Carmen Șerbescu

2013

Metode de reeducare posturală

Universitatea din Oradea

Facultatea de Georgafie Turism șiSport

Departamentul de Educație fizică Sport și Kinetoterapie

INIŢIERE în METODA MEZIERES

Etiologia durerilor de spate

� O mare parte a durerilor de spate sunt atribuite muşchilor, ligamentelor, discurilor şi articulaţiilor c.v.

� Nu numai definiţia lor care se limitează la durere şi la topografia lor este imprecisă: cervicalgii, lombalgii, dorsalgii, dar şi etiologia lor este destul de greu înţeleasă.

� Întotdeauna trebuie înlăturate cauzele care nu sunt legate de postură sau mecanică: inflamatorii, tumorale, etc.

� De asemenea trebuie să fie decelate (separate) patologiile legate de un canal lombar strâmt, hernie discală, spondilolistezis, etc.

� În aceste cazuri trebuie să se recurgă la imagistică medicală şi la analize biologice.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Factorii etiologici� Suprasolicitare , tensiune la limită, repetată, în special purtarea de

greutăţi mari

� Traumatismele suferite la locul de muncă şi în activităţile fizice şi sportive

� Faptul de a fi expus la vibraţii în mijloacele de transport: automobil, motocicletă, metrou, tren, etc…

� Poziţia defectuoasă şi în special poziţia aşezat prelungită, fie ea în maşină, la birou, în faţa calculatorului sau televizorului

� Stresul la locul de muncă, în viaţa personală, socială, familială

� Creşterea în greutate şi lipsa activităţii fizice regulate.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratamente� Medicale

� Chirurgicale

� Ortopedice

� Mecanice� Tracţiuni vertebrale (utilizate din ce în ce mai puţin)� Manipulările vertebrale utilizate de medicina manuală:

osteopatia, chiropraxia.

� Kinetoterapia

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Kinetoterapia� Se adresează în special patologiile funcţionale care

alterează fiziologia mecanică asociind:� Redorile� Durerile� Suprasolicitările articulare

� Ea îşi propune să:� Asuplizeze muşchii� Să tonifice muşchii� Să restabilească funcţionalitatea c.v.� Să corecteze atitudinile vicioase

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Kinetoterapia� De multe ori tratamentul kt este simptomatic,

cauzele pot fi ascunse, la distanţă, şi pot rămâne necunoscute

� De aceea, în noile programe de KT ale c.v. se ţine din ce în ce mai mult cont de globalitatea pacientului, luându-se în considerare şi:� Mobilitatea complexului lombo-pelvi-femural� De extensibilitatea şi tonicitatea grupelor musculare

ale membrelor şi ale trunchiului

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Françoise Mézières (1909-1991)� masseur-kinésithérapeute n. 1938,

� în 1947 îşi lansează oficial metoda.

� Personalitate anticonformistă.

� Aboradrea sa a suscitat controverse în mediul medical

� Majoritatea kinetoterapeuţilor şi medicilor nu puteau să comenteze, atât de remarcabile erau rezultatele sale.

� De la sfârşitul anilor 1950 până la moartea sa, 1991, a predat metoda sa doar kinetoterapeuţilor.

� Lipsa structurării şi caracterul neoficial al cursurilor sale au încurajat apariţia şcolilor paralele

� După moartea sa au apărut mai multe tehnici derivate, printre care: Reeducarea posturală globală şi Reconstrucţia posturală, creată de Philippe Souchard şi respectiv Michaël Nisand, doi foşti elevi şi asistenţi ai kt-ei Françoise Mézières.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Definiţie, caracteristici generale, contraindicaţii

Metoda Mézières

Definiţie I

Tratamentkineto-

terapeutic al coloaneivertbrale

Care urmăreşte:

Reechilibrarea GLOBALĂ a corpului (luând în considerare toate problemele sale)

Având o abordare:

Individualizată

Personalizată

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Definiţie II

Reeducareposturală care

urmăreşte să:

Relaxezetensiunile musculare

Corectezedeviaţiile coloanei

vertebrale

Constă din:

Posturi

Exerciţiirespiratorii

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Armonizare globală

� Metoda Mézières consideră întotdeauna un segment înfuncţie de tot ansamblul corporal.

� În maniera unui sculptor care transformă materia pentru a răspunde criteriilor sale de frumuseţe şi de echilibru, terapeutul mezierist modelează corpul, realiniindu-i structurile.

� Cu ajutorul posturilor, întinderilor, şi manevrelor, se reduc contracturile aflate la originea dezechilibrelor.

� El observă cum reacţionează corpurile atunci când muşchii deblocaţi se desfac.

� Pe măsură ce se urcă pe lanţurile musculare se propun noi posturi, până ce corpul îşi găseşte forme armonioase şi simetrice.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Compensările reflexe� Dizarmonia este adesea rezultatul a ceea ce Françoise Mézières

numea reflexul de compensare.

� În zilele noastre se ştie bine că deformările se deplasează datorită reflexului antalgic.

� Astfel, atunci când muşchii sunt solicitaţi inadecvat, corpul compensează , făcând apel la alţi muşchi, ceea ce poate să facă rău altor articulaţii sau sistemului musculo-scheletic.

� S-a constatat dealtfel că, de cum se elimină o deviaţie, sau o tensiune într-un segment al coloanei, oricât de mic ar fi el, corpul per ansamblu se reorganizează altfel.

A devenit evident că nu este suficient să aplicăm doar tratamente locale, ci, că este nevoie să aplicăm tratamente

asupra întregului corp.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Lanţuri musculare

� Muşchii ne determină forma corpului

� Ei se pot compara cu fire/sfori care controleazăamplitudinea mişcărilor noastre corporale.

� Datorită faptului că se contractă, ei au tendinţa de ase retrage/scurta de unde apariţia durerilormusculare, tasărilor, precum şi tendinţa de adeforma coloana.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Lanţuri musculare� Françoise Mézières a fost prima care a vorbit de lanţuri

musculare

� Lanţurile musculare sunt definite ca şi « un ansamblu demuşchi poliarticulari, cu aceiaşi direcţie de acţiune, care sesucced întrepătrunzându-se fără discontinuitate , ca şiţiglele unei case ».

� Fiecare lanţ muscular se comportă ca şi un singur şi unicmuşchi, de unde importanţa lucrului pe ansamblulcorpului în mod simultan.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Metoda Mézières ia în considerare4 lanţuri musculare:

� Lanţul posterior

� Lanţul muşchilor inspiratori

� Lanţul rotatorilor interni - RI

� Lanţul adductorilor - Add

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

� Françoise Mézières pleacă de la imaginea« perfectă » a statuilor greceşti. Pentru a avea o ideeasupra idealul corpului uman căutat de FrançoiseMézières, putem face referinţă la sculpturile clasicegreceşti. Nimic mai frumos! Se constată o simetrieperfectă între clavicule, umeri, braţe, coaste,membre inferioare…

� Proporţiile sale pleacă de la Numărul de Aur

raport de √5+1 =1,618…2

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

� Când există aceste forme, toracele prezintăamplitudinea sa maximă şi respiraţia se efectueazănormal.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Examenul cel mai important se

va face deci în tensiune

Examinare-Tratament

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Descoperirea tensiunilor ascunse,

responsabile de leziuni

Este de departe, partea cea mai

delicată a acestei tehnici

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Este nevoie de îndeplinirea a 2 condiţii:

1. Observaţia şi cunoaşterea

ireproşabilă a biomecanicii

musculare

2. A vedea, a simţi, a înţelege

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Durere

ContracturăBlocaj

Tehnica:

� În cadrul schemei clasice :

Metoda Mézières, prin modul de abordare a musculaturii

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Pulsiunile comportamentale

TIPOLOGII

În metoda Meziere este esenţial să se ţină cont de:

� “terenul” fiecăruia, în consecinţă de tipologii, de atitudini corporale, de diferitele lor combinaţii.

� De pulsiunile carcteriale ale fiecărui individ.

Subiect propulsat Subiect îndreptat Subiect addus,

basculat posteriorCarmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Pulsiunile comportamentale

� Această noţiune este introdusă de kinetoterapeuta Godelieve Denys-Struyf (Belgia)

� Există 3 tipuri de pulsiuni, cele mai frecvente, dar se întâlnesc şi combinaţii dintre ele.

� Caracteristicile lor specifice sunt susceptibile de a favoriza terenul predispozant durerilor de coloană.

� Studiul de profil se face în raport cu linia verticală care urcă dinapoia gleznei (cou du pied), singurul punct fix în staţiune verticală este contactul piciorului cu solul.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

1. Subiectul propulsat

� Este proiectat spre înainte şi se suspendă pe muşchii lanţului posterior

� În exces, paravertebralii se retractă şi sacrul se orizontalizează, determinând o spărtură lombo-sacrată

� Orizontalizându-se, sacrul se dezîncastrează dintre oasele iliace şi sacro-iliacele devin mobile, chiar hipermobile, determinând dureri lombo-sacrate şi sacro-iliace.

� Global, spatele apare plat, capul proiectat înainte dar şi retrobasculat.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Se recomandă subiectului propulsat

�Destinderea tensiunilor muşchilor lanţului posterior, atât la nivelul MI cât şi la nivelul trunchiului

�prin posturi de întindere adaptate,�eliberând în special muşchiul solear care

înlăcătează articulaţia talo-crurală.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

2. Subiectul erijat (îndreptat)

� Este poziţionat în axul vertical, tras în sus de un lanţ profund cervico-toraco-abdomino-pelvian.

� La nivel cervical tensiunile sunt cele mai accentuate ca şi consecinţă.

� În exces, tensiunile diafragmului şi ale psoasului vor fixa coloana toraco-lombară în hiperlordoză, bazinul este în anteversie , tras de către psoasul-iliac.

� Această atitudine este propice lombalgiilor şi cervicalgiilor.

� Paote antrena o flexie lombo-sacrală, favorizând un antelistezis a L5 pe S1 şi lumbago.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Se recomandă subiectului erijat

�Reprogramarea la nivelul coloanei cervicale

�Eliberarea diafragmului şi a psoasului.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Subiectul rulat şi basculat înapoi� Este dezechilibrat înapoi şi rulat în jurul sternului său.

� Genunchii sunt în lejeră flexie

� Sacrul vertical – retrobasculat

� Spatele cifozat

� Capul basculat anterior

� Muşchii anteriori superficiali – dreptul abdominal cuplat cu muşchii perineali, în special coccigienii (ischio-coccigienii) ca şi adductorii, muşchii gracilis (drept intern) şi gastrocnemianul medial (gemenul intern) sunt cel mai retractaţi în această tipologie.

� Vertebrele toracale superioare sunt în flexie anterioară, determinând tensiuni ale muşchilor posteriori care prezintă spasme de natură reactivă. (Trebuie să ne ferim de dureri de faţadă.)

� Zona lombară apare adesea cu curbură inversată , mai ales în aşezat. În aceste condiţii, presiunea asupra discurilor intervertebrale este importantă, ceea ce poate constitui un teren favorabil pentru hernii discale.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Se recomandă subiectului rulat şi basculat înapoi

� În această tipologie trebuie neapărat destins peretele abdominal�Pentru a elibera bazinul şi a-l refuncţionaliza.

�Este evident că orice tonifiere abdominală este de evitat, pentru ar întări doar terenul şi ar face imposibilă obţinerea unei bune poziţii pe ischioane.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Lanţurile de repliere sau închidere

TIPOLOGIE

Lanţ muscular de închidere şi de deschidere

� Mezieriştii au introdus treptat noţiunea de lanţ muscular :� de repliere /de închidere şi� deschis/de deschidere ;

� Ele permit o interpretare mai bună a poziţiei membrelor şi a centurilor şi facilitează corecţia acestora.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Lanţurile de repliere sau închidere

� Ele induc o rotaţie ale membrelor şi ale centurilor către axul median al corpului şi o atitudine de rezervă faţă de mediul înconjurător, de protecţie şi de retragere, repliere în sine.

� Se regăseşte în acest tip o hiperpresiune intra-abdominală întreţinută de muşchii:� micul oblic al abdomenului şi � micul dinţat inferior,

� Putând ocaziona o constipaţie cauzatoare � de dureri lombare şi pelviene reflexe, � a anteversiei bazinului cuplată cu o rotaţie medială a

membrelor inferioare.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratamentul subiecţilor prezentând lanţul de repliere

� Trebuie să elibereze tensiunile abdominale şi să favorizeze mecanica respiratorie, ca şi repoziţionarea bazinului şi a membrelor inferioare prin tehnici potrivite.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Lanţul de deschidere

� El antrenează membrele şi centurile în rotaţie externă, într-o atitudine de desfăşurare , de deschidere către mediul înconjurător, reflexie a unui comportament mai degrabă extrovertit.

� El priveşte şi muşchii trunchiului, legat de inspiraţie şi de muşchii pelvi-trohanterieni care înlăcătează coxo-femuralele în extensie şi menţin bazinul în retroversie, ceea ce creşte presiunea în discurile intervertebrale.

� Riscurile de hernie discală sunt foarte importante în măsura în care este dificil pentru aceşti subiecţi să se aşeze corect pe ischioane. Ei sunt în majoritatea timpului aşezaţi pe sacrum şi în inversiune de curbură lombară.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratamentul subiecţilor prezentând lanţul de deschidere

� Eliberarea pelvi-trohanterienilor pentru a permite refuncţionalizarea coxo-femuralelor

� Contraindicarea tonifierii centurii abdominale.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tipologia cervicală

TIPOLOGII

� Pentru a completa noţiunea de teren, trebuie să evocăm tipologia cervicală care permite înţelegerea mai bună a incidenţelor lor mecanice şi algice, în scopul propunerii unui antrenament specific de normalizare a tensiunilor musculare.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

În urma observaţiei şi a palpării osoase şi musculare se diferenţiază:

� O rectitudine a c.v. cervicale sau o inversiune a curburii cervicale superioare datorită excesului de tensiune a muşchilor paravertebrali

� O inversiunea a coloanei cervicale în partea mijlocie, prin tensiunea muşchilor hioidieni care concură la coborârea mandibulei

� O exagerare a lordozei cervicale printr-un exces de tonus a muşchilor posteriori

� O proiectare anterioară a gâtului datorată muşchilor scaleni şi SCM.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

� Toate aceste noţiuni sunt importante pentru că tratamentul este condiţionat de tipologie.

� Muşchii şi lanţurile musculare în cauză trebuie să facă obiectul unei observaţii şi a unei palpări riguroase.

� În aceste condiţii, tratamentul adaptat va fi cu atât mai eficace, oricare ar fi localizarea simptomelor prezente.

� Abordarea globală este determinantă în măsura în care tipologia cervicală este în legătură cu tipul morfologic, cât şi cu tipul respirator al subiectului. De ex, în anumite patologii, nu se va lucra pe diminuarea unei hiperlordoze în regiunea toraco-lombară , fără să fi eliberat în prealabil coloana cervicală care se găseşte în rectitudine.

� Refuncţionalizarea coloanei cervicale şi toracice în primul rând,

� Apoi, permiţând bazinului să-şi regăsească o poziţie mai echilibrată, eliberând muşchiul drept femural, facilitând ritmicitatea respiratorie şi rahidiană - pe care hiperlordoza rahisului toraco-lombar o va găsi ameliorată durabil.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Testul aplecării înainte

Evaluare - diagnostic

Examenul clinic

Anamneză, palpare cu privire la:� Redori� Impotenţe� Frânarea mişcărilor� Durerile ocultate – care nu apar decât la punerea în

tensiune globală a muşchilor posturali

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Examinarea în ortostatism (faţă, spate, lateral)

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Testul “aplecării” înainte

� Este un test dinamic solicitând întregul rahis, bazinul, membrele inferioare şi superioare şi respiraţia.

� Acest test se poate realiza cu ”oprirea pe imagine”

� Permite vizualizarea fenomenelor compensatorii care apar prima dată şi deci muşchii lanţului care se exprimă înaintea celorlalţi, ca şi amprentele majore lăsate de lanţurile musculare ale trunchiului şi ale MS şi MI.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Testul de

punere în

tensiune prin

flexia

trunchiului

Flexia fiziologică

a trunchiului

Deficit de flexie dorsală a

gleznei

Tensiune a ischio-

gambierilor

Tensiune a pelvi-trohanterienilor şa pătratului lombar

Tensiune globală a lanţului posterior

şi anterior

Tensiune muşchii

posteriori şi psoas

Tensiune în muşchii

abdominali şi marele dorsal

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Flexia fiziologică

a trunchiului

Deficit de flexie dorsală a

glezneiTensiune a ischio-

gambierilor

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tensiune a pelvi-trohanterienilor şi a

pătratului lombarTensiune în muşchii lanţurilor

anterioare

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tensiune muşchii posteriori

şi psoas

Tensiune globală a lanţului

posterior urmată de cea a

lanţului anterior

Tensiune în muşchii

abdominali şi marele

dorsal

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Eliberarea blocajelor respiratorii

Tipologii respiratorii

Tipologiile respiratorii� Françoise Mézières este prima care a acordat atâta

importanţă diafragmului.

� Funcţia D poate fi dereglată în funcţie de tipul de statică şi de starea patologică

� D este spastic în poziţii inspiratorii dar şi expiratorii

� Deci, ar trebui să reechilibrăm ansamblul lanţurilor musculare, făcând şi gesturi cheie pentru eliberarea toracelui şi a abdomenului, în funcţie de modul de respiraţie al subiectului.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Eliberarea unui abdomen blocat în expiraţie

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Eliberarea unui torace blocat în expiraţie

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Eliberarea unui torace blocat în inspiraţie

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

� Toate lanţurile musculare fiind în relaţie cu D, respiraţia trebuie să meargă până la extremitatea membrelor.

� Cea mai bună respiraţie este cea care se poate exercita liber, atât la nivel abdominal , cât şi la cel toracal, ştiind că ea influenţează:� sfera viscerală� pompa limfatică � are răsunet asupra sistemului neurovegetativ şi emoţional.

� Se întrevede astfel o acţiunea posibilă a respiraţiei, plecând de la mecanica corporală, asupra anumitor patologii întâlnite în reumatologie, în special durerea de spate.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Subiecţi structurali şi subiecţi funcţionali

Tipologii psiho-somatice

Subiecţi structurali şi subiecţi funcţionali

� Pentru o mai bună adaptare a tratamentului la constituţia pacienţilor, au fost distinse mai multe caracteristici fizice, fiziologice şi psihologice.

� Astfel s-au diferenţiat subiecţii structurali şi funcţionali.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Subiecţii structurali - SS� Sunt subiecţii îndesaţi, robuşti, cu alură mai degrabă

rigidă.

� SS aleargă, pedalează, înoată, sar, se deplasează în maşină sau motocicletă cu o grijă întotdeauna pentru performanţă.

� Muncesc fizic cu avânt

� Tonusul muscular este ridicat

� Redorile articulare de asemenea - sunt rigizi, în special la nivelul lanţului muscular posterior

� Ceea ce duce adeseori la durere de spate, blocaje repetate.

� Sunt predispuşi la artoroză. Pentru că hipertonicitatea muşchilor poliarticulari conduce la o lubrifiere defectuoasă articulară, se ajunge la anchiloză.

� Practicând activităţi sportive intense, câteodată violente, pot avea episoade de lumbago şi torticolis.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratament - Subiecţii structurali� Posturile de întindere musculară cu componentă

proprioceptivă, însoţite de un travaliu respirator

� Trebuie obţinute rezultate care să verifice (demonstreze) că tratamentul are efect asupra durerilor, jenelor care le limitează activitatea specifică lor, pentru a putea fi capabili să adere în continuare la acest tip de tratament global.

� Odată, un prim rezultat obţinut, ei sunt capabili să continue, să muncească pentru a progresa şi îşi pot modifica felul de a fi şi de a trăi.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Subiecţii funcţionali - SF

� Sunt subiecţii alungiţi, longilini.

� Dar ei pot adopta o anumită atitudine de repliere, de închidere în sine şi să rămână în defensivă, în gardă.

� Prezintă adesea redori, dar muşchii lor sunt în special crispaţi, şi reacţionează într-o manieră dureroasă la presiune şi întindere.

� Nu suferă cu adevărat de boli organice, ci de tulburări funcţionale de ordin digestiv, circulator, de dureri musculare şi articulare.

� Au mari dificultăţi în a-şi controla emoţiile, şi prezintă o mare sensibilitate la stresul fizic şi psihic.

� Au tendinţa de a reacţiona la orice schimbare prin somatizare (manifestări la nivel fizic, corporal) care le pot otrăvi viaţa.

� Sunt ciclotimici, pot trece rapid de la o stare emoţională la alta, exaltaţi, apoi brusc deprimaţi.Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

posturala

Subiecţii funcţionali� SF au dureri şi poate să-i doară totul, după propria lor expresie.

� Prezintă adesea tensiuni la nivelul gâtului, feţei, mandibulei, spatelui, şi a braţelor până la mâini, care sunt adesea crispate şi reci.

� Cu vârsta, SF vor prezenta tulburări posturale, lanţurile lor musculare se vor rigidifia pentru a realiza o carapace.

� La nivelul sferei abdominale, spasmele musculare şi tulburările digestive sunt frecvente.

� Respiraţia nu este liberă nici la nivel toracic şi nici abdominal.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratament - Subiecţii funcţionali

� Dacă SS au nevoie de u tratament bazat pe întinderi musculare pentru a-i elibera de redori, SF nu au aceleaşi beneficii de pe urma întinderilor

� Ei prezintă esenţialmente spasme şi crispări care duc la rigidifieri, dar nu la veritabile retracţii musculare.

� SF obosesc uşor şi va trebui să se evite posturile de întindere musculară prea lungi şi intense la început.

� Durerile lor musculare sunt înainte de toate plângeri pe care trebuie să ştim să le primim în mod diferenţiat

� Abordarea trebuie să fie progresivă pentru a se evita apariţia atitudinii defensive

� Ca primă intervenţie vor fi tehnicile blânde, pe bază de facilitare, de relaxare neuromusculară, permiţând de a gestiona mai bine relaxarea, destinderea, şi de a obţine conştientizarea asupra tensiunilor , generatoare de multe probleme.Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratament - Subiecţii funcţionali

� Se pot face masaje ale feţei şi gâtului, relaxante, blânde

� Se poate lucra tehnica “contracţie-relaxare” pentru a elibera mandibula.

� Lucrul specific la nivelul abdomenului pentru a elibera respiraţia şi sfera digestivă folosind tehnici de masaj reflex pe zonele de proiecţie viscerală.

� Progresiv, lucrul în stând poate fi realizat pentru a facilita astfel ancorarea pe sol, şi pentru a stimula toţi captorii/receptorii proprioceptivi ai picioarelor, cefei, coloanei vertebrale, aparatului vestibular şi ochilor.

� Puţin câte puţin, prin această abordare adaptată, SF vor putea să-şi regăsească o libertate corporală şi respiratorie, facilitând astfel gestionarea anxietăţii, stresului şi a conştientizării corporale , permiţându-le astfel să le neutralizeze mai uşor.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Tratament - Subiecţii funcţionali

Lucrul:• în torsiune pe lanţurile miofasciale ale membrelor inferioare şi superioare,

• în rotaţie pe coloană şi centuri prin aplicarea posturilor sferoide

Sunt indicate la SF cu condiţia ca ele să fie instituite gradual.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Subiecţii micşti

� Majoritatea prezintă defapt o postură mixtă

� De aceea trebuie să ne ferim de o viziune schematică

� Şi să admitem că un subiect are doar o dominantă funcţională sau structurală.

� Va trebui să compunem pentru fiecare un tratament care să corespundă cel mai mult cerinţelor, nevoilor care se fac simţite pe parcursul şedinţelor, ţinând cont de reacţiile individuale, de evoluţia tratamentului şi de rezultatele obţinute.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Durerea - un semnal de alarmă

Urmările stresului asupra posturii

Subiecţii cu postură “bună”

� De obicei aceştia se plâng de spate dureros, greutate pe umeri, spate “plin de… stres”.

� Stresul cotidian

� Dacă durerile au o origine mecanică sau posturală, stresul legat de emoţii este factorul declanşator şi repetitiv al durerii de spate.

� Stresul- maladia societăţii

� Stres- cuvânt de origine engleză provine din latinescul stringere =a strânge, a sugruma

� Stresul poate da o senzaţie de:� constricţie, de blocaj cu tensiuni musculare � dar şi de inhibiţie, de sufocare.

� Iniţial menită să combată sau să fugă (reacţia la stres “luptă sau fugi”), energia pusă la dispoziţie de corpul nostru, se întoarce împotriva lui.

� Un mare număr de pacienţi prezentând cervicalgii, dorsalgii sau lombalgii suferă fără să găsească nicio ieşire.Carmen Serbescu/ Metode de reeducare

posturala

Spatele, ne previne în felul său propriu

� Toate emoţiile noastre , toate sentimentele noastre se pot înscrie într-o schemă de tensiuni musculare sub influenţa sistemului simpatic. Repetându-se, tensiunile de care nu suntem conştienţi şi de care nu reuşim să ne debarasăm, vor antrena progresiv contracturi, retracţii, rigidifieri, şi vor conduce la dezechilibre, blocaje şi dureri.

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Durerea - un semnal de alarmă� Înainte de a încerca să o înlăturăm, ar trebui să o înţelegem

� Corpul prezent este constituit din corpul trecut, adică din tot ce am reuşit să acumulăm atât pe plan fizic cât şi psihic.

� Asfel, ar trebui să abordăm pacientul global

� Astfel, în afara tulburărilor morfo-somatice (TMS), vom avea din ce în ce mai multe tulburări psiho-somatice (TPS)

� Observare şi ascultare

� PREZENŢĂ - care simte, priveşte, ascultă, şi care face apel la atingere, respiraţie, voce, privire.

� Prezenţă fără judecată, fără lecţii, dar fără compromisuri pe plan terapeutic.

SĂ ASCULTĂM ÎN MOD NEUTRU ŞI SĂ PĂSTRĂM DISTANŢA CORECTĂ

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala

Carmen Serbescu/ Metode de reeducare posturala