7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 1/43
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 2/43
TULBURĂRILE DE CONŞTIINŢĂ
Conştiinţa este un domeniu fundamental dedefiniţie al psihismului, căruia îi conferăspecificitate umană
- raportează experienţele individului latrecut şi viitor - la sisteme axiologice
şi la identitatea unică a subiectuluipercepută ca atare.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 3/43
TULBURĂRILE DE CONŞTIINŢĂ
Modalităţile de existenţă ale conştiinţei: câmpul conştiinţei - integrează prezenţa în lume
a subiectului, îi permite să se raporteze lasemeni, să-i înţeleagă lucid şi să se adapteze laschimbare
conştiinţa de sine - sentiment al propriei
identităţi
nu ne vom ocupa aici de tulburările conştiinţeimorale
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 4/43
TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE
A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
Corespund tulburărilor de vigi l i tate din descrierile clasice sau
celor de conştienţă
OBTUZIA constă în bradipsihie cu hipoprosexie spontană,scăderea supleţei proceselor de gândire, lentoare în înţelegerea întrebărilor
HEBETUDINEA – desprindere de realitate, pe care nu o mai poatecuprinde ca ansamblu, perplexitate şi indiferenţă
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 5/43
TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE
A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
TORPOAREA se manifestă prin bradikinezie, hipobulie, scădereaparticipării afective, uşoară dezorientare cu stări de somnolenţă
OBNUBILAREA reprezintă o denivelare mai importantă avigilităţii, cu hipoprosexie severă şi dificultăţi mnezice mixte,
creşterea pragurilor senzoriale şi dificultăţi în înţelegere şisinteză
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 6/43
TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRAREA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
STUPORUL este o tulburare severă a vigilităţii, însoţită deinhibiţie psiho-motorie (mutism, akinezie, negativism alimentar).
Bolnavul nu reacţionează decât la excitaţii foarte puternice, nurăspunde la întrebări şi nu pare să înţeleagă contextul în care se
află.
SOPORUL – stare de somnolenţă patologică în care contactul cuambianţa se face foarte dificil.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 7/43
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 8/43
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 9/43
TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRAREA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
SUSPENDAREA COMPLETĂ A CONŞTIINŢEI ce apare în criza
epileptică, lipotimie, sincopă şi comă. Se caracterizează printr -osuspendare a funcţiilor relaţionale (apsihism) cu păstrarea
funcţiilor vegetative, care însă, spre deosebire de somn, suntalterate în diferite grade.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 10/43
TULBURĂRILE Calitative CONŞTIINŢEI
Criterii (Jaspers):
Dezinteres faţă de lumea exterioară (bolnavul înţelegecu dificultate ce se întâmplă în jurul lui, atenţia este
labilă, acţionează fără să ţină seama de situaţia reală); Dezorientarea (legată de simptomul de mai sus);
Incoerenţa (şi prin urmare ininteligibilitatea conduitei); Dificultăţi de gândire
Amnezie consecutivă stării (tulburări ale capacităţii defixare şi conservare).
Intensitatea tulbur ărilor va fi corelată sau nu cu apariţiaunor tulburări senzoriale (iluzii , halucinaţii)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 11/43
FORME CLINICE ALE
CONFUZIEI MINTALEconfuzia mintală simplă - ale cărei
trăsături ar fi: pasivitatea,perplexitatea, dezorientarea,
lentoarea
stările confuzo-on ir ice (deli r ium )
(oni r ism) caracterizate prin agitaţie
acută asociată de regulă cufenomene productive psihotice.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 12/43
ONIRISMUL
“Stare de vis patologic “, un vis trăit şi înacţiune, care invadează realitatea bolnavului şifaţă de care îşi modifică comportamentul.
Bolnavul are halucinaţii vizuale, realizând viziunihaotice şi discontinue şi uneori, de asemenea,halucinaţii auditive, cenestezice şi tactile. Acestefenomene psihosenzoriale pot avea drept punctde plecare cele mai mici stimulări din mediulambiant.
Halucinaţiile sunt cel mai adesea neplăcute,terifiante, conţinutul lor este constituit frecventdin scene de groază, zoopsice
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 13/43
ONIRISMUL
Caracteristică este adeziunea bolnavului laaceste modificări perceptuale de care
încearcă să scape prin agitaţie (până la
fugă), trăindu-le ca o agresiune extremă Delirium tremens – frecvență maximă
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 14/43
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 15/43
afecţiuni intracraniene: traumatisme cranio-cerebrale, hematom subdural , epilepsie,
postterapie electroconvulsivantă, encefalopatii
carenţiale), afecţiuni meningeale (hemoragiimeningeale, meningite febrile), afecţiunicerebrale (encefalite, tumori cerebrale),
accidente vasculare cerebrale
CAUZELE CONFUZIEI
MINTALE
CAUZELE CONFUZIEI
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 16/43
CAUZELE CONFUZIEI
MINTALEAfecţiuni generale:
stări febrile (septicemii, febră tifoidă, pneumonie,erizipel, gripă, malarie)
alcoolismul (beţia acută, episoade subacute, delirium
tremens)toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroină,
clordiazepoxid)
intoxicaţii medicamentoase ( antiparkinsoniene, litiu,barbiturice, tranchilizante)
Intoxicații profesionale (arsenic, mercur, plumb, CO2,
insecticide)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 17/43
CAUZELE CONFUZIEI
MINTALEintoxicaţii alimentare (ciuperci)
encefalopatii metabolice (diabet,
insuficienţă hepatică, insuficienţărespiratorie, insuficienţă renală cronică,hipoglicemie spontană, porfirie acutăintermitentă)
afecţiuni endocrine (tireotoxicoza,mixedem, hiperparatiroidiE)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 18/43
CAUZELE CONFUZIEI
MINTALEstări de şoc (postoperatorii, traumatice,cardio-vasculare)
boli sanguine (leucemii, anemii)
alte cauze (electrocutare, insolaţie, privarede somn, avitaminoze)
în evoluţia bolilor psihice (psihoze postpartum, schizofrenie, manie, depresie,
demenţă)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 19/43
TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
ÎNGUSTAREA CÂMPULUI CONŞTIINŢEI –
descrisă de Janet P. (1899) – se caracterizeazăprin focalizarea conştiinţei asupra unei idei,
amintiri, acţiuni etc., de care subiectul nu se
poate desprinde. Conştiinţa este incapabilă săcuprindă întreaga experienţă prezentă, în afară
de cea psihotraumatizantă.
Se poate considera ca fiind o demodulare
afectiv-ideativă, o inadecvare prin alterarea
criteriului valoric, care duce la deformarea
relaţiei cu realitatea
TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 20/43
TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DECONŞTIINŢĂ
STAREA CREPUSCULARĂ constă într -omodificare de aspect critic (cu debut şi sfârşitbrusc) a clarităţii câmpului conştiinţei îndiferite grade, asociată cu îngustarea lui, cumenţinerea unei activităţi automate cu actemotorii coordonate, dar neobişnuite şi fărălegătură cu ocupaţiile anterioare, faţă de care
subiectul va prezenta amnezie totală,lacunară sau parţială în funcţie deprofunzimea modificării vigilităţii.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 21/43
TULBURĂRI ALE STRUCTURIICÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ
Subiectul trăieşte o stare de derealizare,pe fondul căreia pot apărea fenomenedelirant-halucinatorii, precum şi modificăriimportante ale stării afective (exaltare,angoasă, disforie); acestea pot modificapsihotic comportamentul bolnavului(agitaţie, fugi, acte agresive cu potenţialcriminogen). Circumstanţele etiologicemajore sunt reprezentate de epilepsiatemporală, beţia patologică, reacţiipsihogene.
TULBUR RI ALE STRUCTURII C MPULUI DE
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 22/43
TULBUR RI ALE STRUCTURII C MPULUI DECONŞTIINŢĂ
STAREA CREPUSCULARĂ ISTERICĂ – aspect particular în
care subiectul trăieşte o experienţă semiconştientă dedepersonalizare şi stranietate centrată în general pe ideeafixă (eveniment psihotraumatizant pe care subiectul nu şi-laminteşte obişnuit în stare de veghe, pe care memoria îl
reprimă). ( Janet P.) Variablitatea tabloului clinic de la oră laoră.
O formă aparte a acestei stări este întâlnită în sindromulGanser şi pseudodemenţa isterică, reacţii psihotice
isterice, în care, pe fondul modificării conştiinţei de tipcrepuscular, pacientul prezintă o nerecunoaşteresistematică a realităţii prin răspunsuri alături, acte “alături”(răspunsuri mai mult absurde decât greşite, demonstrând
înţelegerea întrebărilor)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 23/43
TULBURĂRILE CONŞTIINŢEI DE SINE
Tulburările conştiinţei corporalităţii
(somatognozia)
Schema corporală (imaginea de sine) este
concepută ca proiectarea reprezentativă integrală în conştiinţă a propriului nostru corp, funcţieglobală şi nelocalizabilă.
Conştiinţa propriului corp se constituie progresiv
din date perceptive, realizând un cadru spaţialpentru percepţii, reprezentări, amintiri şi emoţii.
T lb ă il tii ţ i lităţii ( t i )
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 24/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Tulburări de schemă corporală de natură
psihică:
Cenestopat i i le reprezintă modificarea
cenesteziei, cu apariţia unor senzaţii corporaleneplăcute, în absenţa unor modificări organice.
Se întâlnesc în nevroze, psihoze schizofrenice,
depresii, tulburări de involuţie
T lb ă il tii ţ i lităţii ( t i )
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 25/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Tulburări de schemă corporală de natură
psihică: Sindromul h ipocond r iac este alcătuit din idei de
intensitate variabilă (până la delirantă) privitoarela starea de sănătate a pacientului, consideratămult mai precară decât în realitate sau vitalameninţată.
Aceste idei evoluează pe fondul unei anxietăţi
concentrice şi a apariţiei cenestopatiilor.
T lb ă il tii ţ i lităţii ( t i )
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 26/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Tulburări de schemă corporală de natură
psihică: Se întâlnesc în tablouri psihopatologice diverse
îmbrăcând aspectul acestora:
–asteno-hipocondriac (astenie, debutul
schizofreniei, neurastenie)
- obsesivo-hipocondriac (reacţii obsesivo-
fobice, personalităţi psihastenice)
- paranoiac-hipocondriace (personalităţiparanoiace, tulburare delirantă -paranoia).
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 27/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Tulburări de schemă corporală de natură
psihică: Sindromul Cotard este reprezentat de triada de
delire: de negaţie corporală (negarea organelor interne şi a funcţiilor acestora), de enormitate şiimortalitate. Este o formă particulară asindromului hipocondriac, considerată clasic deextremă gravitate; survine în depresiile severe
de involuţie, de tip melancoliform; de multe orireprezintă o patologie de trecere spredeteriorare cognitivă
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 28/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Desomatizarea (alterarea sentimentului de corporalitate)este reprezentată de îndoiala anxiogenă de a avea corpultransformat, straniu, ireal, cu limite imprecise saudevitalizat.
Dismor fo fob ia reprezintă o formă „localizată” a
depersonalizării somatice constând în sentimentulpatologic de neplăcere şi inferioritate cu care subiectul îşitrăieşte aspectul morfoconstituţional, exagerându-i saumodificându-i datele reale.
Apare sub forma unor fenomene izolate la adolescenţă,de cele mai multe ori cu evoluţie beningă, fiind expresianoii identităţi somatice pe care subiectul o capătă. Circumstanţele patologice în care apare sunt nevrozaobsesivo-fobică, personalitatea psihastenică, debutul
schizofreniei.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 29/43
Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)
Heautoscopia constă în „perceperea” imaginii propriului
corp ca o imagine în oglindă, în spaţiul perceptual. Imaginea dedublată poate fi totală, cuprinzând întregul
corp, sau parţială, redusă la un segment saureprezentată uneori de imaginea unui organ (creier,cord, diverse viscere profunde).
Caracteristica acestei tulburări, pe lângă convingereahalucinatorie, este sentimentul de apartenenţă, credinţacă imaginea îi este proprie.
Apariţia este favorizată de diverse circumstanţe, dintre
care cele mai importante sunt modificarea clarităţiicâmpului conştiinţei, perioade hipnagogice, stări deepuizare, când au caracter de halucinoză hipnagogică;survine de asemenea în psihastenie, epilepsietemporală, schizofrenie.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 30/43
Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale
Derealizarea
Sentiment de stranietate a lumii exterioare (înabsenţa unor tulburări perceptive) Nu apare aproape niciodată în mod izolat
„Subiectul pierde funcţia realului” (Janet P.),adică senzaţia de familiaritate pe care obiectelelumii reale ne-o dau în mod normal.
În forma sa minoră se referă la stranietatealucrurilor care par false, artificiale, modificate.
În forma sa extremă se manifestă ca o îndepărtare, o izolare sau o fugă din lumea
realului, o detaşare, o plutire „fără înălţime”.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 31/43
Tulburări ale conştiinţei proprieipersoane
Depersonalizarea este o tulburare a
conştiinţei propriului Eu, a sentimentuluiidentităţii somatopsihice personale
cu destrămarea curgerii existenţiale şi a
percepţiei lumii ca loc de desfăşurare apropriei existenţe.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 32/43
Depersonalizarea
Se întâlneşte cu o intensitate variabilă în :- surmenaj
- stări hipnagogice şi hipnapompice
- reacţii afective - stări depresive
- tulburări delirante
-tulburări obsesive
- personalitatea psihastenică
- debutul psihozelor.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 33/43
Mecanisme psihologice de apărare
Descrise de Freud
Mecanisme inconştiente care apărăindividul de anxietatea provocată deimpulsiuni interne sau ameninţăriexterioare
Subiectul este inconştient în legătură cuexperienţele dureroase şi sentimenteleneplăcute ataşate acestor mecanisme.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 34/43
Mecanisme psihologice de apărare
Fiecare individ tinde să aibă anumite tipuri demecanisme de apărare pe care le dezvoltă de-alungul dezvoltăii pesonalității copilăriei şi pe carele foloseşte adesea
Folosirea excesivă a unui anumit tip de apărare,devine “maldaptativă” şi conduce la apariţia uneitulburări psihice
Mecanisme diferite de apărare apar în diferitetipuri de tulburări psihice
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 35/43
Mecanisme psihologice de apărare
Represia / Negarea
Proiecţ ia
Introjecţia Idealizarea
Somatizarea/Conversia
Disociaţia
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 36/43
Represia/Negarea
Represia –se referă la excluderea dinconştiinţă a impulsiunilor sau a emoţiilor care, altfel, ne-ar provoca suferinţă. Ar fi
dificil să rămânem sănătoşi, echilibraţi,dacă nu am fi capabili să suprimăm, săevităm lucrurile neplăcute, numai că se
poate exagera în acest sens.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 37/43
Represia/Negarea
Negarea este un mecanism prin careexperienţele sau sentimentele care ar puteaprovoca anxietate sunt negate sau împiedicatesă pătrundă în conştiinţă.
Ex. – o văduvă păstrează toate lucrurilepersonale ale soţului său care a decedat,pregăteşte masa pentru el şi îl aşteaptă să vinăacasă; ea neagă faptul că el a murit.
Pacienţii cărora medicii le comunică faptul că auo afecţiune malignă, par că nu au reţinut acestlucru şi se vor comporta ca şi cum se vor vindeca în curând; ei au negat informaţiileprimite.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 38/43
PROIECŢIA
Este un mecanism prin care propriile impulsiuni sausentimente sunt atribuite altor persoane
De ex. Un pacient care nu acceptă asigurările
medicului său privind lipsa de periculozitate asuferinţei sau chiar informaţii privind vindecareasigură, se plânge că nimeni nu-l ajută. El proiecteazăasupra medicului său propriile trăiri de neajutorare.
Proiecţia este un mecanism cu importanţă întulburările paranoide, boli în care pacientul esteconvins că ceilalţi îl persecută; propriile salesentimente critice faţă de sine sunt atribuite celorlalţi.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 39/43
INTROJECŢIA
Reprezintă mecanismul invers, prin caresentimente, convingeri ale altor persoane sunt
încorportate în percepţia (imaginea) de sine apropriei persoane
Un pacient se poate autocritica permanentpentru eşecurile din viaţa sa, chiar atunci cândanaliza obiectivă demonstrează că nu estevorba deloc de eşecuri.
Criticismul faţă de sine î
şi arecel mai adesea
originea în atitudinile critice ale părinților de ex.atitudinea excesiv de critică a tatălui față de fiu afost introjectată de acesta, devenind o parte apercepţiei de sine.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 40/43
IDEALIZAREA
Idealizarea este mecanismul prin care
sentimentele ambivalente faţă de o
persoană, situaţie etc. sunt scindate, astfel
încât sentimentele negative sunt negatesau uneori introjectate, astfel că persoana
este privită ca perfectă. Este procesul
carecteristic prin care te îndrăgosteşti. Deasemenea este şi o trăsătură a supărării morbide.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 41/43
SOMATIZAREA ŞI CONVERSIA
un mecanism inconştient de apărare încadrul căruia accentul pus pe simptomele
somatice distrage subiectul de laconştientizarea conflictelor generatoare deanxietate.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 42/43
CONVERSIA
Mecanism înrudit cu somatizarea, prin caresentimentele/emoţiile generate de un conflict sunt înlocuite – convertite –de un simptom somatic.
De obicei idealizarea este asociată în mod obişnuit
conversiei:Ex. în cazuri cu simptomatologia somatică esteextrem de supărătoare, este tipic faptul că pacientuldeclară faptul că nu are nici un fel de probleme înviaţa personală şi că totul ar fi perfect, în toate
privinţele, numai dacă i s-ar vindeca simptomelesomatice.
7/28/2019 Tulburarile de Constinta 2011
http://slidepdf.com/reader/full/tulburarile-de-constinta-2011 43/43
DISOCIAŢIA
Este un mecanism inconştient de apărare careimplică scindarea a două (sau mai multe) procesemintale, care altfel sunt integrate, o funcţie – procesmintal devenind, ca urmare, inconştient.
Disociaţia conştiinţei poate determina fenomene degenul – fugilor isterice sau amneziilor isterice, carepresupun îndeplinirea de comportamente înaltorganizate în ciuda importantelor tulburări dememorie şi de înţelegere a realităţii.(desprindere).
Disociaţia şi conversia sunt principalele mecanismeimplicate în patogenia isteriei, iar simptomeleprezentate sunt descrise ca „disociative” sau „deconversie”
