Toamna la Diosig
2012
GHICI GHICITOAREA MEA:Au plecat spre ţări cu
soarePăsările călătoare,Căci la noi e frig şi plouă.Vântul bate cu putereFrunzele-au căzut şi ele.În cămară adunateStau la sfat fructele coapteNu este greu de ghicitCe anotimp a sosit ?
Toamna, doamna cu rochiţă galbenă
Toamna este unul din cele patru anotimpuri ale climei temperate. Este anotimpul
care face legătura între vară și iarnă.
Astronomic, unele țări vestice consideră că toamna începe cu
echinocțiul de toamnă (23 septembrie) în
emisfera nordică și echinocțiul de primăvară (21 martie) în emisfera
sudică, terminându-se în emisfera nordică în ziua solstițiului de iarnă (21 decembrie) respectiv în ziuasolstițiului de vară (21 iunie). În astronomia chineză echinocțiul de
toamnă marchează mijlocul toamnei,
aceasta începând în jurul sărbătorii Liqiu (în jurul zilei de 7 august).
Pe de altă parte, meteorologii asimilează lunile martie, aprile, mai (în emisfera sudică) respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (în emisfera nordică) cu toamna deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce în ce mai mică.
ÎN UNELE ŢĂRI, CA STATELE UNITE ALE AMERICII DAR ŞI ROMÂNIA TOAMNA ESTE CONSIDERATĂ ÎNCEPUTUL ANULUI ŞCOLAR.
ÎN CULTURA POPULARĂ:ASOCIEREA CU O CULEGĂTOARE ASOCIEREA CU MELANCOLIA
Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria
pentru fructele pământului amestecată cu melancolia pentru vremea mohorâtă.
Toamna în poezie a fost des asociată cu melancolia. Posibilitățile verii au dispărut, iar răcoarea toamnei este la orizont. Cerul devine gri și posomorât.
ALTE ASOCIERI
În special în Statele Unite toamna este asociată cu "anotimpul Halloween-ului", cu o campanie de market foarte răspândită care îl promovează. Televiziunea, filmele, cărțile, costumele, decorațiunile interioare și industriile de confecții folosesc această perioadă pentru a-și promova produsele. Promoțiile încep cu primele zile ale lunii septembrie și se încheie cu ziua de 31 octombrie, deoarece motivele lor își pierd rapid forța după această perioadă.
GÂNDURI DE TOAMNĂ:
E vremea proviziilor! Adună-ti cu grijă amintirile din vara şi piteste-le bine de frigul ce va să vină. Îti vei găsi alinarea
în ele când nopţile de ploaie rece pe care toamna ni le aduce!
Oferă mai multă caldură pe masură ce vremea se răceşte! Deschide-te către cei dragi pe măsură ce natura se retrage din calea frigului! Fii mai darnic pe măsură ce ziua se zgârceşte cu orele în care ne stă alături! Fii mai iubitor pe măsură ce soarele nu ne mai mângâie cu razele sale!
Îmi simt inima precum frunzele toamnei: lipsită de voinţă în
lupta cu pieirea. Dar va veni şi primăvara!
Dupa caldura insuportabila a verii a venit in sfarsit si toamna. Racoarea ei tot mai
iute imi da curaj! Ploile ei dusmanoase ma ambitioneaza! Culorile ei atat de intense si
dominatoare imi dau incredere!
A INCEPUT CU DIMINETI RACOROASE. CONTINUA CU FRUNZE PALIDE CE
SE DESPRIND RESEMNATE DE
BRATELE COPACILOR. URMEAZA IUTEALA
VANTULUI ADUCAND SOAPTE DE IARNA.
PANA ATUNCI SA NE BUCURAM DE FRUMUSETEA
MELANCOLICA A TOAMNEI!
În final:
Esti ca o usa trantita intr-o oaza de linisteEsti precum vantul, ce te poarta in zborEsti la fel ca ploaia rece ce iti atinge obrajii calziEsti ca fosnetul frunzelor care te imbie sa pasesti pe covorul de rugina al sfarsitului.
Esti, tu, toamna! Rece si solitara...
Esti ca o usa trantita intr-o oaza de linisteEsti precum vantul, ce te poarta in zborEsti la fel ca ploaia rece ce iti atinge obrajii calziEsti ca fosnetul frunzelor care te imbie sa pasesti pe covorul de rugina al sfarsitului.Esti, tu, toamna! Rece si solitara...
Esti ca o usa trantita intr-o oaza de linisteEsti precum vantul, ce te poarta in zborEsti la fel ca ploaia rece ce iti atinge obrajii calziEsti ca fosnetul frunzelor care te imbie sa pasesti pe covorul de rugina al sfarsitului.Esti, tu, toamna! Rece si solitara...
Esti ca o usa trantita intr-o oaza de linisteEsti precum vantul, ce te poarta in zborEsti la fel ca ploaia rece ce iti atinge obrajii calziEsti ca fosnetul frunzelor care te imbie sa pasesti pe covorul de rugina al sfarsitului.Esti, tu, toamna! Rece si solitara...