1
Opri ceasul deqteptitor chiar dupi primul apel Opt
diminea{a. Degi era treaz de cdteva ore, o povari puse
deodati stdp6nire pe membrele sale:qi trebui si fac[ unefort ca si se ridice din pat gi s-i se duci la dug. $uvoiul de
api proaspiti ii risipi molegeala gi lui cu sine o parte dinefectele decalajului orar. Sosise cu o seari in urmd, duplun zbor interminabil Buenos Aires - Barcelona, care se
prelungise qi mai rnult la biroul de ridicare a bagajelor dinaeroport. Funcfionara, care, intr-o alti viafi, fusese, cu
siguranfi, una dintre acele sadice guvernante britanice, igi
consumase ultimele doze de ribdare privindu:l de parcivaliz? ar fi fost o entitate capabili si ia decizii gi ar fi ales
si-gi schimbe stipAnul cu altul, mai pufin prost dispus.
Se Eterse energic gi ob-servi cu dezgust ci trar,upira{ia
ii apiruse deja pe frunte: aga pilea vara, in Barcelona.
Era umed gi lipicios ca o inghetati topiti. Cu prosopul
infbgurat in jurul taliei, se privi in oglindi. Trebuia sise birbiereasci. La naiba! Se intoarse in cameri gi ciutiin dulapul aproape gol nigte chilo(i pe care si giri puni.Din fericire, in valiza riticiti erau hainele de iarni, aqa
14 ANTONIO HILL
ci gdsi, fbri probleme, o cimag[ cu mAneci scurti gi opereche de pantaloni. Desculf, se aqezi pe pat. RespiriadAnc. Era obosit dupi cilitoria lungi pe care o fbcuse,
a9a ci fu tentat sd se intindi din nou, sd inchidd ochii gi sd
uite cle intAlnirea pe care o avea la ora zece fix, chiar daciin sinea sa gtia ci nu era in stare de aga ceva.
H6ctor Salgado nu lipsea niciodati de la o intAlnire.
,,Nici mdcar dac|ar fi,una cu propriul meu cdliu", i9i zise gi
schili un zdmbet ironic. Mina lui dreapti ciuti mobilul pe
noptieri. Bateria era pe slhrs,ite gi igi aminti cd incircltorulse afla in valiza cu pricina. Cu o zi in urmi se simfise prea
epuizat ca si ia legdtura cu cineva, degi, in fond, poate ciagtepta sd-gi aduci ceilalli aminte de el. Ciuti in agendinumlrul lui Ruth gi rimase cAteva secunde privind ecra-
nul inainte de a apdsa pe tasta verde. intotdeauna o suna
pe mobil, ftcand efortul de a ignora ci acum ea avea altnumdr fix. AItn casd. Alt partener. Vocea ei, cam rdgugiti,dovadd ci de-abia se trezise din somn, ii gopti la ureche:
- H6ctor...
- Te-am trezit?
- Nu... MI rog, oarecum.El auzi in fundal un ris stins.
- Dar oricum trebuia si mi trezesc. CAnd ai sosit?
- Scuz5-mi. Am sosit ieri dupi-amiaz6, dar nitiriiilia mi-au pierdut valiza s,i m-au linut jumitate de zi inaeroport. Telefonul mai are putin gi se descarcd. Voiamdoar s[ gtii cd am ajuns cu bine.
Brusc, se simfi stupid. Ca un copil care vorbeqte preamult.
- Cum a fost cdlitoria?
- Linigtitd, minli el. Auzi, Guillermo doarme?
Ruth rAse.
Vara juciriilor moarte t5
- De fiecare dati cAnd te intorci de la Buenos Aires fise schimbi accentul. Guillermo nu este acasi, nu !i-amspus? S-a dus s[ petreaci vreo cdteva zilelaplajd,, in casa
unui prieten, ri'spunse ea. Dar cu siguranli ci la ora asta
doarme, ad[ugi imediat.
- Aha!O pauzd; in ultima vreme, conversaliile lor se blocau
in mod frecvent.
- $i ce mai face?
- El, bine, dar eu i{i jur ci, daci preadolescenla mai
dureazd mult, fl-l trimit din nou, cu taxele de transport
plitite.Simfi ci Ruth zAmbea. i9i aminti forma zAmbetului
ei gi acea strilucire fulgeritoare din ochi. Tonul ei se
schimbd:
- H6ctor? Auzi, gtii ceva de problema ta?
- Trebuie si mi vdd cu Savall la zece.
- Bine, si mi anunfi dupi aia.
Alti pauzi.
- Luim prinzul impreuni?H6ctor cobordse tonul vocii. Ea intfuzie un pic pdnl
cAnd rispunse.
- Am stabilit deja o intAlnire cu altcineva, imi pare riu.Pentru o clipi, el crezu cd bateria se desci,rcase de tot,
ins[, in cele din urmi, vocea continui:
- Dar vorbim mai tArziu. Am putea sd bem o cafea...
Atunci, da. inainte sd poati rlspunde, telefonul deve-
ni o bucati de metal mort. Se uiti la el cu uri. Apoi ochiii se indreptari spre picioarele goale. $i, dintr-o s6ritur[,de parci scurta convorbire i-ar fi oferit impulsul necesar,
se ridici s,i se duse din nou spre acel dulap acuzator, plinde umerage goale.
16 ANTONIO HILL
H6ctor locuia intr-un bloc cu trei etaje, la ultimulnivel. Nimic deosebit, una dintre acele clidiri tipicedin cartierul Poblenou, situati in apropiere de stafia de
metrou gi la vreo doui blocuri de alt bulevard, care nuapirea in ghidurile turistice. Singuiul lucru care meritaremarcat in ceea ce privegte apartamenul lui era chiria,care nu crescuse cindzona incepuse sb aibi ifose de car-
tier privilegiat, situat aproape de plaji. Avea gi o terasipe acoperis, care, in scopuri practice, devenise terasa luipersonal5., pentru c[ etajul doi era nelocuit, iar la primullocuia proprietara, o femeie de aproape gaptezeci de ani,
care nu avea nici cel mai mic interes sd urce trei etaje pe
sciri. El gi Ruth aranjaseri terasa acoperind-o parfial gi
punAnd mai multe plante, aflate acum in agonie, precumgi o masi cu scaune, ca si ia cina in nopfile de vari. De
cAnd plecase Ruth, el aproape ci nu mai urcasei acolo.
Uga de la primul etaj se deschise chiar cdnd trecea
prin fafa ei s,i Carmen, proprietara clidirii, iegi s[-1
intdmpine.
- H6ctor!Femeia zAmbea. Ca de obicei, el se gAndi ci la bitrd-
ne{e ar fi vrut si semene cu acea doamni bl6ndd. Sau gi
mai bine: si aib5 alituri pe una ca ea. Se opri gi ii diduun sirut pe obraz, cu oarecare stAngicie. Gesturile de
afec{iune nu fuseserd niciodatd punctul lui forte.
- Ieri am auzit zgomot sus. Mi-am dat seama cd
ai venit, dar m-'am gdndit ci oi fi obosit. Vrei o cafea?.
Tocmai am fbcut-o.
- Afi 9i inceput si mi risfblali?
- Prostii, replici ea cu hotirAre. Birbalii trebuie siL
plece de acasi cu stomacul plin. Vino in bucitirie!
Vara juciriilor moarte 17
H6ctor o urmd, ascultd,tor. Casa mirosea a cafea
proaspit fbcutd.
- imi era dor de cafeara dumneavoastrl, Carmen.
Ea il privi incruntatl in timp ce ii servea o ceaqci
rnare, in care adi'ugd apoi cAteva picituri de lapte qi olinguri{d de zahdr.
- Cu stomacul plin... gi birbierili bine, completifemeia subliniindu- gi cuvintele.
- Nu fifi duri cu mine, Carmen, ci de-abia am sosit,
implord el.
- Hai, nu face pe victima! Cum ifi merge? il privicu afecliune. Cum fi-a mers pe meleagurile tale? Ah, gi
fumeazd o figari, ci gtiu cl-fi doregti.
- Suntefi cea mai tare, Carmen. Scoase pachetul de
tutun gi igi aprinse o ligari. Nu infeleg cum de nu v-avAnat vreun bunicuf cu punga plini.
- Poate pentru ci nu-mi plac buniculii! CAnd am
implinit gaizeci gi cinci de ani, m-am uitat in jurul meu
qi mi-am zis: Carmen, ja n' hi ha proul, inchide taraba!
Mai bine stai acasi 9i te uili la filme... Apropo, uite-le pe
cele pe care mi le-ai imprumutat. Le-am vizut pe toate,
afirmd ea cu mdndrie.Coleclia de filme a lui Hdctor l-ar fi fhcut si moari
de invidie pe orice impltimit al cinematografiei: de la fil-mele clasice ale Hollywoodului, preferatele lui Carmen,
pdni la ultimele noutifi. Toate agezate pe un raft, din-tr-un perete in altul, ftri o ordine aparentd; una dintrecele mai mari pliceri ale sale in noplile de insomnie era
s[ scoati vreo doui la intAmplare qi si se lungeascd pe
canapea si le vadi.
- Minunate! continui Carmen.
I Este suficient, ajunge (in lb. catalani in original) (n.red.)
18 ANTONIO HILL
Era o admiratoare declaratd a lui Grace Kelly, cu care,
dupd cum i se spunea, semdna cdnd era tAndri.
- Dar nu incerca si mi derutezi. Cum i1i rnerge?
El sufli fumul incetisor gi didu pe gAt cafeaua.
Privirea femeii nu-i dddea rigaz; ochii aceia albagtri tre-buie si fi r[pus mulli birbali. Carmen nu era dintre acele
bitrdne cirora le place si evoce trecutul, dar, datoriti luiRuth, H6ctor gtia ci existaseri cel pulin doi sofi, ,,da{iuitirii, siricufii", conform cuvintelor lui Carmen insegi,
gi un amant, ,,un nerusinat din aceia care nu pot fi uitafi".Dar, in definitiv, acesta din urmi fusese cel care ii asigu-rase bitrAnelea, llsAndu-i mogtenire acea clidire cu treietaje, in care ar fi treit Ei mai bine daci n-ar fi rezervatunul dintre apartamente pentru fiul care plecase cu aniin urmd si nu avea si se mai intoarci.
H6ctor igi mai turnd pulini cafea inainte de a rispunde:
- Pe dumneavoastri nu vi pot pdcili, Carmen.incerci si z6,mbeascl, dar chipul obosit gi ochii trigti iiziddrniceau efortul. Totul e un rahat, fie-mi cu iertare.De-o vreme incoace totul seamini deja destul de multcu un rahat.
Dosar 1231-R
H. Salgado.
in curs de solufionare.
Trei rAnduri scurte, notate cu o carioci neagri pe
o fdgie de hArtie galbeni lipiti de un dosar de aceeagi
culoare. Ca si nu le mai vad6, comisarul-gef Savall
deschise dosarul gi trecu in revistd conlinutul acestu-
ia. De parci nu l-ar fi gtiut deja pe de rost! Declarafii.Certificat. Rapoarte medicale. Brutahteli din partea
Vara juciriilor moarte 19
polipei. Fotografii ale rinilor acelui tic6los. Fotografii
ale acelei amirAte fete nigeriene. Fotografii din aparta-
mentul din cartierul Raval, unde le {ineau ingrimiditepe fete. Inclusiv mai multe t[ieturi din ziare, dintre care
cAteva - pufine, slavi Domnului -, cu destul de multirea-voin
20 ANTONIO HILL
Transpiralia ii inundi fruntea gi, pentru prima dat6,
igi pierdu cumpitul. CAnd se trezise in acea dimineafi iqi
propusese si se stipdneasci. Dar om era qi el! Deschise
dosarul galben gi scoase fotografiile; le puse pe masi ca
pe niEte cirfi de joc date la iveali, care anunfau un careu
de agi.
- Mandibuli rupti. Doui coaste fracturate.Contuzii la craniu gi la abdomen. O fafi ca un timbrubolit. Totul pentru cd H6ctor gi-a pierdut capul gi s-a
dus acasi la nenorocitul ila. $i inci a avut noroc, pen-
tru ci n-au existat leziuni interne. I-a tras o bitaie soricu moartea.
Ea qtia toate astea. $tia gi cL, daci s-ar fi,aflat in locullui, ar fi spus exact acelaqi lucru. Dar daci era ceva ce o
definea pe subinspectoarea Marina Andreu, aceea era
loialitatea de nezdruncinat fald de ai sdi: familia, colegiide serviciu, prietenii. Pentru ea, lumea se impirfea indoui grupuri bine definite, ai sii gi ceilalli, iar H6ctorSalgado fbcea parte, frri nicio indoiali, din primul grup.
Prin urmare, cu voce tare gi deliberat disprq{uitoare, ovoce iare il irita pe geful ei mai mult decit vederea acelor
fotografi i, contraatacd:
- n" ce nu le sco[i pe celelalte? Pe cele ale fetei. De ce
nu ne uitim qi la ce i-a frcut nenorocitul ila de wijitornegru acelei sdrmane creaturi?
Savall ofti.- Ai grijn cAnd spui negru!
Martina fbcu un gest de neribdare.* Asta ne mai lipsegte. Iar ce i-a fbcut ila fetei nu
justifici ugresi rnea. O gtii gi tu, o gtiu gi eu, o qtie gi
Hdctor. $i mai riu e c[ gi avocatul acelui nemernic o gtie.
Cobori tonul vocii; lucra de mulli ani cu Andreu qi avea
Vara juciriilor moarte 21
incredere in ea mai mult decAt in oricare altul dintre
subordonalii lui. Alaltiieri a fost aici.
Martina ridici o sprinceani.
- Da, avocatul lui... cum l-o fi chemind. I-am explicat
foarte clar: fie retrage denunful impotriva lui Salgado, fie
clientul lui va avea un ofi1er pe urmele sale chiar gi cdnd
va merge la WC-ul ila nenorocit.
- $i? intrebi ea privindu-qi geful cu respect.
- A zis ci trebuie si se consulte cu el, I-am forfatmAna cit am putut. Aff the record. A rimas ci mi va
suna in dimineafa asta, inainte de ora zece.* $i daci este de acord? Ce i-ai promis in schimb?
Savall nu avu timp si rispundi. Telefonul de pe masa
lui suni ca o alarmi. Cu un gest ii ceru inspectoarei sifac[ liniqte gi ridici receptorul.
- Da? Pentru o clipi, chipul lui rimase nemigcat,
parci in aEteptare, dar imediat expresia i se transformiintr-una de plictiseali. Nu. Nu! Acum sunt ocupat. O
si vi sun eu mai tdrziu.ln loc si inchidi, trdnti recep-
torul gi adiugi, adresdndu-i-se subinspectoarei: |oanaVidal.
Ea lisi si-i scape un pufnet.
- [ar?
Comisarul didu din umeri.
- Nu e nimic nou in cazul ei, nu?
- Nimic. Ai vizut raportul? E limpede ca lumi-na ziLei. Biiatul nu a fost atent gi a clzat pe fereastri.
Ghinion curat!
Savall incuviinli dAnd tlin cap.
- Bun raporl apropo. Foarte complet. Este ftcut de
tipa cea noud, aga-i?
22 ANTONIO HILL
- Da. Am pus-o si-l refacd, dar in cele din urmd a
ieEit bine. Martina zdmbi. Fata pare istea{[.
Venind din partea lui Andreu, orice laudi trebuia sifie luati in serios.
- CV-ul ei este impecabil, zise comisarul. $efr de
promolie, referinle excelente de la superiori, cursuri in str5-
initate... Chiar gi Roca, de obicei nemilos cu cei nou-venili,a redactat un raport elogios. Daci-mi aduc bine aminte,
menlioneazi un talent inniscut pentru investigafie.
CAnd Martina se pregdtea si adauge unul dintrecomentariile ei sarcastice, tipic feministe, despre talentulgi coeficientul intelectual ale birbafilor din corpul de
jandarmi, in comparafie cu acelea ale colegelor lor, tele-
fonul suni din nou.
in acel moment, in bufetul comisariatului, tAndra
anchetatoare Leire Castro igi folosea talentul inniscutpentru a-gi satisface una dintre cele mai criticate trisi-turi ale caracterului s[u: curiozitatea. ii propusese unuiagent, care de siptimAni intregi ii zdmbea discret, dar
amabil, si iasi impreuni la o cafea. Tipul pirea de trea-
bi, igi zisese ea, gi faptul ci acesta ar fi putut presupune
cd o interesa o fbcea si se sirnti un pic vinovati. De lasosirea ei la comisariatul central al Mossos d'Esquadraldin piafa Espanya, enigmaticul H6ctor Salgado ii sfi-dase setea de cunoagtere, iar astizi, cAnd se agtepta si-lvadi apirAnd in orice moment, igi cilcase pe inimi, nepu-
tand si mai reziste.
Aga cd, dupi o scurti conversalie amabili, lininddeja o cafea in mAini, reprimAndu-gi cheful de a fuma
t Polilia autonomd din Catalonia, care face parte din forlele 9i organele de
securitate ale statului spaniol. (n.red.)
Vara juciriilor moarte 23
gi arborAnd cel mai frumos zdmbet al ei, Leira trecula subiect. Nu putea sta o jumdtate de ori bArfind la
bufet.
- Cum este? Ml refer la inspectorul Salgado.
- Nu-l cunogti? A, desigur, ai venit tocrnai cAnd el a
intrat in concediu.
Ea confirmi.- Nu gtiu ce sd-fi spun, continui el. Un tip normal,
sau cel pulin aga pare. Zdmbi. Cu argentinienii, nu gtiiniciodati.
Leire se strddui cdt putu si-gi ascundi deceplia. Ura
generalitilile, iar acel individ cu zAmbet amabil tocmai
pierduse cAteva puncte. El trebuie sd fi observat asta, pen-
tru ci se stridui si-i ofere o explicalie mai precisi.
- Cu vreo doui zile inainte de a se petrece tot ce s-a
intAmplat {i-ag fi spus ci este un bdrbat linigtit. Niciodat[nu spunea vreun cuvAnt pe un ton ridicat. Eficient.inclpifAnat, dar ribd[tor. Un polilist bun, ce mai... Stilcongtiincios, de copoi. Dar dintr-odatd, zdrang! I se
incefogeazd mintea gi devine o fiari. Ca si fiu sincer,
ne-a ldsat pe toli cu gurile ciscate. Ni se face destul
de multl reclami negativi pentru ca, pe deasupra, uninspector sd-gi piardi cumpltul in aga hal.
in legituri cu acest lucru avea dreptate, iqi spuse
Leire. Profitd de pauza colegului ei pentru a insista:
- Ce s-a intimplat? Am citit ceva in presi, dar...
- S-a intdmplat cd a luat-o razna. Nici mai mult, nicimai pu{in.
in legituri cu acest lucru, tinirul pirea si aibi o
pdrere ferm[ gi neclintiti.- Nimeni nu spune asta cu voce tare, pentru ci este
inspector si, mi rog, comisarul il apreciazd mult, dar
