Parodonţiul aspecte morfo-funcţionale generale

Parodonţiul marginal PM: ţesuturile care asigură susţinerea şi menţinerea

dinţilor în alveole

Parodonţiul apical PA: Ţesuturile parodontale ce înconjoară apexul unui

dinte.

Limita structurală nedefinită, apar diferenţe de patologie.

Structura parodonţiului marginalParodonţiul superficial(de înveliş) → Gingia

Epiteliu Corion Ligamentele supraalveolare

Parodonţiul profund (de susţinere) →Parodonţiu funcţional

Cementul radicular Desmodonţiul Osul alveolar

Parodonţiul marginal superficial

Epiteliul gingival: Extern Intern Joncţional- joncţiunea epitelială

Inserţia epitelială: celulele epiteliului joncţional situate mai apical de baza

şanţului gingival, care vin în contact direct cu suprafaţa dintelui.

Şanţul gingival: 1-3mm adâncime clinică/ histologic mai mare

Ligamentele supraalveolare: Dento-gingivale dento-periostale circulare Dento-alveolare alveolo-gingivale

semicirculare dento-dentare intergingivale

Parodonţiul profundCementul radicular:

Joncţiunea smalţ-cement: 60-65% în cement 30% cap la cap 5-10% în dentină

Funcţii: Fixarea ligamentelor periodontale Apoziţie continuă→creşte implantarea/explică

erupţia continuă/mezializarea fiziologică Nu se produce resorbţie decât la solicitări

excesive şi patologie asociată (rizaliză- cementoliză)

Parodonţiul profundOsul alveolar

Lamina dura: formaţiune lineară cu radioopacitate crescută radiologic ce înconjoară rădăcina dintelui

Funcţii: Remodelare permanentă:

apoziţie/resorbţie→contribuie la menţinerea stabilităţii dintelui în alveolă, asigură erupţia continuă, mezializarea fiziologică

Fixarea ligamentelor periodontale Preluarea solicitărilor ocluzale

Parodonţiul profundDesmodonţiul:

Celulele desmodontale: mezenchimale, nediferenţiate, cu potenţial înalt de

transformare Fibroblaşti, majoritatea celulară, sinteza colagenului

Fibrele desmodontale: Colagen-53-74%→grupate →ligamente periodontale:

Crestale oblice Orizontale apicale

Oxytalan-puţine Elastice- rare

Parodonţiul profundFuncţiile desmodonţiului:

Structurare/restructurare tisulară Preluarea solicitărilor ocluzale:

Sunt implicate toate structurile desmodontale, sub controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali,

sensibili la poziţia bolului alimentar/poziţia mandibulei, cu rol de protecţie.

Pragul sensibilităţii parodontale se modifică în condiţii funcţionale.

Fibrele ligamentare au traseu ondulat în repaus şi se întind la solicitare ocluzală, tranformând forţa de presiune ocluzală în forţă de tracţiune asupra osului alveolar şi asupra cementului radicular.

Nutriţie Senzorială

Implantarea dentarăLungimea radicularăNumărul şi divergenţa rădăcinilorSuprafaţa radicularăForma/volumul rădăciniiPrelungiri osoase de ramforsare:

Linia oblică externă Linia oblică internă Creasta zigomato-alveolară Extremitatea frontală a apofizei palatine

VârstaStarea constituţională/de sănătate generală

Mobilitatea dentarăFiziologică:

0,15mm la dinţii monoradiculari 0.10mm la dinţii pluriradiculari Factori de influenţă:

Constituţionali Masticaţia Momentul zilei(dimineaţa/seara) Ciclul menstrual/sarcina

Patologică: Prin boală parodontală Prin ocluzie traumatică(suprasolicitare cronică) Prin traumatism direct(luxaţie) Prin hipofuncţie(lipsa contactelor ocluzale)

Ocluzia traumaticăDefiniţie: forţe ocluzale nocive ca

intensitate, direcţie, durată, punct de aplicare, frecvenţă, care epuizează mecanismele de reglare parodontale.

Forţele ocluzale se caracterizează prin următorii parametrii:

Intensitate Durată Direcţie Frecvenţă Punct de aplicare

Ocluzia traumatică Intensitatea forţelor ocluzale:

20kgF la dentat cu contacte dento-dentare 2-3kgF la edentat protezat adjunct 2-20kgF la protezele fixe convenţionale sau cu sprijin implantar.

Durata contactelor ocluzale: 20minute/24 ore În bruxism contactele dento-dentare se pot prelungi pînă la 4 ore

Forţe ocluzale cu intensităţi mici, de durată /frecvenţă mare(pauze scurte) sunt considerate forţe continue şi sunt nocive.

Direcţia forţelor ocluzale: în axul dintelui /paraaxial

Mecanismul de reglare ineficient: Se modifică calitatea recepţiei parodontale şi durerea apare la valori

mult mai ridicate ale intensităţii forţelor(bruxism)

Trauma ocluzalăOcluzia traumatică generează traumă ocluzală la

toate structurile ADM: Parodontală Dentară Musculară Articulară

Trauma ocluzală parodontală: Primară: ocluzia traumatică (forţa ocluzală de intensitate

mare, direcţie paraaxială, sau durată mare) acţionează pe un parodonţiu iniţial integru, sănătos

Secundară: ocluzia normală sau traumatică acţionează pe un parodonţiu bolnav prin boală parodontală primară (parodontopatie) – chiar şi forţele ocluzale normale pot fi nocive -

Trauma ocluzală primarăEvoluţie:

fără dureri Leziuni izolate (1 2 dinţi) de necroză osoasă a

ligamentelor periodontale, liză osoasă şi consecutiv: mobilitate patologică → ex. fenomenul Thielemann Modificarea poziţiei dintelui

Fără migrarea inserţiei epiteliale Fără formarea de pungi osoase

Tratament: Profilactic şi curativ: echilibrare ocluzală, tratament

ortodontic

Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2004

ap

Trauma ocluzală secundarăEvoluţie:

Accelerarea bolii parodontale primare Inserţia epitelială este deplasată apical Pungi osoase şi gingivale preexistente Apare la un grup dentar sau la toţi dinţii

Tratament: Profilactic: echilibrare ocluzală Curativ: tratament parodontal specific şi echilibrare

ocluzală, modificarea ghidajelor dentare suprasolicitate.

Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2004

ap