Memoria = Funcţia mnezicăDefiniţie: proces psihic al orientării

retrospective realizat prin:

- fixare = dobândirea informaţiilor

- stocare

- evocare = recunoaştere+reproducere; utilizarea informaţiilor dobândite şi reţinute

Funcţia mnezică

• Memoria – oglindeşte experienţa

anterioară de viaţă

- constituie rezervorul gîndirii şi

imaginaţiei

- constituie suportul cognitiv al

insului

Funcţia mnezică

• Memoria asigură şi exprimă unitatea dintre modalităţile de cunoaştere, deoarece permite atât reţinerea cât şi reactualizarea:

- conţinuturilor ideative- imaginilor senzoriale- stărilor afectiveConcept dinamic – memoria este strâns

legată de toate celelalte funcţii cognitive şi de echilibrul afectiv

Funcţia mnezică

Din perspectivă longitudinală (ontogenetică) dar şi transversală, memoria realizează caracterul unitar al insului, oferind stabilitate personalităţii

Definiţia uitării ?! Rolul uitării ?

• uitarea fiziologică - proces pasiv, în absenţa reactivării, utilizării sau a valorizării afective

• poate fi un proces activ, constând într-o operaţie inversă evocării

• poate fi conştientă şi voluntară lăsând în afara memoriei prezente amănunte fără utilitate imediată

• poate fi un proces inconştient, involuntar, excluzând din memorie evenimente, amintiri cu încărcătură afectivă negativă, anxiogenă

Funcţia mnezică• Memorarea: fixarea (presupune funcţionarea normală a

atenţiei!) şi păstrarea informaţiilor• Învăţarea: - proces dirijat voluntar şi conştient - cuprinde: - memorare - observaţie - atenţie - gândire - imaginaţie - permite – sistematizarea informaţiilor - prelucrarea cunoştinţelor şi stabilirea de relaţii între informaţii• De-a lungul procesului instructiv-educativ, se dezvoltă

aspectul voliţional al memorării

Tipuri de memorii

• După aspectul intenţional:

- involuntară/automată

- voluntară, memorie câştigată

prin efort cognitiv

• Sub aspectul înţelegerii semnificaţiilor:

- memorie mecanică

- memorie logică

Memoria automată şi voluntară

• Memorie automată – se reţin uşor unele lucruri, într-o manieră incidentală, fără eforturi deliberate pentru a reţine (detalii privind elemente din mediu)

• Memoria voluntară - câştigată cu un efort cognitiv

• Validare clinică –în depresie– memoria care necesită efort cognitiv este afectată, în timp ce memoria automată este păstrată

Tipuri de memorii

• D.p.d.v. Al conţinutului:

- memorie senzorială (imagistică)

- memorie cognitivă (verbal-logică)

- memorie afectivă

- memorie motorie

Tipuri de memorii

• După criteriul temporal – cel folosit în psihopatologie în mod predominant:

- memorie imediată sau spontană - memorie recentă sau de scurtă durată - memoria evenimentelor îndepărtate sau de lungă durată • memorie episodică/memorie semantică• memorie explicită/declarativă/memorie implicită

Memoria imediată sau spontană

• Reproducerea sau renunoaşterea unui material are loc într-un interval ce nu depăşeşte 10 secunde de la prezentarea lui

• Asigură continuitatea acţiunilor (secunde, minute)

Memoria recentă sau de scurtă durată

• Reproducea sau recunoaştea unui material după 10 secunde de la prezentarea lui

• Numită şi memorie cotidiană sau operativă, memorie de lucru (working memory)- asigură continuitatea activităţilor (ore, zile)

• Memoria de lucru- memoria de fiecare zi, în care informaţia trebuie păstrată, în condiţiile în care în paralel se produc alte procese cognitive concomitente: calcule, înţelegere verbală, raţionamente etc.

• Are o capacitate limitată, necesitând menţinerea în conştiinţă a informaţiei

Memoria îndepărtată

• Se referă la reproducerea evenimentelor trăite de la începutul vieţii şi până în prezent

• Asigură continuitatea Eu-lui, a conştiinţei, ca şi acumularea experienţei (luni, ani)

• Are o capacitate informaţională mai importantă şi o putere de reţinere pe termen îndelungat (reiterări)

Memoria episodică

• Memoria episoadelor din viaţa personală; ex. permite să ştim ce am făcut în dimineaţa zilei trecute (memorie recentă) sau să recunoaştem un loc (ex. unde

ne-am petrecut vacanţa când aveam 5 ani (memorie îndepărtată)

• Priveşte evenimente care pot fi situate într-un timp şi un sptaţiu precis (ex. Un meci de forbal special, o excursie, o aniversare...)

Memoria semantică

• Este memoria cunoştinţelor generale, impersonale

• Este memoria limbii, a conceptelor şi cunoştinţelor lingvistice, a regulilor şi a folosirii acestora

• Nu este legată de un timp şi un spaţiu precis • Testarea cuprinde – denumiri de imagini, fluenţă

categorială, întrebări privind cunoştinţe generale, testări non verbale

Memorie semantică şi memorie episodică

• Nu sunt totuşi în opoziţie totală. Ex. memorăm mai bine un meci, cu cât îi cunoaştem mai bine regulile, detaliile capătă altă importanţă..

• Cele două tipuri de memorie pot interacţiona într-o manieră strânsă

• Validată clinic: sindromul Korsakov – dispare memoria episodică, se menţine cea semantică

Memoria explicită/declarativă şi memoria implicită/procedurală

• Memoria declarativă este o memorie care poate să se exprime cu ajutorul cuvintelor sau a imaginilor vizuale; direct accesibilă prin evocare conştientă (ex. Cum ţi-ai petrecut vacanţa)- să-ţi aminteşti unde şi când şi ce ai făcut

• Memoria implicită ţine de aspectul procedural sau de implicit – se referă la aptitudinile învăţate şi la operaţiile cognitive; este aproape imposibil de descris cum am învăţat, cum am căpătat anumite abilităţi sau capacităţi (ex.cum ai învăţat să mergi pe bicicletă, să cânţi la un instrument)

Tulburările memoriei = DISMNEZII

• Tulburări cantitative: - HIPOMNEZII

- AMNEZII

- HIPERMNEZII

• Tulburări calitative - PARAMNEZII

HIPOMNEZII

• Scăderea în diferite grade a funcţiei mnezice pănâ la amnezie (”uitare totală”)

• Apar frecvent în: - stări de oboseală - stări nevrotice - datorită unui deficit prosexic - patologia organică cu deficit

cognitiv – prin nedezvoltare sau deteriorare cogntivă

AMNEZII

• Termen discutabil (Kurt Schneider – îl consideră inadecvat – “anulare totală a funcţiilor mnezice nu există decât în imaginaţia romancierilor”)

• Clasificate după secvenţa temporală recent-trecut (Rauschburg 1921):

- amnezii de fixare- anterograde - amnezii de evocare – retrograde - amnezie antero-retrograde

Legea regresiunii memoriei

• Se uită în ordine:1. evenimentele recente

• 2. evenimentele mai îndepărtate• 3. afectele, sentimentele• 4. obişnuinţele simpleDeteriorarea limbajului în sens invers evoluţiei

ontogenetice.- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexă a

comunicării (numele proprii, numele comune, adjectivele, verbele, interjecţiile)

- limbajul emoţional- limbajul mimico-pantomimic

Amnezia lacunară

• Hiatus mnezic temporar – lacună în evocarea trecutului

• Se referă la o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)

• Apar: - stări confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalenţe epileptice, stări de beţie patologică, beţie acută (stări black-out)

• Pot fi : totale (stări comatoase, GM) sau parţiale, când este menţinută o oarecare capacitate de înregistrare

Amnezii elective/selective/tematice sau afectogene

• Reprezintă uitarea unui conţinut• Amintirile au fost bine fixate, dar reproducerea lor

voluntară este imposibilă• Amintirile nu sunt dispărute, ci trecute în inconştient• De obicei uitarea se datorează trăirii afective negative de

însoţire – se numesc “psihogene”/ “afectogene”• Dispar odată cu modificarea împrejurărilor care le-au

produs• Apar în: stări nevrotice – amnezii ale copilăriei, amnezii

isterice, amnezii posttraumatice de stres, patologia de catastrofă, agresiuni, doliu, fluctuaţii emoţionale

Amneziile schizofrenilor

• Sunt distorsiuni haotice ale memoriei cu diverse uitări (consecinţă a indiferenţei, hipoprosexiei), modificări ale amintirilor, infiltrări de construcţii delirante, elaborări imaginare, cu neglijarea unor evenimente importante alături de fixări ale unor detalii foarte precise, dar bizare, simbolice

incomprehensibile,

HIPERMNEZII

• Capacitate exagerată de evocare a amintirilor: multiple, tumultoase, apar mai ales

involuntar, îndepărtând subiectul de la preocupările sale prezente esenţiale

• Apar – la persoanele normale în stări cu încărcătură afectivă negativă sau pozitivă

• În patologie: paranoia, tulburarea de personalitate de tip paranoid, la oligofrenii “geniali” , stări febrile, intoxicaţii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, psihedelice

•

HIPERMNEZII• Mentism- hipermnezii oneiroide, subiectul devine

un spectator al desfăşurării incoercibile şi tumultoase ale ideilor şi amintirilor sale; orice efort prosexic de fixare a atenţiei este împiedicat de derularea caleidoscopică a imaginilor pe “ecranul” conştiinţei

• Apare în:- stări de oboseală – poate constitui sursa insomniilor de adormire

- mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin)– din sindromul de automatism mintal

HIPERMNEZII

• Viziunea retrospectivă- forţa evocărilor atinge nivelul maxim, persoanele au impresia că îşi revăd cu rapiditate momente din întreaga viaţă: în stări de risc vital, stări confuzionale psihogene, stări halucinatorii, crize de epilepsie temporală

PARAMNEZII

• 1. PSEUDOMNEZII -Tulburări ale sintezei mnezice imediate

- criptomnezie - false recunoaşteri - iluzia de nerecunoaştere - paramnezii de reduplicare2. ALLOMNEZII – Tulburări ale rememorării trecutului - psudoreminiscenţe - confabulaţii sau halucinaţii de memorie - ecmnezie - anecforie

PSEUDOMNEZII sau iluzii de memorie

• Tulburări ale sintezei mnezice imediate – evocări eronate ale unor evenimente pe care le-a trăit în realitate, dar neîncadrate corect în spaţiul şi timpul real în care s-au petrecut sau nerecunoscute de pacient ca trăite sau netrăite

Criptomnezia

• Se datorează scăderii capacităţii de diferenţiere între evenimente personale şi străine, între evenimente trăite în realitate şi cele citite, povestite etc.

• Subiectul îşi atribuie materiale mnezice (auzite, citite) ex. lucrări,merite, realizări ca fiind ale sale

• Situaţia inversă- Înstrăinarea amintirilor- consideră că evenimentele trăite aparţin altcuiva

• Apar în: schizofrenii, demenţe, tulburări delirante (paranoia)

Falsa recunoaştere sau identificareşi falsa nerecunoaştere

• Manifestate ca fenomene “deja” şi “jamais” vu, vecu, pense, entendu

• Apar în – stări de oboseală

- stări confuzionale

- stări maniacale

- schizofrenie

- epilepsie temporală

Paramnezia de reduplicare

• Descrise de Pick – demenţe• Re-identificare perpetuă a obiectelor,

persoanelor, situaţiilor trăite în prezent cu altele cunoscute, trăite anterior

• Nu se realizează corelaţii între prezent şi experienţa anterioară, nu există continuitate între amintire şi trăirea actuală, impresiile actuale sunt confundate cu amintirile

ALLOMNEZIILE

• Sunt falsificări mnezice retrospective

• Reproduceri ale unor evenimente din trecut pe care bolnavul le trăieşte în prezent

• PSEUDOREMINISCENŢELE pacientul trăieşte ca prezente evenimente care au avut loc în trecut; nu recunoaşte timpul şi spaţiul în care s-au petrecut

Ecmneziile

• Tulburare globală de memorie, incapacitate de a deosebi imaginarul de real, confundă trecutul cu prezentul

• Confuzie care cuprinde întreaga existenţă a bolnavului; întreaga personalitate a subiectului se întoarce la perioade trăite cu mult timp înainte

• Apare în demenţe (presbiofrenie), isterie, stări confuzionale, epilepsie temporală

Confabulaţiile

• “Halucinaţii de memorie”, reprezintă imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar

• Bolnavul reproduce evenimente imaginare (pe car nu le-a trăit), nu spune adevărul, dar nici nu minte, pentru să nu ştie că minte, are convingerea deplină că ceea ce susţine este real

• Forme: de jenă,mnestice, fantastice, onirice• Apar în : sindrom Korsakov, demenţe

Anecforia

• Reproducere mnezică prin “ridicarea vălului” amnezic care acoperă o amintire; constă în reproducerea unor amintiri pe care le credea uitate, şi pe care poate să şi le aminească numai dacă i se readuc în memorie unele informaţii ajutătoare

• Apare: - la persoane normale în stări de oboseală

- stări posttraumatice - stări deteriorative cognitive

Sindromul Korsakov

• Amnezie de fixare• Dezorientare temporo-spaţială• Memorie sematică păstrată• False recunoaşteri, pseudoreminiscenţe• Confabulaţii de jenă – cu tematică de grandoare• Dispoziţie euforică, cu logoreeApare în: - alcoolism cronic - intoxicaţii acute (CO) - TCC - infecţii - tumori