8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 1/81
I
VI Uniunea Europeand - instituti i s i mecanisme
§14. .Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988) 16
§IS. Tra ta tu l de la Maastrich t (1992). Crearea Uniun ii Europene 17
§16. Al treilea impas institutional: problema minoritatii
de b loca j in Consiliul U.E. Comprornisu l de la Ioannina (1994) 19
§17.,,Europacelor IS"- adem Fin landa, Suedias iAustria (1995) 20
§18. Tratatul de la Amsterdam (1997) 21
§19.Fina1izareaprocesului de rea1izare a uniunii econornice
~i monetare (U.E.M.). Treeerea la moneda unica., 22
§20. Tratatul de la Nisa (2001) 23
§21. Extinderea spre Est . De la s tabiJirea "Criterii lo r de la
Copenhaga" (1993)la , ,Europace lor 25" ~ila , ,Europa celor 27" 24§22. Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002) 29
§23. Vi i to ru l Uni unii Eu ropene .Conventi a . e urop e ana
§i adoptarea Proiectului Constitutiei U .E 29
§24. Invitarea Turciei - 0decizie istorica 33
§25. Impasul creat de respingerea tratatului constitutional
in unele state membre ,.. , 34
Capitolul II. Uniunea Europeanli ~is is temul s iu Instltutional 37Sectiunea 1.Uniunea Europeans ; 37
§1. T errninologie. Natura juridica a U niunii Europene 37
§2. Obiectivele Uniunii Europene 38
§3 , Mijloacele de real izare a obiee t ive lor Uniunii Europene - ceitrei
.piloni" ai UniuniiEuropene " 38
§4. Uniunea Eu ro p ea n s - eadru complex ~iatipic
de funcj:ionare a institutiilor comunitare , 40
§5 . Aderarea la Uniunea Europeana, Excluderea ~iretragerea
din Uniunea Europeana .., 40
§6. Uniunea Europeanll- un proces evolutiv 42
Se ct in n e a 2 . Sistemul institutional al U niunii Europene 44
§I. Cornisia europeans 44
1.1. Structura. Numirea si derniterea din funej:ie
a cornisarilor europeni 44
1.2. Atributiile Cornisiei Europene 47
1.3. Functionarea Cornisiei europene 50
104.Rolul Comisiei Europene in ansamblul institutiilor
comunitare 52
1.5, Refonna Cornisiei europene 53
Cuprins VI I
§2. Consiliul Uniunii Europene 53
2.1., Preciziiri terrninologice 53
2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene 54
2.3. Functionarea Consiliului Uniunii Europene 56
2.4. COREPER. 58
2.5. Atributiile Consiliului Uniunii Europene 59
§3 . Parlamentul european 61
3.1 . Pre c iz a r i terrninologice 61
3.2. Structura Parlarnentului european 61
3.3. Desemnarea parlamentarilor europeni 63
3.4. Statutul parlamentarilor europeni 643.5. Functionarea Parlamentului european 65
3.6. Atributiile Parlamentului european 65
§4. Curtea Europeana de Justitie 67
4.1. Rolul Curtii Europene de Justitie 67
4.2. Componenta Curtii Europene de Justitie 68
4.3. Func ti ona re a Cu r t ii Eu ropene de Justitie 69
404 . Cornpetenta Curj:ii de Justitie 71
4.5. Tribunalul de Prima Instanta ,. . 72
4.6. Relatia dintre Curtea Europeana de Justitie
§i Curtea Europeana a Drepturilor Omului 73
4.7. Viitoru! Curtii Europene de Justitie 74
§5 . Curtea de conturi 75
5.1. Rolul Curti i de conturi '" 75
5.2. Structura 76
§6. Consiliul european 77
6.1. Constituirea Consiliului european (1974) 77
6.2. Natura juridica a Consiliului european 77
6.3. Functionarea Consiliului european 78
6.4. Rolul Consiliului european 78
§7. Organele comunitare 79
7.1. Precizari preliminare 79
7.2. Cornitetul economic ~isocial (ECOSOC)
~iCornitetul stiintific ~i tehnic al Euratom 79
7.3. Banca Europeana de Investitii (B.E.!.) 81
704 . Cornitetul regiunilor 82
7.5. Agentiile europene speeializate 84
7 .6 . COREPER (Corni te tu l Reprez entan ti lo r Pe rmanen ti ) 84
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 2/81
.t~, ~..
vm UniuneaEuropeans - institutiisi mecanisme
7.7. EUROPOL. 85
7.8. EUROJUST 85
7.9. Banca Cen tra la Europeana 86
7.10. Mediatorul european 86
§8. Functionarea ins ti tu ti ilor ~iorgane lor Uniun ii Europene 87
8.1. Sediul institutiilor comunitare 87
8.2. Regimullingvistic aI institutiilor comunitare 88
8 .3 . Func t iona r i i comunitari 89
8.4. Pinantarea activitatii institutiilor comunitare 90
8. 5. Liberul acces la informat iil e publi ce comunitare 92
Capitolul m. Elemente de drept comunitar european 9S
§1. Dreptul comunitar. Concept , 95
§2. Dreptul comunitar ~idreptul international public. Distinctie 96
§3. Caracterele dreptului comunitar 98
3.1. Precizari prelirninare 98
3.2. Aplicabilitatea imediata a d reptului comunitar 98
3.3. Aplicabilitatea directa a d reptului comunitar 100
3.4. Suprematia dreptului comunitar 103
3.5. Competentele explicite ~icompetentele implicite ale
Uniunii Europene. Competentele exclusive, competentele
partajate ~icompetentele rezervate 104
3.6. Principiul subsidiaritatii in adoptarea actelor comunitare 105
§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar 107
4.1. Prezentare generala 107
4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar:
tratatele comunitare 108
4.3. SUI5elederivate aledreptului comunitar: actele comunitare 10 9
4.4. Principiile generale de drept ~idrepturile omului-
izvoare ale dreptului comunitar 120
4 .5. Su rs el e "complemen ta re" al e d reptului comuni ta r 121
§5. Contencio~ul comunitar. Categorii de actiuni ~iexceptii
c~pot? exercitate, respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie
~la Tnbunalului de Prima Instanta 122
5.1. Actiuneain
anulare 122
5.2. Actiunea relativa la abtinerea (omisiunea) institutiilor
comunitare de a actiona ("acpunea in c arenta") 126
5.3. Exceptia de ilegalitate 127
Cuprins IX
5.4. Recursul in interpretare (decizia inchest iuni prealab ile) 128
5.5. Acti unea in daune contr a inst ituti ilor comunit ar e 128
5.6. Recursul contra actelor statelor membre ··· 129
Capitelul IV. Sintezii a Constitup.ei Uniunii Europene •...•....•••••••..••31§1. Precizari introductive. Structura ·..· 131
§2. Uniunea Europeana - persoana juridica. Obiectivele
~i valorile Uniunii Europene 131
§3. Cetatenia europeana ~i drepturile fundamentale 132
3.1. Cetatenia europeana 132
3.2. Drepturile fundamentale 133
§4. Puterile (competentele) Uniunii 133
§5. Apartenenta la Uniunea Europeana.. · ··..·..· 135
§6. Institutiile Uniunii Europene 136
§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a Uniunii 139
§8. Intrarea in v igoare ~i revizuirea Constitutiei 143
§9. A precieri asupra textului constltutional.c. 143
nlbliografie 149
k:.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 3/81
·~.'";
~.
I
vr n Uniunea Europeanii - instiuqii ~imecanisme
7.7. EUROPOL. 85
7.8. EUROJUST 85
7.9. Banca Centralll Europeanll 86
7.10. Mediatorul european 86§8 .Func tion area inst it ut ii lo r ~ iorgan elor Uniuni i Europ ene 87
8.1. Sediul i nstitutiilor comunitare 87
8.2. Regimullingvistic aI institutiilor comunitare 88
8.3. Functionarii comunitari 89
8.4. Finantarea activitatii institutiilor comunitare 90
8.5. Liber ul acces la i nformatii le publi ce comunitare 92
Capitolul III.Elemente de drept comunitar european 9S
§I. Dreptul comunitar. Concept " 95
§2. Dreptul comunitar $idreptul international public. Distinctie 96
§3. Caracterele dreptului comunitar 98
3.1. Precizari preliminare 98
3.2. Aplicabilitatea imediata a d reptului comunitar 98
3.3. Aplicabilitatea directa a d reptului comunitar 100
3.4. Suprematia dreptului comunitar 103
3.5. Competentele explicite ~i competentele implicite aleUniunii Europene. Competentele exclusive, competentele
partajate ~icompetentele rezervate 104
3.6. Principiul subsidiaritapi in adoptarea actelor comunitare l05
§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar 107
4.1. Prezentare generala 107
4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar:
tratatele comunitare 108
4.3. Sursele derivate aledreptului comunitar: actelecomunitare 109
4.4. Principiile generale de drept ~idrepturile omului-
izvoare ale dreptului comunitar 120
4. 5. Sur sele "complement ar e" al e d reptului comunit ar 121
§5. Contenciosul comunitar. Categorii de actiuni ~iexceptii
c~pot.f i exercitate, respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie
~I a Tnbunalului de Prima Instanta., 122
5.1. Actiunea in anulare......... 122
5.2. A~tiunea relativa la abtinerea (omisiunea) insututiilorcomurutare de a actiona ("actiunea in carenta") 126
5.3. Exceptia de ilegalitate 127
Cuprins IX
5.4. Recursul in interpretare (decizia in chestiuni prealabile) 128
5.5. Actiunea in daune contr a instit ut ii lor comunit ar e 128
5.6. Recursul contra actelor statelor membre 129
CapItolul IV. Sintezii a Constitutiei Uniunii Europene 131
§1. Precizllri introductive. Structurll.. 131
§2. Uniunea Europeana - persoana juridica. Obiectivele
~i valorile Uniunii Europene 131
§3. Cetatenia europeana ~i drepturile fundamentale 132
3.1. Cetatenia europeana 132
3.2. Drepturile fundamentale 133
§4. Puterile (cornpetentele) Uniunii 133
§5. Apartenenta la Uniunea Europeanll.. : 135
§6. Institutiile Uniunii Europene 136
§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a U niunii 139
§8. Intrarea in vigoare ~i revizuirea Constitutiei 143
§9. Aprecieri asupra textului constitutional.; 143
IIlbllografie 149
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 4/81
Argument
LJniunea Europeana a fost ~i r amane una d in tr e cele ma i de succes
crcat ii din i stor ia relat ii lor intemat ionale ~i a dreptului international :
urmonizarea politicilor publice ale multor state europene in ultima juma-
lute de secol XX a f acut ca un r azboi in Vestu l Europe i sa dev ina impo-
Nihil~ia crescut standardul de viata a milioane de oameni.
in acelasi limp, Uniunea Europeana este 0 realitate greu de descris ~i
tit' inteles, atllt datorita complexiratii raporturilor juridice stabilite lntre
suuele membre si ins ti tuti il e comunitare, dtt s i dator ita «ambiguitat ii
roustructive» pe care 0 implica aceasta sintagma.
Apropi er ea momentu lu i in car e Romania va f i admis a in Uni unea
Fllropeana ca membru cu drepturi depline impune eu necesitate familia-
Izarca publicului roman cu specificul mecanismelor de decizie europene.
Lucrarea .Dniunea Europeana: ins ti tuti i ~ i mecanisme" t rateazasuccint premisele ~i evolutia integrarii europene, institutiile comunitare
curopene, modul lor de funct ionare , precum ~i vii torul Europei uni te ,
liind destinat atat studentilor ~imasteranzilor de la specializarea Adminis-
(lillie publica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, altor studenti
intcresati, cat ~ipubJicului larg, dornic sa cunoasca istoria, realitatile ~i
tcndintele evolutive ale Uniunii Europene.
Multumesc asistentei mele, Raluca Veliscu, pentru ajutorul oferit in
1IIIIIIea de documentare , ~ i Comisiei europene, Directoratul General
hlucalie ~iCultura, care prin granturile acordate autorului (Jean Monnet
~iMarie Curie) a facut posibila documentarea.
August 2005
East Lansing, Michigan, S.U.A.
Autorul
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 5/81
•Capitolul IIstorieul formiirii Comunltatilor Europene
~ia Uniunii Europene
§1. srar~ituleelui de-al doilea rizboi mondial'. PlanulMarshall ~iteama de comunism. Problema germani
Finalul celui de-al doi lea razboi mondial a gasit Europa devastata ,
divizata intre doua grupe de interese: cele ale S.U.A., care doreau impul-
s ionarea t ll ri lor din vest spre 0 revenire rapida, menita a s topa expan-
s iunea comunismului sovietic, s i interesele U.R.S.S., care dorea ext in-
derea influentei sale siin vestul Europei.
Aceste doua surse de presiune au determinat eoalizarea Europei occiden-
tale, pe de 0parte pentru a face fata dominatiei crescande a Uniunii Sovietice
manifestate cu pregnanta in estul Buropei ', i ar pe de alta par te , pentru acontracara 0intllrire prea mare a influentei americane in zona europeans.
Pe de alta parte, relatiile postbelice dintre {lirile europene nu puteau sa
nu f ie inf luentate de preocuparea, jus ti ficata de alt fe l, de a preveni orice
posibilitate ea Germania sa provoace un alt razboi.
Doua solutii erau posibile din acest punet de vedere: divizarea
Germani ei , re al iz at a dej a, sa fi e dub la ta de 0 inapoiere economics a
Germaniei de Vest, in asa fel incat potentialul sau mil itar sa f ie compro-
mis definitiv, sau, dimpotriva, dezvoltarea ei economics sa fie impulsio-
nata, pentru a rezista expansiunii comunismului.
1 "Ca ta li za to ru l" integ ra ri i europene a fos t, Int r-o abo rdare mai mul t s au mai
put in s impl is ta ~ i s imbo lica , n imen i a ltul d ed it Ado lf Hit le r, c are, i zbut ind sareuneasca prin forta armata majoritatea statelor care in prezent forrneaza Uniunea
Europeanl i, a d is trus ine rede rea in s in e a s ta te lo r n at iona le rec reate dupa 1945 -
Dick Leonard, Gui de t o t he Eur opean Uni on. The Economi st News pape r Lt d,
1998, p . I I (ve rs iunea in l imba romans a fo st pub lica ta laEd . Teo ra in 2001) .2 In 1948, U .R.S.S . s i- a impus dominat ia eu for ta In Cehos lovacia ( "Iov itura
de la Praga"), stamind ingrijorare in vestul Europei.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 6/81
2 Istoriculformiirii Comunitalilor Europene si a Uniunii Europene
Evident ca ce a de-a doua solutie a fost p re fe ra ta , e a [rind de a ltfe l ~i in
concordanta cu filosofia occ identa la , Trebuia asiguratli insa 0 legaturli
foarte pute~ca,.o i n te r de p e nd e nt a e c on o m ic a ~i mil ita ra intre Germania ~i
celelaIt: ta n vesnce , astfel ca un nou r azboi safie imposibil de dec lansa t ,
Dorin ta S .U.A. de a reinanna Germanin de Ves t in vederea a la tu ra ri iacesteia la efortul comun european de rezistenta impotriva comunismului
nu convenea ins1\ Frantei , care se opunea une i reina rmari necontrolate a
C!ermaniei ~idorea sa pastreze tutela intemationala asupra regiunilor Saar~I Ruhr, .Jeaganul" siderurgiei germane.
§2.Primele organizafji europene: abordareainterguvernamen~la
Ideea reconcilierii f ranco-germane §ia unita ti i europene a avut sus ti-
natori rnarcanp i nca din p rimi i an i de dup a raz boi . Ast fel , Church il l
indemna in 1946 Franta § i Germania sa constru iasca "Statele Unite a le
Europei '" . Dupa cum se observa , e ra 0 sugestie care nu includea Marea
Britanie, f idela S.U.A si izolarii ei insulare' .
Unita tea Europei a fos t, de asemenea, sus !inu tl i de Arist ide Briand
(1929) i ar l a Confe rinj a de l a Haga, din 1948, c are a pu s b az el e Con si -
I iului Europe i, de AIc id e de Gas pe ri , Pa ul Henry Spaak, S alvador d eMadariaga y Roj03.
I W. Weidenfeld, W. Wes se ls , L'Europe de A a Z - guide de I 'i nt eg ra ti on
europeenne, Ed. Off ice de publicat ions off icielles des Cornmunautes europeennes,
Luxembourg, 1997, p. 8; G. Ferreo! (coordonator), Y.J. Beloeil-Benoist
M. .B lanquet . D : B rei ll at , N . F la geu l, Dic ti onna ir e de I 'Union europeene :
Ed. Armand Cohn, Pa n~, 2000, in Iimba romans la Ed, Polirom, 2001, p. 62;
O. ~m~a, D~Pt comumtar general, E.D.P" B ucure~ti, 1999, p. 3; N. Pdun,
A. Ciprian Pa~n, I st ona const rucl ie i eur opene, vol . I ,Ed . Funda ti ei pen tr u S tudi i
Euro~ene, Clu j-Napoca , 2000, p . 22; A. Profiroiu, M. Profiroiu, Introducere in
~ah ti i~ le eur ?pene, Ed, Economica , 1999, p , 13; O. Bibere, Uniunea Europeanlimtr e v ir tual ~I r ea l, Ed. All , 1999, p . 11.
" P. Moreau Defarges, Les Ins ti tutions europeennes, 6 ' edit ion, Armand Colin,
Pans, 2002, ver si unea t radusl i i n I imba romana - Ed. Armacord T ir ni soar a 2002~I~ , "
, 3 A se vedea , pen tr u d~t al ii , P. de Schoutheete, The cas e f or Europe. Uni ty ,
d iver si ty and democracy In t he European Union , Lynne Rienner Pub li sher s,
.~2.Primele o r ga n iu u ii e u ro p en e : a b or d ar e a i n te r gu v emamen t al d
I 'r imcle ince rca ri d e coope ra re ec onomics si m il it ar a int re st at el e
lturopc! occidentale sunt marcate insa de principiile abo~dlirii intergu~er:
1 I"IHCIIIUle,are in esenta releva dorin ta s ta te lo r de a-s i pas tra neaunsa
_lIvenmilatea in cursul proeesului de cooperare.
Ahordarea interguvemamentala este profund opusa celei comunitare,
" , I I cum vom vedea in cursu l acestei sec t iuni: in interguvemamentalitate
1 1 1 1 exislft transfer de competente, statele implicate fiind angajate doar pe
"IIII'll c ooper a r ii , c once r t ar i i eforturilor, iar deeizia este luata prin consens,
IIrllvnnd forta juridica sau obligativitate'.
2.1.()r~anizatia Europeana de Cooperare ~iDezvoltare (O.E.C.D.)
til 1948 ia nas te re Organ izat ia Europeana de Coopera re Econorn ica
II).Ii,C.E), rnenita a gestiona §i distribui intre .statele membre aj~toarele
IlrKlinalc reconstruct ie i, acordate de S.U.A. pnn planu l Marshall. Dupa
Im'hcicrea programului de ajutor in 1952, organizatia a continuat sa existe
,'II NJlu\iude promovare a unui comert Iiber intre tarile membre, a ~rimit ca
1II1'1II"l' ii aile state dezvoltate din punet de vedere economic din 1U1~ea
IIc 'l'Illllunista,si s-a transformat in 1961 in ceea ce astazi poarta den3umuea
IIr ()I 'l{rmizatia Economica de Cooperare ~iDezvoltare (O.E,C.D.) .
1I1111lo.lcrLondon, 2000, p. 5; D. Mazilu, Integrarea europeana, Drept comunitar
,II11Nli luJi ieuropene, Ed. Lumina Lex, 2001, p. 26; O. Bibere, op. cit., p . 24.
I A se vedea P. Moreau Defarges, op. c it , p . 36. Pen tr u con tr over se le l egat e de
uucrguvemali tate ~isupranationalitate, a se vedea s i J. McCormick, Understanding
III,' Eu ro pe an Uni on - a c on ci se i nt ro du ct io n, E di ti o~ P al gr a: e, N .ew Y~~~:
1'' '110.1011,999, p. 10; capitolul 6 "Guvemanla european. ~~d~ctnn~le. mtegra~1
clll l lucrarea P. Pri se caru , N . Idu (coord) , Reforma constitutionala ~I IOstltU)IO-
1 1 ,I 1 n 1 1 Uniunii Europene, Ed. Economica, 2003.
I P la nu l Ma rs ha ll d e r ec on str uc ti e a E uro pe i c u sp ri ji n m at eri al ame ric an a
IlINInumit ast fe l dupa ini ti at or ul s au , gener al s i s ec re ta r de s ta t a l S ,U .A. Gene-
1 1l 11 l1M ars ha ll a t in ut i n i un ie 1 94 7 l a Harv ard u n d ie ur s d ev em t c el eb ru , p nn
, I II I'argumenta necesi tatea s topari i expans iunii comunismului prin reconstructia
Illpid~ a E uropei Occidentale, devastata de razboi, . ,..
, A s e vedea , pen tr u det al ii , P. Melandri, Les Btats -Umts face a ~ unification
01 "I'Europe, 1945-1954, Ed. Pedone, Par is , 1980; H. Aubrey, Atlantic Economic
tuoperation. The c ase of O ECD , Ed. Prae ger, New York, 1967; R. Munteanu,
I ) 1 " 1 ' 1 european, Ed. Oscar P ri nt Bucur es ti , 1996, p . 22.
3
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 7/81
I1
\!
4 l storicul formari i Comunitat ilor Europene # a Uniunii Europene
. ' in ~rezent, O.E.C.D. activeaza in scopul concertarii politicilor econo-
~ce . .d in s ta~~eAme~re , p rin reuniun i min is te riale anuale, ~ia monito-
r i z a r ii evo lupe i mreg r s tr a t e de economiile in cauza' .
2.2. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.)
A 0altii initiati~ii de apropiere din punct de vedere economic ~imilitar
mtre. s ta te le occ l~en ta le a re loc in 1948, cand Marea Britanie, Franta,
Belgia, Olanda ~I Luxemburg semneaza la Bruxe lles un tra ta t pe50 de
aru: e~n?scut sub ~enumirea de Uniunea Europei Occidentale. Sase ani
mal t.arz~ueelo~ 5.h seAaliiturli. Gerrn:mia ~i Italia, ~i ulterior, Portugalia,
Sparua §I Grecia, msli ID p r a cn c a Un i un e a este Inlocuita t ot mai mu lt de
nou creata N.A.T.O. (1949)2.
Consideratii, mult timp, .frumoasa din padurea adormita a organizatii-
I~r europene", datoritii rolului sa u redus in arhitectura europeanli, U.E.O.
si-a . regl is lt rolul dup ii semnarea Tra ta tu lu i de la Maastrich t, conform
caruia este c he m at a s a devinli "brapd inarmat" al Uniunii Europene' ' .
' .Membrii O.E.C.D. sunt.Austria, Belgia, Danem a rc a , F r a n ta , Grecia, Elvetia,Tw:e1a. I rla.nda. Islanda: I t~l1a, Luxemburg. Pinlanda, Norvegia, Olanda, Por tu-
galla, Suedia, Marea Britanie, Germania, Mexic, Cehia, Polonia, Ungar ia, Coreea
d e Su d. S.U.A. , C an ad a, Ja po ni a, Au str al ia , Nou a Zeelanda - G. Ferreol
(coord.}, op. cit., p, 118.
• 2 ~anizapa Tratatului Atlanticului d eNord a luat fiinlll in'1949 in urma negoc ie -
nlor .dinlre S.u.A., Canada, Norvegia, lslanda, Por tugalia, Marea Britanie, F r a n t a .
Bel~a, ? I a n ~ Luxemburg, Danemarca, I talla, Germania, ulter ior aUlturfuldu-se
Turcia ~I Grec ia , recent Cehia, Polonia ~i Ungaria, ia r in 2004 au fas t rat if ieate
tratatele de aderare a statelor baltice, Sloveniei, Slovaciei, Bulgariei ~iRomaniei,
Pac tu l Nord-At lant ic i ns ti tu ti onal izeaza l egatur a de apara re I nt re S .U.A. ~ i
Ellf()pa. statuand i n a rt . 5 e~ "un atac i na rmat lmpot ri va une ia s au mai mul to r
p l\ rt i, s ur venind in Ameri ca de Nord s au Europa, va fi conside ra t un a tac tmpo-
tnva t u tu r o r pa r ti l or , i n acest caz , est e autorizata luarea tuturor masur ilor consi-
derate necesare, inclusiv utilizarea fortei armate."
In 1950. oda ta cu i zbueni rea r azbo iu lu i d in Cor eea, N .A.T .O est e dot at a cu 0
s t ruc tu r a m i l i ta r a , c om anda t a tntotdeauna de un general american.
t n u lt im ii ani . N .A.T .O a d ipat at a tr ibut ii t n imp lement ar ea Acordului de l a
Da~on asupr a Bosni ei ( 1995), ~ i s -a imp li ea t t np r ob lemele d in Kosovo (1999).A ~ vedea P. Fontaine, Construct ia europeans de la 1945 pilnil in zilele noastre,
Ed. Ins ti tutul European. Ias i, 1998, p. 7; G. Ferreol (coord.), o p. c it ., p. 2 44 ;
A. Profiroiu, M. Prof iroiu, op.cit.,p. 15 .
§2. Primele o r ga n i za { ii e u ro p e ne : a b o rd a re a i n te r gu ve l7 U 1 ln entalii 5
NINlemulU.E.O. cuprinde patru grade de asociere: membri e fect iv i
( 1 ." 1 , , 10 state membre ale U.E. si ale N.A.T.O.), membri a soci a ti ( s ta t e le
INlilhre N.A.T.O. dar nemembre a le U.E - Islanda , Norvegia § iTurcia) ,
, lI r tl '" l lr i a s oci a t i (state care nu sunt nici membre N.A.~.O. si ni~i membre. 1 . I.Ii.) ~istate ce au statut de observator (Danemarca ~llrlanda) .
1.~. Consiliul Europei
1.11propunerea Frantei, 10 t l i r i europene semneazii in 1_949Trata~ul de
I . I .ondru, pe baza carui a ia fi int li Consi liul Eur opei, cu sediul la
"lIn_I",urg2. ln prezent, organizat ia cuprinde majoritatea sta~elo~ euro-
I lI 'l Ir (prin tre care s i Romania ); toa te s ta te~e membre a le Umunu Euro-
,lI'lIr Nun!~imembre ale Consiliului Europel: .. • ."For de cooperare interparlamentarli, de dialog politic Invederea ~ream
..Mlldi Europe" federale. Consiliul EUI'~pei a : e un rol. :o~SUltatlV.;cu
IlInlr ncestea , o rgan lzat ia se poa te rnandri cu cateva reah~ deosebrt de
l lI1l 'l lf llmte, d in tre care se detqeaza adoptarea Conventie~ Europene a
Illrplnrilor Omului (1950), urmata de constituirea Curtii E~ropen~ a
I)trpturilor Omului (C.E.D.O), mecanism juridic ce garante~z~ un .~lVe~
minim de respectare a drepturilor fundamentale de clitre adIIllmstratlll~ ~I
lrihllllulele democratiilor europene. §i permite examinarea recursurilo~
IllIlividuale ale cetatenilor lmpotriva propriilor jurisdictii nationale. Mal
11'1I111rcllmemnarea in 1980 a Conventiei privind cooperarea iransfron-
tMllcrlla colectivitli\ilor locale. .' .I>intre nerealiziirile acestei organizatii pot fi enumerate: rensiunile exis-
t,,"te lncllin problema minoritlltilor din state ca Belgia, tfuile bal~ce; esecul
Nlnhililiiprin compromis a frontierelor geografice dintre Europa ~I A~la,.~la
Inl"lIllrllriifostelor state sovietice lntr-un continent sau altul, problema direct
Irl(lIllIde accesul acestor state in Consiliul Europei cu drepturi depline'',
•• 1 V . V e s e , A.L I van, Istoria integrarii e u ro pe n e , E d . Presa Universitarli C1uj eana,
ItX)1.p. 218;N. Piiun, A.c. Pilun, op. cit., p. 216. _ _ . .J W. Weidenfeld , W. Wessels, op. c it ., p . 8; N. Piiun, A.c. Paun, op. c it ., p . 25,
IIntbere, op. cit., p. 27. .'. 'Slatutul de membru al Consiliului Europel comports trei aspecte: ~e~~e ~~
,/r(l'luri depline s un t s ta te le s emnata re a le C.E .D.O ~~car e s e s upun }unsd lc !l el
1 ' 1 1 1 ' \ ; ; de la Strassbourg. membre asociate s un t s ta te d in a fa ra ~uropel , cum ar ft
S I I. A . • iar membre cu s ta tu i speci al d e i nv it at sunt s tatele candidate la s tatutul de
uu-mbru deplin.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 8/81
rI
', 1
. , - , . ,;
,
:-~• '
> ~ , \
iI
6 I st or ic ul f orma ri i C omun it ati lo r Eur op en e s i a U ni un ii E ur op ene
Organele Consiliului Europei sunt Adunarea Pariamentarii, compusa
din parlamentari nationali, care v o te a z a r e zo lu ti i, aceste rezolutii fiind
transmise apoi Comitetului de ministri, organ de dec izi e f ormat d in
Minis tr ii de externe a i tarilor membre, care dec id in unanimita te '. Orga-
nului deliberativ si celui de decizie Iise adauga un purta to r de cuvin t a l
democratiei locale, Congresul puterilor regionale §i locale.
§3.Abordarea comunitara (supranationala).
Rolul "plirin!i1or fonda tori"
Situata In planul opus doctrinei integrarii interguvernamentale, inte-
grarea comunitara (supranationalitatea) are la baza principiul conform
caruia s ta te le renunta la 0 parte d in suveran itatea lor, delegand-o unui
organism international atipic, cu prerogative specifice de decizie in dome-
niul si iu d e s pec ial izare ~ ic u p er sona li ta te jur idi ca di st in ct a de cea a
s ta te lo r membre s i partial superioara acestora. Trans fe ru l unor respon-
sabilitati statale catre institutii supranationale implica, in mod necesar,
ingradirea suveranitatii nationale, instituirea unor restrictii pentru statele
membre In ceea ce priveste abili ta tea lor de a actiona independent si la
propria lor initiativa'',
In 1950, economistul f rancez Jean Monner', sesizand ineficienta
Consi li ului Europei si a O .E.C.E. in inc ercarea de a int eg ra pol it ic ~ i
IA sevedea ~iV. Vese. A. L. [van, op.cit., p. 52 ~iurm.
2 A se vedea L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), Developments in the
European Union, St.Martin's Press,New York, 1999,p. 5.
3JeanMonnet (1888-1979) a avut0 cariera remarcabila, dedicatain intregirne
cooperarii intemationale. Functionar de stat francez Insarcinat cu coordonarea
efortului comun de razboi franco- britanic, a indeplinit in perioada interbelica
functia de secretargeneraladjunct al LigiiNatiunilor; in tirnpul celui de-aldoilea
razboi mondial este din nou coordonator pentru Marea Britanie ~iFranta, duparazboi fiindnurnitmernbru in guvernul de Gaulle.
La 3 mai 1950el intocmeste un "Memorandum" ce va sta labaza Planului
Schuman de integrare europeana, in care aratacil "Irebuie abandonate formele de
cooperare din trecut, create conditii economice de bazii comune, ~i instalate
autoritatinoi, acceptatede suveranitatilenationale; Europa nu a existat niciodata,
Europa trebuie creata cu adevarat" - dupa P. M. Defarges, op. ci t, p . 3 6. A se
vedea si N. Piiun, A. c. Pdun, op. cit., p. 61~iurm.
§4. Tratatul de laParis7
- . I a'" dustriilor siderurgiceIII'IlIullllic l!'lrile europene. ~anseaza I.d~e:u~~~~:e:: unei singure organi-
" "I, 'hnn if erc a le Fran t ei ~I Germanlel I d oltarea acestorattl care sa c ont ro ez e ezv .
fI,1I IlU cur act er supras a a , . I reconcilierii franco-
1 . J M net care a netezit ca ea"I' llpuncrea Ul eanl
_ ?n : . o lut ii ul ter io are cat re un it at ea eu ro-and baze e mtregu ev ..
.. nnnll~,pun . . trul de Externe francez, Robert
",."ft. II I;nst pusa in p~tacdteic~d~:~n:~umii responsabilitatea politica a"fhllmlln , care, cucen , y
Iplkftrllncesteia. 1 d I ul Schuman de integrare europeanii""rncntatll sub nume e e ..p an .' I Germaniei al
t1~ u ma i 1950\ initiativa franceza3a captlat :aPdldlm~:eps~ocupat de ~ro-
'I K d Adenauer ,era a ran us ..Ilal1'I runcc ar, onra . d s igurarea reintegrl ir il1 1 1 ' 1 1 1 1 ' rcconcilierii f ranco-germane, precum ~I e a
,a, II "IIIetntre statele vestice dezvoltate.
§4. Tratatul de la Paris .Crearea Comunitatli Econonucea Carbunelui ~iOtelului (1951t
. . . .• i alte state europene sa Ii se aliiture inJirllll\lI ~l G~rmanla mvita \ t r s i tarile Benelux (Be lg ia , Olanda,
11I1\llItivaor; raspund prompt ala y, • .. 5
' ,IIKfmhurg), in timp ceMarea Britanie refuza saparticipe .
. ane In Lorena deci era inIR. Schuman a crescut la granitele franco-germ .j I' J Monn et _ a se
lIIa'III'A sa aprecieze la adevarata lor valoare propunen e Ul .
•••Irul'i V, Vese, A. L. Ivan, op.cit.,Pd'571,tll Ziua Europei si este sarblltoritiica
J In 1985, ziua d e9 mal a fo st e c ara
M I . , . pe i nt reg t eri tori ul comunitar . f c t ca un oponent al l ui Hitl er,
, Cuncelaml Konrad Ade~~uer~'in~t ::o~~:tUreconcilierii franco-germane aIII"d inchis pentm acest mouv; spnjim bu i • se d espa rt apentru totdeauna
. eli Gerrnama tre me sa1'"l1li,'dela convmgerea sa :' 'He orientale ale trecutului, transformand nece-. 1 1 ' viscle blestemate, de ambl\1. ilii du-se cuFran ta"- a se.lIull'" in optiune, ancorandu-se In OCCident,reconct m
vrdeu 1'. More au De f arge s, op . ci t, p . 89 '1 18 'l ie 1951 si a int rat efe ct iv inIT rat atul de la Paris a fast semnat a apn
,IV-"U rC la 10august 1952. .. d erioritate fa la denouaorganiza \ieIMareaBritanie a adoptat 0pozitie e sr~~ultiidintr-o declaratie cu caracter
,I Inl~de celelalte state europen~h~:C~~ (1952): "iubesc Franta si Belgia, darIU'llriciala premtemlm Wmston
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 9/81
_ .
8 Istoricul formdrii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene
Cele sase state europene semneaza la Paris Tratatul privind lnstituirea
Comunitdtii Economice a Cdrbunelui # Otelului (C.E.C.O.), aI carei prim
presedinte este numit chiar Jean Monnet, .arhitectul" integrarii europene'.
Tratatul a fost semnat pentru 50 de anr',
Prin Tratatul C.B.C.O. ia nastere 0 organizatie intemat iona la atipica,
inzestrata eu 0 institutie de deeizie supranationala, Inalta Autoritate', ale
care i decizii leaga cele sase state din punct de vedere juridic in domeniul
product ie i de carbune ~iotel. Sunt create, de asemenea, un Consiliu de
ministri, 0Adunare parlamentard cu rol consultativ, desemnata indirect,~i0 Curte de Justitie.
Oficial, obiectivele C.B.CO. erau expansiunea economics ~iocuparea
fortei de munca , precum ~i creste rea nivelului de trai aI celor care lucrau
In industria miniera ~isiderurgica". De asemenea, era vizata crearea unei
piete unice pentru cii rbune ~i otel s i preveni rea exploatar ii excesive amateriilor prime.
nu t rebui e sa t ngaduim sa fim cobor at i l a ace st ni vel ' - dupa A. Grosser, The
wes te rn a ll iance: european-amer ic an relat ions s in ce 1945, Ed. Macmi llan ,
London, 1980, p. 120.
Absenta Marii Britanii a facilitat insa crearea unei organizatii mai puternice
decat c ele t radi tionale, ins ti tu !i i sup ranapona te sol id e s i dotate cu puter i d ec i-zionale reale.
IG. Ferreol (coord.), op. cit., p. 36.z eIn 1997, s -a dec is c a dupa 2002 C.E.C .O . sa f ie folos it a ca ~ iun ins trumen t
de f in a n ta r e a c e rc e ta r ii ~i dezvol ta r i i in industria m i ni er a - a se vedea A. Topan,
The european integration process, a historical and comparative institutional analysis,
Edi tion LIT Ver lag, MUnster - Hambu rg - Ber lin - London, 2001, p .33 .
3 Pentru detaJii privind foalta Autoritate a C.E.C.O., a se vedea D. Spierenburg,
R. Poidevin, Hi st oi re de l a Ha ut e Aut or it e de l a Cornmunaut e Eur opeene du
cha rbon e t d e rac ie r. Une exper ience sup rana tionale, Ed. Bruylant , Bruxelles,
1993. Necesitatea ca noua organizatie sa aiba 0 ins ti tu ti e eu putere de dec iz ie in
ceea ce p rive ste s tr ateg ia apl ic ab ila celor doua indus tr ii a fos t r el ie fa ta inca de la
inceput d e Jean Monne t, c are spunea: " nimic nu e ste pos ib il f li ra o amen i; n irnic
nu ~ureazii l a r a i n s ti t u ti i " - A. Grosser, op . cit., p . 102; D. Leonard, op , cit., p . 14.A. Topan, op. c it ., p . 34.
9S . T m ta ru l d e fa Roma
§5.Tratatul de la RomaCrearea Comnnltatii Economicc Europene §ia('omunititii Europene a Energiei Atomice (1957)
IA I acurt limp dupa instituirea C.B.C.O.,in 1952 , s-a incercat s i c on s ti -
lull.. unci for te europene comune de aparare (Comunitatea Europeans
1I'"lru Arllrare)!, care sa impiedice formarea unei armate vest-genn~e
... . Inr HIIIIlItoare,insa Tratatul privind instituirea C.E.A. nu a fost ratifi-
till dr Illllnta, proiectul fiind abandonat in 1954 2•
til u nn a e se cu lu i C o mu n it at ii E u ro p en e pentru Apara re , Jean Monnet a
~'III 'IIc on cl uz ia e li nu domeniul militar este eel prioritar in vederea r ea l i-
dlUullci uniuni mai s t ranse Int re statele europene, ci sectorul economic.
Ilupft cxpirarea mandatului sa u de presedinte al Inaltei Autoritati a
, 'I t. ( ' ,( ). , Monnet a refuzat reinvestirea in functie, dedicandu-si intreaga
....IIII~ac tiv it at ii de lobby. Din fr un tea unu i gr up de p re si une foart e
I,,"urlll, Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei, el a reusit
II1IIIIllIIVCZC ideea crearii unei piete economice comune intre cei ~ase3.
Ilr uscrnenea, ratiunile pentru care s-a justificat intemeierea CE.C.O.
IlIh/I.IIIU s i in cazul domeniului energiei a tomice, 0 industrie esentiala
Iial I 'r l imp depace, eli t s i pe t imp de razboi,
Rr zu lta tu l lobby-ulu i s e face simti t in 1957 , cand aceleas i s ta te ,
'~""111, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, semneaza la Rorna
. 1 1 . t ! uuf t Ira tate: Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene
I A He vedea W . Weidenfeld, W. Wessels, op. cit., p. 8; D. Mazilu, op. cit.,
~ IH ; 1'. Fontaine, op. c it ., p . 12; N. P du n, A .C . P ii un , op. c it ., p .83 .
, I )r rp ! con secinta, Germania ves tica s -a reina rrna t p rin p ropr ii le for te , ade -
I lt il l I II 1954 la N.A.T.O.
, A He vedea D. Leonard, op. c it ., p. 14. ln 1955, 1aMessina, ministrii de
. . . , . , m r n i celor sase s ta te au dec is forma rea unu i comitet , c are, sub conduce rea
,...IKlllnlllui Paul Henri Spaak, sa analizeze posibilitatea formarii unei Cornunitati
I~ " "t ,, "i ce europene - W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p. 10; N. Deaconu,
_ 1 0 1 " 1 1 1 1 1 1 ins ti tu tional a lUn iuni i Europene, Ed. Lumina Lex . 2001, p . 8 ; O. Tinea,
1,,,,,1 comunita r general, op . c it ., p . 7; N. Piiun , A.c. Paun, op . ci t. , p. 84;
" Mlllwltlche , Drept comun itar , edi ti a a i ll -a revazuta, Ed. ALL BECK, 2001,
I ' ' ,, /. Rideau, Droit institu tionnel de l 'Union et des Communau t e s e u r ope enne s ,
I ' Mllioll, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, 1999, p. 23.
' 1 . \
---~~.:..:.;...:~.~~---~.-... -. _ --
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 10/81
10 Istoricul jarmarii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene
(C.E.E.), respectiv Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei
Atomice (C.E.E.A. sau EURA TOM{
Tratatul C.E .E . consacra, la randul sau, un set de ins ti tuti i menite sa
duca la indeplinire obiectivelor sale: Comisia, Consiliul 'de ministri,
Parlamentul, Curtea de Justitie.
Diferenta fata de institutiile C.E.C.O. statea in puterea redusa pe care
o avea Comi si a C.E.E. in rapor t cu ech ivalenta s a, I na lta Au to rita te a
C.E.C.O., si, proportional, in rolul preeminent al Consiliului de ministri al
C.E.E. in raport cu eel rezervat Consiliului de ministri alC.E.C.O.
De asemenea, 0 al ta deosebi re in tr e Tra ta tu l de l a Paris s i ee l de la
Roma consta in faptul ca primul a fost incheiat pe 0durata initiala de 50
de ani, iar aldoilea pe durata nelimitata.
Tra tat ul C.E.E. a re ca scop realiz area une i uni uni ma i st ranse d in
punct de vedere economic int re s ta te le membre, realizarea unei uniuni
vamale si a unei piete interne unice europene. Tratatul EURATOM, pe de
alta parte, se asearnana cu Tratatul C.E.C.O., reglementand crearea unei
piete comune pentru mater ia le le nucleare de baza, produsele ~imij loa-
cele de producti e l egate de dezvolt ar ea pa sni ca a energ ie i nucl ear e s icontrolul acesteia.
§6. Evolutla Comunltatilnr Europene
Reactia Marii Britanii: crearea A.E.L.S. (1960)
Comunitatile europene au inregistrat un succes fulminant in primii ani
dupa 1958: cornert ul i ntr e cel e s ase s ta te membre a cr escut anua l cu
aproape 30%; programul de eliminare a taxelor vamale intre tarile membre
(uniunea vamala) , proiectat sa f ie f inal izat la sfars itul anuiui 1969, s-a
I Semna rea t ra ta te lo r a avu t loc la 25 mar tie 1957. Dupa rat if ic area de cat re
parlarnentele statelor semnatare, tratatele au intrat in vigoare 1a1 ianuarie 1958.
Marea Britanie a refuzat din nou semnarea tratatelor; astfel, reprezentantul
britanic la Conferinta interguvernamentaja inceputa in 1955 afirma: " tratatul cu
elaborarea caruia sunteti insarcinati n u a re nici 0 sansa sa fie incheiat, sa fie
r at if ic at , s a f ie apl ic at ; s ich ia r d aca va f i ap1 ic at , e l e ste total inaccep tabi l p en tru
Marea Bri tanie: in e l vorbi ti d e agr icul tu ra , c eea cenoua nu nep lace, d e d reptur i
vamal e, c ee a c e n oi r es pin gem, d e institutii, ceea ce ne p rovoaca o roare" _0. Bibere, op. c it ., p .40.
§6. Evolu ti a Comuni t dt i lor Europene 11
L ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ J
realizat cu un an si jumatate mai repede, la fel procesul de int roducere a
tarifului vamal extern comun'.
Maianevoioasa a fost realizarea unui alt obiectiv economic al Tratatului
d~ la Roma, ~ianume politica agricola comurui (PAC). Politica din agri-
cultura se baza mai mult pe protectionism decat pe comertul liber, datoritainfluentei pregnante a Frantei, care dorea sa-si protejeze fe~erii . De ~t~el:
problema PAC va deterrnina disensiuni permanente in sanul Comunitatii
europene, pe toata perioada evolut ie i acesteia, pana in zilele noastre . .
Problema de la care a pornit dificultatea realizarii PAC a fost cresterea
spectaculoasa, in anii 60'-70' a productiei agricole in Comunitatea euro:
peana, depasindu-se cu mul t nevoi le de consum ale s tate lor membre, ~I
scaderea drast ica a numarului celor care lucrau in agr icul tura . Stoparea
acestei evolutii a constituit una din preocuparile institutiilor comunitare,
care adopts un plan de acordare a unor stimulente financiare ~ubstan\iale
pentru cresterea dimensiunilor fermelor, mecamzarea agr icul turi i ~I
renuntarea la cultivarea unor terenuri mai putin fertile2.
~gresul economic inregistrat de .Cei Sase" a provocat invidia Marii Bri-
tanii, care, de tearnade a nufi lasara pe din afara din s f er a c om er t ul u i european,
a initiat crearea Asociatiei Europene a Liberului Schimb, alaturi de Austria,
Danemarca, Elve t ia , Norvegia, Portugalia si Suedia (Stockholm, I960i.
A.E.L .S. nu a asigurat insa 0 l egatura la fel de s transa int re s ta te lemembre in comparatie cu Comunitatile europene.
IP. Moreau Defarges, op. c it , p . 24; P. Fontaine, op. c it ., p . 19
2 Planul apartinea comisarului responsabil cu prob1emele agricu1turii, o lan-
dezul Sico Mansho lt , u lt er io r numit p re sedinte a1Comisiei europene - a sevedea
G. Ferreo1 (coord), op. cit., p . 139.
3 N. Deaconu, op. ci t. , p. 10; P. Fontaine. op. ci t. , p. 24; V. Marcu, Drept
institu tional coniunitar, editia a IT-a,Ed. Lumina Lex, 2001, p. 31;. F. Pop, Comu-
nitatile europene si realizarea Spatiului Economic European, Revista Transilvana
de Sti in te Admin is tr at iv e, n r.2(8) /2002, p . 115 s i u rm; O. Bibere, op. CIt., p . 41;
O. Manolache, op. c it ., p . 6 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 11/81
§7. Tratatul de la Bruxelles privind fuziuneaexeeutivelor (1965)
12 I st or ic u l f o r m ar ii C om un it a ti lo r E u ro p en e s i a U n iu n ii E u ro p en e
Cele tre i comunitat i - C.E.C.O., C.E.E. s i EURATOM, au functiona t
separat din 1958 pana in 1967, cand a intrat in vigoare Tratatul de fuziune
a executivelor, semnat la 8 aprilie 1965.
De la acest moment, comunitat ile, des i raman dis tinc te d in punct de
vedere juridic (fiecare avand propria personalitate juridica), vor.avea ca ~i
institutii comune Comisia europeand (fermata din fuziunea Inaltei Auto-
ritati eu Comis ia C.E.E.) , Consiliul Comunitdtilor Europene, Curtea
Europeand de Justitie si Adunarea parlamentara',
Datorita fap tu lu i c ll numai s is temul ins ti tu tional a l celor tre i comu-
n itat i a deven it eomun, fara ca acestea ,sa fu; ioneze integra l, in docu-
mentele ofieiale s-a pastrat denumirea de Comunitdtile europene, insa in
mod uzu al pa na l a crearea Uniuni i eu rop en e a fo st u ti li zat a sint agma
Comunitatea europearui, si abrevierile C.E.E., respectiv C.E.
§8.Primul impasinstitutional: politica ,,scaunutui got"(1965)Compromisul de la Luxemburg (1966)
Conform Tra ta tu lu i de la Roma, in perioada de tranz it ie , care e ra pro-
gramata sa se incheie in 1965, Consiliul Comunitatilor europene, format
din mini st ri i d e exteme a i st at elor membre, t rebuia sa i a major it at ea
deciziilor cu unanimitate de voturi. Exact atunci cand aceasta perioada de
tranz it ie urrna sa se inche ie , iar dec iz ii le sa inceapa sa f ie lua te cu majo-
ritate calificata de voturi", izbucneste 0 criza majora intre Franta condusa
de presedintele de Gaulle si ceilalti membri ai Comunitatilor europene.
De Gaul le nu era di spus s a a cce pte ca votul Frant ei sa f ie ignorat in
ehestiunile majore; in 1965, propunerile presedintelui Comisiei europene,
IAdunarea parlamentara a inceput sa foloseasca, treptat, denumireade Parla-
ment european, insa consacrarea express a acestei denurniri este facuta doar in
1986,prin ActulUnic European.2 Sistemul de decizie era mult ingreunat de cerinta votului unanim, prin
urmare se dorea eficientizarea activitatii decizionale - a se vedea pentru detalii
P . de Schout hee t e, op. cit., p.9.
§9."Europa celor 9":adera Mar ea Br i ta n ie , I r la n d a s i Danemarca (1973) 13
Wal ter Hal ls tein, d e finan tare a PAC , de c rea te a p rop ri il or r esur se
financiare ale Comunitatilor europene si de extindere a puterilor bugetare
ale Parlamentului european se lovesc de opozitia Frantei, care boicoteaza
in urmatoarele 6 luni lucrarile Consiliului Comunitatilor europene, adop-
tand asa-numita politica a "scaunului gol",Deoarece prezenta Frantei e ra conside ra ta esentia la in angrena ju l
Comunitat ilor europene, celelal te s ta te cedeaza s i se inche ie Compro-
misul de la Luxemburg , care, .cons te tand un dezacord"l, s ta tueaza , in
ese nta, c a or ic are din "Ce i S as e" a u drept d e ve to a tun ci c and le sun t
a fectate interesele lor cele mai importante. Aceas ta va f i regula pana la
Actul Unic European din 1986.Criza a produs perturbarea activitatii Consiliului Comunitatilor Euro-
pene, intarind interguvemamentalismul in detrimentul adancirii proce-
sului integrarii si a abordarii comunitare''.
§9. "Europa eelor 9": adera Marea Britanie,Irlanda ~iDanemarea (1973)
a) Incerca ri le de adera re a le celor tre i ta n au debutat in 1961. Marea
Britanie s i-a reconside ra t poz it ia f al ii de Comunitatea europeana , con-
vinsa fiind si de faptul ell A.E.L.S. este 0organizatie prea slaba pentru a-i
satisface interesele economice4•
Cererea de adera re s -a lov it insa de opozitia f erma a Frantei , a l carei
prese dint e, Char les d e Gau ll e, n u ved ea cu och i buni a propierea prea
stransa intre Marea Britanie si S.U.A., precum si incercarile acesteia de a
obtine facilitati vamale ~ieconomice pentru celelalte state din A.E.L.S.
IW. We i de n fe l d , W . We s se l s, op.cit.,p. 10;P . More au De f arge s, op.cit,p. 25.2 Ca urmare a solutiei care da castig de cauza Prantei, Walter Hallstein,
concluzionand in mod just ca acest compromis subrnineaza arributiile si rolul
Comisiei europene de initiator al politicilorcomunitare, tsi da demisia din fruntea
institutiei comunitare - D. Leonard, op. cit., p. 18.J W. Cairns, Introducere in Iegislatia Uniunii Europene, traducerea in limba
rornana la Ed. Universal Dalsi,2001, p. 34;N. Deaconu , op. cit., p.28; V . V e se ,A. L. Ivan, op.cit.,p. 109.
4 De altfel, dupa aderare, Marea Britanie si Danemarca au padisit A.E.L.S.,
mratnsa a roperelatiile economiceeu statele membre aleacesteiorganizatii.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 12/81
14 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $ia Uniunii Europene
Din nou , celelal te s ta te membre a le Comunitat ilor europene au cedat
in fata punctului de vedere f rancez , cu toa te a rgumente le care existau in
favoarea admiterii Marii Britanii. In consecinta, Irlanda si Danemarca si-
au retras si ele cererile de aderare.b ) 0 a doua incerca re de adera re a celor tre i candida te a re loc in 1967,
insa finalul negocierilor este acelasi,
c ) in f ine, demis ia s i u lterio r decesul presedintelui de Gaulle desch id
ca le a a derar ii c elor t re i st at e eu ropene , ac ce ptat a d e noul p re se dint e
f rancez , Georges Pompidou. Semnate la Bruxe lles , in 1972, tra ta te le de
adera re intra in v igoare la 1 ianuarle 19731•
§10. Conferinta de la Paris·(1974). CreareaConsiliului european ~ia F.E.D.R.
Sef ii s ta te lo r membre dec id la aceas ta intrunire inf iintarea Fondulu i
european pentru Dezvoltare Regionala, ce are ca scop reducerea decalajelor
intre regiunile mai favorizate ~icele mai dezavantajate ale Cornunitatii.
Cu acelasi prilej s-a hotarat crearea unui forum de discutii si consultari
i nt re se fi i de st at e s i d e guv erne, Consilfui european, cu intalniri t ri -
anuale. Ulterior, intalnirile s-au redus la doua pe an.
§11. AIdoilea impas comunitar: renegocierea
conditiilor de aderare a Marii Britanii (1975).
Compromisul de la Fontainebleau (1984)
Diferen te le de opinie existen te intre Marea Britanie s i res tu l s ta te lo r
membre nu inceteza oda ta cu adera rea acesteia. Chest iunile bugetare au
fo st ee l mai g re u d e s urmon ta t, d eo arec e Marea B ri ta ni e c on tr ib ui a c u
sume foarte marl la bugetul comunitar , in t imp ce che ltuiel ile bugetare
e rau a loca te in mare masura sprij in ir ii agricultu ri i, a spec t d in care bri ta -
nicii nu castigau prea multe, ei f iind marl importatori de produse agricole.
IDanemarca ~iIrlanda au aprobat chiar in acel an, prin referendum, aderarea, Insa
Ma re a B ri ta ni e a o rg an iz at r ef ere nd um d e a pr ob ar e r et ro ac tiv e n umai I n 1 975 .
Ratificarea aderarii s-afacut, asadar, In 1973 numai de catre Parlamentul britanic.
§12... Europa celor 10" si ..Europa celor Ti" 15
Solutia provizorie este gasita in 1975, printr-un "mecanism corector"
des tu l de complex , care reaseza sarcini le comunitare datorate de Marea
Brit~nie, insa care e ra in ace lasi t imp 0 incalcare a principiului sotida-
r it at ii comun it are' : i n c el e d in u rma, in 1984 , 1 aFon ta in eb le au , su bpre~dintia francez~ a Consiliului C.E., problema bugetara este rezolata,
p rin reducerea contributii lo r f inanciare a le Marii Bri tanii, reducerea
fondurilor pentru agricultura si sporirea resurselor proprii ale Comunitatii
europene/.
§12. "Europa celor 10" ~i"Europa celor 12"
- adera Grecia (1981), Spania ~iPortugalia (1986)
Grecia s i-a depus candida tura in 1975 ~inegoc ie ri le au durat des tu l de
putin, datorita concesiilor facute de guvernul elen, dornic sa intreca membru
cu drepturi dep line cat mai rap id . In consecinta, la 1 ianuarie 1981 Grecia
devine efectiv membra cu drepturi depline a Cornunitatilor europene.
Candida turi le Spaniei s i a Portuga liei , \ar i abia ies ite de sub reg imuri
dictatoriale, depuse in 1977, au starnit reactia fermierilor francezi, care se
temeau de concurenta fermierilor d in aceste tari3; de aceas ta data, insa,
Franta se rezuma la intarzierea negocierilor, ilira a folosi dreptul de veto",
ader~rea celor doua candidate avand loc in 1986.
§13. Actul Unic European (1986)
Semnat la Luxembur g, Actul Uni c Eur opean a avut menir ea de a
amenda t rat at el e ins ti tut iv e al Comun it at il or e uropene , d e a da un nou
IG. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 30.
2 P. Moreau Defarges, op. cit, p. 32; W. Weidenfeld, W. Wessels, op. ci t. ,
p . 1 4; G . Ferreol (coord.), o p. c it ., p . 1 7.
J P. Fontaine, op. c it ., p . 27
4 Ade ra re a S pa ni ei s i P ort ug al ie i a fo st i nt arz ia ta s i de p ie di ci le p use d e
g uv er nu l gr ec , c are a c on di ti on al s emna re a t ra ta te lo r d e a de ra re a c el or d ou a d ep ri rn ir ea unor s ume subst an ti al e d in par tea Comun it at ii eur opene. Cer er il e g re -
c il or au fos t accep ta te , f ii nd creat e P rogr amele med it er aneene Int eg ra te , d in car e
a u b ene fi ci at i nsa s i z on el e d e s ud a le I ta li ei s i a Frante i ,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 13/81
16 Istorieul formdrii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene
imbold constructiei europene aflata intr-un impasto .Euroscepticismul"
ins tal at i n st at el e membre f us es e a limentat de st agna re a ec onomics a
Cornunitatii in comparatie cu S.U.A. siJaponia' .
S unt vi za te as pec te c um ar f i d es av ar si rea p ie tei u ni ce , p ol it ica d e
cerce ta re ~i dezvoltare, s is temul monetar european (SME), extinderea
votului majoritar in cadru l Consiliului C.E., intarirea rolului Pariamen-
tului european etc.
Programul de rea liza re a p ie te i interne unice , ce urma sa f ie f inal izat
pana In decembrie 1992, cuprindea un set de 300 de rnasuri , v izand lnla-
turarea barierelor ce Inca existau In calea comertului intracomunitar.
De asemenea, programul de cercetare tehnologica viza aducerea Comu-
nitatii europene laegalitate cu Japonia si S.U.A., state avansate in domeniul
tehnologic si beneficiare ale "celei de-a ~eia revolutii industriale".
§14. "Pachetul Delors". Acordul de la Bruxelles (1988)
Criza bugetara dec lansata dupa intra rea Spaniei s i Portuga liei In
Comunitate a determinat Comisia sa adopte 0 serie de masuri, la initiativa
presedintelui acesteia, Jacques Delors ...Pachetul Delors", menit sa asezefonduri le comunitare pe baze mai solide, a fos t adoptat dupa mai multe
discutii contradictorii intre Marea Britanie si partenerii europeni; in cele
din u rma, s- a semna t Aco rdul de l a B rux el le s, c are prev ed ea dublarea
fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere
economic, dar si controlul rnai strict al cheltuielilor destinate agriculturii.
De asemenea, tot in 1988 serepune pe tapet ideea Uniun ii Economice
si Monetare, U.E.M., presedintele Comisiei Jacques Delors fiind insarci-
nat cu coordonarea unui comitet de pregatire a realizarii acesteia.
I A se vedea G. Isaac. Dro it gener al communaut ai re , Ed. Armand Col in ,
Par is , 1998, p . 23; O. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 14; 1. Rideau,
o p. c it ., p . 3 9. A cum i nc ep e e ta pa n um it a " Eu ro pa c e1 ei d e-a d oua g en era ti i" ,
dupa cum apr ec iaza autor ii V. Vese si AL Ivan, op. cit., p. 145. Actul Unic
European a fos t p re fi gu ra t de Rapor tu l Comit et ului Dooge (dupa numele p rese -
dintelui saul, insarcinat cu identif icarea modalitat ilor de reformare a ansamblului
ins ti tutional s ifunctional comunitar - V. Marcu, op. c it ., p . 37.
2 G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 13; P. Moreau Defarges, op. c it , p . 48 .
§ 5. Tratatul de faMaastricht (1992). Crearea Uniunii Europene
§15. Tratatul de la Maastricht (1992). Crearea
Uniunii Europene
Guvernu l f rancez s iee l german au colaborat in mod eficien t in scopulconvingerii celorlalti parteneri europeni de necesitatea organizarii a doua
Conferinte interguvernamentale, una dedicata uniunii economice si mone-
tare, si a doua vizand realizarea uniunii politice, astfe l ind it p rocesu l de
adancire a integrarii europene sa fie impulsionat.
Cele doua Confe rinte interguvernamenta le au avut ca rezulta t redac-
tarea unui proiect de modificare a tratatelor institutive, care a fost analizat
de Consiliul european in 1991.
Adoptat in 1992, la Maastrich t, Tra ta tu l p rivind Uniunea Europeana
este considerat "cea mai importanta reusita din istoria Comunitatilor euro-
pene de la sernnarea Tratatului de la Roma"'. El reprezinta, alaturi de Actul
Unic European, a doua revizuire fundamentala a tratatelor constitutive',
Structura tratatului poate fi cornparata cu un .remplu", format dintr-un
.frontispiciu'' (care enumera obiectivele sale: cetatenia europeans, piata
unica, integrarea economica si politica extema comuna), si trei "piloni" -
se face pen tru prima data referire lace i tre i .piloni'' pe care se intemeiaza
Uniunea Europeana':a) primul, cu caracter comunitar, releva in esenta "Comunitatea euro-
peand (sau, mai exact , "Comuniti ll ile europene"), pun ilnd accen tu l pe
principiul subsidiaritatii, recunoscu t in relat ii le d in tre Uniune ~is tatele
membre, pe c rearea une i cetiitenii europene", pe uniunea economicd $i
1 D. Leonard, op. cit., p. 30; W. Weidenfeld. W. Wes se ls , op. c it., p. 16;
D. Mazilu, op. c it ., p . 49 .
2 Tra ta tu l de l aMaas tr icht nu a inlocui t cel e t re i t ra ta te i ni ti al e, a sa cum sus ti n
unii autor i ( I. P . F il ipes cu , A . Fue rea, Drept ins ti tutional comunitar european,
Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . 167 ), c i l e- a mod if icat - a s evedea O. Manolache,
o p. c it ., p . 1 1.
3 A se vede a Anexa nr.1; V. Vese, A. L. Ivan. o p. rc it ., p . 1 69 ; N. Paun,
A. C. Piiun, op. c it ., p . 146 ; V. Marcu, op. c it ., p . 40; C. Leicu, Drept comunitar,
Ed. Lumina Lex , 1998, p . 21.
4 Orice cet at ean a l unu i s ta t membru dobandest e de d rept cet at en ia european.
- C. Leicu, 1. Leicu, I ns ti tu ti il e comun it ar e, Ed. Lumina Lex , 1996, p . 20. Cet a-t en ia europeana da d reptul per soanei r es pect ive s ii c ir cu le t iber s i s a munceas ca
pe ter itor iul Uniunii , sa voteze s i sa candideze la alegeri1e municipale s i europene,
17
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 14/81
18 Istoricul formdrii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene
monetarii'; pe une le domenii specializate (cultura, protectia consume
torului), si pe intarirea controlului exercitat de ParLamentuL European.
b) a l doilea "pilon" a re un carac te r interguvernamenta l, s i se refers III
politica externd si de seeuritate comuna';c) in s fa rs it , a l t re ilea "pilon", de asemenea cu carac te r interguverna
mental", contribuie la consolidarea politicilor dinjustitie si politie, pent!"!'
a permite libera circulatie a persoanelor.
Merita mentionate, in acest con text , s i principiile Uniunii Europenc,
inserate in a rt . 6 d in tra ta t: "Uniunea este intemeiata pe princ ip ii le l ibcr
tatii, dernocratiei, respectului faliide drepturile omului si a libertatilor sal
fundarnen ta le , p recum s i pe s ta tu i de drept , p rinc ip ii care sun t cornunv-
tuturor statelor membre,,4.
sa fie proteja t de autoritatile diplornatice ale orica rui stat membru, etc. -
J .P . F il ipes cu , A . Fue rea, op. cit ., p . 168; I . Muraru, E. Simina Tdndsescu,
G. Iancu, $. Deaconu, M. Har ia Cue , Cetat en ia europeans , Ed. All Beck, 2003.
, A se v ed ea M. 1. Baun, An Imper fect Union : The Maast ri ch t T reaty and the
New Polit ics of European Integration, Westview Press , Colorado-Oxford, 1996.2 React ia deosebi t de e te rogena a s ta te lo r eur opene l a p rimu l r azbo i d in Gol f'
(au fost adoptate 12 raspunsuri diferite la comunica te le de declansare II
ra zb oi ul ui ), l a c ri za d in Bal ca ni si l a c e a p ri le ju it a d e e el d e-a l d oi le a r az bo i d in
Golf, arata eficacitatea l imitata a proceduri lor interguvernamentale ~ineces itatcn
i nc lu de ri i a ce st ei p ol it ic i i n p il on ul p rima r, e el c omuni ta r - a se v ede a in a ce st
sens, A. Topan, op. c it ., p . 53.3 Procedurile comunitare sunt caracterizate prin decizii luate ell majoritatc
cal if icat a, cu imp li ca rea accen tuat a a ins ti tu ti il or cor nuni ta re , i n t imp ce proce-
durile interguvernamentale p re su pu n l ua re a d ec iz ii lo r c u u na nim it at e, p ri n
imp li ca re a d epl in a a g uv er ne lo r n at ion ale ~ i imp li ca re a mai r ed usa a i ns ti tu -
tiilor comunitare.
4 Val ori le c omune p ro cl ama te In a rt . 6 d in t ra ta t a u fo st p us e l a l n ce rc ar e i n
cazul .Af acer ii aus tr iece" d in 2000. Formarea guvernu lu i d in Aus tr ia de cat re 0
c oa lit ie fe rm at a d in e xt rema dr ea pt a si c ons er va to ri (f or te c on si de ra te o st il e
va lo ri lo r d emoc ra ti ce si d re pt uri lo r omu iu i) a d et ermin at re ac tia c elo rl al te
pai sp rezece s ta te membre, car e au dec i s , i ndependent de 0 react ie oficiala cornu-
n it ar a, s a puna In p ract ica s anct iuni cum ar f i s us pendar ea con tact el or b il at er al e
c u Aus tr ia sa u r ef uz ul d e a su st in e c an di da tu ri le a ust ri ec e p en tru p os tu ri le
comun it ar e ~ i i nt er na ti onal e - a s e vedea C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, Droit
i ns ti tu ti onne l de l 'Union Europeene , Ed. Hache tt e L iv re , Par is , 2000, p .41 .
/ " 1 1 1 , • • /1,'" hnpas institutional: problema minoritdtii de bloeaj inConsiliul U.E. 19
I " ' 1 1 1 1 1 1 1 Ii,) III Maastrich t a intra t in v igoare la 1 noiembrie 1 993, d u p a
.I1II1)11'lI II Ii, '~lre toate statele membre'.
I ' 1 1 1 1 1 1 1 ' " '1 1 II fosr facila in cazul majoritatii statelor, insa a intampinat
1 1 1 1 . IIII II II I)lIllcmarca, care, dupa 0 tentativa nereusita de ratif icare inI • I ~"III' In ~iobtine anurnite derogari si c1auze exceptionale, referen-
1 1 1 1 1 1 1 1 1 ii, nulflcure fiind reluat cu succes in 1993 2. Marea Britanie a obti-
tltli , I' , I. II~IIi 'rogllri, privind adoptareamonedei unice europene.
* 16. AI treilea impas institutional: problema
minoritatii de blocaj in Consiliul V.E.
Compromisul de la Ioannina (1994)
1 1 1 ' 1 1 1 1 1 1 tlc aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, Consiliul Comuni-
I II"" ""IOP'ill: lua deciziile cu majoritate calif icata de S4 de voturi d in
" I ' " h hllo, Minoritatea de blocaj era, prin urmare, de 23 de voturi.
I', 1~I'I'l'llvfl rnodifica ri i numarului de voturi pen tru obtinerea mino-
,II III tI " i ll o ' uj d e l a 23 la 2S ( tot alul vo tu ri lo r fi in d ac um 87) oda ta cu
1 1 1 1 1 1 1 1 , II "' Cornun it at e a c elor t re i st at e, d et ermina Marea B ri tan ie s i
1 "1 11 11 1 N II.clanseze 0 criza ins ti tu tionala pen tru a obtine mentine rea
Illlllll,lInlll Ii . blocaj la 23 de voturi.
II.liI\III III are s -a a juns in urma Compromisului de Laloannina (1994)
II ,I, 1 ' 1 " , ell minor it at ea de bloc aj s a po at a fi i ii d e 23 d e votur i, d ac a
1 1 1 1 1 , I I 1 1 1 1 i l r i ai Consiliului U.E., reprezentand 23 de voturi, isi manifesta
I J' Moreau Defarges, op. c it , p. 39; O. Tinea, Drept cornunitar general,
. 1 1 . p , 2.I h -u ' II nr i Ie v izau cea de- a t re ia e tapa a UEM s ipo li ti ca de apara re comuna,
" . " , 1 , ru! "ompetenlelor in mater ie de jus ti tie ~iafaceri interne. - W. Weidenfeld,
1\ II. t ,1/,', op. c it ., p . 247 .
lilli, IIl,nli all existat s i In Franta. des i nef inal izate cu 0 respingere a ratificarii tra-
' , 1 1 , 1 1 1 1 Alrgn iOli i f rancez i, adept i de a lt fe l a i une i uniun i mai s tr anse int re s ta te le
' " " I " uo, 1 1 1 1 votat In proport ie de 43% contra rat if icari i, profi tand de ocazie pentru a
1 ,1 1 1" V II ' lie b l a m guvemului socialist care solicitase referendumul. Din f e r i c i r e ,
I " • • • 1 1 1 1 1 r c l o r .suparati" pe guvern nu a fost suficient pentru respingerea ratificarii.
I" liN 'mellea, In Germania a fos t necesara interven[ ia Curti i const itut ionale,
I 1 11 11 1I'd" lara tratatul conform cu C o n s t i t u t i a g e rm an a - a s evedea D. Leonard,
tllj lit 11', .1 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 15/81
20 I storicul formdri i Comunitdt ilor Europene si a Uniunii Europene
int ent ia de a se opune la adopt area actului comunit ar. In acest caz,
Consiliul va face tot pos ib ilul pen tru a a junge in tennen rezonabil s ira ra a
prejudicia interesele comunitare, la 0 solut ie sat is faca toare, ce poa te f i
adoptata cu 64 de voturi" (nu cu 62, c ii t a r f i fos t regula) . Compromisulnu a fost insa pus in practica niciodata pana in prezent'.
§17. "Europa celor IS" - adera Finlanda, Suedia
si Austria (1995)
Stat el e memb re a le A.E.L.S. , manate d e do rint a de a nu ramane in
afara relatiilor economice stabilite intre tarile membre ale V.E., accepta,
la ini tiat iva lui Jacques Delors, sa participe impreuna cu s ta te le V.E. la
crearea unui Spatiu Economic European, in care sa f ie implementata
politica de infaptuire a pietei unice europene".
Treptat insa, patru dintre ele incep negocierile cu Uniunea Europeana,
i ar t rei dint re el e (Au st ri a, F inl and a, Suedia) sernne az a t ra tat el e d e
aderare in 1995.
Norvegia, desi semneaza tratatul de ' ade ra re , nu reuseste sa-l ratificeprin referendum (52% voturi irnpotrivaj'' . Celelalte state din A.E.L.S. fie
fac parte d in Spa tiul Economic European insa nu doresc adera rea la V.E.
- Islanda , Lichtenstein, f ie au respins prin referendum Tra ta tu l p rivind
Spatiul Economic European (1992) - Elvetia".
IA sevedea P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 52.
2 P. Fontaine, op.cit.,p. 29;F. Pop, art .cit., p. 115si unn.3 Norvegia este tnsa un stat asupracaruia legislatia comunitara areun impact
deosebit; astfel, intre 1997 ~i2003, Norvegia a transpus In dreptul intern peste
18% din legislatia Uniunii Europene. In parte, aceasta activitate normativa este
determinata de participarea larii la Spatiul Economic European si de accesulliber
pe care-l arela piatainternacomunitara.
4 Elvetia reuseste sa se tina In continuare In afara Uniunii Europene, desi
legaturile economice cu Uniunea sunt tot mai stranse; atuul elvetienilor este
traseul marfurilor din Uniune, care trece prin zona Alpilor; mai mult, prin
Acordurile bilaterale semnate In 2002 ~i2004, Elvetia a reusit sa-si reinnoiasca
privilegiile, fiira a contribui eu nimic la suportarea cheltuielilor extinderii spreEst, asacum a fost obligatiiNorvegia, si,pe deasupra, fiiraa renunta la pastrarea
secretuluibancar,chestiune asupra careia UE a facut presiuni.
§J8. Tratatulde laAmsterdam (l997j
Noua extindere este benef ica pen tru Comunitate, deoarece cele tre i
s~ate sunt dezvoltate economic, nu sunt 0 povara pentru bugetul comu-
mtar. Inconvenien te le nu intarzie insa sa apara : s is temul ins ti tu tional
neces ita reforma , f iind amenintat de paral iz ie , iar noile rnembre sun tdes tu l de ref ractare la ideea adanc irii integra ri i europene s i la cea a dez-
voltarii unei politici de aparare comune.
§18. Tratatul de laAmsterdam (1997)
Conferinta interguvernamentala inceputa la Torino (1996) ~ifinalizata la
Amsterdam (1997), convocate pentru a analiza rezultatele implementarii tra-
tatului de_Ia Maastricht, s-a transfonnat intr-un forum de dezbatere asupra
transfonnanlor pe care trebuie sa Iesufere Uniunea Europeana siinstitutiile
acesteia in vederea functionarii eu 15membri, respectiv 27sau 28 in viitor.
Se incerca obtinerea unor solutii la probleme cum ar fi:
. - elir ninarea. ultimelor obstaeole in calea liberei circulatii a bunurilor
~I serviciilor, pnntr-o mai buna colaborare statala in cadrul Europol-ului.
- neces itatea u ti liza ri i mai f recven te a votului majoritar in Consiliul
C.E., deoarece unanimitatea era tot mai greu de obtinut:- ponderarea voturilor in Consiliul C.E., astfel incat' aliante ale statelor
r nai mici sa nu depaseasca voturile statelor mai mari;
- a l~area locurilor in Comis ia europeans - f ieca re s ta t a re dreptul la
un cormsar, sau numarul acestora trebuie limitat?
- politicile in justitie si afaceri interne trebuie rezervate in continuare
procedurilor interguvernamentale, sau sa revina spre decizie institutiilorcomunitare?
Marea Britanie s -a opus vehement sch imbari i modalitat ilor de vot in
cadrul Consiliului V.E., adoptand chiar 0 politica apropiata de politica
"scaunulu.i .g~I" franc~za; astfel, in mod bizar, ministrii britanici s-au opus
tuturor initiativelor ajunse pe masa Consiliului, incIusiv a celor avansate
d e Marea Br it an ie. In c el e din urma, ve ni rea l a putere a lui Tony Blai r a
rezolvat criza, britanicii acceptand cIauzele tratatului.
Menit sa completeze dispozitiile Tratatului de la Maastricht, Tratatul
de la Amsterdam reglementeaza asadar unele aspecte particulare, cum ar
Tratatul de la Amsterdam a intrat In vigoare la I ianuarie 1999. Pentru
detalii, a sevedea V. Duculescu, Tratatul dela Amsterdam- instrumentjuridic de
3.
21
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 16/81
22 lstoriculformiirii Comunitdtilor Europene si a Uniunii Europene
f i e liminarea u lt imelor obs taco le in calea l iberei c ircu la ti i a persoaneku
(statele sun t impulsionate sa colaboreze mai st rans in cadrul Europol
u lu i) , cr ea rea uno r ins ti tu ti i comuni ta re ca re s a f ac a fa ta un ei Uniunl
Europene largite, cuprinzand ta n d in Europ a c en tr al a s i d e e st (dec iz iI
luate cu majotitate calificata, numirea presedintelui Comisiei cu aprobn
rea Parlamentului european, etc.) I.
Tra ta tu l introduce de asemenea un concept nou , cooperarea fntarilll ,
menit a incuraja s ta te le membre d ispuse sa faca e forturi mai mati pe calcn
i nt eg rar ii eu ropen e. Act ion and in domeni i c are nu ap ar ti n e xclus iv
Uniunii Europ en e, u ne le s ta te po t merge mai de par te in ce ea ce pr ivesn-
r eali zar ea obiect ivel or Uniuni i, insa numai dad acest l ucru nu esir
pos ib il a f if acu t deUniune , caun tot unita r.
§19. Finalizarea procesului de realizare a uniunii economice
~imone ta re (U.E.M.) . Trece rea la moneda unica
Procesul realizarii Uniunii Economice si Monetare a fost gandit in 1 1 " 1
etape: armonizarea prealabila (liberalizarea totala a circulatiei capitalutil or i n Vniune , dezvoltarea fonduri lo r s truc tura le , pen tru r educercu
dezechilibrelor reg iona le ), convergen ta rea la s i rodajul noilo r ins ti tu li l
( in te rz icerea def ic itelor bugetare exces ive s i inf iintarea Ins ti tu tu lu i
Monetar European, format din guvematotii bancilor centrale nationale).
respectiv introducerea progresiva a monedei unice europene, euro.
Ce-a de -a t re ia e ta pa a p ro ces ului d e crea re a uniun ii ec onomic e ~i
monetare a reprezentat -0 asadar introducerea monedei unice europenc,
bazata pe ECV - unita tea monetara europeana folos ita pana la acea datlt
pentru ca1culul platilor din cadrul bugetului V.E.
Reuniune a l a va rf d e l a B ruxe ll es , d in 1998, a ap robat p ropuner il ·
Comis ie i europene s i a le Ins ti tu tu lu i Monetar European' ca II d in tre celc
15 \a ri membre sa intre in aceas ta a tre ia e tapa s isa adopte moneda unic
inc epand cu I i anuar ie 1999. Gre ci a a f os t e xc lu sa deoarec e nu ind e-
r ef er in ta I n p rocesu l i nt eg ra ri i eur opene, .Revi st a de d rept comer ci al " n r. 2/1999,
pp. 63-69; J. Rideau, op. c it ., p . 43.IA s evedea G. Ferreol (coord), op. c it ., p . 240.
2 Institutul Monetar European a fos t inlocuit In 1998 cu Banca Centrals Euro-
peana ,
§20. Tratatul de laNisa (2001) 23
1 1 1I 11 , I ll Ud ll il 1 de convergenta' prevazute in Tratatul de la Maastricht,
1 . 1 1 1 1 1 I I Illilllnie, Danemarca si Suedia au refuzat sa participe.
I i i I ! 1 1 i 1 " ,,2001, Gr ecia a i nt rat la r andul ei in zo na eu ro , i ar la
I 1 "1 1 11 1 11 1 1 J ()02 , s ta te le membre, cu excep tia Danemarce i, Suediei2 s i
lilll 1 11 11 ", ,1 \ uu [recut la utilizarea efectiva a monedei unice europene".
§20. Tra ta tu l de la Nisa (2001)
II Ii 1 1 1 1 1 .ontinent Europa a fost mart or ul unor eveniment e l ar a
I' I III Iii III ultirnele doua decenii: caderea comunismului si destramarea
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 nllvl 'l i .e, care au bulversat o rd inea geopoli tica existen ta pe p lan
" , , , 0 1 1 1 1 1 P,O ' csul integra ri i europene a inreg is trat , ca urmare a acestor
I,"I 1111111I, pa$i repezi inainte.
1 1 1 1 I l I d l ' '' ' '' tOrilor din Europa centrals s i de est , p recum s i a Cipru lu i,
Iill! I ,I ' I'urciei In ca1culele de extindere, constituie 0 actiune de 0
" 1 ' " 1 1 ' 1 1 1 1 IHloriclipentru Uniunea Europeana.
1 1 1 , 1 1 , I lv III p ropus neces ita sch imbari des tu l de importante In meca-
,I 1111, i li l Iunc tionare a le Uniun ii , acesta f iind argumentu l pen tru care a• I 1111111'Wn Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din anu12000.
I "I II "d ll lo avea ca scop discu ta rea amendamente lo r la Tra ta tu l de la
1.·1 lilt iii C ' su nt necesare a f i facute in vederea functionarii Uniunii cu
'I I, V , , , ' , , " despre s tabil itatea preturi lor ( rata inf latiei), rata dobanzilor , def i-
11,11,111'11,,0'ir at el e de s ch imb - P. Fontaine, op. c it ., p . 71.
III•• prcmbrie 2003, Suedi a a r es pins d in nou , p ri n r ef er endum, adopt ar ea
It.dlllllll 'c curopene,
, ,I I 1 ,,1 st at e a u f ac ut u z d e c la uz a opting out, c l a u z a d e sc ut ir e c e Ie per-
I I ' '' ' nA In a fa ra s ist emul ui mon ed ei u ni ce . P ra ct ic a opting out (ut il izata s i
, I " '" t I " " " ilc d in tr e acest e s ta te , eu p ri vi re l a pol it ica s oc ia la a T ra ta tu lu i de l a
I , I II ,101~1111a cetatenia europeana) este cri ticata de adeptii adancir ii integrari i
It ' I" HI. t h: lwrcce creeaza 0 "Europa ell doua vite ze": pe de 0 parte nucleul
1 ,, , O il" "1 '101 ' ce dor es c int eg ra rea europeans avans at a, s i pe de a lt a par te g ru -
I ,I 1,,1,II" prcocupat e de pas tr ar ea ident it at ii nat iona le s i de int ar zi er ea p roce-
,1111il 1111ware europeans - C. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 184; J . P. Jacque,
I , ,1I11I.II II Il ionnel de l 'Union Europeenne, Dalloz, 2001, p. 132., / AI, /I f l1I. I Defarges, o p. c it , p . 39; C. N. Chabot, o p. c it ., p . 53; A. Szdsz;
I " "" I " ' European Monet ar y Union , MacMi ll an P ress L td ., London, 1999,,Ilv J!tI, Pandora M., Targoviste, 2002, pentru traducerea in l imba romans.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 17/81
I II
I
24 l storicul formari i Comuni td t ilor Europene $i a Uniun ii Europene
m a i m u lt d e 15 memb ri . L u cr a ri le s a le a u f os t i n ch e ia r e d e Cons il iu l e u ro -
p e a n, i n tr un i t t ot l a N i s a, s i c a re a r e a fi rma t impo r ta n ta i st or ic a a l a rg i ri i,
p r inc ipiu l in teg ra ri i d i fe r en ti a t e , in func t ie d e pe r fo rman te l e f i eca r e i t a r i,i ns a s i p e a c el a a l p os ib il it at ii p e c a re 0a u s ta t el e c a nd id a te d e a r e cu pe r a
t e r enu l p i e rdu t in p rocesu l in teg ra ri i1•
T ra ta tu l d e l a N i sa 2 cont ine p revede r i men i te s a adanceas ca in teg ra r ea
e u ro p ean s, p r in p e rf e ct io n ar e a mecan is mul ui d e ci z io na l , i n p e rs pe c ti va
l a rg ir ii Un iu ni i l a 2 7 d e s ta t e. M a jo r it at e a i ns ti tu ti il or Un iu n ii Eu ro pen e
a u s uf er it m od if ic ar i, a ta t i n p ri vi nt a o rg an iz a ri i l or , c at ~ i a c or np et en -
t e lo r : a c r es cu t n uma r ul p a rl amen ta r il or e u ro pen i, s -a s ch imb a t p o nd e re a
v ot ur il or i n Cons il iu l U .E . , n uma r ul c om i sa r il or e u ro p en i p oa t e f i s ch im -
ba t p r in dec iz i a Consi l iu lui U .E . e t c' .
o a lt a r ea li za re i mp or ta nt a a C on fe ri nt ei i nt er gu ve m am e nta le d e l a
N i sa , d in 2 00 0, e ste a do pta re a C ar te i D re ptu ri lo r F un da me nta le d in
U ni un ea E ur op ea na , i ns pi ra ta d in C on ve nt ia E ur op ea na a D re pt ur il orO mu lu i, d a r a v an d un c on ti nu t ma i e x ti ns d e ca t a c ea s ta .
§ 21 . E x tin de re a s pr e E st
D e l a s ta bi li re a "Cri te rii lo r d e l a Co penh ag a" ( 19 9 3)
la " E ur op a c elo r 2 5" ~ i l a " E ur op a c elo r 2 7"
E xt in de re a U ni un ii E ur op en e a j uc at u n r ol i m po rt an t i n d ez vo lta r ea
sa istorica, De l a c e le s as e s ta te i ni ti a l impl ic a te i n p r oc e su l d e i nt e gr a re ,
s- a a ju ns i n p re ze nt la 2 5, si se p re fi gu re az a c hi ar 0 U niun e cu 2 9 de
m e mb ri . L a 0 a na liz a m ai a te nta , se p oa te con sta ta ca , de pa rte de a
Incetini r it mu l d e a da nc ir e a i nt eg ra ri i, e xt in de re a c on ti nu a a U n iu ni i a
f a vo r iz a t a c es t p r oc e s, e x ti nd e re a ~ i a d anc ir e a i nt e gr a ri i f ii nd p r in u rma r e
complementare, nu contradic tori{
IA s e v ed ea V . V es e. A. L. Ivan . op . c it ., p . 2 2 4.
2 T ra ta tu l d e la N i sa a f os t s em na t la 2 6 fe br ua ri e 2 00 I , ~ i a i ntr at i n v ig oa re
l a I f eb ru ar ie 2 00 3; r ati fi ca re a s a a i nta mp in at d if ic ult ati i n I rla nd a, c ar e a
r es pi ns p ri n r efe re nd um t ra ta tu l i n 2 00 1. ~ i l -a a cc ep ta t c u 6 2% v otu ri d oa r i n
o c tombr i e 2 0 02 .
3 A s e v e d ea O. T in ea , T r at at ul d e l a N i s a, .Dreptul" n r .9 /2 0 01 , p . 1 4 .
4 A s e v ed ea , i n a ce st se ns , M. 1. Baun, A W i de r E ur op e: T he P ro ce ss a nd
P ol it ic s o f E ur op ea n U ni on E nl ar ge m en t, R o w ma n & L it tl ef ie ld P ub li sh er s,
§2I. ExtindereaspreEst 25
D e si t oa te s ta te le c an di da te a u p or ni t l a d ru m c u s an se e ga le , a cc e-
d er ea l or i n s tr uc tu ri le c om u ni ta re s e v a f ac e g ra du al , d e o ar e ce n u p ot f i
i gn o ra te d i fe r e nt e le s en si bi le d e p r og r es e c on om i c s pr e 0 e c on om i e d ep i a ta v i ab il a in r egi s tr a t e d e ac es tea 1.
a) Acordur ile de asociere . Majo r it at e a s ta t el or c a re a u f a cu t p a rt e d in
b locu l co rnun is t au s e rnna t cu Comun it a ti l e eu ropene as a numi te l e .acor-
du r id e asoci e r e", d evenind as tf e l {ariasociate l a Un iunea Eu ropeana .
A co rd ur il e d e a so ci er e a u m e ni re a d e a a pr op ia p ol it ic ~ i e c on om i c
s ta te le c an di da te d e U ni un e, d e a s ta bi li u n c ad ru a de cv at p en tr u i nt e-
g ra r ea g radua l a a ac esto ra in Comuni t a te .
A c or d ur i d e a s oc ie r e a u f os t s e rn na t e c u T u rc ia (1987)2, Cip ru , Mal ta
(1990), Ungari a , Po lon ia (1994), Bulga r i a, Roman ia , S iovac i a , Es ton ia ,
Letonia,Lituania, (1995), Ceh ia , S loven i a (1996).
b) Consi l iul european de LaCopenhaga, di n 1993, a r e i te r a t p r in c ip iu l
c on ti nu a ri i l a rg i ri i Un iu ni i c a tr e E s t, s ta b il in d s i c ri te r ii le p e c a re s ta t el ec an di da te t re bu ie s a I e i nd ep li ne a sc a p en tr u a f in al iz a p er io ad a d e t ra n-
z i ti e s i a d even i memb re c u d r ep tu ri d e pl in e a l e C omun it a ti i' :
- c ri te ri ul p ol it ic : s ta bi li ta te a i ns ti tu ti il or , c ar e s a g ar an te z e d em o -
c ra ti a, s ta tu i d e d re pt , d re pt ur il e f un da m en ta le a le o rn ul ui s i p ro te ct ia
minoritatilor;
L an ha m - B ould er - N ew Y or k - O xfor d, 2 00 0, p . 5 ~iurm.; M. Emerson. Th e
w i de r E ur op e a s t he E ur op ea n U ni on 's F ri en dl y M o nr oe D oc tr in e, C E PS P ol ic y
Brief no.2712002, http: //www.ceps.be.
I I nt eg ra re a s ta te lo r a so ci at e a re a va nt aj e s i d ez a va nt aj e p en tr u U ni un ea
Eu rop ea n s: a s tf el , d e si p opu la ti a Un iu n ii E u ro p en e c r es te o d at a e u p r imu l v a l d e
a de ra re c u 2 5% , p ro du su l i nt er n b ru t v a c re st e c u d oa r 5 % ; r eg iu ni 1e m a i p ut in
d ez vo lt at e d in G re ci a, P or tu ga li a, S pa ni a, e ar e b en ef ic ia u p an a a cu m d e m a jo -
r i ta te a f on d ur i lo r s tr u ct ur a le d e st in a te d e zvo lt a ri i r e gi o na le , n u vo r ma i f i e li g ib i le
p e nt ru a e es te f on d ur i , l oc u l l o r f i i nd l ua t d e r e gi u ni le d i n s t a te le n ou i n t ra te i n U .E.
2 I nt ra re a T ur ci ei I n U ni un e, I n c iu da a li ni er ii e eo no mi ee a a ce st ei a la
c er in te le U .E ., a f os t s to pa ta p an a I n p re z en t d in m o ti ve p ol it ie e ( co nf li et uJ e u
popo r ul ku rd , s i s p ri ji n ul a c or d at t ur c il or d i n C ipr u ).
3 Aces te e r it e ri i s un t c u no s cu te ~ i s u b n ume J e d e .criteriile de LaCopenhaga"
- 1. Painter, N e w G eo gr ap hi es o f D em oc ra cy i n C on te mp or ar y E ur op e, i n
R . Hu ds on . A . M . W il li am s. Divi d ed Eu rop e: So ci e ty a n d Te rr i to r y, S a ge Publ ic a -
ti on s, L on do n - T ho us an d O a ks - N e w D el hi , 1 99 9, p . 1 22 ; G . Ferreol (coord.) .
o p. c it ., p . 1 3; P. Fon ta ine , op . c i t. , p . 3 1 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 18/81
26 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene $i a Uniunii Europene
- c ri te riul economic: existen ta une i eeonomii de p la ta functiona le s i a
capacitatii de a face fata presiunii ~iconcurentei economice din Uniunea
Europeana,- c ri te riul referitor la capac itatea de a adopta acquis-ul comunitar -
legislatia primara si derivata care guvemeaza functionarea Uniunii. Statui
ca ndida t t rebuie sa se al in ie ze ce lo rl al te s ta te membre In p ro ces ul de
desavarsire a uniunii politice, economice si monetare.
c) Consiliul european de la Essen (1994) a stabilit strategia de preade-
rare a s ta te lo r asociate, bazata pe programul Phare I,ca principal instru-
ment financiar.
d) Agenda 2000, document a l Comis ie i europene publica t In 1997,
care trateaza problema finantarii Uniunii In perioada 2000-2006, perioada
marii extinderi spre est , p ro iecteaza anumite princ ip ii de actiune pen tru
v ii to r, p rintre care se numara s i largirea Uniun ii2 Se conside ra ca nego-
ci er il e d e ad erare pot f i i ni ti at e mai int ai cu Cehia, Polonia, Ungar ia ,
Estonia si Slovenia.
Ata t aceste lari, cat s i celelal te s ta te candida te , au primit 0 . foaie de
parcurs" care traseaza drumul de unnat In vederea adoptarii acquis-ului
comunitar.e) Consi liul european de la Luxemburg (1997) aproba concIuziile
Comis ie i p rezentate In Agenda 2000, s i dec ide ca negoc ie ri le vor incepe
c u 6 s ta te (ce le enumerat e In Agenda 2000, p lus C ip ru ) - cunos cu te de
acum ina in te ca s i "Grupul de la Luxemburg".
f) La propunerea Frantei, In 1997 Consiliul U.E. accepta organizarea
unor Conferinte europene, care sa insoteasca procesu l de largire ; la Con-
ferin te vor participa , pe langa membrii U.E., reprezentan ti i la n ivel ina lt
ai statelor asociate U.E.
Confe rintele sun t anuale, p rima f iind organ izata la Londra, In 1998, s i
const ituie un forum de discu ti i cu privire la polit ic ile d in jus ti tie, reg io-
nale, de aparare comuna etc.
IAcronimul "PHARE" provine de la initialele Polonia si Ungaria (Hungary),
Asistentd pentru Restructurarea Economiilor , program lansat In 1989. Ulterior.
programula fost extinsla toate statelecentralsi esteuropene.2 L. Dubois, L'Union europecne, Ed. Documentation francaise, Paris, 1999,
p . 54; L. Mathieu, Quelle Union pour l'Europe?, Ed. Documentation francaise,Paris, 1999,p. IS;P. Moreau Defarges, op. cit,p. 77; N. Deaconu, op. cit.,p. 13;
O. Manolache, op. cit.,p. 13.
§21. Extinderea spre Est 27
g ) Negocier il e d e ad erare ince p In 1998 cu tar il e din Grupul de la
Luxemburg. Accentul este pus pe adoptarea acquis-ului comunitar', desi
se admite ca aderarea este posibila chiar daca sunt aspecte ale acquis-uluineadoptate, u rmand ca aceste l ipsuri sa f ie acoperi te Inee l mai scurt t imp
de la a de ra re . De as emene a, e st e a dmisa posibi li tat ea uno r pe rioa de
tranzitorii, In domenii limitate ca numar ,
Negoc ie ri le au Ioc prin Confe rinte interguvemamentale b ilaterale In
care ministrii seintftlnesc la 6 luni, iar ambasadorii lunar.
h) Comisia europearui W a suma rolul d e a intocmi , anual , u n raport
de evaluare a progresului inreg is trar de f ieca re lara candida ta In ceea ce
priveste indep linirea c ri te ri ilor de la Copenhaga , pe care sa-l p rezinte
Consiliului european.
In unna raportului intocmit, Comisia poate propune Consiliului euro-
pe an Inc ep erea n ego cier il or eu un al d oi le a v al d e l ar i c andidat e, s au ,
dimpotriva, reducerea sau sistarea ajutorului financiar de preaderare".
i) Consiliul european de la Berlin (1999) hotaraste crearea a doua noi
instrumente financiare de preaderare: ISPA - instrument structural desti-
nat inves ti ti ilor d in domeniu l transporturilor s i mediu lu i, s i SAPARD -
instrument pentru agricultura, care sa completeze programul PHARE.
j) Consiliul european de la Helsinki (1999) decide sa initieze Confe-
r int e int erguvemamen tal e b il at er al e c u t ar il e din e el d e-al d oi le a v al
(Romania, S iovacia, Leton ia , Lituania, Bulgaria s i Malta ), cunoscu te de
acum sub denumirea de "Grupul de la Helsink i" , In vederea desch iderii
negocierilor pentru aderare.
k) Consi liul european de la Laeken (2001) a luat act de rapor tul
Comisiei europene, conform caruia .vdaca p ro ce su l d e n egocier i s i de
refonne continua in acelasi ritm, tarile candidate (cu exceptia Romaniei,
Bulga ri ei s i Turci ei ) v or f i p re ga ti te pe nt ru a de ra re l a sf ar si tu l a nu lu i
2002. lata ca, In acest moment, une le s ta te d in eel de-al doilea val sede ta -
seaza de "colegele de grup", trecand in primul val de aderare.
IAcquis-ul comunitar reprezinta ansamblulreglementarilor din dreptul cornu-
nitar, care confera drepturi si impun obligatii statelor membreale Uniunii Euro-
pene,cetatenilor europeni ~icompaniiloreuropene.
2 Primele rapoarteau fostintocmiteIn 1998,eeldin 2004fiindal saselearaport.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 19/81
I
I
28 Is to ri cu l f orma ri i Comunit at il or Eu ropen e si a Un iuni i E urope ne
Cat despre Bulgaria s i Romania, se spera deschiderea tuturor capito-
lelor de negociere pana la sfarsitul anului 20021.
I) Consiliul european de la Copenhaga (2002) anunta Incheierea
negoeieri lor de aderare eu 10 state : Cipru", Cehia , Siovacia, Estonia ,
Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Malta, Slovenia; tratatele de aderareau fost sernnate in apr il ie 2003, la Atena, iar s ta te le candidate au devenit
membre cu drepturi depline din mai 2004.
Noile membre ale U.E. au participat, astfel, la alegerile pentru Parla-
mentul european din 2004: in acelasi timp, au intrat in vigoare dispozitiile
privind noua modal itate de vot din Consi liul U.E . s i noua componenta a
Comisiei europene, prevazute in Tratatul de la Nisa.
In f ine, noi le s ta te membre au par ticipat la Conferinta interguvema-
mentala, programata sa aiba loc dupa aderare, si alcarei scop a fost amen-
darea tratatelor institutive in vederea functionarii Uniunii Europene cu 25
de membri (si, in viitorul apropiat, eu 27 sau 28 de membri).
Documentul oficial adoptat la Copenhaga arata ca lncheierea nego-
cierilor eu eele 10 state confera un nou dinamism negocierilor de aderare
pur tate eu Romania s i Bulgaria, ea par te a aceluiasi proees i revers ibil de
largire a Uniunii Europene. in consecinta, se stabileste ea data probabila
pentru aderarea eelor doua state anul 2007.La 25 apr il ie 2005, la Luxembourg, Romania s i Bulgaria au sernnat
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care contine lnsa si0clauza de
salvgardare , ce poate f i act ivata in cazul in care eele doua state nu inde-
INegocierile cu Turcia, datorita problemelor politice relative la respectarea
d reptur ilor omu lu i s i l a p ro te ct ia minor it at ilor n at iona le , s -au a flat in impas ;
r ecen t insa, r efuzul d e a colabora dep lin cu S.U .A. in razbo iu l con tra I raku lu i a
decl an sat un va l de s impat ie di n par tea st at el or eur opene pent ru Tur ci a, car e
redevine un candidat preferat pentru accederea in U.E.
2 Prin documen tu l adoptat l a Copenhaga , Cip ru a fos t inv itat s a-~i rezolve
problemele interne existente tntre comunitatile greaca si turca pana in februarie
2003, i n a sa fe l t nca t l a dat a ader ar ii uni tat ea st at ul ui ci pr iot s a nu f ie de ni ci 0
man ie ra pusa in per icol . Se a ra ta ca, d ad nu e ra pos ib ila inche ie re a une i intele-
geri intre cele doua cornunitati , aplicarea acquis-ului comunitar va fi suspendata
i n par tea de nor d a Ci pr ul ui , pana l a noi de ci zi i. Di n pac at e, i n urma unui re fe -
rendum desfasurat in 2004, reunificarea insulei a esuat, datorita votului negativ alc ip riot ilor g reci (75%) . Prin u rmare, doa r par te a ocupa ta de comun itatea g reaca a
devenit membra cu drepturi depline a U.E. sub denumirea de "cipru" .
§22. Expirarea Tratatului C .E .C .O . ( 2002) 29
plinesc in 2007 condi ti il e de aderare , s icare se t ranspune in amanarea cu
un an a integrarii efective in Uniune.
§22.Expirarea Tratatului C.E.C.O. (2002)
In 23 iulie 2002 a expirat termenul de 50 de ani pentm care a fost
instituita Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului; toate activele
s i sursele f inanciare ale acesteia au t recut, incepand cu aceasta data, in
proprietatea celorlate doua Comunitati rarnase, reunite sub denumirea de
Comunitatea europeana, iar juridic domeniul carbunelui si otelului va fi
guvemat de dispozitiile Tratatului C.E.E.
§23.Viitorul Uniunii Europene.Conventia europeanii ~iadoptarea Proiectului
Constltutiel Uniunii Europene
a) Propunerea Fischer1• La 12mai 2000, cu ocazia unui discurs ros ti t
laBerlin, Ministrul de externe al Germaniei, Joschka Fischer, a dezvoltat
o teorie propr ie refer itoare la Federat ia europeans . Propunerea sa fede-
ralista este considerata una dintre cele mai elaborate si avand un caracter
profund "integrationist".
Dupa Fischer, proiectul integrarii europene gandit de Monnet ~iSchuman
si -a a ti ns fi nal it at ea pr in Tra tat el e de la Maas tr icht s i Amst er dam; i n
pr ezent , pe rspec ti va exti nderi i Un iunii l a 27 sau chia r 30 de membri
impune reformarea ins ti tutionala a Uniunii , pentru a nu se ajunge la 0
disolutie a acesteia.
Solutia preconizata era formarea unei federatii europene, bazata pe un
tratat constitutional, care sa fie condusa de un Parlament cu rol legislativ'
I A se vedea G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 276, C. Brice-Delajoux,
J.P. Brouant, op. cit., p. 63. .
2 Par lament ul ar urma s a fi e a lcat ui t di n doua camer e: una compus a di n
deputati alesi, care apartin in acelasi timp ~iparlamentelor nationale , si cealalta, 0
cor nbi nat ie in tr e s enat or i a lesi pr in v ot di rect di n st at el e membre (model ul
Senatului american) si 0 camera a statelor (similara Camerei superioare germane,
cu reprczentanti ai land-urilor).
." ,.... --! . J ~ ~~. . ;, I '. • .- ~
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 20/81
30 lstoriculformiirii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene
s i un Guvem cu sar ci ni execut ive'. 0 sol utie a lte rna ti va pen tru la tur a
executiva ar f i Prcsedintele U.E. , a les direct s i investi t cu pleni tudinea
puterilor executive.
Constructia europeans ar fi cladita pe ideea partajului de suveranitate
intre statele natiuni si Europa federala si pe principiul subsidiaritatii . De
asemenea, F is che r incur aj eaza c rea rea "nuel eu lui dur " al st at el or
europene, care au capacitatea s i vointa de a inainta lnt r-un r itm mai rapid
pe calea integrarii, siin jurul carora sagraviteze celelalte state membre.
Propunerea ministrului german a fost primita diferit de statele membre
ale U.E.: cele sase state fondatoare ale Comunitatilor europene s-au pro-
nuntat favorabil, statele mai mici, cum ar fi Portugalia, Austria, Irlanda,
Gre~ia, au react ionat negat iv, avand temerea ca vor f i , ,inghi \i te" int r-o
federatie dominata de .uriasi"; scepticilor li se adauga si statele care tradi-
tional s-au opus integrarii europene accentuate, si anume Marea Britanie si
tarile nordice. Dintre statele nou intrate, Ungaria este favorabila federali-
~arii , in timp ce Polonia se aliaza custatele nordice, respingand ideea.
b) Dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene. Declartuia privind
viitorul Europei (2001). Istoria Uniunii Europene a fost marcata, in timp,
asa cum am ararat, de revizuiri succesive ale tratatelor comunitare (Actul
Unic European, Tratatul de la Maast richt, Tratatul de la Amsterdam,Tratatul de la Nisa) . Unele mcununate de succes, cum este Tratatul de la
Maast richt, a ltele mai put in relevante in ceea ce priveste adancirea inte-
grarii si rezolvarea problemelor politice ale Uniunii (Amsterdam siNisa),
toate revizuirile au lasat nerezolvate doua aspecte esentiale pentru evita-
rea disolut ie i in vii tor a Uniunii Europene: asigurarea funct ionali ta ti i
unei Uniu~i cu peste 25 de state membre, respect iv conferi rea de legit i-
mit at e i ns ti tu tiil or comunita re car e tr ebuie s a r ep rezin te s ta te le si
popoarele europene.
Propunerea Fischer, precum si alte luari de pozitie ale personalitatilor
marcante din viata politica europeana, au relevat necesitatea deschiderii
unei discutii mai ample asupra viitorului Uniunii Europene si asupra unei
noi revizuiri a tratatelor comunitare, considerata necesara si inevitabila.
In dezvoltarea acestor initiative, Consiliul european de la Laeken din
decembrie 200 I, convins dej~ de timiditatea reformelor institutionale pre-
vazute in Tratatul de la Nisa, a adoptat Declaratia asupra viitorului
1 Guvernul european ar urrnasa fieurmasul actualului Consiliu alU.E., fiind
format prinurmare din reprezentanti ai guvernelornationale,
§23 . Viitorul Uniunii Europene. 31
Europei, prin care s-a afirmat angajamentul Uniunii Europene de a deveni
mai democratica , mai t ransparenta s i mai eficienta , De asemenea, este
afirmata pentru prima data intentia de a se adopta 0 Constitutie
europeanaI,
in confonnitate cu dorinta exprimata de popoarele europene.c) Convent ia europeand (2002-2003) . Este evident ca integrarea
europeans este si 0 problema a popoarelor europene si prezenta acestora
la dezbaterea privind vii torul Uniunii este indispensabila. Deoarece
metoda revizuirii tratatelor comunitare in cadrul unor Conferinte intergu-
vemament ale , cu pa rtic iparea doar a s efil or de s ta t s i de guveme si cu
excluderea cetatenilor europeni, a dat loc multor critici, Consiliul euro-
pean a gandit pentru prima data 0alta forma de revizuire a tratatelor.
Astfel, in vederea realizarii unei Conferinte interguvemamentale cat
mai t ransparente s i mai deschise, a fos t const itui ta 0 Conventie euro-
peana, ca re a r eunit p rincipal ii a ct ori a i dezba te rii pr iv ind v ii to ru l
Uniunii : reprezentanti i Guvemelor celor 15 state membre si ale celor 13
candidate (primele 10 cu drepturi depine, iar ultimele 3 - Turcia,
Romania §i Bulgaria, cu statut de observator); reprezentantii pariamen-
telor nationale din cele 15state, precum si din statele candidate; reprezen-
tanti ai Parlamentului european si ai Comisiei europene; 13 observatori
din par tea Comitetului regiuni lor s i a Comitetului Economic si Social;Mediatorul european, reprezentanti ai partenerilor sociali europeni.
Conven tia avea men ir ea de a aduce impr euna, pent ru pr ima oa ra in
istoria constructiei europene, toate punctele de vedere nationale si euro-
pene, intr-o dezbatere deschisa. Cei 105 de membri trebuiau sa identifice
si sa analizeze principalele problerne institutionale ridicate de viitoarea
dezvoltare a Uniunii2
s i s a r edact eze un documen t cu so lut ii pen tr u
aceste probleme, document care sa s tea la baza negocieri lor din cadrul
Conferintei interguvernamentale de revizuire a tratatelor, unde se va lua
decizia finala.
1 Pentru discutii in legatura cu necesitatea unei Constitutii europene, a se
vedea D. Grimm, Does Europe neeed a Constitution?, si 1. Habernas, Reply to
Grimm, in P. Gowan, P . Ander son (ed itor s) , The Question of Europe, Verso,London-New York, 1997,p. 239 ~iurm.
2 Unele dintre aceste problemeau fost identificate chiar de Consiliul european
de la Laeken: distribuirea cornpetentelor Uniunii intre institutiile comunitare,
simplificarea tratatelor, simplificarea modalitatilor de actiune a Uniunii, asigu-rarea unei transparente decizionale s po ri te , a eficacitatii activitatii comunitare.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 21/81
32 Istoricul formarii Comunitdtilor Europene si a Uniunii Europene
,I
I I / I I
Convent ia e urop ean a a f os t c ondusa d e un Presedinte, fo stul s ef d e
s ta t f ra nc ez Valery G is ca rd d 'E st aing, si u n Prezidiu, format d in II
membri: doi v icepresedint i, cate un reprezentan t a l f ieca ru ia d in tre cele
tre i s ta te membre care au detinut presedint ia Consiliului U.E. pe timpul
Conventiei, doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi reprezentantiai Parlamentului european si doi din partea Comisiei europene. Reprezen-
tan tu l Parlamentului s loven a fos t inv itat sa ia parte la reuniun ile acestui
organism, ca exponent al statelor candidate.
P rima se siun e a Conven ti ei a a vu t loc in fe bruar ie 2002 ~ i s -a cont i-
nuat cu altele, organizate c at e d o ua sau tre i z ile, de doua ori pe luna, t imp
de 15 luni . In p aral el cu s es iu ni le de sf as urat e l a B ruxe ll es , grupu ri d e
luc ru conduse de un membru a l Prezidiului Conventie i au dezba tu t pro-
bleme specifice si determinate.
Una din tre ses iunile p lenare a le Conventie i a fos t a loca ta soc ie ta ti i
c iv ile, care s i-a putut f ace auz ite opini ile prin vocea reprezentan ti lo r sai .
In con tinuare, a fos t desch is un Forum de dezba te ri cu un s ite de Interne t
dedicat in intregime societatii civile (organizatii neguvernamentale, parte-
neri sociali europeni, oameni de afaceri, mediul universitar si academic)' .
d ) Consil iu l eu ropean de fa Thesalonik (2003). Proiectul Consti-
tutiei Uniunii Europene. Finalizat dupa mai mul t de un an de l a dema-
rarea dezbaterii, Proiectul de Tratat privind Const i tut ia Uniunii Europene '
a fos t p rezentat de Presedintele Conventie i europene, Valery Gisca rd
D'Estaing, Consiliului european intrunit la 20 iunie 2003 in Grecia pentru
semna re a t ra ta te lo r de a de ra re a c elor 10 s ta te candida te d in Europa
Centrale si de Est.
T ex tu l p re ze ntat d e Conven ti e es te un proi ec t d e t ra ta t comuni ta r,
care, dupa regulile ins ti tu ite la Maastrich t, a s ta t la baza d iscu ti ilor d in
cadru l Confe rintei interguvernamenta le ce a inceput in octombrie 2003
avand ca obiect 0 noua revizuire a tratatelor comunitare constitutive.
Confe rinta interguvemamentala aducea impreuna cele IS guverne a le
s ta te lo r membre U.E., cele 10guverne a le s ta te lo r candida te cu care s -au
semnat tratatele de aderare, Comisia ~iParlamentul european, si, cu statut
de observator, reprezentantii Romaniei, Bulgariei si Turciei.
Termenul de f inal izare a luc ra ri lo r Confe rintei a fos t astfe l s tabili t
incat sa preceada alegerile parlamentare europene din 2004, iar Constitutia
Ihttp:!europa.eu.intlfuturumlforum_convention
2 Proiectul este discutat pe scurt intr-un capitol distinct.
§24 . lnvitarea Turciei _ 0deciiie istorica 33
se do re a a fi s emnata ca t d e rap id pos ib il d up a d ata d e I mai 2004 , da ta
accederii noilor 10membri.
Marcand importanta primului tratat comunitar, semnat la Roma in anii
'50 , cele 25 de s ta te membre s ice le 3 s ta te candida te au a les ace lasi o ras
pentru semnarea tratatului constitutional, la 29 octombrie 2004.
e) Adesea criticata, inca de la inccputurile proiectului, motiv de nego-
cieri si dezbateri interguvernamentale intense, intentia guvernelor statelor
membre d e a o fe ri Uniuni i, s tat elor membre si ce ta te ni lo r a ces to ra 0
Constitut ie a trebu it sa depaseasca numeroase impasuri, culminand cu
es ec ul din d ecembr ie 2003 a Summit-ului de la Bruxe lles , cand liderii
eu ropeni nu au putut a ju ng e la un acord as up ra ca drului g en eral a l
Constitutiei pentru Uniunea Europeana,
La sase lun i dupa acest esec, l iderii europen i au reusi t sa-si reconci-
l ieze punctele de vedere d if erite asupra pro iectului de Constitut ie . Un
impuls in acest sens a fos t dat de a tacuri le teroris te de la Madrid, care au
a liniat s ta te le membre in jurul unui obiec tiv comun, cel a l lup te i impo-
triva terorismului, si a facut ca statele sa accepte mai usor compromisurile
necesare pentru ca proiectul sa fie adoptat.
In acest context, dupa semnarea tratatului constitutional in octombrie
2004 , r at if ic area lui u rmea za s a durez e mai mul ti a ni , imp li cand f ie
referendumuri nationale, f ie ratif icarea prin lege adoptata de parlamentul
national, fie 0 combina tie intre cele doua, in functie de optiunea f ieca ru i
stat membru.
§24. Invitarea Turciei - 0decizie istorica
In octombrie 2004, printr-o dec iz ie conside ra ta .Js to rica", Turcia a
fost invitata sa adere la Uniune.
Acceptand s a negoc ie ze cu Turci a, l ar a ce are 97% d in ter it or iu in
Asia si 66 de milioane de locuito ri de rel ig ie musulmana , Uniunea Euro-
peana si-a schimbat directia irevocabil. Semnificatia acestui moment este
una deosebita : Uniunea dec la ra pen tru prima data ca nu este n ic i un c lub
crest in s i n ic i 0 reg iune geograf ica, c i un ambit ios pro iect polit ic , ce nu
refuza aderarea unor state pe temeiuri religioase si culturale.
Procesu l inceput in 2004 va dura, p robabil, eel putin 10an i, ~inu va fi
unul u so r, s ti ut a fiind opoz it ia unor state europene (Franta, Germania,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 22/81
[I
II34 lstoricul formarii Comunitii ti lor Europene si a Uniunii Europene
Cipru') si a majoritatii cetatenilor europeni la aderarea Turciei (metoda
eea mai simpla de blocare a aderarii este referendumul national in statele
membre, aceasta masura fiind anuntata deja de Franta).
Mai mult, imediat dupa aceasta decizie, s-a conturat posibilitatea ca
efectele ei adverse sa se faca simti te ehiar eu pri le jul votului referendar
asupra proiectului de Constitutie, preconizat a fi organizat in unele state
europene, in sensul ca cetatenii europeni ar putea vota contra Constitutiei
pentru a transmite un mesaj in privinta deciziei vizand Turcia.
§25. Impasul creat de respingerea tratatului
constitutional in unele state membre
Confirmand, din pacate, previziunile analistilor, referendumurile orga-
nizate in unele state europene pentru aprobarea proiectului constitutional
au seos la lumina nemultumiri mai vechi ale cetatenilor europeni fa\a de
"birocra\ii de la Bruxelles" si fa\a de decizia de a accepta Turcia la
negocierile de aderare. La aceste nemultumiri s-au adaugat altele, legate
de politica interna a unor state membre, motiv suficient, in opinia electo-ratului , pentru a da un vot negat iv oricarei propuneri sus tinute de guver-
nele nationale, indiferent de obiectul acesteia'.
Astfel, referendumurile constitutionale organizate in Franta si Olanda
in mai-iunie 2005, au ararat 0 ruptura semnificativa intre politieienii euro-
peni s i cetatenii europeni. Franta a respins eu aproape 55% rat if iearea
tratatului constitutional, in timp ee in Olanda proeentul a fost si mai mare,
de 62%.In eiuda faptului ea alte state au aprobat prin procedura parlamentara
sau referendara proiectul constitutional (Spania, Italia, Germania, Austria,
Slovenia, Siovaeia, Ungaria, Letonia, Lituania, Belgia, Grecia, Cipru,
Luxemburg, Malta), situatia Constitutiei U.E. este incerta, Parlamentul
polonez nu a r eusit r at if ic ar ea in iu li e 2005, sa rc ina r evenind noulu i
ICipru ameninta chiar cu folosirea dreptului de veto in cazul aderarii Turciei
_ nu t rebui e ui tat f apt ul ca Tu rc ia r ecu noast e numa i par tea nor di ca a i ns ul ei ,
locuita de ciprioti turci, ca fiind statuI Cipru.
2 L ipsa d e popul ar it at e a pr imul ui mi ni st ru f rancez si pol it ica na ti onal a a
guvernu lu i condu s de ace sta a con tr ibui t, a st fe l, l a r ezul ta tu l r eferendumu lu i
din Franta.
-~
§25. Impasul creat de respingerea tratatului constitutional in uneie state membre 35
par lament ales, in t imp ce Cehia urmeaza sa organizeze referendum doar
la sfars itul lui 2006 - inceputul lui 2007. Marea Bri tanie, Por tugalia,
·'uedia, Irlanda si Danemarca si-au amanat referendumurile sau ratificarea
parlamanetara pe termen nedeterminat, iar Estonia siFinlanda vor ratificaprin procedura parlamentara proiectulla sfarsitul anului 2005.
Explicatia comportamentului electoral francez si olandez, a scorului
redus obt inut la referendumul din Luxemburg, dar s i probabi li ta tea
respingerii textului in Marea Britanie, are in vedere mai multe aspecte.
In primul rand, Uniunea Europeana continua sa se ext inda, invitand
tot mai mul te s ta te europene si cvasi -europene sa adere . Cetatenii euro-
peni vor sa s tie paua unde va merge aceasta ext indere s i cand se va opr i,
pentru a face loc intaririi contructiei comunitare. Populatia Uniunii, mai
ales din vechile state membre, nu-si poate inchipui cum va a ra ta Europa
pest e 30 de an i, i ar po liti ci eni i eu ropeni nu sunt d ispusi sa tr at eze cu
seriozitate aceasta problema si sa ofere un raspuns credibil. Nimeni nu ~i-
arfi inchipuit in 1990 dimensiunile si complexitatea actuala a constructiei
europene, de aceea cetatenii europeni au senzatia ca nu au fost consultati
suf ic ient in acest proces de ext indere , iar Const itut ia acorda un "cec in
alb" institutiilor europene si politicienilor europeni pentru extinderea
nedefinita a Uniunii. Perspectiva viitorului european aduce cu ea teamadestramarii modelului social european, pierderea locurilor de munca bine
platite in favoarea est-europenilor, disolutia valorilor U.E.
In acest context , invitarea Turciei la negocieri a dat 0 lovitura dura
euro-optimistilor, iar ulterior, apropierea constanta de Uniune a Ucrainei,
un alt stat urias, a avut un efect asernanator, datorita perspectivei ca rapor-
tul de for te int re s ta te le membre sa se schimbe fundamental In favoarea
noi lor venit i. Situatia este ingreunata s i de faptul ca Turcia refuza, eel
putin in acest moment, sa discute varianta "parteneriatului privilegiat" cu
Uniunea, In schimbul aderari i, Mai mul t, l a usa Uniunii ar putea bate, in
viitor, si alte state, care deja i~i exprima intentii in acest sens: Norvegia,
Elvetia, Croatia, Bosnia, Serbia, Macedonia, Moldova, Albania, Ucraina.
Aderarea acestor s ta te ar duce la 0 Uniune cu 37 de membri ; o ric at de
bine ar suna acest lucru in teorie, pract ic funct ionarea Uniuni i in aranja-
mentele institutionale existente acum ar fipericlitata. Federalismul ar fi 0
solutie, insa ideea sperie multe state europene, si nu constituie 0 varianta
de discutie in prezent.In al doi lea rand, s ta te le vest europene au dif icul ta ti in mentinerea
modelului social ce a functionat pana acum cu succes, confruntandu-se cu
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 23/81
36 lstoriculformarii Comunitatilor Europenesi a UniuniiEuropene
o populat ie i rnbatranita s i cu colapsul s is temului de asigurari sociale .
Amenintarea fortei de munca est si central europeans este considerata un
alt factor de nemul tumire a populapei din s tate le din vestul Europei , des i
s lujbele vizate de est europeni sunt cele s lab plati te , care oricum n-ar f i
acceptate de cetatenii statului vestic.
In acest moment, cand textul constitutional a fost respins de doua state
fondatoare ale Comunitatii europene, si cand alte state, confruntandu-se
cu aceeasi perspectiva sumbra, incearca sa gaseasca solut ii disperate ,
opinia publica europeana este divizata lntre doua puncte de vedere: unul,
oficial , care recunoaste ca procesul de rat if icare al Const itut ie i este in
impas , insa sustine continuarea lui s i reluarea referendumuri lor dupa 0
perioada de reflectie ~ide explicare a continutului proiectului cetatenilor
europeni1, respect iv al doi lea, apart inand presei europene si societa ti i
civile, care constata "decesul" proiectului constitutional in aceasta forma
si propune 0noua dezbatere europeana asupra viitorului Uniunii.
, Problema este eli p ro ie ctul a fos t inteles des tu l d e corec t d e cetaten ii euro-
pen i, s i nu neces ita exp lica ti i sup limentare; pur s i s implu p revede ri le sale sun t
con side ra te inaccep tabi le d e ace st ia : ideea une i Uniun i tot mai ext in se s i mai
adanc ite int re s ta te le membre nu mai corespunde idealur ilor d e bunas ta re a leeuropenilor.
Capitolul IIUniunea Europeans ~i sistemul sau institutional
Sectiunea 1. Uniunea Europeans
§1. Terminologie. Natura juridica a Uniunii Europene
Termenul de .Uniune Europeana" este utilizat incepand cu 1992, cand
Tratatul de la Maast richt a denumit ast fe l ansamblul hibrid format din
Comunitatile europene si formele de cooperare interguvemamentala intre
statele membre ale Comunitatilor europene.
Este imposibil de dat 0 definitie Uniunii Europene, tocmai datorita
"ambiguiHiJii constructive" pe care 0 sugereaza aceasta sintagma 1.
Spre deosebire deComunitatile europene, Uniunea Europeans nu dis-pune, deocamdata, de personalitate juridica', Ea este mai degraba un con-
cept politic decat unul juridic, deoarece nu substituie Comunitatile euro-
pene, ci Ieinglobeaza intr-un ansamblu mai larg".
Statele membre ale Uniunii Europene I~ipot transfera cornpetentele, la
ader ar e, doar unei per soane ju ri di ce af la te l a un n ivel supe rio r' , pr in
urmare doar Comunitatilor Europene sau unui organ comunitar, cum este
Banca Centrala Europeana, nu si Uniunii Europene".
Din acest motiv, este acceptata explicatia conform careia, pentru a-si
realiza obiectivele, Uniunea Europeana utilizeaza Comunitatile Euro-
pene, completate cu formele de cooperare interguvernamentala preva-
zute In tratate.
, W.Weidenfeld, W Wessels, op. cit., p . 229.
2 f.Rideau. op. cit., p .242 ; O . Tinea,Drept comunitar general, op. cit., p . 47.3 R. Munteanu, op. cit., p. 101.
4 A se vedeaL. Cram,D. Dinan, N. Nugent (editors), op. c it ., p .5 .5 P. Moreau Defarges, op. cit., p. 37.
4.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 24/81
~l
I [I
!
38 Uniunea Europeand si sistemul sou institutional
De asemenea, tot in randul mij loacelor de realizare a obiectivelor
Uniunii Europene se inscrie si sistemul institutional unic, format din cele
cinci institutii comunitare I.
§2. Obiectivele Uniunii Europene
Obiectivele Uniunii Europene sunt prevazute in Tratatul de la Maastricht
privind Uniunea Europeana':
- promovarea progresului economic si social, scopul final fiind reali-
zarea pietei unice, a uniunii economice si monetare si introducerea mone-
dei unice.
- afi rmarea ident itat ii Uniunii in plan international , prin pol it ica de
secur itate s i externa cornuna; in vii tor, se preconizeaza realizarea unei
politici de aparare comune.
- apararea dreptur ilor s i intereselor cetatenilor europeni, prin ins ti -
tuirea cetateniei europene;
- dezvoltarea Uniunii ca spatiu de libertate, securitate sijustitie, prin
cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;
- dezvoltarea acquis-ului comunitar.
§3. Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene
. - cei trei "piloni" ai Uniunii Europene
Cei trei "piloni" pe care se sprijina organizarea sifunctionarea Uniunii
Europene sunt, asa cum am mai aratat. .
1.pilonul comunitar - Comunitatile europene;
2. pilonul interguvernamental de politica externa si de securitate comuna
(PESC);
3. pilonul interguvernamental de cooperare injustitie si afaceri interne
(JAI).
IC. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, op. c it ., p . 37.
2 A se vede a Documente de baz ii a le Comunit ii ti i s ! Uniunii Europene, Ed.
Polirom, 1999.
§3.Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene 39
Deosebirea dintre cei trei piloni consta nu numai in scopurile distincte
pe ca re le i nt ruchi peaza - pi at a in te rna uni ca s i uni unea econorn ica s i
rnonetara (1), salvgardarea valorilor comune, a independentei Uniunii (2),
respectiv protejarea cetatenilor europeni printr-o colaborare intarita a sta-
telor membre in materie penala, lupta impotriva criminalitatii, a teroris-
mului , t raficului de droguri , de arme, a coruptiei s i f raudei (3), ci si in
mecanismele de decizie distincte existente, in functie de "pilonul" vizat.
Astfel, sistemul institutional este unic pentru cei trei piloni, insa com-
petentele ins ti tutionale sunt difer ite in funct ie de pilonul pe teritoriul
caruia se actioneaza. De exemplu, Curtea Europeana de Justitie este com-
petenta pentru pilonul comunitar, nu insa sipentu pilonul nr. 2, iar fata de
pilonul nr. 3 este partial competcnta 1. De asemenea, daca i n cazul p ri -
mului pilon functioneaza procedurile de integrare, in cazul celorlalte doua
functioneaza proceduri interguvernamentale'.
Motorul comun al celor t re i piloni este Consiliul european, organism
ce reuneste sefii de state si de guverne din larile membre, si care da
Uniunii impul su l nece sar dezvol ta ri i s al e, defin ind or ienta ri le s i
politicile generale.
In f ine, t rebuie precizat ca Tratatul de la Maast richt impune indepli -
nirea obiectivelor Uniunii cu respectarea principiului subsidlaritatii.In conformitate cu acest principiu, i n domenii le ca re nu l in de com-
peterua sa exclusiva, Uniunea Europeana nu intervine dedit daca s i in
mdsura in care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de statele
membre intr-o manierii satisfacatoare, insa pot fi realizate mai bine la nivel
comunitar, datoritd dimensiunilor sau efectelor actiunii proiectate.
1 C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it ., p .41.
2 Cooperarea interguvernamentala presupune acordul unaniin al tuturor state-
lor membre pentru adoptarea unei decizii, in timp ce procedura cornunitara poate
duce la decizie ~ifolosind procedurile de vot cu majoritate calificata,
Astfel, in cadrul celui de-al treilea pilon, spre exemplu, Consiliul D.E. poate
doar s a red act ez e t ext ul unei conv ent ii pe car e st at el e membr e sa 0 adopte
u lter io r, nu sae rni ta un act comun itar obl ig ator iu cuacelas i con tinu t - G . Ferreol
(coord.), op. c it ., p . 19.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 25/81
I I
III
I . I I
I I
I
40 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
§4. Uniunea Europeans - cadru complex ~iatipic
de functionare a lnstitutillor comunitare
Sis temul ins ti tutional al Uniunii Europene este const ruit in jurul acinci institutii fundamentale: .
- COmi.siaeuropeans, care initiaza politici siIe pune in aplicare,
- Consiliul U.E. - organullegislativ, de decizie comunitara, care actio-
neaza pe baza propunerilor Comisiei, ,
- Parlamentul european, cu rol initial consultativ, insa in ultimul timp
tot mai important in procesul de luare a deciziilor comunitare
- Cur tea Europeana de Justi ti e, care are sarcina de a interpreta actele
comunitare ~itratatele institutive, in caz de conflict juridic.
- Cur tea de conturi , ins ti tutie cu rol de control f inanciar , a l adminis-
trarii bugetului comunitar.
Acestea sunt institutiile comunitare care au functionar in temeiul trata-
telor ins ti tutive (C.E.C.O. , C.E .E . s i EURATOM); ele au continuat sa
functioneze si dupa crearea Uniunii Europene, iar in plus Uniunea Euro-
~~ana a dob~dit c~mpetenle noi, care nu intra in sfera de atributii a institu-
tiilor co~uIlltare, ~I sunt rezolvate pe baze interguvernamentale - politica
externa ~I de secuntate, respectiv cooperarea injustitie ~iafaceri interne.De asemenea, sistemul institutional comunitar este compJetat cu alte
organe comunitare, cum ar fi Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic
~iSocial etc.
§5. Aderarea la Uniunea Europeanii.
Excluderea ~iretragerea din Uniunea Europeanii
La Uniunea Europeana pot adera "statele Europei care practica demo-
cratia pluralista sieconomia de piata" I.
'. in cazul Turciei, criteriul geografic a fost interpretat constructiv, ea avand 0parte
a tentonul~1 pe continental european, insa nu acelasi lucru s-a putut realiza in cazul
candidatum Marocului, 0 alta chestiune discutabila este aceea a statelor minuscule
aflate sub protectorat, cum sunt Andorra, Liechtenstein , Monaco, San Marino sau
Vat ic anul - a ce stea nu sun t " state" in dep linu l sen s a l cuvan tu lu i, ~ id e aceea n ic i
membre ale Uniunii Europene; ele beneficiaza insa (cu excepna Vaticanului, evident)
de anumite dispozitii specifice comunitare, cum arfi reglementiirile vamale.
_.
§5. Aderarea fa Un iunea Europeana . 41
Aderarea la Uniunea Europeana presupune, de fapt, aderarea la cele
trei Comunita t i europene, acceptarea pilonilor interguvemamentali ai Uniu-
nii, prevazuti in Tratatul de la Maastricht, si implica maimulte etape:
- Ader area propr iu -zi sa e ste pr ecedat a de semna rea unui Acord deasociere, intre statui candidat si Comunitatile europene, care se deruleaza
o anumita perioada de timp, diferita de la stat la stat' .
- AI doi lea pas este ser rmarea t rata tului de aderare , de cat re repre-
zentantii tuturor statelor membre, pe de 0parte, ~ide catre reprezentantul
statului candidat, pe de alta parte. In prealabil, Consiliul U.E. voteaza in
unanimi tate aderarea, cu consultarea Comisiei europene si cu avizul
favorabil, dat printr-un vot majoritar, al Parlamentului european.
- In f ine, t ra ta tul de adera re e ste supus ra tifi car ii in pa rl amen te le
na t iona le ale tuturor statelor membre, si, in unele cazuri, referendumului.
Strans legata de problema aderari i l a Uniunea Europeana este ches-
r iunea indelung discutata a excluderii respectiv retragerii din Uniune.
Intr-adevar, tratatele constitutive ~itratatele de aderare nu prevad posi-
bilitatea excluderii din Uniune, si nici nu exista dispozitii care sajustifice,
In mod indirect, aceasta masura; prin urmare, se poate spune ca aceasta
posibilitate nu exista'.
Cat priveste retragerea din Uniune, este acceptata posibilitatea oricaruistat de a se retrage, chiar daca nu sunt prevazute forme procedurale speci-
fice pentru aceasta'.
Groenlanda a obtinut ,,retragerea" din Comunitate, tnsa aceasta retragere
nu este una tipica, neputand constitui un precedent. Astfel, Groenlanda a
facut par te din Comunitate ca provincie daneza, incepand cu anul 1973;
autonomi a in te rna doband ita i n 1980 a f acut ca in 1984 , Danemarca sa
incheie un tratat cu celelalte state membre avand ca efect incetarea aplicarii
dreptului comunitar pe teritoriul provinciei autonome. Prin aceasta opera-
tiune a fost modificat campul teritorial de aplicare a tratatelor comunitare,
deci nu este yorba propriu-zis de 0 retragere a unui stat membru4•
, De exemp lu , Roman ia a semna t Aco rdul d e a sociere in 1993, iar ace sta a
intrat ln vigoare in 1995.2 A se vedea N. Deaconu, op. c it ., p . 9 .
3 A s e ve dea pe nt ru di scut ii le pe ace ast a t er na, G . Isaac, op. cit., p. 34;
P. Manin, Les Communautes Europeenne. L 'Union Europeene , Ed. Pedone,
Paris, 1997, p. 71; V. Marcu, op. c it ., p . 139.
4 J. Boulois,op. cit., p . 50; R. Muntean", op. c it ., p .42; O . Bibere, op. cit., p . 63.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 26/81
42 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
Chiar daca t rata te le nu prevad mij loace jur idice de ret ragere a unui
s ta t, e st e ev iden t ca daca aces ta dor est e re tr agerea n imi c nu ar fi rnai
simplu decat sa practice 0perioada nedefinita politica "seaunului gol", care,
de facto, semnifica acelasi lucru. In fata unui ast fe l de comportament,
celelel te s ta te ar f i for ta te sa modif ice t ra ta te le in asa fel indlt Uniunea sa
functioneze eu mai putini membri, luand astfel act de retragere.
In 2004, problema retragerii a fost ridicata de parlamentari europeni
d in I rl anda de Nord si Scoti a, ca re p ropuneau cet at eni lo r lo r solu ti a
declararii independentei fala de Marea Britanie cu pastrarea statutului de
membru al Uniunii Europene; reactia Uniunii nu s-a lasat insa asteptata,
Presedintele Comisiei Europene Romano Prodi aratand clar ca 0 regiune
care-si declara independenta fata de un stat membru UE devine stat ter t
fala de UE si t rebuie sa parcurga toate etapele pentru a adera la aceasta
organizatie 1.
Suspendarea unui s ta t din Uniune este insa posibila, pe baza dispo-
zit ii lor Tratatului de la Amsterdam, daca acel s ta t a incalcat in mod gray
si persistent prineipiile lnscrise In tratate (art. F par. 1). Suspendarea are
loc prin decizia unanima a Consi liului U.E . (evident rara par ticiparea
reprezentantului statului In cauza), la propunerea Comisiei europene sau a
unui s ta t membru, s i eu avizul favorabil (majori ta te de2/3)
a Parlamen-tului european',
§6. Uniunea Europeana '.-un proces evolutiv
Inca de la inceputurile sale, Cornunitatile europene si Uniunea Euro-
peana au suscita t di scuti i aprin se I n r andul pol it ic ieni lo r, mediu lu i
academic sau cetatenilor europeni.Confruntarea are loc intre mai multe curente de opinie: curentul fede-
ralist, care priveste Uniunea ca un "supra-stat", curentul confederalist, care
imbina suveranitatea nationala eu integrarea europeana intr-un sistem politic
sui generis, si curentul nationalist , al , ,Europei natiunilor", care intelege
integrarea europeana ca un proces de cooperare intre guvernele nationale'.
IEU Observer, 16/04.2004.
2 O. Tinea, Orept eomunitar general, op. cit., p . 52.
3 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 143 .
§6. Uniunea Europeona - unproces evolutiv43
Viziunea "parinlilor fondatori" ai Uniunii Europene a fost 0 federalie
'uropeana, suprana\ionala, eu competente largi de decizie. Acest obiectiv
rciese din Declaratia Schuman din 9 mai 1950.Pre~edintele fr~ncez Charles de Gaulle a fost eel mai mare sustinator
(II Europei confederate, fermata din state independente, care singure audreptul de deeizie: .stetele natiuni sunt singurele entitati care dispun, spre
dcosebire de organiza\iile suprana\ionale, de legitimitate. Care sunt reali-
tn\ile Europei? Care sunt bazele pe care se poate construi? De fapt statele
sunt cele care, fiind, e adevarat, foarte diferite unele de alte1e, au fiecare
lin suflet, 0 i stor ie" - spunea de Gaulle. In opinia aceluiasi om pol it ic ,
l~uropa trebuie sa fie independenta fala de Statele Unite, fiind criticabile
lncercarile unor state europene de a 0piasa sub influenta americana'.
In fine, cea de-a treia optiune, 0Europa interguvernamentala, este sus-
(inuta Iati~ sau disimulat de Marea Britanie, tributara inca In plan ideolo-
gic ~ipol it ic relat ie i sale cu S.U.A., izolari i e i insulare, precum si nive-
lului de dezvoltare super ior. De asemenea, s ta te le nordice s i In special
Danemarca profi ta eel rnai mul t de pe urma intarzier ilor in procesul de
integrare adancita. preferand formele de cooperare interguvernamentala.
Ext inderea Uniunii Europene la peste 25 de membri pune probleme
cleosebite din punetul de vedere al adancir ii [ntegrari i europene, mai
multe scenarii fiind prefigurate:a) Europa " a la carte", care presupune alegerea politicilor comunitare
in functie de interesul imediat al statelor membre; aceasta solutie implica
reducerea rolului pe care-l joaca institutiile comunitare, in favoarea unei
cooperari interguvernamentale.b ) Europa "cu ma i multe v ite ze ", i n ca re exi st a n ive lu ri d if er it e de
integrare a statelor membre,c) Europa "cu nucleu tare" , presupune formarea unui nucleu federal
de state care sunt dispuse (si capabile) sa continue integrarea, in t imp ce
relatiile lor cu celelalte state raman flexibile.
IA. Profiroiu, M. Profiroiu, op. cit., p. 23.
2 P. Fontaine, op. c it ., p . 23.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 27/81
44 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional
Sectiunea 2 . S i st emu l institutional al Unlunii Europene
§1. Comis ia europeana
1.1. Structure. Numirea ~idemiterea dinfunctie a comisarilor
europeni
Comisia europeana l, ee a mai originala dintre institutiile comunitare',
este fermata in prezent din 25 de comisari desemnati de guvernele
st at el or memb re, "a carer independents e ste in a fa ra oricarui dubiu'", pe
baza competentei lor generale, profesionale.
Tratatul de la Nisa4, ul timu l t ra tat c omuni tar ce amende a z a tratatele
institu tive din anii '50, reglementeaza desemna rea Comis ie i europene a st fe l:
a ) Consi liul europeans hotaraste desemna rea une i personalitati ee
urmeaza a fi numita presedinte a l Comis ie i, Par lamentul european apro-
band aceasta desemnare;
b ) Consi liul U .E. (eu major it ate calificata) impreuna CII viitorul prese-
dinte aI Comisiei, desemneaza comi sa ri i pe baz a pr opune ri lor veni te di n
partea guvernelor nationale,
c) comisarii, impreuna cu presedintele aeestora, sunt supusi, In ealitate
de organ eolegial, aprobarii Parlamentului European",
1 Denumirea de "Co rn is ie europeana" a fos t adoptata numai dupa Tra ta tu l d e
la Maastricht privind Uniunea Europeans, anterior fiind folosita sintagma "Comi-
s ia Comun itat ilor Europene" . Cu toa te ca denumirea s -a sch imba t, in documen -
tele oficiale se intalne~te in eontinuare si veehea denumire.
2 O. Bibere, op. cit., p . 135.
J Art. 10al Tratatului de fuziune a executivelor.
4 Pentru modalitatile de desemnare anterioare Tratatului de la Nisa si evolutia
l or, a se ve dea D. Leonard, op. cit., p. 41; G. Ferreol (coord), op. cit., p. 37;
W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p .41; N. Deaconu, op. c it ., p .70.
S V. Duculescu, Tra ta tu l d e la Nisa s i r eforma ins ti tu tionala a Uniun ii Euro-
pene, in Rev is ta de d rept comercial , n r. 3/2001, p . 50. In sen su 1ca nu este vorba
de 0 int runi re a Consi liului european, c i d e 0 reu ni une Ia ee l mai i nat ni vel a
Consi liului U .E., a se vedea O. Manolache, op. c it. , p. 93. In ce ne p ri ves te, ne
ral iem p rime i opini i, d eoarece Consi liul U .E. nu se poa te reuni d ed it I a n iv elul
min is tr ilor d e externe ( sau in Consi li i special iz ate) , nu s i la n iv elul s ef ilor d e s ta t
side guvern, in caz contrar diferentierea intre cele doua organisme fiind inutila .6 In doc tr in a se sub liniaza ca aceas ta p rocedu ra nu ech iv aleaza cu 0 inves-
titura a Cornisiei de catre Parlament - deoarece guvernele nationale desemneaza
§1. Comisia europeand 45
d) Comi si a e urop eana i n i nt re gime es te numi ta i n f unct ie de Cons il iul
U .E., eu majoritate calificata.
• Comi sar ii sunt cetateni a i s ta te lo r membre, si In prezent pot fi eel
mult doi di n aceeasi tara'. Numarul lor este stabilit de Consiliul VE, eu
unanimitate de voturi.
Ma ndat ul comi sar il or e ur openi e st e de 5 ani, si sunt reeligibili. Desi
sunt desemnati de guvemele nationale, nu pot fi demisi de acestea.
Sinzura institutie care are dreptul de a demite un comisar este Curtea
13urop:anade Justltie2, in timp ce Comisia in intregime, ea organ eolegial,
poate fi demisa de Parlamentul european, prin motiune de cenzura,
adoptata cu votul a doua tre imi din voturile exprimate, si in acelasi timp a
majoritatii membrilor (majoritate destul de greu de obtinut, Insa care
putea f i realizata in 1999, daca demis ia Comis ie i San te r nu a r f i interveni t
tn timp utiJ).
• E st e de l a s ine i nl el es ca ext inde rea Uni uni i l a 27 de state presupune
modifiearea strueturii institutiilor eomunitare si a modalitatilor de desern-
nare a acestora.
.Ast fe l, in 2004, a fost fermata prima Comisie dupa largirea Uni uni i e u
.primul val", ea fiind compusa dintr-un r epr ezent ant al fiecarui stat
membru, numarul comisarilor putand f i modi fi eat de Cons il iul U.E. pr in
vot unanim (Tratatul d e la Nisa) .
membr ii Comi si ei - c i doa r ampl ifi ca r ol ul P ar lament ul ui s i a l vot ul ui sa u de
tnc rede re in p roce su l d e numire a corni sa ri lo r - C . Lefter, op. c it ., p. 111. I n c e ne
priveste, nu vedem deosebiri esentiale intre aceasta procedura ~icea nationals de
I nves tir e a Gu vemul ui de ca tre Par lamen t; pe de a lt a pa rt e, nu i nt el egem de c e
votul aprobator al Parlam~ntului european nu poate fi considerat 0 tnvestitura a
omi si ei i n func ti e. In s ens ul ca s ist emul de des emnar e a Comi si e se apr opi e
de eel dintr-un r egim par lament ar c Ia si c, a se vedea s i G. Ferreol (coord.),
op. c it ., p . 37.
J acques San te r a fos t p rimu l p re sedinte desemna t care a avu t p robleme in ce
p rive ste obt in erea aprobar ii Par lamentului european, c andida tu ra sa t re cand la
limita in 1994. .
I De obicei, comisarii europeni sunt politic ieni din statele membre, de regula
di n pa rt idul af lat I a guvema re ; exce pt ie fa ce Mar ea Br it ani e, c are numes te
constant comisarii d in opozitie - D. Leonard, op. c it ., p .40 .
2 In ace st c az , p en tru numirea unu i nou comisar se parcu rge d in nou int re agapr ocedur a de numi re ; comi sar ul a st fel nur ni t va a vea tn sa un mandat r edus , el
Incheind mandatul celui demis.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 28/81
46 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional
Imedi at i nsa dupa ce Uniunea se va ex ti nde la 27 de s ta te , numarul
membrilor Comisiei va f imodi ficat in asa fel incat saf ie eel mul t egal cu
27, deci va putea f i chiar mai mic decat numarul s ta te lor membre1. Prin
urmare, ii va reveni Consi liului U.E. sarcina de a respecta egali ta teadintre state, desemnand in asa fel cornisarii lncat diferenta dintre numarul
total al mandatelor detinute de reprezentantii diferitelor state sa nu fie mai
mar e de un mandat , i ar Corn is ia s a re fl ec te permanent s i de 0 maniera
satisfacatoare evantaiul demografic si geografic al statelor membre/.
Conducerea Comisiei este fermata din:
a) Presedintele Comisiei. Desemnat cu 6 luni inainte ca mandatul sau
sa lnceapa, acesta este consultat in legatura cu desemnarea celor la lt i
comisari. Numirea sa se face pentru un mandat egal cu eel al Comisiei.
Presedintele Comisiei europene este f igura cea mai proeminenta a
Uniunii Europene, cea mai mediatizata persoana din angrenajul institutio-
nal comunitar . Nu este de mirare, asadar, ca toate comisii le care au func-
t ionat pana i n pr ezen t au purt at nume le p re sedin ti lo r l or - de exemplu
Comi si a Jenki ns , Comis ia Thorn, Comi si a De lo rs, Comis ia San te r,
Comisia Prodi, Comisia Baroso3.
Presedintele Comisiei are, teoretic, rol administrativ si protocolar, el
reprezentand Comisia in fata celorlalte institutii eomunitare, preeum si inrelatiile cu tertii. Influenta presedintelui poate fi insa, in practica, destul
de mare, fapt demonst rat de per ioada Delors, s i confi rmat prin modif i-
carea Regulamentului intern al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi
puter i discret ionare presedintelui in atr ibui rea sareini lor in inter iorul
institutiei (comisarilor), siin revizuirea acestora',
Continuand pe linia acestei orientari, Tratatul de la Nisa a intarit rolul
presedintelui Comisiei europene in raport cu ceilalti comisari: el defineste
IConcept ia dupa care t rebu ie numit c are un comisar d in f ie ca re s ta t membru
e ste c ri ti ca ta in doc tr in a, d eoarece in ace st f el Comis ia e ste indepar ta ta de rolul
sau prezumat, acela de institutie ce apara interesul comunitar dincolo de orice
interese nationale - P. Moreau Defarges, op. c it ., p .51 .
2 A se vedea O. Manolache, op. cit., p. 94; O. Tinea, Tra ta tu l d e la Nisa,
op. c it ., p . 16.
l Actua la Comis ie europeana , condu sa de Jose Manue l Baroso, d in Por tu -
galia, W vaincheia mandatul in 2009.
4 A s e ve dea art. 219 d in Tra ta tu l U .E.; O. Ferreol (coord), op. c it ., p. 37.
Inainte . presedintele propunea repartizarea responsabilitatilor,' s i comisarii votau
in plen aprobarea propunerilor. .
§1. Comisia europeana 47
uricntarile politiee si organizarea interna a Comisiei, asigurand coerenta,
,\ilcacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia, numeste vicepresedintii
Comisiei, si poate cere demisia unui comisarl.
b) Yicepresedlntii, in numa r de doi, sunt d e se rn na ti , a sa cum am a ra ra t ,do catre presedinte", dintre comisari. Vicepresedintii au ca rol suplinirea
presedmtelui atunci cand imprejurarile 0cer.
1.2.Atributille Comisiei Europene
a) atributii Inprocedura legislative. Comisia europeans detine mono-
polul ini ti at ivei legis la tive in sfera primului "pi lon" , eel comunitar ',
lnitiativa care este t r ansmisa spre decizie Consiliului U.E. In cazul celui
de-al doilea "pilon", Comisia este doar asociata initiativei Consiliului
U.E. , i ar i n cazul celu i de-a l tr ei le a ea impa rt e acea sta a tr ibutie cu
statele membre4•
Consiliul U.E. singur sau impreurui cu Parlamentul european adopta
nc te norma tiv e i n p ri nci pi u numai pe baza propuneri lo r inain ta te de
omisie - aeeasta este regula ins ti tuita prin t ra ta te . lata de ce Comisia
este considerata .organul motrice al integrarii europene'".
Consili ul poa te i nsa sol ic it a Comis ie i sa f aca anumite propuneri,
pcnt ru realizarea unui obiectiv comunitar. Decizia va respecta propunerea
7naintata de Comisie , nu- i va putea f i contrara; daca se dores te modi-
ficarea propunerii, singura in masura sa 0 faca este Comisia, la solicitarea
institutiilor comunitare interesate - Consiliul U.E. sau Parlamentul. Prin
cxceptie de la acest principiu, Consi liul va putea adopta, insa doar eu vot
una n im , 0decizie in care propunerea venita de laComisie se r egaseste eu
modif ica r i .
Ini ti at ivele Comisieisunt publicate in Jurnalul Oficial a l Uniunii
Europene , seria "C", fiind numite "documente COM".
Dis tinct de dreptul de a ini tia acte normative, Comisia dispune side 0
putere normativd proprie:
IArt . 217 nou a lTratatului d e laMaastricht.
2 Ina in te de Nisa, v ic ep re sedint ii e rau descmna ti d e Comis ie ea o rgan cole-
gial, dintre cornisari.
lC.J.C.E. 26 februarie 1976, cauza SAD AM; P. Fontaine, op. c it ., p .52 .
4 A s e v edea C . Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it . .p . 56.
sA s e v edea C . Lefter, op. c it ., p . 113 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 29/81
II III ' I 1 1 1 1 1
1 I I I I I I i lI I ! I ' I I I I I
1 1 1 1
l i ' l
1 ' 1 ' 1 '
' I : : ~
1 , , 1
I l i l :
1
1 1 1 11 1 , , 1
I ! l l l l l i l l ' l l
1
1 , 1 1 1 1 1 1 ' 1 1 1
1 1 1 1 1 1
II
I I I I
1 1 1 ,
'I I
I'
l l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
' 1 1 1
48 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional §J. Comisia europeand 49
- Inprimul rand, ca succesoare a Ina lrei Autoritat i a C.E.C.O., Comi-
s ia a re , teore tic, d rept de dec iz ie absoluta In domeniu l C.E.C.O., insa In
pract ica ea I~iexerc ita acest d rept a la tu ri de Consiliul U.E. , care emite un
aviz conform', procedura apropiindu-se astfel de cea obisnuita, din C.E.E.sau Euratom.
- In al doil ea rand, chiar si In tratatele C.E.E. si Euratom, Comisia
dobandeste putere normativa proprie , Insa numai in anumite domenii ,
strict delimitate prin textele tratatelor: uniunea vamala, concurenta,
- Comisi a are si 0 putere normativa subordonata celei a Consiliului
U.E., care-i permite executarea actelor adoptate de Consiliu.
- Comis ia poa te emite dec iz ii ind iv idua le (precum si recomandari sau
avize), adresate statelor sau intreprinderilor comunitare, prin care inter-
vine In anumite domenii, cum ar fi concentrarile economice.
b) atribtuia de "gardian al tratatelor", Tratatele institutive imputer-
n icesc Comis ia europeana sa urmareasca ~isa asigure respectarea drep-
tului comunitar origina r sau derivat , a ta t de catre s ta te le membre, d lt s ide
catre celelalte institutii comunitare.
Procedura u ti liza ta de Comis ie In cazul in care un s ta t membru omite
sau refuza sa-si indeplineasca 0 obligat ie ce decurge d in tra ta te a re mai
multe etape:- i ni ti al , Comisi a reamintest e s ta tului o bl ig at ii le pe c are Ie a re si I I
invita sa-si prezinte observatiile intr-un anumit interval de timp;
- In s itua tia in care s ta tu i nu seconformeaza, Comis ia emite 0 "opinie
motivate", prin care stabileste 0 per ioada de timp I n care st atui est e
obligat sa-si lndeplineasca indatoririle;
- daca n ic i acest termen nu este respectat , Comis ia ses izeaza Curtea
Europeana de Justitie, care constata nerespectarea obligatiilor din tratate, si
solicita, la randul ei, statului membru, sa se conformeze cerintelor Comisiei;
- ultima etapa 0constiuie actionarea de catre Comisie a statului membru
in fata Curtii Europene de Justitie, pentru incalcarea obligatiilor prevazute
Intratat, finalizata cu 0hotarare judecatoreasca de obligare a acestuia.
Pentru a-si indeplini atributia de "gardian al tratatelor", Comisia poate
cere informati i s ta te lo r, intreprinderi lo r sau persoanelor f iz ice, in scop
preventiv sau de informare/.
til f ine, mai trebu ie sub liniat f ap tu l e ll . f ieca re comisar a re a tr ibutii
pecifice, intr-un domeniu de activitate determinat', din aceasta perspec-
I l v n Comisia asemanandu-se cu un guvern national.
Dec iz ii le lua te de un comisar in domeniu l sa u de activ itate nu suntcons id erat e d eci zi il e Comis iei d ec at a tu nc i ca nd exi st a 0 delegare
I xpresa In acest sens d in partea Comis ie i, iar aceas ta delegare poa te f i
icorda ta doar in chestiuni de gestiune si adrninistrare2.
c) atributia de organ executiv al Uniunii Europene. Comisia este
nrganul executiv al Uniunii , eel care pune In executare actele normative
emise de Consiliul U.E. sau de acesta in codec iz ie cu Parlamentul euro-
pean3. ' in exerc itarea acestei a tr ibutii , de a pune in execu ta re dec iz ii le
'onsiliului V.E., Comisia dispune, asa cum am mai precizat, de 0 putere
normat ive proprie, putand adopta regulamente, di re ct ive ~ i dec iz i i ,
p r ec u m s i r e co m a nd a ri sau avize .
Domeniile In ca re Comisi a a re pu te re normat iva subo rdona ta , de
executare, sunt, conform tratatelor':
- implementarea (executia ) bugetului comunitar , a l carui pro iect este
lotde competenta Comisier':
- uniunea vamala;
- concurenta;- functionarea pietei comune (cu exceptia agriculturii);
- gestiunea fondurilor comunitare.
, D in tr e domen ii le des peci al izar e amint im: pol it ica comer ci al a comun it ar a,
probleme indus tr iale, tehnologii informationale s i de telecomunicati i, concurenta,
p l it ica ext er na s i de s ecur it at e comuna, cul tu ra ~ i audiov izua l, s ti in ta , cer ce ta re
~idezvo lt ar e, med iu l i ncon ju ra to r, pol it ic i r eg iona le , t rans po rt , p ia ta i nt er na ,
p ro tect ia consumato ru lu i, t ur ismu l, i nt repr inderi mic i ~ i mij loci i, agr icul tu ra ~ i
dezvoltarea rurala etc.
2 C.J.C.E., cauza Akzo-Chemie, 5/85 si c au za Basf AG, 137/92, in C. Brice-
Oelajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p. 68, respectiv O. Manolache, op. c it ., p . 96.
3 J. McCormick, op. c it ., p . 97 .
4 Art. 1 24 , 1 30 b , 1 0 (2), 13 (2), 22, 89, 90, 93, 97 d in T ra ta tu l C.E .E .
s I n anu ! urmator anu lu i buget ar , Par lamentul , l a p ropunerea Consi li u! ui de
m in ist ri s i p e b az a ra por tu lu i Curt ii d e c on tu ri , d esc ar ca de g est iu ne Com isi a
europeana, cu privire la implementarea bugetului comunitar ., P.Moreau Defarges, op. c it ., p . 40 .
2 P. Fontaine, o p. c it ., p . 5 3
,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 30/81
, I
I I
50 Uniunea Europeand si s is temul siiu institutional
In celelal te cazur i, puterea normativa der ivata decurge din vointa
Consi liului de minis tr i, care deleaga in mod expres Comisia sa execute
actele normative pe care le-a adoptat'.
d) atributia de reprezentare. Comisia reprezinta Uniunea Europeanain relatiile cu statele nemembre siin organismele internationale; in interiorul
Uniunii ea reprezinta interesul comunitar, in raport cu persoanele fizice sau
juridice, cu celelalte institutii comunitare sau cu statele membre.
Comis ia europeana tr ebuie sa acti oneze i n a sa f el inca t in ter esul
comunitar sa primeze in fata intereselor statelor membre. Rolul ei este cu
atat mai dificil , cu cat el necesita negocieri prealabile adoptarii oricarei
initiative legislative cu statele membre, cat si medierea negocierilor dintre
statele membre. A~a cum s-a subliniat in doctr ina, Comisia apare ca un
intermediar neutru intre statele membre, pe de 0 par te , s i int re acestea ~i
Uniune, pe de alta parte",
Ca reprezentant pe plan extern al Uniunii, Comisia este cea care nego-
ciaza tratatele intemationale incheiate de Uniune, fiind imputernicita de
f iecare data de cat re Consi liul U.E . print r-o .xlecizic de ncgociere": '.
Ulterior, Consiliul U.E. va ratifica acordul international, votand de regula
cu majoritate calificata, cu exceptia acordurilor de asociere sau aderare,
care trebuie votate cu unanimitate.
1.3. Functionarea Comisiei europene
Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un Cabinet, format din
functionari administrativi.
Sefii de cabinet se inalnesc saptamanal pentru discutarea problemelor
ce necesita int runi rea Comisiei s i pentru a pregati lucrari le acesteia.
Acestia analizeaza problemele de discutat si Ie includ in doua categorii:
categoria "A" si categoria "B". Problemele de categoria "A" sunt aspecte
asupra carora comisarii cad de acord prin intermediul sefilor de cabinet, si
I Este vorba de a sa numita " comi to logie" , c are desernneaza modal it at il e d e
apl ic are a regulamen te lo r emise de Consi liu, ~ i c are cad in sarcina Comis ie i -
W. Weidenfeld, W. Wessels , op. cit., p . 242.
2 C. Lefter, op. cit., p. 119.
3 .Decizia de negoc ie re " e ste supusa Par lamentu1ui s i Cur ti i Europene de
Justitie spre avizare prealabila conforma. Curtea Europeana de Justitie avizeaza
p ro ie ctul d e aco rd interna tional d in punctul d e vedere a l con fo rmitat ii s ale cu
tratatele comunitare.
§J. Comisia europeanii 51
1 1 1 1 rnai trebuie sa discute in plen, adoptarea lor in Comisie fiind asadar 0
Hll llpla formali ta te de vot . Aspectele din categor ia "B" necesita insa
tl ls cu tii in Comis ie si r ea liz ar ea unu i acord in tre comisar i pen tru a fi
irunspuse in acte comunitare. Asupra acestora din urma se vor concentraIII 'l'1irileComisiei.
Comisia are sediulla Bruxelles, si seintruneste saptamanal (de regula
miercurea), prezenta comisarilor la sedinta fiind obligatorie'. Hotararile
N' iau in prezenta majoritatii membrilor, cu majoritate simpla, si implica
Inspunderea colectiva a comisarilor europeni.
Evident ca in cazul in care considera necesar , comisar ii europeni se
pot intalni in afara cadrului del iberat iv din Comisie pentru discutarea
dlrecta a problemelor urgente sau cu caracter deosebit.
Activitatea permanents cu caracter administrativ este asigurata de cele
16 de directi i generale (D.G. ), dintre care mentionam secretariatul
11meral ', serviciul jur idic , biroul de stati st ica etc . .
Personalul administrativ al Comisiei (aproximativ 21.000 persoane),
oncentrat in majoritate laBruxelles, dar ~ilaLuxemburg, este recrutat de
entre Comisie, pe criterii geografice, si i se aplica aceleasi cerinte privind
lndependenta fala de statui de origine. 0mare parte a personalului admi-
nistrativ este angrenata in activitatea de traducere a documentelor oficialen cele Illimbi oficiale ale Uniunii Europene",
Ca racte ru l tehni c a l Comis ie i nece sit a emite rea a nu ma i puti n de
6.000 de acte comunitare pe an, dintre care aproximativ 4.000 sunt emise
de un comisar sau altul , pe baza de abi li tare . La luarea decizii lor un rol
important it joaca asociatiile de lobby, reprezentand diferite categorii
socio-profesionale sau.economice, ce incearca sa-si impuna propria ver-
siune in textul viitorului act comunitar'.
IDiscu ti il e int re comisar i au loc de regu la in eng leza sau f ranceza, cu toa te ca
doe ument el e of ici ale sunt t radus e i n t oat e ee le II l imbi of ici al e al e Uni un ii
Europene .
2 TiC, Hartley. op. cit., p. 15; O. Tinea, Drept comun itar g eneral , op. c it .,
)1. 70; V. Mareu, op. c it ., p .69 ; I. Jinga, Uniunea europeana - realita ti si perspec-
live, Ed. Lumina Lex, 1999, p. 131.
3
Sec re ta ru l g eneral s e bucura de s tabi li ta te 1n funct ie , d in 1958 s i p an a inprezent doar 4 persoane ocupand aceasta functie .
4 D. Leonard. op. c it ., p .42 .
5 P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 51
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 31/81
52 Uniunea Europeand si sistemul sau insti tutional
1.4. Rolul Comisiei Europene in ansamblul institutiilor comunitare
Comisia europeana este organul executiv al Uniunii Europene, fiind
perceputa ca un "guvern" comunitar. Ea intruchipeaza "ideea europeana",
i nt ruc at membr ii sa i, d esi numi ti de guve rne le na tional e, n u au n ici 0
obligatie fala de acestea, f iind loiali doar intereselor Uniunii Europene.
Comisia urmares te, prin unnare, realizarea interesului comunitar, aflat
adesea in contradictie cu interesul national al statelor rnembre I.
Independenta comisarilor europeni este 0 problema de 0 importanta
d eos eb it a, de oarece e i t rebuie sa i a poz it ie ad es ea in fa ta t endint ei de
influentare din partea statului care i-a desemnar.
Pen tru a asigura independenta comisarilor , t ra ta te le impun anumite
obligatii atat In sarcina acestora, cat si a statelor membre.
Astfel, membrii Comisiei nu pot cere sau primi, In exercitarea atribu-
l ii lo r lor , n ic i un fel de ins truc tiun i d in partea guverne lor nationa le sau a
a ltor ins ti tu ti i nat iona le sau comunitare s i trebu ie sa se abtina de la orice
activitate incompatibila cu natura atributiilor lor.
Dupa incetarea activitatii de comisar european, persoana respectiva
are indatorirea de a secomporta cu discretie si integritate. Incaicarea obli-
gatiilor asumate de comisar atrage raspunderea juridica a acestuia, in fata
Curtii Europene de Justitie, care 11poate demite; de asemenea, comisarul
poa te p ie rde drepturile de pensie, tot p rintr-o dec iz ie a Curti i Europene
de Justitie '.
In contrapartida, comisarul european beneficiaza de numeroase privi-
legii siimunitati", pentru a-si putea realiza activitatea In bune conditii",
, L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors) , op. c it ., p . 7 .
2 S ingura pos ib il it at e a s ta tu lu i membru de a s anct iona comis ar ul p ropus de
acest a ~ i car e a act iona t impot ri va int er es elor s ta tu lu i r es pect iv est e r ef uzul de a-l
propune din nou.
3 Est e cazul l ui Mar ti n Bangemann , car e, d in poz it ia s a de comis ar a l t el eco-
mun icat ii lo r, a f os t r ec ru ta t de 0 s oc ie ta te d in domen iu , Tel ef on ica, ~ i a demi-
s iona t, Cur tea Europeans de J us ti ti e p ronunt and u lt er io r decader ea s a d in d reptu-
r ile de pensie, I.olici tarea Consiliului U.E.
• Imunitatea diplomatica de care benef iciaza comisar ii europeni poate fi ridicata
chiar de Comis ie - asa s-a intampla t in 2000 cu comisarul francez Edith Cresson.
5 A se vedea art . 12- 15 d in P ro toco lu l p ri vind p ri vi legi il e si imunitatile
Comunitat ilor europene s i ale functionari lor s l agentilor comunitar i, anexat Trata-
tului de fuziune.
§2. Consiliul Uniunii Europene 53
I,!,!.Reforma Comisiei europene
YnceputaIn 1995, la initiativa a doi comisari nordici, reforma Comisiei
Vl/,clIza adaptarea acesteia la necesitatile In c ont inu a sc himbare a le
I lnlunii Europene, si are ca tinte managementul financiar si al resurselor
umnue, precum ~iprocedura legislativa,
In cazul primelor doua, au fost derulate proiecte de modernizare care
IIv au menirea sa introduca princ ip ii le cotro lu lu i f inanciar , aud itului
hucrn, achizitiei publice transparente, a descentralizarii deciziei in dome-
I1 lu l r esur selor umane de la Direc to ra tu l General IX la celelalte direc-
uua t e , specializate.
In ce priveste procedura leg is la tiva , refonna s -a concentra t pe ideea
III,·i legiferari mai responsabile, realizata prin reducerea numarului pro-
puncrilor legislative In paralel cu imbunatatirea mecanismelor de consul-
I,ll" anterioare ~iconcomitente conceperii propunerii legislative',
§2.Consiliul Uniunii Europene
l,l.Precizari terminologice
Consiliul Uniunii Europene (inainte de Maastricht, al Comunitatilor
Europenei este cunoscut sisub numele de Consiliul de ministrt.
in ce ne priveste, vom opta in aceasta lucrare pentru denumirea oficiala,
II' Consiliul U.E.3" pentru a familiariza cititorul cu notiunile folosite in
iIocumentele oficiale ale Uniunii Europene, desi consideram CR denu-
nrirea informala Consiliu de ministri este mai adecvata, in primul rand
pentru a-I deosebi de Consiliul european, organism paracomunitar cu care
Cons il iu l Uniuni i Eu rop en e se c on funda fo ar te us or , si apo i, pe nt ru a
, A s e vedea Laura Cram, The Commission, in L. Cram, D. Dinan, N. Nugent
(nditors), Development s i n the European Union . S t. Mar ti n' s P~ess . New York,
1999, p. 55; I. Jinga, op. c it ., p . 143 .
2 C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant , op. c it ., p . 62; W. Weidenf el d, W Wesse ls ,
lip. cit ., p. 57.3 Denumir ea s uger eaza f ap tu l ca aceas ta i ns ti tu ti e act ioneaza in tot i cei t re i
"piloni"ai V.E. , eel comunitar respectiv cei doi interguvemamentali.
b.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 32/81
54 Uniunea Europeand si s is temul siiu insti tutional §2. Consiliul Uniunii Europene 55
sugera cornponenta sal. De altfel, chiar in documentele oficiale, Consiliul
Uniunii Europene este deseori amint it sub t itulatura s impla de "Con-
siliul", inclinarn sa credem c a din aceleasi ratiuni. Proiectul de Consti-
tutie europeans consacra din nou termenul de "Consiliu de ministri".
2.2. Structura Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor
s ta te lor membre. Ins ti tutia poate lua forma unui "Consiliu general",
atunci cand este compus din minis tr ii de externe ais tatelor membre, sau a
unor "Consilii speciale"; .specialirate" sau .sectoriale", cand es te
compus din ministrii specializati intr-un domeniu sau altul (agricultura,
industrie, comer], etc.l
Conduce rea institutiei este fermata dintr-un presedinte, desemnat prin
rotat ie , la f iecare 6 luni" , dintre reprezentanti i s ta te lor membre, int r-o
ordine prestabilita". Astfel, in prima jumatate a anului 2003, presedintia
Consi liu lui a apa rt inut Gr eci ei , in ce-a de -a doua par te a anu lu i a fost
preluata de Italia, in 2004 au fost Irlanda si Olanda, in 2005 sunt
, In lucrarilede specialitate, se folosestefie denumireade "Consiliul Uniunii
E ur op en e" - J. Rideau,op. cit ., p.
319;G.
Ferreol,op. cit ., p.
51; C. Lefter,
op. cit ., p. 98, W. Weidenfeld, W Wessels, op.cit.,p. 57, O. Tinea, Drept comu-nitar general, op.cit.,p. 57, A. Profiroiu, M . Profiroiu, op. cit., p. 74, fie cea de
"Consiliu de ministri" - C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. cit ., p . 55;
D. Leonard, op.cit.,p. 44, P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 45, P. Fontaine, op.cit.,p. 47; 1 . McCormick, op.cit., p. 97; V. Marcu, op. cit., p. 59, C. Leicu, op. cit.,
p. 65, fi e cea de "Cons il iu a l Comunitdt ilor Europene" - D. Mazilu, op. cit.,p. 113;N. Paun, A. C. Paun, op. cit ., p. 171, fie, in fine, denumirea simpla de
"Cons il iu" - O. Bibere, op.cit., p. 130.2 Germaniaa cerut inserareain Tratatulde laMaastricht a unei formularispe-
ciale,in sensulca "din Consiliu facparte cite unreprezentant la nivelministerial
al fiecarui statmembru, reprezentant abilitat sa angajeze acel stat membru". Prin
aceasta precizare, s-a considerat ca se asigura reprezentarea statelorfederate(cumsunt Land-urile germane) la lucrarile Consiliului, atunci cand interesele acestora
o impun.
3 Schimbareaprescdintelui areloc la 1 ianuarie,respectiv I iulie a fiecarui an.
4 La inceput, rotatia se realiza in ordine alfabetic ii , insa ulterior s-a decis
amendarea acestui sistem si distantarea statelor mai mariin graficul presedintiei,
deoarece acestea urmau imediat unele dupa celelalte, si exista temerea statelormarifata de deciziile luate in timpul presedintiilor succesiveale statelor mici.
I uxcmburg si Mar ea Br itanie , in 2006 Aust ri a si F in landa , in 2007
r "'lIlania ~iPortugalia.
I II funct ie de tara care det ine, 6 luni, fotol iul de presedinte al Consi -
Ih!llliU.E., se vorbeste despre .presedintia daneza", "pre~edinlia greaca",
"I" scdintia italiana" a Uniunii Europene.
Dupa unele opinii, termenul de 6 luni este prea scurt, deoarece nu per-
1 11 11 • statului care detine presedintia sa-si finalizeze proiectele inceputc, si,
tuconsecinta, se propune marirea lui; aceasta propunere se loveste insa de
IIl'tlzi(ia statelor mici, care se tern ca, aplicandu-se 0 formula de caleul a
I""llenului care sa (ina serna de ponderea voturilor in Consiliu, ar putea fi
IIIIII(eprea mult timp departe de presedintia Uniuniil.
a lta propunere de reformare a acestei ins ti tuti i vizeaza alegerea
ill ,' 'ctll, prin sufragiu universal, a unui Presedinte al Uniunii (propunerea
II INehe r) , s au desemnarea p re sed in tel ui de catre s efi i de st at sau de
I',IIV()rn,in randul lor, caz in care eel desemnat demisioneaza din functia
11 I1I ioaias i se dedica in tm tot ul Uni un ii Eu ropene. Aceast a a doua
piopunere nu este acceptata de statele care sunt adversare federalizarii
I uropene sicare nu arpr ivesc cu ochi buni 0 eventuala legitimitate demo-
,,' lIlica europeana mai mare a presedintelui vizavi de Consiliul U.E. si de
('ousiliul european.
Pre sed in tii Consil iu lu i I si asuma de obicei mi si unea de a real iz a
•xuupromisur i dif ic ile int re s ta te le membre, in asa fel tncat sa-si lase
nmprenta asupra functionarii si evolutiei Uniunii Europene. De asemenea,
I" . sedintele Consi liului U.E este eel care reprezinta efect iv Uniunea in
•"It~iile externe, exprimand opinia acesteia la conferintele intemationale".
IIIdomeniul politicii externe si de securitate comuna, presedintele are
ntributia de a duce la indeplinire deciziile comunitare luate de Consiliul
I I .E. , devenind prin urmare organ executiv. De alt fe l, in acest domeniu
lINt\! instituta 0 conducere tripartita, asa numita "troica", cuprinzand fostul
prcsedinte, presedintele in exercitiu si viitorul presedinte, structura avand
ui cni re a de a a sigura cont inuit at ea i n ceea ce pr ivest e ge stiona rea
nfucerilor externe ale Uniunii Europene '.
,A sevedea C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op.cit., p. 63.2 T.C. Hartley, op.cit., p. 17.J C. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. cit ., p. 62; F. Hayes Renshaw, Euro-
I0UI1 Council and the Council of Ministers, in L. Cram, D . Dinan, N. Nugent,op.cit.,p. 35.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 33/81
56 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
Cons ili ul d ispune s i de un Secre ta ri at gener al, condus di n 1999 de
Javier Solana Madariaga (fost Secretar general al NATO).
2.3. Functionarea Consiliului Uniunii Europene
Consiliul general se intruneste lunar, pentru a asigura continuitateaactivitatii , necesara functionarii Uniunii in bune conditii, Consiliile spe-
cializate insa, se reunesc atunci cand se impune discutarea unor aspecte
concrete din domeniul de activitate respeetiv, fie odata eu Consiliul gene-
ral, fieintre intalnirile aeestuia 1•
Membrii Consi liului act ioneaza la ins tructiunile s ta te lor membre.
Guvemele nationale pot imputernici mai multi membri sa participe la dez-
bater ile Consi liului , insa numai unul va avea drept de vot - dispozi ti il e
tratatelor fiind clare in acest sens'',
Consideram uti l sa subliniem faptul ca, spre deosebi re de Consiliul
european, care lucreaza pe baze interguvemamentale, Consiliul Uniunii
Europene este 0 institutie comunitarii' (alaturi de Comisie, Parlament si
Cur tea de Justi ti e) , care i~i desfasoara act ivitatea in mod permanent , pe
principii comunitare.
In inter iorul Consi liului Uniunii Europene se realizeaza echil ibrul
intre interesul comunitar (pe care trebuie sa-l apere ca organ colegial sica
institutie comunitara), si interesul national al statelor membre, eare dau
instructiuni ministrilor ee-l compun. Tendinta de a pune interesul national
mai presus de interesul comunitar, care totusi exista, este contracarata prin
plasarea monopolului initiativei legislative in miinile Comisiei europene.
Presedintele Consi liului V.E . are indator irea de a organiza, in tara sa
de origine, una din cele doua lntalniri anuale ale sefilor de stat si de
guvem, cunoscute sub denumirea de Consiliul european. In t imp ce COn-
siliul european discuta problemele de strategie viitoare ale Uniunii, Con-
silii/e U.E. specializate se inalnesc in localitati de provincie, intr-un cadru
informal si relaxat, pentru a schimba opinii despre probleme concrete.
IJ . Rideau, op. ci t. , p. 32 4; P . Fon ta in e, o p. c it. , p. 12-47; N. Deaconu,
op. c it ., p .59 ; O. Mano/ache, op. c it ., p . 87.
, Daca min is trul nu poa te f ip rezen t la sed in ta , e l poa te imputernici un delegat
sa voteze in locul sau, prin procura speciala, .
3 A se vedea a rt . 7 d in Tra ta tu l C .E .C .O ., a rt . 4 d in Tra ta tu l C .E .E ., r espect iv
art. 3 din Tratatul Euratom.
§2. Consiliul Uniunii Europene 57
Lucrarile Consiliului V.E. sunt convocate de presedintele acestuia, de
1 1 1 1 1 1 1 dintre membri sau de Cornisia europeans, si la ele participa
iii ~cdintele Comisiei europene si/sau comisarul lnsarcinat cu problema
hi t llscutie; sedintele se desfasoara in principiu cu usile inchise, insa cu
uunuimitate de voturi se poate decide ca sedinta sa fie transmisa in direct
I" ' posturile de televiziune.
Adoptarea hotararilor se face cu respectarea urmatoarelor reguli de vot:
II) cand Consi liul V.E . decide pe baza propuneri i Cornisiei (adica in
IIIIIlo6tatea cazurilor), actul normativ va putea fi adoptat numai cu majo-
iltnt« calificatii ponderata',
tn prezent, fiecare stat are un anurnit numar de voturi, stabilit propor-
I innol eu numarul populat ie i, Ast fel, cele pat ru s tate mar i - Germania,
ilnmla, Italia, Marea Britanie, au 29 de voturi In Consiliul V.E., Spania si
l 'olonia 27, OIanda 13, Ungar ia , Por tugalia, Grecia s i Belgia cate 12,
AUHt(ia ~iSuedia cate 10, Lituania, Slovacia, Irlanda, Finlanda si Dane-
umrca cate 7 votur i, Cipru, Letonia , Estonia , Slovenia, Luxemburg 4
VI)I uri, Malta 3 voturi.
Din 2004, cand au intrat In vigoare dispozitiile Tratatului de la Nisa ~i
"I' Protocolului atasat aeestuia referitor la ponderile din Consiliu, majo-
ihurea cal if icata ponderata este int runi ta cu 232 de voturi favorabile,
primite de la majoritatea membrilor Uniunii.Din momentu l in eare Un iunea va avea 27 de membri, ma jo ri ta te a
I l lificata ponderata va fi reprezentata de 258 de votur i din 345 posibile,
~'Iacestea trebuie sii provina de la majoritatea membrilo/. De asemenea,
iiiice stat va putea cere verificarea conditiei ca voturile sa reprezinte 62%
dill populat ia Uniunii.
b) cand decizia Consi liului V.E . nu se bazeaza pe propunerea Comi-
Hlei,actul trebuie adoptat cu majoritate calificatii, adica vor fi necesare
"32 de voturi favorabile, exprimate de 2/3 din membri.
.I Uti li za re a major it at ii c al if ic ate ponde ra te ca p rinc ip iu de vot in cad ru l
Consi liului U .E. a fos t amana ta d in 1966, d ata la care Tra ta tu l t .E .E . p revedea
xtinderea ei (a se vedea sectiunea referitoare la politica scaunului gol practicata
de F rant a si Compr omi sul de l a Luxembur g) , pa na i n 1986, cand Ac tul Uni c
"' ur opea n r euse st e impuner ea sa - P. Moreau Defarges, op. CIt., p. 48;
I'. Fontaine, op. c it ., p . 49.2 Roman ia vaavea 14votur i, i ar Bulga ria 10.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 34/81
58 Uniunea Europeand si s is temul SQU institutional
Cand vor f i 27 de s ta te membre, majoritatea cal if icata va f i obtinuta
cu 258 de voturi din 345 posibile, exprimate de 213din membri. Sia ici se
vor aplica d ispoziti ile referitoa re la intrunirea conditiei ca voturile sa
reprezinte 62% din populatia Uniunii,
c) votul unanim se cere pen tru adoptarea dec iz ii lo r d in domenii poli-t ice "sens ib ile" , cum ar f i f isca li ta tea, indus tr ia , fonduri soc ia le s i reg io-
nale, lansa rea une i noi polit ic i comunitare comune, adera rea de noi s ta te ,
amendarea tratatelor etc. Procesul de renuntare, treptata, la votul unanim
a fo st int rerup ta s i " sa botat a" in 1966 pr in Compromisu l d e l a Luxem-
burg, c on form ca re ia fi ec are st at a re drep t de v eto 1np rob leme impor -
tante, ce aduc atingere intereselor sale nationale majore I.
Relua t In 1986, acest p roces continua s i in prezent , cand tot mai multe
domenii sun t scoase de sub inc iden ta votului unanim s i trecu te la votul cu
majoritate calif icata ponderata '. Ultima modificare de acest fel s-a realizat
la Nisa, in 2000, a jungandu-se ca doar 20% din dec iz ii le Consiliului sa
mai neces ite vot unaninr '. De a ltfe l, aceas ta este s ingura solut ie compa-
tibila cu extinderea Uniunii la 27 de state.
2.4. COREPER
Sub denumirea de COREPER este cunoscu t Comitetul reprezentan-
tilor permanenti de pe langa Consiliul V.E.
Intruca t Consiliul V.E. a re 0 activ itate periodica , intermitenta - de
altfel singura compatibila cu calitatea de ministri in guvemele nationale a
membr ilor a ce stui a - i ar int egrarea comuni ta ra n ec es it a tot mai mul t
e xi st en ta unor o rg ane cu a ct iv it at e c on tinu a, z il ni ca, pr in T ra ta tu l d e
fuziune a fost creat COREPER.
Acest organ comunitar rcuneste inalti functionari si experti din fiecare
s ta t mernb ru , condu si d e un Representant permanent al acel ui st at pe
liinga Uniune, cu rang de ambasador. EI este subordonat Consiliului V.E.
s i a re rolul d e a ajut a Con si li ul i n a ct iv it at ea s a, d e a p re gat i l uc ra ri le
acestuia, s i, u lterio r, de a -i execu ta dec iz ii le . In ace lasi t imp, COREPER
IC. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. c it ., p . 95; O. Manolache, op. cit.,
p.89
2 N. Deaconu, op. cit.,p. 63
3 P. Moreau Dejarges, op.cit., p. 46.
§2. Consiliul Uniunii Europene 59
IIullzeaza 0 dubla legatura: intre reprezentantii statelor membre, si apoi
illl" fiecare reprezentant si guvernul SaUl.
1n ca drul COREPER exi st a dou a un it at i d is ti nc te , COREPER I si
('OREPER II, primul dedicandu-si activitatea chestiunilor tehnice, iar al
ilollca problemelor mai importante.Pu tine s ubiec te a ju ng p e ag end a d e luc ru a Cons il iu lu i V .E. l ar a a fi
! < ) N I discutate in prealabil in COREPER, sub toate aspectele.
Dupa primirea propunerii din partea Comisiei europene, Presedintele
( 'OREPER (care este desemnat in ace lasi mod ca s i p resedintele Consi-
l lu lu i V.E.) hotaras te dad! trimite ini tiat iva spre d iscu ti i Grupuri lo r de
1 \1 Ill, sau 0 retine in COREPER.
Problemele asupra carora in COREPER se rea lizeaza un acord , vor f i
naintate Consiliului V.E. ca probleme de categoria "A", ce nu neces ita
d lscu ti i, c i doar votarea lor; d impotriva, p roblemele delicate, a supra
l' rora acordul nu este realizat, sunt aspecte de categoria "B", si el e vor f i
d lscu ta te de experti i nat iona li de la n ivel inferio r, p il la la rea liza rea unui
neord ; daca numai cateva s ta te se opun dec iz ie i, p roblema este ina in ta ta
('onsiliului, in speranta unei negocieri desfasurate la acest nivel si care sa
tillca la decizie.
Functionari i ~i experti i care asista reprezentan ti i permanenti in act i-
v ita tea lor sun t const itui ti in Grupuri de lucru, pe domenii specializate,' 1 1 lTI ar fi agricultura (Comitetul Special pentru Agriculture"), afacerile
Interne, justitia, politica externa etc.
2 .5 . Atrlbutii le Consiliului Uniun ii Europene
a) tuributii legislative. Spre deosebire de un s ta t nat iona l, unde leg is -
luj ia este adoptata de Pariament, rolul leg is la tiv in Uniunea Europeana
npa rt in e in p rimul rand Cons il iu lu i V .E . In ul timu l t imp ins a, ac eas ta
a tr ibutie este parta ja ta cu Parlamentul european, caruia i se da 0 tot mai
mare importanta In ansamblul institutional al Uniunii.
In e xerci ta re a at ri bu ti il or l eg is la ti ve , Con si li ul V .E. a dop ta ac te
normative cu forta jurid ica obligatorie (regu lamente, d irec tive ), care se
IJ. Boulois, op.cit.,p. 90.2 Se poatespune ca existenta acestor comitete specializate submineazatot mai
mult activitatea COREPER ca organ tehniccu caracter general, ministrii agricul-
tur ii s i cei de finante folosind tot mai mult acestegrupuri de lucru in mod auto-
110m fala deCOREPER.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 35/81
,I
60 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
impun statelor membre, celorIalte institutii comunitare ~i insu~i Consi-
liuluiU.E.
Actele normative adoptate de Consiliu fac parte d in dreptul derivat a l
Uniunii Europene, si trebuie sa fie conforme cu tratatele comunitare. Este
motivul pen tru care In l iteratura de special itate se sub liniaza ca organul
leg is la tiv a l Uniun ii nu are competente leg is la tive absolute, c i numai pe
acelea care sunt explicit prevdzute in tra ta te '. In cazurile in care tra ta te le
statueaza doar obieetivul eomunitar si neeesitatea ludrii unei decizii, fara
a preciza ins ti tu tia competenta sa faca acest luc ru (art. 235 C.E.E. s i 236
Euratom), competenta apartine Consiliului, cu unanimitate, la propunerea
Comisiei ~icu avizul Parlamentului. Actiunea Consiliului este justificata,
asadar, numai daca urmareste realizarea obiectivului comunitar prevazut
expres in tratat.
De asemenea, Consiliul poa te revizui tratatele comunitare si sa ia
decizii de natura constitutionald, c um a f ost d ec izi a p rivind a Jeg erea
parlamentarilor europeni prin sufragiu universal (sub rezerva ratificarii
acestei decizii de catre parIamentele nationale, evident).
b) politica externa 5i de securitate comund, potitica in justitie $i
afaceriinterne. Cei doi "piloni" interguvernamentali ai Uniunii Europene
sun t in sarcina Consiliului U.E., ins ti tu tia care reprezinta interesele
statelor membre in Uniune ,
Consiliul este eel care autorizeaza deschiderea negocierilor eu statele
asociate, in vederea adera ri i, s au cu a lte s ta te sau organ izat ii interna -
t iona le , in scopul inche ie ri i unor acorduri interna tionale/ , iar u lterio r
aproba acordurile internationale incheiate de Comisie.
c) atribu(ia de coordonare a politicilor economice ale Uniunii Europene,
in special pentru asigurarea functionarii uniunii economice simonetare.
Exista doua tipuri de polit ic i comunitare: cele conduse de ins ti tu ti ile
comunitare (politicile comune), respectiv cele organizate de statele rnembre,
insa care trebuie armonizate la nivel comunitar (politicile de armonizare).
1 P. Moreau Defarges, op.cit.,p. 46; e. Lefter, op.cit., p. 106.
2 lnainte de a autoriza deschiderea negocierilor, Consiliul trebuie sa ceara
avizulconform al Curtii Europenede Justitie, care se pronunta asupracompatibi-
litatii acordului cu dreptul comunitar, in lipsa avizului sauin cazulin care acestaeste negativsingura modalitate de incheiere a acordului international fiind revi-zuirea in prealabil a tratatelor comunitare. . .
§3. Parlamentul european 61
'oordonarea se realizeaza printr-o diversitate de acte comunitare, de
II I dec la ra ti i paua la programe de luc ru , deoarece tra ta te le nu prevad
'i1ljloacele de realizare a acestei atributii (temeiul juridic aI acestei solutii
'~I art . 235 C.E.E.) '. L ipsa unor ins trumente precise pen tru rea liza rea
IIIcs tui o biec tiv comun it ar nu fa ce d ed it sa duca l a c re st erea rolului
t'nnsiliului european, c a orga ni sm de coope ra re pol it ica int re s tat el e
Itl mbre, singurul in masura sa realizeze consensul necesar realizarii poli-
t cllor cornunitare, tendinta nu tocmai favorabila abordarii comunitare in
lunotionarea Uniunii Europene.
d) atribu(ia de aprobare a bugetului comunitar, aI carui proiect este
tlrpus decatre Comisie, atributie pe care 0imparte cu Parlamentul european.
II) atribusia depropunere a membrilor unor organe comunitare, cum
II~fi Comitetul Economic si Social, Curtea de conturi.
§3.Parlamentul european
1.1.Preciziiri terminologice
Interesant de stiut este faptul ea denumirea oficiala a acestei institutii
romunitare, prevazutain tratatele institutive a fost .Adunarea generala";dOH!" in 1962, ins ti tu tia a dec is sa senumeasca .Parlament" , cu toa ta opo-
lilia Consiliului U.E., care-si vedea amenintate atributiile de legislator
ou rope au . De atunc i, n ou a d enumire a f os t folos it a si i n a ct el e comu -
nltare, in final fiind legiferata prin Actul Unic European.
Prin adoptarea denumirii de .Parlament european" s -a dorit sporirea
Importan te i acestei ins ti tu ti i, s i aprop ie rea e i de un parlament nationa l,
dc~irolul conferit prin tratatele institutive era doar unul consultativ'.
.1.2,Structura Parlarnentului european
Parlamentul european este format d in reprezentan ti a i popoarelor
s ra te lo r mernbre '' . Paua in 2004 a avut 626 demembri , iar d in 2004, oda ta
, G. Ferreol (coord.), op. cit.,p. 54; C.Lefter, op. cit.,p. 108.2 J. McCormick, op.cit.,p. 102.
3 J. Rideau, op. cit.,p. 299; T.e. Hartley, op. cit.,.p. 27; e. Brice-Delajoux,J.P. Brouant, op. c it ., p . 56; N. Deaconu, op. cit.,p. 99; R. Munteanu, op. cit.,
p. 224;D. Mazilu, op. cit.,p. 99; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op.cit.,p. 66.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 36/81
II
62 Uniunea Europeand $1sistemul sau institutional
cu intrarea In vigoare a dispozitiilor Tratatului de la Nisa si a Protocolului
an ex at ac es tu ia , a re 732 de membr i' . D in momen tu l ln ca re Uniune a v a
avea 27 de s ta te membre, numarul locurilor a loca te f ieca ru i s ta t va f i d in
nou schimbat, suma fiind 7862
Intruca t aceas ta modif icare v ine pe fondul largiri i Uniun ii Europenecu 10 state, rnasura va fi insotita de reducerea numarului de reprezentanti
a i f ieca ru i s ta t de d imensiun i mari. Astfe l, s ta te le mic i vor f i avantajate,
norma de r eprezentare pent ru un par lamentar di n st at el e mari fi ind
stabilita la 800.000 locuitori ' .
Parlamentarii europeni sunt grupati In grupuri politice, cu caracter mixt,
adica multinational, nu In delegatii nationale; cele mai importante grupuri
parlamentare sunt Grupul Socialistilor Europeni" , Grupul Partidului Popoa-
relor Europene (sau Popular European' ), Grupul Uniun ii pen tru Europa,
Grupul Partidu lu i l iberal , democra tic s i reforrnator european, Grupul
Verzilor, existand ~iparlamentari neinscrisi In nici un grup parlamentar.
Numarul min im necesar pen tru formarea unui grup parlamentar este
de 19de membri, daca provin d in eel putin 11 5 din statele membre".
Conducerea ins ti tu tiei este asigura ta de un presedinte ' , 14 v icepre -
sed in ti - care irnpreuna cu cei 5 chestori formeaza Biroul Parlamentului
1 I ncepand cu anu l 2004, Germani a a re 99 de par lament ar i, Mar ea Bri tani e,
F ra nt a, It al ia , c at e 7 8, S pa ni a, P ol on ia 5 4, O la nd a 2 7, Ung ari a, P or tu ga li a,
Greci a, Ceh ia s iBe lg ia 24, Suedi a 19, Aus tr ia 18, F in landa, Oanemar ca , S lovaci a
1 4, I rla nd a si Li tu an ia 1 3, Le to nia 9 , S lo ve ni a 7 , Lu xembur g, C ip ru , E st on ia 6 ,
Malta5.
2 S ta te le c an di da te d in e el d e- al d oi le a v al a u a lo ca te u rm at oa re le l oc ur i d e
par lament ar i: Roman ia va avea 36 de par lament ar i, Bulgari a 18.
3 W. Weidenfeld, W. Wessels , o p. c it ., p . 1 48 . Cel e 5 s ta te m ar i, a c ar er p op u-
l at ie r ep re zi nt a 7 0% d in p op ul at ia Uni un ii , v or d is pu ne d e 5 7% d in mand at e, i ar
c ele 1 0 s ta te ma i m ic i, re pre ze nt an d 5% d in p op ul at ia Uniu ni i, v or d isp un e d e
12% din tot al ul manda te lo r - O. Tinea, art . c it ., p . 22 .
4 Par ti du l s oc ia li st il or eur open i g rupeaza in p ri nc ip iu par ti de le l abur is te ,
s oc ia li st e s au s oc ia l- democr at e d in s ta te le membre - a s e vedea , pen tr u det al ii ,
N. Paun, A.c . Paun, op. c it ., p . 192
5 P. Moreau Defarges, o p. c it ., p . 5 5; O .Manolache, op. c it ., p . 79 . .
6 Desi p ar lament ar ii s un t g ru pa ti p e id eo lo gi i, n u p e n at io na lit ati , a u f ost
cazur i cand acest ia au dat u vot pur "na ti onal ", i nd if er en t de g rupu l par lament ar
d in c ar e fa ce au p art e - a se v ed ea 1. L. Burban, op. c it ., p . 63.
7 I n p rezent , p rescdint el e Par lamentului eur opean est e J os ep Bor el l Fon te ll es
(Spania).
§3. Parlamentul european 63
, 1IIIIIJI'{I1/', organ execu tiv - s i de un secre ta riat general . Presedintele s i
II I'W.sedintii sunt alesi de membrii Parlamentului, pe 0 per ioada de 2
"III ~Iurnatate''.
I- i c ca re membru al Parlamentului european este membru de drept intr-
""11 din cele 17 Comisii parlamentare, si membru supleant Intr-altuI
3
.t'II1t,ilctele parlamentare sunt formatiuni specializate de lucru ale institu-
1 1 i , 1 , 'lifepregatesc decizia l u a t a de plenul Parlamentului european.
1..\, Desemnarea parlamentarilor curopeni
I)csemnarea membrilor Parlamentului european se face prin sufragiu
uulversal d irec t, pen tru un manda t de 5 ani (nu exista c lauze de d izolva re
uurlnte de termen) , u rmatoa re le a le ge ri f ii nd p rogramate In 2004 , c u
1,,"liciparea a 25 de state membre.
Siste rnul electoral nu a fost, pana acum, unitar In toate statele membre,
MIIJ"ca Britanie pas trand un s is tem bazat pe reprezentarea majoritara, In
1 1 1 1 ' 1 ' ce restul statelor au aplicat sistemul de reprezentare proportionala,
I l in 2004 Insa, Marea Britanie va accep ta la randul e i un s is tem propor-
1 1 1 1 1 1 , , 1 . Chiar si intre sistemele proportionale utilizate exista diferente: unele
Nlltl!aplicate la circumscriptii nationale (de ex. In Austria, Danemarca,
I,'mnla, Grecia, Suedia, Spania) sau la circumscriptii regionale (Belgia,
h landa, I ta lia s i, d in 2004, Marea Britanie) , existand s i s is teme mix te
(ic rmania , F in landa). Candida turi le pot f i depuse f ie independent , f ie
po l ist el e un o r part ide, In conformit at e cu l egislatia national a a
II'carui stat.
Alegeri le au loc timp de 3-4 z ile, s i participa orice persoana pes te 18
IIIli ;s ta te le au avut, pana la Tra ta tu l de la Maastrich t, puterea d iscre-
[ionara de a limita votul .exe rc itat pe teritoriu l lor la proprii cetaten i, sau ,
d impotriva, de a -I extinde s i la rez iden ti . Dupa 1992 Insa, s -a e limina t
I Ex ist a si u n Birou largit al Parlamentului european, din care fac pa rte si
presedintii grupurilor parlamentare. .
2 Alegerea p resedint el ui s e f ace cu votul s ec re t a l major it at ii abs olut e, i n t re i
t ur ur i de s cr ut in , l a p ropunerea unu i g rup par i amen t a r s au a 32 de par lament ar i.
3 J.L. Burban, Le Par lement europeen, Ed. P .U.F ., Par is , 1998, t raducere in
l imb a ro rn an a E d. Me ri di an e, Buc ur es ti, 1 99 9, p . 6 3; C . Lefter, o p. c it ., p . 8 6;
P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 55.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 37/81
64 Uniunea Europeanii s i s is temul sau institutional
cri te riul nat iona li ta ti i, o rice rez iden t putand vota sau candida in s ta tu i in
care traieste I.
3.4.Statutul parlamentarilor europenfMembrii Parlamentului european pot cumula mandatul de parlamentar
european cu eel de parlamentar nationa l. insa nu pot f i membri in guver-
nele nationale sau in alte institutii comunitare ' .
Parlamentarii beneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exprimarea
opiniilor ~ivoturilor in exercitiul functiei, ~inu pot fi arestati sau urmariti
j ud ic ia r p e t er it or iul a lt ui s ta t; p e t er it or iu l p ropr iu lu i s ta t se a pl ic a
leg is la tia nationa ls , dec i e i pot f i a restat i daca nu sunt s i parlamentari
n at io na li , Imuni tat ea e urop ean a durea za pe toat a durat a manda tu lu i
parlamentar, aceasta fiind interpretarea care se degaja din deciziile Curtii
Europene de Justitie.
In ceea ce priveste salariu l unu i parlamentar european, interesan t de
remarcat este ca f iecare dintre acestia primesc salariul parlamentarilor din
tara de origine, drept urmare exista 0 diferentiere destul de serioasa intre
sumele cuvenite a lesi lo r europen i, parlamentarii germani s i f rancez i
avand cea mai buna remunerat ie , pe cand cei est europen i - cea mai mica.
Se incearca uniformizarea indemnizatiilor parlamentarilor europeni, prin
s tabili rea unui s is tem unie, la n ivel comunitar , lnsa in prezent ega li ta tea
de tra tament se l imiteaza la indemniza ti ile de dep lasa re , asisten ta medi-
cala, cheltuielile de secretariat si de cercetare 4•
1 Alegerile europene sunt considerate de obicei "plictisitoare", dezbaterile
concent randu-se asupra problemelor na t iona le , interne, acestea inf luentand ~i
votu!' De aiei, absenteismul impresionant din 1999- 50%din populatia Uniunii
Europ en e - a se vede a P. Moreau Defarges, op. c it ., p . 55 ; J. McCormick,
op. cit., p. 105.In 2004. din 342 milioane de alegatori dincele 25 state membre,
s-au prezenta t la vot doar 44,6% , fiind cea mai s l a ba p r e z e nt a la vot din istoria
alegerilor parlarnentare europene
2 Art.l90 al tratarului de la Amsterdam confera parlamentului european drep-
tul de a stabili statutul propriilor membri, insa acesta trebuie aprobat cu unani-
mitatede catre Consiliul U.E.
, J.P. Jacque, Parlement europeen, Dalloz, Paris, 1993,p. 34;J.L. Burban, Le
Parlement europeen e t son e lect ion, Ed. Bruyllant , Bruxe lles , 1979. p . IS;
J. Rideau, op. cit., p. 302.4 D. Leonard, op. ei t. , p. 5I;O. Tinea, Drept comunitar general, op. cit.,
p.78.
§3. Parlamentul european 65
3,5. Functionarea Parlamentului european
Parlamentul se tntalneste In sensiun i ord inare lunare de cate 0 sapta-
mana (cu exceptia lunii august), si In sesiuni extraordinare I.De aseme-
nea, 0mare parte a activitatii sedesfasoara in Comitete parlamentare, catedoua saptamani pe luna.
S ta te le membre nu s i-an indep lini t inca obligat ia prevazu ta in tra ta te
de a stabili un singur sediu pentru Parlament, eficienta acestuia fiind dimi-
nuata de fragmentarea geografica a activitatii sale: sesiunile plenare au loe
la Strassbourg , comitetele parlamentare se intalnesc la Bruxe lles , iar
Seeretariatul general este la Luxemburg". Lucrarile se desfasoara in cele
11limbi oficiale, cu traducere simultana, si documentele oficiale trebuie
traduse, de asemenea, in toate aceste 11limbi, fapt ce ingreuneaza destul
de mult activitatea curenta ~icreste eosturile de functionare ale institutiei.
Sed in te le sun t publice , la e le pot participa membrii Comis ie i euro-
pene, in t imp ce prezenta membrilor Consiliului V.E. este obligatorie la
sesiunile plenare.
Dec iz ii le sun t adoptate, in princ ip iu , eu majoritatea absoluta a mem-
brilor, ~iiau forma unor rezolutii. De regula, Consiliul V.E. solicita opinii
Parlamentului european; opinia este redactata de catre Comitetul parlamen-
tar specializat in problema ce face obiectul solicitarii, ~ieste inaintata spreadoptare plenului Parlamentului, in urma dezbaterilor devenind rezolutie.
3.6. Atrlbutiile Parlamentului european
a) atribtuia de supraveghere si control. In conformitate cu dreptul de
supraveghere asupra activitatii comunitare si a institutiilor comunitare,
Parlamentul:
- poate adresa interpelari Comisiei europene sau Consiliului V.E.,
- dezbate raportul anual general al Comisiei europene,
IPentru a seasigura protectia parlamentariloreuropeni prin imunitate, se con-
sidera Insa ea ses iunea parlamentara dureaza tot anul, fiind divizata In 12etape,
de cate 0saptamana.
2 Membrii Parlamentului ar putea ajunge la un compromis, In favoarea
stabilirii sediului la Bruxelles,Insa aceasta solutie nu convine guvernelor Frantei
~i Luxemburgului, care tergiverseaza luarea unei hotarari. Votul eelor douaguvemeIn Consiliul U.E. este esential, deoarece deeizia trebuie luata eu unani-
mitatede voturi.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 38/81
I
66 Uniunea Europearui ~isistemul sau institutional §4. Curtea Europearui de Justitie 67
- dezbate orice problema de politica generala,
- poate const itui Comisii de ancheta pentru investigarea unor cazur i
de nerespectare a dreptului comunitar,
- poate sesiza Curtea Europeana de Justitie si pentru alte aspecte dedit
apararea propr ii lor prerogative (at ributie int rodusa prin t ra ta tul de la
Nisal ), cum ar f i i legali ta tea unor acte comunitare sau a unor omisiuni de
a actiona din partea institutiilor comunitare;
- poate adopta 0motiune de cenzura care sa duca lademi terea in bloc
a Comisiei europene". Pentru aceasta, este necesar votul a 2/3 din voturile
exprimate de membrii Parlamentului, voturi care sa reprezinte, In acelasi
timp, majoritatea membrilor Parlamentului, conditie destul de restrictiva,
greu de int runi t, s i care, din acest mot iv, ramane mai mul t 0 amenintare
teoretica la adresa Comisiei. Cu toate acestea, presiunea exercitata cu
ajutorul proceduri i mot iuni i de cenzura a dat roade, in 1999, cand Comi-
s ia Santer a demisionat pentru a evi ta supunerea ei la vot a doua oara',b) atributii legislative. Rolul legislativ al Parlamentului european se
prezinta sub doua aspecte:
• Parlamentul european emite avize, care, dupa caz, pot fi facultative,
consultative sau conforrne.
Ast fel, proceduri le de adoptare a decizii lor comunitare presupun, de
regula, propunerea Comisiei, avizul parlamentului si hotariirea Consi-
liuluiV.E.
In cazul procedurii. .coopcrarii institutionale", In care Consiliul V.E.
foloses te major itatea ceruta de t rata te pentru adoptarea unei decizii ,
avizul Par lamentului este obl igator iu a f i cerut , s i continutul sau obl iga
Consi liul V.E . - este vorba, deci, de un avi; conform.
A vizul devine consultativ - t rebuie sol ic itat dar se poate t rece peste
pozitia cuprinsa in el - dad decizia este luata in Consiliul V.E. cu
unanimitate.
lAse vedea O. Manolache, op. c it ., p . 86; O. Tinea, art. c it ., p . 23.
2 Nu poa te f i d emis p rin rno tiune de cenzu ra un s ingu r corni sa r, f ap t d es tu l d e
frustrant atunci cand Comisia in majoritate este eficienta, insa activitatea unui
comi sar l asa de dori t. P e de al ta pa rt e, demi ter ea une i i nt regi Comis ii pe nt ru
g re se li le unu i s ingu r comisar e ste imp lici t un vot d e b lam pen tru p re sedintele
acesteia, chemat sa armonizeze activitatea institu tiei si sa 0 coordoneze invederea functionarii e i la parametrii normali.
3 C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p .66 .
in f ine, daca t rata te le nu prevad obl igat ivitatea consultar ii Par la-
mcntului european, Consiliul V.E. poate totusi sa ceara opinia acestuia,
"llZ Incare ne aflam in prezenta unui aviz facultativ.
• Procedura codeciziei pune pe aceasi plan al adoptar ii l egis la tiei
I'nrlamentul european si Consiliul V.El. In acest caz, 0decizie nu poate fi
Illuta decat prinacordul celor doua institutii comunitare.
c) atribtuii bugetare. Bugetul comunitar este adoptat de Consiliul
U.E. , l a propunerea Comisiei europene, cu avizul Par lamentului euro-
pean. In f inal Insa, Par lamentul european este eel care aprobd bugetul,
1 • fuzul unei astfel de aprobari insemnand reluarea procedurii bugetare. In
l ine, tot Par lamentul european este eel care aprobd descarcarea de ges-
tiune a Comisiei, dupa Incheierea exercitiului bugetar'.
§4. Curtea Europeana de Justitie"
4.1. Rolul Curtii Europene de Justltie
A patra institutie comunitara, Curtea Europeana de Justitie, cu sediul
lu Luxembourg, a re men ir ea de a garanta aplicarea, interpretarea si
respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene".
J udecatorii europeni nu poat fiinfluentati in deciziile lor de apartcnenta la
lin stat rnembru, c i t rebui e sa urmareasca interesul comunitar. Litigiile
nduse In fata sa sunt f ie int re ins ti tuti il e comunitare, f ie int re Comisia
.uropeana ( in numele Uniunii Europene) ~i s ta te le mernbre, f ie int re
satele membre, f ie , in f ine, int re persoane f iz ice sau jur idice s i Uniunea
Europcana. Toate l it igii le au natura adminis trat iva sau civila, Cur tea
neavand cornpetente de instanta penala.
J Codecizia constituie realizarea fundamentala a Parlamentului european In
lupta pe care 0 duce pen tru impunerea sa ca o rgan leg is la tiv a l Uniun ii , I a fel c a
un 'parlament national. .
2 P. Moreau Defarges, op. ci t. , p. 56; J.L. Burban, Le Parlement europeen,
Presses Universitaire de France, Paris , 1998. p . 56.
3 Pentru 0 p rezentare detal ia ta a ace stei ins ti tu ti i, a s e vedea Fabian Gyula,
Cur te a Europeana de Jus ti ti e, Ed. Roset ti , 2001; V. Duculescu, G. Duculescu,
Justitia european a - mecanisme, deziderate si perspective, Ed. Lumina Lex. 2002,p .87 s iu rm .
4 Art. 220 din Tratatul Uniunii Europene.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 39/81
68 Uniunea Europeana ~i sistemul sdu institutional
Nu trebu ie confundate Curtea Europeans de Jus ti tie s i Curtea Euro-
p ea na a Drep tu ri lor Omu lu i, cu s ed iu l l a St ras bou rg - orga n crea t de
Consiliul Europei in baza Conventie i Europene a Drepturilor Omulu i.
Jurisdictia C.E.D.O. in domeniul drepturilor omului este recunoscuta de
toate statele membre ale Vniunii Europene.
4.2. Componenta Curtii Europene de Justltle
In prez en t, Cur tea es te f erma ta din 25 jude ca to ri , c at e unul p en tru
fiecare stat membru, si este asistata de 9 avocati generali.
Incep iind cu 2007, Curtea va avea 27 de judeca tori , p rin Tra ta tu l de la
Nisa s tabilindu-se ca princ ip iu desernnarea a cate unui judecator pen tru
f ieca re s ta t membru. Numarul avoca ti lo r general i se va reduce la 8 ,Con-
s il iu l V.E. avand dreptul sa c reasca numarul acestora, votand cu unani-
mitate la propunerea Curtii europene de Justitie.
Judecatorii sun t desemnati de Consiliul V.E., la propunerea s ta te lo r
membre, dintre persoanele "a caror independenta este mai presus de orice
indoiala s i care au prega tirea necesara numirii in cele mai Ina lte functii
judecatores ti in tarile lor , o ri sun t unive rs itari de competenta recunos -
cuta" . Manda tu l judecatorilor este de 6 ani ~ipoa te f i reinnoit; jumatate
d in judecatori sun t sch imba ti d in 3 in 3 ani , pen tru a se asigura 0 anurnita
continuitate in activitatea Curtii I.
Avoca ti i general i sun t numiti (si reinnoiti) pe ace leas i p rinc ip ii ca s i
judecatorii si au rolul 'de a prezenta public, cu toata impartialitatea ~itotal
independent , conciuz ii motivate asupra cauze i in care este obligatorie
prezenta lor, asistand astfel Curtea in activitatea sa. Avocatii generali sunt
o prezenta originala in mecanismul judiciar comunitar, ei apropiindu-se
prin atributii mai degraba de c1asicul procuror dedit de avocatii pledanti
din sistemele nationale,
Judecatorii s i avoca ti i general i pot f i demis i cu votul unanim al celor-
lalti colegi ai l or , ca nd se a ju ng e la c on cluz ia ca nu mai s un t c al ifi ca ti
p en tru a- si e xe rc it a at ri but ii le - i n i stor ia Cur ti i nu a u fo st , pa na ac um,
cazuri de demitere a vreunui judecator sau avocat general.
IIn prezent, sunt schirnbati fie 7, fie 8 judecatori, alternativ; acceasi solutie
.Jnegala" seva aplicasi in viitor, cand Uniunea vaavea25 sau27 demembri.
§4. C u rt ea E u ro p ea n a d e J u st it ie 69
4.3. Functionarea Curtii Europene de Justipe
Jude ca tor ii al eg d in tr e e i, pr in vo t se cret , u n p re se dint e, al ca ru i
manda t e st e de 3 an i si p oa te f i r eal es. P re se dint el e Cur ti i a re rolul d e a
prezida audierile ~ideliberarile din Camera de consiliu si de a dirija acti-
vitatea Curtii.
Judecatorii sunt ajutati in indeplinirea atributiilor jurisdictionale de
'Ml'e grefieri si referenti.
Gref ie ri i s un t a le si de c at re jude ca to ri ~ i a u a tr ibu ti i de as ist ar e a
ucestora in functia judiciara - asista la audieri, consernneaza dezbaterile,
l in a rh ivele Curti i s i raspund de publica rea hotararilor judecatores ti in
.Colect ia de jurispruden ta a Curti i" , p recum s i in a tr ibutii le adminis-
trative - asigura administrarea bugetului Curtii, sub autoritatea presedin-
tclui acesteia'.
Referentii functioneaza pe liinga fiecare judecator sau avocat general
(elite doi la numar), f iind juristi conationali ai acestuia, de regula doctori
in drept , Referen ti i a lcatuiesc un fel de "cabine t" a l judecatorului sau
uvocatului general, subordonat exclusiv acestuia.
Formatiunile de lucru aleCutii suntplenul, Marea camera si camerele.
Camerele sun t compuse d in 3 pana la 5 judeca tori , iar Marea Camera
cste cornpusa d in II judecatori (art. 221 C.E.E., dupa Nisa). In princ ip iu ,
Camerele doar instrumenteaza cauzele, insa treptat, prin decizii ale Curtii
sau prin tra ta te le comunitare, acestea au primit s i a tr ibutii de judecata.
Deciziile lor au aceeasi forta juridica cu a deciziilor Curtii, De regula, sunt
de cornpetenta Camerelor litigiile declansate intre persoanele fizice sau
juridice, care nu prezinta dificultate. Daca actiunea vizeaza un stat membru
sau 0 institutie comunitara, cornpetenta va apartine insa plenului Curtii,
Marea Camera se intruneste atunci cand statuI membru sau institutia
comunitara parte in litigiu 0 solicits in mod expres.
Dimpotriva, Curtea judeca Inplenul sau in cazurile in care cornplexi-
tatea cazului dedus judecatii 0 ce re , p re cum ~i in al te pa tru si tua ti i:
a) cand judeca cererea Parlamentului european de demitere a Mediatorului
european (Ombudsman); b ) cand se pronunta asupra ses izarii Comis ie i
sau Consiliului V.E. in legatura eu nerespectarea obligatiei de onestitate
IA se vedea P. Moreau Defarges, op. cit.,p. 57; C. Lefter, op. cit., p. 123;
D. Mazilu, op. c it ., p . 129 ; O. Tinea, Drept comunitar general, op. cit., p. 85;V. Marcu, op. cit., p.87;O. Manolache, op.cit.,p. 103.
6.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 40/81
70 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional
s i prudenta dupa incetarea funct ie i de cat re un fost comisar european;
c) cand se pronunta asupra sesizarii de catre Comisie sau Consiliu privind
comiterea de cat re un comisar european a unor greseli grave sau privind
neindeplinirea conditiilor necesare exercitarii functiei sale; d) cand ia act
de demisia unui membru al Cur ti i de conturi , care nu mai indeplinesteconditiile de exercitare a functiei,
Procedura de judecatd este contradictorie (fiecare parte i~i sustine si
argumenteaza pretent ii le), publica , mixta (cupr inde doua etape: una
scr isa' s i una orala '' ) s i inchizi torie (deoarece presupune act ivitat i de
instrumentare a cauzei, cum ar fiexpertiza siaudierea martorilor).
o condi tie destul de bizara de procedura pretinde ca par tea sa aiba
domiciliul in Luxemburg. Statele rezolva aceasta problema prin reprezen-
tantele lor diplomatice existente in Ducatul de Luxemburg, insa persoa-
nele f iz ice sau jur idice t rebuie sa apeleze la un rezident luxemburghez,
folosit ca si "cutie postala", doar pentru introducerea actiunii ' .
Del iberar ile au loc in "Camera de consi liu" , adica int r-o incapere
d ist inct a de sa la de j udecat a, la e le pa rtic ipa judecato ri i ca re au fos t
prezenti la procedura "orala", iar avocatii generali nu participa, Numarul
judecatorilor trebuie sa fie impar4
Hotararea se ia cu majoritate", Intrudl.t Statutul Curtii nu precizeaza ce
fel de majoritate, se aplica regula generala, a majoritatii simple. Indiferentde numarul de votur i favorabile unei decizii , aceasta angajeaza in mod
colectiv Curtea, opiniile contrare neputand fi facute publice sau publicate,
asa cum se i(ltampla in sistemele de drept nationale.
I
I
1 I n f az a scrisa, s e in tr od uc e c er er ea d e chernare in judecata, d ir ec t s au p ri n
posta, la primire fiind inscrisa In registrul Curtii; presedintele desernneazajude-
catorul raportor al cauzei, care urrnareste desfasurarea cauzei ~i investigheazaanumite aspecte; se notifies paratului cererea, acesta avand tennen pentru depu-
n er ea u ne i m em or iu In aparare; in f in e, f ie ca re p ar te p oa te d ep un e u n m em or iu
suplimentar, caresa precizezepretentiilerespectiv apararilelor.2 Faza orals cuprinde citirea raportului preliminar al judecatorului-raportor,
pledoariile partilor si concluziile avocatului general.J C. Lefter, op.cit., p. 127.4 Presedintele Curtii nu aredrept de veto, ci doar un votegal cu al celorlalti
judecatori
5 Hotararile sunt motivate In fapt siIn drept,si, pentru a fi aplicabile, trebuie
investite cu formula executorie dupa expirarea termenelor de contestare sau dupa
solutionarea cailor de atac. .
I
II I
I
§4. Curtea Europeand de Justitie 71
Partile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fata Curtii, in orice faza
II procedurii. Institutiile comunitare si statele membre sunt reprezentate
prin agerui - juristii institutiilor comunitare, respectiv a Ministerului
afaceri lor exteme din guvemul s tatului membru - iar persoanele f iz ice
saujuridice, prin avocati I.Limba in care se desfasoara procesul este, de regula, limba paratului '' ;
in cazul in care parat este 0 institutie comunitara, reclamantul poate
decide .Jimba de procedura'". Odata stabilit regimullingvistic, acesta va
fi respectat pana la sfarsit , in limba respectiva fiind redactate actele proce-
durale, sustinute pledoariile si redactata hotararea. Orice versiune tradusa
it hotararii are valoare ca atare, nu ca document original.
Cuantumul cheltuiel ilor de judecata nu este s tabi li t prin hotarare,
acesta f iind lasat int r-o prima faza la acordul par ti lor; daca acestea nu se
inleleg, va decide instanta, printr-o ordonanta.
4.4. Competenta Curtli de Justitie
Curtea indeplineste doua functii , manifestandu-se in diferite moda-
lita\i, in functie de ipostaza in eare se afla:
a) 0 functie jurisdictionala: I ) a tunci cand ac ti oneaza ca 0 curte
constitutionala, judecand recursurile contra unei institutii comunitare sau
fI unui s ta t membru care nu-si respecta obl igat ii le din t rata te sau cand
interpreteaza tratatele comunitare; 2) atunci cand se comporta ca 0 curte
administrativa, controland legal itatea actelor eomunitare s i judecand
recursurile functionarilor comunitari"; 3) atunei cand exercita atributiile
lIneijurisdictii civile, solutionand cauzele ce au ca obiect acordarea dau-
nelor -interese; 4) atunci cand act ioneaza ca 0 cur te de apel, judecand
recursurile impotriva hotararilor date de Tribunalul de Prima Instanta,
b) 0functie consultativd, Int rucat emi te avize in cazul in care sepune
problema revizuirii tratatelor comunitare sau a incheierii unor acorduri
internationale.
!Nu exista un .barou comunitar", p ri n u nn ar e o ri ce a vo ca t c ar e a re d re pt ul d e
a pleda In fata unei instante nationale poate pleda siIn fata Curtii europene de
justitie.
2 Acest lucru se stabileste prinacordulpartilor.
31npractice,eel mai desutilizata estelimba franceza.4 N. Deaconu, op.cit., p. 140; O.Manolache, op.cit., p. 107.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 41/81
1 1 1 1 i ~
, . . '1 1 ' 1
, t i l l
I I
I I
72 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional §4. Cunea Europearui de Justitie 73
4.5 . Tribunalul de Prima Instants
Actul Unic European a prevazut infiintarea unui tribunal, atasat Curtii
dejustitie, care sajudece in prima instants litigiile in care reclamanti sunt
persoanele fizice ~ifunctionarii comunitari. Tratatul de la Nisa aminteste,a la tu ri de Cur te , si Tri buna lu l de Prima Ins tanta ca o rgan comunit ar
chemat sa "asigure respectul dreptului in interpretarea si aplicarea prezen-
tului tratat".
Structura si functionarea Tribunalului de Prima Instanta sunt similare
celor ale Cur ti i de Justine '. Tribunalul de Prima Instants are dreptul de a-
s i s tabi li s ingur regul ile de conduita ~ide funct ionare , cu aeordul Cur ti i
de jus ti ti e s i cu aprobarea unanima a Consi liului V .E.; intrucat aceste
regul i nu au fost inca stabi li te , Statutul Cur ti i de jus ti ti e se apl ica s i In
cazul Tribunalului de Prima Instanta,
Odata eu int rarea in vigoare a 'Tratatului de la Nisa, Tribunalul va f i
format din cate un judecator din f iecare s ta t membru, iar prin Statutul
Curtii europene de Justitie poate fi prevazuta existenta avocatilor gene-
rali. Pana cand vor fi instituiti avocatii generali, atributiile aeestora sunt
indeplini te de judecator i. Judecatorul care exercita atr ibut ia de avocat
gen~ral nu poate participa la pronuntarea hotararii in cauza r~spectiva.
In competenta Tribunalului intra:- actiunile in anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consi-
l iul V.E . s i Par lament , a actelor emise de Consi liul V.E ., Comisia euro-
peana siBanca Central Europeana
- actiunea in carenta impotriva institutiilor comuuitare
- contenciosul functiei publice comunitare
- recursul impotriva hotararilor camerei jurisdiction ale
- chestiunile prejudiciale de interpretare si de apreciere a validitatii ,
responsabilitatea extracontractuala a Comunitatilor, precum ~i cea con-
tractuala cand s-a stabilit clauza compromisorie.
Prin exceptie de la aceste reguli de competenta, actiunile introduse de
ins ti tuti il e comunitare, de s tate le membre sau de Banea Central Euro-
peana sunt de cornpetenta Curtii Europene de Justitie.
I D. Mazilu, op. cit., p. 132; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op. cit., p. 86;O. Manolache, Compe tenta s i r egu li le d e p rocedu ra a le Cur ti i d ep rima ins tanta a
Comunitatilor europene, in .Dreptul" nr.121l992, p . 74.
Rclat ia dintre Tribunalul de prima instants s i Cur tea europeans de
III l il ie este similara relatiei dintre un tribunal si 0 curte de apel dintr-un
_Im de drept national. Astfel, hotararile Tribunalului de prima Instanta
1 ' 1 1 1 Iiatacate cu recurs, motivat numai pe probleme de drept ', in fata Curtii
II. Justitie. Dad recursul este fondat, cauza se r e judeca de catre Curte sau
I lile trimisa spre rejudecare Tribunalului de prima instants, care trebuie sa
I li n seama de modul in care Curtea a rezolvat problemele de drept.
Tribunalul judeca in Camere de cate 3 sau 5 judecator i, l ara a exista
, .'dinle ale plenului. Procedura de judecata este aceeasi, eu deosebirea ca
l'rlbunalul poate renunta la faza scrisa.
Prin Tratatul de la Nisa s-a prevazut posibilitatea infiintarii , pe langa
'I'ribunalul de Prima Instants, a unor Camere jurisdictionale, specializate
1 " anumi te domenii , s i a le caror hotarar i sa f ie supuse recursului pentru
Ihcstiuni de drept sau apelului pentru ehest iuni de fapt, in fata Tribu-
nulului de Prima Instanta'',
4,6,Relatia dintre Curtea Europeans de Justltte ~iCurtea
I':uropeana a Drepturilor Omului
Comunitatile europene nu sunt parte la Conventia Europeana a Drep-
tur ilor Omului, insa s tate le membre ale acestor Comunitat i au semnat(.onventia. Datorita acestei realitati , Curtea Europeana de Justitie a susti-
1I1 i t in deciziile sale necesitatea incadrarii drepturilor fundamentale indivi-
duale aparate de Conventie Intrc principiile generale ale dreptului comu-
uitar, idee reluatasi inserata in Tratatul de la Maastricht.
in consecinta, Conventia constituie 0 sursa importanta de inspiratie
pcntru Cur tea Europeans de Justi ti e, in privinta int inderi i dreptur ilor
individuale fundamentale aparate prin ea. Instanta comunitara nu este insa
!Inutade interpretarile date Conventiei de catre organele jurisdictionale de
la Strassbourg, Cornuni ta ti le europene nef iind par te , asa cum am mai
nratat, la Conventie.
IMotive!e pot fi incompetenta tribunalului, v iolarea dreptului comunitar de
catre tribunal, iregularita ti de procedura vatamatoare pentru parte .
2 I nt 1i nl ar ea uno r a st fel de Camer e j uri sdi ct ional e se fa ce pr in dec izi a
unanima a Consiliu!ui V.E., la propunerea Comisiei si ell avizu! Parlamentu!ui si
a Cur ti i d e Ju st it ie , s au lap ropunerea Cur ti i d e Jus ti ti e cu avizu l Par !amentului s i
a Comisiei europene.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 42/81
74 Uniunea Europeana si s is temul SQU institutional
Cu toa te ten ta ti vele de a rea liza 0 c1arificare a raporturi!or dintre cele
doua curti de jus ti tie intemationa le , s itua tia este Inca des tu l de confuza :
pr in T ra tatul d e l a Amsterdam, Cu rt ea Eu rope an s de Ju st it ie a p rimi t
anumite competente In materia drepturilor fundamentale individuale, cumar f i d reptul de azil sau libera c ircu la tie a persoanelor, insa este Inconti-
nuare doar de competenta C.E.D.O. de a se pronunta asupra drepturilor
inc al cat e d e o rg an el e d e pol it ic , In ac tivi tat ea de ment in ere a o rd in ii
publiee. De aceea, putem conc1uziona ca raporturile dintre cele doua curti
judiciare nu sunt Inca ierarhizate pe baze solide, urmand ca, In momentul
In care se vor produce confl ic te de jurisdict ie Intre eele doua, s itua tia sa
fie discutata cu mai mult interes.
o incerca re de reg la re a s itua tiei s -a rea liza t la Nisa, In 2000, cand a
fos t adoptata Carta drepturilor fundamentale d in Uniunea Europeana 1;
elaoorata de 0 conventie compusa d in 30 de reprezentan ti a i parIamen-
telor nationale, 16reprezentanti ai Parlarnentului european, 15 reprezen-
t ant i p er sona I i a i s ef il or d e s ta t s au d e guve rn si u n comisa r eu ropea n,
prin Carta s-a dorit oferirea Curtii Europene de Justitie a unui instrument
pentru analiza compatibilitatii actelor comunitare sau statale cu drepturile
fundamentale. Dintre drepturile fundamentale, amintim inviolabilitatea
domic il iu lu i, d reptul de a forma s indiea te , d reptul la respectarea v ie ti ip riva te , d reptul de a a lege s ide a f ia les e tc2
II
4.7. Viitorul Curtii Europene de Justltle
Conferinta interguvernamentala de la Nisa, din 2000, a luat In diseutie
problema reformarii Curtii Europene de Justitie, confruntata cu cresterea
eauze lor aduse In fata saspre solut ionare , de la5 In 1986, la 899 In 1999.
Reforma preconizata vizeaza deblocarea Curtii prin reducerea ches-
t iunilo r pre judiciale solut iona te la acest n ivel s i responsab il izarea
treptata a judecatorilor nationa li In procesu l de interpretare a dreptului
eomunitar; de asemenea, se dores te ses izarea d irec ta a Curti i numai eu
IV. Vese, A.L. Ivan, op. c it , p . 225 ; A.C. Pdun, o p. c it ., p . 1 2; 0. Manolache,
op. c it ., p . 23.
2 i n cazul I nc ii lc ii ri i de cat re un s ta t membru a unu ia d in tr e d reptur il e f unda-
men ta le , Consi li ul U .E . poa te a junge, I n unna une i p rocedu ri de anche ta s i r eco -
m an da ri, s a su sp en de d re pt ur il e d e v ot a le a ce lu i s ta t m embru In c ad ru l Con si -
l iu lui - a se v ed ea 0. Manolache, op. c it ., p . 22.
§5. Curtea de conturi 75
acele recursuri considerate esentiale pentru buna functionare a Uniunii
Guropene1•
§S.Curtea de conturi
5.1.Rolul Curtii de conturi
Inf iintata In 1975, Curtea de conturi , eu sed iu l la Luxembourg, este
cca mai putin cunoscuta dintre institutiile Uniunii Europene", Statutul de
..institutie comunitara" i-a fost atribuit prin Tratatul de la Maastriche.
Rolul e i este ace la de ins ti tu tie special izata In controlul f inanciar ,
cxe rc itat asupra ins ti tu ti ilor comunitare, asupra modului de incasare a
vcn iturilor comunitare s i de rea liza re a che ltuiel ilor d in bugetul comu-
nitar. De asemenea, Curtea controleaza managementul financiar alcondu-
icrilor institutiilor ~iorganismelor comunitare.
Rapoartele redactate de institutie sunt cu caracter general, anuale, pri-
vcsc modul de administrare a conturilor eomunitare si determina descar-
'urea de gestiune a Comisiei europene In privinta administrarii bugetului
omunitar, sau pot interveni pentru anumite probleme specifice, la cerereaultor institutii comunitare sau din oficiu. In activitatea de control, Curtea
po ate ce re documen te, s au s a fa ca prop ri il e inve st iga ti i; a tu nc i ca nd
Ii tioneaza pe teritoriul statelor membre, organele fiscale nationale sunt
[lnute sa-i acorde sprijinul neeesar.
Tra ta tu l de la Amste rdam a largit a ria con trolului f inanciar s i la orga-
uisrnele publice sau private beneficiare a unor fonduri comunitare".
IP. Moreau Defarges, op. c it ., p . 65 .
2 Sar cini le con tabi le s i de con tr ol f inanci ar au fos t r ea li za te , i ni ti al , s epar at i n
cnd ru l f ieca re i Comun it at i eur opene; u lt er io r, p ri n T ra ta tu l de f uz iune , s -a c reat
III) organ uni c de con tr ol f inanci ar , a sa numitul "Comi te t de r ev iz ie", t rans fonnat
II u rma Tr at at ul ui d e l a B ru xe ll es d in 1 97 5 in Curt ea de c ont ur i (s au Curt ea
( ' nzo ri lo r, cum mai est e i nt al ni ta i n une le t ex te comun it ar e s i l uc ra ri de s peci a-
lluue) - a s e vedea D. Leonard, op. c it ., p . 62.
3 D. Mazilu, op. c it ., p . 133 ; O. Tinea, Drept comunitar general , op. cit ., p. 93;
II. Munteanu, o p. c it ., p . 2 56 ; O .Manolache, o p. c it ., p . 1 17 . in se nsu I c a n u e st elustitutie comunitara se exprima I .P. Filipescu, A. Fuerea, op. c it ., p . 99 .
4 A s e v ed ea W. Weidenfeld, W. Wessels , o p. c it ., p . 6 7, 1. Rideau, op. cit .,
p. 426; c. Lefter, op. c it ., p . 138 ; A. Profiroiu, M. Profiroiu, o p. c it. , p . 9 0 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 43/81
76 Uniunea Europeana si s is temul sau institutional §6. Consiliul european 77
In ciuda asemanari lor pe care Ie gasim int re Cur tea de conturi euro-
peana si institutiile similare acesteia din statele membre, primei ii lipseste
o componenta speci fica oricarei Cur ti de conturi moderne, ~i anume
atributia jurisdictionalo': Jurisdictia financiara apartine doar Curtii Euro-
pene de Justitie, rara ca in prima instanta solutionarea litigiilor fiscale saf ie incredintata unui corp special izat de judecator i f inanciar i; pc de alta
par te , t rebuie remarcat ca, in conformitate cu dispozi ti il e comunitare
adoptate la Nisa, exista posibilitatea Infiintarii unor Camere specializate
pe langii Tribunalul de Prima Instants, prin urmare putem sa presupunem
ca, mai mult ca sigur, una dintre aceste carnere specializate va avea speci . .
fic financiar si fiscal.
5.2. Structura
Curtea de conturi este compusa din cate un reprezentant alfiecarui stat
membru, numit pe 0perioada de 6 ani, al carui mandat poate fi reinnoit.
Numirea se face de catre Consiliul V.E., cu majoritate calificata, dupa
obtinerea avizului cu caracter consultativ al Parlarnentului european si pe
baza propunerilor lnaintate de statele membre.
Curte a a re un pres edi nt e al es di nt re membrii acest ei a, pent ru un
mandat reinnoibil de 3 ani.
Pentru adoptarea unor anumi te categor ii speci fice de rapoarte sau
avize, institutia I§i poate organiza, ca structuri de lucru, Camere interne
specializate.
Membrii Cur ti i de conturi , l a fel ca s i cei ai Comisiei sau ai Cur ti i de
Justitie, trebuie sa fie independenti In execitarea sarcinilor comunitare,
numai Inacest fel ins ti tutia putand funct iona in mod eficient ca organ de
control comunitar. Ei trebuie sa aiba pregatire de specialitate, corespon-
denta unui expert national dintr-un corp de control contabil extern, sau sa
fi fost membri ai Curtilor de conturi nationale/.
IA sevedeain aces! senssi V..Marcu, op,cit., p. 97.2 G. Ferreol, op. c it ., p . 57.
§6. Consiliul european
6.1. Constituirea Consiliului european (1974)
Dec iz ii le ce s e iau la n ivelu l Un iun ii Eu ropene sunt i n pr imu l rand
decizii pol it ice, Consultar ile s i negocieri le lnt re s ta te le membre, in
vederea adoptarii strategiilor privind viitorul Uniunii sau pentru surmon-
tarea dificultatilor inerente procesului de integrare, sunt necesare si intot-
deauna utile.
In acest context , s ta te le membre au insti tuit conferinte per iodiee ale
~efilor de state si guverne (summit-uri), care sa constituie cadrul organiza-
toric propice unor astfel de discutii.
IntaJni ri le la eel mai Inalt nivel au inceput sa se desfasoare din 1961,
pentru ca In 1974. la Surnmit-ul de la Paris, In urma propunerii presedin-
telui francez Valery Giscard d'Estaing, sa fie institutionalizate sub forma
Consiliului european, organism de cooperare politicd Laeel mai inalt nivel.
6,2.Natura juridici a Consiliului european
Trebu ie p reciz at de l a bun inceput ca acest fo r eu ropean de d ial og
pol it ic nu este niei ins ti tutie comunitara, cum sunt Comisia , Consi liul
U.E ., Par lamentul , Cur tea de Justutie s i Cur tea de conturi , s i nici organeomunitar cu aetivitate permanenta sau deliberativa cum sunt COREPER,
Comitetul regiunilor ere'.Consiliul european nu detine putere publica la nivelul V.E. Influenta
sa semanifests cu pregnanta insa la nivel informal, deoarece sefii de state
si de guverne sunt eei care stabilese directiile de urmat in politiea Uniunii,
U11IIiInda institutiile comunitare, In frunte eu Consiliul V.E. si Comisia, sli.
puna In aplicare, prin acre cornunitare, hotararile luate la nivelul Consiliului
european. Prin urmare, compromisurile negociate la acest nivel sunt puse in
aplicare,in concret, de ministrii de externe din statele membre, care formeaza
Consiliul V.E., forta legislativa principala a Uniunii. Numai actele cornu-
nitare adoptate de Consiliul U.E. au forta juridica pe teritoriul comunitar.
Din aceste ratiuni, natura juridica a Consiliului european este greu de
precizat.
i s. Tanleghe, Le Conseil europeen, PUF, Paris . 1993. p . 15; W. Weidenfeld.
W. Wessels, op. c it ., p .54 ; J. Rideau. op. cit., p . 291; N. Deaconu, op. cit., p. 43.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 44/81
78 Uniunea Europeana si s is temul sou institutional
lnrr-o opinie. ', la care ne raliem, el este considerat organ paracomu-
nitar, denumire ce vrea sa sugereze puterea sporita (chiar daca informala)
pe care 0 are acest organism in spatiul comunitar, el fiind catalizatorul
integrarii europene lanivel de conceppe si decizie politica.
In alte opini i/ , e l este caracterizat f ie ca organ interguvernamental de
cooperare, f ie ca 0forma institutionala noua de prezentare a Consiliului
U.E., fie ca organ sui generis.
6.3. Funct ionarea Consi liului european
Consiliul european reuneste, asadar, de doua ori pe an sau ori de cate
ori este nevoie, sef ii de s tate sau de guverne ai s ta te lor membre, asi stat i
de ministrii de externe, precum si Presedintele Comisiei europene".
Intlilnirea este organizata cu ajutorullogistic al Secretariatului General
al Consiliului V.E. s i a l celui ce deserveste Comisia europeana, s i este
condusa de seful de stat sau de guvern din lara care det ine s i presedint iaConsiliului V.E.
In prezent , reuniunile se desfasoara in s tatui care det ine presedint ia
Consiliului V.E., i nsa la Ni sa s- a deci s ca 0 intalnire pe presedintie sa se
t ina la Bruxelles , iar cand Vniunea va avea 28 de membri, toate reuniu-
nile sa fie organizate in principiu la Bruxelles",
6.4. Rolul Consiliului european
Consiliul european da Vniunii Europene impulsurile necesare dezvol-
tarii sale si Iidefineste orientarile politice generale.
Rolul Consi liului european in viata Comunitat ilor t rebuie privi t din
mai mul te puncte de vedere pentru a-i surpr inde esenta: ast fe l, pe de 0
par te , chiar daca oficial e l nu are drept de decizie jur idica la nivel cornu-
n it ar , in mod uzual deci zi il e l ua te l a ni ve lul Consi liu lui eu ropean se
impun Consiliului V.E., care Ie transforma in norme juridice obligatorii;
acesta este mot ivul pentru care uni i autor i t ra teaza Consi liul european si
Consiliul V.E. sub denumirea generica si integratoare de "Consiliu", care
IC. Lefter, op. c it ., p . 145 .
2 A se vedea, pentru aceste teorii, V. Marcu, op. c it. , p. 58; O . Bibere, op. cit.,
p.75.3 Actul Unic European, art. 2 .
4 P. Moreau DeJarges, op. c it , p .48.
§7. Organele comunitare 79
include s i Secr eta ria tul Consi li ul ui \ pe de a lt a par te , uneor i chi ar
Consiliul V.E. este tentat sa lase problemele mai dificile spre rezolvare
Summit-urilor Consiliului european".
In doctrina se apreciaza, de asemenea, ca existenta Consiliului euro-pean modifica intregul echilibru institutional al Vniunii Europene: in fata
structurilor comunitare cu legitimitate nesigura, Consiliul european se
poate considera si el ca un "guvern" al Europei unite. In practica, reuniu-
nile sale constituie .momenre forte ale unificarii europene'".
§7. Organele comunitare
7.1. Precizarl preliminare
Indoctrina de specialitate europe ana. se face distinctie intre institutiile
comunitare - cele cinci prezentate mai sus, denumite .astfel in tratatele
comunitare s i avand un rol primordial in asigurarea reusi te i abordar ii
comunitare in procesul de integrare europeana - organele comunitare _
entitati institutionale cu rol secundar, de regula cu cornpetente de avizare,
tehn ice - si organismele 'paracomunitare - cum este Consiliul european,
cadru atipic de decizie comunitara",
In cont inuar e vom tr at a pe s cu rt o rganel e comunita re, adi ca acel e
entitati institutionale care nu au fost ridicate, prin tratatele comunitare, la
rangul de institutie comunitara.
7.2. Comitetul economic ~isocial (ECOSOC) si Comitetul
~tiinfific ~itehnic al Euratom
a) Corespondent la nivel comunitar al s tructuri lor organizat ionale
nationale menite sa reprezinte categoriile socio-economico-profesionale,
Comitetul economic ~isocial, eu sediulla Bruxelles, este format din 317
IF. H. Renshaw, European Council and the Council of Ministers, in L. Cram,
D. Dinan, N. Nugent, op. c it ., p .25.
2 C. Lefter, op. c it ., p . 146 .
3 P. Moreau Defarges, op. c it , p .48.
4 A se vedea , p en tru detal ii , D. Leonard, op. cit., p. 62 si unn., C. Lefter,
op, c it ., p . 139 s i unn . Alt i autor i nu fac tnsa d is tinc tie iut re ins ti tu ti i, o rg ane s i
structuri speciale - N. Deaconu, op. cit., p . 42.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 45/81
II I
I
\,!
80 Uniunea Europeand si s is temul salt institutional §7. Organele comun ita re 81
de membri, numiti de Consiliul V.E. eu unanimitate, penttu un mandat rein-
noibi l de 4 ani , pe baza l is te lor propuse de state le membre1• Presedintele
Comitetului este ales din randul membrilor, penttu un mandat de 2 ani.
Di n momentu l I n ca re Un iunea va avea 27 de state membre, votulneeesar In Consi liul U.E. pentru numirea membrilor ECOSOC va f i eel
eu majoritate calificata, iar numarul membrilor organului eonsultativ va
creste la 3442.
Membrii ECOSOC sunt l inul i sa reprezinte interesele categor ii lor
socio-profesionale s i economice din care provin, nu pe eele ale s ta tului
mernbru de origine''.
Astfel, sunt reprezentate la acest nivel cliferitele industrii producatoare
de bunuri, comerciantii, consumatorii, fermierii , midi producatori, profe-
siile liberale (avocatii , doctorii, arhitectii), membrii fiind implir\il i In trei
mari grupuri: a) patroni, b) angajati, si c) alte categorii.
Comitetul are un rol consultativ la nivelul V.E., el putand fi eonsultat
de Consiliul V.E. sau de Comisia europeana inainte de luarea unei deeizii ,
atunci cand aeeste institutii considera necesar sau cand tratatele 0 impun.
La inceput excIusiv facultativa, consultarea ECOSOC a devenit in
ultimul timp obligatorie, mai ales in domeniul piete i unice comunitare, a
armonizar ii f iscale s i a noi lor pol it ic i comunitare care sunt Iansate incadrul spatiului european comunitar, cum au fost, In timp, politiea trans-
por turi lor, pol it iea sociala , pol it ica educationala, protect ia eonsuma-
tor ilor , protect ia mediului, pol it iea industr ia ls etc . In l ipsa avizului
consultat iv al acestui organ comunitar , aetul adoptat de Consi liul V.E.
poate fi anulat de catre Curtea Europeana de Justitie,
De asemenea, ECOSOC poate emit e d in o fi ci u avize in legat ura eu
acte cornunitare aflate in diferite stadii de adoptare sau de aplieare.
IA se vedea, pentru detalii in legaturaeu functionarea ECOSOC,N. Bernard
(coord), Le Comite econcmique et social, Editions de Universite Libre de
Bruxelles, Bruxelles, 1976;A. Rigaux , Cornite econornique et social, Editions
Dalloz, Paris, 1993.2 Germania, Franta, Italia siMareaBritanie au cate 24 delocuri, Spania- 21,
Austria, Belgia, Grecia, Olanda, Portugalia si Suedia - care 12, Danemarca,
Finlanda si l rlanda - care9, Luxemburg - 6; noi i membri au : Polonia - 21,
Cehia,Ungaria- cate 12,Siovacia,Lituania- cate 9,Letonia,Sloveniasi Estonia
- cate7, Cipru- 6,Malta- 5.voravea: Romania - IS, Bulgaria- 12.3 W. Weidenfeld, W. Wessels , op.cit., p. 35.
Ca ~i aspect negat iv ce poate f i obsevat in act ivitatea Comitetului ,
remarcam lipsa de omogenitate a aeestuia, datorata intereselor de multe
ori contrare ce sunt reprezentate la nivelul lui , ~ i de aici dif icul ta tea
adoptarii unei pozitii comune cu celeritate. Faptul eli se cere intrunireadoar a unei majoritati absolute de voturi pentru emiterea unui aviz face ca
adoptarea lui sa fie usurata, §i compromisul sa f ie de cele mai mul te ori
realizabil, Totusi, in mod frecvent membrii ECOSOC prefera sa recurga
la l obby pe l anga Comis ie , a tunci cand dores c sa susti na opin ii le s i
interesele categoriei din care fac parte.
b) Comitetul stilntiflc al Euratom este similar eeluilalt comitet con-
sultativ, cu diferenta ca i~i desfasoara activitatea In dorneniul specific al
energiei atomice.
Numit pe 5 ani de Consi liul V.E . cu eonsultarea Comisiei europene,
acest eomitet t rebuie consultat obl igator iu de cat re organele de decizie
comunitara, atunci cand se intentioneaza adoptarea unui act comunitar in
domeniul sau de competenta,
7.3.Banca Europeans de Investitii (B.E.I.)
Instituita initial (1958), cu scopul sprijinirii pietei comune europene',
prin f inantarea unor proiecte de reducere a decalajelor economice int re
regiunile din spatiul comunitar, B.E.L a primit prin Tratatul de la
Maast richt s i a lte competente, legate de sustinerea s tate lor candidate la
aderare, in scopul unei mai usoare tranzitii inspre economia comunitara,
B.E.L este 0 institutie financiara independenta/, dotata cu personalitate
ju ri dic a p ropri e, cu s ed iu l l a Luxembourg, s i a re ca membri st at ele
membre ale U.E., care au subscris $icapitalul social albancir' .
Conduce rea bancii es te a si gur at a de : a ) Consiliul Guvernatorilor,
format din Ministrii de finante ai statelor membre, cu intillniri anuale,
b) Consiliul de administratie alcatuit din 24 de membri propusi de statele
membre siunul propus de Comisia europeana, ce lucreaza cujumatate de
norma ~ i c ) un Comitet de conducere cu norma int reaga, din care face
I D. Mazilu, op. cit ., p . 137; N. Deaconu, op. cit ., p . 175;A. Profiroiu,
M. Profiroiu, op. cit ., p. 95; N. Pdun, A.c. Paun, op.cit., p. 209; O. Mano/ache,
op.cit.,p. 119.
2 In sensul ca B.E.!. este institutie comunitara se pronunta, izolat, J. Rideau,op.cit.,p. 344,
3G.Ferreol (coord.), op.cit., p.22.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 46/81
82 Uniunea Europeand si s is temul sdu institutional §7 . Organele comunitare 83
par te Presedintele banci i s i cei 7 vicepresedint i, numit i de Consi liul
Guvernatorilor pentru un mandai reinnoibil de 6 ani.
Majoritatea resurselor financiare sunt obtinute de pe pietele internatio-
nale de capital, unde este cotata cu rangul maxim (AAA); castigurile obti-
nute sunt alocate , pe baze non-profi t, act iuni lor de spr ij inire a s ta te lormembre si a celor candidate (statele din Europa Centrala si de Est
primesc imprumuturi prin programele PHARE si TACIS, actiunile B.E.!.
comple tandu- se In aces ta zona cu cele a le B.E.RD.) , p recum s i a a lto r
state mediteraneene, asiatice, sud-americane ~isud-africane.
Banca Europearui de lnvestitii (B.E.!.) nu t rebu ie con fundat a cu
Banca Europeand pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.). Aceasta
d in u rma a fost cr eat a i n 1991 s i cu con tributi a B.E.I . (3%)', In scopul
acordarii de imprumuturi statelor din Europa Centrala side Est in vederea
realizarii tranzitiei spre 0 economie de piata functionala. La Infiintarea
B.E.R.D. au participat peste 40 de t ar i, in sa ma i mul t de juma ta te d in
capitalul social I-aconstituit contributia Uniunii Europene.
7.4. Comitetul regiunilor
Structura specifica a unor state europene, cum ar fi Germania, Belgia,
I ta lia, Spania, dorninata de regionalizare s i descent ralizare , precum si
dorinta entitatilor federate sau regionale de a fi implicate activ In procesul
de luare a decizii lor In cadrul Uniunii Europene, a dus la const itui rea,
prin Tratatul de la Maastricht, a Comitetului regiunilor".
Creat ca organ consultativ format din reprezentanti ai diferitelor enti-
ta ti l ocale sau regi ona le d in st at el e membre, autonome f at a de ace ste
state", Comitetul este organizat pe grupuri politice, la fel ca si Parlamen-
tul european, distingandu-se patru astfel de grupuri: popularii , socialistii ,
liberalii si radicalii.
1 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 24.
2 A se vedea, pentru detalii , 1. Bourrinet (coord), Le Cornite des Reg ions de
l'Union europecnc, Editions Economica, Paris, 1997; C. Brice-Delajoux,
J.P. Brouant, op. c it ., p .75 ; R. Munteanu, op. cit., p . 264.
3 V. Marcu, op. c it ., p. 100. I n conf onni tat e cu T rat at ul de l aN i sa, poat e f i
membru a l Comitetului r eg iuni lo r t itularul unu i manda t e le ctoral d in tr -o colec -
t iv it ate reg iona la sau locala, s au care a re 0 responsabilitate in fata unei adunari
al es e - a se vede a O. Tinea, art. cit., in Dreptul nr.9/2001, p.20.
Compozitia Comitetului regiunilor este asemanatoare celei a Comite-
tului economic si social:
- I n pr ezent sun t 317 de membri numit i cu unanimitate de Consiliul
U.E. pe baza propunerilor statelor membre, autonomi in activitatea lor,
desfasurata pe parcursul unui mandat de 4 ani '.- din momentul in care vor fi 27 de state membre, membrii Comite-
tu lu i vor f i i n numar de 344 (numar ce poate fi mod ifi ca t, in sa nu poat e
depasi 350), s ivor f inumi ti cu majoritate calificatd de Consiliul U.E2.
Membrii Comitetului nu pot cumula aceasta calitate cu aceea de parla-
mentar european'. Sediul Comitetului se afla la Bruxelles, iar activitatea
sapermanenta este dirijata de un Secretar general"
Repar ti za rea l ocuri lo r care r ev in fie car ei ta ri s e f ace In func tie de
structura ei administrativa, destul de diversificata: landuri, departamente,
unit at i adminis tra tive cu r eg im li ngvis ti c spec if ic e tc . Ast fe l, s pr e
exernplu, Belgia trebuie sa asigure prezenta In organismul comunitar a 6
vorb it or i de fl amanda, 5 vorb it ori de f ranceza si unul de ge rmans, ia r
Spania atr ibuie 18 locur i reprezentanti lor comunitat ilor autonome si 4
celor ai comunelor.
In cazurile specificate expres In tratatele comunitare", consultarea
Comitetului regiunilor este obligatorie, Jipsa avizului putand fi sanctio-
nata de Curtea Europeans de Justitie prin anularea actului comunitar",Comitetul regiunilor are menirea de a apara principiul subsidiaritatii ,
e l f iind consultat totodata In probleme cum ar f i fonduri le s tructurale ,
cultura, sanatate publica, tineret si formare profesionala, cooperarea trans-
f rontal iera . De asemenea, Comitetul poate emi te avize din oficiu, ori de
cate ori considera necesar, avizul fiind consultativ.
1 Dupa unii autori, Comitetul regiunilor este caracterizat ca fiind 0 . cl ona" a
Comitetului e conomic ~ i soc ia l, inf iintat dupa chipu l s i a semana rea ace stuia
dat or ita unui c ompromis , da r ~i a . Jene i i nt el ect ua le " a fa ct ori lor de deci zi e
comunitari, care au preferat sa nu se gandeasca prea mult la problema legitimitatii
si a reprezentativitatii acestui organ ism. V ii toru l acestui organ este incert,
exi stand s i amb it ia membr ilor sai d e a -l t rans fo rma int r-un .Sena t" a l Uniun ii -
G. Ferreol (coord}, op. cit., p .45.
2 Componenta e ste s iv a fi aceeasi eu a ECOSOC.
3 Aceastii interdictie a fost introdusa prin Tratatul de la Amsterdam.
4 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p .40 .
5 Este vorba despre art. 265, Idin Tratatul C.E.E.
6 Jurisprudenta /soglucose, 1980.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 47/81
84 Uniunea Europeand si s is temul sau institutional
7.5. Agentiile europene specializate
Pe langa prineipalele i n st it u ti i s i organe eomunitare, In anii 1994-1995
au fost infiintate 0 ser ie de agent ii europene speeial izate pe anumi te
domenii. In continuare amintim cateva dintre ele:a) Agentia Europeanii pentru Protectia Mediului (E.E.A.), cu sediulla
Copenhaga, In Danemarea, are rolul de a fumiza informatii despre mediul
inconjurator atat statelor membre ale U.E., cat si publicului larg, In vede-
rea dimensionarii politicilor de mediu ale U.E'.
b) Agentia Europearui pentru Evaluarea Produselor Farmaceutice
(E.M.E.A.), eu sediulla Londra, evalueaza independent produsele farma-
eeutice care circula liber pe piata unica europeana, in vederea protejarii
consumatorilor, dar si a industriei farmaceutice.
c) Centrul European pentru [mbunatatirea Pregdtirii Profesionale
(C.E.D.E.F.O.P.), eu centrulla Salonic, In Grecia, contribuie la imbuna-
tatirea pregatirii profesionale in Uniune, prin programele sale academice
~itehnice'.d) Biroul pentru Armonizarea Pietei Interne (O.H.LM.) r aspunde de
mregistrarea siutilizarea ulterioara a marcilor de comer] ale Uniunii euro-
pene, asadar rolul sau este centrat pe probleme de proprietate intelectuala.
e) Ageruia Europearui pentru Siguranta si Protecta Muncii, cu sediulla Bilbao, are ca scop crearea unei retele de informatii lntre bazele de date
nationale, in domeniul sau de actiune,f) Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, situat
in Luxemburg, realizeaza cea mal mare parte a traducerilor pentru institu-
t ii le comunitare s l celelal te organisme comunitare, mis iune destul de
impor tanta daca avem in vedere complexitatea act ivitatat ii normative a
Uniunii s i neeesitatea t raduceri i tuturor doeumentelor in toate l imbi le
oficiale ale Uniunii.
7.6. COREPER (Comitetul Reprezentanlilor Permanenti)
Despre COREPER am discutat la sectiunea refer itoare la Consi liul
U.E., prin urmare nu mal reluam analiza in aceasta sectiune,
Vrem sa precizam doar ca el este un organ eomunitar ~i ca a fost
inf i inta t prin Tratatul de fuziune a executivelor, avand rolul de a seconda
IA se vedeahttp:// www.eea.eu.int si D. Maziiu, op.cit., p. 139.
2 W . Weidenfeld, W. Wessels, op.cit., p. 240.
§7. Organele comunisare 85
membrii Consiliului U.E.In exercitarea sarcinilor ce Ierevin, prin asigu-
rarea legatur ii necesare s i uti le int re guvemele nat ionale s i ins ti tuti il e
cornunita re .
7.7.EUROPOLAmint it in Tratatul de la Maast richt, Europol are un caraeter supra-
nat~onal, fiind ereat lntr-un cadru interguvernamental'.
Infiintata pe baza Conventiei Europol din 1995, care a intrat In
vigoare la 1oetombrie 1998, organizat ia cu sediulla Haga are drept scop
Iupta impot riva criminali ta ti i internationale, care include t raficul de
droguri, imigratia clandestina, terorismul sau spalarea de bani2•
Europol se plaseaza intre mijloaeele institutionale de realizare a celui
de-al treilea "pilon" alU niunii Europene, cooperarea In domeniul justitiei
si afaeerilor interne, printre scopurile sale n u m ar a nd u -s e i n ta r ir e a coope-
ra ri i interstatale In domeniul traficului de droguri, de masini , de persoane,
a falsificarii banilor si a a1tormijloace de plata, a terorismului.
Dotat cu personalitate juridica, Europol este condus de un Consiliu de
adminis trat ie format din cate un reprezentant al s ta te lor membre, care
voteaza eu major itate cal if icata de doua t reimi, ~ iun Director, numit de
Consiliul U.E. dupa consultarea Consiliului de administratie, pentru 0
perioada de 4 ani, reinnoibila 0 singura data. .Alaturi de aceste organe de
conducere se mal afla 0 A u to ri ta te c or nu na de cont ro l a granite lor , un
Controlor financiar ~iun Comitet begetar'.
7.8. EUROJUST
Creat In 2002 si avand. sediul tot la Haga, Eurojust are rolul de a
spr ij ini ~ i imbunatat i cooperarea judiciara dintre s ta te le membre, prin
adoptarea de masur i structurale in acest sens,
Ideea cent ra la este c a u r m ar i re a ~iinstrumentarea unor cauze judiciare
care necesita act iuni pe ter itor iul mal mul tor s ta te membre sa se desfa-
soarein condi ti i mal bune de coordonare. De asemenea, este vizat dome-
niul extradarii ~ial executarii intelegerilcr mutuale interstatale.
INu trebuie confundat Europol cu Interpol, organizatie cu sediul la Lyonce
grupeaza 177 de politii nationale $ii~idesfasoara activitatea la nivel mondiaL
: G. Ferreol (coord.), op. c it ., p .20 ; V. Marcu, op. cit., p . 174.
W. Weldenfeld, W . Wessels, op. c it ., p . 114 .
7.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 48/81
86 Uniunea Europeand si sistemul SQU institutional §8. Functionarea in s ti t ut i i lo r ~io r ga n el o r Un iu n ii E u ro p en e 87
7.9. Banca Centrala Europeans
Banca Centrala Europeana a luat f iinta la 1iulie 1998pent ru a inlocui
Institutul Monetar European '.
Const itui ta cu capital subscri s de state le membre, dupa un cri teriu ce
are in vedere atat populatia, cat si PID-ul national, ea formeaza impreuna
cu banci le centrale din s tate le membre, Sis temul European al Banci lor
Centrale.
Conducerea Bancii este asigurata de un Consiliu at guvernatorilor, ce
st abi le st e o ri en tar il e gene ra le si pol it ic il e moneta re , s i un Consiliu
director, compus din presedinte ~ivicepresedinte, insarcinati cu aplicarea
masurilor decise de Consiliul guvematorilor.
Pract ic , Banca a int rat in funct iune in 1999, odatl l cu int roducerea
monedei unice europeue, EURO, in 11 dintre cele 15 state membre (au
dimas in exteriorul zonei Euro Marea Britanie si Danemarca, datorita pro-
priului refuz, Suedia, care nuintrase in Mecanismul de Schimb European, si
Grecia, care nu indeplinea conditiile cerute prin Tratatul de la Maastricht).
Din 2001, Banca a gestionat folosirea in paralel a monedelor nationale
si a euro, iar din 2002 disparitia treptata a monedelor nationale in
favoarea generalizarii euro",
7.10. Mediatorul european
Institutia Mediatorului este 0 inovatie a Tratatului de la Maastricht.
Astfel. . Parlamentul european numeste, pe toata durata legislaturii
sale, un Mediator european, dupa modelul Ombudsman-ului nordic,
care are ca si atr ibut ii primirea s i solut ionarea planger ilor cetatenilor
ICreat in 1994, Ins ti tu tu l Mone ta r European e ra condu s de un p re sedinte, d e
guver nat or ii banci lor c ent ral e di n s tat el e membr e, ca re f ormau Cons il iul
Ins ti tu tu lu i, s i d e d irec to ru l g eneral , avand ca s truc tu ri Sec re ta riatul g eneral ~ i
p at ru depar tamente. Sed iu l Ins ti tu tu lu i a fos t s tabi li t l a Frank fu rt , o rg an ismu l
avand ca rol pregatirea si definitivarea Uniunii Economice si Monetare, urrnand
ca la int rarea in cea de-a t re ia faza a realizarii UEM, e l sa cedeze locul unui
Sistem European de Banci Centrale si, u lterior, Bancii Centrale Europene.
2 Pentru detalii privind evolutia istorica a monedei unice europcne, a s e vedea
CiN. Chabot, Understanding the Euro, Edition McGraw-Hill, rcpcctiv Ed. Teora
pentru traducerea in limba romana.
europeni vizand ilegalitatile savarsite de institutiile ~iorganele comuni-
tare in activitatea lor[.
In urma sesizar ilor primi te , Mediatorul (cu sediul la Strassbourg, in
sediul Parlamentului european), intreprinde 0 ancheta administrativa ~i
redacteaza un raport, pe eare il prezinta Parlamentului european si institu-t ie i in cauza". Mediatorul nu poate impune insa nici un fel de sanct iuni
ju ri dic e in sti tu ti ei in culpa, e l f ii nd doar un organ de eonci le re si de
rezolvare amiabila a litigiilor administrative.
In fata Parlamentului Mediatorul prezinta anual un raportgeneral, in
care arata modul de solutionare a plangerilor primite.
Mediatorul poate f i demis de cat re Cur tea Europeana de Justitie, la
cererea Parlamentului, daca nu mai indeplinestc conditiile necesare exer-
citarii functiei, sau in eaz de culpa grava.
§8.Functionarea instltutillor ~i organelor
Uniunii Europene
S.l. Sediul institutiilor comunitare
Des i t ra ta te le p revad obligati a s ta te lo r membre de a se s tabi li , decomun acord, un sediu pentru Uniunea Europeana (pentru Comunitatile
Europene la acea data) , acest aeord nu a fost inca realizar' . Expl icat ia
rezida in faptul ca odata stabilit un sediu unic, acesta ar fi devenit eapitala
Uniunii Europene, statut invidiat de ceilalti parteneri europeni.
Din acest motiv, sediile institutiilor comunitare sunt impartite intre trei
orase: Bruxelles, Strassbourg si Luxembourg. Costurile mari implicate de
functionarea in acest fel a Uniunii Europene, precum si dificultatea prac-
tica de conectare a eelor trei centre comunitare au fost critieate in repetate
randuri de catre oficialii europeni, de catre Curtea de conturi sau de catre
Parlamentul european, dar rara a putea schimba ceva in mod coneret.
I1. Rideau, op. cit., p . 435.
2 W. Weidenfeld, W. Wessels, op. c it ., p . 263 ; N. Deaconu, op. ci t. , p. 130;
V. Marcu, op. c it ., p .80 ; O .Manolache, op. c it ., p . 83.
3 1. Rideau, op. c it ., p . 458 ; 1.L. Burban, op. ci t. , p. 96; V. Marcu, op. cit.,
p .51 ; O . Bibere, op. c it ., p . 119 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 49/81
88Uniunea Europeanii §i sistemul siiu institutional
§8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 89
Astfel: a) Consiliul U.E. se reuneste de regula la Bruxelles, eu excep-
ti a a tr ei luni pe an, cand se r eunest e la Luxembourg ; b) Comi si a euro -
peana i~i are sediul la Bruxelles; c) Parlamentul european i~i desIa~oara
sedintele in plen la Strassbourg, sedintele comisii lor de special it ate se
desfasoara la Bruxelles , in t imp ee secretariatul general este la Luxem-bourg; d) i n fi ne , Curt ea Europeana de Justi tie s i Curte a de contu ri au
sediulla Luxembourg.Cat despre celelal te organe comunitare, ECOSOC funct ioneaza la
Bruxelles, iar Banca Europeans de Investiti i i~i are sediulla Luxembourg.
8.2. Regimullingvistic al institutiilor comunitare
inmod elar ~irna echivoc, regimullingvistic al Uniunii Europene este
stabilit prin tratatele comunitare in asa fel incat fiecare stat membru sa aiba
posibilitatea sa participe la activitatea comunitara in propria limba.
Prin urrnare, in prezent exista 21 limbi oficiale ale Uniunii Europene:
franceza, gerrnana, engleza, italiana, spaniola, portugheza, olandeza, fin-
landeza, suedeza, daneza, greaca, malteza, maghiara, ceha, slovaca, litua-
niana, letona, estoniana, poloneza, slovena, irlandeza. Explicatia dife-
rentei dintre nurnarul statelor ~i numarul limbilor oficiale stll in impre-
jurarea ca in Belgia se vorbeste franceza si germana, in Austria gerrnana,
in Luxemburg franceza, in Cipru greaca'.Asigurarea egalitatii intre statele membre ~ia transparentei activitalii
institutiilor comunitare au stat la baza deciziei de a considera toate limbile
nationale ca\imbi oficiale2•
Existenta eelor 21 l imbi oficiale are ca si consecinta necesitatea ca
orice aet comunitar sa f ie redactat in l imba statului caruia i se adreseaza
sau in cea a persoanei destinatare.Daca este yorba despre un act norrnativ cu aplicabilitate generala, el va
firedactat in toate cele 21 de limbi oficiale. Regula se aplica actelor oficiale
eare emana de la mstitutiile comunitare sau se adreseaza acestora'.
1 I rI anda a reu si t, in iun ie 2005, dupa ani d e ins is tente, s a impuna ca l irnb ii
oficialii limba irlandeza clasica. Urmand exernplul Irlandei, Spania solicita acurn
ace la si s ta tu t p en tru l irnba catalana, b asca s i g al ic iana , c are nu sun t inca l irnb i
o ficiale europene, d ar pot fi fol os it e I n r el at ii le c u i nst it ut ii le e ur opene de
cetatenii care le vorbesc.2 A sevedea, in ace st s en s, C . Lefter, op. c it ., p . ISS.
3 J. Rideau, op. cit., p . 455.
Fieeare dintre aceste 21 de variante are valoare de original: daca exists
diferente de sens intre variantele actului, se va lua sensul eel mai apropiat
al celor doua exprimari.
Actele individuale vor fi redactate in limba destinatarului, tnsa vor fi
traduse si in celelalte limbi oficiale.
In pract ica, l imba engleza si cea franceza s-au impus ca ins trumente
de lucru si de comunicare informala intre funtionarii eomunitari sau ofi-
cialii Uniunii Europene. Engleza predomina (70%), insa la Curtea Euro-
peana de Justitie se utilizeaza in special franeeza.
8.3. Functionarii comunitari 1
Prin functionari comunitari mtelegem personalul cu activitate perrna-
nenta care ajuta oficialii europeni (comisari, parlamentari etc.) in indeplini-
reaatributiilor lor, subiecte aleunor raporturi juridice de functie publica.
Reglementarea functiei publice comunitare este continuta in Regula-
mentul privind Statutul funct ionari lor publici comunitar i adoptat de
Consi liul U.E . in 1968, cu modif icar ile ulter ioare. Recent, s -a readus in
discutie statutul acestor functionari, care este unul privilegiat, deoarece nu
P?t.fi urmariti judiciar pentru faptele si actele efeetuate in timpul functiei
ruc i dupa ce nu mai ocupa funct ia comunitara, aspect considerat int r-o
opinie ca fiind excesiv, deoarece exeede pana si statutul parlamentariloreuropeni sau a eomisarilor europeni".
Funct ionari i publici eomunitar i sunt s tabi li in funct ie s i au drept la
car iera in ins ti tutia comunitara, Recrutarea funct ionari lor se face prin
con::urs, iar numirea in functie prin act comunitar individual - decizie.
In practica, se incearca repartitia echilibrata a resortisantilor statelor
membre in functiile publice, desi nici 0dispozitie legala nu impune acest
lucru". La nivel inferior insa, se constata 0 preponderenta a functionarilor
de origine belgiana".
Alaturi de functionarii publici comunitari, personalul Uniunii Euro-
pene este format sidin agenti comunitari, care pot fi:
1 Pentru 0 t ra ta re Indetal iu a ace stei t erne , a se vedea C. Ciilinoi~, V. Yedinos,
Teoria functiei pub lice cornunitare , Ed. Lumina Lex. 1999.
2 F. Biancheri, Time to change EU civil servants legal immunity, ,,EU Observer",
24.03.2004.
3 G. Ferreol (coord. I, op. c it ., p .24 ; G . Isaac, op. c it ., p .94 .4 V Marcu, op. c it ., p .72
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 50/81
90 Uniunea Europeana si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor si organelor Uniunii Europene 91
- agenti auxiliari, care inlocuiesc titularii posturilor 0 anumita perioada
de timp sau indeplinesc atributii provizorii, de scurta durata;
- agenti temporari, angajati pentru proiecte precise, pentru 0 perioada
determinate de timp, cum ar fi cercetatorii.
Agentii comunitari se d if eren tiaza de functionari i comunitari p rinab sen ta dreptului l a c ar ie ra s i a s ta bi li ta ti i i n f un ct ie , p rec um s i p rin
durata determinata a angajarii,
Litigiile dintre functionarii publici comunitari sau agentii comunitari si
ins ti tu ti ile sau organele comunitare sun t de cornpeten ta Tribuna lu lu i de
Prima Instanta de pe HingaCurtea Europeana de Justitie.
In f ine, exista ~iagenti loeali, pentru sarcini ce trebuie indeplinite intr-
u n s ta t membru sa u int r-un s ta t d in af ara Uniuni i Europ en e, si c are se
supun dispozitiilor din drepul intern al statului de origine I.
8.4. Flnantarea activitatii institutiilor comunitare
Inca d in anii '60 , f inan ta rea Comunitat ilor europene a constitui t 0
tema de larga dezba te re intre actorii polit ic i europen i, confrun tandu-se
doua conceptii : una federal is ta , care pune pe primul p lan existen ta unui
buget comunitar autonom, format din resurse si cheltuieli proprii, comu-
n itare, s i0
a doua, clasica, ce sustine proportionalitatea contributiilorf in anc ia re a le s ta te lo r cu benef ic ii le d e ca re p ro fi ta ac es t ea (cu al te
cuvinte, f iecarui stat i se cuvin sume proportionale cu contributiile pe care
le-a avut la bugetul comunitarr'.
Negocierile permanente intre statele membre pentru dimensionarea
bugetului comunitar ref lecta modul in care se da cas tig de cauza , partial ,
uneia sau alteia dintre cele doua abordari, Bugetul comunitar reprezinta,
in cele d in urma, expresia une i solidaritat i intre s ta te le membre, une le
con tribuind mai mult s i p rimind mai putin , a llele, d impotriva, p rimind
mai mull decat contribuie.
Buge tu l comunitar este e labora t, admin is trat s i execu ta t unifo rm in
cadrul comunitatilor europene, eu exceptia eheltuielilor operationale si a
act iv itat ii B.E.L, in baza celor doua Tra ta te bugetare adoptate in 1970,
respectiv in 19773.
IC. Lefter, op. c it ., p . 158
2 P. Moreau Defarges, op. c it , p . 65.
] O. Manolache, op. c it ., p . 124 .
Activitatea Uniunii Europene presupune dona categorii de cheltuieli:
cheltuieli institutionale, menite a sustine functionarea institutiilor si orga-
nelor comunitare, respectiv cheltuieli operationale, pri n care se pun in
aplicare politicile comunitare stabilite ca obiective in tratatele comunitare.
Spre deosebire de alte organizatii internationale, Uniunea Europeanal~iobtine bugetul rnai putin din contributii statale, si mai mult din resurse
proprii . Evident ca nu a fos t de la inceput asa , inf iintarea Comunitat ilor s i
functionarea lor fiind suportata initial de statele membre, abia dupa 1970
raportul inversandu-se in favoarea resurselor proprii.
In prezent , con tributii le s ta ta le sun t des tina te in princ ipal f inan ta ri i
Fondului Europe an d e Dezvol ta re, el e nu s unt c on siderat e c a p ar te a
bugetului comunitar, ci fonduri extrabugetare.
Bugetul propriu a l Uniun ii a fos t c reat p rin Tra ta tu l de fuz iune a exe-
cutivelor din 1965'.
Resurse le proprii al e Uniun ii , c are nu pot d epa si 1,27% d in PNB a l
statelor membre, sunt formate din:
a) venituri colectate din drepturile de varna (taxe vamale), percepute la
f rontie re le exterioare a le Uniun ii pen tru marfuri le irnportan te d in s ta te
nemembre.
Intre s ta te le membre nu exista taxe vamale, e le f iind des fi in ta te oda ta
cu realizarea uniunii vamale, singurul tarif vamal aplicabil f iind eel exte-rior, pentru state din afara Uniunii2• Tariful este aplicat de statui membru
pe teritoriul caruia intra marfurile in Uniune.
b) tarif ele exteme agricole sun t aplicate la importu l p roduse lor agri-
cole din afara Uniunii, f iind asernanatoare tarifului vamal extern comun,
cu singura diferenta ca serefera strict la produse agricole.
c ) Taxa pe Valoarea Adaugata a fos t la inceput 1%, s i este, inccpand
cu 2002, de 0,75%, preconizandu-se scaderea ei la 0,50% in 2004.
IW. Weidenfeld, W. Wes se ls , op. cit., p. 26; Nc-J. Brehon, Le budget de
l 'Europe, L .G.D.J , Par is , 1997, p .45 ; A. Projiroiu, M. Projiroiu, op. c it ., p . 58 .
2 In prac tic a, ac est tarif vama l exterior unic a a juns sa fie a plicat doar in
r el at ia cu S .U.A., Afr ica de Sud , Aus tr al ia , Canada, J apon ia , Mex ic , car e denun ta
const an t . Jo rt ar ea ta p ro tect ioni st . a U.E ." r id icat a impot ri va lor . Cu cel el al te
st at e - g ru pa te i n s ta te m embr e A .E .L. S. , s ta te semn at ar e a le Con ve nt ie i d e l a
Lome, sta te in curs de dez volta re ~i state din Europa central. si estic a , sunt
s emna te Acordur i p re fe rent ia le de excep ta re de l a apl icar ea t ar if ului vamal ext er n
comun - G. Ferreol (coord.), op. c it ., p . 12.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 51/81
92 Uniunea Europeanii si sistemul siiu institutional §8. Functionarea institutiilor $iorganelor Uniunii Europene 93
TVA-ul comunitar nu se ref lects msa asupra consumatori lo r, c i este
pre leva t automat d in TVA-ul colec ta t de f ieca re s ta t membru de pe pia ta
interna.
d ) resursa de ech il ib ra re este de fap t 0 taxa aplicata sumei ProduselorNationale Brute, f iind prin urmare variabila, in functie de puterea econo-
mica a statelor membre'.
Ala tu ri de surse le f inanciare comune Comunitat ilor , exista ~i surse
specifice unora d in tre e le , cum ar f i taxa speciala aplicata productie i de
carbune si otel,
Cheltuielile comunitare sunt de doua feluri:
_ cheltuieli obligatorii (e.O.), alocate in principal sustinerii preturilor
agricole, reprezentand in anul 2000 aproape jumatate d in bugetul comu-
n itar (subs tantia l mai putin tnsa decat in anii '70 , cand reprezentau 75%
din buget).
_ cheltuieli neobligatorii (C.N.O.), care cuprind creditele (fondurile) struc-
turale - sociale, de dezvoltare regionala, decercetare, pentru mediu etc.
Distinctia intre cheltuielile obligatorii ~icele neobligatorii are impor-
tanta din perspectiva institutionala, Parlamentul avand drept de ~odifi~
care a che ltuiel ilor neobligatorii , in t imp ce in privinta celor obligatorii
Consiliul U.E. are ultimul cuvanr' .
8.5. Liberul acces la Informatiile publice comunitare
Multitudinea surselor dreptului comunitar si complexitatea mecanis-
mului decizi'onal presupune, in contrapartida, existenta accesului demo-
cratic al publicului la informatiile publice comunitare.
Transparenta institutiilor comunitare are ca scop apropierea acestor~
de cetatenii europeni si eliminarea secretomaniei birocratilor europeru,
atat de criticata de populatia Uniunii Europene.
Chestiunea trebuie privita in intreaga sa complexitate, liberul acces la
informatiile publice implicand aspecte originale la nivel comunitar.
, Pentru detalii in aceasta materie, a buge tului comunitar, a se vedea
M.$. Minea, Elemente de drept f inanciar international , Ed. Accent, Cluj-Napoca,
2001, p. 70 ~iurm.
2 Y. Bernard, Economie europeene , Ed. Dal loz, Par is , 1997, p .23 ; P. Moreau
Defarges, op. cit., p. 67; G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 25; W. 'Weidenfeld,
W. Wessels, op. c it ., p . 27 ; J. Rideau, op. c it ., p . 662.
Astfel, oficialii europeni adopta adesea 0pozitie deosebit de transanta
in discursurile lor nationale, pentru ca pozitia lor sa nu mai fie sustinuta la
fel de putemic in cadru l ins ti tu ti ilor europene in care act iveaza . Dad
publicu l a r cunoaste in detal iu toa te compromisurile pe care oficial ii sainationali Iefac la Bruxelles in cadrul procesului de adoptare a unei decizii
c omuni tare, a lt a ar f i pe rc ep ti a lor d espre ac es ti of ici al i ( as a cum s-a
vazut , de fap t, cu pri le ju l referendumurilo r de rat if icare a Constitut ie i
U.E. Pastrand secretul dezbaterilor comunitare, oficialii se pot ascunde in
s pa te le votului major it ar d in Cons il iul U .E. , a tu nc i ca nd Ie conv in e
situatia, si sa-si decline responsabilitatea deciziilor dificile.
Aceste aspec te incurajeaza b iroc ra tia, abuzu l de putere s i corup tia la
nivel comunitar.
P e d e a lt a p ar te, d e mul te or i c ompromisu l est e a ta t de n ec esa r ~ id e
uti! pentru adancirea ~iextinderea integrarii europene, incat este mai bine
ca oficialii nationali sll nu fie incorsetati de transparenta adrninistrativa in
exercitarea atributiilor lor; ei trebuie de multe ori sa renunte la sustinerea
propriilor interese nationale, in favoarea integrarii europene. Daca toate
detaliile proiectelor de extindere a integrarii europene erau cunoscute de
publicu llarg, muite d in tredec iz ii le care au dus Uniunea mai departe pe
calea integrllrii ar f i fost aproape imposibil de luat.
Exi st a, i n c on cluz ie, un conf li ct i nt re impe ra tivul democ rat ic de
asigura re a accesului la informati ile publice comunitare ~i garan ta rea
eficacitatii procesului decizionalla nivel comunitar' .
Concilierea celor doua pozitii este dificila, dar nu imposibila.
Astfel, Regulamentul Consiliului U.E. statueaza ca "deliberllrile din
Consiliu se supun regulilorsecretului profesional, daca prin votul Consi-
liului nu se decide altfel".
Totodata, prin Tratatul de la Amsterdam, liberul acces la informatiile
publice comunitare ~i-a gasit consacrarea legislativa, f iind reglementat in
primul rand princ ip iu l adoptllri i leg is la tiei comunitare cu respectarea
transparentei decizionale, si, in al doi!ea rand, dreptul cetatenilor Uniunii
de a avea acces la documente le Parlamentului european, a Consiliului
U.E. si a Comisiei europene.
IC. Brice-Delajoux, J P. Brouant, op. c it ., p . 128 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 52/81
9 4 Uniunea Europeana si s is temul sdu institutional
Capitolul IIIElemente de drept comunitar european
§1. Dreptul comunitar. Concept
Drep tu l c omuni ta r' d es emne aza no rmele jur id ic e c are se ap li ca in
ord inea jurid ica a Uniunii Europene, cuprinse in tratatele institutive ale
Comunitat ilor europene - Paris s i Roma, in tra ta te le care au adus modi-
ficari t ra ta te lo r ins ti tu tive - Tra ta tu l de fuz iune , Actul Unic European,
Tra ta tu l de la Maastrich t, Tra ta tu l de la Amste rdam, Tra ta tu l de la Nisa,
pr ecum si In actele comunitare adoptate de ins ti tu ti ile comunitare -
decizii, directive, regulamente etc2
IDin tr e d if er it el e s in tagme pos ib il e - d rept comun it ar , d reptul Uniun ii Euro-
p en e, d re pt ul a pJ ic ab il Cor nu ni ta ti lo r Eu ro pe ne , d re pt e ur op ea n - n e v om opr iasupr a p rimei d in tr e e le , f ii nd vorba in def in it iv de 0 conventie de limbaj asupra
unor termeni s imilari ca inteles. Trebuie sa preci zam ins a ca, asa cum s-a obser-
vat i n doc tr ina (A.C. Pdun, Die Unionsb ri ir ge rr echt e - Dreptur il e cet at en il or
Uniu nii E ur op en e, E d. P re sa Uni ve rs it ara C lu je an a, 2 00 3, p . 8 ), si nt agma d e
"drept al Uniunii Europene" se v rea a fi mai c ompleta, deoaree e suge rea za
cup ri nder ea in ea ~i a act el or emi se in t emeiul celor la lt i doi p il on i a i U .E ., p il on ii
interguvernamenta1i, nu nurnai a actelor emise in temeiul pilonului comunitar.
Am optat pen tr u denumir ea de "dr ep t comun it ar " d in r at iuni t radi ti onal e, i ns a s i
dator it a f ap tu lu i ca, pana l a adopt ar ea Const it ut ie i UE, dear Cornuni ta ti le eur o-
pene au per sona li ta te j ur id ica, p ri n u rr na re numai e le pot emi te , p ri n ins ti tu ti il e
comunitare sau organele comunitare, acte ell forta juridica in spatiul comunitar,
or s intagma "drept comunitar" ref lecta mai bine aceasta real itate.
2 Pen tr u a lt e def in it ii a le d reptului comun it ar , a s e vedea D: Mazllu, op. cit .,
p . 54, 0. Tinea, Drept comun it ar gener al , op. c it ., p . 200 ; V. Mareu, op. c it ., p . 32.
Pen tr u det al ii p ri vind d reptul comun it ar , a s e vedea D. Vaughan, A. Robertson
(editors), Law of the European Union, Richmond, 2003; S. Weaterhill, P. Beaumont,
EU Law, Pengu in Books , 1999; J. Peterson, M . Shakleton (editors), The Institutions
o f t he European Union , Oxford Univers it y P ress , 2001; A. Amull, A. Dashwood,M . Ro ss, D. Wya tt , Eu ro pe an Uni on Law, Swe et & Maxwell, 2000; P. Craig,
G. De Burea, EU Law, 3'd edition, Oxford Universi ty Press , 2002.
I
I
i n fine , t ot confo rm Tra ta tu lui d e l a Ams te rd am, Con si li ul U .E are
obligatia, atunci cdnd actioneazii In calitate de legislator comunitar'; sa
faca publice rezultatele votului ~ideclaratiile inscrise in procesul verbal al
sedintei,
Limitarea accesului liber poate fi f acuta doar daca un interes public
sau privat 0 cere; de asemenea, un s ta t membru poa te cere ins ti tu ti ilor
comunitare sa nu divulge documente provenind de la ace l s ta t, mra acor-
dul sau prealabil. Orice limita impusa principiului liberului acces la infor-
matiile publice este supusa insa controlului jurisdictional al Tribunalului
de Prima Instanta.
in ciuda existentei acestor prevederi legale, cazurile practice in care se
solicits informatii de interes public arata 0 .secretomanie" accentuata la
nivelul institutiilor comunitare, putin dispuse sa devina transparente in acti-
vitatea lor si,prin aceasta, responsabile in fata opiniei publice europene'',
ISun t exc luse , p ri n u rr na re , de l a acces ul li be r documen tc le i nt er ne adopt at e
de Consiliul U.E., sau cele refer itoare la procedura bugetara.
2 A se vedea T Bunyan, S ec re cy a nd o pe nn ess i n t he E.U. , Kog an P ag e,
London, 1999.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 53/81
96 E l em e nt e d e d r ep t c omu n it ar e u ro p ea n §2. Dreptulcomuni tar ~ idreptul internat ionalpubl ic . Dist inct ie 97
Dreptui comunitar reprezinta 0 ordine juridica noud, autonomd fa/a.
de ordinea juridica intemationala, si totodatd integratd fn sistemul juri-
dic al statelor membre (Jurisprudents CostaiEnel).
Dreptul comunitar primar este consider at a fi format din cele treitra ta te ins ti tu tive s i d in tra ta te le modif icatoa re .i in t imp ceprin dreptul
comunitar derivat se inteleg actele comunitare, adoptate pe baza tratatelor
comunitare. Intr-un sens larg tnsa, tn dreptul comunitar pot fiincadrate ~i
regulile nescrise aplicabile relatiilor comunitare, jurisprudenta C.E.J. si
principiile de drept comune statelor membre.
La lnceput , p rimele norme jurid ice de drept comunitar au lua t nas te re
ca urmare a vointei suverane a statelor membre, care, prin intermediul unor
tratate inrernationale clasice, au acceptate sa renunte la 0 parte din suve-
ranitatea lor si sa se supuna deciziilor unor organe supranationale, Ulterior,
aceste organe cu carac te r suprastatal au creat la randul lor norme de drept
comunitar, aplicabile la nivelul intregului spatiu comunitar. Noile state care
s -a u al aturat p rime lo r s ase a u s emna t t rat at e int ernat ion al e c la si ce de
aderare la 0organizatie internationala, din acel moment intrand in spatiul
de actiune al dreptului comunitar derivat, al "acquis-ului comunitar".
o a lta c lasifica re a dreptului comunitar d is tinge lntre dreptul comu-
nitar institutional - normele juridice aplicabile organizarii si functionariiinstitutiilor comunitare, si dreptul comunitar material - regulile aplicabile
in anumite domenii , de exemplu libera c ircu la tie a persoanelor, concu-
renta comerciala etc.
avand chiar priori tate, in caz de neconcordanta, tn fata normelor juridice
interne, nationale.
Este adevarat cii si alte tratate internationale devin legislatie interna
prin ratificarea lor de catre parlamentele nationale, tnsa tn cazul dreptuluicomuni ta r, n ormele comuni ta re d ev in p ar te a d re ptului n at io nal pr in
s impla adoptare de catre ins ti tu ti ile comunitare, fua a f i necesara recep-
tarea lor prin acte normative interne.
b ) in t imp ce dreptul interna tional public reg lementeaza doar dreptu-
r il e si ob liga ti il e s ta te lo r in rapor tu ri le d in tr e el e, d rep tu l c omun it ar
reg leaza s i raportu ri jurid ice s tabili te intre persoane jurid ice sau /s i per-
soane fizice, precum siintre acestea si statele membre.
c) instrumentele dreptului international sunt tratatele internationale,
rodul vointei suverane a state lor semnatare; dreptul comunitar confers
institutiilor comunitare puterea de a adopta norme jurid ice obligatorii , in
conformitate cn interesul comunitar , care se p laseaza asadar deasupra
intereselor nationa le , a le s ta te lo r membre. Astfe l, Curtea Europeans de
Justitie a subliniat in deciziile sale faptul ca institutiile comunitare create
prin tratatele comunitare exercita drepturi suverane provenite de la statele
membre, adoptand leg is la tie in mod autonom, insa in l imitele prevazu te
de tratatele comunitare I.
d) tratatele internationale clasice care stau la baza organizatiilor inter-
nat iona le nu se ocupa prea mult de latura jurisdict iona la a functionari i
o rgan izat ie i, in t imp ce dreptul comunitar reg lementeaza mijloace de
control jurisdict iona l s tr ic t asupra gradu lu i de respectare a normelor
cuprinse in tra ta te sau adoptate de ins ti tu ti ile comunitare, in care rolul
primordial il are Curtea de Justitie,
Argumentele expuse mai sus ne due la concluzia eli dreptul comunitar
t inde sa se aprop ie mai mult de un drept intern, nat iona l, decat de dreptul
international clasic, f iind 0 constructie atipica, originala, si, paua acum,
destul de viabila,
§2. Dreptul comunitar §idreptul
international public. Distinctie
Constituirea initiala a dreptului comunitar exclusiv din norme juridice
cupr inse in tr at at e internat ionale clasi ce, face ca acesta sa poata fi
incadrat, formal, ramurii dreptului international public.
Cu toate acestea, dreptul comunitar are anumite trasaturi caracteristice
care-I diferentiaza de dreptul international public:
a ) e les te intr-o mai mare masura un drept "in te rn" a l s ta te lo r membre,
decat un drept "extern", Intre aceste state.
Asa cum vom arata in continuare, atat tratatele comunitare, cat ~idrep-
tul comunitar derivat , f ac parte d in ord inea jurid ica a s ta te lo r membre, I Curt ea E uro pe an s d e J ust it ie , d ec iz ia 6/64 Costa/Ene! - a se vedea
P . Mo r e a u D e fa r ge s, op. c it , p . 63.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 54/81
9 8 Elemente de drepl comunitar european
§3. Caracterele dreptului comunitar
3.1. Preclzari preliminare
Dreptul comunitar este format, asa cum am precizat mai sus , din nor-
mele juridice adoptate la nivel comunitar care reglementeaza organizarea
si functionarea institutiilor comunitare, precum ~iunele activitati econo-
mice, in domenii in care statele membre ale Uniunii Europene si-au limi-
tat suveranitatea nationals.
Dreptul comunitar , f iind, in mod direct ( tratatele comunitare) sau
indirect (actele comunitare) 0creatie a statelor membre, poate fi privit sub
trei aspecte:
a)este un drept supranational, .comunitar'':
b) este un drept distinct de dreptul intern al statelor membre;
c) in acelasi t imp el este un drept integrat in dreptul intern al statelor
membre, in ordinea juridica nationala.
Vazand aceste trasaturi, putem afirma eli dreptul comunitar este in
acelasi timp un drept propriu f iecarui s ta t membru, dar s i comun tuturor
statelor membre. Afirmatia este deosebit de importanta, deoarece explica
apl icarea directa s i imediata a dreptului comunitar in ordinea jur idid; a
statelor membre.
In continuare vom trata caracterele dreptului comunitar, rezultate din
natura jur idica speci fica a acestuia, s i anume apl icabil it atea imediata,
aplicabilitatea directa, efectul direct si suprernatia sa fa\a de dreptul intern
al s ta te lor membre. De asemenea, vom arata ce implicati i are principiul
subsidiaritatii asupra mecanismului de adoptare a dreptului comunitar.
3.2. Aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar
Normele juridice de drept comunitar sunt aplicabile imediat in ordinea
juridica a statelor membrel.
Pentru intelegerea corecta a acestei caracteri st ic i propr ii dreptului
comunitar, trebuie sa facem referire la cele doua principii aplicabile rela-
tiei intre dreptul international rezultat din tratate si dreptul intern al sta-
telor semnatare aletratatului: principiul monist si principiul dualisr',
1 A se vedea Inace st s en s, Dec iz ia 106177, Simmenthal, a Cur ti i Europene de
Justitie, In e. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 189 .
2 A se vedea 0.Manolache, op. cit., p . 52.
§3. Caracterele dreptului comunitar 99
Astfel, conform principiului monist, intre ordinea juridica internatio-
nala si ordinea juridica nationals exista 0 continuitate, prin urmare trata-
tele internationale se aplica imediat si direct in ordinea juridica nationala,
rara a fi necesara receptarea lor prin norme juridice interne. Norma juri-
dica internationala i~i va pastra insa acest caracter in rapor t cu normele
juridice nationale.
Principiul dualist, in schimb, presupune existenta dis tincta a celor
doua ordini juridice, internationala ~i nationala, si necesitatea preluarii
tratatului international in norme juridice interne pentru a putea fi aplicat
la nivel national. Tratatul devine astfel lege interna, avand aceeasi forta
juridica, este "na\ionalizat", si in aceasta calitate va fi aplicat de organele
statale. Consecinta fireasca este ca legile nationale posterioare vor putea
modifica actul international devenit lege interna.
La nivelul Uniunii Europene a fost preferat principiul monist'; deoa-
rece cealalta solutie ar fi afectat abordarea comunitara a integrarii euro-
pene, ajungandu-se la situatia ca dreptul comunitar sa aiba forta juridica
diferita de la 0 lara la alta, in functie de instrumentul juridic concret (lege,
act administrativ etc.) prin care a fost receptat in dreptul intern.
Consacrat implici t in t ra ta te le comunitare/ , principiul monis t a fos t
re cunoscut ju ris pr udenti al " de Curt ea Europeana de Justi tie , in deja
celebra Decizie 6/64 Costa c Enel: .Jnstiruind 0 Comunitate pe durata
nelimitata, cu atributii proprii si capacitate juridica proprie, statele si-au
l imitat , in domenii res transe, dreptur ile lor suverane si au creat ast fe l un
corp de norme juridice aplicabile lor si resortisantilor lor,,3, iar "dreptul
comunitar face parte integranta din ordinea juridic a aplicabila pe teritoriul
fiecarui stat membru".
Impunerea principiului monis t nu a fost insa facila la nivelul tuturor
s ta te lor membre ale Uniunii Europene. Daca state t radi tional monis te ,
cum ar f i Franta, au dispozi ti i const itut ionale care exc1ud rara echivoc
principiul dualist, altele, cum ar fi Italia si Germania, au inregistrat difi-
cultati de aliniere.
1 Princ ip iu l dua li st e ste apl ic at insa In con tinuare In relat ii le d in tr e s ta te le
membr e si al te s tat e, di n a fa ra Uni uni i Eur opene - a se ve dea, I n a ces t s ens ,
e. Lefter, op. CiL,p. 54; e. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. CiL,p. 146.
2 Art . I77 s i 189 d in Tra ta tu l C .E .E .3 A se vedea J.A. Caporaso, The European Union: dillemas of regional inte-
gration, Wesview Press, Colorado-Oxford, 2000, p . 31.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 55/81
100 El emen te de dr ep l c omun i ta r e urope an §3. Caractere ledreptuluicomuni tar 101
A stfel, C ur te a E uro pea ns d e Justitie a fost o blig ata sa p re ci ze ze in
d ec iz ii le s al e, c u r ef er ir e speciala la I ta l ia , c i i r e c ep t a re a t r at a te l o r insti-
tu ti ve i n o rd in ea juridica interna p r in n o nn e nationale nu transforms
n or me le d e drept c om un it ar i n norme d e d re pt i nt er n, c i r am a n a pl ic ab il eca atare ', si, i n a lt a cauza, ca este interzisa p r el u ar e a c o nt in u tu lu i n o rm a -
t iv a l r eg ul am en te lo r i n n or me j ur id ic e i nt er ne , m e ni te " si l. p un a i n execu -
t a r e" r e gu la r n e nt u l, lnsa c ar e, i n fap t , modif icau d at a d e i nt ra re i n v ig oa re
a aces t u ia" .I n c on c1 uz ie , d re pt ul c om u ni ta r e st e d i re ct aplicabil i n o r di n ea j ur i di ci !
a s ta te lo r m e mb re imediat c e a f os t a d o pt at , ma i p r ec is p u bl ic a t i n J u ma lu l
Of ic ia l a1 U n iu n ii E u ro p en e . El isi pastreaza i n sa c a ra c te r ul d e drept comu-
nitar fata d e n or me le j ur id ic e i nt er ne , nat ionale, ~ i v a fi a pl ic at c a a ta re d e
a dm in is tr at ie s i j u st in e. A ce as tl i observatie e st e n e ce sa ra i n v ed er ea e xp li -
c li r ii , u lt er i or , a s u pr e ma ti e i d r ep tu lu i c o rn u ni ta r f a li i d e d re p tu l i n te r n.
3.3. Aplicabilitatea directa a dreptuluicomunitar
A c ea st a t ra sa t ur a a d r e p tu l u i comuni tar impl ica doul i aspectc':
a) in p rirn ul ra nd , la fel ca si a p l ic a b il i ta t e a im ed ia t li a d r e pt u lu i c o rnu -
nitar, aceasta caracteristica t r ebuie inteleasap ri n r ap or ta re l a p ri nc ip iu l
monist d e r ec ep ta re a n or me lo r internationale i n d re ptu l i nt em . Astfel ,
odata a do pt at e l a n iv el c om u ni ta r, n or m el e c om u ni ta re s e aplica in mo d
direct si n em ij lo ci t i n o rd in ea j ur id ic li nationala, a s ta te lo r m er nb re , la ra a
f i n ec es ar li p re lu ar ea l or i n norrce j u ri d i ce i n te r n e4• D e a lt fe l, asa cum a
p re ci za t C ur te a E ur op ea na d e J us ti ti e, e st e c hi ar i nt er zi sa p re lu ar ea l or i n
n o rm e i n te r ne .
Constatlim, asadar, ca p ri nc ip iu l m on is t s m l a b az a a m be lo r caracte-
r is ti c i a l e d r ep tu l ui c o mu n it ar , a p li ca b il it a te a i rn e di a ta s i cea directa, Care
este diferenta, p r in u r ma r e, intre aceste doua concepte ?
IUlterior, pr in no rm e comuni t a re s-a p r e ci z a t in mod e xp li c it c~, in cazul in
care dreptul c omuni t a r d e v ine a p l ic a b il printr-un a c ta l P a r l am en tu l u i n a t ion a l, nu
tn se am na e li e l e ma na d e l a a ce l P ar la m en tn a ti o na l , C u a l te c uv in t e , r a t if i ca r e a
u n ui t ra ta t comunitar de catre Pa r lam en tu l n a t ion a l nu f a ce ca acest tratat S adevina lege i nt er na , ega la ca f or ta juridic;;cu celelaltelegi interne, ci constituie
doar 0 procedura necesara adez iunii s ta tuluirespec t iva tratat.
2 Deciz ia 39/72, Com is ia c i it a li a .3 A s e v ed ea ~ i O. Manolache , op . c i t . , p. 56.
4 P. More au De fa rges , op . c i t, p. 73 .
D ife re nta con sta in ace ea e a p ri ma tra sa tura a re in v ed ere ra po rtu l
temporal intre a d op ta r ea d r ep tu lu i cornunitar si nasterea obligatiei de
respectare si a pl ic ar e a a ce st ui a d e catre cei vizati, 1 :n tim p ce a d oua se
refers la continutul n or ma ti v a l actelor comunita re (in s en s l ar g) i n r ap or tc u e e l a l a c te lo r n o nn a ti v e n a ti o na l e.
J ur is pr ud en ta r el ev an tl i p en tr u a ce as tl i c ar ac te ri st ic a e st e a ce ea si D ec i-
zie Costa c/ Enel din 1964.
b ) I n al do i le a r a nd , a p l ic a b il i ta t e a directs desernneaza ejectul direct al
d r e pt u lu i c omun it a r, adica p osib ilita te a ca pr in a cesta sa fie in stitu ite
obligatii sau drepturi' pentru toti subiectii ordini i juridice c om u ni ta re , n u
numa i pe n tr u s t at e le membre,
Cateva p r e ci z l ir i s un t necesare pentru intelegerea a c e st e i s i n ta gm e .
i n p r i nc ip iu , t r at a te l e internationale n u p ot c re a d re pt ur i si obligatii in
m od d ir ec t i n b en ef ic iu l s au in s ar ci na p er so an el or fi zi ce s au ju ri di ce d in
s ta te le s em na ta re , c i d oa r a s ta te lo r, e le fi in d s in gu re le s ub ie cte a le d re p-
t u lu i i n t er n a ti on al c l as i c.
A ce asta con ce ptie a fo st stirb ita i n m od ev ide nt p rin cre are a C urtii
E ur op en e a D re ptu ri lo r O rn ulu i, i n fata careia se p ot pr ez en ta cu ce re ri
p a rt ic ul ar i i d i n s ta te le semnatare a Conventiei E ur op en e a D re pt ur il or
O rnului. .. Lo vi tu ra d e g ra ti e" d ata a ce st ui p ri nc ip iu c la si c a l d re pt ul ui i nt er na -
tional a v en it i ns a d in p ar te a d re pt ul ui c om u ni ta r, c on st it ui t p e p ri nc ip iu l
o pu s, a l a p li ca bi li ta ti i d ir ec te ( ef ec tu lu i d ir ec t) . i n a ce st c az , e xc ep ti a s -a
tra nsfo rm at In re gu la , i ar sta tele rn em bre a u a cce pta t, p ri n se mn are a
t ra t at e lo r i n st it ut iv e , c re a re a d e d r ep tu r i si obligatii i n m od d ir ect, p ri n
a c te c om u n it ar e d e ri v at e, p e nt ru resortisantii lor.
Prin urmare, n o rm e le j ur i di c e comunitare su nt d ir ect a plica bile i n
ordinea juridica a statelor m em bre (sa u a u e fe ct d ire ct), ele putdnd crea
drepturi s! obl igat ii concrete pen tru resortisaru ii s ta tu lu i respect iv ,
drepturi $i obligatiiopozabile administratiei sijustitiei statale.
O p o za b il it a te a n o nn e lo r j ur id i ce comunitare care beneficiaza d e e fe ct
d i r e ct poa te fi v er ti ca ld - in fata o rg an elo r c om un ita re s au nationale, sau
o ri zo ni au : - in fata celorlalti p articu la ri cu ca re ce l i nte re sa t i ntra in
r a po r tu r i j ur id i ce . O p o za b il it at e a s e refera asadar l a p os ib il it at ea p e e ar e 0
II n g e n e ra l, e s te v o rb a d e d r ep tu r i, si n u de obligatii, d e oa r ec e n u m ai astfel
persoanaIn cauza este interesata s a i n vo c e efectul d i re c t a l a c tu lu i c om u n it ar - a
se vedea T.C. Hartley,op . cit., p . 1 87 .
8.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 56/81
102 Elemente de drept comunitar european §3. Caracterele dreptului comunitar 103
are eel interesat de a invoca dispozitiile normative In fata instantelor jude-
ca to re st i n at io nal e, i n fa ta Cur ti i Eu rop ene de J ust it ie, prec um ~i in
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice.
Jurispruden tial , aceas ta trasa tu ra a dreptului comunitar a fos t consa -
crata prin decizia Van Gend et Loos, din 1962, In motivarea careia CurteaEuropeans de Jus ti tie a ret inut ca ins ti tu irea prin tra ta te le comunitare a
une i obligat ii de abtinere in sarcina s ta te lo r membre, c reeaza automat un
drept corelativ In beneficiul resortisantilor acestor state, care pot invoca
aceas ta obligat ie de abtinere a ta t in fata jurisdict ii lo r nationa le , cat s i a
celei comunitare. In concret , e ra yorba despre obligat ia s ta te lo r de a nu
introduce intre e le noi drepturi vamale sau de a Iemari pe cele existen te .
P ent ru a d ec id e as tf el , Cur tea a argumen ta t c u preambulul Tratatului
C .E .E. , c are se ad re se aza nu numai s ta te lo r membre, c i s i p opoa re lo r
a ces to ra , si c u natura specified a ord in ii jurid ice comunitare, a i carei
subiecte sunt si persoanele fizice sau juridice, nu numai statele membre.
De asemenea, ea a fos t relua ta InDecizia Franz Grad, care, referindu-
se la dec iz ie ca act comunitar , a ra ta ca "in cazul in care autoritat ile cornu-
nitare ar obliga un stat sau toate statele sa adopte un anumit comportament,
efectul util al acestui act ar fi diminuat daca justitiabilii din statui respectiv
ar fiimpiedicati sa se prevaleze de elin justitie sijurisdictiile nationale ar fi
impiedicate sa-l iaIn considerare ca element aldreptului comunitar ..."'.
Regula conform careia dreptul comunitar este d irec t aplicab il com-
porta si exceptii,
Astfel, efectul direct poate fi limitat sau chiar declarat inaplicabil prin
dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie in cazul unor norme comunitare, s i
e ste yorba de ace le norme care se refera doar la ins ti tu ti ile comunitare ~i
la relatiile dintre ele - de exemplu obligatia instituta In sarcina Consiliului
U.E. de a actiona pe baza propuneri i Comis ie i europene. Particu la ri i nu
vor pu te a, p rin u rmare, sa d ea In jud ec at a Cons il iu l U .E. p en tru n eres -
pectarea acestei obligatii,
Exceptiile aparente nu sunt Insa de neglijat.
Une le acte comunitare apar, p rin natura lor, l ipsi te de efect d irec t, ~iIn
aceasta categorie se incadreaza directive le, acte prin excelenta atipice,
specifice dreptului comunitar , s i care presupun, asa cum vorn ara ta u lte-
rior, masuri nationale de aplicare",
'G. Ferreol ( coord. ), op. c it ., p . 93; J. Rideau, op. c it ., p . 151 .
2 A se vedea C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 147 .
Aceas ta a r f i concluz ia care rezulta d in interpretarea art. 245 d in
Tratatul C.E.E., tnsa nu In a ces t f el a int erpret at t ex tul amint it Cur te a
Europeans de Jus ti tie, care a conside ra t ca, des i impun ~bligal ii ~umai
statelor membre, resortisantii acestora pot invoca efectul direct vertical al
une i d irec tive relat iv la l ipsa transpuneri i e i sau la transpunerea e i defec -tuoasa prin norme nationale' . Se da astfel prioritate imperativului aplicarii
unitare a directivelor in dreptul intern.
3.4. Suprematia dreptului comunitar
Dreptul comunitar este aplicabil cu priori tate in ordinea juridica natio-
nala a statelor membre, In raport cu dreptul intern al acestora,
.Prioritatea '", "suprema\ia" sau "superioritatea" dreptului comunitar
implica doua aspecte: .a ) p rin leg i (sau a lte acte normative , evident) nat iona le pos tenoare .nu
pot f i mod ifi ca te sa u ab rog at e d is po zi ti i n orma tive c omumtare, o nce
astfel de lege fiind nula si inaplicabila; . . .b) normele comunitare posterioare pot modifica sau.face inaplicabile
norme juridice nationale. Administratia sijudecatorii nationali vor asigura
co rel area ne ce sara s i v or l asa ina pl ic ab il e, d ac a es te c az ul , no rmele
interne contrare dreptului comunitar , lara a astep ta interventia leg iu ito-
rului national de abrogare a acestora' ,
Jurispruden ta Curti i Europene de Just it ie a juca t un rol covar~it~r s i in
conturarea a ce st ei t ra sa tu ri a d rep tu lu i comuni ta r, de refe rint a fi in d
aceeasi decizie Costa c/ Enel, dar si decizia Simmenthal, considerata a fi
,,0 p ia tr a d e hotar in d ezvol tar ea pr in cipiului p rior it at ii '" . . . _
Astfel Curtea constitutionala italiana a considerat aplicabila 0 lege
interns p~s te rioa ra Tra ta tu lu i C.E.E., care continea d ispoziti i con trare
acestuia. Ses izata In legatura cu aceas ta interpretare "dualis ta", Curtea
IIbidem, p . 140 ; P. M. Defarges, op. c it . . p . 74; M. Dause~, op: c it .: p . 58.
2 A se vede a Fabriciu Gyula, Primordial itatea dreptului Uniunii Europene
fata de d reptul nat iona l a l s ta te lo r mernbre d in per spec ti va . s ta t~ lo r car e vor sa
a de re l a a ce ast a u ni un e, i n D re pt ul n r. 3 11 99 6, p . 3 ~I urm, ~I, mal recent, s tudiul
prof. M. Dauses, Prior itatea dreptului comunitar european in rapor t cu dreptul intern
al s tatelor membre ale Uniunii Europene, in Dreptul nr. 6/2003, p .47 ~lu rm.
3 A se vedea G. Ferreol (coord.). o p. c it ., p . 4 9; C. Lefter, o p. c it ., p . 6 4;
C. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 6144 .
4 M. Dauses, op. c it ., p . 50.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 57/81
104Elemente de drept comunitar european
Eu rope an a d e J us ti ti e a fo rmulat p rin de ci zi a ci tat a l eza comun it ara a
raporrulnj existent intre dreptul comunitar si dreptul national al statelor
membre, argumenlandu-~i pozitia cu inadmisibililatea aplicarii diferen-
tiate si discriminalorie a dreptului comunitar de la un slat membru la altul
p re cum si c u na tu ra jur idi ca sp ec if ica a d rep tu lu i comun il ar , de d rep tintegrat ordinii juridice nationale. .
Avand in vedere aceasta jurisprudenfa, doctrina comunitara considera
ca sup.remali~ dreptulul comunira- este 0 "conditie esentiala" a exisrentei
acestura, ~l ca ea poate fi mvocata alaI In fatajustitiei comunilare, cal ~iInfatajusliliei nationalel.
3.5. Competentele explicue ~icompetentele implidle ale UniuniiEuropene. Competentele exclusive, competentele parlajate§I competentele rezervate
Compelentele explicite s un t c el e p re va zU le In mod clar In t ra ta te
"conferite prin Iratate", cum se exprima art. 5 mai sus citat. In exercilare~
aceslor competente, institutiile comunilare pOI adopla acre comunitarepentru realizarea obieclivelor propuse.
Dimpotriva, compelenlele subtntelese sou implicite rezulta din inter-
p re ta rea f inal is ta a tra ta te lo -, d in fap tu l s tabili ri i de Caire Ira ta te a unor
obiective de atins, rara a se specifica in mod expres mijloacele de atingere
a acestora si instituliile care sunt responsabile cu realizarea lor2. Obiecti-
vele trebu ie a tinse prin actiunea comunitara, p rin urmare in acest f el sun t
date instituliilor" comunitare puteri discretionare In alegerea masurilor
necesare pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor prevazuts in tratatele
comunitars ' ' ,Regula este ca decizia sa fie luata de Consiliul U.E., la propu-
nerea Comisiei europene si dupa consultarea Parlamentului european.
Competentej, exclusive sunt a ce le at ri bu ti i t ra ns ferat e d e st at el e
membre Comunitalilor europene in mod definitiv, si este yorba de politica
comercran cornuna s i de polit ica de conse rvare a resurse lo r marit ime. In
J G. Isaac, ? p. c it ., p . 1 78 ; 0 anumita rezis tenrg a CUrJ ilor const itul ionale In
f at a pnnclpiului s up re rnat ie i d reptului comun it ar s -a I nr eg is tr at ~ i I n Germani a ~i
F ra~l a - a s evedea, pen tr u det al ii , G . Ferreol (coord.), op. c it ., p . 49 ~iu rm.
T.e. Hartley, op, c it ., p . 102. .3 G. Ferreat (coord.), op. c it ., p . 72; J. Rideau, op. c it ., p . 475 .
§3. Caracterele dreptului comunitar 10 5
nceste domenii , s ta te le membre nu mai au d .rep \de leg if erare, c i doar de
uplicare a rnasurilor dispuse prin acte comumtare . .. .
Competentele partajate de Uniune cu statele membre reprezl~ta m~Jo~-
tatea competentelor, in aceste domenii fiind posibila fie ~t~rve~~~ Uniunii,
fiecea a statelor membre, cu respectarea principiului subsidiaritatii.
Competentele nationale rezervate apartin in continnare. do~ statelor
membre (de exemplu, fiscalitalea directa), insa acestea trebuie sa respecte
suprematia dreptului comunitar in exercitarea lor.
3.6. Principiul subsldiarltatli in adoptarea actelor comunitare
Legitimitatea democratica scazuta a institutiilor ~omun~tare.si dreptu-
rile tot mai extinse ale acestora in adoptarea legislatiei aplicabile statelor
membre au dus la preluarea in dreptul comunitar a principiului ~ubsidia-
ritapi2, menit sa dea un sen timenl de s iguran ta europerulor care mcepeau
sa seteama de .birocratia de la Bruxelles". A
Princ ip iu l subsidiaritat ii guverneaza reparti tia competentelor mire
Uniune si statele membre. . 3
Conform acestui p rinc ip iu , p revazu t de Tra ta tu l de la Maastncht ,
"Comunitatea actioneaza in limitele competentelor ce~isunt conf~nte pnn
tratat: in domeniile ce nu [inde competenta sa exclusiva, Comunitatea nuintervine decat daca ~iin masura In care obiec tive le aC\iu .n ii in cau~a nu
pot f i rea liza te in mod satis faca tor d~ s ta .le!e mem~re _§l pot , d~Cl, d IU
cauza dimensiunilor sau efectelor acpunu in ca uz a, s a fi e r eal iza te l a
J C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. c it ., p . 104 ; 0. Tinea, Drept comunitar
general , op. cit .,p. 107; O . Manolache, op. c it ., p . 69. .
2 Principiul are 0 i sto ri e i nd el ung at a, f iin d p romo v at d e n ume i lus tre c a
Ari st ot el , P roudhon, Toma de Aqu ino, J ohn Locke . E sent a ace~tU! pnncipiu est e
conside ra rea g rupari lo r vas te , i nchega te , ca n is te pu~c! e. de s pnJm, car e mte rvm
doar pen tr u a a ju ta esa loanel e i nf er ioar e a le o rgar uzar u s oc~a le ~l d~ar a tune l
cand activitatile acestor grupari de n ivel s uper io r s un t mal e fi ci en te decat cel e a le
nivelur ilor i~fer ioare. Pentru detal ii privind principiul subsidiar itat ii , a se vedea
O. Bibere, op. cit, p. 172;M B e la n ge r, J.e. G au tr on ; L G ra rd ; 1. Andriamsimbazovinn
Droit de la C ornmunaute et de I'Union europeenne, L.G.D.J., 2001, p. _65;
R. Suciu, Principiul subsidiar itat ii In dreptul comunitar , In Revis ta Trans ilvana de
Stiinte Administrative, nr. 112004. . .3 Princ ip iu l a f os t i nt rodus pen tr u p rima dat a in d reptul comumtar pnn Aetul
Unic European, insa numai In domeniul polit icii mediului incpnjuri ltor .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 58/81
106 Elemente de drept comunitar european§4. Sursele dreptului comunitar 107
nivel comunitar . Actiunea Comunitat ii nu va depas i ceea ce este necesar
pentru atingerea obiectivelor prezentului tratat'".
. Tex tu l comunitar introduce doua concepte: subsidiaritatea ~ipropor-tionalitatea.
Subsidiaritatea vizeaza nivelul care este chemat sa actioneze In vede-
~ea realizarii anumitor obiective, In timp ce proportionalitarea se refera la
mtensitatea actiunii raportata la necesitatile obiectivului de atins. Princi-
~1~1"rop~f\ionalitalii are prin urmare ca obiectiv restrangerea .cantita-trva a actiunii comumtare , laceea ce este s tr ic t necesar.
Subsi~iaritatea intra I~ discutie numai In ceea ce priveste competentels
p ar ta ja te mtre Uniun e s i st at eI e membre, nu s i In c az ul ce lo r ex cIusiv
acordate2Uniunii , respectiv celor care au ramas In competenta s ta te lo r
membre.
.Tendin la de a reg lementa totul de la Bruxe lles a re Insa multe exp li-
calli, ~l nu poate fi sto~ata usor. Astfel, integrarea europeana presupune
reg lementarea uni forma a domen ii lo r s ens ib il e, cum a r fi c omer tu l
agricultura: in~ustria, pentru a asigura 0 concurenta echitabila pe tedto:
nul comumtar; se rerna rca dorin ta Comis ie i europene de a se trans forma
intr-un adevarat guvern european si frustrarea Parlamentului european ca
nu este un parlament veritab il ; In s fa rs it , exista ten ta tia s ta te lo r membre
de a lasa leg if erarea multo r domenii In seama ins ti tu ti ilor comunitare In
asa fel i ncat aplicarea legislatiei sa fie si ea unitara, '
Top ac es ti fa ctor i i ngreun eez a si fa c mai c omplex e t ex tel e a ct elor
comunitare, facand de multe ori inaplicabiJ principiul subsidiaritajij.
Ramane ne so tut io na ta , In ac es t c on te xt , s i Int reb area d aca Cur te a
E_ur?peana de Justitie este competenta sau nu sa se pronunte asupra incal-
cam pnn norme comunitare a principiului subsidiaritatn, deoarece Curtea
s-a dovedit destul de reticenta In a-si asuma acest rol",
, Art.G 5 din Tratatul de la Maastric ht - a se vedea D ocumente de baz a ale
C0'; lUllIt ii \i i s i Uniunii Europene, Ed. Polirom, 1999, p. 31.
T.e. Hartley, op. c it ., p . 112 .lW • d
_ _ ama n. e cornpete nta exclusiva a statelor domenii c um ar fi servic iile desan~tate publica, cultura, educatia,
P. Moreau Dejarges, op. c it ., p . 81.
§4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar
4.1. Prezentare generals
Prin sursa a dreptului comunitar intelegem forma juridica de transpu-
nere a normelor juridice, a regulilor ce guverneaza conduita subiectilor de
drept ce participa la raporturile juridice comunitare.
Sursele dreptului comunitar pot ficlasificate In:
a) surse primare: . ._ tra ta te le ins ti tu tive a le Comunitat ilor europene, semna te la Pans ~l
Roma, cu protocoalele siconventiile anexate lor.
_ tratatele ce au modificat tratatele institutive - Tratatul privind fuziu-
nea executiveIor, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul
de la Amsterdam, Tratatul de laNisa, de asemenea eu anexele acestora.
- tratatele de adeziune a noilor membri.
_ a lte tra ta te , cum ar f i Actul privind a legeri le d irec te In Parla rnen tu l
european, Actul de exceptare privind Groenlanda, tratatele bugetare' .
b ) surse derivate: regulamente le , d irec tive le s i dec iz ii le adoptate de
institutiile comunitare.c) sunt considerate surse ale dreptului comunitar si principiile generale
de drept aplicab ile In s is temele jud ic ia re d in s ta te le membre' , p recum s i
Conventia Europeanli a Drepturilor Omului, pentru drepturile fundamen-
tale individuale3.
d) jurispruden ta Curti i Europene de Jus ti tie se const ituie, de aseme-
nea Intr-un izvor important de drept comunitar", une le dec iz ii a le acestei
ins tante configurand modul corec t de interpret a re a unor d ispoziti i d in
tratate sau din actele comunitare. Sunt celebre deja deciziiIe Costa c/Enel,
Van Gend et Loos (principiul efectului direct al dreptului comunitar).
e ) aeordurile interna tionale inche ia te de Comunitat ile eur?pene sun~
surse ale dreptului eomunitar, In masura in care instituie anunute obligatii
sau confers drepturi institutiilor comunitare, statelor membre sau resorti-
santilor aeestora.
IO. Manolache, op. c it ., p . 18.
2 D. Mazilu, o p. c it ., p . 7 8; O . Tinea, Drept comunitar general, op. cit., p. 204;
V. Marcu, op. cit., p. 106. .
l I n unna Confe ri nt ei i nt er guvemamental e de l a Nis a, d in 2000, s -a adopt at ~l
Carta dreptur ilor fundamentale din Uniunea Europeans.
4 C. Leicu, op. c it ., p . 50.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 59/81
10 8 Elemente de drept comunitar european
f) in fine, ultima categorie de izvoare ale dreptului comunitar 0consti-
tuie regulamentele de ordine interioara, actele interinstitutionale, decla-
ratiile si rezolutiile institutiilor comunitare, considerate ca fiind "surse
complementare" ale d reptului comunitar de c atre doctrina'. .
4.2. Sursele primare (originare) ale dreptului comunitar: tratatele
comunitare
Doctrina de special itate conside ra ca facand parte d in dreptul cornu-
n itar primar sau origina r tra ta te le ins ti tu tive , tra ta te le modif icatoa re s i
tra ta te le de adera re a noilo r membrr' , p recum s i a lte tra ta te importante in
ansamblul .corpue 't -u lu i const itut iona l a l Uniun ii Europene". Aceste
izvoare primare au foc ta jurid ica superioara tuturor celorla lte izvoare
comunitare, si prezumtie absoluta de legalitate.
Tra ta te le ins ti tu tive (C.E.C.O., e .E .E. s i Euratom) sunt constru ite pe
baze d iferite, pen tru a servi unor scopuri d if erite, insa totodata e le a lca-
tuiesc un ansamblu unitar si integral. Metodele de integrare preconizate
de cele trei tratate sunt, de asemenea, diferite.
Astfe l, Tra ta te le C.E.C.O. s i Euratom sunt tra ta te avand ea seop inte-
grarea sectoriala a economiei statelor membre, metoda utilizata in acestsc op f ii nd, pr in u rmare, ac eea a tratatului-lege, care reglementeaza in
detaliu ~icu caracter exhaustiv relatiile ce se stabilesc lntre diferite enti-
tal i nat iona le sau comunitare in legatura cu pia ta carbune lu i s i o te lu lu i,
respectiv a energiei atomice.
Dimpotriva, Tra ta tu l e .E .E. a s tabili t anumite obiec tive ce trebu iau
a tinse de s ta te le membre in vederea rea liza ri i p ie te i unice europene s i
uniunii vamale, lasand in sarcina acestora alegerea modalitatilor concrete
de rea liza re a obiec tive lo r; d in acest motiv , e l este conside ra t un tratat
cadru, tratat de procedurd.
EI are ca obiect intreaga economie a statel or membre, nu doar l a
segmente ale acesteia, prin aceasta deosebindu-se din nou, fundamental,
de celelalte doua tratate institutive, ce au adoptat abordarea sectoriala,
Ma i mu lt , t ot d in a cel asi mot iv , Trat atul C .E.E. s e a fl a in po zi ti e d e
lege generald fa\a de celelalte doua tratate, care reglementeaza sectoare
IA se vedea C. Lefter, op. c it ., p . 51.
2 A se vedea R. Munteanu, op. c it ., p . 274 ; C. Lefter, op. c it ., p . 51 .
, O. Manolache, op, c it ., p . 18.
§4. Sursele dreptului comunitar 10 9
determina te a le economiei , p rin urmare e l se aplica, in princ ip iu , s i sec -
toarelor carbunelui si otelului, respectiv energiei atomice.. daca ~e pune
insa problema contradictiei ' intre dispozitiile Tratatului C.E.E. ~I dispo-
zitiile C.E.e.O. sau EURATOM, cele din urma prevaleaza.Fiecare tratat are 0 structura tehnico-legislativa fermata din preambul,
clauze introductive, clauze institutionale, clauze materiale, si clauze finale.
In preambul sun t specifica te motivele de ord i~ polit ic ce. au s ta t la
baza hotararii s ta te lo r membre de a crea respectiva Comumta te euro-
peana, si scopurile, obiectivele Comunita~i (spre exemplu: pi~ta unica,
libera circulatie a persoanelor, a capitalurilor, politica agncola comuna
etc.). Nu exista 0 ierarhie a obiectivelor Comunitati!or europene, toate
f iind la fel de importante, p rin urmare ins ti tu ti ile comunitare nu s~pot
"as cunde " ' in s pat el e ne reu si tei de a duc~ la ' ind epl in! re u~ ~~:ec tI~
comunitar, pentru a intarzia adoptarea masurilor necesare mdephmru unui
alt obiectiv comunitar.Dispozitiile introductive prefigureaza actiunile ce trebuie 'i~treprinse
de s ta te le membre in vederea rea liza ri i obiec tivu lu i sau obiec tive lo r
Cornunitatii.Clauzele institutionale vizeaza organ izarea s i functionarea ansam-
blului institutional comunitar, finantarea comunitatilor ~istatutul functio-narilor publici comunitari. . . .
Clauzele materiale impun obligat ii s i confe ra dreptun diferitelor
subiecte de drept implicate ' in realizarea obiectivelor comunitare, regle-
mentand ' in ace lasi t imp actiunea sau inactiunea acestora. Asa cum am
mai preciza t, s i a ic i tra ta te le procedeaza d iferit , cele doua tra ta te sec to~
riale fiind mai explicite ' in,reglernentari, in timp ce Tratatul C.E.E. fixeaza
de regula obiectivele de atins, nu si mijloacele pentru aceasta,
In fine, clauzele finale cuprind dispozitii privind ratificarea tratatelo~
ins ti tu tive , intra rea lor ' in v igoare s i conditi ile ' in care poa te f i reahzata
revizuirea acestora. Depozitarele tratatelor institutive, adica statele care
pastreaza originalul acestor tratate, sunt Franta, respectiv Italia, statele pe
teritoriul carora s-au semnat tratatele. .
4.3_Sursele derivate ale dreptului comunitar: actele comunitare
4.3,1.Actele comunitare. Notiune
Prin act comunitar, ' in sens larg, intelegem orice manifestare de vointa
provenita de la ins ti tu ti ile comunitare. In sens res trans tnsa, in aceas ta
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 60/81
110Elemente de drept comunitar european
categorie..sunt incluse numai manifestarile de voinja realizate in scopul
produc~rn de efecte juridice in spatiul comunitar, in sensul conferirii unordreptun sau a impunerii unor obligatii.
Actele comunitar~ trebu ie sa f ie conforme cu izvoare le primare a le
dreptului comumtar ~I cu principiile de drept cornunitar,
. Actel e c omun it are poa rt a d if er it e d enumi ri ~ i i au d ife ri te f orme : in
sl st e~ul C .E .E . si EVRATO~, Cons il iu l V.E. ~i Comisia europeans
adopta regulamente, decizii ~I directive obligatorii, respectiv recomanda-;
~I av~z.erara carac_ter~bligat~ri_~;in sistemul C.E.C.O., pe de alta parte,
C:,~sla euro~e~na.elllite decizii (normative sau individuale) si recoman-dan obhgatom, in timp ce opiniile nu sunt obligatorii.
. Es~n\ia l in def in irea unui act comunitar nu este denumirea data aces-
tuia, ~l continu tu l sau , de aceea , in caz de Iit ig iu , cal if icarea unui act este
facuta de Curtea Europeana de Jus ti tie Mind in calcu l obiec tu l s i coa ti-nutul actului, nu forma acestuia.
4.3.2. Regulamentul
I~ ~onformitate cu Tratatul C.E.E. I, regulamentul poate fi emis de catre
_:olllisle ~au Consiliul V.E., are aplicabilitate generala, este obligatoriu in
mtregul sau, e_stedirect aplicabilin toate statele membre, si forta sajuridica
este supenoara celei de care beneficiaza actele normative interne/ .
• Apli~abilitatea generald desemneaza trasatura caracteristica a regu-
l ame~ tu lU ! d e a. fi f ormu la t in a bst ra ct , i n ve derea a pl ic ar ii s al e l a un
n~mar nedetenrunat de persoane, fiind corespondentul actului normativdin dreptul mtern al statelor membre ' .
De. ace~.a, regularnentul va fi, prin definitie, aplicabil in mod repetat,unor srtuatii descrise in mod obiectiv in continutul sau
. Este reg~lamen~, de eX~'_Ilplu,ac tu l co~unitar prin care sun t regula-
nza te ~~e \unle ~ne l categorii de produse , sau prin care se impun anumiteobligatii producatonlor de automobile din Vniune.
Curt~a Europeans de Jus ti tie a re menirea de a interpreta in mod adec-
vat con\m~tul unui regulament, ~ide a valida calificarea ca atare a acestui
act comumtar; cu a lte cuv in te , nu denumirea data unui act comunitar este
IArt . 249 d in T ra ta tu l de l a Roma2 .
P. M. Dejarges, o p. c it , p . 7 3; J. Rideau, op. c it ., p . 147 ' D. Mazitu op cit
p.74.. ' ,..,3 . .
A se vedea ~l C. Lefter, o p. c it ., p . 3 7 ; G . Ferreol (coord), op. c it ., p . 73.
§4. Sursele dreptului comunitar 111
esentiala, ci natura sa, ce rezulta din continutul sau, Prin urmare, un regu-
lament care contine dec iz ii ind iv idua le va f i conside ra t ca regulament
numai in partea sa normativa, excluzind deciziile individuale.
• Obligativitatea regulamentului in intregul siiu este 0 caracteristica a
acestuia menita sa-l diferentieze de directiva, care este obligatorie numaiin ceea ce priveste rezulta t~l de obtinut , nu s i in privinta mijloacelor de
realizare a acestuia.
S ta te le membre nu pot aplica de 0maniera selectiva ~i incompleta un
regu lamen t, c hi ar d aca ac es ta a f os t emis in c on siderarea unei s it u al ii
specifice unei anumite zone din spatiul comunitar, deoarece regulamentul
patrunde cu aceeasi forta jurid ica in toa te s is temele de drept nationa le ,
concomitent . Prin urmare, chiar daca e l a fos t emis pen tru 0 situatie exis-
ten ta la un moment dat intr-un s ta t, apl icarea sa se extinde la toa te s itua -
tiile similare ce vor aparea, in timp, in oricare din statele membre.
• Aplicabilitatea directa a regulamentu lu i, cea de-a tre ia trasa tu ra
caracteristica a acestui act comunitar, serefera la doua aspecte:
a ) aplicarea sa in dreptul intern a l s ta te lo r membre se face d irec t, f ara
a f i recep ta t p rin norme nationa le , Este interzisa pre luarea d ispoziti ilor
regulamentu lu i in norme jurid ice interne , deoarece in acest f el aplicarea
regulamentu lu i nu ar f i unifo rma in toa te s ta te le membre, actele norma-
t ive interne avand forta jurid ica d if erita de la un s is tem dedrep t laa l tu l.
b ) regulamentu l a re eject direct, adica este susceptib il de a confe ri
drepturi si de a impune obligatii celor vizati prin dispozitiile sale, drepturi
s i obligat ii ce pot f i invocate de cei interesat i in fata jurisdict ii lo r natio -
nale sau comunitare, si de care acestea vor line seama.
Prin urmare, nu numai beneficiarul actului 11poate invoca in instanta,
c i ~iun tert, care se preva leaza de e l pen tru a sus tine existen ta une i obli-
gatii in sarcina destinatarului actului.
De asemenea, in caw Iin care regulamentul instituie 0obligatie pentru
un stat membru, acestei obligatii Iicorespunde dreptul corelativ al resor-
t isan ti lo r s ta tu lu i de a se preva la de obligat ia respectiva in fata jurisdic-
Iiilor nationale sau comunitare, si de a obtine obligarea statului la respec-
tarea ei deplina.
In f ine, d in jurispruden ta comunitara se desprinde ideea ca efectul
d irec t a l unu i regulament des tina t s ta te lo r se produce s i pen tru resorti-
sa nt ii ac estui a in momen tu l in c are int ra in s fe ra lui d e a pl ic are; a st fe l,
obliga\ia de aremunera e ch it ab il munca eg al a p re st at a de f emei ~ id e
barba ti se impune nu numai angajatorilor publici , c i s i celor priva ti d in
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 61/81
112 Elemente de drept comunitar european
statele membre, chiar daca destinatarele regulamentului ce reglementeaza
acest aspect sunt statele membre, deci angajatorii publici ' .
• Suprematia regulamentului fata de actele normative interne: statele
membre n~ pot adopta rnasuri nat ionale care sa f ie contrare regulamen-
tului sau sa deroge de. la ace~ta, cu exceptia cazului cand chiar regula-
men~l . prevede aceasta posibiluate . Este yorba de apl icarea in concret a
?nnClplUlU! suprematiei dreptului comunitar, de care am amintit mai susm cadrul acestui capitol.
4.3.3. Directiva
Act speci fic com~nitar , e~is de regula de cat re Consi liul V.E . dar s i
de.~OIll1Slaeuropeana, directiva este obligatorie pentru statele membre in
pnvmta r~zultatului ce trebuie atins, lasand organelor statale alegerea mij-loacelor ~I eformei de realizare efectiva.
Directivele se emi t in s is temul Tratatului C.E .E ., s i sunt adresate
nU~aJ ~tatelor membre, prin urmare numai acestora le pot fi impuse obli-gain; directiva poate fi normativa sau individuala"
• Ob~igativitatea directivei. Di rectiva f ixeaza doa r cad rul , pe car e
fiecare din.state~eme,mbre trebuie sa-l aplice prin mijloace nationale (legi,
acte admml~trallve), mtr-un anumit tennen, expres prevazur in cadrul ei.
Vneon Insa , ? en tru a s e a si gu ra ca d ir ec ti va va fi imp lemenr at a i nconfo.mutate cu mteresul comunitar, institutiile comunitare aduc limitari
libertatii statel~~ de a alege forma sau mijlocul concret de implementare a
directivei, stabilind direct anumite masuri de implementare obligatorii a fi
lu~te. Alteori, este suficienta stabilirea obiectivului de atins -libera circu-
lat ie a persoanelor , de exemplu, pentru ca act iunea de executare sa f ieintr-un fel, orientata", '
Metodele si formele de implementare a directivei trebuie alese intot-
deau~a in asa fel incat sa asigure efect iva implementare a directivei s ifunctionarea acesteia.
. lrr:_plementareadirectivei nu echivaleaza cu receptarea dreptului cornu-
~tar m nonne nationale, ci trebuie facuta distinctie intre directiva si masu-
nle de executare a acesteia, numai ultimele fiind cuprinse in nonne nationale
; Decizia 43n5. Drefrenne c/ Sabena, apud C. Lefter, op. cit., p. 40.
3 O. Bibere, op. ci! .,p. 165.P. Moreau Defarges, op. cit, p.74
§4. Sursele dreptului comunitar 113
• Aplicabilitatea directd a directivei constituie 0problema discutabila,
ce a statin atentia doctrinei sijurisprudentei comunitare .
Din Tratatul C.E.E., reiese, printr-o interpretare per a contrar io , ca
doar regulamentul are aplicabilitate directa, nu si directiva.
Curtea Europeana de Justitie a consacrat tnsa, prin deciziile sale, con-ceptia contrara, recunoscand aplicabilitatea directs a directive lor: fiind
texte obligatorii , particularii au dreptul sa Ie invoce in fata jurisdictiei
nationale sau comunitare. Interventia Curtii a fost determinata de intarzie-
rea cu care statele implementau directivele'.
Conditiile necesare pentru ca directiva sa aiba efect direct sunt urma-
toarele:
a) continutul directivei sa fie precis fonnulat $ineconditionat,
b) invocarea directivei se poate face numai ca modalitate de sanctio-
nare a netranspunerii ei sau a transpunerii ei defectuoase in nonne natio-
nale de catre statul membru.
Cu toata hotararea instantei judiciare comunitare de a transa problema,
paradoxurile raman:
- daca statui apl ica directiva prin nonne nat ionale , aceste nonne vor
eonstitui obieetul actiunilor in justitie exercitate de partieularii vatamati,
pe cand daca di re et iva nu est e imp lementa ta s au es te impl emen tat a
defeetuos, partieularii se vor prevala de dispozitiile aeesteia din urma;- eoneeptul de aplieabilitate directa a direetivelor nu este eompatibil
eu existenta actiunii in obligarea statelor la executarea lor2.
- argumentul folosit pentru fonnularea pozitiei jurisprudentiale este
aeela ca aplicabilitea directs se manifesta prin intennediul masurilor de
aplieare, dar apartine direetivei, nu aeestora.
Aplieabilitatea directa a'directivelor, ehiar si in conditiile impuse juris-
prudent ia l de Cur tea Europeans de Justi ti e, nu este completa, deoarece
direetivele ee sunt adresate s ta te lor nu pot avea efect direct orizontal,
adica nu pot f i invocate in rapor turi le dintre par ticulari , c i doar efect
direct vertical, in relatia eu statui membnr'.
IC. Brice-Delajoux, J .P. Brouant, op. cit., p. 140; P. Moreau Defarges,
op. cit, p.74.2 A se vedea , in ace st s en s, P. Moreau Defarges, op. cit., p. 78.
3 Dec iz ia Marsha ll , 198 !i - C. Lefter, op. cit., p. 61; C. Brice-Delajoux,
J.P. Brouant, op.cit., p. 151; O. Manolache, op.cit., p. 135.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 62/81
114 Elemente de drept comunitar european
Concluz ionsnd , dad! in cazul regulamentu lu i e fectul d irec t este use r
de demonstra t, in cazul d irec tive lo r s itua tia trebu ie ana liza ta de la caz la
caz . De asemenea, e fectul d irec t vertica l nu este insotit intotdeauna §ideefectul direct orizontal.
Ciit despre celalalr aspec t a l aplicab il irap] d irec te - Iipsa une i masuri
de receptare interna - este admis ca dir ecti va nu est e receptata pri n
dispozitii legale sau reglementare interne, ci este doar aplicata prin astfelde mijloace.
• Aplicabilitatea imediata a directive lor cornporra aceleasi discutii ca
§ i aplicab iIitatea d irec ta a acestora, in partea referitoa re la l ipsa unor
rnasur i de receptare a directivei in dreptul intern al statului mernbru, prinurmare nu mai revenim.
• Suprematia directivelor infata dreptului national a fost confmnata
prin dec iz ii le Curti i Europene de Jus ti tie, in sensu l existen te l une i obli-
gatii pentru administra(ia sijustitia statelor membre de a interpreta legis-
latia nationala in conformitate cu dispozitiile directivelor, dupa intrarealor in vigoare.
4.3.4. Decizia
Decizia este obligatorie in intregul ei pentru toti destinatarii, indiferent
daca acestia sunt state, persoane juridice sau persoane fizice I. Suntem inprezenta unui act comunitar cu carac te r individual, prin care institutiile
comunitare (ConsiIiul V.E. §i Comisia europeans) reglementeaza situatii
concrete, determinate, §icare se aplica unor subiecte, de asemenea, deter-
m ina te . P rin d eci zi e se po t impune ob liga ti i, s e pot a utor iz a a ct iu ni , s e
po at e ref uz a ini ti er ea unei a ct iu ni in jus ti ti a c omun it ara, s au se pot daexplicatii referitor la 0alta decizie.
• Decizia este obligatorie In Intregime, din acest punct de vedere ase -
manandu-se cu regulamentul, insa indepartandu-se de directiva.
• Decizia are aplicabilitate imediata si directa. Aceas ta trasa tu ra adeciziei se regaseste in toate componentele sale:
a) decizia se integreaza in dreptul intern din momentul adoptiirii ei,
b ) rara a f inecesa re masuri nat iona le de recep ta re , s i
c ) a re e fect d irec t In persoana des tina ta ri lo r e i ~ia terti lo r care se potprevala de ea.
I W. Weidenfeld, W. Wessels , op. c it ., p . 238 ; J. Rideau, o p. c it " p . 1 56 .
§4. Sursele dreptului comunitar 11 5
4.3.5. Recomandarile §iavizele
Recomandarea este un act comunitar cu caracter neobIigatoriu, si este
u ti liza ta pen tru a sugera anumite act iuni sau mac tiun i s ta te lo r membre.
Des i nu are e fecte jurid ice, ea poa te f i folos it~ de judeca toru l com~mtar
sau national pentru interpretarea unor dispozitii din actele obligatorii, sau
din legislatia nationals. . .. . _ _ .
A v i zu l este 0 simple opinie e rnisa de msntut ra comumtara, pent ru a ~l
face cunoscut punctul de vedere in legatura cu anurmte aspec.te concrete.
Avize le pot f i emise d in oficiu sau la cererea persoanelor f iz l~e sau jun-
dice interesate, a s ta tu lu i membru sau a a ltor ins ti tu ti i comumtare , ~lnu
produc efecte juridice.
4.3.6. Actele comunitare "nenumite"
Sunt considerate a fi surse ale dreptului comunitar si regulamentele de
ordine interioara adoptate de institutiile comunitare, dec~aralllle mtennsn-
tutionale prin care se precizeaza inrelesul anumitor nO(IUmsau concepte
foios ite in actele comunitare (de exemplu , che ltuiel ile obligatorii), a lte
decIaratii sau programe de actiune rara forta juridica I. .
Sur~ele de acest fel nu pot interveni in dorneniile reze:vate pnn tratate
reg lementarii p rin acte comunitare, iar Curtea Europea~a de Just it ie a redrep tul d e a int erpret a a st fe l de s ur se in a~a f el inc at s a de te rm ine a de~
varata lor natura juridica, f iind inadmisibila dlSlmula:ea unui act com~
nitar intr-o dec la ra tie sau rezolut ie prezumata a f i lara e fecte Jund~ce . In
aceas ta s itua tie Curtea va conside ra dec la ra tia sau rezolut ia ca f iind de
fap t acte comunitare, s i se va dec la ra cornpeten ta sa se pronunte asupra
legalitatii lor.
4 .3 .7 . Importanta d ls tinc tiei tntre actele comunitare, d in perspec tiva
contenciosului comunitar
a) Prin aceea ca are caracter general, impersonal, specific actului nor-
mativ, regulamentul se deosebeste esentia l de decizie, care .are caracter
individual. . I ' .tar'Aceas ta d is tinc tie a re relevan ta in p lanu l con tenc iosu U comum .'
persoanele f iz ice sau jurid ice (desemnate cu un termen generic "partI-
IC. Brice-Delajoux, J. P. Brouant, op. c it ., p . 124 ; J. Rideau, op. c it ., p . 159 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 63/81
11 6 Elemente de drepl comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 11 7
cularii") nu pot inten ta in fata Curti i Europene de Jus ti tie act iuni con tra
regulamentelor, ci doar contra deciziilor. Explicatia rezida in imposibi-
l it at ea jus ti fi car ii e xi st en tei u nu i int eres di re ct s i p er son al in c ad rul
acestor actiuni.
Dimpotriva, atunci cand 0 decizie este inclusa intr-un regulament, in
sensu l ca une le prevederi d in regulament privesc in mod direc t anumite
persoane determinate, decizia respectiva poate fi atacata, separat, in fata
instantei de judecata comunitare. Prin promovarea acestei jurisprudente,
Cur te a d e J ust it ie a inc erca t s a d es eu ra jez e ins ti tut ii le comuni ta re in
incercarea lor de a .rnasca" deciziile individuale in regulamente, pentru a
Ieface astfel inatacabile cu actiune directs in contenciosul comunitar.
b) recomanddrile ~i avizele sunt acte flira caracter obligatoriu, ele nu
produc ef ec te jur idi ce, p rin u rmare nu s un t su sc ep tibi le a fi a ta ca te p e
calea unei actiuni directe in fata Curtii Europene de Justitie,
c) regulamentele pot f i a taca te de catre particu la ri eu actiune d irec ta
numai daca au fost emise cu exees de putere.
d) directivele pot f i con testate d irec t de catre s ta te , insa nu s i de catre
particulari, atunci cand destinatari sunt statele.
Trebu ie preciza t ca tex te le tra ta te lo r nu fac d is tinc tie intre forta juri-
d ica a unui regulament, a une i d irec tive sau a une i dec iz ii , p rin urmare nu
exista 0 ierarhie intre actele comunitare'. Nu se poa te spune cu precizie
care regulament are caracter de "lege" sicare de "act administrativ".
Singura precizare 0 gas im in Regulamentu l de functionare a l Consi-
l iu lu i U.E. , .unde se a ra ta ca acesta act ioneaza in calitate de leg is la to r
a tunc i cand adopta norme jurid ice obligatorii pen tru s ta te le membre sau
pe teritoriul acestora, sub forma de regulamente, decizii cadru sau direc-
tive. Constructia pretoriana are, lnsa, un caracter imprecis si este suscep-
tibila de numeroase controverse.
4 .3 .8 . Forme procedura le cerute de tra ta te le comunitare pen tru
adoptarea actelor comunitare
a ) Forme procedura le anterioare adoptarii actului comunitar: avize ,
propuneri, solicitate de tratate si rara de care actul comunitar este anulabil
I In ansamblul dreptului comunitar, ierarhia normelor juridice este insaevidenta: tratatele comunitare, principiile de drept, acordurile internationale,
actelecomunitare- a sevedeaV. Marcu, op.cit.,p. 118.
de ca tr e Cur tea Eu rope an a de Ju st it ie. 0 a st fel de f orma p ro ce du ra la
anterioara este, spre exemplu, propunerea Comisiei europene, necesara
pen tru adoptarea actului comunitar de catre Consiliul U.E. sau de catre
Consiliul U.E. ~iParlamentul european, prin codecizie.
b ) Forme procedura le concomitente adoptarii actului comunitar:
motivarea faptica sijuridica a actului.
Mot iv area poa te fi c up rinsa si i nt r-un a ct a nt er ior , s i t re bu ie s a fi e
c la ra , sa nu lase loc la interpretari I. In l ipsa motivarii sau in cazul moti-
varii insuficiente, actul este anulabil. In aprecierea suficientei motivarii
trebuie avut in vedere caracterul normativ sau individual al actului, f iind
acceptat eliacte1e individuale necesita 0motivare mai detaliata2
c) Forme proceduraie posterioare adoptarii actului comunitar: publi-
carea si comunicarea actelor comunitare.
Regulamentele s e publ ica in Jumalui Of ic ial a i Un iuni i Europ en e,
f iind acte normative formula te in abs trac t s i aplicab ile in mod repetat , s i
intra in vigoare in 20 dez ile de la aceas ta data, daca prin d ispoziti ile sale
nu a fost prevazut un alt termen.Deciziile si directivele se comunica persoanelor interesate, respectiv
statelor membre, si se publica In acelasi Jurnal Oficial, producand efecte
juridice de la data notificarii. Publicarea in Jurnalul Oficial este necesara
pentru ca tertii sa ia cunostinta de actul comunitar'.
4 .3 .9 . Execu ta rea actelor comunitare care impun obligat ii pecunia re
In cazul in care actul cornunita r impune anumite obligat ii pecunia re
unor persoane f iz ice sau jurid ice, cum ar f i amenz ile, penalitat ile e tc ,
pentru executarea acestor obligatii sunt aplicabile regulile procedurale
interne ale statului membru.
Responsab ile cu emite rea "ordinu lu i" care dec lanseaza procedura
n at io na la d e ex ecu ta re sunt ins a au to ri tat i d ife ri te, de l a s tat l a st at :
Ministerul de exteme, Ministerul justitiei, Grefierul sef al Curtii de apel,
Curtea Suprema sau Primul Ministru etc",
IJ. Rideau, op. cit., p. 131; e. Lefter, op. cit.,p. 48; 0. Manolache, op.cit.,
p.145.
2 0. Tinea, Drepteomunitar general, op.eit.,p. 21131 . Rideau, op.cit.,p. 132; T.e. Hartley, op.cit.,p. 128.
4 e. Lefter, op.cit.,p. 48.
9.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 64/81
ll8 Elemente de drept comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar ll9
4.3.10. Actele comunitare in sistemul special al C.E.C.O.
In sistemul instituit prin Tratatul C.E.C.O., asa cum am mai precizat,
Comisia european a define rolul primordial, ea adoptand decizii, care pot
f i individuale sau normative. Decizii le , dar ~i recomandarile Comisiei
europene, sunt obl igator ii pentru destinatari , in t imp ce opiniile suntlipsite de efecte juridice'.
4.3.11. Proceduri aplicabile in vederea adoptiirii actelor comunitare
In principiu, actele comunitare se adopta de cat re Consi liul V.E., la
propunerea Comisiei europene ~idupa consultarea Parlamentului euro-
pean. Exista insa si unele proceduri speciale de adoptare actelor comuni-
tare, in unele domenii expres precizate de tratate.
a) Procedura avizului conform. Procedura avizului conform este uti-
lizata in relatia dintre Consiliul V.E. si Parlamentul european, atunci cand
Consi liul V.E . intentioneaza adoptarea unui act comunitar in domenii
cum ar fi: acordurile de asociere, cererile de aderare, cetatenia europeana,
coeziunea economica si sociala , acordur ile internationale, modul de
scrutin uniform pentru alegerea Parlamentului european.
Procedura consta in adoptarea actului comunitar de cat re Consi liul
V.E., insa numai dupa obtinerea avizului conform (obligatoriu a fi cerut sial carui continut conditioneaza adoptarea actului) din partea Parlamen-
tului ~iin concordanta cu acesta.
Lipsa avizului conform al Parlamentului european face ca actul comu-
nitar sa fie nul".
b) Procedura de cooperare instiuuionald. Introdusa prin Actul Unic
European, procedura cooperarii institutionale sernnifica faptul ca un act
comunitar nu poate f i adoptat de Consi liul V.E . int r-un continut difer it
fa ta de eel p ropus de Comis ie decat cu unanimi ta te de vo tur i. Un ro l
important in cadrul acestei proceduri primeste Parlamentul european.
Etapele acestei proceduri pot fisintetizate dupa cum urmeaza:
• Comisia trimite propunerea de act comunitar Consiliului U.E., care
solicita avizul Parlamentului european.
to . Manolache, op. c it ., p . 129 .2 W Weidenfeld, W Wessels, op. cit., p . 197.
• daca avizul Parlamentului aduce modificari propunerii Comisiei sau
Consiliul V.E. are 0 alta opinie decat cea a Parlamentului, Consiliul V.E.
va formula 0 "pozilie comuna",
• "pozitia comuna' ' este trimisa Parlamentului, care are un termen de 3
luni pentru a sepronunta asupra ei:
- daca aproba expres sau tacit pozit ia comuna, actul poate fi adoptat
cu majoritatea obisnuita ceruta de tratate;
- daca re spi nge pozit ia comuna t. actu l poa te fi adop ta t numa i cu
unanimitate;
- daca propune amendamente, propunerea de act comunitar se rein-
toarce la Comisie, care:
- fie preia amendamentele si inainteaza 0 noua propunere, care va
fi adoptata eu majoritate calificata inConsiliul V.E.,
- f ie emi te un aviz cu privi re la amendamentele Par lamentului ,
explicand de ce nn le-a incorporat In propunerea de act comunitar , caz in
care Consiliul V.E. poate adopta actul numai cu unanimitate.
c) Procedura codeciiiei. Procedura care face din Parlamentul european
co-legislator, codecizia a fost int rodusa prin Tratatul de la Maast richt, in
urma insis tentelor par lamentar ilor europeni de a Ii se da 0 mai mare
importanta In procesul decizional comunitar.
Acte1e comunitare adoptate prin codecizie au ca autori, prin urmare,
atat Consiliul V.E., cat si Parlamentul european.
Domenii le in care se apl ica procedura codeciziei sunt: piata interna
unica, politieile comunitare prevazute in Tratatul de la Maastricht siin eel
de la Amsterdam".
Etapele procedurii sunt urmatoarele:
• Comisia inainteaza propunerea de act comunitar Consiliului V.E., care
cere avizul Parlamentului european. Daca avizul nu arnendeaza propunerea
Com.isiei, actul este adoptat de Consiliul V.E. cu majoritate calificata.
• dad. avizul contine amendamente, Consiliul V.E. poate:
• s a adop te actu l cu amendamente le di n av iznl Par lament ul ui, cu
majoritate calificata, sau
• sa formuleze 0 "pozilie cornuna", care este trimisa Parlamentului,
Par lamentul are untennen de 3 luni, dupa care:
IPentru a respinge pozitia cornuna este necesara majoritatea absoluta,
2 Sunt astfel de politic i: politica din sanatate, politica din cultura, din invata-ma nt , pol it ic a t r ans por tu ri lor , p ol it ic a pr ot ect iei consumat or il or e tc. '
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 65/81
1 /
120 Elemente de drept comunitar european §4. Sursele dreptului comunitar 121
I
I
I~
- aproba .pozitia comuna" siastfel actul comunitar este implicit aprobat;
- respinge cu majoria tte absoluta poz it ia cornuna s iIn acest caz actul
comunitar nu mai poate fi adoptat.
- p ropune amendamente la "pozi\ia comuna"; In acest caz , Cornisia
t rimi te p rop ri il e o bse rva ti i l a amendamen te , i ar Con si li ul U .E . a re untermen de 3 lun i pen tru a adopta una d in urmatoare le masuri:
- aproba amendamentele si actul este adoptat;
- r es pinge amendamen tel e, e az In c are int ervine Comitetul de
conciliere. Comitetul este eompus dintr-un numar egal de reprezentanti ai
Parlamentului si Consiliului U.E., ~i a re ca seop rea liza rea concilierii
intre cele doua institutii cornunitare, doua rezultate fiind posibile:
• obtinerea acordului parti lo r asupra unui anumit con tinu t a l actului
c ornun it ar , c az In c are a ctul s e s upune aprob ar ii In fi ec are inst it ut ie ,
conform procedurii obisnuite (majoritate calificata In Consiliu, respectiv
majoritate absoluta In Parlament)
• nu seobtine acordul parti lo r, s ia tunei actul nupoate f i adoptat .
4.4. P rinc ip ii le ge neral e d e d re pt ~ id re ptur il e omu lu i - i zvoa re
a le dreptului comunitar
Jurispruden ta Curti i Europene de Jus ti tie a fos t cea care a impus une le
princ ip ii generale de drept ca izvoare a le dreptului comunitar , In coneret
f iind vorba de princ ip ii ca respeetarea dreptului la apara re , p rinc ip iu l
legalitatii, al bunei credinte, al echitatii, al dreptului la recurs, al ierarhiei
normelor juridice, principiul autoritatii de lucru judecat etc '.
Confe rinta interguvernamenta la de la Nisa, d in 2000, s -a solda t ~icu
adoptarea Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana' ', care
a fos t e labora ta de 0 conventie cornpusa din 30 de reprezentanti ai parla-
mentelor nationale, 16 reprezentanti ai Parlamentului european, 15repre-
zen tanti persona li a i sef ilor de s ta t sau de guvern s i un comisar european.
Prin proclamarea Carte i, s -a dorit punerea la d ispozitia Curti i Europene
de Justitie a unui instrument pentru analiza cornpatibilitatii actelor comu-
nitare sau statale eu drepturile fundamentale. Dintre drepturi Iefundamen-
IA s e v ed ea , p en tr u d et al ii O . Manolache, o p. c it. , p . 2 0; .f. Boulais, op. cit .,
p. 222; T.e. Hartley, op. c it ., p . 131 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 181 .
2 V. Vese, A.L. lvan, op. c it ., p . 225 ; A.C. Palin, o p. c it ., p . 1 2: O .Manolache,
op. c it ., p . 23.
tale, arnintim inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a forma sindicate,
d reptul la respectarea v ie ti i p riva te , d reptul de a a lege ~ide a f i a les e tc '.
4.5. Surse le "complementare" a le dreptului comunitar
Sur se le c omplemen t a re al e d rep tu lu i c omuni ta r s unt a co rdu ri le
internationale, incheiate fie de Uniune, fie de statele membre.
In primul rand, Uniunea Europeana, prin institutiile sale, poate incheia
ac ordu ri i nt erna tion al e cu a lt e st at e, a ces te a cordur i d ev enind p ar te a
dreptului comunitar d in momentu l intra ri i lor In v igoare . Important de
ret inut In legatura cu aceste acorduri este fap tu l ca e le au forta jurid ica
supe rioa ra dreptului c omun it ar d er iva t sa u a ltor s ur se d e d rep t, Insa
inferioara dreptului comunitar primar ~iprincipii lor generale de drepr',
Acordurile interna tionale ea sursa a dreptului comunitar pot f i de mai
multe feluri:
- a co rdur i d e a soc ie re cu s ta te c are se p re ga te sc p en tru a derarea l a
Uniune,
- aeorduri de coopera re cu s ta te nemembre, inche ia te de ins ti tu ti ile
cornunitare;
- acorduri eomerciale eu grupari sau organ izat ii interna tionale (spre
exemplu , eu GAIT - Acordul General pen tru Tarif e ~iComert) .
Alaturi de acordurile internationale incheiate de institutiile comuni-
tare, exista s i acorduri intre s ta te le membre, pen tru anumite obiec tive
determinate In tratate, sau chiar In lipsa unor astfel de prevederi; la aceste
acorduri pot participa ~is tate nemembre, cum ar f i cazul Acordurilor de
la Schengen' privind trece rea l ibera a f rontie re lo r interne s i intarirea
controlului la frontierele externe.
! in cazul incalca rii de c atre un s ta t m er nb ru a u nu ia d in tr e d re pt uri le
f undament al e, Consi li ul U .E . poa te a junge, i n u rma une i p rocedu ri de anche ta s i
recornandari, sa suspende drepturile de vo t ale acelui stat membru in ca drul
Consi li ul ui - a s e vedea 0.Manolache, op. c it ., p . 22.
2 C. Brice-Delajoux, 1. P. Brouant, o p. c it ., p . 1 24
3 C. Lefter, op. c it ., p . 50.
4 Acordur il e de la Schengen ( locali tate s ituata in Luxemburg, la inrersectia
frontierei cu Franta si Germania), sunt formate dintr-o conventie de 33 de
a rt ic ole , se rn na ta i n 1 98 5 d e F ra nt a, G erman ia s i st at el e Ben el ux , si u na d e 1 42
de art icol e, s er nnat a i n 1990; s ta te lo r i ni ti at oa re I i s - a a la tu ra t i n 1990 I ta li a, i n
1991 Spani a s i Por tuga li a, I n 1992 Greci a, i n 1995 Aus tr ia , i n 1996 Danemar ca ,
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 66/81
I I
122 Elemente de drept comunitar european
§S. Contenciosul comunitar
Categorii de actiuni si exceptii ce pot fi exercitate,
respectiv ridicate in fata Curtii de Justitie si
a Tribunalului de Prima Instants
5.1. Actlunea in anulare
Prin actiunea in anulare reclamantul contests legalitatea actului comunitar.
Ac tu l comuni tar , pe nt ru a fi c on tes tab il p e ac ea st a cal e, t re buie s a
iudeplineasca mai multe conditii:
- s a f ie erni s d e a institutie comunitara;
- sa se incadreze in categaria actelor susceptibile a fi atacate cu actiune
directa in anulare, acte prevazute Iimitativ in art. 173 al Tratatului C.E.E.
s i in a rt . 33, respectiv a rt . 38 a le Tra ta tu lu i C.E.C.O. Este vorba de actele
adoptate in comun de Parlamentul European s i de Consiliul U.E., actele
proprii ale Consiliului, Comisiei, Bancii Central Europene, altele decat
recornandarile si avizele, precum si actele Parlamentului European desti-
nate a produce efeete fata de terti 1;
Fi nl an da , Isl an da , No rv egi a s i S ue di a, ia r I n 2 00 5 El ve ti a, Con ve nt ii le a u c a
obiectiv armonizarea polit icilor judiciare, pol it ienest i s i administrative, ill
vederea luptei irnpotriva crirninalitatii internationale; s e in st it uie d e a se me ne a u n
sistem de libera trecere a frontierelor, r a r a controale sistematice, urmand ea
acestea sa fie declansate numai la apari tia indicii lor unei infractiuni s au ab a te r i;
i n f in e, s un t stabilite conditiile d e i nt ra re a cetatenilor d in s ta te terte, atribuirea de
v ize pen tr u acest ia l a i nt ra rea I n s pa ti ul Schengen. Dis pozi ti vu l Schengen a int ra t
10 vigoare in 1995 .
De remar ca t ca s pa ti ul Schengen con ti ne s i s ta te nemembre a le U.E ., dar car e
fa ce au pa rt e d in S pa ti ul Ec on omi c Eu ro pe an s au d in Con fe de ra ti a Nord ic a, c e
a pl ic a un s is t er n a se rn an ato r. Pe nt ru d et al ii , a se v ed ea V. Hreblay, La I ib re
circulation des personnes, Les accords de Schengen, PUF, Paris, 1994;
G. Ferreol (coord.), op. cit., p. 182; P. Moreau Defarges, op. cit, p. 136;
P. Fontaine, op. c it ., p . 39 .
I Sunt exceptate, prin unnare, actele emise de statele membre, ca subiecte ded re pt d e s ine st at at oa re - 0. Manolache, op. c it ., p . 498 ; T.C Hartley, op. cit .,
p.349.
§S. Contenciosul comunitar 123
- sa produca efeete juridice', prin elinsusr' .
Referitor la calitatea de parat a Consiliului european (compus din sefii
s ta te lo r membre a le Uniun ii Europene), s -a dec is ca nu poa te f i p romo-
vata 0 actiune v izand un act emis de acesta, dat f iind fap tu l ca e l nues te
cupr ins in enumerarea l irni tat iva a a rt .l 73 din T rat atul C.E.E. ; mai
mult, Aetul Unic European (1985) ~iTra ta tu l de la Maastrich t exc lud in
mod expres competenta jurisdictiei eomunitare de a controla legalitatea
aces tor acte'.
Rec lamant poa te f i o rice persoand fiz ica sau jurid icd din statele
membre a le Uniun ii Europene, daca actul comunitar a taea t a re carac te r
individual si 11priveste in mod direct pe reclamant, indiferent daca ii este
adresat sau nu4• In s is temul Tra ta tu lu i C.E.C.O., in p lus fa\a de aceste
conditi i, e ste necesar ca rec lamantul (dad este a asociatie sau intreprin-
dere) sa a iba un obiec t de activ itate c ircumscris domeniu lu i sec to rial a l
t rat atului - i ndu st ri a carbunelui si ot elului . Aetel e comun it are nor -
mative, sau "cu carac te r general", pen tru a f i con testate de persoanele
priva te , t rebu ie sa f i fos t emise cu exces de putere (de turnare de putere)
fata de reclamant5•
De asemenea, actiunea poate fi promovata de un stat membru sau de 0
alta institutie comunitara.'· Cel mai frecvent se gasesc i n poziti a de
1 Sunt exc1use, astfel, actele care nu exprima 0 pozitie definitiva a institutiei
cornunitare, ci sunt d o ar a c te pregatiroare, exploratorii, p ar te a u nc i p ro ce du ri c e
imp li ca mai mul te e tape , p recum s i ac te lc r evocat e de ins ti tu ti a e rn it en ta , chi ar s i
I n cur su l p rocedu ri i I n f a ta Cur ti i Europene de J us ti ti e - C Leicu, op. c it ., p . 183 ;
O. Manolache, op. cit., p. 498; S. Van Raepenbusch, Dro it i ns ti tu ti onne l de
l 'Uni on e t de s Cornmunautes europeennes, 3eedi ti on , De Boeck Universite,
Bruxelles , 2001, p. 489.
2 Sunt inadrnisibile actiunile in tr od us e p en tr u a nu la re a u ne i d ec iz ii c on -
firmative, in conditiile in care prima decizie nu a fost atacata in termen -
O. Manolache, op. c it ., p . 500 .
3 O. Manolache, op. c it . . p . 500 ; C Lefter, op..ci t. , p. 131.
4 1. Boulouis, o p, c it ., p . 3 52 ; 1 . Rideau. op. cit., p. 709; C Leicu, op. cit .,
p. 183; V. Marcu, op. c it ., p . 209. S -a dec is , a st fe l, ca 0 decizie adresata unui s tat
p oa te p ri vi d ir ec t 0 persoana f izica sau jur idica, insa nu aceeasi c on cl uz ie s e
poat e sustine 1 11 ca zu l u ne i d ec iz ii c ar e acorda s ta t ul ui m emb ru p u te ri discretio-
nare - O. Manolache, o p. c it. , p. 5 05 ; I n a ce st u lt im c az , p re ciz am noi, d oa rn on ne l e i n te r ne , nationale, p o t a f ec t a d ir ec t persoanele private.
5 S. Van Raepenbusch, op. c it ., p . 489; 1 . Boulouis, op. c it ., p . 353.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 67/81
'I
124 Elemente de drept comunitar european §5. Con tenciosu l comun ita r 125
reclamant, in astfel de litigii, Comisia Europeana, Consiliul V.E. si statele
membre 1. De altfe l, e ste de remarca t ca sub iectele de drept "inst itul io -
n al e" sunt c on side rat e ca " re c1amante p rivi leg iat e" , de oarec e el e nu
trebuie sa demonstreze existenta unui interes, acesta fiind prezumar' .
Termenul de contestare a actelor comunitare in fata Curti i Europened e Ju st it ie es te de 2 lun i d e l a publ ica re a ac tu lui , no ti fi ca re a lui c at re
rec1amant, respectiv de la e fect iva lua re la cunos tinta a actului (atunci
cand beneficiar este un alt subiect de drept)",
Horararea Curti i a re ca s i f inal itate, in cazul admiterii act iunii dec la -
rarea nulitat ii de~iz ie i a taca te , cu efecte pen tru trecu t s i pen tru v ii to r4.
Exceptie fac e fectele actelor normative deja produse , f ata de care nulita-
tea se acopera . Curtea trebu ie insa saprec izeze de f ieca re data cand efec-
tele unui regulament sedefinitiveaza, care sunt aceste efecte.
Anul ar ea actului poat e fi si part iala, insa i n ni ci un caz Cur tea nu
poa te recurge la injonciiuni' la adresa institutiei comunitare emitente, la
modificarea sau inlocuirea directa a actului acesteia. Problema va reveni
spre rezolvare legal a t ot i ns ti tu ti ei c omun it are a l c arei ac t i leg al a fo st
anu la t. Nu trebu ie insa inteles ca ins ti tu tiei emitente nu-i incumba obli-
gat ia respectarii conditi ilor legale la emite rea unui a lt act , care sa-l inlo-
cuiasca pe eel anu la t, p recum ~ila emite rea unor acte u lterioare conexe.
In s itua tia pas iv itat ii ins ti tu tiei de a inlocui d ispoziti ile s imilare d in a lteacte, rarnase in v igoare , remediu l jurid ic este promovarea une i act iuni
interneiate pe art.175 din6Tratatul C.E.E. (relativa la abtinerea institutiilor
comunitare de a actiona) .
In f in e, p rec iz am ca functionarii publici comunitari (categorie care
c up rinde o fi ci al ii Cornuni ta ti lor , al ti fu nct io na ri , p re cum s i ce i ca re
reclama acest statut') au 0 legitimare procesuala activa specials, rezultand
, e. Leicu, op. c it ., p . 183
21. Boulouis, op. cit., p. 353 ; O. Manolache, op. c it ., p . 501 ; TiC. Hartley,
op. c it ., p . 349 .
3 Art . 1 73 a li n. 4 d in Tr at at ul C .E. E. A se v ed ea ~ iJ. Rideau, op. cit ., p. 733;
V. Marcu, op. cit., p. 209
4 T. < ; : . Hartley, op. c it ., p . 431
5 Injonctiunea se r ef er a l a obligarea institutici sa faca ceva, exercitarea de
p r es iu ni a s up r a a c es te ia , s au o rd o na re a realizarii unui an um i t lucru.
6 S. Van Raepenbusch, op. cit., p. 489; J. Boulouis, op. cn., p . 3 56 ;
O. Mono/ache, op. c it ., p . 510
7 O. Manolache, op. c it ., p . 550 .
nu din tratatele constitutive, ci din Statutul functionarilor comunitari 1, de
a se p lange impotriva sanctiunilo r d iscipl inare ce Ie-au fos t aplicate, sau
impotri va modul ui de r ezolvar e a unei petit ii pe care au inai ntat-o
"autorita!ii investite cu puterea de numire,,2.
. Doct rina ap re ci aza ca s un tem tot in prez en ta une i actiuni in anulare';i po te ze le p e c are fu nct io nar ii c omun it ar i t rebuie sa Ie aiba in vedere
pen tru a inten ta 0 actiune de acest f el f iind urmatoare le : a ) autoritatea
inve st it a cu pu te re a d e numire a emis 0 decizie care-I nemultumeste, in
urma exerc itarii de catre acesta a dreptului de petit ionare ; b ) autoritatea
investita cu puterea de numire emite din oficiu un act prejudiciabil pentru
functionarul public. La randul ei, ultima ipoteza presupune doua aspecte:
f ie autoritatea emite un act , f ie se abtine de la a -I emite , des i e ra obligata
prin Statut sa 0faca".
Acc esu l I a just it ia c omun it ara e st e c ondi ti ona t d e e fe ctua re a unei
proceduri prealabile administrative, in fata autoritatii investite cu puterea
de numi re , ca re po at e f i c hi ar s up er io ru l i er arhi c a1 functionarului in
cauza". Termenul de ses izare a ju risd ic tiei comunitare este de 3 lun i de la
primirea raspunsului (explicit sau implicit) la procedura prealabila admi-
nistrativl{ Daca intervine 0 decizie explicita ulterior deciziei implicite,
ac eas ta v a d et ermina c urgerea unui nou termen de 3 lun i, d es ig ur d ac a
termenul anterio r de 3 lun i nuexpirase lada ta emite ri i e i.
" A se vedea , pen tr u dezvo lt ar i p ri vi toar e l a f unct ionari i pub li ci cor nuni ta ri ,
C. Calinoiu, v. Vedinas, Teori a f unct ie i pub li ce comun it ar e, Ed. Lumina Lex ,
Bucurest i, 1999.
: e. Calinoiu, v. Yedinas, op. c it ., p . 192 ; 1. Rideau, op. c it ., p . 773.
O. Manolache, o p. c it ., p . 5 50 . i n s en su l c a a ce as ta a ct iu ne f ac e p ar te d in
r andu l p rocedu ri lo r s peci al e, a s e vedea J.P. Filipescu, A. Fuerea, Drept institu-
l IOn:1comumtar european, edi ti a a V-a , Ed. Act ami, Bucur es ti , 2000, p . ' 141 .
C. Calinoiu, V. Yedinas, op. c it ., p . 190 .
5 A se v ed ea p en tr u d eta lii si D.e. Dragos, Recursul administrativ s i conten-
ciosul adminis trat iv, Ed. All Beck, 2001.
6 Prin excep ti e, daca f unct ionaru l u rmar es te s us pendar ea execu ta ri i act ului
ataeat, act iunea poate fi f ormu la ta imedi at ce a f os t s es izat a autor it at ea inves ti ta
c u p ut er ea d e n um ir e - C . Cdlinoiu, V. Vedinas, op. c it ., p . 194 .
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 68/81
126 Elemente de drept comunitar european §5. Contenciosul comunitar 127
5.2. Acriunea relativa la abtinerea (omisiunea) institutiilor
comunitare de a actiona' ("acliunea in carenla,,)2
Aceas ta a re ca s cop con st at area p e c al e jur is di ct io nal a a ine rt iei
institutiilor comunitare, relativ la 0anumita problema adusa in atentia lor.
Legitimare procesuala pasiva au institutiile coinunitare expres preva-
zute in tratate: Parlamentul' ', Consiliul de Ministri si Comisia Europeana,
pe cand rec lamanti pot f i persoanele f iz ice s i jurid ice, s ta te le membre,
p re cum si o ri ce inst it ut ie comuni ta ra (cu e xc ept ia Cur ti i Europene d e
Just it ie , f iindca in a fa ra de cazul in care un functionar a l acestei ins ti tu ti i
s e p la nge c ont ra unui a ct v at arna to r, e st e g re u d e imag in at u n l it ig iu in
care Curtea este ~iparte, sijudecator 4).
in sistemul Tratatului C.E.C.O.insa, legitimare pasiva are doar Comi-
s ia europeana , iar leg it imare activa au s ta te le membre, Consiliul U.E.,
persoanele jurid ice cu activ itate special izata In domeniu l carbunc lu i s i
otelului (art. 3Si.
in caz de admitere a actiunii, Curtea Europeana de Jus ti tie dec la ra i le -
gala inactiunea institutiei comunitare, si, in consecinta, 0 obliga sa emita
ac tu l impu s de no rmele comuni ta re . Nu s e fa ce d ist in ct ie int re ac te le
obligatorii a fi emise si actele neobligatorii, prin urmare opinia dominanta
es te in se ns ul c a ac tiun ea poate a vea c a ob ie ct s i emi terea un ei r ec o-
mandan sau a unui aviz".
IO. Manolache, op. cit.,p. 49; T.C Hartley , op. CiL,p . 349 ; C Leicu, op.
cit.,p. 183;C Lefter, op,.ciL,p. 131.
2 S. Van Raepenbusch, op. c it ., p . 470 ; 1. Boulouis, op. CiL,p. 359 , sau
"recursulin carenta"- V. Marcu, op.cit.,p. 212.3 Pentru opinii diferite cu privire la calitatea procesuala pasiva a Parlamen-
tului European,inainte si dupa Tratatul de la Maastricht, a sevedea T. e. Hartley,
op. c it ., p. 349; e. Leicu, op. C iL ,p. 1 83 ; O . Manolache, op. CiL,p . 510 ;
V. Marcu, op. CiL,p.201.
4 A sevedea,in acest sens, O.Manolache, op.cit., p. 520.
51. Boulouis, op.cit.,p. 360;1. Rideau, op.cit.,p.740; V. Marcu, op.cit.,p.214
6 A se vedea, pentru aceasta opinie, O. Manolache, op. cit., p. 520. In sens
contrar, s-a considerat ca insasi econornia sistemului de contencios comunitar
exclude,de principiu,controlulde legalitateal actelor neobligatorii,fiindde aseme-
neainexplicabil de ce sa fieatacabilepe aceasta cale actelecarenu sunt atacabile
prinnici 0alta actiunecontencioasa- A. Barav, Considerationssur laspecificitedu
recours en carence,Revue trimmestriellede droit europeen,nr.1/1975,p. 59, apud
1. Boulouis, op.cit.,p.362,~iO.Manolache, op.cit.,p. 522
Dupa efectua rea proceduri i admin is trat ive prealab ile obligatorii , s i
numai in cazul in care aceasta nu sefinalizeaza cu exprimarea unei pozitii
de catre institutia comunitara - caz in care este deschisa calea unei actiuni
in a nulare - r ec laman tu l a re l a d is poz it ie un termen de 2 luni in c are sa
s es iz ez e Cur te a Europe an a de Ju st ine . Termenul inc ep e sa c urga d e l aexp irarea unui a lt termen de 2 lun i, illcare institutia cornunitara trebuia sa
raspunda la recursul administrativ prealabil.
5.3.Exceptia de ilegalitate
Exceptia de ilega li ta te este u ti la datorita l imitarii , in t imp, a pos ib i-
litatii introducerii actiunii in anulare, precum si datorita faptului ca actele
normative nu pot f i con testate decat de s ta te le membre sau de ins ti tu ti ile
comunitare. Se pune problema cese intampla cu un act normativ i lega i, in
momentul executarii lui printr-un act individual.
P er so ane le fi zi ce sa u jur idi ce vor pu te a, i n a ce st c az , sa c on te st e
de ci zi a de ex ecu ta re a regu lamentului sa u a or ic arui a lt a ct n orma tiv
rid icand in cursu l procesu lu i excep tia de ilega li ta te a actului normativ' .
Actul normativ devine inaplicabil in speta, ramanflnd insa sa-si produca
efectele jurid ice in continuare, rara a f i anu la t. Va f i anu la ta doar dec iz ia
emisa in temeiul actului normativ' .
Exceptia de ilegalitate este 0procedura accesorie cererii principale de
anula re a dec iz ie i ind iv idua te ', s inu poa te f i r id icata de particu la ri impo-
triva unui act care putea f icontes ta t pe calea une i act iuni in anula re , dar aexpirat termenul legal".
Creata in princ ip iu in favoarea persoanelor care nu au actiune d irec ta
in contra actelor normative , excep tia de ilega li ta te poa te f i u ti liza ta de
IArt. 184dinTratatul C.E.E.
2 S. Van Raepenbusch, op . c it ., p . 5 72 ; T'C. Hartley, op. c it ., p . 3401;
1. Rideau, op. cit., p. 749; V. Marcu, op. c it ., p .224; C Leicu, op. cit.,p. 185;C Lefter, op. cit., p. 134.
3 V. Marcu, op. CiL,p. 225. Ca ~iconsecinta a caracterului sAuaccesoriu,
excep tia de ilega li ta te trebu ie sa a iba ca obiec t un act normativ a flat intr-o
legatura suficienta cu actul individual contestat pe cale principala, Prin urmare,
daca sunt doua decizii individuale, constituind un totunitar, este suficientca doar
unadintreele sa comporte 0 legaturajuridica cu dispozitia normativa in cauza=-1. Boulouis, op.cit.,p. 391.
4 O. Manolache, op. cit.,p. 517
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 69/81
I
I
128 Elemente de drept comunitar european
orice parte a unui l it ig iu comunitar ': ea poa te f i invocata, p rin unnare, s i
de un stat membru, care are la dispozitie si actiunea In anulare",
5.4. Recursul in interpretare (decizia in chestiuni prealabile)
Tratatele3 consacra posibilitatea formularii unei cereri de interpretare a
unu i a ct comuni ta r, ca re es te a dres at a d e c at re un orga n de jur is di ct ie
nationa l Curti i Europene de Jus ti tie, s i a re ca obiec t obtinerea une i hota-
rari p re liminare cu privire la valid itatea sau sensu l acestuia. Tribuna lu l
nat iona l poa te act iona la cererea orica re i p liqi , f ie ea persoana jurid ica,
fizica, sau institutie publica nationals".
Suntem In prezenta unei adevarate "ac\iuni prejudiciale'", ce implica
organele de jurisdictie statale ~i cele comunitare. Hotararea preliminara
obtinuta pe aceasta cale obliga organul jurisdic,p0nal national la solutio-
na re a c au zei c u resp ec ta re a int erpret ar ii d at e . P re ci zam tnsa c a e st e
yorba de 0 dezlegare a problemelor de drept a le pricini i, Curtea Euro-
peana de Justitie neavand competenta de a verifica faptele.
5.5. Actlunea in daune contra Instltutlilor comunitare
to prezenta conditiilor generale ale raspunderii extracontractuale pentru
daune (existenta prejudiciului, existenta unui actcomunitar culpabil sau a uneiomisiun i culpabile ~i legatura de cauza li ta te d in tre cele doua e lemente) ,
reclamantul poate obtine compensarea daunelor cauzate prinactul comunitar'.
IC. Leicu, op. cit., p. 185;C. Lefter, op,.cit., p. 134.
2 O.Manolache, op. cit.,p. 517
3Art. 177C.E.E.respectiv art. 150C.E.C.O.
41Rideau, op.cit.,p. 837;V.Marcu, op.cit.,p. 200;C. Lefter, op.cit.,p. 135.
5 M. Lagrange, L'action prejudicielle dans ledroitinterne des Etats membres
et en droit communautaire, in Revue trimmestriellede droit europeen, or. 211974,
p.277,si J. Couzinet, Le renvoi en apreciationde validitedevant1aCour dejustice
desCommunauteseuropeenes,in Revuettimmesttiellede droiteuropeen,or. 4/1976,
p. 651, apud O. Manolache, op.cit.,p. 518,520; J. Rideau, op.cit.,p. 837.
6 C. Leicu, op.cit.,p. 186.7 In aceasta privinta, Tratatu1 C.E.E. dispune, In art. 215 , ca in materie de
raspundere extracontractuala, Comunitatea trebuie sa repare daunele cauzate de
institutiile sale si de agentii sai In exercitiul functiilor lor; a se vedea si S. Van
Raepenbusch, op. cit., p. 531; T.C. Hartley, op. cit.,p. 448; J. Rideau, op. cit.,p.765; V. Marcu, op.cit.,p. 222; C. Lefter, op. cit.,p. 135.
§5 . Con te n ci o su l c om un i ta r 129
Actiunea In daune poa te avea s i carac te r autonom, a tunc i cand actul
cu lp abi l a f os t a nulat sa u c and , d esi e st e i leg al , el nu poa te f i a ta ca t in
mod direct de persoana interesata'.
Uneori, raspunderea pen tru daune poa te f i angajata s i daca actul a fos t
emis de 0 autoritate nationala, msa in aplicarea unor norme comunitare saua unor instructiuni cu caracter obligatoriu date de Comisia Europeana'.
5.6. Recursul contra actelor statelor membre
Distinct de contenciosul actelor comunitare, exista posibilitatea con-
testarii in fata jurisdictiei comunitare a actelor emise de statele membre cu
nerespectarea tratatelor si a dreptului comunitar in general.
Calitate procesuala act iva au in acest caz doar a lte s ta te membre sau
Comisia Europeana, nu ~ipersoanele fizice sau juridice", prin unnare sun-
tern in prezenta unui litigiu intre doua persoane juridice de drept public.
Dupa epuizarea fazei administrative" Comisia poate introduce actiu-
nea oricand, nefiind limitata de vreun tennen.
Curtea Europeans de Jus ti tie nu va putea anula actele emise de s ta tu i
membru eu incalcarea tratatelor, deoarece ar insemna ca se substituie jude-
catorului statului respectiv. Ea poate numai constata neindeplinirea obliga-
tiilor, statui fiind obligat sa ia masurile neeesare pentru inlaturarea abaterii.
Nu exists un tennen pentru execu ta rea hotararii Curti i, insa este evi-
den t ca se impune execu ta rea e i cat mai curand pos ib il", Conform Tra ta -
tului de la Maastrich t, s ta te le membre au obligat ia execu ta ri i hotaril ri i6•
Dac1i statui in cauza nu ia masurile necesare pentru executarea hotararii,
IJ. Boulouis, op. cit.,p. 365;O. Manolache, op.cit.,p. 540.2 C. Leicu, op. cit.,p. 187.
3 Persoanele fizice saujuridice pot doar sesiza Comisia europeans, printr-o
plangere redactata intr-o forma prestabilita, aceasta nefiind obligato sa actioneze
in instanta statui membru; prinurmare,in cazul unui raspuns negativ I~pliingere,
nu exista nici posibilitatea contestiirii lui in justitie pe calea unei actiuni viziind
abtinerea Comisiei de a actiona - O. Manolache, op. c it ., p . 540 ; C. Leicu,
op. cit.,p. 181; V. Marcu, op. cit., p.215; C.Lefter, op,.cit.,p. 134.
4 A se vedea, pentrudezvoltari, D.C. Dragos, op. cit.,p. 44.
5 1. Boulouis, op. c it ., p . 378 ; W Weidenfeld, W. Wes se ls , op. c it ., p . 71;
O. Manolache, op.cit.,p. 538.
6 Inacestsens,a sevedeasi P. Moreau Defarges, op. cit.,p. 64.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 70/81
130 Elemente de drept comunitar european
Comisia, dupa efectuarea unei proceduri prealabile asernanatoare celei
initiale, va sesiza din nou Curtea, precizand de aceasta data si sanctiunile
pecunia re , sub forma de daune cominatorii sau sume forfe ta re , la care
propune sa fie obligat st atui membr u. Curt ea poate li ne seama de
propunerile Comisiei sau nu, stabilind ea lnsasi daunele cominatorii sau 0
suma forfetara. Aceasta posibilitate acordata Curtii se explica prin proba-
bilitatea conformarii partiale a statului la hotararea initiala a acesteia.
In cazul act iunii ini tiate de un s ta t membru contra a ltui s ta t membru,
ulterior efectuarii procedurii prealabile in fata Comisiei europene, proce-
dura jurisdictionala, in fata instantei comunitare, este aceeasi I.
IS. Van Raepenbusch, op. cit., p. 568; O.Manolache, op. cit.vp, 540.
Capitolul IV
Siutezli a Constitutiei Uniunii Europene
§1. Precizari iotroductive. Structura
Textul Constitutiei, adoptat in 2004, presupune existenta unui singur
tratat, care sa inlocuiascd toate tratatele comunitare existente inprezent,
in asa fel incat claritatea textelor fundamentale sa creasca si acestea sa fie
mai,accesibile tuturor celor interesati,
In preambulul Constitutiei, se reafirma convingerea popoarelor euro-
pene ca, ramanand mandre de istoria proprie s i de identitatea nationa la ,
sun t determina te sa depaseasca vechile probleme ce Ie despart s i, unite
mai mult decat oricand, sa-si faureasca un destin comun.
Constitutia este construita pe patru parti:
- pa rt e a I c on ti n e d i spoz i ti i care definesc Uniunea Europeana , obiectivele
sale,puterile sale, procedura de adoptare a deciziilor si inst iruti i l e unionale.
- in partea a II-a a fos t incorporata Carta drepturilor fundamentale d inUniunea Europeans, adoptata la Nisa in 2000.
- p ar te a a I II -a s e conc en tr ea za mai mul t a supra pol it ici lor Uniun ii
Europene continand multe prevederi din actualele tratate comunitare.
- partea a IV-a contine c lauze f inale, inc lusiv procedura de adoptare s i
revizuire a Constitutiei,
In cele ce urmeaza vomincerca prezentarea, succinta, a imaginii Uniunii
Europene as a cum se pref ig urea za ea in Cons ti tut ie , i nsi st and numa i
asupra aspectelor institutionale si de drept comunitar, nu si asupra dreptu-
rilor fundamentale incluse in proiect sau asupra politicilor comunitare.
§2. Uniunea Europeana - persoana jur id ica,
Obiectivele ~ivalorile Uniunii Europene
Pe baza Constitut ie i, ia f iinta Uniunea Europeans , ca uniune a popoa-
relor si statelor europene, cu personalitate juridica: Uniunea este deschisa
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 71/81
132 Sinteza a Constitutie i Uniunii Europene §4. Puterile Uniunii 133
tuturor statelor europene care adera la principiile ~ivalorile sale (demni-
tatea umaria, libertatea, democratia, egalitatea, statui de drept ~idrepturile
omului, pluralismul, toleranta, justitia si solidaritatea, nediscriminarea), si
seangajeaza sa Iepromoveze impreuna cu celelalte state europene.
L iber ta tea de circulatie a persoanelor , a produselor, a servici ilor s i
capitalului sunt garantate pe teritoriul unional, iar orice discriminare pe
criterii de nationalitate este interzisa,
Telul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale si bunastarea ceta-
tenilor sai, Ea ofera cetatenilor saiun spatiu de libertate, securitate sijustitie,
si 0piata unica in care competitia este libera, Printre scopurile sale se numara
~i realizarea unei Europe cu 0 dezvoltare durabila, bazata pe cresterea
economica echilibrata, pe 0economie de piajii.sociala si competitiva, precum
si pe cresterea preocuparii pentru imbunatii.jireamediului ineonjurii.tor.
Pentru realizarea obieetivelor sale, Uniunea beneficiaza de anumite
puteri, conferite ei de catre statele membre prin intermediul Constitutiei, ~i
foloseste metoda comunitara de integrare, intr-un sistem institutional unie.
Uniunea recunoaste identitatea nationala a statelor membre, inc1usiv
autonomia regionala si locala; de asemenea, este recunoscuta existenta in
continuare a funct ii lor esent ia le ale s ta te lor cum ar fiasigurarea inte-
gritatii teritoriale, mentinerea ordinii si a respectarii legii, salvgardarea
securitatii interne.
Conform principiului cooperarii sincere, statele membre siUniunea seasi sta reciproc in realizarea obiectivelor prevazute in Const itut ie , iar
s ta te le membre sunt t inute sa se abt ina de la orice act iuni sau inact iuni
care ar putea pune in primejdie realizarea acestor obiective.
Uni unea a re per sona lit ate ju rid ic a s i a re dr ept ul de a sust ine, i n
aceasta cal itate, valor ile propr ii s i interesele unionale in arena interna-
t ionala . Ea va mil ita pentru pacea, secur itatea s i dezvoltarea durabila a
planetei, solidaritatea si respectul reeiproe dintre popoare, comertul liber
sicoreet, eradicarea saraciei si respectul drepturilor omului, in special ale
copiilor, respeetul si consolidarea dreptului international.
§3. Cetatenia europeans ~idrepturile fundamentale
3.1. Cetatenia europeana
Cetatenia europeana este complementara cetateniei nationale si nu 0
mlocuieste.
Cetatenii europeni au urmatoarele dreptur i: dreptul de a se muta ~i
stabili l iber pe teritoriul Uniunii, dreptul de a vota si candida la alegerile
pentru Par lamentul european si in alegeri le municipale, dreptul la pro-
tectie consulara si diplomatica, dreptul de a adresa petitii Parlamentului
european, Mediatorului european sau altor institutii, intr-una din limbile
ofieiale ale Uniunii , s i de a primi raspuns in aceeasi l imba. L is ta drep-
tur ilor cetatenilor europeni nu este exhaust iva, c i se cornpleteaza eu
drepturile prevazute in capitolul dedieat activitatilor demoeratiee, .vietii
demoeratice" a Uniunii , cum ar f idreptul de a lua par te la aceasta act ivi-
tate sau de a ayea acces la documentele unionale.
3.2. Drepturile fundamentale
Dator it a faptu lu i ca , pana acum, desi ap roba ta de Conven ti a de la
Nisa, din 2000, Carta drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana
nu a fost incorporata in t ra ta te le comunitare, s i, prin urmare, nu are for ta
juridica, nu este obligatorie, Constitutia dedica partea a II-a aeestei carte,
ingloband-o ~iconferindu-i valoare de norma juridica obligatorie.
Ineorporarea unei liste proprii de drepturi fundamentale in Constitutia
europeana nu semnifica insa ext inderea puter ilor Uniunii ; ins ti tuti il e
eu ropene ~i s ta te le membre sun t ti nut e sa re speete Car ta a tunci cand
implementeaza legis la tia Uniunii , i ar Cur tea Europeana de Justi ti e vaasigura respeetarea ei.
Continutul Car tei este mai larg dedit a l Converuiei Europene a Drep-
turilor Omului (1950), ratificata de toate statele membre ale U.E., cuprin-
ziind si drepturi sui generis, cum ar fi dreptul la 0 administrare cores-
punzatoare, drepturile sociale ale muncitorilor, protectia datelor personale
si d reptu ri b ioeti ce . Inco fpora rea Ca rt ei in Const it ut ia un iona la nu
exclude aderarea Uniunii - care a dobiindit personalitate juridica sieste in
masura sa adere la conventii internationale -la C.E.D.O., ci este doar un
pas complementar.
§4.Puterile (competentele) Uniunii
Constirutia stabileste elar domeniile in care statele membre i~itransfera
competentele in favoarea Uniunii, ~iintroduce 0 elasificare a puterilor
(competentelor) unionale:
10.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 72/81
134 Sintezi: a Constitutie i Uniunii Europene §5. Apartenenta fa Uniunea Europeana 135
II
I
- competente exclusive, care apart in numai Uniunii , ~ icare includ
comertul cu state terte siconcurenta in piata interna,
- cornpetente par ta ja te de Uniune cu state le membre, care sunt exer-
c it at e de Uni une numai in cazu ril e s i in masur a i n ca re ac ti unea sa es te
mai eficienta dedit cea a statelor menbre. Domeniile in care se manifesta
acestea sunt cele mai impor tante: piata interna unica, pol it ica agr icola
comuna, pol it ica mediului, pol it ica in t ransportur i, pol it ica de azi l s i de
imigratie, cooperarea politieneasca sijudiciara,
- competentele rezervate - ele apartin in continuare statelor membre,
Vniunea putand doar sa sprijine realizarea unor actiuni in aceste domenii,
t ara a avea puterea de armonizare a legis la tiei interne. Raman in cornpe-
tenta statelor cultura, educatia, sportul, protectia civila,
In alte domenii insa, cum ar f ipoli ti ca ocupari i for te i de munca, pol i-
tica sociala sau politica economica, statele membre considera ca Vniunea
este chemata sa Ie coordoneze politicile nationale, Prin urmare, Vniunea
nu a re d rep tu l s a l eg if ereze uni ta r, c i sa coordoneze anumi te e fo rtu ri
nationale in vederea realizarii mai eficiente a scopului propus.
In fine, Vniunea dobandeste competcnte siin domeniul politicii exteme
si de securitate comuna, fiind abilitata sa urmareasca realizarea acesteia in
baza solidaritatii tuturor statelor membre, in scopul final al realizarii uneiaparari comune.
In scopul ins ti tuir ii unei anumi te f lexibi li ta ti in s is tem, proiectul
prevede ca, Consiliul V.E., votand cu unanimi tate s i dupa obt inerea
avizului conform al Parlamentului european, este abilitat sa "umple" orice
goluri ce vor aparea in ceea ce priveste cornpetentele unionale stabilite de
Constitutie, atunci cand 0 act iune la acest nivel este necesara in vederea
realizarii obiectivelor prevazute de Constitutie.
P rinci piu l subs ld iar it at il, Menit sa as igure exer cita rea corecta a
puter ilor conferi te Vniunii prin Const itut ie , principiul presupune ca
Vniunea sa act ioneze doar in masura in care act iunea sa este necesara s i,
in acelasi timp, mai eficienta decat cea a statelor membre; de asemenea, el
are ca scop rnent inerea decizie i la nivelul eel mai apropiat de cetatean,
verificand constant daca actiunea comunitara este mai eficienta decat ce
se poate intreprinde la nivel national, regional sau local.
Principiul proporponalitapi, ca parte a principiului subsidiaritatii , are
meni rea de a veghea ca act iunea cornun ita ra s a nu depaseasca, p rincontinut sau forma, ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivuluicomunitar.
Proiectul urrnareste intar irea acestor dona principii , cerand ca de
fiecare data cand Comisia europeana face 0propunere de act normativ, ea
sa explice in ce fel a luat in considerare cele doua principii . Pentru prima
data, de asemenea, parlamentele nationale primesc dreptul de a examina
orice propunere a Comisiei, din aceeasi perspectiva, si sa emita 0 opinie
motivata; daca 0 t re ime din par lamentele nat ionale au aceeasi opinie,
Comis ia va fi nevoit a sa -s i revizuia sca p ropunerea. I n fine, Cur te a
Europeana de Justitie poate fi sesizata pe motivul incalcarii principiului
subsidiaritatii,
Spre 0 Vniune legit ima ~i democratica , Proiectul de Const itut ie
def ines te pentru prima data bazele democratice ale Vniunii s i consoli -
deaza expresia lor tangibila.
Astfel, sunt prevazute noi obligatii in sarcina institutiilor europene in
ceea ce priveste consultarea societatii civile, transparenta decizionala,
accesul la documente de interes public s i protect ia datelor personale . Se
r ecunoast e ro lul important a l par tener il or soci al i si a b is eric il or, i ar
cetatenii primesc dreptul de a provoca, prin s trangerea unui mil ion de
sernnaturi, redactarea de catre Comisie a unei propuneri de act normativ.
§5.Apartenenta la Uniunea European!
Poate adera l a Vniune orice s ta t european care- i impar taseste s i res-
pecta valorile. Accederea in aceasta structura este votata cu unanimitate
de Consiliul V.E., trebuie aprobata de Pariamentul european si ratificata
de toate statele membre. .
In cazul in car e un s ta t membru v io leaza per si st ent s i i n mod ser io s
valorile Vniunii, Consiliul V.E., votand cu unanimitate (rara a considera
votul statului in cauza), cu aprobarea Parlamentului european (vot de doua
treimi), poate suspenda drepturile statului membru in cadrul Vniunii.
Orice stat membru se poate retrage din Vniune, prin utilizarea mijloa-
celor juridice consacrate de dreptul sau national; in acest caz, conditiile
de retragere si relatiile viitoare dintre acest stat si Vniune vor fi stabilite
intr-un Acord adoptat de Consiliu cu majoritate calificata dupa aprobarea
Par lamentului european. Const itut ia inceteaza sa se mai apl ice s ta tuluiret ras din momentul in care int ra in vigoare Acordul de ret ragere , sau, in
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 73/81
136 S i nl ez i! a C o n st it u ti ei U n iu n ii E u ro p en e §6. Institutiile Uniuni iEuropene 137
cazul in care nu sepoate incheia un ast fel de acord, la 2 ani ' de la not if i-
carea retragerii.
Daca statui ret ras va dor i sareintre in Uniune, elva t rebui saparcurga
toate etapele unei aderari,
§6. Instltutiile Uniunii Europene
Sistemul institutional al Uniunii Europene va fi format din Consiliul
eur opean, Parl amen tu l eur opean, Comis ia europeana, Consi liu l de
ministri, Curtea de Just it ie . De asemenea, un rol impor tant in pol it ica
economica si rnonetara a Uniunii va juca Banca Central Europeana, in
t imp ce Cur tea auditor ilor (Curtea de conturi ) va ver if ica venitur ile s i
cheltuielile Uniunii. Ca si organisme consultative, continua sa functio-
neze Comitetul regiunilor siComitetul economic si social.
Parlamentul european, forul de reprezentare a popoarelor europene,
are rol de co-legislator si de autoritate bugetara, alaturi de Consiliu, si exer-
cita controlul asupra Comisiei. Parlamentul va alege Presedintele Comisiei.
Domeniile in care procedua codeciziei se aplica sunt mai numeroase,
iar noua denumire sub care procedura va fi cunoscuta este aceea de
.procedura legislativa",
Numarul maxim de par lamentar i europeni alesi prin sufragiu direct
pentr u un mandai de 5 ani es te s tabili t la 732 , numaru l ef ec ti v pent ru
alegerile din 2009 urmand a fi stabilit de Consiliul european, la propunerea
Parlamentului european. Numarulde mandate pe care fiecare stat membru
din cei 25 0 vor avea in Parlament din 2004 a fost stabilita deproiect astfel2:
Germania - 99; Franta, I ta lia, Marea Bri tanie - 78; Spania, Polonia - 54;
Olanda - 27; Suedia - 19; Austr ia - 18; Belgia, Grecia, Cehia , Ungar ia ,
Portugalia -24; Danemarca, Siovacia, Finlanda - 14; Irlanda, Lituania - 13;
Letonia·- 9; Slovenia - 7; Estonia, Cipru, Luxemburg - 6;Malta - 5.
Consiliul european are rolul de a da Uniunii impulsurile politice nece-
sare continuarii dezvoltarii sale. Nu are puteri legislative, lucreaza prin
consens, reuniunile sale fiind de regula trimestriale.
1 Consiliul european, in acordeu statuicarese retrage, poate extinde aceastliperioada,
2 Cat despre Roman ia ~ iBu lgar ia , d aca adem ina in te de a lege ri le d in 2009,
el e vor ave a 33, r es pect iv 17 l ocur i i n Par lament ul eur ope an - st ipul eaza un
protocol atasat proieetului de Constitutie,
Consiliul va fi format din sefii de stat sau de guvern din statele membre,
Presedintele Consiliului si Presedintele Comisiei (ultimii doi wa drept de
vot); la lucrari va participa siMinistrul de exteme al Uniunii.
Presedintele Consi liului va f i a les de cat re Consi liu, eu major itate
calificata, pentru 0 peri oada de doi ani s i juma ta te , cu posib il ita te dereinnoire a mandatului 0 singura data. Demiterea se va face respectand
aceeasi procedura. Rolul presedintelui va fi acela de a prezida ~ia impul-
siona lucrarile Consiliului european, precum si de a reprezenta Uniunea
in domeniul pol it ic ii externe ~ide secur itate comuna, lara a prejudicia
atributiile Ministrului de externe al Uniunii.
Consiliul de ministri, format din cate un reprezentant de nivel guver-
namental (minist ru) al f iecarui s ta t membru, este organul legis la tiv s i
bugetar al Uniuni i ( impreuna cu Par lamentul ), ~ i are rolul principal in
proeesul de decizie din domeniul politicii externe si de securitate comuna.
Formatiile sale vor fi diferite:
- in fomat ie generala, va asigura , impreuna eu Comisia , pregati rea s i
desfasurarea reuniunilor Consiliului european.
- in formatie Iegis la tiva, va asigura , i rnpreuna eu Par lamentul euro-
pean, adoptarea legilor-cadru europene si a legilor europene, in confor-
mitate cu prevederi le Const itut ie i. In aceasta formatie, Consi liul va fi
fo rmat d in cate unul s au doi r ep rezen tan ti ai s ta te l or membre , a ca rorexpertiza reflecta problemele inscrise pe agenda Consiliului.
- Consi liul afaceri lor externe va asigura , in baza l inii lor directoare
precizate de Consiliul european, asigurarea politicii externe si de securi-
tate comuna, sub conducerea Ministrului de externe alUniunii Europene.
- Consiliul european, va adopta 0 "decizie europeana" prin care sa fie
prevazute alte formatii de lucru ale Consiliului de ministri.
Presedintia formatiilor de lucru ale Consiliului de ministri (cu exceptia
celei de afaeeri externe) va fi asigurata timp de eel putin un an de reprezen-
tantul unui stat membru desernnat prin rotatie, in conformitate cu regulile ce
vor fi adoptate de Consiliul european printr-o "decizie europeana".
Numarul votu ri lo r fi ecar ei \a ri in Cons il iu a fost st ab il it a st fe l' :
Ge rmania , F ranta , I ta Ii a, Mar ea Br itanie - 29 ; Spani a, Polonia - 27;
Ol anda - 13; Sued ia , Austr ia - 10; Be lg ia , Gr eci a, Cehia , Ungar ia ,
1 Daca Roman ia s i Bulga ria ade ra ina in te de a lege ri le d in 2009, e le vor avea
14, respectiv 10voturi in Consiliu - prevede acelasi protocol aditional.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 74/81
138 Sinteui a Constitutiei UniuniiEuropene §7. S imp li f i ca rea mi j loace lor de a c ti un e a Un iu n ii 139
Por tugalia - 12; Danemarca, I rlanda, Slovacia, Finlanda Lituania - 7;
Letonia, Cipru, Slovenia, Estonia, Luxemburg - 4; Malta - 3.
Comisia europeana. Creat a ca organ i ndependen t ce r ep rez in ta
interesul comunitar, ea este chernata sa asigure aplicarea Constitutiei si sa
vegheze la aplicarea ei de catre celelalte institutii comunitare. Cornisia are
d rep t de in itia tiva legis la tiva, u rmand ca Parlamentu l si Consil iu l sa
adopte impreuna legislatia, Cornisia asigura formularea si implementarea
politicilor comunitare, administreaza bugetul si programele comunitare,
cu ajutorul administratiilor nationale.
Cornisia reprezinta Uniunea in negocieri le internationale din toate
domenii le , cu exceptia domeniului pol it ic ii externe 's i de secur itate
comuns, unde intervine Ministrul de externe al Uniunii.
Cornisia decide cu major itate s impla s i este responsabila colectiv in
fata Parlamentului european, care poate adopta 0motiune de cenzura,
Pen tr u 2009 , Corn is ia va fi compusa a st fe l: Co leg iu l va cupri nde
Presedintele Cornisiei, Ministrul afacerilor externe ca vicepresedinte, si
13 cornisari europeni, selectati din s tate le membre pe baza unui s is tem
echi tabi l de ro ta ti e. Din s ta te le membre care nu au corn is ar i i ntr -un
mandat, Presedintele Cornisiei va desemna cornisari rara drept de vot.
P res edi nte le Corni si ei va fi nu rni t ca s i pana acum, i ns a Consil iu l
european va t rebui sa t ina seama in propunerea pe care0
face Parlamen-tului european de rezultatul alegerilor europene. Nurnirea cornisarilor de
cat re Presedinte va f i facuta de pe l is te de cate 3 candidati ( In care sa f ie
~i0 femeie, sau, invers, siun barbat), propuse de fiecare stat membru.
Minis trul de externe al Uniunii . Una dintre cele mai spectaculoase
inovatii ale Proiectului constitutional vizeaza acest post, care se vrea a fi
unul care sa dea consistenta pol it ic ii externe si de secur itate comuna a
Uniunii, si sa promoveze 0 persoana in care statele terte sa identifice mai
usor .vocea" Uniunii pe plan international. '
Ministrul va fi nurnit de Consiliul european cu majoritate calificata, cu
aprobarea Presedintelui Cornisiei . Aceasta dubla condi tie la nurni re
reflecta dubla functie pe care persoana in cauza 0va avea: reprezentant al
Consiliului pentru politica externa, respectiv vicepresedinte al Cornisiei.
Curtea de Justitie. Curtea va cuprinde actuala Cur te Europeana de
Justitie, Tribunalul de Prima Instanta (denurnit de proiect Inalta Curte), si
tribunale sau curti specializate.
Atributiile Curtii vizeaza solutionarea litigiilor dintre statele membre,dintre Uniune si s ta te le membre, dintre ins ti tuti il e unionale s i dintre
par ticulari s i Uniune. Ea rezolva de asemenea cerer ile de interpretare a
dreptului comunitar adresate de tribunalele nationale, necesare In vederea
aplicarii unitare a dreptului comunitar pe teritoriul unional.
Impor tant de ret inut este s i faptul ca, pot rivi t proiectului de Const i-
tut ie , cetatenii europeni vor putea contesta mai usor reglementar ile
Uniunii , chiar daca nu- i privesc personal, posibil it ate care nu exista in
conforrnitate cu tratatele comunitare aplicabile In prezent. De asemenea,
statelor membre Ie vor fi impuse sanctiuni mai drastice pentru nerespec-
tarea dreptului comunitar si a deciziilor Curtii de Justitie,
Banca Centrald Europeand. Creata in vederea gestionarii procesului
de t recere la moneda unica, Banca dir ijeaza prin organele sale Sis temul
European de Banci Centrale, format din aceasta sidin bancile centrale din
s tate le membre care au adoptat euro, s i care are sarcina de a adrninist ra
dezvoltarea sistemului monetar unie, de a mentine stabilitatea preturilor,
precum si functionarea sistemului de plati intracomunitare.
Curtea auditorilor monitorizeaza veniturile si cheltuielile eomunitare,
fiind institutia de audit financiar a Uniunii.
Comitet~l regiunilor reprezinta autoritatile locale si regionale, fiind
consultat de Consi liu s i Par lament in domenii cum ar f i educatia, sana-
tatea publica, coeziunea economics si sociala.
Membrii sai sunt numit i de Consi liu pentru un mandat de 5 ani , f iindin numar de maxim 350.
Consi liul Economic s i Social, format din reprezentanti a i organi-
zatiilor econorniee si soeiale si ai societatii civile, este consultat de regula
in p rocedura legi sl at iva, f iind fo rma t to t d in maxim 350 de rnembri ,
numiti de Consiliu pentru 5 ani.
§7. Simplificarea mijloacelor de actiune a Uniunii
Majoritatea calificata. Cand Consi li ul eu ropean sau Cons il iu l de
min is tr i vor lua deeiz ii eu maj or it at e ca li fi ca ta , aeea sta va f i de 232
voturi, reprezentand 55% din nurnarul statelor membre, si totodata 65%
din populatia Uniunii.
Atunei cand Constitutia nu conditioneaza decizia Consiliului european
sau a eelui de minis tr i de propunerea Comisiei, ori de ini tiat iva Minis-trului unional de externe, majoritatea calificata de 232 voturi va trebui sa
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 75/81
'I
1
II
1/
I
140 Sintera a Constit iqie i Uniunii Europene§7 . Simplificarea mij/oacelor de ac ti une a Un i un i i 141
reprezinte 2/3 din numarul s ta te lor membre, s i In acelasi t imp eel put in3/5 din populatia Uniunii.
Aeeste dispozipi vor int ra In v igoare la 1 no iembrie 2009, dupaalegerile pentru Parlamentul european.
Legislatia Uniunii. Tipologia actelor eomunitare (identifieate ea fiind
aproximat iv 35 la numar I n p rezent) va fi limit ~ta la sase instrumente
legis la tive s i reglementare: legea, legea eadru, regulamentul, decizia ,
reeomandarea siopinia. Ierahia acestora este identica eu eea din sistemele
nationale de drept: preeminenja au legile, actele eomunitare trebuind sa Iise conformeze,
Legea va de te rmina a speet el e es ent ia le al e une i anumite p roble -
mat ic i, urmand ca aspeetele tehnice sa f ie delegate spre regIementare
Comisiei europene, sub supravegherea celor doi co-legislatori: Consi-liul si Parlamentul.
Procedura Iegislativa ordinarii sau obisnuita va fi considerata
eodecizia, iar procedua legislativa speciala va impliea adoptarea legilor
exc1usiv de catre Consiliu, sau, mai rar, exc1usiv de catre Parlament.
Deeizia cu major itate cal if icata in Consi liu ( in noua ei formula _ 55%
din numarul s ta te lor, s i In acelasi t imp 65% din populat ia Uniunii ) a fos t
ext insa la alte 30 de domenii , pentru care in prezent se cere vot unanim.
Statele i~i mentin Insa un drept de veto pentru anumite domenii, fapt ce va
duce probabilla blocaje in functionarea Consiliului.
Votul Inprocedura legislativa. In cazurile In care Constitutia prevede
( In par te a a I II -a ) adopt area de cat re Consi li ul de minis tri a unor l egi
cadru comunitare sau a unor legi eomunitare cu respeetarea proceduri i
legislative speciale, Consiliul european poate permite, printr-o decizie
adoptata dupa 0 per ioada de gratie de eel put in 6 luni, votand In unani -
mitate si la propria initiativa, dupa consultarea Parlamentului european si
informarea parlamentelor nationale', adoptarea acestor legi prin proce-dura legislativa obisnuita.
De asemenea, daca in aceeasi par te a I II -a , Const itut ia prevede nece-
sitatea votului unanim In Consiliul de ministri intr-un anumit domeniu,
Consiliul european poate adopta, din proprie initiativa ~icu unanimitate,
o decizie europeans prin care sa permita Consiliului de ministri sa voteze
cu majoritate calificata in acel domeniu. Parlamentele nationale trebuie
informate de initiativa Consiliului european eu eel putin 4 luni inainte de
materializarea ei in decizia europeans.
Cooperarea intarita. Venind sa eompleteze dispozitiile Tratatului de
la Amsterdam privind cooperarea intarita, proiectul de Constitutie pre-vede un numar l imi ta de s ta te ca re pot porn i pe aces t dr um, si anume 0
treime din membri, precizand de asemenea ca celelalte state sunt bineve-
nite sa Ieurmeze atunci cand sunt dispuse sicapabile sa faca acest lucru.
Bugetulcomunitar. Se in tr oduce un documen t l egal nou, "Cadrul
financiar multianual", adoptat de Consiliu si care va guverna plafonul
anual al cheltuiel ilor comunitare. Comisia va implementa bugetul , sub
supravegherea Consiliului si a Curtii auditorilor. Bugetul comunitar va fi
format din resurse propr ii , const itui te din cote din TVA-ul nat ional,
preeum si din cote din PIB-ul national, in conformitate cu decizia Consi-
liului ratificata de statele membre.
Relatii le externe ale Uniunii Europene. Prevederile din tratate referi-
toare la relat ii le externe ale Uniuni i au fost grupate sub un singur t it lu ,
dobandind astfel coerenta.
Domeniul in discutie ramane supus, in mare par te , deeizie i unanime a
Consiliului, fapt ee poate fieonsiderat ea un esec alConventiei europene,
ca re avea sa rci na de a t re ee si a ce st a spect in sf era vot ul ui maj or it arealifieat; bloeajul decizional este previzibil, asadar, intr-o Europa units eu
25 sau 30de state membre.
Inovatia ramane doar noul post de Minis tru de externe, insarcinat
printre al~eleeu eoordonarea delegatiilor unionale din peste 125 de state
terte, sieu reprezentarea Uniunii in Consiliul de Seeuritate al ONU.
Negoeierea acordurilor intemationale se face de catre Comisie sau de
catr e Min is tr ul de ext erne, s i r ezulta tu l e st e ap robat de Consi li u s i de
Parlament.
Politica de apdrare comund a Uniunii incepe, de asemenea, sa prinda
contur, respectand insa diferitele angajamente externe ale statelor membre,
cum ar fi.NATO sau relatia privilegiatii a Marii Britanii cu SUA.
Se va inf iinta 0 Agen tie a Armamen tu lui , pentr u a s e ev it a, sp re
exemplu, paralel ismele din programele mil itare a unor s ta te membre si
eheltui rea inuti la a fonduri lor nat ionale pe programe ee pot f i realizate
impreuna. Este reafirmata, In acelasi timp, solidaritatea militara a statelor
membre in eaz de atae terorist sau de dezastru natural.
I Parlamentele nationals (0 treime dinnurnarul lor) au laindemana un asazis
"cartona~ galben", prin care pot cere revizuirea proiectului legislativ ~ KirstyHughes, Europe's Constitution - onecheer fordemocracy,CEPS, 2003,p. 2.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 76/81
II
I
I!I II
/Ii
I
"
142 Sinteza a Conslituliei Uniunii Europene
Comertul extern. Uniunea are dreptul de a negocia cu Organizat ia
Mondiala a Comer tului s i cu state ter te in vederea aparari i intereselor
comuni ta re i n domeniu l corner tu lu i de mii rf ur i s i s erv ic ii . I n ace st
domeniu, Const itut ia sporeste rolul Par lamentului european, care este
plasat pe picior de egali ta te eu Consi liul in proeedura de deeizie , pe cand
anterior nu avusese nici0
atributie in aceasta privinta,Uniunea Europeana - un spatiu al l iber tati i, jus ti ti ei s i secur itdt ii ,
Conceptul de "spaliu al l ibertatii, justitiei si securitatii" exista si in actua-
lele tratate comunitare, insa proiectul de Constitutie doreste intarirea lui,
prin conferi rea unor mij loaee mai efieiente de atingere a seopuri lor pro-
puse, ~ianume asigurarea liberei circulatii a persoanelor, lupta irnpotriva
criminalitatii si terorismului, gestionarea fluxurilor migralioniste, cu atiit
mai mult cu ciitaeeste probleme se accentueaza odata cu largirea Uniunii.
Se pastreaza principiullipsei controlului varnal intern si acela al stabi-
li ri i de regul i pent ru per soanel e car e tr ave rs eaza fronti er a ex te rna a
Uniunii . In vii tor, se dores te adminis trarea f ront ierelor de 0 maniera
integrata, prin infiintarea unei unitati centrale de suport si asistenta pentru
unitatile nationale de frontiera, in gestionarea problemelor pe care acesteaIeintampina in activitatea lor.
Proiectul prevede, de asemenea, instituirea unui sistem unic integrat
de rezolvare a problemelor legate de azil, ~iformularea unei politici unice
a az il ulu i, eu r espec ta rea Conven tie i de la Geneva, in ca re s ii s e rega-seasca un statut unitar pentru toti refugiatii siproceduri comune.
Uniunea va introduce 0 politica comuna a imigratiei, ale carei puncte
esent ia le sunt prefigurate in proiect . Scopul este gestionarea f luxului
imigrationisr, asigurarea tratarnentului corect pentru imigranti cu statut de
rezident legal, prevenirea traficului de persoane si a imigratiei ilegale.
Principiul sol idar itat ii este pus la loc de frunte, f ie eii este yorba desolidaritate politica sau financiarii.
Cooperarea in domeniul jus ti ti ei ~ i a afaceri lor interne, aflata pana
acum in eel de-a l tr eile a p il on unional , e el i nte rguve rnament al, e ste
trecuta alaturi de celelalte politici comunitare, prin urmare i se va aplica
metoda comunitar ii . Consi liul primeste abi li tarea de a decide in unani -
mitate, atunci cand va considera necesar, infiintarea unui birou al Procu-
ro ru lu i european , meni t sa i ns tmmen teze s i sa aduca i n fa ta j us titi eicazurile de criminalitate transfrontaliera.
De asemenea , Europo l con tinua sa f ie considera t mij locu l eel mai
eficient de cooperare politieneasca din interiorul Uniunii, orgariismul
§8. lntrarea in v igoare si rev izuirea Const itut ie i 143
I'
'I
fiind supus controlului permanent al Parlamentului european si a parla-
mentelor nationale,
§8. Intrarea in vigoare ~irevizuirea Constitutiei
Se presupune ca tratatul privind Constitutia europeana va fi r~tificat de
toate s ta te le membre; daca dupa 2 ani de la sernnarea t rata tului (octom-
brie 2006) , doar 4/5 din state le membre au rat if icat t ra ta tul, Consi liul va
lua masurile necesare pentru revizuirea situatiei 1• •
Revizui rea ulter ioara a Const itut ie i se va face prin intermediul unei
Conventii, care va propune prin consens Conferintei inte~guverna~~ntal:
modificarile necesare; nu va fi nevoie de organizarea unei Conventii daea
revizui rea priveste aspecte determinate , punctuale . Amendamentele
const itut ionale vor int ra in vigoare dupa rat if iearea lor de cat re toate
statele membre.
§9. Aprecieri asupra textului constitutional
I
Cand Conventia pentru Viitorul Europei a publicat proieetul de tratatconstitutional in'2003, a starnit numeroase critiei. Acum, insa, este mull
imbunatat it . Are 80 de setur i de arnendamente. Procesul deeizional va f i
mai usor ~ieste in mod evident 0 imbunatatire semnificativa f~ta ?e aran-
jamentele anterioare. La fel este si sistemul ~e vot ',conform canna 0 fo~-
mula simpla de 55% dintre statele membre, msumand.65% dl~ po~ulatla
Uniunii vor constitui aproape in toate situatiile 0majontate cahficata.
Sarcina de a cadea de acord asupra unui t ra ta t const itut ional pentru 0
Uniune cu 25 state membre, toate cu propr ii le interese s i seopuri , a fos t,
ISemnificatia acestei prevederi consta in aceea ca, dupa doi ~ni, se ~a discuta
situatia statelor " intarziate"; intr-o opinie, solutiile ar putea fi diferite ~nfunctie
de s ta te le a flate in aceas ti i poz it ie : d aca e ste yorba de Marea Bri tanie, s -a r putea
dec id e ret rage rea e i d in Uniune sau aco rdarea unu i s ta tu t d e me~bru a sociat s au
de observator, pe cand un esec in referendumul de aprobare m Franta sau ~
opozitie in Germania ar insemna incetinirea evolutiei Uniunii pentru foarte multa
vreme - a se vedea K. Kiljunen, Re fe re nda i n F ra nce and UK WIll a ffec t EUdifferently, EU Observer, 12.10.2004.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 77/81
144 S i nt er a a C o ns ti tu t ie i U n iu n ii E u ro p en e
larli Indoiala, una dificila. Compromisul, exceptarile, irnperfectiunea erau
inevitabile. Prin urmare, textul asupra caruia guvernele europene au cazut
de acord In 18iunie 2004 este cea mai buna var ianta ce se putea obt ine Inasemenea circumstante.
Insa, dincolo de n~gocieri si interese, care sunt motivele fundamentale
care au stat la baza acestui arnbitios demers?
Un prim motiv pent ru ca re se impunea e labor ar ea une i consri tu ti i
pentru Uniune este nevoia de coerenui ~iclaritate In procesele de guver-nare de lanivelul acesteia '.
Noua const itut ie este un document mul t mai coerent dedit predece-soarele sale (tratatele institutive ~isubsecvente).
In p rezen t, Uni unea es te guvernat a de doua set ur i de t ra ta te car e s e
suprapun, care creeaza trei .piloni", mal multe modalitati de legiferare §i
un sis tem de votare caruia I i I ipseste 0 baza rat ionala (Gennania , cu 0
populatie dubla dedit a Spaniei, are cu doar 7% mai multe voturi).
Nu exista 0 declaratie clara , formala , refer itoare la natura ~i rolul
Uniunii Europene . .Pr incipi i fundamentale, precum eel al suprematiei
dreptului comunitar sau eel al competenlei sale exclusive asupra conser-varii marine nu sun! mentionars In tratate.
Acum, in partea I Constitutiei va fidesavarsit lucrul de care Uniunea
avea nevoie de atata t imp: clari ta te s i coerenta refer itor la sursa puter iisale ~ila modul de luare a deciziilor.
Avand doar 59 de art icole, aceasta par te s tabi leste cadrul general al
Un iunii . Se e limina or ic e idee ca Uni unea ar fi un super st at feder al.
Statele membre sunt cele care confera competentele/puterile lor Uniunii,
.pentru a atinge obiective pe care acestea Ie au In comun" (ar t. I ).
Principiul puter ilor conferi te , insemnand ca acestea der iva de la s ta te le
membre, este unul fundamental , cerand Uniunii sa act ioneze In l imitele
competen(elor conferi te de cat re s ta te le membre. Competentele care nu
sunt astfel conferite raman la nivel national. Tot pentru prima datil apare 0
procedura explici ra pentru orice s ta t membru care dores te sa se ret raga
d in Un iune, dovada, daca ma i e ra nevo ie, c a Un iuea Europeana es te 0
organizatie de state care coopereaza liber consirntit.
Const itut ia refonneaza, de asemenea, s is temul presedint ie i In UE.
Orice organizape complexa in care presedintia se transmite la fiecare sase
luni §irilndul fieearui stat vine la fiecare doisprezeee ani sijumatate este
IA se vedea "The Economist", to iulie2004,p. 30.
§9. Aprecieri asupra tex tuluiconst i tut ional 145
o reteta s igura a insuccesului. Automat , puterea efect iva t rece In mana
celor eu oareeare permanenta, Acest s is tem era destul de efieient cand
Comunitatea avea sase membri. Cu 25 de membri insa, era necesara 0
a st fe l de r ef orma inst it ut ional a, c are c reeaza poz it ia permanen ta de
presedinte al Consiliului european (sefi de state §iguverne) pentru a punein apl ic are deci zi il e sa le I n ceea ce p rives te d ir ec ti a s tra teg ica a UE.
Totodata, incepand cu 2014, sereduce dimensiunea Comisiei.
Un alt mot iv alaces tui demers era nevoia de eficientizare a proceselor
de luare a deciz ie i la nivel comunitar. Proiectul se concentreaza asupra
unei probleme reale: cum sa usureze procesul de luare a deeizie i int r-o
Uniune largita,
In aceasta privinta, tratatul este 0 imbunaratire clara fala de aranja-
mentele anter ioare. Noul s is tem de vot este mal corect, mal f lexibi l, mai
functional decat formula stabilita prin tratatul de la Nisa din 2000.
h t ace st s ens , e ra nece sa r acordul eu p ri vi re la p roblema care a f os t
cauza esecului din decembrie 2003: ponderea votur ilor . Sub prcsiunc
puternica din par tea celor la lte s ta te membre, Polonia s i Spania au ace p.
tat un nou sis tem de votare cu dub la m a j or i ta t e , care I e d i lu e uz a P lI !. ·1 "'II~i
i nf luent a, I ns a li n anumit g rad de confuz ie I n nOlia p revcde rc face en
schimbarea sa f ie mai usor de aeceptat. Planul ini ti al era ca 0 lege sn fit)
adoptata daca intruneste suportul a jumatate din statele membre, care s nreprezinte 60% din populat ia Uniunii . Noua intelegere r idica pragut de
vot la 55% dintre s ta te le membre, reprezentand 65% din populat ie , eu
adaugarea prevederii ca 0 minor itate de blocaj t rebuie sa provina din
patru sau mai multe state. Aceasta prevedere permite Poloniei si Spaniei
sa blocheze legi pe care nu Iedoresc, dar nu permi te celor t re i mar i s ta te
membre (Marea Britanie, Franta, Gennania) sa faca acest lucru singure.
Insistenta Marii Britanii de a mentine dreptul de veto In multe domenii
a fost un alt obstacol in calea suceesului Summit-ului de laBruxelles,
Astfel, in materie de impozite, prevederile privind armonizarea comu-
nitara prin vot major itar au fost excluse, ceea ce a reprezentat 0 usurare
pentru s tate precum Siovacia, a carer economie se bazeaza pe impozitescazute,
In rnaterie de pol it ics externa, proiectul anter ior prevedea ca, daca
noul minis tru de externe facea 0 propunere, Uniunea decidea daca sa 0
adopte sau nu prin vot majoritar. Acum, ministrul de externe poate face 0
propunere numai dad guvernele statelor membre cer acest lucru cuunanimitate.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 78/81
146 Sinteza a Constitutie i Uniunii Europene§9.Aprecieri asupra textului constitutional 147
Comisia trebuie sa revizuiasca propunerea. in teorie, Comisia ar putea s aramana la propunerea ini tial s, insa, in pract ica, acest lucru este pul i~
probabil. Daca 0 treime dintre parlamentele nationale sunt impotriva up~J
propuneri , a tunci s i guvernele s ta te lor respect ive vor adopta 0 pozipe
similara ~i propunerea Comisiei nu va int runi major itatea cal if ica1i!necesara pentru a 0adopta.
Noul tratat face un pas inainte siin sensul conferirii unui sentiment de
control asupra procesului de guvernare la nivel european cetaleniJO(
uniuonali . Noi le prevederi refer itoare la subsidiar itate sunt int roduSe
pentru a fi folosite. Depinde de parlamentele nationale, cele mai eficien'' '
voci ale cetatenilor europeni, sa faca aceste prevederi s i acest pr inc ipi"
functionale.
Cea mai mare inovatie ramane Car ta Dreptur ilor Fundamentale din
VE, care are 0 arie de cuprindere foarte larga, de la dreptul la viata Ie
dreptulla greva etc.
Aceasta insa se va apJica s tate lor membre numai cand acestea impW
menteaza dreptul comunitar; se mai face referire la nevoia de a interpret"
drepturile in concordanta cu traditiile ~ipracticile nationale (lucru care U
linistit nemultumirils britanicilor).
Totodata, oficial ii bri tanici au pregati t 0 explicatie exhaust iva n
acestor drepturi, prin care incercau sa arate ca ele exista deja intr-o fonrl~sau a lt a f ie in d reptu l comun ita r, f ie in conven tii la ca re Vni unea es l. ~
par te . Ideea era de a sublinia ca nou inclusa Car ta nucreeaza dreptur i nO) '
lntr-un efort de a fixa acest lucru, Marea Britanie a obtinut 0noua clauZ~'
care dispune ca ins tanta de judecata comunitara, Cur tea Europeana d~Justitie, sa acorde atentia cuvenita acestor explicatii, De fapt, britaniC!j
doreau 0prevedere care sa arate ca introducerea Cartei nu schimba ninJI~
(daca au reusit sau nu este discutabil). Secretarul general al Congresulv'
Sindicatelor Europene arata ca britanicii au lipsit de putere Carta, la care
sindicatele britanice sperau sarecurga pentru a ataca legislatia muncii dio.
perioada thatcher-ista, adica dispozitii legale ca cele care interzic piche~
tarea, lnsa acest lucru nu ar mai fi posibil acum). .
Cu toate acestea, impactul Cartei va fi larg ~ieste imposibil de antiC'l
pat. S-a exprimat opinia ca ar trebui sa existe 0prevedere legala la mvel~
V.E. care sa constituie 0 piedica in calea recursuri lor pe baza Car tel:
Daca un r ec lamant poat e a rat a ca un s ta t membru sau Vniunea inca lCil
Alte probleme au fost rezolvate prin exceptari. Conform proiectului
initial al Constitutiei, VE avea dreptul sa armonizeze prin vot major itar
aspecte ce tin de dreptul penal; 0prevedere noua precizeaza insa ca, daca
unul d in tr e st at el e membre consi der a ca 0 lege europeans ameninta
. aspec re fundamenta le a le s is temu lu i de j ust iti e in mat er ie de d rep t
penal", poate aplica 0 "frana" de urgenta , Pentru Inceput , acest lucruintarzie adoptarea legii . Daca nu se poate ajunge la un acord asupra unei
noi versiuni, cei care se opun pot f i exceptati de la apl icarea respect ivei
masur i, permi tand unui grup mai mic de state sa mearga inainte . Aceasta
toleranta a unei integrari accentuate in cadrul unui grup de state membre
este 0 alta modal itate prin care se incearca usurarea proceselor deci-
zionale . 0 "fran a" de urgenta s i mai puternica se va apJica pentru dome-niul asistentei sociale.
o alta justificare pentru demersul ambitios asumat de statele membre
este ideea si necesitatea de a apropia Uniunea de cetateni. Declaratia de
la Laeken din decembrie 2001, care a lansat procesul elaborari i unei
const itupi pentru a inlocui t ra ta te le existente , mentiona ingnjorar ile
populare in legatura cu faptul ca prea multe puteri sunt exercitate la nivel
european ~inu la nivel nat ional, despre l ipsa unui control public demo-
cratic, despre institutii ~ipractici europene rigide si dificil de intelcs.
Acest deziderat este partial reaIizat prin coerenta superioara a tratatului
fala de documentele anterioare, insa claritatea proceselor nu este suficienta,Ccnst it ut ia c lar if ic a, daca ma i er a necesa r, c a su rs a put er ii s al e 0
reprezinta statele mernbre, ~ica Vniunea este 0 organizatie de state care
cooperaza pe baza consirntarnanrulu] Iiber al acestora si alcetatenilor lor.
Reputatia Vniunii a suferit in trecut datorita faptului ca exercitarea si
t ransferul puter ilor parea sa funct ioneze int r-un singur sens: dinspre
statele membre inspre Vniune. Acum, Constitutia contine inovatii care fac
ca acest transfer sa functioneze in arnbele sensuri. Cornpetentele partajate
(unele dintre ele) pot fi transferate inapoi statelor membre. Parlamentele
nat ionaie sunt insarcinate cu asigurarea conformitat ii cu principiulsubsidiaritatn.
In prezent nu exista nici 0 obl igape in sarcina Comisiei de a informa
parlamentele nationale despre propuneri legislative comunitare si cu atat
ma i putin se p revede vr eo i nf luent a a aces to ra i n p rocesul l egi sl at iv .
Conform noilor prevederi lnsa, toate parlamentele nationale trebuie sa fie
informate despre propunerile legislative si au la dispozitie sase saptamani
pen tru a r aspunde, Daca 0 t re ime dintre acestea obiecteaza, atunciI"The Economist", 26 iunie 2004, p . 32.
)(
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 79/81
148 Sinteui a Constitutie i Uniunii Europene
B i b l i o g r a f i e
1. A . Arnul l, A. Dashwood, M. Ross, D. Wyatt, European Union Law,
Sweet &Maxwell, 2000.
2. M.J. Baun, An Imperfect Union: The Maastricht Treaty and the New
Politics of European Integration, Westview Press, Colorado-Oxford,
1996.
3. M.l. Baun, A Wider Europe: The Process and Pol it ics of European
Union Enlargement, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham -
Boulder - New York -Oxford, 2000.
4 . M Belange r, J. e. Gautr on, L. Grard, l.Andriantsimbazovina, Droit
de la Communaute et de l 'Union europeenne, L.G.DJ., Paris, 2001.
5. N. Bernard (coord), Le Comite economique et social, Edi tions de
Universite Libre de Bruxelles, 1976.
6. Y . Bernard, Economic europeene, Ed. Dalloz, Paris, 1997.
7. O. Bibere, Uniunea Europeana Int re vir tual s i real, Edi tura ALL,
1999
8. J . Bourr inet (coord) ,. Le Comite des Regions de l 'Union europeene,
Editions Economica, Paris, 1997
9 . N .- J. Brehon , Le budget de I'Europe, L.G.D.l, Paris, 1997
10. e. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, Droit institutionnel de l 'Union
Europeene, Ed. Hachette Livre, Paris, 2000
11. J.L. Burban, Le Parlement europeen et son election, Ed. Bruyllant,
Bruxelles, 1979
12. J.L. Burban, Le Par iement europeen, Presses ' Univers itai re de
France, Paris, 1998, traducere In limba romana Editura Meridiane,
Bucuresti, 1999
13. W. Cairns, Introducere in legislatia Uniunii Europene, 'traducerea in
limba romana la Editura Universal Dalsi, 2001
14. J .A. Caporaso, The European Union: dillemas of regional integra-
tion, Wesview Press, Colorado-Oxford, 2000
15. CiN. Chabot, Understanding the Euro, Ed. McGraw-Hill, repectivEditura Teora pentru traducerea In limba roman a
~ t
prevederile Cartei In modul in care implementeaza legea, atunei trebuie sa
aiba posibilitatea unui recurs In fata Curtii de Justitie Europene. Se crede
ca aceasta va f i nevoi ta sa se implice In mul te cazur i refer itoare la drep-
turile omului dar cli acest lucru poate duce, In ciuda precizarilor adaugate
Car tei, l a devieri s i abateri in domenii sensibi le de pol it ica interna (de
exemplu i nt er zic er ea I n Franta a val ul ui musulman In sco li . Un copil
musu lman d in tr -un al t st at a l U.E. poat e, pe baza faptu lu i e ll aceas ta
prevedere violeaza .xlreptul parintilor de a-~ieduca copii in conformitate
cu propr ii le convinger i rel igioase, f ilozof ice s i pedagogice" , sa atace
prevederea, invocand Carta).
in fine, ideea de constitutie europeana era menita inca de la inceput sa
aprop ie si sa uneascd s ta te le membre i n ju ru l unu i obiectiv comun:
efieientizarea Uniunii pentru a putea face fata valului de largiri catre Est.
Tocmai de aceea s-a ararat in doctrina ca prea multe exceptari, acceptate
pentru a permi te atingerea unui compromis ~iadoptarea proiectului , ar
putea sfilr~iprin a diviza Uniunea, cand scopul era de fapt sa 0uneasca,
Trebuie recunoscute ~ilimitele demersului constitutional - textul este
prea lung, nu este atat de clar s i de accesibil cum s-a 'asteptat, i ar unele
reforme fundamentale nu au fost prevazute .' . Poate problema cea mai
mare nu este cu tratatul in sine ei cu asteptarile legate de acesta. Se
asteapta de la acest t ra ta t sa rezolve toate problemele Uniunii , or nici 0
const itut ie nu poate face acest lucru singura, Tratatul confera totus i 0
platformli mai buna pentru ca UE sa se concentreze asupra acelor angaja-
mente care 0 fac saavanseze ~isa functioneze mai bine.
Aiei se gaseste .paradoxul Uniunii si sursa ambigutatii colective refe-
r itor la aceasta const ruct ie . Daca ar f i fos t un super-s ta t, scr ierea unei
const itu tii a r fi fo st un l ucr u f ae il si re zul ta tu l comprehensi bil. A r fi
decla ra t c a pute rea rezida In Par lament , Guvern s i Curt ea Suprema ~ i
aceste i~sti tuti i ar f i fos t insarcinate cu crearea s i punerea in apl icare a
legilor . Insa, tocmai pentru ca Uniunea nu este un super-s ta t, necesita un
.zegulament" mai complicat, mai detaliat, care sa specifice, pentru fiecare
politica, intinderea competentelor sale.
1 I. Kallmer, Europe's Constiution confusion, "The American Enterprise",Issueno. 2,March2004, p.40.
It.
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 80/81
150 Uniunea Europeanii - institutii si mecanisme
16. P. Craig, G. De Burca, EU Law, 3'd edi tion, Oxford Univers ityPress, 2002
17. L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), Developments in the Euro-
pean Union, St. Mar tin' s Press , New York, 1999
18. M. Dause s, Prior itatea dreptului comunitar . european in rapor t cu
dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene, in .Dreptul"or. 6/2003
19. N. Deaconu, Sisternul institutional al Uniunii Europene, Ed. LuminaLex,2001
20. P . Moreau De fa rge s, Les Insti tutions europeennes , 6 ' edi tion,
Armand Col in, Par is , 2002, versiunea t radusa In limba romana _Ed. Armacord, Timisoara, 2002
21. D.e . Dragos , Recursul administrativ si contenciosul administrativ,Ed. All Beck, 2001
22. L. Dubois, L'Union europeens, Ed. Documentation francaise, Paris,1999
23. V. Duculescu, Tra ta tu l de l a Amst er dam - inst rument ju rid ic de
referinta in procesul integrarii europene, in .Revista de drept comer-cial" or. 2/1999
24. V.Duculescu, Tratatul de laNisa s i refonna ins ti tu tionala a Uniunii
Europene, in .Revista de drept comercial", or. 312001
25. V.Duculescu, G. Duculescu, Justitia europeana - mecanisme, dezi-derate siperspective, Ed. Lumina Lex, 2002
26. M. Emerson, The wider Europe as the European Union's Friendly
Mooroe Doctrine, CEPS Policy Briefno.27/2002, http://www.ceps.be
27. G. Ferreol (coordonator), Y.Jean Beloeil- Benoist , M. Blanquet, D.
Breil la t, N. Flageul , Dic ti onnai re de l'Un ion eu ropeene, Ed .
Armand Colin, Paris, 2000, in limba romana laEd. Polirom, 2001
28. J.P. Filipescu, A. Fuerea, Drept institutional comunitar european,
editia a V-a, Editura Actami, Bucuresti , 2000
29. R. Folsom, European Union Law, Thomson West, 4thedition, 2004
30. A, Fuerea, Drept comunitar european. Par tea generala. , Ed. AllBeck, 2003
31. P. Fontaine, La construction europeene de 1945 it nos jours, Edition
du Seuil, 1996, in limba romana laEd. Institutul European, Iasi, 1998
32. J .e . Gautron, Droit europeen, 10' edition, Dalloz, 2002
33 . F . Gyula , Curtea Europeana de Justitie, Ed. Rosetti , 2001
Bibliografie 151
34. F. Gyula, Primordiali ta tea dreptului Uniunii Europene fata de
dreptul national al statelor membre din perspectiva statelor care vor
sa adere la aceasta uniune, in "Dreptul" nr.3/1996
35. P. Gowan, P. Anderson (editors) , The Quest ion of Europe, Verso,
London-New York, 199736. A. Grosser , The western alliance: european-american relations since
1945, Ed. Macmillan, London, 1980
37. T .e. Hart le y, The foundat ions of European Community Law - an
int roduct ion to the Const itut ional and Adminis trat ive Law of the
European Community, fourth edition, Oxford University Press, 1998
38. V . Hreb lay, La li bre c ir cu la ti on des per sonnes . Les accords de
Schengen, PUF, Paris, 1994
39. R. Hudson, A.M. Wil liams, Divided Europe: Society and Territory,
Sage Publications, London - Thousand Oaks - New Delhi , 1999
40. K. Hughes, Europe 's Const it ut ion - one chee r f or democr acy,
CEPS, 2003
41. G. Isaac, Droit general communautaire, Ed. Armand Colin, Paris,
1998
42. J.P. Jacque, Parlernent europeen, Dalloz, Paris, 1993
43. J .P. Jacque, Droit i~stitutionnel de l'Union Europeenne, Dalloz, 2001
44. J. Jinga, Uniunea european a - reali ta ti s i perspective, Ed. LuminaLex, 1999
45. J. Kallmer, Europe' s Const iu ti on confusion, "The Amer ican
Enterprise", Issue no. 2, March 2004
46. e. Lefter, Drept comunitar institutional, Ed. Economica, Bucuresti,
2001
47. Cor ina Le icu, loan Lei cu , Institutiile comunitare, Editura Lumina
Lex, 1996
48. Corina Leicu, Drept comunitar, Editura Lumina Lex, 1998.
49. Dic k Leonard, Guide to the European Union, The Economist
Newspaper Ltd, 1998, Teora 2001.
50. Phil li ppe Mani n, Les Communautes Europeenne, L'Union
Europeene, Ed. Pedone, Paris, 1997.
51. O. Manolache, Cornpetenta s i regul ile de procedura ale Cur ti i de
prima instants a Comunitatilor europene, in .Dreptul" nr. 12/1992
52. O. Manolache, Drept comunitar , ed. a I II -a revazuta, Ed. All Beck,
2001
8/6/2019 Uniunea Europeana - Institutii si Mecanisme - Dacian Cosmin Dragos
http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-institutii-si-mecanisme-dacian-cosmin-dragos 81/81
152 Uniunea Europeanii ~ institutii if mecanisme
53. V. Marcu, Drept institutional comunitar, editia a II-a, Ed. LuminaLex, 2001.
54. L. Mathieu, Quell e Uni on pour l'Eu rope ? Ed . Document at ionfrancaise, Paris, 1999
55. D. Mazi lu, Integrarea europeans . Drept comunitar s i ins ti tuti i
europene, Ed. Lumina Lex, 200156. 1. McCormick, Under st and ing the European Union _ a concis e
introduction, Edition Palgrave, New York, London, 1999
57. M·S· Minea, Elemente de drept financiar international, Ed. Accent,Cluj-Napoca, 2001
58. R. Munteanu, Drept european, Ed. Oscar Print, Bucuresti , 1996.
59. 1. Muraru, E.S. Tdndsescu, G. Iancu, S. Deaconu, M.H. Cue, Ceta-
tenia europeana, Ed. All Beck, 2003
60. N. Paun, A.C. Piiun, Istoria constructiei europene, vol. I si II,
Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000
61. A. C. Pdun, Die Unionsbriirgerrechte- Drepturile cetatenilor Uniunii
Europene, Ed. Presa Universitara Clujeana, 2003
62. 1.Peterson, M. Shakleton (editors), The Institutions of the European
Union, Oxford University Press, 2001
63. F. Pop, Cornunitatile europene si realizarea Spatiului Economic Euro-
pean, Revista Transilvana de Stiinte Administrative, nr. 2(8) /2002
64. P. Prisecaru, N. Idu (coord), Reforma constitutionala si institutio-
nala a Uniunii Europene, Editura Economics, 2003
65. A. Pro fi ro iu, M. Pro fi ro iu , Introducere in realitatile europene,Editura Economica, 1999
66. S. Van Raepenbusch, Droit institutionnel de l 'Union et des Commu-
nantes europeennes , 3 ' edi tion, De Boeck Univers ite, Bruxelles ,2001
67. 1. Rideau, Droit institutionnel de I'Union et des Comrnunautes euro-
peennes, 3eedition, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence,
1999
68. 1.Rifkin, The European Dream - How Europe's Vis ion of the Future
isQuietly Eclipsing the American Dream, Penguin, 2004
69. A. Rigaux, Comite economique et social, Edit ions Dal loz, Par is ,1993
70. P. de Schoutheete, The case for Europe. Uni ty, diversi ty and demo-
cracy in the European Union, Lynne Rienner Publishers, Boulder i
London,2000
Bibliografie 153
'd . His to ir e de la Hau te Au to ri te de la71 D S' nburg R POI evzn, .• . piere ". d h b et de racier. Une expenence
Communaute Europeene u caron. al Ed Bruylant Bruxelles, 1993
supran~tJo; .e, . . '1subsidi~ta\ii 1ndreptul comunitar, 1n.Revista72. R. SUCIU, nncipru .,." 1/2004
Transilvana deS ti in teAdmin ist ranve ,n r. U' MacMil lan Pr es s
73. A. Szasz;The road to Europ~an : :!o~=ora n~n'Targovi~te, 2002,Ltd., London, 1999, respect!v. ,
pentru traducerea 1n limba romana, . 93
B Tanleghe,Le Conseil europeen, PUF, Pans, I? com a-
~ ~ : A : Topan, Th~ eualropealnnt:~!~: l;~c~:~I:g~~~~~t~r ~~amb~rgr at iv e i ns ti tu ti on a na YSIS,
76. ~~~~~;a~: ;o;~l~~~tar general, Editura Didactica ~iPedagogica,
Bucuresti, 1999 . A I" nr 9/200177. 0 Tinea Tratatul de la Nisa, m .Dreptu . Union78. D: Vaughan. A. Robertson (editors). Law of the European ,
Richmond,2003 .. _ .. pene Ed Presa Universitara79. V. Vese. A.L. Ivan. lstona mtegram euro , .
Clujeana,2001 P in Books 199980. S.Weaterhill. P. Beaumont. EU Law), ~,iupe de A 1 1 Z _ guide de
W W id deld W Wessels (edlteurs , ur d81. : el ~nJe, . .c Ed Of fi ce de pub lic at ions o ff ic ie ll es e sI 'j ntegr ation eu rop"enne , .
Communautes europeennes, Luxembourg, 1997 . 0
d b a-ale C o mu ni td ti i s i U n iu n ii E u ro p en e, Ed. Polir m,82. Documente e az
1999
83. http://www.europa.eu.int.
84. http://www.EUobs.erver.com