei dimprejurul ora[ului TOURS [i am locuit aproape 3 s\pt\m=ni la o ferm\ agricol\. Impresii am mai publicat. P\strez [i azi leg\tura cu fermierul care `mpreun\ cu so]ia [i un copil cultiva 360 de hectare (!!!) La Neuille Pompierre (comun\ c=t Hu[ul dar la c=mpie) am observat modul de via]\ al francezilor iar la Casa lor de Cultur\ i-am `nv\]at… PERINI}A, cu

Tour D'Eiffel - Fran]a

74 

 

rezultate spectaculoase imediate. Am donat o carte a mea, m-am ales cu o diplom\ [i cadouri… Parisul e scump [i merg=nd pe liniile speciale pentru turi[ti cu ascultare `n 5 limbi str\ine, la casc\, dar nu [i rom=na. Am v\zut at=tea, am umplut multe casete cu film\ri, cu rom=ni boga]i, nec\ji]i, ho]i, scriitori, persoane importante, curve, localuri ca Moulin Rouge, magazine, stadioane, podul Alexandru, Tour D'Eiffel. De[i am urcat `n v=rful s\u, cu emo]ie, n-am r\mas prea impresionat.

Parisul a meritat [i merit\ s\ fie v\zut ! {i acesta [i alte ora[e fran]uze[ti au un ritm de

via]\ extrem de viu, zgomotos [i scump. *

~n numele TV.V. [i ca persoan\, am vizitat 17 ]\ri [i cu Rom=nia 18. Ca principii: - O sumar\ documentare `nainte, pliante [i h\r]i, uneori c\r]i (de la bukini[tii de l=ng\ Notre Dame am achizi]ionat Les Trois musquetaires). - Plimb\ri `n grup pentru a asculta explica]ii ale ghizilor, `ntreb\ri, `ntreb\ri, film\ri. - Alerg\tura individual\ cu r\t\cirile de rigoare [i impresii puternice, individual-personale. - Deplas\ri cu mijloace de transport urbane de la un cap\t la altul (sau circuite) `n ora[ele unde am stat mai mult de o zi. Pentru c=]iva euro sau chiar gratuit

75 

 

(c=nd spuneam c\ sunt de la pres\ [i afi[am legitima]ia) am efectuat aceste deplas\ri (pentru a cunoa[te) `n aproape toate marile ora[e. Nici nu b\nui]i c=te se pot afla `ntr-un autobuz sau tramvai ! - De pretutindeni am venit cu tolba plin\ de impresii, imagini, uneori suvenire, totu[i uit=nd s\-mi aduc ceva material personal ca amintire. Doar de la

Vene]ia [i Murano am adus gondole din vestitul Cristal de Murano, din Lichtenstein un stilet, din Dubrovnik (Croa]ia) h\r]i. - Am `ncercat

s\ g=ndesc `n leg\tur\ cu ce v\d [i ce poate fi de folos, m\car ca idee, celor de acas\ ! - Nu se pot clasifica impresiile „comune” mai multor ]\ri pentru c\ fiecare sunt subiective [i cu particularit\]i. - N-am f\cut de ru[ine nici numele meu, nici al jude]ului, nici al ]\rii chiar dac\ „am furat imagini”, adic\ am filmat f\r\ aprobarea st\p=nilor. A fost mai puternic\ dorin]a de a ar\ta alor mei ce-i mai frumos pe acolo. Chiar dac\ am mers la un turneu de [ah `n Fran]a sau la Campionatul European de Fotbal (Elve]ia).

Basilica Sacre - Coeur din Paris

76 

 

Prefectul de Turenne intimida prin prezen]a lui, cam `nfumurat [i ne[tiutor despre rom=ni. Am `ncercat s\-l interes\m cu forma]ia folcloric\… nu; cu investi]iile `n agricultur\… era prea departe; cu turismul… au \ia castele de sute [i sute de ani, ce s\ vad\ la noi. S-a ar\tat interesat de vizita `n jude]ul Vaslui, la prefectul nostru… neconcretizat\. A transmis cuvinte de apreciere pentru rom=ni (\[tia abia m=ncaser\ lebedele `n Austria - [i [tia -) spun=nd ne`ncrez\tor c\ ne a[teapt\ `n UE; c\ ne-a primit `n audien]\ [i la interviu, a fost mare lucru ! La Consiliul Europei, secretarul Marie Trauttman ([i primar al Strasbourgului) ne-a primit pe to]i 26 `ntr-o sear\, `n sal\ somptuoas\ cu regi picta]i pe pere]i [i tavane - oglind\. Ne-a oferit un dejun, am evoluat `n spectacol. Copiii (lor) se urcau pe mese sau f\ceau ce voiau, s-a `ntre]inut special cu mine [i un scurt interviu din care am re]inut „voi ve]i fi `n UE chiar dac\ nu vre]i”… Cum adic\, `ntreb eu contrariat: „fiindc\ mersul istoric e acesta, un mare stat european, cu grani]a pe Dun\re sau pe… Prut (nu-[i amintea, i-am zis eu). Chiar dac\-s `n Bosnia (R.S.F. Iugoslavia nu era dezmembrat\) nu vor putea face nimic.”

77 

 

A mai spus ceva absolut interesant, aproximativ: noi nu suntem putere militar\ ci financiar\, o s\ vede]i voi… Ne-a invitat a doua zi s\ vizit\m somptuoasele cl\diri care n-aveau `n fa]\ [i steagul Rom=niei [i unde, chiar eu m-am r\t\cit `ncerc=nd s\ v\d mai mult. Am stat la biroul unde st\ ast\zi Baroso. Sala impresionant\ (mare [i `nalt\), acustica perfect\ ! Ghidul ne-a explicat `n francez\ [i Gabi Penciu ne-a tradus `n limba rom=n\. C\scam ochii c=t cepele [i urechile c=t p=lniile. Strasbourgul a fost ospitalier ! De[i, erau a-3 a for]\ `n Parlamentul European, n-am g\sit ecologi[ti ! {i chiar i-am c\utat !

Strasbourg

78 

 

10. GERMANIA

Orase frumoase [i reci. Autostr\zi perfecte, protective. Nu po]i s\ nu fii impresionat de grija nem]ilor pentru infrastructur\, [oselele fiind protejate cu plase de s=rm\, av=nd `n vedere viteza mare [i foarte mare pe cele 3-4 benzi de circula]ie pe sens. Am auzit c\ la KÖLN este catedrala care are cu tot cu turn 411 m, deci cea mai `nalt\ din lume. Nefiind vorbitor

de limb\ german\, nu prea m-a ajutat nici cea ,,gimnastic\”, [i am comunicat foarte pu]in. Curios, pentru c\ urm\ream s\ ajungem repede `n Fran]a, cultura, ordinea [i cump\tarea german\ nu mi-au atras aten]a. M-a impresionat cum au rezolvat problemele religioase [i na]ionaliste `n Alsacia [i Lorena. ~n 26 de minute am trecut din Strasbourg (Fran]a) `n Kiel (Germania), f\r\ s\ m\ `ntrebe nimeni, pe un dig ridicat pe ambele maluri ale Rhinului, cu [osele bune - bune, pe care trecea autobuzul la 1/2 or\. Se vorbea deopotriv\, francez\ [i german\.

Catedrala din Köln

79 

 

11. GRECIA

Din Grecia, pentru Dumneavoastr\ ATENA noastr\ !

~ntre 3-9 februarie 2008, `mpreun\ cu un grup de elevi, profesori [i c=]iva `nso]itori din Negre[ti am c\l\torit, cu autocarul, prin Bulgaria,

`n GRECIA. O ]ar\ bine pus\ la punct cu infrastructura care permite mi[care liber\ a celor 11 milioane de locuitori dar mai ales a multor milioane de turi[ti ! Cum ,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 sim]uri (deci [i bunul...!): Generalit\]i: - N-am v\zut ]ar\ mai s\rac\ (cca. 80% din suprafa]\ cu spini [i st=nci gola[e, mun]i s\raci, doar bauxit\) cu oameni mai boga]i, angrena]i `n afacerile cele mai diverse, sau servicii. - E un p\m=nt al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine - bine dezvoltat [i un comer] pe m\sur\. - Grecii tr\iesc din ,,v=nzarea” culturii lor de odinioar\, din turismul ecumenic, mica ciubuc\real\ [i slujbe mereu nesigure, ca `n toat\ sfera capitalului.

Acropole

80 

 

Am PIP|IT monumente [i am s\rutat multe icoane, pelerinajul (pe) la m=n\stiri [i l\ca[uri de cult (organizat de directoarea Doini]a Mihai) fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe str\zi [i `n magazine cu lume gr\bit\ [i stresat\. M-au pip\it [i c=]iva ho]i de buzunare. Am MIROSIT: m=nc\ruri specifice, aroma portocalelor [i altor citrice `nc\ neculese (sezon, `n noiembrie), dar [i putoarea din centrul Atenei - OMONIA - cel mai ur=t km 0 dintr-un ora[ pe care l-am v\zut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, pr\jituri, supe cu pe[te, portocale (la ele acas\), fistic, l\m=i, m\sline. Cultura na]ional\ e m\slinul, vreo 12 miliarde de pomi (care tr\iesc p=n\ la 600 de ani!) de-a lungul r=urilor [i ]\rmurilor. ,,M=ncarea s\racului” e scutit\ de impozite [i necesit\ foarte pu]ine lucr\ri (cheltuieli). Cu toate astea, cele mai ieftine-s cele din Bulgaria care `nc\ nu e aliniat\ la pre]urile europene. Apa sfin]it\ de pe la l\ca[uri e tot ap\, berea la butelii e cam de 3 ori mai scump\, vinul, pe categorii, de 3-100 de ori mai scump. Am V|ZUT: Drumuri ca-n palm\, 4-16 benzi de circula]ie, amestec dintre cl\diri foarte moderne, blocuri f\r\ personalitate [i monumente istorice, poluare, mai ales `n centrul capitalei, Marea Egee, albastr\ [i misterioas\, confort interior foarte bun, chirii foarte mari

81 

 

(2/3 din salariu), exodul popula]iei din centrul Atenei, cu cl\diri abandonate, spre periferii. N-am prea v\zut oameni prin ora[e [i sate `n afara excursioni[tilor; `n portul Eghina, de m\rimea lui Tulcea la noi, c\l\torind cu vaporul (deci cu o mare perspectiv\), am observat un singur automobil `n mi[care. Copii am v\zut doar la o [coal\ din Salonic, la o alt\ [coal\ sub Muntele Lupului [i str\inii de la locurile istorice. ACROPOLE, ,,acoperi[ul lumii”, simbolul Greciei, unde zeii mi[un\ printre st=nci, coloane [i... Propilee, unde limba iute greceasc\ e numai printre restauratori, iar ghizii v=nd legende [i religie `n toate limbile p\m=ntului. Muntele de sub acest impun\tor monument seam\n\ cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mul]i, mul]i vizitatori galbeni (chinezi, japonezi [i multe na]ii de culoare galben\) dar [i negri printre majoritarii albi din toat\ lumea ! Am v\zut Olimpul (e mai frumos Ceahl\ul nostru!) [i mun]ii Pindului (cu ,,R\sunetul” lor `n Carpa]i - Odobescu) [i mai ales m\n\stiri [i biserici slujite de... inclusiv, rom=ni!? Un fel de Cheile Bicazului, la Meteora, o c\lug\ri]\ din Suceava auzind c\ n-am bani de intrare: ,,pofti]i, pofti]i, intra]i...!” Am AUZIT:

82 

 

- Nivelul de trai al grecilor e de peste 1.000 euro/lunar. - Peste 10 milioane de etnici greci tr\iesc `n afara ]\rii. - Parlamentul e ,,Casa de nebuni” iar portocalii din preajma pre[edin]iei nu sunt cule[i ca s\ aib\ poporul nemul]umit cu ce arunca `n pre[edinte! Sunt multe monumente romane! - Mult\ muzic\ greceasc\, foarte pu]in\ a altor popoare, rom=neasc\ deloc, deloc, nici la radio, TV, nici `n magazine. Alte concluzii: - Ai ce vedea, merit\ ! ~n Noua Elad\ p=n\ [i aerul e pe bani, la fiecare biseric\, bani, pe suveniruri al]i, destui ! P=inea e 1,5 euro cam 5,5 lei kilogramul. Rom=nia nu e cunoscut\ DELOC. (…) Dac\ ai hrana de acas\ te `ntorci cu sufletul plin ! Ave Graecas ! Ave amici, din Atena noastr\, a tuturor ! (Meridianul, An X, nr. 6 (735), joi, 14 februarie 2008, editorial)

ATENA + ATENA Am rev\zut Grecia, evident ATENA - capitala [i, desigur, simbolul na]ional Acropole. Am ,,rev\zut” [i zei]a protectoare ATENA, `n]elepciunea `ntruchipat\...

83 

 

Dus acolo s\ simt [i s\ g=ndesc, de[i puteam doar s\ beau [i s\ m\n=nc, am fost al\turi de F.C. Vaslui, o echip\ care ne poate aduce mari satisfac]ii morale, cu un

finan]ator deja vestit; dar reporterul din mine s-a sim]it obligat s\ v\ ia parteneri pe Dvs., stima]i telespectatori (sper c\ a]i v\zut emisiunea de duminic\, 30 august 2008), ascult\tori (auzit, transmisiile `n direct) [i cititori. Pe scurt, principalele impresii: - Acropole e principalul obiectiv turistic, simbolul `n]elepciunii [i m\re]iei de odinioar\ a Eladei. Ast\zi ]ara are aproape 10 milioane de locuitori, dar `n fiecare zi 11 milioane de turi[ti, din toate col]urile lumii, care vin s\ vad\ acest monument unic al lumii, urc\ muntele aproape to]i, pl\tind biletul 12 euro. (`n scurt, numai aici, e un buget na]ional...) - Infrastructura e perfect pus\ la punct, cu p=n\ la 12 benzi pe sens ! Milioanele de ma[ini polueaz\ dar... exist\ ! Tot felul de artificii arhitectonice `nfrumuse]eaz\ un ora[ plictisitor `n sine prin geometria veche, str\zi `nguste, multe mii de semafoare [i g\l\gie infernal\. ,,Desenele” sminti]ilor, grafitti, ur=]esc substan]ial cl\dirile.

Atena

84 

 

- Cel mai ur=t centru din lume: Omonia,piata centrala, are un platou de vreo 5000 de m.p. cu W.C. `n mijloc, cercurile olimpice (aproape neobservabile), tot felul de droga]i [i amatoare de servicii sexuale. ~n apropiere, magazine (de lux) [i c=rciumioare foarte stilate, cu servicii perfecte, dar [i pre]uri mari. - Motocicli[ti foarte mul]i: motociclete de toate pre]urile, cu nebuni de diferite grade, viteze considerabile, `nt=mpl\ri ciudate. M-a [ocat c\ un proasp\t accidentat de pe micul bolid avea o gaur\ cam de 20 mm. deasupra frun]ii, i-am observat bine, bine gaura, dar el gesticula c=nd `l ridicau cu salvarea ! N-am crezut vreodat\ c\ un om mai poate fi con[tient dup\ o asemenea bort\ `n cap. - Rom=nii... pr\p\di]ii neamului, pe acolo. Slugi [i cer[etori, iar care au vreo slujb\ onorabil\ nu se recunosc din aceast\ na]ie. Tragedii [i indiferen]\: o ]iganc\ din Murgeni (cu copil) b\tut\ crunt de alt cer[etor din Sibiu pentru locul de cer[it; un vasluian, Cre]u {tefan din Trestiana, `n[elat de un antreprenor grec de dou\ ori: s\ munceasc\ trei luni `n Maroc [i s\-i dea lichidarea doar jum\tate din promisiune; un c=nt\re] `n cinci limbi din Bucure[ti, str=ngea c=te 18 - 19 euro pe zi `ntr-o p\l\rie, `n fa]a Academiei... - Turismul excep]ional organizat cu valorizarea monumentelor istorice. Anticii au f\cut, cu adev\rat

85 

 

ceva (din ce-au acumulat): monumente impun\toare, de regul\ din marmur\, [i... legendele Olimpului. Cu astea au asigurat existen]a unui popor... c=t va exista aceast\ manifestare omeneasc\ numit\ turism. Cine nu vrea s\ vad\ Partenonul, Colosseum, Meteora, insulele, Pireul...? - Echipa noastr\ a fost un mesager luminos, chiar dac\ a pierdut cu 3-0. - Olimpics Stadion e o bijuterie arhitectonic\, filigran pe cer. E [i o adev\rat\ industrie. Sute de oameni `[i c=[tig\ existen]a `n acest complex de s\n\tate [i sport. Cele dou\ etaje [i forma elipsoidal\ asigur\ o acustic\ perfect\, comparabil\ cu a vechilor arene, Karaiskakis sau cu Panathinaikos.

- Am filmat vacarmul organizat `n Golful Pyreu cu adev\ratul centru de afaceri, stadionul Olimpiakos. E via]\,

afaceri [i... evaziune serioas\ acolo, ca [i `n portul viu animat chiar la 2 noaptea. Sportul ca afacere e profitabil `n ]ara aceasta `n care, dac\ nu [tii englez\, e[ti pierdut. - Delega]ia noastr\ a fost respectat\ pretutindeni [i l-am filmat pe Adrian Porumboiu al\turi de boss-ul de la

Stadionul Olympiakos

86 

 

A.E.K. Atena. Al nostru e un tip popular [i foarte afectuos cu echipa. Al lor, cu 8-10 `nso]itori [i distant. - Cristi Dulca, antrenorul F.C. Vaslui, a promis c\ ai no[tri vor lupta ca la Podul ~nalt. Mi-a pl\cut, dar... poate, alt\dat\ [i asemenea victorie ! - Despre arta greac\, parcuri, divertisment, hoteluri se pot scrie multe. Turul Atenei cu omnibusul (cu 18 euro) e la fel de interesant ca cel din Paris sau Londra. Ce mai, [tiu s\-[i v=nd\ marfa ! - Ce-am putea `nv\]a noi ? M\car cum s\ ne organiz\m, cum s\ facem turism `ntr-o ]ar\ cu mult mai frumoas\ ca a lor. {i, de ce nu, cum s\ tr\im mai bine ! (Meridianul, An XI, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009, editorial)

CORESPONDEN}| SPECIAL| DIN GRECIA - SANTORINI

Transmit un ,,Hristos a ~nviat !” la toat\ lumea, dintr-un loc unde n-am visat, n-am crezut c\ ajung vreodat\. Insula se nume[te Santorini, cu capitala Fira, o insul\ Hop [i eu

87 

 

greceasc\ cu nume italian. Este un loc unde odinioar\ b=ntuia vestitul cor\bier [i pirat Barbarossa. Terenul este absolut necultivabil, st=nc\, st=nc\, st=nc\, [i fire de iarb\ pe ici pe colo dar, sumedenie de case [i unul dintre hoteluri, de exemplu, vinde cu 700 de euro ziua de sejur pe v=rful acestei insule unde se v\d m\gari (n-am v\zut `nc\ vreo capr\), cl\diri albe, la poala foarte abrupt\ a muntelui, marea [i mul]i, foarte, foarte mul]i turi[ti [i abia a `nceput sezonul ! Vin aici `ntre 3 [i 9 vase de mare tonaj, iar noi am venit cu un colos numit ,,Victoria” `n care se aflau circa 3.500 de oameni. Sunt cu un grup de rom=ni `n dou\ microbuze [i ne bucur\m de ceea ce vedem aici, eu personal `ns\, m\ mir de un lucru care… face parte din via]\. Cred c\ noi nu suntem foarte aten]i la via]a obi[nuit\, ne place foarte mult scandalul sau ceva neobi[nuit…

Aici este cu adev\rat ceva neobi[nuit `ncep=nd de la circula]ie (s\ vede]i cu ce m\iestrie conduc b\ie]ii \[tia diverse mijloace de transport, inclusiv cele mari,

`n comun) [i turi[tii care se uit\ la toate obiectele expuse, unele adev\rate nimicuri, oricum, e interesant [i e frumos, cu soare, e ap\… sunt [i flori [i mai ales, ar

Insula Santorini

88 

 

putea s\ fie [i la noi ceva mai mult turism, `ns\, aici cu adev\rat turismul bate via]a. Cam acestea ar fi informa]iile de pe o insul\ `ndep\rtat\ greceasc\… v\ mai pot spune c\ oamenii sunt foarte primitori evident, foarte amabili… e un fel de bun\ primire peste tot, am v\zut [i rom=ni, am [i vorbit cu ei, dac\ oamenii ace[tia pot s\ tr\iasc\ numai a[a, deci, repet, p\m=nturile sunt aride, case groase de un lat de palm\ pentru c\ fiind mereu cald, n-au nevoie de cine [tie ce ziduri [i… eu cred c\ atunci c=nd p\[im `ntr-o ]ar\ ca aceasta, ar trebui s\ ne `ntreb\m cum de un p\m=nt mirific ca al nostru este, ca s\ spun a[a… neroditor pe plan financiar ?! Noi ar trebui s\ scoatem foarte mult din turism, mai r\m=ne s\ ne g=ndim. Referitor la criza economic\, pot spune c\ exist\, pentru c\ n-o s\ vin\ `n fiecare zi c=te 9 vase cu turi[ti, vin 2 - 3, uneori, zicem c\ [i mai pu]in. Cert este c\ greva din Grecia de ieri a f\cut ca p=n\ [i Acropole s\ nu poat\ fi vizitat `n timp optim [i dac\ vorbim de grev\ [i de criz\ mondial\, iat\, aici sunt, `ns\, oameni din toate p\r]ile p\m=ntului, toate limbile lumii se vorbesc prin

Insul\ greceasc\ - vedere general\

89 

 

aceste locuri cu str\zi foarte `nguste [i `n[irate pe 43.000 de km p\tra]i, adic\ pe o insul\ destul de mare, dar cu case ,,plantate” la distan]e apreciabile. Cert este c\ `n compara]ie cu peisajul acesta uman, ca s\-i zic a[a, dar nu numai, cu mare, soare [i flori, noi ar trebui s\ oferim marea, de sub soare, c\ avem [i noi, [i mai ales, ar trebui s\ avem servicii (aici [i dac\ te mi[ti din pat c\tre nu [tiu ce WC, ai probleme cu pl\]ile, uneori pl\te[ti destul de mult). Un singur lucru mai vreau s\ precizez, sunt invitat de Sergiu Marin `n aceast\ croazier\… Nu m\ oblig\ nimeni s\ fac aceast\ transmisie `n direct, dec=t faptul c\ `n]eleg s\ fiu de folos celor din r=ndul c\rora vin. Eu, care am [ansa s\ v\d c=te ceva din lumea asta, s-o [i interpretez de regul\. Poate… to]i vrem mai bine [i atunci g\sim sau ar trebui s\ g\sim calea spre mai bine. Uneori, noi ziari[tii, avem misie grea, putem vorbi, putem scrie dar putem s\ nu fim deloc asculta]i sau b\ga]i `n seam\. Aici `ns\, depinde de noi to]i. Vrem mai bine, s\ vedem ce-au f\cut al]ii ca s\ ne fie mai bine. (Meridianul, An XII, nr.18 (837), joi, 6 mai 2010, editorial)

90 

 

12. ISRAEL

IERUSALIM... - G@nduri fugare - O c\l\torie `n Israel (stat cu aproximativ 7 milioane locuitori), include aproape obligatoriu [i o vizit\ `n capitala Ierusalim - sau invers! S\ vezi at=ta p\m=nt arid transformat `n c=mp cultivat `ntr-o ]ar\ aflat\ de ani buni `n r\zboi [i unde `nt=lne[ti doar 4 surse de ap\ (deci, lips\ cronic\ de ap\), pare un miracol de care s\ te tot minunezi alunec=nd pe infrastructura perfect pus\ la punct. Culturile (performante) sunt sus]inute de un program na]ional de alimentare cu ap\ (noaptea) asistat de calculator, iar `nlocuirea st=ncilor cu p\m=nt de cultur\ se face pas cu pas, cu tehnic\ [i [tiin]\. Desalinizarea apei din Marea Mediteran\ e la ordinea zilei, de[i oamenii beau ap\ certificat\, adic\ din comer]. A[ vrea s\ am timpul s\ v\ descriu cum m-am botezat `n apa Iordanului. Posed atestatul !

La Zidul Pl=ngerii

91 

 

A[ vrea s\ v\ expun g=ndurile cele mai nea[teptate `n raport cu bisericile cre[tine vizitate, cu itinerariul biblic promovat de organizatori, de impresiile durabile v\z=nd grija pentru TURIST {I CRE{TIN, dar [i dezam\girea c\ nimic rom=nesc [i ortodox n-atrage aten]ia. Cu g=ndul m-am dus cu 2.000 de ani `n urm\, cu percep]ia imediat\ `ntr-o realitate fr\m=ntat\ datorit\ r\zboaielor. Am filmat, am fotografiat, am comunicat! Turismul `i aduce Israelului prosperitatea necesar\ (al\turi de prezen]a americanilor `ntr-o zon\ strategic\ important\: ca [i Cipru, prezen]a acestui stat e crea]ia... unchiului Sam). Haifa e un port foarte important la mare. Tel Aviv-ul, fosta capital\, nu ne-a atras mai deloc aten]ia, alte ora[e mai mari sau mai mici nu ies cu ceva `n eviden]\ pentru un vechi excursionist. Dar Ierusalimul ?! Ar avea doar 125 km p\tra]i [i 804.000 locuitori (date de pe internet) dar mi s-a p\rut mult-mult mai mare [i ca suprafa]\ [i ca popula]ie. Teren st=ncos, [osele puse la punct, multe magazine [i comercian]i ambulan]i. Probabil mul]i agen]i ai Mosadului, cea mai eficient\ structur\ de securitate din lume. Dar: - Acum e capitala statului, cu atribu]ii competente [i `nf\]i[are pe m\sur\.

92 

 

- Ora[ multietnic [i multicultural cu tot soiul de na]ii care de care mai colorate. Gr\dina Ghetsimani, unde Iisus Hristos a avut revela]ii, e ca o mic\ ferm\ cu mai mul]i arbori, deci cu o surs\ de ap\; e vizitat\ de cre[tini. Am ,,ref\cut” drumul Crucii purtate de Hristos, marcat din loc `n loc de semne ale timpului pe care ghizii le exploateaz\. Am ajuns la L\ca[ul Sf=nt, o aglomerare bisericeasc\ impun\toare, impresionant\, foarte populat\. Aici se str\duie[te s\ ajung\ fiecare turist (sau credincios) care poate fi impresionat de pavelele sau desenele de acum 2.000 de ani dar [i cu totul emo]ionat asist=nd la slujbele [i manifest\rile evlavioase specifice, cu structuri spectaculoase speciale pentru cei prezen]i. La circa 20 metri peste un zid e o moscheie musulman\ mult mai `nalt\ de unde, `n jurul orei 16:00, c=nd eram acolo, r\zb\tea foarte puternic din megafoane

chemarea muezinului c\tre credincio[i, biruind prin intensitate tot ce se `nt=mpla `n Casa Domnului. Amestecul acesta mi-a creat un puternic [oc emo]ional, cu medita]ia asupra

Zidul Pl=ngerii

93 

 

trecutului [i viitorului na]iunilor [i religiilor (voi reveni). Zidul pl=ngerii e o `ntreag\ mistificare a unei construc]ii care chiar are vechimea care i se atribuie: b\rba]ii `n st=nga, femeile `n dreapta se prosterneaz\ la baza unui zid l=ng\ care-[i las\ bile]ele [i pomelnice. Sunt aici mai ales evrei ultrareligio[i, cu pletele [i p\l\riile lor specifice, cu liote de copii dup\ ei, `mbr\ca]i `n negru [i cu scufa alb\ pe cap. Am reu[it s\ intru [i `n grota de l=ng\ zid (baft\ [i `ndr\zneal\) unde exist\ organizat\ o bibliotec\ impresionant\ `n aer liber [i cei prezen]i se concentreaz\ `nclin=ndu-se `n fa]\ [i spate, prostern=ndu-se.  ~n Turnul Babel care se nume[te Ierusalim (englezit Gerusalem) tr\iesc popula]iile cele mai diverse (exist\ [i un teritoriu al Palestinei) `ntre ruinele provocate de un r\zboi `ndelungat [i p\gubitor. {tiin]a evreiasc\ de a scoate banii de la cre[tinii de orice fel le aduce bun\stare, recunoa[tere, putere (inclusiv prin r\zboi). Ierusalimul rezist\ [i `nflore[te pe banii cre[tinilor de pretutindeni, c\rora, `ns\, le p\streaz\ monumentele [i

94 

 

le respect\ credin]a, f\r\ a fi ceva pentru lumea cre[tin\, cum e Vaticanul. S\ [tii c\ ei l-au ucis pe Hristos [i tot aici turi[tii contribuie cu sume importante ca ei s\ reziste, `nseamn\ nedumerire, `ndoieli, lupta contrariilor. Dar rom=nii, ca [i religia ortodox\, sunt mult prea slab prezente. P=n\ nu vezi Ierusalimul, nu [tii ce `nseamn\ comercializarea `n zon\ a unei anume religii chiar dac\ [tii c\ grecii v=nd istorie, legend\ ori mitologie, englezii - m\re]ia de odinioar\, praghezii - faima unui imperiu etc.! ~ntr-o via]\... Ierusalimul trebuie vizitat ! (Meridianul, An XV, nr. 35 (1.008), joi, 5 septembrie 2013, editorial

AM FOST ~N BETLEEM [i m-am botezat `n apa Iordanului…

{i c@t se vorbe[te `n biseric\ de Botezul Domnului !

95 

 

13. ITALIA Roma, Lazio, Ancona, Pescara [.a.

Italia a fost [i este mai `nt=i de toate, o promisiune, un fel de vis prin care particip\m la istoria omenirii, la legendele [i cuceririle de peste veac… cu un plus de aten]ie, bun\voin]\, interes [i afec]iune (deh, ginta latina). Obosit peste m\sur\, `]i scap\ multe, prea multe informa]ii de istorie [i te cantonezi fie s\ nu devii prada ho]ilor, fie s\ vezi c=t mai multe ca s\ analizezi ulterior. N-am g\sit destul timp s\ v\ povestesc despre ho]ii dimprejurul Colosseum-ului (m-au [i u[urat de bani), despre milioanele de turi[ti care abia a[teapt\ s\ vad\ Via Appia, San Pietro, Mausoleul lui Adrian din Roma celor 7 coline, Parlamentul [i alte sute de monumente importante pentru istoria omenirii. E o zumz\ial\ permanent\ cu albine, tr=ntori, viespi [i bondari de toate culorile, din toat\ lumea. Chiar [i turi[tii se mi[c\ repede pe l=ng\ carabinierii cu uniform\ impun\toare… Sunt dou\ columne, dintre care cea a lui Traian cu vestitele sale scene din cucerirea Daciei este `ntr-un fel de consolidare ca s\ nu spun paragin\. ~n apropierea Catedralei sau a vestitului grup statuar nici nu pare

96 

 

observabil acest turn de circa 3 metri diametru [i `nalt de nu vezi statuia lui Traian din v=rf. Metopele parc\ nici nu conteaz\. Excursioni[tii str\ini se

uit\ la relicvele istorice, Parlament, Bibliotec\, sculpturi [i alte elemente de art\ cu care comer]ul e `n floare. Ca `n orice locuri aglomerate nu lipsesc ho]ii, inclusiv rom=ni. Lazio, Pescara, Ancona, aeroporturile sunt un fel de ]inte ale sufletelor `nsetate de frumos. Numai c\ [i pe aici lumea rabd\ de foame. Corsica ori Sicilia v\zute `n croaziera pe Mediteran\ r\m=n, a[a, cam `n cea]\ de[i urmele de m\re]ie din insule sunt impresionante. Un roman poate ar da o imagine mai bun\ despre Roma [i Italia legendar\ cu Mafia ei particular\. GENOA: M\m\liga ba, rom@nii, da! Primul popas `n Portul italian Genoa [ocheaz\ pe vizitatori prin imaginea plin\ `n plan vertical, ora[ul fiind a[ezat pe muntele care ,,cre[te” din golf, cu construc]iile cele mai diverse, care par una peste alta. L=ng\ cheiuri, aproape mereu `nc\rcate [i ,,sprijinite” de vapoare, este autostrada pe sub care circul\ `n toate

Fontana di Trevi

97 

 

sensurile puzderie de autoturisme. Exist\ [i un trenule]-muzeu, cu [inele `nclinate la aproximativ 30% [i tot felul de contorsiuni stradale, care ame]esc repede pe noul venit. Am nimerit `n Porto Vecchio, unde era `n plin\ desf\[urare un festival multicultural, iar pe scena principal\ un grup de elevi execut=nd un dans cu tem\, dar [i mii de vizitatori, privitori, excursioni[ti, gur\-casc\ [i ho]i de buzunare v=ntur=nd chio[curile (sute) [i barurile. S\ preciz\m c\ acest cort mai mare dec=t stadionul de la Vaslui e acoperit cu o prelat\ imens\, arcuit\, strunit\ [i f\cut\ pentru o sut\ de ani. Am mai v\zut la Montreal a[a ceva. Mi-aduc aminte de acela[i fel de festival la New York. Rodica Bulboac\ de la Laza poate preciza cam cum s-au n\pustit americanii la m\m\liga f\cut\ de ea, s-o m\n=nce cu p=ine. Tot festival multicultural era, dar cu prezen]\ rom=neasc\. La Genoa, niciunul dintre standuri nu era al Rom=niei. {i se vedeau [i fluiere, [i ca[caval [i produse din lapte [i obiecte de art\ [i... tot tac=mul Monumentul Vittorio Emanuele II - Roma

98 

 

din c=teva zeci de ]\ri ale lumii. }ara cu averile ei, cu frumuse]ea ei, nu era reprezentat\, deci lipsea m\m\liga (exponat). Dar rom=ni erau prin apropiere, dintre care unii lucrau `n cadrul manifest\rii. Despre eveniment (am fost sub cort s=mb\t\ 15 iunie 2013, dar n-am prea fost p\rticic\ a culturii material-spirituale a lumii) vom mai scrie, pentru a r\m=ne de `nv\]\tur\. Precizez c\ scriu r=ndurile de fa]\ de pe vasul de croazier\ Lirica, construit `n 2003, lung de 251 metri [i lat de 29, din cei 2.500 de pasageri fiind 701 angaja]i ai companiei MSC. Anticipez doar g=ndul din Roma: vestita noastr\ column\ a lui Traian nu e singur\, nu e restaurat\, [i nu e obligatoriu `n circuitul turistic. Slujba de la Vatican de duminic\ 16 iunie a fost urm\rit\ de sute de mii de oameni, iar `n capitala Italiei mai erau vreo 3 milioane de turi[ti. Ce zice]i, e interesant ? (Meridianul, An XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, editorial)

Grigore ILISEI, „OCTAVIA”, (1986): „Domnului profesor Dumitru Marin, `ntru amintirea patimilor frumoase ale studen]iei noastre.” Vaslui, 28 mai 1987.

99 

 

14. LETONIA

POLDÉS (spasibo) Latvia! Letonia este

una dintre cele trei ]\ri baltice desprinse de influen]a marii Rusii, dar cu mul]i ru[i, `nc\, pe teritoriu. E una

dintre ]\rile (mici), cu ambi]ii mari `n care se vorbe[te letona, germana [i rusa. Turistul se mai descurc\ ceva, ceva cu engleza. Noi ne-am descurcat [i cu limba… gimnastic\ (adic\ prin semne!).

Liepaja, al doilea ora[ ca m\rime dup\ Riga, este cam c=t Vasluiul, dar seam\n\ cu Constan]a [i are echipa de fotbal Metalurgs pe care noi am `nvins-o pe stadionul Daugava.

A[ezat la Marea Baltic\ e un ora[ foarte `ntins cu canale interioare, cu plaj\ lung\ dar `ngust\ (doar 3-5 metri de nisip fin, fin, neudat de valurile destul de `nv=rtejite) cu dune `nierbate, protectoare. Am r\mas mirat c=te parapante sunt (din acelea care tracteaz\ schiorul pe ap\) [i c=t\ lume se aventureaz\ `n valuri pe o r\coare accentuat\.

Am traversat ora[ul `n lat cu tramvaiul (singura linie) [i `n lung cu autobuzul 4. Cu acesta din urm\ am

Vedere general\ din Liepaja

100 

 

ajuns [i `n Karosta, un cartier cu vestita `nchisoare bol[evic\ [i cu multe uzine p\r\site!

~n toat\ zona Liepaja n-am v\zut p\m=nturi cultivate dar ce m-a [ocat cel mai tare a fost c\ n-am v\zut nici o curte, absolut nici una organizat\ cu vreo cultur\, viet\]i sau flori. Iarb\ [i at=t! Nici pomi fructiferi de[i pe pia]\ erau cire[e, mere, l\m=i, banane, struguri [i pepeni verzi din Ungaria; kartupeli 0,36 lati/kg.

Pia]a [i magazinele bine aprovizionate ca [i la noi, pre]uri mai mari ca la noi, moneda lor av=nd o varitate comparabil\ cu lira sterlin\. Nu sunt ambulan]i [i nici valuti[ti, totul fiind de o corectitudine rar\.

Oamenii sunt amabili [i comunicativi (m-a salvat limba rus\, pe care o [tie aproape toat\ lumea!!) `n ora[ul istoric (voien\i gorod) o jurnalist\ din Cipru a furnizat `n francez\ o sumedenie de informa]ii. Impresie cov=r[itoare la Uzina Metalurg (ca la Roman) [i Lauma; sunt imense ! Nimeni n-ar veni `n Rom=nia unde se [tie c\ e ,,ploho” (r\u) de[i sunt doar c=teva zeci de rom=ni acolo.

~n mijlocul ora[ului este o rotond\ cu men]ionarea personalit\]ilor [i anul `n care au vizitat locul precum [i o vioar\ imens\. Verdea]\ (arbori) mult\, cl\diri vechi [i noi. La cele vechi li s-a aplicat un strat de sc=ndur\ (un fel de termoizolare) lambrisare pentru `nfrumuse]are.

101 

 

Oamenii sunt lini[ti]i [i calmi, ordona]i dar nu harnici sau, poate acei occidentaliza]i [i comozi `ntruc=t industria pe[telui e pe chituci (sute [i sute de vase stau ancorate ([i nep\zite `n porturi), turismul fiind [i el sl\bu]. Bisericile, nici catolice nici ortodoxe, nu sunt frecventate, [oferul ghid, Andrei, mi-a dezv\luit filozofia letonului simplu: ,,avem aici soare, munc\ [i mare, ce ne mai trebuie?”

Poldés, adic\ mul]umesc, Latvia pentru frumuse]ea locurilor, pentru corectitudinea oamenilor [i pentru exemplul de via]\ pe care l-am v\zut.

{i pentru cele trei puncte ob]inute de echipa noastr\! (Meridianul, An X, nr.32 (761), joi, 21 august 2008, editorial)

,,- M\ b\iatule, m\, ave]i voi ambi]ie, dar ave]i cu ce s\ men]ine]i un asemenea festival? T\nase (primul secretar). V\ sprijin\?” Vine Silvestru! … e bine! (cei doi nu prea se `mp\cau).

Radu Beligan, 22 iunie 1972 - `n acceleratul Bucure[ti - Ia[i, ora 18:00,

ironic [i `nso]it de o doamn\ superb\, vicepre[edinte al Uniunii Mondiale a Teatrelor.

102 

 

15. LIECHTENSTEIN

La intrarea `n acest liliputan stat e[ti `nt=mpinat de un uria[ monument... al unei vaci, iar peste drum emblema Princiar\. ~n afar\ de un stilet, n-am cump\rat altceva, de[i suvenirurile-s foarte variate [i scumpe. Ora[ul e panoramic a[ezat pe o coast\ de munte, magazinele `n]esate de turi[ti de toate culorile, limbile, continentele. Se aude u[or limba german\, tradi]ia cavalereasc\ e ca o prezen]\, obiectele care par din aur sau argint sunt at=t de diverse `nc=t p=n\ la urm\, reu[esc s\ cumpere [i cei cu buzunare foarte sub]iri.

- M\, tat\, ia-]i [i tu ceva, uite o sabie, ba chiar o armur\. - Ar manca Mari]a pui, da’, de unde dac\ nu-i, [i-i fac semnul banului, lui Daniel, feciorul meu care ne-a purtat `n Elve]ia, ca pe sfintele moa[te, adic\ pe mine, pe Iulia, pe Sergius [i mai ales pe Alina, so]ia lui `ns\rcinat\ cu cei doi gemeni care se vor na[te peste dou\ s\pt\m=ni la Bucure[ti.

Castelul Vaduz - Liechtenstein

103 

 

16. MAARTENS

CREA}IA TURISMULUI

~n Insulele Virgine, botezate a[a acum c=teva secole, poate pentru c\ nu erau oameni pe aici, am `n]eles ce `nseamn\ [tiin]a turismului. Aici: - Nu se produce

nimic, absolut nimic de m=ncare (nici capre sau p\s\ri nu cresc), totul se import\. - Se vorbe[te englez\ [i se `nchin\ la americani at=t cei din St. Thomas, c=t [i cei din St. Maartens, Tortola, ori dimprejur. F\r\ turi[ti n-ar exista.  - Drumuri perfect puse la punct (asfaltate) cu pante care, la noi trezesc ceva groaz\. {oferii sunt [i ghid. - ~ntre Atlantic [i Caraibe n-au dec=t apa de ploaie, pe care o capteaz\ sub case, `n bazinele pe care le fac `nainte de construc]ie. Apa de b\ut la jum\tate de litru, `ntre 1 [i 5 dolari. Berea nu lipse[te, dar de la 5 dolari `n sus.

St. Maartens

104 

 

- Dac\ pe vasul Norvegian Jewel m=ncarea e gratuit\, pe sol e scump\, variat\, gustoas\, apetisant\. - Comunicarea cu Europa, imposibil\ sau foarte scump\ ! Cu greu am trimis acest editorial. - Popula]ia, preponderent de culoare, servicii turistice impecabile.

Pentru c\ oceanul nu mai produce, turismul d\ de m=ncare la milioane de oameni !

St. Maartens, 24 mai 2011 (Meridianul, an XIII, nr. 21 (890), joi, 26 mai 2011)

Prin … CARAIBE, [i noi ! Dumnezeu a dat omului libertatea de a g=ndi (dac\ are cu ce) [i necesitatea de a m=nca, prin consecin]\, posibilit\]i de „a alerga” oriunde-l duc pa[ii. Tot din cauza asta `n lume unii sunt boga]i [i superhr\ni]i, al]ii cu foamea `n gland\… Am descoperit modul de via]\ american cu tot felul de tenta]ii alimentare [i (mi s-a p\rut?) f\r\ grija zilei de m=ine (`ntruc=t dac\, n-au slujb\, trec imediat pe ajutoare sociale), cu hran\ preponderent dulce, chiar p=inea `ndulcit\ (timp de trei s\pt\m=ni n-am g\sit

105 

 

nic\ieri un castravete murat sau o mur\tur\, ori un bor[ …)… drept urmare, cu popula]ie supraponderal\ [i icnind de greutate. Am v\zut, cred, culmea ur=]eniei umane dar [i indiferen]a str\zii: omul c\zut de atac de cord, neatins de cineva, [i doar dup\ un timp apelat serviciul de urgen]\. Canadienii au 90% stil american: pl\tesc orice cu cardul (`n toat\ America de Nord), parcurg distan]e imense cu autoturismele, `[i caut\ fiecare de treaba lui [i are doar un mic grup de prieteni. Americanii strivesc prin trufia lor [i o polite]e rece. (…) ~n St. Thomas, St. Maartens [i Tortola, insulele st\p=nite de americani, englezi, francezi, olandezi, am v\zut foarte multe mii de magazine [i milioane de ceasuri, oameni `ndatora]i s\ r\spund\, engleze[te, chiar „cu limba gimnastic\”, bucuro[i s\ ob]in\ c=]iva dolari dintr-un serviciu oarecare pentru turi[ti. ~n aceste insule acoperite cu arbu[ti tropicali nu se cultiv\ nimic de m=ncare, se import\. Apa, ca [i m=ncarea e foarte scump\, legendele despre pira]ii din Caraibe or fi exist=nd dar nu le mai spune nimeni. Curiozit\]i: {i pe acolo sunt rom=ni, `n special femei „danseuze”. Pe vasul de croazier\ Norvegian Jeweles exist\ personal din 62 de ]\ri ale lumii printre care [i 15 rom=ni, [efa b\uturilor, Geanina era bra[oveanc\.

106 

 

Sunt mult prea multe ma[ini (cam peste tot) [i se pare c\ lumea s-a mutat `n ma[ini [i nu circul\ pe strad\. Climatizarea locuin]elor e fapt curent chiar dac\ e vreo c\su]\ pe v=rf de munte… Energia electric\ foarte ieftin\; c=rp\raie de v=nzare, comercializare, electronicele scumpe. N-am v\zut nici un vas de pescuit nici `n Atlanticul de Nord (peste 5.500 km de la NewYork) nici `n Marea Caraibelor, Marea Sargaselor, Bermude sau alte m\ri… Desigur, sunt impresii de neuitat pentru c\ e alt\ lume, cu alte aspira]ii (`n special s\-[i umple burta) unde politica n-are nici o trecere… Rom=nii afla]i de ani de zile `n Canada, S.U.A., `n Porto Rico, etc. au uitat pur [i simplu de Rom=nia. M-a impresionat poetul George Filip cu speran]a lui de a r\m=ne rom=n (s\rac) `n grija statului canadian, t=njind dup\ Tuzla lui [i tip\rind pe unde se poate c=te o carte (peste 20 `n total). ~n Biblioteca Na]ional\ din Montreal nu sunt dec=t c=teva zeci de c\r]i rom=ne[ti, comunitatea alor no[tri e un fel de vis f\r\ sus]inere concret\. De Rom=nia (aproape) nu se [tie nimic. A[a c\ f\r\ limba rom=n\… ne-am sim]it [i noi… ni[te r\t\ci]i `n Caraibe ! (Meridianul, an XIII, nr. 22 (891), joi, 2 iunie 2011)

107 

 

17. OLANDA

Am cobor=t pe p\m=nt la aeroportul Amsterdam, un colos `n care sute de avioane poart\ multe mii de c\l\tori `n p=ntecele lor,si in hale imense `nlesnind mi[carea `n toate direc]iile. Odinioar\ portul ([i azi cel mai mare din Europa) era farul lumii, cu tot felul de vase `n rad\. Aeroportul `mi dep\[e[te `ns\ `nchipuirile: zeci de piste, sute de avioane, kilometri de band\ rulant\ pentru transport pasageri, sute [i sute de s\li cu tot felul de comer] [i mai ales impresia de libertate de mi[care (de[i nu se poate f\r\ supraveghere video secund\ de secund\). Plac\ turnant\ pentru tot ce `nseamn\ zbor `n Europa sau c\tre Americi ori spre Asia,adic\ pretutindeni. Amsterdamul e spectaculos pentru kitskurile cu valoare comercial\, cu tineretul nest\p=nit pe str\zi, cu cl\diri ,,ancestrale”, cu canalurile [.a. P\m=ntul e organizat [i cultivat la milimetru. Dar Aeroportul este principal motor pentru via]a economic\,

Aeroportul din Amsterdam

108 

 

spiritual\, cultural\. Impresia de ,,alt\ lume” e real\ p=n\ la un punct. Echipa de fotbal a Olandei st\p=ne[te azi Europa sau cel pu]in grupa cu Rom=nia care ar vrea s\ mearg\ [i ea dup\ Olanda… `n Brazilia (acum, in octombrie 2013). Tot prin aeroportul Amsterdam.

,,Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut vreodat\ controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la el, era [i reprezentant oficial [i om politic [i operator tv. Unionist convins militant cu adev\rat, [i `n Parlamentul Moldovei [i `n interviurile cu pre[edintele Mircea Snegur, ori al]i mini[tri [i `n emisiunea de la Televiziunea Moldoveneasc\, era bun vorbitor, clar `n afirma]ii.”

(Prof. univ. dr. Ion Dediu, Academician al Republicii Moldova

Directorul Institutului de ecologie [i geografie al Academiei din Republica Moldova,

Pre[edinte de onoare al Partidului Ecologist din Moldova, `n volumul omagial ,,MARIN 70”)

109 

 

18. PALESTINA Un fel de stat `n afara lumii ! Un teritoriu `ngust, cu punctul de echilibru `n Ierusalim: c=teva zeci de kilometri p\tra]i, `mprejmuit de un zid continuu de vreo 8 metri `n\l]ime, cu s=rm\ ghimpat\ deasupra. Insurgen]ii palestinieni n-au putut fi `nfr=n]i chiar dac\ s-a tras cu tunul asupra a[ez\rii dar distrugerea n-a fost posibil\ fie c\ tancurile [i tunurile puteau gre[i ]inta

adic\ diferen]a de o palm\ (grosimea zidului) omor=nd propria popula]ie, fie c\ americanii au vrut a[a, ca niciodat\ Israelul s\ nu poat\ s\ scape de influen]a # domina]ia lor.

C=t de u[or era s\ le arate… pisica, adic\ zidurile palestinienilor de sub ferestrele lor. Nu mi s-a p\rut c\ desprinderea statului Palestina de Israel, [i a[a un stat foarte mic, ar fi o consecin]\ a deosebirilor religioase c=t a altor interese economice [i a jocurilor geopolitice. Acum c\ r\zboinicii s-au mai lini[tit, excursionistul poate c\lca u[or linia de demarca]ie f\r\ s\ [tie c\ poate fi `mpu[cat, c\ e `n alt\ ]ar\ sau c\ e un r\zboi `ndelungat. Musulmanii [i-au cerut dreptul la

Zid `ntre Palestina [i Israel

110 

 

via]\ [i… `l cam au, de[i dac\ ar fi l\sa]i israelienii i-ar `nghi]i `n c=teva ore. Cultura [i monumentele religioase, arta popular\, industria confec]iilor, comer]ul sunt sursele de existen]\ ale Palestinienilor, deschi[i mai mult la turism. Lupta pentru existen]\ [i religie pare motto-ul unui stat mic dar cu r\zboinici mari. O istorie a r\zboiului lor nu face obiectul aten]iei noastre. P=n\ la urm\ nici „turismul” pe care-l tot pomenim dec=t pentru c\ el d\ de m=ncare la oameni.

„... privesc la opera sa scris\ [i mai ales la opera sa de via]\, D.V. Marin este un foarte bun profesor (at=]ia al]ii o spun) de peste 40 de ani, este un lider de pres\ al ultimelor 2 decenii ([i a avut cu ce), este un iubitor al B=rladului, este un `ntreprinz\tor de succes, un personaj de excep]ie `n cadrul Curentului Cultural - Informa]ional pe care-l sus]ine personal [i prin c\r]ile sale tip\rite.”

(Acad. prof. dr. C.D. Zeletin, medic, biofizician, poet, eseist,

`n volumul omagial „MARIN 70”)

111 

 

19. POLONIA

* Am c\l\torit `n lume `n 3 modalit\]i: a) Excursii organizate de familia mea, cu autocarul, c=nd aveam avantajul de a-mi lua [i copiii. {i `nainte, mai ales, `nainte de 1989. b) ~n numele TV.V.: am avut curaj nebun s\ plec `n Polonia, `n Ucraina, la Lwow, la grani]\ erau 17 km de coad\ la ma[ini [i pe rom=ni ne opreau s\ trecem, ba, erau grupuri de cazaci cu b=te mari care r\sturnau ma[inile [i-i pr\dau mai ales pe ai no[tri. Am petrecut o noapte de groaz\ `n frig dar mi-am f\cut loc s\ ies din coloan\ (se st\tea o s\pt\m=n\ !) [i c=nd a trecut un echipaj al Poli]iei ucrainiene, dup\ ei ! M-au oprit la 200 de metri de vam\ [i m-a sc\pat legitima]ia de pres\ plus prezen]a mea de spirit `n fa]a c=inilor - lup asmu]i]i. Copiii [i so]ia, Iulia, `nlemniser\, v\z=ndu-m\ gata sf=[iat. Dup\ o alt\ noapte, tot a[a, dup\ o salvare, am trecut vama. Ur=t, ur=t, s-au mai purtat cu noi [i nu ]ineau cont de nimic ! Nici n-aveam ce le face, dup\ ce au venit s\ ne r\stoarne `n drum, plec=nd de l=ng\ agresori, pe 2 roate ei abia lovind ma[ina pe capote. Am mers `n Polonia 1.430 km [i n-am dat nici de-o groap\ `n asfalt ! Polonezii indiferen]i [i politico[i dar pruden]i s\ intre `n UE.

112 

 

Am v\zut castelul lui Miron Costin, care a avut propriet\]i `n Polonia, pia]a central\, un muzeu, ora[ul Krakovia [i am primit binecuv=ntarea Papei

Ioan Paul al-II lea, care era `n papamobilul din plexiglas protejat de gloan]e [i atentatori, mult mai mult dec=t un [ef de stat; mai erau rom=ni acolo, inclusiv un vasluian foarte mirat c=nd ne-a v\zut dormind `n ma[in\ al\turi de el `n pia]\, unde voiam s\ comercializ\m miere, (cu care am venit `napoi acas\ !). Mi-a fost imposibil s\ filmez la `nt=lnirea cu Papa, venit cu Papamobilul la Krakovia, p\zit stra[nic `n pia]a central\ (l=ng\ Palatul cronicarului Miron Costin) ob]in=nd dreptul de a face doar c=teva fotografii. Mai era gr=ul nerecoltat [i am observat `n fiecare curte (din sate) un tractora[ cu 3 ro]i [i o remorc\ simpl\. Se spunea c\ mini-tractorul \sta execut\ toate lucr\rile agricole. Era dup\ Revolu]ia noastr\ [i n-am observat c=t\ democra]ie era la ei, `n Polska.

Krakovia

113 

 

20. PORTO RICO Am ajuns `n San Juan, capitala statului Porto Rico. Temperaturi mari, ploi rapide, umezeal\ ecuatorial\, aglomera]ie de stiluri de via]\, afaceri, multe sute de taxiuri

speciale (17 locuri) care transport\ multe mii de turi[ti. Comer]ul cu aur [i cu ceasuri e cel mai `nfloritor. Portul, fortul [i castelul San Cristobal e plin de diminea]\ p=n\ seara t=rziu. Oricum, Atlanticul a fost bl=nd dar soarele ne-a fript r\u. Portoricanii tr\iesc de pe urma acestora [i n-ar mai avea nimic dac\ n-ar fi excursioni[tii. Ora[ul San Juan, capitala, are doar c=teva `ntreprinderi, `ntindere mare [i doar fortul pentru pira]i (de odinioar\),dichisit si bine conservat. E bine dezvoltat comer]ul cu fructe [i legume [i evident, turismul. Cine n-a auzit de Barb\ Ro[ie, piratul caraibelor ?

San Juan - Porto Rico

Porto Rico

114 

 

21. REPUBLICA MOLDOVA

Un capitol interesant ([i unic) e BASARABIA. Pe 28 martie, ar trebui s\ s\rb\torim anual ,,unirea pentru totdeauna cu Rom=nia”. Mai `nt=i pre[edintele Mircea Snegur la Vaslui. Podul

de flori, Snegur la Hu[i, Snegur + Iliescu la Sculeni, cortina cenu[ie pe Prut, independen]a Republicii Moldova etc. n-au rezolvat nimic ! Ei, sau… Dac\ Iliescu nu era ca [i Snegur, sub porunca agen]ilor sovietici, unificarea se f\cea odat\ cu Podul de flori, c=nd pentru o zi n-au existat grani]e iar solda]ii galbeni [i cu ochi `ncruci[a]i (Uzbekistan, K=rg=stan etc.) erau bucuro[i s-o [tearg\ acas\. |[tia doi n-au `ndr\znit unificarea, pierz=ndu-se momentul istoric. S\ v\ spun c\ la monumentul lui Lenin din marginea Chi[in\ului basarabenii ne-au luat pe sus, entuziasma]i c\-i filmam [i c\ se face unirea ? C\ rusofonii s-au ascuns iar cunoscutul crainic TV Frumuzachi a `nfiin]at televiziunea local\ Catalan… de unde am transmis mesaje, inclusiv peste Nistru… Multe asemenea putem rememora.

Parlamentul Chi[in\u

115 

 

Ne-am sim]it ap\ra]i de cuv=ntul LIBERTATE pe care-l transmiteam oricui. Poli]aiul [ef al Chi[in\ului, colonelul Voronin veghea `n spatele Parlamentului la [edin]e furtunoase la care am asistat. Ce ne-unire, era ! Pentru c\ pre[edintele Transnistriei dizidente Igor Smirnov era la [edin]a Parlamentului din Chi[in\u [i l-am intervievat. Era foarte categoric, se sim]ea sprijinul armatei a XIV-a. C=nd am fost cu Iliescu-N\stase, Snegur - Muravschi la cetatea Hotin, acest prim secretar nu era nimic. Tot Iliescu l-a f\cut mare [i pe \sta ! Adrian N\stase era ministru de externe, mult `n plan secund. Dac\ am fost ACOLO singur, cu familia sau cu ajutoare (angaja]i) [i am adus imagini din lume sau reprezentan]ii altei lumi au fost `n studiourile mele `nseamn\, oare, c\ putem vorbi [i de destinul european al acestor mijloace de pres\ ? Dac\ am adus imagini, am transmis la radio `n direct, am consemnat `n editoriale momentele, am aduc ceva din Europa mai aproape ? Colaboratori sau redactori ai no[tri `n ]ar\ (mai ales Ia[i [i Bucure[ti), sutele [i sutele de transmisii din ora[ele mari (de la Est la Vest… [i, altfel) n-a `nsemnat, oare, per total, aport al TV.V. + Unison Radio B=rlad + Meridianul la `ntrep\trunderea experien]elor [i educa]ia necesar\ momentului ...

116 

 

22. RUSIA

C\l\torul se simte mic [i strivit `n Moscova, unde sunt vreo 11 cl\diri cu `nf\]i[area Casei Presei din Bucure[ti dar triplu de `nalte. Vestita universitate Lomonosov are o asemenea cl\dire peste etajul 32, [i,

nu [tie nimeni ce este `n subsol. Se spune c\ are at=tea camere `nc=t dac\ un om intr\ acolo, `n secunda I de la na[tere [i st\ `n

fiecare camer\ tot c=te o secund\, iese la 60 de ani de acolo ! Ce forfot\ era la Jocurile Olimpice din 1980, c=nd grupurile de excursioni[ti erau hr\nite `n corturi imense, cu tac=muri de unic\ folosin]\ din plastic, autoservire [i por]ie la cazan, cazare la internate. ~n imensul parc al Expozi]iei V.D.N.H. cu aproximativ 100 de pavilioane am v\zut o expozi]ie cu c=teva sute de feluri de gr=u [i de p=ine. Al\turi, bijuterii [i obiecte… la micrometru, spre exemplu, dintr-un fir de aur gros c=t firul de p\r sculptat\ statuia Nadiei Com\neci [i nu se putea vedea dec=t cu un microscop special. La c=teva zeci de metri OBELISCUL curbat cu rachet\ `n v=rf, `n onoarea primului cosmonaut Iuri

Universitatea Lomonosov

117 

 

Gagarin, `nc\ `n via]\. Am intrat `n nacela c\]elu[ei Laica dar [i a celor 3 al]i cosmonau]i sovietici, diviniza]i ca eroi ai lumii atunci [i am admirat siluetele rachetelor intercontinentale. Totul era m\re], extraordinar, menit s\ impresioneze [i s\ st=rneasc\ admira]ie pentru realiz\rile comunismului sovietic, pentru f\uritorii s\i mari [i mici, cu doctrina leninist\, exemplu de urmat. L-am v\zut pe Lenin `n mausoleul s\u de l=ng\ zidurile Kremlinului: cam m\run]el [i neb\rbierit cu c=teva mii de oameni `mprejur, `n cozi duble de 7-8 km. Cl\direa `n sine, din marmur\ ro[ie, nu eclipsa Marele Zid al Kremlinului care purta urmele gloan]elor care au pedepsit grupuri tr\d\toare. Dar: ,,`nv\]\torul popoarelor” era prezent pentru eternitate, o eternitate a acelei or=nduiri sociale care, dup\ cum s-a v\zut, s-a destr\mat, totu[i. Ca exemplu pentru `ntreaga lume, morm=ntul somptuos al conduc\torului comunist ca [i cel al lui Mao din China ar trebui p\strat ! Reiau ideea c\ Moscova trebuia s\ trezeasc\ admira]ie. {i turnul televiziunii sovietice Ostankino, sub]ire ca o nuielu[\ fermecat\, diametru vreo 9 m, `n

Kremlin

118 

 

v=rf cu camera rotitoare, `nalt de 309 m, atunci cel mai, chiar ne las\ uimi]i [i vr\ji]i. Ne-a l\sat uimi]i Leningradul - Sankt Petersburg cu Neva navigabil\ dac\ se ridicau por]ile imense de c=te 400 de tone greutate, pe ni[te st=lpi uria[i, care `ntrerupeau liniile de tramvai [i circula]ia rutier\. De la baza unui pod am admirat aurora boreal\ [i, ca fapt divers, am observat c=t de repede, doar secunde, securitatea rus\ aresta pe cineva: [tiin]\ nu glum\ ! {i acolo ca [i la Petropavlovsk, [i la ,,Mon Plaisir” palatul }arului Petru `n marmur\ alb\ de pe ]\rmul Golfului Finic ne-am minunat. Vestitul parc cu peste 1.000 de izvoare, cu cascade, statui din aur cam 3.000, imita]ie de arbori din care ploua c=nd treceai pe la r\d\cin\, canal ascuns, numai pentru ]ar [i amantele sale, alte elemente de mare bog\]ie [i opulen]\ venind din istoria maicei Rusia ne-au fost ,,derulate” obsinent, insistent, conving\tor, pentru `n]elegerea viitorului luminos al omenirii `n cadrul acestei or=nduiri care n-a mai apucat s\ se `mplineasc\, nici m\car `n spa]iul sovietic. Ce-am v\zut `n Rusia n-a egalat p\rerea de r\u c\ Nadia a c\zut de pe b=rn\ pierz=nd apoi, orice aur olimpic. ~n avionul Tarom c\tre Bucure[ti am v\zut c=t de rele sunt serviciile rom=ne[ti.

119 

 

23. ST. THOMAS

O insul\ dator=nd totul turismului, sub protectorate diferite dar, depinz=nd de Statele Unite. De[i

erau pe aproape ,,danseuzele” rom=nce, n-au intrat `n vorb\ cu noi, des tres\reau c=nd ne auzeau rom=ne[te. Erau milioane de ceasuri [i unul dintre noi s-a p\c\lit cump\r=nd unul ,,de firm\” dovedit un smeltz. Cald, apa scump\ ca `n toate Insulele Virgine, plimbare pe ]\rmul oceanului, mare greutate s\ g\sim un fax sau s\ d\m un email. Popula]ie divers\ printre cei mai rari, rom=nii. ~n croazier\, Norvegian Jewels a v\rsat pentru c=teva ore vreo 3.000 de excursioni[ti, cump\r\tori de pasmanterie care s-a dizolvat la prima sp\lare. Oric=t s-ar p\rea, dar dup\ vizitarea unor realit\]i asem\n\toare, nici m\car turnul cu ceas nu ne-a impresionat, nici nisipul foarte fin, nici soarele arz\tor.

120 

 

24. SLOVACIA

Capitala, Bratislava, r\mas\ o mare promisiune ! Dar, a[ fi vrut s\ mergem la Kosice, unde ai no[tri fotbali[ti au `ncasat-o r\u. Cum `ns\, trebuia s\ mergem spre mun]ii Tatra, am scurtat drumul trec=nd doar prin [oseaua de centur\ a capitalei Bratislava. Eram foarte obosi]i, dup\ o noapte nedormit\ [i nu ne-a `nviorat nici str\lucirea acoperi[urilor `n soarele dimine]ii, nu ne-a trezit curiozitatea nici cele mai frumoase cl\diri din beton [i sticl\. Din fuga ma[nii, n-am re]inut mare lucru [i s\ trecem pe acolo pe unde cumnatul meu Tomi]\ Balan a luptat ca tr\g\tor-tunar (ce de istorii ?!) `n 1945. Cred c\ e una din rat\rile pe care le regret azi pentru c\, chiar a[ fi vrut s\ v\d ce fac al]i fo[ti comuni[ti de o duc a[a de bine iar faima capitalei parc\ e mai mare ca la Bucure[ti. Drumurile bune, benzina ieftin\, turism [i iar\[i turism… cu noi, pe acolo ! Adic\ `n mare fug\ spre Viena cultural\ !

Bratislava

121 

 

25. SUA

Un alt fel de p\m=nt al f\g\duin]ei, un vis pentru cei care vor s\ moar\ de foame, dac\ nu fur\ sau cer[esc. Am v\zut, `n sf=r[it New York-ul, cu vesti]ii

zg=r=ie nori [i am urcat `n c=teva secunde 45 de etaje `ntr-un fel de capsul\ translucid\ la Hotel Marriot. Am p\[it `n Madison Square Garden, am urcat `n Statuia Libert\]ii, am „controlat” dou\ din zecile de linii de metro. Circula]ia `n Bucure[ti e un mizilic fa]\ de cea de aici. Pe noi ne-a `nt=mpinat cu ploi toren]iale [i ne-am desp\r]it `n cea]\. Pe Broadway n-am g\sit rom=ni dar aici [i `n Times Square e nebunia de pe lume, c=t\ lume [i c=te reclame luminoase! Aceast\ nou\ Rom\ - capital\ a lumii e dovada spiritului omenesc desc\tu[at de opreli[tile europene. New York-ul e cel mai izbitor ora[ cu mul]imea zg=r=ie - norilor, prin aglomera]ia de pe str\zi [i prin infernul automobili[tilor (am intrat pe picioare, de[i ne a[teptau lifturi [i mul]i supraveghetori, `n simbolul na]ional american primit cadou de la francezi, Statuia Libert\]ii !).

Times Square - New York

122 

 

De aceea, poate, abia a[teapt\ s\ ias\ undeva „`n afar\” mi[c=ndu-[i greoi fundurile (albilor, negrilor, mulatrilor…) cu un apetit aparte pentru poze, pentru peisaje. Nici Complexul Olimpic din Lake Placid (S.U.A.) nu este de uitat, balerina Sonia Henie fiind [i acum modelul ging\[iei [i performan]ei. Am rev\zut bobul (v\ aminti]i de Pan]=ru,medaliat aici ?), patine, fotografii [i... sala, dar [i p=rtiile [i instala]iile pentru s\rituri la trambuline. Lacul e o bijuterie `n plus ! ,,Alerg=nd” dup\ imagini mai durabile (din rememor\ri), oarecum afectiv: - Drumuri foarte bune, benzin\ ieftin\; - Parcul Na]ional din New York e imens, cu multe piste pentru bicicli[ti, cu rezerva]ii naturale, cu traficul comercial specific; - Muzeul Na]ional este tot cam a[a, adic\ imposibil de cuprins cu mintea `ntr-un timp scurt. Cele

c=teva etaje, ordinea, muzeele diverse cu cel al [tiin]elor naturii `n prim plan pentru c\ ad\poste[te singurul schelet integral de Diopterix (17 metri) [i multe alte dovezi de cultur\ material\ a lumii

123 

 

(pe zone)...  - Statuia Libert\]ii (d\ruit\ de francezi) amplasat\ `n contrapondere cu zg=r=ie nori e... greu vizibil\ `n toate etajele (vreo 7, tot at=tea muzee), impune un sentiment favorabil americanilor. Dac\ la Moscova eram strivit de construc]iile ,,bal[oi”, aici eman\, nu [tiu de ce, acea u[urare `n care descoperi via]a ([i lumea) `n lini[te. - Lupta antiterorist\, grija pentru ca grup\rile teroriste care au contribuit la c\derea turnurilor Gemini, care au zdruncinat Pentagonul... s\ nu se mai repete. {i au paranormali care-s cu ochii pe turi[ti [i la cel mai mic semn `i `nc\tu[eaz\; - C=teva puncte sunt... supra - supra aglomerate: Times Square, Covent Garden, Turnul televiziunii Empire State Building (381 m) cu cea mai mare `n\l]ime, Metroul, cu at=tea linii `nc=t n-am reu[it s\ le num\r, c=teva monumente religioase, parcurile [i organizarea transporturilor c\l\torilor la suprafa]\. - M=ncare ieftin\ [i... dulce, deci obezitate serioas\. Am v\zut, cred, pe cea mai ur=t\ femeie din lume.

La Statuia Libert\]ii 

124 

 

26. TORTOLA

Insul\ c\reia i-a[ zice dominion al vapoarelor, adic\ al celor de croazier\, nefiind nici o activitate economic\, ci doar de servicii. Mult\ legend\, de fapt `n lecturile noastre, nefiind vreun fel de ghid, ci doar pliante comerciale cu indicarea restaurantelor [i unor magazine. Ghidul nu ne-a precizat c\rei mari puteri apar]ine, dar ne-a atras aten]ia asupra legendelor despre pira]ii din Insulele Virgine [i… Cuba ! Mod de via]\ american, cu comercian]i insisten]i pe plaj\ [i cu un dever verbal rarisim, dac\ ai c\lcat pragul unui magazin. Alt mic petic de p\m=nt dar cu mari preten]ii !

Insula Tortola

125 

 

27. TRANSNISTRIA Capitala Tiraspol

Ar trebui s\ fie teritoriul Republicii Moldova [i ambele ale Rom=niei `ntregite. Datorit\ ru[ilor, `ntre Nistru [i Bug, aproape nu se aude de limba rom=n\. La declan[area independen]ei Republicii Moldova (august 1991) i-am luat primul din lume interviul noului pre[edinte Snegur. La votul Parlamentului au lipsit reprezentan]i ai enclavei [i ale unor localit\]i g\g\uze [i \[tia cu idei de separati[ti `n cap. Igor Smirnovschi, liderul de la Dub\sari, un tip de statur\ medie, cu chelie pe o bucat\ de cap, cu barbi[on [i gesticul=nd foarte energic a `nfruntat violent pe ceilal]i parlamentari cer=nd separarea Transnistriei [i s\ nu fie p\r\sit blocul sovietic (eram acolo, la dezbateri). ~n interviu l-a acuzat pe Mircea Snegur c\ face jocul rom=nilor [i c\ noua Republic\ nu se poate dezvolta f\r\ ru[i. Cum o fi ob]inut \sta sprijin rusesc nu [tiu.

B\nuiesc doar c\ `n calitate de prim secretar [i-a asigurat spatele iar Maica Rusia avea nevoie ca s\-[i ad\posteasc\ Armata a XIV-a. Tiraspol

126 

 

Am v\zut, cu inima tic\ind, Tighina. Ne duceam spre Odesa, iar la podul din marginea ora[ului erau trupe de voluntari care deschideau foarte u[or focul. Nici o clip\ n-am crezut c\ vor fi a[a de violen]i [i eram acolo c=nd l-au `nc\tu[at pe Ila[cu, prorom=nul cu ani grei de temni]\ sc\pat prin interven]ia lui Vadim Tudor [i Adrian P\unescu, cei care s-au adresat U. E. (care a intervenit). Acesta a ajuns deputat PRM `n Rom=nia. Am alergat dup\ delega]ia rom=n\ condus\ de Ion Iliescu prin Dub\sari, Soroca, Hotin. Mi-a priit sufletului s\ v\d cet\]ile de legend\ ale rom=nismului (moldovenismului…) de pe vremea lui {tefan. Pe sc\rile Casei de cultur\ din Soroca `i luam interviu ministrului de externe Adrian N\stase c=nd s-a vestit c\ `n margine se trage cu arma. L-am l\sat cu cuvintele neterminate [i am alergat dup\ Iliescu - Snegur care erau foarte lini[ti]i [i bine p\zi]i. Directoarea unei fabrici de confec]ii ne-a `nf\]i[at perspectivele socialiste ale `ntreprinderii, ascultat\ de cei doi `nconjura]i de ziari[ti ^ eu, securi[ti, comuni[ti. Hotinul mai are ziduri ale vestitei cet\]i, dar limba rom=n\ nu e cultivat\ iar ideea de unire nu exist\. ~n timpul ,,alegerilor” - referendum-ului din Transnistria, eram la Dub\sari, unde Smirnov striga [i gesticula `n cele 2 - 3 pie]e, mai r\s\rite.

127 

 

Erau ,,alegeri” [i el striga la concet\]eni amenin]=ndu-i cu… armata moldovean\ care-i va `mpu[ca imediat ca pe c=ini. Undeva, foarte aproape erau observatorii sovietici care ne ,,`mpu[cau” cu privirile [i-l ap\rau `n direct. ~n aceea[i sear\ au izbucnit focurile de arm\ [i s-a baricadat Niprul. {i eu care auzisem de la tata (care luptase pe acolo) c\ Ion Antonescu i-a trimis pe ]igani la Bug, [i eu care citisem romanul Satra a lui Zaharia Stancu, c\scam ochii [i nu `n]elegeam nimic. C=nd m-au `mpins cu baionetele ,,moldovenii no[tri” [i ne-au dus cu escort\ p=n\ dup\ podul de la Tighina ([oseaua spre Odesa) am priceput ce a `nsemnat r\zboiul transnistrean care s-a declan[at atunci, sub ochii mei, l-am filmat cu camera TV.V. Ce sentimente, ce rememor\ri, ce interpret\ri mai puteam avea c=nd auzeam r\p\itul mitralierei [i pocnetul ZB-urilor ?! {i totu[i, n-am fugit, nu m-am `ngrozit. ,,Camarazii cu brasard\” ne-au legitimat de zeci de ori, ne-au f\cut semne s\ fugim. Probabil atunci ne-ar fi secerat cu rafale de mitralier\. Curajul de a sta fa]\ `n fa]\ cu ei, cred, ne-a salvat via]a mie [i celor 2 `nso]itori. Am stat pe g=nduri dac\ s\ consider Transnistria rom=neasc\ o alt\ ]ar\. Dac\ tot am considerat a[a Tortola, St. Maartens, St. Thomas, iac\ [i acest ]inut e „o

128 

 

]ar\” dar mult prea s\rca\, mult prea ne`nsemnat\ [i `ndelung comunizat\. Smirnov mai e la putere [i azi, c=nd negustorii moldoveni v=nd baionete [i alte obiecte militare (c\ciuli, pufoaice) prin multe puncte comerciale din Rom=nia. Snegur, `ntrebat de ce a semnat acordul dictat de Kremlin, a r\spuns c\ ,,cel mai important e c\ nu mai este R|ZBOI `ntre fra]i.” Ce-am sim]it `n Transnistria ? C\ OMUL singur e un nimic `n fa]a unui Imperiu Rus, c\ unificarea cu Rom=nia va fi, poate, un vis pentru alte genera]ii… }inutul n-a fost, nu este [i nu va fi rom=nesc... {i nici `n U.E., c=t timp marea Rusie `[i revine ! „Tovar\[e de la Vaslui... Marin, de ce {tefan prive[te `n jos? Avem nevoie de m\re]ie [i independen]\...”

(Nicolae Ceau[escu, Pre[edintele Rom=niei) (~n vara lui 1973, c=nd i-am `nf\]i[at la Casa Sc=nteii,

grupul statuar de la B\c\oani, `n vederea s\rb\toririi a 500 de ani, `n 1975, de la B\t\lia de la Vaslui, 10 ian. 1475)

Am dat de 3 ori m=na (o m=n\ moale) cu pre[edintele Ceau[escu [i de 3 ori cu Regele Mihai I.)

129 

 

28. TURCIA

La … TURCI (!?) O excursie de

documentare de 6 zile `n Turcia ne-a fost oferit\ [i celor 6 ziari[ti de c\tre Kombassan - Rulmen]i SA B=rlad `n perioada 29.04 - 04.05.2003. Ca jurnalist [i cet\]ean al acestei ]\ri am c\scat ochii [i urechile c=t omene[te a fost posibil `n ideea de a `n]elege cum [i ce putem face [i noi, c=t mai repede.

Se spune c\ prostul poveste[te despre ce a m=ncat [i b\ut iar de[teptul despre ce a v\zut [i g=ndit. ~ncerc\m s\ fim constructivi. ~n sintez\: Kombassanul este un holding puternic, `ntins `n toat\ Turcia cu mare influen]\ politic\ [i solid\ baz\ de produc]ie. Are [i c=teva magazine (inclusiv subterane) de o organizare [i `ntindere impresionante. Spre exemplu, cel de la Konya (unde este [i sediul central) are peste 130.000 m.p. cu m\rfuri la vedere. Turcia este un p\m=nt s\rac (cam 90% cred, numai piatr\ neproductiv\) cu afaceri prospere [i oameni mai boga]i ca la noi. Turismul este ramura cea mai `nfloritoare.

Moscheea Albastr\ - Istanbul

130 

 

Turcul te p\c\le[te cu limba dar nu-]i fur\ [i… fuge ! Agricultura nu prea exist\ (cum s\ fie, pe piatr\ ?) dar produsele alimentare sunt `n exces ! Serele, pe un singur vrej, am num\rat 26 de p\tl\gele verzi. Exist\ o puternic\ ,,economie” subteran\, oarecum controlat\ de autorit\]i. P=n\ la urm\ conteaz\ ca na]ia s\ tr\iasc\ bine. Au o re]ea de drumuri absolut impresionant\. Nu-[i prea bat cu capul excesul de vitez\ [i nici cu prea multe reguli de circula]ie, dar siguran]a `n traseu este maxim\ ! {osele, nu glum\, aglomera]ie a[i[derea ! Lumea construie[te… la [osea. Practic tot litoralul turcesc e un singur ora[ pe sute de kilometri. {i la sate casele sunt tot cu etaj. S.R.I.-ul lor pare mai tare ca al nostru. C=nd am avut o pan\ de benzin\ au [i venit s\ vad\ ce e cu noi, deci ne-au urm\rit `ndeaproape. ~n rest, e democra]ia vorbelor, c\ `n produc]ie nu se cr=cne[te.

Altele… `n viitor ! (Meridianul, An IV, nr. 34 (371) 8-11 mai 2003, editorial)

Utilitare, de la … turci !

Ar putea fi interesant ce `ncerc s\ comunic `n urma vizitelor de documentare `n Turcia (asigurate de Rulmen]i - Kombassan B=rlad):

131 

 

Exactitatea ,,orar\”, respectiv punctualitatea la `nt=lniri, la mas\ [i mai ales la rug\ciune (musulmanii sunt chema]i la prosternare din minaretele geamiilor, la ore fixe, [i oriunde s-ar afla, ace[tia `ngenuncheaz\). Se roag\, obligatoriu, to]i cei de aceea[i religie [i pentru rug\ciune ne-a p\r\sit chiar pre[edintele Bayram care a avut pl\cerea s\ fac\ pe ghidul. E clar c\ religia `i ,,ajut\” s\ fie mai disciplina]i. Chiar `n unele fabrici sunt amenajate moschei ca `n pauza special\ muncitorii s\-[i `ndrepte g=ndul c\tre Alah… La Kardelen, `n mun]i, am observat cum turcii scot bani din ap\ chioar\. ~mbutelierea apei curate e o afacere… Din lemnul de foc (la noi) la Divapan se ob]in bijuterii `n lemn din care am c=teva mostre. Cei interesa]i s\ m\ caute. Mai ales `n toat\ Turcia e c=mp liber pentru afaceri. Hotelurile sunt puse la punct [i au aer condi]ionat `n fiecare c\m\ru]\ de pe ]\rmul Mediteranei. Serele [i chimicalele asigur\ hrana popula]iei: Dup\ cum [tim consum\m destule fructe [i legume turce[ti; micii produc\tori stau cu ro[ii, portocale, l\m=i, banane…

132 

 

Am v\zut [i cer[etori chiar `n Konya, [i mici `ntreprinz\tori, [i pr\p\di]i printre culturi, [i prostituate, [i copii iu]i ca spirtul s\ prind\ o afacere ! ~n restaurante nu-s dec=t b\rba]i ! Femeile mai poart\ feregea peste gur\ (`n majoritate). Europencele sunt la mare c\utare. N-a[ zice c\-s neap\rat curve. Statul `ncurajeaz\ puternic construc]iile: vinde cu 3$ metrul p\trat oricui vrea s\ cumpere ca s\ pl\teasc\ `n 20 de ani ! Clasa politic\ nu are nici o autoritate. Cine-i politician n-are bani [i poate s\ ]ipe c=t vrea. Oricum de proprietate [i de religie nu s-atinge nimeni. Democra]ia str\zii e `n paralel cu rigoarea slujbei. Dac\-[i poate permite oricine poate s\ ]ipe `n parc, la cr=[m\, pe strad\. Cine e la slujb\, nu cr=cne[te (c\ pl\te[te), nu fur\. Probabil benzina [i curentul electric sunt ieftine. A[a-mi explic circula]ia dr\ceasc\ pe ni[te drumuri perfect puse la punct, existen]a unor `ntreprinderi sau universit\]i la zeci [i zeci de kilometri de ora[e mari. Turcii sunt politico[i dar ... nu te iart\ `n afaceri ! P=n\ [i un discurs `n cadrul privat s-a `ncheiat cu ,,Tr\iasc\ Turcia” ... (Meridianul, An IV, Nr. 35 (372) 12-14 mai 2003, editorial)

133 

 

29. UCRAINA

Kievul e capitala fostului stat sovietic, purt=nd pe fiecare zid chipul lui Leonid Brejnev peste culoarea ro[ie. Metroul e impresionant [i se coboar\ vreo 60 de

metri, deci mult sub nivelul Niprului. Sala Mare a Congresului e o cl\dire mai mare dec=t Casa Sc=nteii, autostrada c\tre [i prin Odesa (am v\zut ceva din vestitele catacombe) era destul de pu]in circulat\. Pecerska Lavra are o biseric\ de 112 metri `n\l]ime sub turla de sus cu 4 coloane aurite sub care oastea imperial\ a lui Napoleon a pus explozibili [i doar un st=lp a cedat. Drept care ast\zi turnul bisericii acoperit `n foi]\ de aur e u[or `nclinat. Tunelul de 4,8 km pe sub munte [i dealuri cuprinde numeroase coturi (cu aerisire) unde asce]ii dormeau pe paie [i se rugau pentru iertarea p\c\to[ilor.

Kiev

Pecerska Lavra 

134 

 

Prost `mbr\ca]i [i cu funii de c=nep\ peste mijloc, ace[ti s\rmani c\lug\ri `i impresionau pe turi[ti. Monument al independen]ei bisericii ortodoxe de-a lungul timpului, mare, mare centru de cultur\, Pecerska Lavra a purtat un rol [i pentru cultura rom=n\, Petru Movil\ fiind `nzestrat de aici cu o tipografie. Desigur, dup\ un timp `mpresiile de atunci s-au mai estompat dar opulen]a [i odoarele aurite de mare pre] ne-au atras aten]ia. Cern\u]ii, ora[ul emblem\ pentru devenirea lui

Eminescu, nu are dec=t vreo 14% rom=ni iar Liceul lui Aron Pumnul nu e monument istoric. Un ]\ran din satul M\m\liga, la

c=]iva kilometri de Cern\u]i, a pl=ns `n hohote c=nd i-am vorbit rom=ne[te [i a `njurat politica, de dezna]ionalizare evident\. Am avut leg\turi, cu personalit\]ile locale, care, ca to]i ru[ii, nu r\spund la cuv=ntul dat.

Universitatea din Cern\u]i

135 

 

30. UNGARIA

Vasluian la… Budapesta ! De regul\ `n acest col] de pagin\ expun teme sau idei generale aplicabile fiec\ruia dintre noi. Cred c\ pe unde au trecut unii, prin lumea larg\, mai pot

ajunge [i al]ii. Mai aviza]i `ns\ ,dup\ experien]a noastr\. A[a cum am spus, am reprezentat Partidul Federa]ia Ecologist\ din Rom=nia la Interna]ionala Verde al c\rei Consiliu s-a `ntrunit vineri - s=mb\t\ - [i duminic\ (31 noiembrie - 2 decembrie 2001) la Budapesta. F\r\ orgoliu spun c\ este rangul cel mai `nalt de reprezentare pe care l-a avut vreun vasluian `n ultima perioad\. Cel mai `nalt, dar nu cel mai eficient (pe care l-a reu[it dl. Ion Manole, pre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui), pentru c\ `nt=lnirea a r\mas formal\. Recent, Adrian N\stase mai reprezentase Rom=nia la Interna]ionala Socialist\ Democrat\ dar ca Executiv [i nu numai politic. Doctrina ecologist\ are for]\ s\ ajung\ majoritar\ `n Europa [i `n lume pentru c\ `n condi]iile normale ale economiei de pia]\, `mpotriva suprema]iei banului [i

Budapesta

136 

 

profitului trebuie s\ fie mai presus via]a s\n\toas\. Pe care o vis\m cu to]ii. S\ nu ne `nchipuim c\ (Joschka) Fischer, ecologistul neam] [i cel mai puternic `n executivul na]iunilor europene, face ce vrea el. L-am v\zut ca [i pe noi, reprezentan]ii de r=nd, r\spunz=nd la `ntreb\ri, inclusiv ale mele. El, omul care `nv=rte[te politica extern\ a Comunit\]ii Europene. S-a v\zut mai apoi, la 2 zile, la Bucure[ti, la `nt=lnirile din cadrul vizitei oficiale. Chiar atent s\ nu-i iau func]ia, pre[edintele Federa]iei Ecolosite din Rom=nia, Alexandru Ionescu m-a desemnat [eful delega]iei Rom=niei la `nt=lnirea din 30 noiembrie - 2 decembrie 2001, la Budapesta, a Interna]ionalei Verzi, cu 3 mandate - drept de vot. Am convorbit cu to]i mai marii Interna]ionalei, care fugeau de r\spundere ca dracul de t\m=ie. ~n protocol era [i `nt=lnirea cu ministrul de externe al Germaniei, pre[edinte al ecologi[tilor nem]i, Ioschka Fischer. Era p\zit foarte bine cu… automatele [i m\suri de securitate deosebite [i pentru mine, `n[tiin]at de asta, pentru a nu se repeta ceva din r\pirile de la jocurile olimpice. Fa]\ `n fa]\ cu ministrul german de externe Fischer (un mare puternic al zilei `n Europa) n-am avut dec=t handicapul c\ nu [tiam nem]e[te sau engleze[te, dar am avut traduc\tor. Am discutat 2 ore, 3 puncte esen]iale:

137 

 

1) Sprijinul ecologi[tilor rom=ni (cerea la toate partidele ecologi[te) pentru un delegat neam] `n Biroul de conducere [i a[a am votat. 2) Sprijinul pentru a intra [i Republica Moldova `n Consiliul Europei. 3) Sprijin pentru intrarea Rom=niei `n Uniunea European\ [i `n Interna]ionala Verde. Fischer mi-a `nm=nat, `n semn de `ncredere [i amici]ie proiectul de Constitu]ie a Europei preciz=nd c\ vor trece mul]i ani p=n\ va fi votat\. Exact a[a s-a `nt=mplat. M-a impresionat farmecul personal, condescenden]a care ne-o ar\ta, poza personal\ [i sinceritatea opiniilor. Sergius Lucian Marin filma tot ce se discuta cu pistolarul neam] `n spate. Delega]ia european\ p\rea indiferent\ ([i era), cea ungar\ ne neglija, nu vorbea nimeni cu noi, portughezii erau foarte expansivi, moldovenii s-au lipit de noi, prof. univ. Ion Dediu era mereu l=ng\ mine [i am comunicat perfect. Ca rom=n `ns\ `mi dau seama c\ avem de luptat nu glum\, s\ st\m la mas\ cu domnii. Dac\ nu vrem s\ fim bananieri sau for]\ de munc\ agricol\. Ei cam au de toate, noi sper\m s\ avem. La Budapesta am dob=ndit speran]a c\ putem fi mai eficien]i dec=t ei ! ~n nici un caz cer[ind un blid de m=ncare ci… prin munc\ [i minte !

138 

 

Vizitat\ mai de multe ori (`n ora[ele Debrecen, Gyor, Budapesta), cu revederi l\crimoase cu rom=ni or\[eniza]i acolo, ]ara a prezentat o na]iune revansard\ [i ar]\goas\. C=inele te mu[c\, chiar dac\-i dai de m=ncare, c=nd `i vine bine, ziceau ardelenii despre vecinii pe care azi `i viziteaz\ u[or. (Meridianul, An II, nr. 103 (232), 10-12 decembrie 2001, editorial)

„Dasc\l, publicist, editor, om de comunicare prin radio [i televiziune, D.V. Marin este emblematic pentru ceea ce socotesc a fi elita ne[tiut\ a ]\rii, cea care modeleaz\ mentalul colectiv contemporan, motorul progresului local, adesea necunoscut. Numai c\ D-sa are [i contribu]ii de valoare na]ional\ [i este destul de apreciat… De c=te ori a avut ocazia, m-a intervievat pe temele cele mai diverse.”

(Acad. R\zvan Theodorescu, `n volumul omagial „MARIN 70”)

139 

 

31. VATICAN

Cel mai mic stat suveran din lume, 0,44 km cu o lungime a frontierelor (zidului) de 3,2 km. Numai c\ e unul dintre cele mai puternice din toat\ lumea, cam 1/2 din popula]ia globului fiind sub ideologia cre[tin\ promovata de PAP|. F\r\ pia]a colonadelor, f\r\ Basilica Sf. Petru sau Capela Sixtin\, `nseamn\ s\ nu fi v\zut nimic chiar dac\ ai asistat la o mes\ cu 110.000 de oameni. C=nd am fost noi, erau 1,5 milioane `n pia]\ [i `mprejur. N-am v\zut nici unul dintre muzeele Vaticanului [i am fost la un pas de moarte pe acoperi[ul de la Sf. Petru.

140 

 

32. ROM#NIA, casa noastr\ Cum se [i zice: tot acas\ e mai bine…!

TRANSILVANIA... noastr\ ? G=ndul c\ alerg dup\ ceva s\n\tate, nu m-a p\r\sit tot drumul de la Vaslui la Oradea, de[i un dobitoc de [ofer cu o rab\ m-a scos `n afara carosabilului cu marea [ans\ s\ r\m=n `ntreg: Experien]a, prevederea [i norocul mi-au salvat via]a; adic\ fugind dup\ s\n\tate puteam r\m=ne [i f\r\ ce mai aveam din via]\ ! Cer[etorii surdo-mu]i din Vaslui `mi f\cuser\ semne amicale, chiar `n centru, [i mi-au r\s\rit `n fa]\ [i `n Bra[ov sau Oradea cu alte chipuri, adesea resping\toare la vedere dar ca un fel de emblem\ pentru starea noastr\ de azi c=nd, parc\, s-a accentuat fenomenul s\r\ciei.  Este [i cauza acestui „reportaj” pentru Dvs., stima]i cititori, dup\ ce am transmis din alte numeroase ]\ri ale lumii. Singur, cu g=ndurile mele am observat at=t `n jude]ul Vaslui c=t [i la Bac\u p=rloagele [i lanurile cu coceni de porumb ie[ind de sub z\pada destul de a[ezat\. Lume rufoas\ la Plopana, g\le]i cu mere expuse la

Bra[ov

141 

 

v=nzare la Fundu Tutovei, kürto[i la Oituz... „Mun]ii no[tri aur poart\./ Noi cer[im din poart\-n poart\”, inclusiv pe la Ciucea lui Octavian Goga, un or\[el cu disciplin\ ardeleneasc\. Am v\zut deci, cer[etori [i `n centrul Bac\ului, [i `n Bra[ov, [i la Sighi[oara, [i la Cluj, [i la Biserica cu lun\ din Oradea. Aici sunt diferite afi[e care sun\ a[a: „nu `ncuraja]i cer[itul c\ nu `i ajuta]i deloc... cu o sum\ de bani”. Pr\p\di]i f\r\ nume [i cred, f\r\ identitate `ntind m=na [i pe malurile Cri[ului Repede, aleg=ndu-se adesea cu o `njur\tur\ aspr\ ungureasc\ ! M-am `ntrebat dac\ Transilvania e rom=neasc\, adic\ a noastr\ de[i, preponderent se vorbe[te rom=ne[te, pentru c\ [i de pe aici au plecat mul]i „peste”, sunt tot felul de firme str\ine (multe, nu ca la Vaslui) cu b\nci, cu popula]ie stilat\ [i aristocrat\. Partea asta cu lume bun\ e de la Bra[ov [i mai ales de la Cluj `nspre Ungaria, ma[ini str\ine mai multe, disciplin\ `n trafic mai mare, obezi mai mul]i, steag rom=nesc se vede doar pe turnul Prim\riei din Oradea, aeroporturi la Bra[ov, Turda, Cluj (ce minune arhitectural\ se des\v=r[e[te aici !), Oradea. Cea mai bun\ impresie, despre infrastructura }\rii Ardealului, adic\ [oselele f\r\ gropi [i denivel\ri, cu bucata de autostrad\ care e... cum trebuie... Mi-am `nchipuit c\ diferen]a dintre Republica Moldova [i Moldova str\bun\ e cam la fel ca `ntre aceasta [i

142 

 

Transilvania. Oamenii de pe aici mi s-au p\rut mai degaja]i, mai siguri pe ei, deci au intrat `ntr-o normalitate a vie]ii [i nu-[i fac probleme pentru ziua de m=ine, chiar dac\ pleac\ `n Ungaria sau Europa. ~n B\ile Felix e bilingvism, nu prea e lume acum `n extrasezon, tratamentele [i cazarea acceptabile, dar mul]i, mul]i bolnavi de v=rsta a treia [i foarte pu]in tineret. Nu exist\ via]\ de noapte de[i, la cele c=teva bazine e evaziune fiscal\ foarte „curat\” c\... se lucreaz\ cu apa cald\ (!) M\ `ntreb de pe aici, dac\ Transilvania mai e a noastr\ [i p=n\ la urm\ dac\ noi mai suntem o na]iune (pe care nu se mai bate moned\ politic\) sau bucata asta de ]ar\ e deja `n Europa cu legile, stricte]ile, relele, bunele ei. C\ noi suntem cam la urm\ `n caravana care [terge hotarele [i altereaz\ limba rom=n\. Vorba lui Moromete: „unde mergem noi, b\ !” (Meridianul, an XIII, nr. 6 (875), joi, 10 februarie 2011)

SIBIUL CA SUBIECT…VASLUIAN! Am participat ca jurnalist la Festivalul tradi]iilor populare, organizat de o institu]ie unic\ `n ]ar\, Muzeul `n aer liber din Dumbrava Sibiului. Am fost, `ns\ [i cu sufletul al\turi de organizatori dar [i de participan]i socotit c\ sunt, totu[i, un etnolog recunoscut, devreme ce sunt inclus `n Dic]ionarul Etnologilor Români din toate

143 

 

timpurile ajuns la a 3-a edi]ie, pentru cercet\rile mele `n domeniu. M-a reconfortat s\ fiu acolo ca specialist, ziarist [i… vasluian! Acest Muzeu al civiliza]iei populare tradi]ionale „Astra”, cu o prezen]\ zilnic\ de minim 500 de persoane (peste 260 angaja]i proprii) a cuprins expozi]ii cu vânzare `ncepând de la arte culinare (`mpreun\ cu cele literare, muzicale, ludice [i plastice) [i spectacole

folclorice pe scena dintr-o margine a lacului. {i-a dat [i o m\sur\ a ceea ce se mai poate face pentru salvarea unor piese, meserii,

produc]ii de patrimoniu. Câteva scurte concluzii: - Sibiul e `n Europa (noi-nu) care urm\re[te „afacerea” (adic\ pâinea) [i, mai pu]in, spectacolul (adic\ circul), la alte cote, cu alte mijloace decât cele cunoscute de noi. Dac\ la Concertul lui Goran Bregovici s-au isterizat vreo 20.000 de oameni, majoritatea vizitatori, asta ar `nsemna c\ arta `[i mai are loc `n preocup\rile oamenilor (chiar dac\ solistul vocal e acompaniat de fanfar\, care e, pân\ la urm\ particularitatea lui Bregovici). Tot a[a, [i cei vreo mie de

Pia]a Mare - Sibiu

144 

 

spectatori de la un spectacol folcloric `nseamn\... o bucat\ de suflet. - Acolo s-au rezolvat probleme interetnice. Pe metrul p\trat din pia]\ ori ]igan, ori neam], ori român receptau activ mesajul de pe scen\. Desigur toat\ lumea `[i p\zea buzunarele sau borseta de ho]i. Dar fiecare `[i c\uta de treaba lui, inclusiv `n barurile de noapte zumz\ind pân\ spre diminea]\. - Vasluienii no[tri au avut o prezen]\ semnificativ\! Forma]ii cu fa]\ comercial\ (cimpoierii - Perieni, fanfara-Valea Mare). Spectacolele... ce evolu]ii au avut Trandafir de la Moldova, tri[carii [i Rândurile de la Muntenii de Sus [i p\pu[arii lui Brunchi. Arti[tii plastici au fost to]i buni, chiar dac\ n-au prea vândut lucrurile din expozi]ie. Mi-a pl\cut o torc\toare „în]epat\” de la V\leni de Hu[i, Familia Bulai de la Micle[ti, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni [i Silvia Ene, spiridu[ul cântecului vasluian! - Cum n-am auzit c\ ai no[tri s\ fi provocat vreun scandal, s\ fure ceva, dar le-am v\zut premiile ([i diplomele) ob]inute, e semn c\ Lucian Iacob a condus bine toat\ delega]ia. Felicit\ri, Luciane! - V\ pute]i închipui câte tone de pliante, scheme, programe, CD-uri [i alte materiale publicitare se arunc\ pe pia]\?

145 

 

-V\ întreba]i... pân\ la urm\... care-i câ[tigul? R\spund simplu cine câ[tig\: baba la uluc sau cel din hor\! Trebuie s\ fim [i noi cât mai prezen]i în hora globaliz\rii.....

(Meridianul, An IX, nr. 29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial)

GIURGIOANA (jud. Bac\u) Biserica. Satul. Oamenii. Azi (2011) (I) Un sat f\r\ tineri e ca o bab\ f\r\ din]i; o colectivitate f\r\ valori (afirmate) r\m=ne neproductiv\ [i necunoscut\; cu oameni care refuz\ cultura, `nv\]\tura, credin]a este condamnat\ la dispari]ie pentru c\-i lipse[te or=nduirea, `ndemnul la munc\ [i sc=nteia crea]iei. Grecia tr\ie[te prin istorie [i legende (bine v=ndute turi[tilor), Roma, prin m\re]ia de odinioar\, Londra, prin cea de azi. Zg=r=ie nori din New York sunt rodul fanteziei, dezr\d\cina]ilor sor]ii, des]\ra]ilor. Satul Giurgioana e ast\zi ca o femeie despletit\ (doar c=teva case… vechi) cu col]ii s\r\ciei r\s\rind dintre v\ioagele cu salc=mi (leag\nul albinelor [i legendelor), dintre p\durile Necori]a sau Daja, faimoase prin teii (ce fr=nghii durabile…!) seculari, prin stejarii ori fagii care hr\neau turme de porci. Dac\ n-a[ fi p\zit porcii la jir sau ghind\, n-a[ [ti… P\streaz\, locul acesta, „aroma” unui trecut r\ze[esc, pentru c\, sigur, n-a fost vreodat\ mo[ie

146 

 

boiereasc\ de[i, se spune c\ boierul Giurgioneanu a construit primul bordei, s\ se fereasc\ (`n p\duri, `n gura v\ii) de nahlapi [i t\tari. L=ng\ f=nt=nile din Dorine[ti era o cas\… Era ! Satul este atestat `n 1531. Istoria veche consemneaz\ [i un M\rtine[ti, sat apar]in\tor de cel actual dar mai emite preten]ii la stabilitate `n R\cu[ana, Han]a Vale (la care Nicolae O]el vrea s\-i zic\ Han]a Nou\) la Str=mba; Bouro[…

Parohia, deci organizarea

bisericeasc\ mai are satul Pl\cin]eni. C=nd lumea tr\ie[te [i virtual (aproape totul se poate on-line) `n niciuna

dintre cele 30 - 40 de gospod\rii nu se g\se[te fax ori calculator ci doar c=teva telefoane mobile. C=nd `n lume se ob]in recolte, `n mii, multe la hectar, la noi p=rloagele-s st\p=ne. Pe mii de kilometri `n Canada n-am v\zut nici o groap\, aici te `nneac\ praful [i aluneci `n r=pi. Te mai `mpiedici de c=te o bab\, mai auzi clopotele bisericii.

Biserica Giurgioana

147 

 

… Dar... ce frumos c=nt\ tot felul de p\s\ri [i `n special privighetoarea… Ce n\valnic sar emo]iile c=nd p\[e[ti pe prispa satului; apare instantaneu lumea copil\riei cu oamenii de odinioar\, cu ]=ncii, adolescen]ii, sau fl\c\ii care eram antrena]i `ntr-o imens\ devenire a naturii `nse[i dar mai ales a personalit\]ii noastre. Aveam vise… dar „folclorice”; avem dorin]e greu de exprimat, aveam chem\ri [i c\tre frumoasa vecinului dar [i c\tre lumea necunoscut\, aia… de la tren, `n sus… Ce n-aveam: uneori nu `n]elegeam buchea c\r]ii; [i limit\ de vis. Unii n-am avut for]a `n]elegerii [i `ndr\znelii. Am avut o originie natural\, viguroas\, de ]\rani ! (R|ZE{I) (Meridianul, an XIII, nr. 39 (908), joi, 29 septembrie 2011)

GIURGIOANA: Satul - Biserica - Oamenii (II)

O localitate atestat\ `n 1531, pe vremea domniei lui Petru Rare[, sigur existent\ sub ne`nfr=ntul {tefan cel Mare, reamintit\ `ntr-o sumedenie de documente `n cei 480 de ani de atunci, cu importan]\ strategic\ `n 1774 c=nd spionii ru[i `ntocmeau ([i editau „Carte de la Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre entre les Russes et les Turcs” (p\duri, ap\ [i vite), juc=nd

148 

 

adesea rolul de centru administrativ pentru satele din jur: R\cu[ana, Han]a, Str=mba, Bouro[, Pl\cin]eni, S=rbi, [.a. A avut [i componenta M\rtine[ti men]ionat\ `n 1518, ultima dat\ `nainte de 1900, niciunul dintre b\tr=nii satului nu re]ine aceast\ denumire. Ast\zi e `n comuna Podu Turcului, jude]ul Bac\u. Mai mereu `n }inutul (sau Ocolul) Tecuciului, sau plasa Podu Turcului, cu statut mereu schimbat prin efectul `mp\r]irilor administrativ - teritoriale (centru de comun\ sau sat component) locul acesta oferea mereu izolare [i siguran]\, inclusiv `n 1959 c=nd ru[ii [i-au stabilit aici o tab\r\ militar\ `nainte de retragerea ocupa]iei lor, iar la C\be[ti (atestat `n l505) exista de la r\zboi un observator militar cu faruri cu fascicul pe 16 km. care `ngrozea pe toat\ lumea.

Istorie zbuciumat\ pentru acest sat de r\ze[i (incluz=nd [i R\cu[ana cu care au f\cut corp comun `n toat\ istoria lor) care s-au ocupat cu cre[terea vitelor, a viermilor de m\tase, produc]ie de ]es\turi [i covoare, confec]ionarea obiectelor de mic\ folosin]\, p\durile cu tei fiind predominante `n zon\, iar agricultura se realiza cu mijloace rudimentare, plugul din lemn fiind folosit p=n\ dup\ al doilea R\zboi mondial. (Vasile Marin a fost r\nit la }iganca, 21 iunie 1941). Biserica nu putea s\ nu existe [i pe vremea lui {tefan, dar noi avem men]iuni doar despre una din zid,

149 

 

`nainte de 1809 mult prea mic\ pentru o parohie bogat\ (hramul Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului). Deci, de peste 202 ani. Marele boier Costache Ghioca a `ntreprins cele necesare `ncep=nd din 1859 (diverse cereri [i liste) [i a construit actuala biseric\ cu hramul Sfin]ii Voievozi Mihail [i Gavril, sfin]it\ pe 8 noiembrie 1861. ~n unele documente se men]ioneaz\ [i al]i ani, dar pe frontispiciu e clar: 1861, deci noi s\rb\torim acum 150 de ani de la existen]a acesteia ! Primul preot se numea Vasile Ivan, (al c\rui neam s-a men]inut p=n\ acum c=]iva ani, din 1877 - Ion Foc[\neanu, satul avea atunci - 1877 - 90 familii, 315 suflete, iar comuna 515 familii). De-a lungul existen]ei sale au slujit mai mul]i preo]i (Foc[\neanu - tat\l [i fiul - aproape o jum\tate de secol) s-au efectuat mai multe repara]ii, cea de dup\ cutremurul din 1941 termin=ndu-se aproximativ `n 1955. Dup\ cutremurul din 1977 s-au impus doar mici repara]ii cu contribu]ia popor\nilor. Avem pu]ine men]iuni despre fapte eroice (Vasile Marin a fost r\nit la }iganca, 21 iunie 1941), ori gesturi ie[ite din comun ale locuitorilor, dar ele nu pot lipsi `n context general, a[a cum nu pot fi uitate tradi]iile [i obiceiurile locale cu str\lucirea excep]ional\ a PLUGULUI MARE de Anul Nou [i Jocurilor cu m\[ti. Am mai apucat strigarea peste sat…

150 

 

{coala locului ar fi din 1906, prima `nv\]\toare, Lucica Popescu, dar `nv\]\torul din comun\ completa Chestionarul lui Ha[deu ! (`n 1878 r\spunz=nd la majoritatea `ntreb\rilor). Dintr-o panoplie a valorilor satului nu pot lipsi cei din familiile, `n general plecate prin lume, Balan, Barb\ras\, Basoc, Bufnil\, Chiril\, Chitic, Dorin, Ivan, Marin, Petroni, Popa, Radu [.a. (despre care vom mai vorbi) `n timp ce pe aceste locuri, uitate azi de Dumnezeu, mai s\l\[luiesc exact 40 de familii cu 101 de suflete plus cei din R\cu[ana. Oamenii ace[tia lini[ti]i [i muncitori `[i duc p=n\ la cap\t crucea [i sper\ ca m\car biserica s\ r\m=n\ peste timp ! Dar, dac\ p\m=ntul redevine aur ? (Meridianul, an XIII, nr. 40 (909), joi, 6 octombrie 2011)

O glum\: dac\ Giurgioana nu exist\ pentru bucure[teni, Bucure[tiul exist\

pentru giurgioneni ? Da, pentru c\ destui s-au stabilit acolo de unde r\sare soarele pentru rom@ni !

151 

 

III. ALTFEL… ~N LUME

FILMUL TVV sau Marin TV Adrian Porumboiu mi-a f\cut cinstea s\ m\ prezinte, chiar pe scen\ [i `n transmisie direct\ radio-TV, drept eroul filmului ,,A FOST SAU N-A FOST?”, cu ocazia Galei Ziari[tilor. Am fost amuzat de ideea eroului central - pozitiv sau negativ - `ntr-un film de mare succes interna]ional realizat de un regizor de excep]ie cum este Corneliu Porumboiu, privit ca un copil p=n\ mai ieri, recunoscut ca o autoritate azi, [i, cred, menit s\ reprezinte o `ntreag\ genera]ie. {i nu pentru c\ Adrian are bani ci pentru c\ el, Cornel, are talent [i neast=mp\r creator. S\ nu crede]i c\ spun asta pentru c\ m-a f\cut, astfel, nemuritor. S\ nu crede]i c\ regizorul sau actorul au investit simpatie `n personajul Marin-Jderescu sau Jderescu-Marin. C=nd Corneliu a avut sc=nteia care a ,,mi[cat” totul, era `n biroul meu de pe Frunzelor 2, [i se mi[ca neast=mp\rat, c=t discutam despre emisiunea de 10 ani de la revolu]ie. S-a oprit ca lovit, aproape un minut, [i ATUNCI s-a n\scut protagonistul, pentru c\ apoi subiectul devenise altul... Presupun c\, personajul

152 

 

pozitiv care eram p=n\ atunci, suferise ,,modific\ri”. Mi-a promis c\-mi va trimite [i mie filmul terminat. Am avut filmul cum s-a `nf\]i[at la Cannes. L-am vizionat de c=teva ori analiz=nd curgerea situa]ional\ de-a lungul timpului [i confrunt\rile de toate felurile, [i la rece, a[ zice c\ regizorul a avut dreptate `n ceea ce prive[te eroul de film, cu un actor care-l `nnobileaz\. De ce ? Filmul nu dezbate altceva dec=t ideea de ,,revolu]ie” la Vaslui, cu oameni [i situa]ii obi[nuite. A spune c\ un anume erou al filmului este negativ e o mare gre[eal\: ei sunt pomii (roditori, sau mai pu]in) de pe marginea drumului care se cheam\ revolu]ie. Sper c\ nu-mi poate repro[a cineva c\ nu m\ pricep la ce spun, sau c\ eu, la r=ndul meu, nu sunt un scriitor sau un jurnalist al timpului (v\ invit s\-mi consulta]i CV-ul)... Mi se face onoare consider=ndu-m\, pe mine, eroul filmului, pozitiv, sau, s\ vezi, negativ, pentru c\, se dezbate o IDEE nu destinul cuiva, oric=t\ cazuistic\ ar fi `n asta ! Dac\ s-ar privi ultima ipostaz\, e clar c\ sunt `ntotdeauna un subiect de carte, film sau de jurnal ca orice om care a f\cut ceva la via]a lui. Ori, din cauza porc\riilor specifice din presa local\ (ori de unde), restul nu e dispus s\ fac\ imagine bun\ celui mai de seam\ concurent. A[a c\, chiar fo[ti elevi sau angaja]i devin

153 

 

vectori de imagine negativ\ (fie [i prin omisiune !) `ntr-o comunicare mass-media. M-am sim]it onorat pentru porecla Marin TV, m\ simt deosebit de onorat c\ am ajuns erou de film (bun, bun, cu multe premii interna]ionale) sigur voi fi erou de carte (poate c=nd n-oi mai fi). Nu m\ simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toat\ via]a (dac\ au suflet [i minte) c\ [i-au dat fr=u la ,,bube, mucegaiuri [i noroi” , din ei, relativ la un om care a muncit sus]inut toat\ via]a. Sunt m=hnit c\ unii frustra]i vars\ venin c=nd ar trebui s\ viseze s\ ajung\ ca mine. {i nu cu limbajul suburban se ajunge la respect [i performan]\ ! Filmul ,,A FOST SAU N-A FOST?” cu TV Vaslui, sau o secven]\ a existen]ei mele, nu induce clar dec=t mesajul: TVV [i prof. D.V. Marin ,,A FOST...” un moment cultural, social, jurnalistic local... `ntr-o explozie cultural informa]ional\ la `nceputul acestui secol. (Meridianul, An IX, nr.7 (685), joi, 15 februarie 2007, Editorial)

MARIN - TVV, `n filmul „A FOST...” Oricine poate observa c\ e o mare [ans\ `n via]\ s\ ajungi erou de carte sau de film. De bine sau de r\u. Dar a exista un segment de via]\ `nf\]i[at pe marile ecrane

154 

 

chiar cu precizarea c\ „orice asem\nare cu... e (cam) `nt=mpl\toare” `nseamn\ un fragment din istoria unei comunit\]i cu valoare de generalizare, cuprinz=nd: 1) faptul de via]\; 2) inspira]ia regizorului; 3) obiectivarea, cu valoare de simbol. Via]a marilor personalit\]i, oric=t de pitore[ti (sau nu) `nc\ depinde de sc=nteia de geniu a creatorilor de film. Eminescu nu are `nc\ nici o carte de geniu pentru un geniu (Camil Petrescu este unic), nu are nici un film artistic pe m\sur\ (`n cele 3-4 pelicule - ca Ciprian Porumbescu - are „`nf\]i[\ri” secundare) [i, `n zilele noastre, nici recunoa[terea necesar\ ca MODEL, `n literatur\ cel pu]in. P=n\ la urm\ nici marii eroi ai neamului n-au o filmografie prea stufoas\ ! M-au sunat c=]iva dintre cei ce-[i ascund bruma de minte sub anonimat, inclusiv la telefon (f\r\ num\r): 3... s\-mi spun\ c\ am de ce s\ fiu erou de film sau de carte, iar al 4-lea s\ m\ `njure murdar, deranjat foarte de editorialele mele. A[a c\-s nevoit s\ mai precizez c=te ceva, poate cei care vin vor judeca [i altfel. Filmul lui Corneliu Porumboiu dezbate un fapt ISTORIC la peste un deceniu [i jum\tate de la consumarea lui, `ntreb=nd direct pe to]i rom=nii: A FOST sau N-A FOST revolu]ie `n ]ara Rom=neasc\ ? Nu-i lipse[te nici amprenta social\, iar eroii, to]i, sunt tipici pentru o entitate ca Vaslui.

155 

 

C=nd am organizat dezbaterea cu Paul Munteanu, col. Mihai Foc[a [i „grupul de la prefectur\” am vrut o dinamizare a vie]ii social-culturale [i, p=n\ la urm\, concluzia c\ nu putem vorbi de revolu]ie la Vaslui. Dezbaterea a fost public\ [i foarte animat\. C=t am fost de „negativ” incit=nd lumea la comentarii [i dezv\luiri sau c=t de „pozitiv” m-am comportat ca moderator, r\m=ne de analizat. Important\ r\m=ne reprezentativitatea pe care Corneliu Porumboiu a intuit-o [i care i-a adus premiile. Faptul de via]\ transpus artistic nu face personajul negativ sau pozitiv ci reprezentativ pentru un moment istoric post revolu]ionar. C=]iva copii [i-ntr-ale ziaristicii `ncearc\ s\ g\seasc\ negativul acolo unde nu exist\. Chiar dac\ ar fi negativ, ast\zi, atunci era o ini]iativ\ c=t se poate de pozitiv\! Important e c\ am organizat o asemenea dezbatere, c\ a atras aten]ia unui regizor adev\rat, c\ f\r\ prea multe `nflorituri este reprezentativ\ (atmosfer\, eroi, limite) [i c\ au curs premii na]ionale [i interna]ionale. TVV r\m=ne `n carte (TVV-15... explozia...), `n presa timpului (au scris despre noi Adev\rul, Monitorul, Obiectiv, Meridianul [.a.) `n frunte cu Evenimentul Zilei din joi, 21 decembrie 2006 (adev\rat material de profesionist), `n memoria scurt\ a televiziunii (TV

156 

 

na]ional\ [i alte TV, au relatat despre noi) `n arhive [i `n filmografie prin A FOST SAU N-A FOST ! C\, existen]a TVV nu se poate men]iona f\r\ ini]iativa, munca [i meritele mentorului Dumitru V. Marin este clar ! C\ se marcheaz\, astfel, mai mult EXPLOZIA CULTURAL-INFORMA}IONAL| `n jude]ul Vaslui la acest `nceput de secol [i mileniu e [i mai clar ! A fost sau n-a fost revolu]ie ? Dar TVV a fost [i exist\, filmul A fost sau n-a fost e m\rturie direct\ c\ n-am tr\it degeaba ! Televiziunea Vaslui este, oricum, prietenul de care ai nevoie, stimate cititor ! (MERIDIANUL, An IX, nr. 8 (686) 22 februarie 2007, editorial)

Pe urmele lui Corneliu Porumboiu la Vaslui, cu întreb\ri [i adjective

Dup\ dou\ lungmetraje de succes - ,,A fost sau n-a fost?” [i ,,Poli]ist, Adjectiv” -, ambele filmate la Vaslui, ora[ul s\u natal, începi s\ te

`ntrebi ce este cu locul acesta de e a[a de special [i de ce Corneliu Porumboiu alege mereu s\ se întoarc\ acas\. Dup\ o discu]ie relaxat\ cu Corneliu Porumboiu î]i dai seama c\, de[i se simte foarte legat de

157 

 

ora[, în primul rând pentru c\ este locul în care a crescut [i copil\rit, iar mai apoi pentru c\ i-a furnizat material pentru filmele sale, îi este greu s\ exprime în cuvinte r\spunsul la întrebarea ,,De ce te întorci mereu acas\?”. Dac\ pentru ,,A fost sau n-a fost?”, lansat în 2006 [i premiat de multe ori de-atunci încoace, Porumboiu a ales pu]ine loca]ii de filmare, la ,,Poli]ist, Adjectiv”, lansat în 2009 [i deja abonat la premii, film\rile prin Vaslui au fost extinse la câteva zeci de str\zi, cl\diri [i spa]ii. Cel mai probabil, subiectele celor dou\ filme au determinat aceast\ împ\r]ire. Astfel, primul are ca tem\ discu]iile lui Jderescu, patronul unui post de televiziune local, cu doi invita]i, pe tema revolu]iei din Vaslui, fiind o comedie savuroas\, cu un puternic accent provincial, în timp ce al doilea ia în discu]ie, într-un registru tragicomic, aceea[i tem\ a provincialit\]ii, dar privit\ din perspectiva unui poli]ist, simbol al autorit\]ilor, care e populat de sentimente de incertitudine [i are crize de con[tiin]\. Dar, pentru a afla traseul ideilor [i r\spunsul cel mai aproape de adev\r la întrebarea ,,Ce-a vrut s\ spun\ maestrul?”, trebuie s\ stai de vorb\ cu Porumboiu la Vaslui [i, ulterior, s\ te plimbi prin ora[ [i s\-i iei pulsul.

158 

 

Când ajungi la Vaslui pentru prima dat\ în via]\, te ui]i în stânga [i-n dreapta, ca s\ îl cuprinzi în totalitate, s\ refaci în minte traseul filmelor lui Porumboiu. {i, în mod clar, primul contact cu filmele este pia]a din centrul ora[ului, din fa]a Consiliului Jude]ean, unde troneaz\, de ani, statuia lui {tefan cel Mare, impun\toare [i rece, dar atât de familiar\ totu[i. Dac\ te gânde[ti la ,,A fost sau n-a fost?”, nu prea ai ce mare lucru s\ î]i aduci aminte în termeni de locuri de filmare, exceptând cadrele de apartament - care nu au putut fi ,,vizitate”, pentru c\ oamenii au f\cut modific\ri, dup\ cum ne explic\ Porumboiu. Te duci [i în pia]a mare a ora[ului, dar nu mai e ghereta, astfel c\ testul de-a v-a]i ascunselea cu ,,dac\ stau dup\ statuie, oare m\ vede \la din gheret\” nu mai poate fi f\cut. Dar po]i s\ îl întâlne[ti pe Dumitru Marin, patron de trust de pres\, care, cu postul s\u TV Vaslui (TVV), a inaugurat, dup\ cum [i singur sus]ine, televiziunea privat\ în ora[. Profesorul Marin - a[a cum se recomand\ - spune, în primul rând, c\ el face pres\ la Vaslui, fiind de]in\torul licen]ei ,,001” de la Consiliul Na]ional al

159 

 

Audiovizualului, fapt ce atest\ c\ el a avut prima licen]\ pentru televiziune privat\ din România. Polivalent, Dumitru Marin este profesor, patron, moderator [i realizator tv, candidat la Prim\ria Vaslui

din partea PNL [i, nu în ultimul rând, personaj de film sau de roman, dup\ cum singur sus]ine. La zece ani de la Revolu]ia din 1989,

Marin a moderat o emisiune difuzat\ pe TVV, cu tema ,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la Vaslui?”. Porumboiu poveste[te c\ pornind de la aceast\ emisiune i-a venit lui ideea de debut în lungmetraj. A[a î]i dai seama c\ domnul Marin se reg\se[te în pielea lui Jderescu, f\când astfel înconjurul lumii cu filmul lui Corneliu Porumboiu. Din studioul TVV, de la etajul 8 al unui bloc din centrul ora[ului, Dumitru Marin vorbe[te despre Corneliu Porumboiu, Jderescu [i cele dou\ filme ale regizorului [i pare întruchiparea real\ a personajului de pe ecran. Poate chiar exact\. ,,Corneliu e un fel de copil iubit al meu. Era dintre tinerii care au c\lcat în acest studio, de[i îi pl\cea mai mult tenisul de mas\”, spune profesorul Marin, care se autocaracterizeaz\ ca fiind ,,vorb\re], îndr\zne], cu p\rul

160 

 

întotdeauna cu probleme”, explicând c\ a ,,cisluit” (s-a consultat, n.r.) cu Porumboiu când i-a spus despre ideea filmului, neinfluen]ându-l, totu[i, prea mult, pentru c\, ,,în esen]\, el umbla dup\ ni[te idei doar”. Vorbind despre ,,A fost sau n-a fost?”, Dumitru Marin sus]ine r\spicat c\ film a fost, dar revolu]ie nu a fost. ,,Filmul a fost! Nu a fost decât reconstituire artistic\, dar a fost. Revolu]ie n-a fost la Vaslui! A fost mi[carea unor be]ivani. Câ]iva copii care erau atunci în crâ[m\ s-au hot\rât s\ fac\ revolu]ie”, explic\ profesorul [i completeaz\, mai mult pentru el, c\ a fost ,,trilulilu-trandafiru’ revolu]ie”. {i continu\: ,,Important este c\, printre aceste blocuri d\r\p\nate, s-a dezb\tut ideea de revolu]ie. Nici o emisiune nu putea s\ spun\ dac\ a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezit\ s\ povesteasc\ una-alta [i despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare presta]ia lui Drago[ Bucur, care e ,,dr\cos”, subliniind m\iestria regizorului care a reu[it s\ fac\ din ,,neastâmp\ratul \sta un erou de film”. ,,Mi-a pl\cut de fl\c\ua[ul \sta n\zdr\van”, concluzioneaz\ profesorul. (Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX)

161 

 

Amintiri despre ,,grupul de cheflii" care a preluat puterea Dumitru Marin, patron de trust de pres\, cel care a inaugurat cu TV.V. (TV Vaslui) primul canal de televiziune al jude]ului, pune `ntre ghilimele Revolu]ia de la Vaslui `nc\ de la `nceput. ,,Deci ,,Revolu]ia” la Vaslui a `nsemnat, pe scurt, ie[irea oamenilor `n strad\ mai ales dup\ ora unu f\r\ zece, c\ la ora unu f\r\ zece a ap\rut Nicolaescu [i apoi Caramitru la televizor [i au strigat ,,Fra]ilor, am `nvins!”, spune Marin. La zece ani de la Revolu]ie, el a moderat o emisiune cu tema ,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la Vaslui ?”. Una de referin]\, printre cele mai vizionate `n istoria postului, dup\ emisiunea de na[tere a TV.V., pe 5 decembrie 1990, interviul cu pre[edintele francez Francois Mitterrand [i o filmare cu Papa Ioan Paul al II-lea, la Cracovia. ,,Lumea a ie[it de gur\-casc\" ,,Paul Munteanu era o figur\ legendar\ `n ora[, [i la emisiune a fost comb\tut de diver[i care au dat telefoane din cauz\ c\ el mai [i umbla prin c=rciumi, [i nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre el c\ mai [i bea. ~n esen]\, acolo s-a spus c\ `n grupul care a preluat puterea erau dintre \ia care ,,tr\geau” ziua

162 

 

`n amiaza mare, `n jurul unui avocat”, poveste[te proprietarul sta]iei de televiziune care a `nceput TVV cu o singur\ camer\ [i un microfon, dar a intervievat p=n\ azi ,,[ase pre[edin]i de stat, 13 prim-mini[tri `n func]iune, peste 100 de mini[tri, [i acum am patru ore [i 47 de minute de emisie pe zi”. ,,Singurul r\nit a fost [eful Securit\]ii, Pu[caciu, pe care l-au prins pe strad\ c=]iva care l-au recunoscut [i i-au dat [uturi `n fund, dup\ care a [ters-o rapid. El a fost singurul b\tut” (Dumitru V. Marin). ,,Am f\cut [i noi revolu]ie `n felul nostru. Pentru c\ oamenii de aici, la noi `n ora[, sunt frico[i... [i c=nd au v\zut c\ a plecat Ceau[escu la Bucure[ti, hop, au s\rit [i ei `n strad\.” (Pi[coci - personaj din ,,A fost sau n-a fost?”, filmul lui Corneliu Porumboiu). Atunci, `n ziua de 22 decembrie 1989, a fost corespondentul Radio Ia[i. E ferm convins c\ la Vaslui puterea a fost predat\ unor cet\]eni abia ie[i]i din c=rcium\. ,,M-am uitat [i eu la televizor p=n\ pe la ora 13:00, dup\ aia am zis s\ ies s\ v\d ce face lumea. St\team de vorb\ pe-acolo [i m-am apucat s\ transmit la Radio Ia[i. C=nd s-a auzit c\ a c\zut Ceau[escu, grupul de cheflii a mai stat o bucat\ bun\ de vreme la restauranul ,,Racova” [i dup\ ce s-au mai ostoit \[tia

163 

 

care tot c=ntau ,,De[teapt\-te rom=ne”, ,,Tr\iasc\ Revolu]ia”, ,,Jos Ceau[escu”, pe la ora 14:00, printre oameni au ap\rut [i ei: avocatul Marian Enache, Alexandrache - care era [ef pe la liceu, Paul Munteanu [i `nc\ vreo c=]iva din oamenii lor. {i cum st\team `ntre oameni, i-am v\zut pe \[tia cum vin, oarecum maiestuo[i, dar cunosc=ndu-i, lumea s-a dat deoparte. Au intrat la primarul de-atunci [i i-au zis: ,,Cheile ! A]i fost primar p=n\ azi, de-acuma `nainte suntem noi primari”. Concluzia lui Dumitru Marin, dup\ ce a organizat emisiunea despre evenimentele din ’89 petrecute `n ora[ul s\u a fost c\ Revolu]ie la Vaslui nu prea a fost. ,,Lumea a ie[it de gur\-casc\, s\ vad\ despre ce e vorba, nu neap\rat c\ voia s\ participe la vreo Revolu]ie. Revolu]ia `n sine ar `nsemna o organizare mai ampl\, o participare c=t de c=t con[tient\, ceea ce aici nu se poate pune problema”. Filmul lui Porumboiu are r\d\cini `n realitate ,,A fost sau n-a fost ? (12.08 East of Bucharest)”, lungmetrajul lui Corneliu Porumboiu, a fost premiat anul acesta la Cannes, la sec]iunea „Quinzaine des Realisateurs”, cu Premiul Camera d’Or pentru Cel mai bun film.

164 

 

Subiectul filmului este, pe scurt, a fost sau n-a fost Revolu]ie pe 22 decembrie 1989 `ntr-un or\[el de provincie - neprecizat - de la est de Bucure[ti ? Problema este dezb\tut\ `n studioul unei televiziuni locale de Virgil Jderescu, un jurnalist care citeaz\ haotic din filosofia greac\, de Tiberiu M\nescu, un profesor dedat alcoolului, [i de pensionarul Pi[coci, cunoscut `n localitate drept un bun interpret de Mo[ Cr\ciuni... A[adar, de S\rb\tori, la c=]iva ani dup\ Revolu]ie, acest trio se chinuie[te s\ clarifice problema `n fa]a spectatorilor. Spectatori care se `ntrec, telefonic, s\ demonteze variantele invita]ilor. Cei mai mul]i sus]in c\, `n acea zi, `nainte de ora 12:00 - adic\ momentul `n care cuplul Nicolae [i Elena Ceau[escu fugea de pe CC - nu se g\sea nici un suflet `n pia]a central\ a ora[ului. Inspirat de emisiune Corneliu Porumboiu nu spune nic\ieri c\ ar fi vorba despre Vaslui, ora[ul unde a copil\rit [i a c\rui prim\rie apare `n fundal `n foarte multe cadre, dar recunoa[te c\ acest film a fost inspirat dintr-un moment autentic. ,,A fost o emisiune la televiziunea local\ din Vaslui, pe care am v\zut-o acum [ase ani, [i de-aici a pornit totul. Inclusiv unele dintre apelurile din talk-show-ul din film sunt reale”, a precizat Porumboiu, care

165 

 

a tr\it Revolu]ia juc=nd ping-pong cu un prieten. Avea numai 14 ani. ,,Personajele sunt inspirate de persoane reale, dar c=nd am scris scenariul, le-am tematizat `ntr-un mod fic]ional”, a ad\ugat el. ,,{tiu de film, dar nu l-am v\zut. {i mai [tiu c\ dezbaterea care a constituit momentul de plecare pentru Cornel era organizat\ cu prilejul a zece ani de la Revolu]ie, de c\tre Televiziunea Vaslui, [i moderat\ de mine.

166 

 

Deci dezbaterea a existat, cum s\ nu, cu martori, cu telefoane, aprige dispute de partea revolu]ionarilor, `ntre ghilimele, adic\ aceia care zic c\ [i-au riscat via]a. Unii dintre ei, oameni destul de simpli [i intelectual, [i ca slujb\, vreo doi chiar fo[ti secretari de partid [i activi[ti. Vre]i, nu vre]i, eu am condus discu]ia, pentru c\ `n plus eu am fost participant la Revolu]ie”, precizeaz\ Dumitru Marin, patronul TV.V., care precizeaz\ c\ `n dou\ ore [i 40 de minute de dezbateri ,,a luat” [i aproximativ 30 de interven]ii telefonice. A fost printre cele mai dezb\tute emisiuni, [i probabil asta l-a determinat pe Corneliu Porumboiu s\ fac\ acest film, presupune Marin. Dumitru V. Marin era profesor la liceu [i singurul etnolog vasluian. A transmis Revolu]ia pentru Radio Ia[i. Azi este patron al unui trust de pres\ care cuprinde dou\ posturi de radio, un s\pt\m=nal [i TV Vaslui. (Evenimentul Zilei, 21.12.2006, nr. 4.670, pag. 19)

167 

 

„Nu a]i f\cut ocolul p\mântului degeaba!”

Joi, 28 aprilie, orele 15:30, în sala mare a Palatului Administrativ din Vaslui s-au desf\[urat lucr\rile simpozionului na]ional intitulat „Marin 70”. La manifestare au participat numeroase personalit\]i din diverse domenii, din jude] [i din ]ar\. Amintim pe: Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu Bichine], prof. dr. Alexandru Ionescu, membru al Academiilor de {tiin]e din New York, Illinois [i Chi[in\u, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia, prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, prof. dr. N. Ionescu, dr. Lauren]iu Chiriac, directorul Muzeului Jude]ean Vaslui, Mihai Apostu, prof. Mihai Cornea, Direc]ia Jude]ean\ de Cultur\, Mihaela Manu, ziarist, Ion Chiriac, cantautor, scriitori, arti[ti, muzicieni, poe]i, profesori, doctori [i cadre didactice vasluiene. La eveniment au mai fost prezen]i elevi [i copii de la [colile vasluiene, un grup de la Palatul Copiilor Vaslui, condus de prof. Alin Bulboac\, corala „Voces” a Casei Corpului Didactic Vaslui, fanfara „Rotaria” condus\ de prof. Romic\ T\lmaciu, cânt\re]i de muzic\ popular\ [i u[oar\, îndr\gita Denisa

168 

 

Ciobanu, reprezentan]i ai mass-media Vaslui [i mul]i al]ii care au umplut sala CJ Vaslui pân\ la refuz.

Scopul principal al simpozionului a fost acela de a s\rb\tori pe unul dintre cei mai importan]i oameni ai jude]ului nostru la împlinirea vârstei de 70 de ani, prof. dr. Dumitru V. Marin! Cu acest prilej au fost lansate [i dou\ interesante volume. Este vorba despre „TVV-Vaslui-România-Europa” al d-lui prof. dr. Dumitru V. Marin [i de volumul intitulat „Jucându-ne cu iluzii...Tri[erii” al prof. dr. Alex. Ionescu, Bucure[ti. Cei prezen]i au ]inut s\ participe la aceast\ s\rb\toare, s\ transmit\ felicit\ri [i ur\ri de bine. Complexa personalitate a prof. dr. Dumitru V. Marin a mai fost prezentat\ pe larg în paginile ziarului nostru (mai precis al Domniei-sale!), iar ast\zi ne propunem a ne limita doar la prezentarea discursurilor unor personalit\]i care au dorit s\ adreseze cuvinte calde pentru s\rb\toritul nostru, de unde este u[or de v\zut întreaga desf\[urare a simpozionului cultural. Prof. Gelu Voicu Bichine], directorul Bibliotecii Jude]ene Vaslui, a fost [i moderatorul acestui eveniment cultural, func]ie de care s-a achitat la modul în care este bine-cunoscut: carismatic, flexibil, concret, jovial, cunosc\tor [i cu umor fin! În deschidere, domnia-sa a afirmat:

169 

 

„Suntem la Consiliul Jude]ean Vaslui, `ntr-o sal\ `nc\rcat\ de istorie, `ntr-o sal\ `n care s-au preg\tit numeroase evenimente culturale, bine a]i venit ast\zi, 28 aprilie 2011, un an care este `nc\rcat de evenimente de tot soiul. Ne-am propus `n mai multe r=nduri s\ cinstim oamenii locurilor [i `mpreun\ cu o m=n\ de inimo[i, `n urm\ cu ceva ani l-am s\rb\torit `ntr-un cadru festiv pe Geo Alupoaie, la c=]iva ani pe Gigi Ila[cu, tot la fel, cu mult\ dragoste, l-am s\rb\torit pe nea Nicu B\lan la 70 de ani de via]\ [i acum, pe 3 aprilie, la Biblioteca Jude]ean\, o surpriz\ aparte, tot la 70 de ani, pe un bun prieten [i un om cu o aplecare total\ asupra culturii, prof. Dan Ravaru. ~n 1941, pe meleagurile moldave, undeva `n comuna Podu-Turcului, se n\[tea Dumitru Marin, 1941 este [i anul de na[tere al prof. Dan Ravaru, probabil a fost un an m\nos, un an ploios, c\ iat\, ace[ti doi oameni au g\sit un mediu propice de afirmare `n domeniul cultural, nic\ieri `n alt\ parte dec=t `n jude]ul Vaslui. Probabil mali]io[ii [i tenden]io[ii ar spune c\ de ce trebuie s\ facem un astfel de eveniment. Facem un astfel de eveniment, pentru c\ e un eveniment, din mai multe motive. ~n primul r=nd sunt 70 de ani de via]\ [i nu sunt pu]ini, `n al doilea r=nd, o mare parte din ace[ti ani, activitatea profesorului Marin a marcat `ntr-un fel sau altul via]a cultural\ a jude]ului nostru, [i nu `n ultimul r=nd, pentru c\ prin activitatea sa, prof. dr.

170 

 

Dumitru V. Marin `ncearc\ [i de multe ori reu[e[te s\ creioneze, s\ jaloneze drumul unor oameni, care, iat\, ast\zi `i sunt al\turi pentru a-i spune „La mul]i ani”, pentru a-i `ntinde o m=n\ [i pentru a-[i ar\ta bucuria de a fi al\turi de el atunci c=nd `mpline[te 70 de ani. Sunt al\turi de noi domnul prefect al jude]ului Vaslui, domnul Levente Csaba Szekely, domnul vicepre[edinte al Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu Bichine], domnul prof. dr. Alexandru Ionescu, un bun [i apropiat prieten al s\rb\toritului, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia [i un condei ascu]it `n lumea presei moldave [i nu numai, domnul prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, care a venit cu la fel de mult\ dragoste l=ng\ prietenul s\u Dumitru Marin [i foarte, foarte mul]i al]ii care am convingerea c\ nu au venit for]a]i, ci au venit la aniversarea celor 70 de ani de via]\. Salut `n primul r=nd copiii, care vor avea de `ndurat ceva timp [i sper ca acest efort s\ fie `ncununat de bucurie sufleteasc\.” Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely: Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, permite]i-mi ca în numele institu]iei pe care o conduc [i în numele meu personal s\ urez mult\, mult\ s\n\tate, la mul]i ani, d-lui profesor! Trebuie s\ recunosc c\ nu am avut experien]\ de via]\, a[a cum povesti]i d-voastr\, eu îl cunosc de un

171 

 

an de zile, de atunci când a venit la Prefect [i a spus s\-l primesc, c\ dac\ nu „m\ face praf!” Nu m-a f\cut praf, dar recunosc faptul c\ noi colabor\m bine [i de aceea îl felicit, îl îmbr\]i[ez [i-i doresc mult\, mult\ s\n\tate [i succes!”

Corneliu Bichine], vicepre[edintele CJ Vaslui: „Trebuie s\ recunosc [i eu, nu m-a for]at nimeni ca s\ vin aici, vin `n calitate de om, de colaborator … Domnule profesor, iat\, se `mplinesc 70 de ani de via]\, eu v\ urez La mul]i ani, s\ v\ bucura]i de tot ce v-a dat Dumnezeu pe acest p\m=nt, n-a]i f\cut ocolul p\m=ntului degeaba. Ave]i 70 de ani, [i Dan Ravaru are 70, el a marcat `n alt stil aceast\ frumoas\ v=rst\. O s\pt\m=n\ s\ merge]i la Paris, s\ veni]i acas\, s\ mai scrie]i un articol `n Meridianul, `n alt\ s\pt\m=n\ s\ pleca]i la Londra, bucura]i-v\ de ce este pe acest p\m=nt [i s\ nu dori]i s\ fi]i cel mai bogat om din cimitir, indiferent unde ar fi. Vreau s\ v\ spun c\ nu mi-am preg\tit discursul. A]i scris, unii contest\ ce a]i scris, s\ fie s\n\to[i, ei sunt prezen]i [i acum `n sal\ [i sper s\ aib\ decen]a s\ se ab]in\ pentru o perioad\. N-a[ putea spune c\ suntem prieteni, pentru c\ n-am apucat dar avem timp de aici `ncolo. Domnule profesor, iat\, aici oameni care au f\cut ceva `n via]\, M=cnea, C=rj\, istoricul Ionescu, copiii care au venit aici, to]i au venit ca s\ v\ spun\ un „La mul]i ani” [i s\ accepta]i c\ cei mai mul]i o fac `n

172 

 

mod sincer. ~nchei prin a reaminti ceea ce, probabil, nu a]i fost atent la ceea ce am transmis: bucura]i-v\ de tot ce mai este `naintea dvs. ca timp c\ci mor]i sunt cei muri]i. La mul]i ani [i mult\ fericire !”

Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie: „Am venit la acest simpozion [i la acest mare s\rb\torit, pentru c\ `l consider nu numai un OM, o `mplinire ci [i o institu]ie na]ional\. De ce spun asta ? Pentru c\ `n D.V. Marin este istorie, este cultur\, este literatur\, este ziaristic\, radio, televiziune [i toate aceste compartimente ale culturii [i ale omenirii. Am spus treaba aceasta pentru c\ de cel pu]in 30 de ani de c=nd ne cunoa[tem, este omul care a fost foarte receptiv, la orice sesizare pentru ridicarea unui obiectiv. Domnul Marin, Val Andreescu, care este l=ng\ el, `ntotdeauna [tiu s\ umble `n tot jude]ul s\ caute valori pe care le-au scos [i le-au adus `n fa]a unui festival na]ional care se schimba cu festivalul vinului.

Simpozion MARIN 70 - Gelu Bichine], D.V. Marin, Levente Csaba Szekely, Alexandru Ionescu, Adi Cristi, Corneliu Bichine]

173 

 

A[ vrea s\ spun c\ a avut [i noroc de o familie [i de o doamn\ foarte `nzestrat\ [i spun treaba aceasta pentru c\ femeia reprezint\ cea mai mare jum\tate a omenirii, dar… eu a[ spune c\ nu numai femeia, ci mai ales b\rbatul…”.

Prof. dr. academician Alexandru Ionescu: „M\ aflu într-o postur\ din care nici nu [tiu cum am s\ ies, credeam c\ m\ invita]i s\ v\ vorbesc despre cartea aceasta a mea! Cele câteva cuvinte care am s\ le spun sunt dedicate zilei de na[tere a acestui om. Ce-am avut de scris despre domnia-sa am tip\rit în cartea pe care o ve]i primi, probabil la cerere, din partea d-lui profesor cu autograf. Am scris ceva care m-a dus pentru câteva clipe în Univers. Am crezut c\ ceea ce a f\cut domnia-sa pe p\mânt e de fapt o umbr\ pe pere]ii universului. {i iat\ c-am s-ajung [i la cartea mea, am adus-o [i totodat\, aceast\ prezentare o dedic d-lui profesor!”

Scriitorul Ion M=cnea: „Stimate doamne, domni[oare, stima]i domni, dragi copii, permite]i-mi s\ v\ salut. Vin de la o distan]\ destul de mare, de la Vetri[oaia, pentru a m\ `nt=lni cu Dvs. [i `n special cu s\rb\toritul de ast\zi, domnul prof. dr. Dumitru V. Marin. Cine nu-l cunoa[te pe domnul profesor Marin? Dup\ mine, el este o comoar\ a jude]ului Vaslui [i nu numai, [i o spun cu t\rie, cu inima plin\, `l cunosc de peste 20 de ani, este un om mare, o enciclopedie este …

174 

 

pentru mine, Dvs. lua]i-o cum vre]i. Cred c\ to]i cei prezen]i din aceast\ loca]ie, am venit cu mare bucurie s\ ne `nt=lnim cu aceast\ mare personalitate. Domnia sa nu este numai om de [tiin]\, este `n primul r=nd om de omenie, un suflet foarte mare [i bun, aparent pare ca un c\pitan, `n schimb inima [i sufletul domniei-sale este mare. Este [i un mare [i bun politician, dar invidia, [ti]i Dvs., cu piatra `n pomul f\r\ roade nu arunc\ nimeni, `ntr-un salc=m de exemplu, arunc\ tot `ntr-un pom! A f\cut `ntr-a[a fel ca domnia-sa s\ fie invidiat de diferi]i oameni, poate cu min]i … mai `nguste. S\ v\ dea la to]i Dumnezeu s\n\tate [i la cei dragi, o spun din suflet, am venit cu inima plin\ [i cu bucurie s\ m\ `nt=lnesc cu Dvs. [i domnul prof. dr. Dumitru V. Marin. S\ ne tr\i]i domnule profesor, s\ v\ dea Dumnezeu s\n\tate !” Poetul Mihai Apostu: „Vorbesc `n numele colegilor din Asocia]ia Cultural\ Poesis Moldaviae [i a cenaclului cu acela[i nume, [i chiar `n numele colegilor redac]iei Ecouri Literare. Domnule profesor, ave]i un c\lduros „La mul]i ani” din partea noastr\ [i este timpul s\ v\ r\spundem la o `ntrebare pe care a]i lansat-o acum vreo 2-3 luni, c=nd a]i `ntrebat c=nd avem noi `nt=lnirile de cenaclu. Noi ne `nt=lnim joia la Biblioteca Jude]ean\ Vaslui, a[a c\ dac\ dori]i s\ participa]i cum v-a]i lansat acea `ntrebare, v\ a[tept\m cu drag la ora 17:00. La mul]i ani c\lduro[i din partea colegilor mei.”

175 

 

Prof. Cristian Ciubotaru: „Particip\m al\turi de prof. dr. Dumitru Marin la împlinirea vârstei de 70 de ani, o vârst\ a împlinirilor, cu Corala „Voces” a Casei Corpului Didactic Vaslui pentru a aduce un moment de încântare [i pentru a omagia pe dl. prof. D. V. Marin. Programul nostru începe cu dou\ piese cântate de colegul nostru, Romic\ Brunchi.” Mihaela Manu, ziarist\: „Nu eram preg\tit\ s\ vorbesc dar, cu siguran]\ c\ cei care au r\mas aici, `l respect\m cu adev\rat pe domnul prof. Dumitru V. Marin. L-am ap\rat pe domnul profesor, l-am judecat [i am fost tare sup\rat\ pe el, mult timp. Ast\zi `l iert din tot sufletul [i `l iubesc [i-i mul]umesc pentru c\, m-am g=ndit `n tot acest timp c=t am stat aici, datorit\ lui cu adev\rat eu am acest aparat de g=t, am tr\it cele mai frumoase momente din via]a mea la Unison Radio, 7 ani, eram de dou\zeci [i ceva de ani, eram slab\, eram `mbr\cat\ modest, la studio, [i a[a l-am cunoscut eu pe domnul profesor. Ar trebui s\ vorbesc mai frumos dar,

Autografe la prieteni - 28 aprilie 2011, Valentina Lupu, dr. Nicolae Ionescu, Leonard Ciureanu

176 

 

am s\ vorbesc ca de obicei, simplu, a[a cum sunt, v\ mul]umesc din suflet [i c=ndva mi-a propus s\ lucrez la televiziune dar, din p\cate, oamenii sunt cei care ne `ntrerup uneori drumurile [i visele, dup\ ce am adunat [i eu pe umeri ani, nu-l mai judec pe domnul profesor. {tiu c\ poate `n via]\ este important s\ ne alegem oamenii cu care avem o echip\ pentru c\ pot influen]a `n bine sau `n r\u. La mul]i ani, [i v\ mul]umesc pentru tot, din suflet.” D.V.M: „Sunt gesturi care impresioneaz\, `nduio[eaz\, `nfl\c\reaz\. Da]i-mi voie s\ v\ spun acum, c=nd a ap\rut pe scen\ Denisa Ciobanu, c\ eu am intuit talentul de acum „n” ani, observa]i ce domni[oar\ frumoas\ [i ce voce frumoas\ are, are o voce excep]ional\, dar pe mine m\ `nduio[eaz\ gestul tat\lui Denisei, care este foarte bolnav [i totu[i a venit ast\zi aici, domnule Ciobanu, v\ mul]umesc pentru bun\voin]a dumneavoastr\.” Credem c\ cele de mai sus demonstreaz\ cu prisosin]\ c\ în sala mare a CJ Vaslui a avut loc un adev\rat eveniment cultural, c\ prof. D. V. Marin a fost s\rb\torit a[a cum se cuvine, c\ discursurile unor veritabile personalit\]i prezente în sal\ [i cele 78 (nu numai 70 câte sunt în volumul omagial „Marin 70”) de prezent\ri, aprecieri [i felicit\ri ale unor ilustre nume din cultura, [tiin]a, arta, politica [i administra]ia româneasc\ sunt elocvente [i contracarante pentru cei care din

177 

 

diverse motive nu-l prea au la inim\! Este cunoscut faptul c\ prof. dr. D. V. Marin este o persoan\ [i o personalitate complex\, f\r\ complexe, un om care a [tiut, a vrut [i a putut face ceva din via]a sa, a cucerit lauri în mai multe domenii, fie ele din pres\, cultur\ ori afaceri profitabile care l-au propulsat printre oamenii boga]i [i material ai jude]ului. Un caracter vulcanic, foarte harnic [i riguros cu sine, inventiv [i neastâmp\rat a [tiut s\ cultive prietenii trainice dar este dotat [i cu „arta” de a-[i atrage contestatari, detractori [i chiar du[mani. Poate c\ cele de mai sus, expuse f\r\ comentarii, întreaga manifestare filmat\ în care se pot urm\ri pe site-ul nostru TVV.ro [i cuvintele pline de c\ldur\ ale altor oameni de cultur\ prezen]i la eveniment [i adresate s\rb\toritului vor schimba unele dintre p\rerile voit r\ut\cioase. Respect\m dreptul fiec\ruia de a avea p\rerile sale, aprecierile [i du[m\niile sale fa]\ de oricine [i suger\m pentru cei care nu gândesc cu propria lor minte [i-l percep pe prof. dr. D. V. Marin dup\ spusele unora [i altora câteva date biografice prezentate pe coperta patru a volumului omagial „Marin 70”! Adres\m [i din partea redac]iei ziarului „Meridianul” sincere ur\ri de „La mul]i ani!” [i via]\ lung\ [i rodnic\!

Val Andreescu (Meridianul, an XIII, nr. 18 (887), joi, 5 mai 2011)

178 

 

179 

 

CUV#NT DE L|MURIRE

Am ales acest titlu consider=nd c\ parcursul prin lume s-a repetat `n c=teva cazuri, c\ am rev\zut unele locuri, cu alte g=nduri, cu o alt\ experien]\ de via]\, p=n\ la un punct [i cu alt\ dispozi]ie sufleteasc\, alt\ capacitate de sintez\ [i interpretare. Orice c\l\tor poate suferi de foame [i sete, de singur\tate sau de asaltul decibelilor, ca s\ nu amintesc de suferin]e [i agresiuni …aleatorii. Am considerat c\ nu de m=ncare [i b\utur\ trebuie s\ m\ preocup ci de experien]e, idei, fapte, realiz\ri ale poporului `n mijlocul c\ruia m\ aflu fizic pentru pu]ine momente pe care s\ le transmit mai departe, la ai mei ! Poate era spectaculos s\ istorisesc episoade de genul `n care o rusoaic\ solid\, beat\-beat\ ,era t=r=t\ de 3 voluntari (cu brasarde pe m=n\), cel din urm\ administr=ndu-i pumni [i picioare, direct la poponea]a goal\, deci ]in=ndu-i fusta [i c\ma[a cu m=inile, preocupat de locul unde ajung bombeurile. Erau Jocurile Olimpice de la Moscova, trebuiau exemple pozitive pentru toat\ lumea. {ti]i c=t eram de p\zi]i pe Stadionul Lujniki ? Dintr-o sut\ de mii, cred c\ 30 de mii erau supraveghetori, iar mili]ienii st\teau a[a de aten]i c\ dac\ unul voia s\-l loveasc\ pe vecinul (din alt\ ]ar\, cum eram eu l=ng\ un polonez), putea doar s\ ridice bra]ul, c\

180 

 

p=n\ s\-l coboare era anihilat ! Numai c\ eu am admirat minunea aceea de stadion, am apreciat lupta din teren [i amabilitatea ru[ilor. Chiar a fost o Olimpiad\ foarte bine organizat\ `n condi]iile r\zboiului rece. La box am suferit destul c=nd Konokbaev l-a `nvins pe Vasile Mariu]an al nostru, dar cel mai mult am suferit c=nd a c\zut Nadia Com\neci de pe b=rn\. Cum s-ar spune, tot pr\p\stiile suflete[ti au contat si nu adversitatea rom=neassc\ pentru ursul sovietic `mpotriva c\rui\ nu puteam c=rti; chiar Mo[ Martin era mascota Olimpiadei. Spectacolul de deschidere a fost chiar unic, dansatorii din Republica Socialist\ Sovietic\ Moldova `ncheind o desf\[urare de for]e uria[\, un spectacol de lumin\ [i sunet cum n-am mai v\zut p=n\ azi. Chiar am tr\it din plin momentul. Nu-i vorb\ c\ am parcurs destule alte sim]\minte pe acolo. Precizez c\ eram excursionist [i acolo ca [i la Leningrad, unde pe Nevskii Prospekt am v=ndut cu 3 ruble punga de plastic. Erau ni[te pungi mari, cu o figur\ feminin\ care recomanda blana de Or\[tie. Aveam vreo 30, cu scopul s\ scot rublele pentru un aparat de radio cu ceas, care nu exista la noi. S-a format instantaneu un grup de vreo 20 de ru[i la care le luam banii [i le d\deam punga. Dintr-odat\ au disp\rut cu to]ii, eu trezindu-m\ fa]\ `n fa]\ cu o hazaic\ frumoas\, solid\, z=mbitoare: ,,davai passport!”, exclam\ fiin]a apuc=ndu-m\ de bra]. Am priceput repede

181 

 

cu cine am de a face [i rapid n-am mai [tiut ceva `n limba rus\ de[i p=n\ atunci eram ca de-ai lor. ,,Pa[li na mili]ii” [i rapid a venit un Gaz cu dubl\ trac]iune care m-a v\rsat la post. Ce-a urmat e subiect de nuvel\. Ce vreau s\ spun e c\ eram tare bine supraveghea]i s\ nu facem contraband\, sau s\ nu uneltim `n vreun fel `mpotriva sovieticilor. Un alt fel de supraveghere (electronic\) mai ,,democratic\” am sim]it-o de cur=nd `n S.U.A. [i mai ales `n Statul Israel (Europa, America, Africa, deci). Reiau ideea exprimat\ `n articole din Meridianul c\ nu e nicicum departe supravegherea electronic\ fie pe baza c\r]ii de identitate, fie cu microcipuri implantate undeva `n corp, `n p\r, unde habar nu avem. Ne vom duce s\ cump\r\m iaurt [i \l de la calculator va dicta s\ cump\r\m orice altceva numai s\-l serveasc\ pe cel de la comand\. Un mijloc ideal s\ fie conduse manifest\rile de strad\, m\ rog, calmarea [i mi[carea popula]iei din fiecare ]ar\. ~n 10 ani se va legifera [i chestiunea cu cipul personal ca [i cu ascultarea telefoanelor ast\zi. Nu cred s\ pot ghici mersul lumii `n condi]iile aplica]iilor cele mai diverse pe calculator, dar c\ de la Giurgioana, unde m-am n\scut, p=n\ la New York e diferen]a a[a de mare, `nc=t doar pot s\ constat c\ noi rom=nii suntem `nc\ `n ,,via]a la ]ar\”.

182 

 

Iat\, drept ceva pilde, `nv\]\minte, exemple, chiar dac\ deplas\rile oamenilor vor deveni accesibile, politica identic\, stilul de via]\ uniformizat, cu o limb\ comun\… De ce-ar fi bun\ cartea de fa]\ ? Ca cititorul s\ nu r\m=n\ asemeni animalelor celor f\r\ minte, multe, mute, n\roade… Aceasta e o expresie a experien]ei de via]\, tr\it\, suferit\, `nsu[it\, pentru cel ce vrea s\ vad\, s\ aud\, s\ simt\, S| ~NVE}E ! Cine vrea... S| ~NVE}E !  

 

183 

 

IV. ADDENDA

184 

 

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u

Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974). o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\:

• editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. • editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi).

• 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri,

185 

 

inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc.

• Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a. • Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a.

• Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia.

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990.

„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios

VOLUME

186 

 

element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de referin]\ `n domeniu.

„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p.

„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556 pag., „... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010). TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie, pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O istorie cultural\).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).

187 

 

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n realitate).

CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V. OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013

„SPIRALE” INTERNA}IONALE - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, Ed. PIM, Ia[i, 2013, 208 p. Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:

a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);

188 

 

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROM+NIA, ~N DATE”.

Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\: - DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16).

- MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE - „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc.

- Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. - D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 [i articol program. - D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011) DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\,

189 

 

erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins – dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei

„{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !”

Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 – 2000

„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea !

190 

 

… Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti 2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189.

191 

 

- Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85. - ENCICLOPEDIA PERSONALIT|}ILOR DIN ROM+NIA, edi]ia a - V- a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date, Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002). - Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\oane”, vol. VII, Dic]ionarul scriitorilor b\c\oani. 3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. - Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10.

192 

 

- Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui - B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian-febr-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, `n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999). - Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15).

193 

 

- Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15, considera]ii, 28 mai 2010. - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care r\m=n, nr. 6096, vineri-duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4. - Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori [i c\r]i, p. 4.

194 

 

- C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-BAC|U, Sat-Biseric\ -Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p.5. - C. D. Zeletin, Aflu …, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico-literare).

* - Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009. - Ordinul U.Z.P., Clasa I, aur. - Numeroase articole [i editoriale `n Meridianul de la `nceput [i p=n\ ast\zi.

* FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu

Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, [.a. [.a.

* Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului,

jude]ul Bac\u (aprilie 2011).

195 

 

CUPRINSUL Volumul omagial ,,MARIN 70” - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani

Argument...............................................................................3 1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie -

„La popas aniversar”..............................................................5 2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”.............6 3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei

(1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te locul”...........................7 4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei

(1989 - 1996) - „Stimate domnule Marin”.............................9 5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova -

„Prietenul meu de la Vaslui”................................................10 6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii -„Loialitate [i..”13 7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u -

„T=n\r `n g=nd [i fapt\”........................................................15 8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet -

„7 decenii de tr\ire incandescent\”......................................17 9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. -

„Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”...............................21 10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\

„Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”.....................23 11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i -

„De la cuvinte la numere”…………………………………25 12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director

Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”.........27 13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului,

196 

 

jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……………………..……...29 14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef

„Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”...............31 15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, -

„Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”………………34 16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet,

prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”..............35 17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui -

„D. V. M. - O for]\ puternic\”.............................................38 18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”40 19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -

„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”………………………………...42 20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui -

„Popasul la Kog\lniceanu”..................................................44 21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ”47 22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -

„Cet\]ean [i prieten... sau invers”……………………….....50 23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -

„Implicare [i atitudine”……………………………………52 24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog,

critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”.......................56 25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti -

„Biruin]a e a ta”……………………………………………58 26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de

motive”, Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com. Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……59

27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui - „Respectul elevilor”…………………………………....….65

197 

 

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R. filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”..............66

29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i - „La mul]i ani, Don Quijote”.................................................68

30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru - „A]i fost [i politician”..........................................................71

31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu - „Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”………………...73

32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i - „Primul om de televiziune din Moldova”............................75

33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”..80 34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului,

jud. Bac\u - „E de-al nostru”...............................................82 35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti -

„Umbre pe pere]ii universului”............................................84 36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui -

„Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”...............90 37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui -

„Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”…………..92 38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”..94 39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”.........98 40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”……..…….104 41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”………………106 42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”........108 43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i -

„La ceas aniversar”………………………………………111 44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul…”114 45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti -

198 

 

„Nevoia de GURU”...........................................................116 46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”.118 47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -

„Atingerea mitului”……………………………………....119 48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”................123 49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”...........127 50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”..128 51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”..........................130 52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui -

„Spectacolul unei personalit\]i”.........................................131 53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”.137 54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui -

„Apicultor [i activizator”……………………………..….139 55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”..141 56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui -

„Unui om adev\rat”............................................................145 57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”............146 58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\..”147 59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV -

„Undeva, la `nceput”…..…………………………………151 60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui -

„Ini]iatorul curentului informatic”……..………………..154 61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”…..155 62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific,

Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”....................158 63. C\lin Popescu-T\riceanu-„Primul ministru are `ncredere”160 64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”…………......162 65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i -

199 

 

„Prietenul meu de suflet D. V. Marin”...............................163 66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”..............172 67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti -

„I-a pl\cut s\ construiasc\”................................................176 68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic -

„Prietenul meu cel nedomolit”………………………….178 69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”.180 70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui -

„C=nd po]i spune despre cineva ...”…………………..….182 D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !.............184 ADDENDA…………………..…………………………..188 Foto - Documente…………………………………..…….191 Date cronologice…………………………………....……193 Curriculum Vitae................................................................195 REZUMAT........................................................................203 CUPRINSUL…………………………………….………205

200 

 

V. FOTODOCUMENTE

201 

 

Vetri[oaia, Vaslui - 2010, prof. dr. Dumitru V. Marin, Cassian Maria Spiridon - pre[. Uniunea Scriitorilor din Rom=nia, filiala Ia[i [i Lucian

Lefter - C.J.C.P.C.T.Vaslui

202 

 

203 

 

204 

 

205 

 

REZUMAT

O alt\ carte cu alt destin al unui destin uman. Cele 208 de pagini (care) ilustreaz\ alerg\tura prin lume a unui fiu de ]\ran care descoper\ lumea pentru el [i ai s\i, pentru alt\ lume, pentru viitorime. Acesta, de comunicator, a fost rolul autorului `n deceniile de jurnalism dup\ o apreciat\ carier\ didactic\. Observa]ia direct\, uneori picant\, via]a palpitant\ a locurilor [i compara]ia cu ce ,,e acas\” d\ savoare unor lecturi mereu surprinz\toare prin noutate [i viziune. Nu e u[or s\ treci prin 31 de ]\ri ale lumii de pe 4 continente, nici chiar s\ zbori peste m\ri [i oceane… P=n\ la urm\, o alt\ contribu]ie a autorului la Curentul Cultural - Informa]ional Vasluian, deci un mod de reprezentare a unui av=nt cultural unic `n istoria jude]ului Vaslui, o pecete pentru localismul creator (Moldova - Rom=nia) de la `nceputul mileniului III, sec. XXI. Tocmai pentru c\ ,,e altceva” dec=t un memorial de c\l\torie, ca un fel de dic]ionar de `nv\]\minte, mult mai mult dec=t un document, ,,Spirale interna]ionale…” merit\ toate aprecierile.

206 

 

SUMMARY

Another book with a different destiny of human destiny . The 208 pages (which) illustrates scurry through the world of a peasant's son who discovers for himself and his world to another world, for -ages. This, the communicator, was the role of the author in the decades after an acclaimed career teaching journalism. Direct observation, sometimes spicy, exciting lives and places compared to what, „is at home” flavor of readings by new and always surprising vision. It's not easy to go through 31 countries on 4 continents of the world, even to fly over seas and oceans... Eventually, another author's contribution to cultural trends - Informational Vasluian, so a representation of a unique cultural ardor in Vaslui County history, a seal for localism creator (Moldova - Romania ) at the beginning of the third millennium, sec. XXI. Precisely „that's different” than a memorial trip, like a dictionary of education, much more than a document, „International Spiral...” deserves praise.

207 

 

CUPRINS ~n… LUMEA LARG|

Nu m-am dus s\ m\n=nc sau s\ beau, ci s\ g=ndesc [i s\ `nv\] ! Mi-am umplut [i sufletul !

I. ~n Spirale interna]ionale……………...….………5 a) Moment ie[ean……………………………………....9 b) Moment vasluian…………………………………..11 Tot, la treab\ !...............................................................13 II. 1. Anglia - B.B.C. Londra, Cambridge, Oxford.17 2. Austria - Viena, sta]iunile, Insbruk, Garmish-Part…33 3. Bulgaria - Plovdiv, Grivi]a, Sofia, Kiril…………....35 4. Canada - Montreal, Toronto, Quebec, Niagara [.a…37 5. Cehia - Praga…………………….………………....53 6. Cipru -Stad. Olimpiakos, Larnaca, Nikosia…….…58 7.Croa]ia……………………..………………………..61 8. Elve]ia - Berna, Zurich, Laussane, Geneva [.a……..63 9. Fran]a - Tours, Paris [.a………………………….…72 10. Germania - Frankfurt, Nurnberg, ………………...78 11. Grecia - Atena, Efes, Santorini……….…………..79 12. Israel - Tel Aviv, Ierusalim, Haifa………………..90 13. Italia - Milano, Genova, Roma, Murano, Vene]ia..95 14. Letonia - Liepaja……………………………….....99 15. Lichtenstein - ora[ stat…………………………...102 16. Maartens - teritoriu olandez, alte insule, Marea Caraibelor, oceane, capitala Filipsburg…….………..103 17. Olanda - Amsterdam…………………………….107 18. Palestina…………………………………………109 19. Polonia - Var[ovia, Krakovia, Lwow [.a………...111 20. Porto Rico - Pira]ii f\r\ nume, Barb\ Ro[ie….….113

208 

 

21. Rep. Moldova - Chi[in\u, H=nce[ti, C\rpineni….114 22. Rusia - Moscova, Leningrad, Petropavlovk……..116 23. St.Thomas, mic teritoriu comun al marilor puteri.119 24. Slovacia, Bratislava……………………………...120 25. SUA - New York, Statuia Libert\]ii, Lake Placid.121 26. Tortola, alt petic de p\m=nt cu preten]ii mari…...124 27. Transnistria: Dub\sari, Tiraspol - capitala………125 28. Turcia - Istanbul, Ankara, Divapan, Asia Mic\....129 29. Ucraina - Cern\u]i (M\m\liga), Pecerska Lavra, Kiev, Odesa [.a………………………………………133 30. Ungaria - Gyor, Budapesta, Debrecen [.a……….135 31. Vatican…………………………………………..139 32. ROM+NIA, casa noastr\, problemele noastre….140 III. Altfel de lume - Filmul TVV sau Marin TV...151 Marin - TVV, `n filmul ,,A fost…”………………….153 Pe urmele lui Corneliu Porumboiu la Vaslui…….….156 Amintiri despre ,,grupul de cheflii”…………………161 ,,Nu a]i f\cut ocolul p\m=ntului degeaba”…………..167 Cuv=nt de l\murire…………………………………..179 IV. ADDENDA……………………………….....183 Curriculum Vitae…………………………………….184 Cuprins ,,MARIN 70”……………………………….195 V. FOTODOCUMENTE………………………..200 Rezumat…………………………………..………....205 Cuprins……………………………………………....207