1
Teza de doctorat
Tehnici de management și platforma web de redactare
a proiectelor europene de cercetare
Autor: Viorel VULTURESCU
Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU
REZUMAT
2011
2
Comisia de evaluare a tezei de doctorat:
PREŞEDINTE:
Prof. univ. dr. Carmen COMĂNICIU, Decan, Facultatea de Ştiinţe Economice,
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
Conf. univ. dr. Claudia OGREAN, Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. Cezar SCARLAT, Universitatea Politehnică Bucureşti
Prof. univ. dr. Adrian CURAJ, Universitatea Politehnică Bucureşti
3
Cuprins:
1) Cuvinte cheie: ........................................................................................ 5
2) Cuprinsul tezei de doctorat: ................................................................. 5
3) Introducere ............................................................................................ 7
4) Strategii si Politici europene privind cercetarea științifică ............... 7
Spaţiul European de Cercetare: perspective noi ............................................................................12
Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri de muncă: o abordare
comună ........................................................................................................................................13
Societatea Informaţională Europeană 2010 - i2010 .......................................................................14
Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru UE: ......................15
Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană ..............................................................16
O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa .............................................................................16
5) Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor de
cercetare ale UE ......................................................................................................... 17
România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene ...............................................17
Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene ...............................................18
Categorii de participanți la Programul Cadru 7 .............................................................................19
Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte) ................................................................................20
Finanțarea activităților din proiecte în PC 7 ..................................................................................21
6) Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7 .............................. 22
Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor .............................22
Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor ..................................................23
Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte .........................................25
Comparație între instrumentelor existente ....................................................................................26
7) Concept de instrument de redactare a proiectelor din Programul
Cadru 7 ............................................................................................................... 26
Metodologia de cercetare .............................................................................................................26
Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului ........................................................27
Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 7 ...................................................29
Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de Contact ............30
Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din Programul Cadru 7 .....30
4
Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul teoretic de
instrument de redactare a proiectelor PC 7 ...................................................................................30
8) Tehnici de management pentru implementarea proiectelor din
Programul Cadru 7 ................................................................................................... 31
Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7 ................................32
Provocări în managementul proiectelor colaborative ....................................................................32
Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ ...........................................................................32
Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ ............................................................32
Rezultatele proiectului colaborativ ............................................................................................32
Recomandări privind managementul proiectului colaborativ ........................................................33
Recomandări privind riscul în proiectele colaborative ..................................................................33
9) Sinteza contribuțiilor originale ale tezei ........................................... 34
10) Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent ............ 35
11) Bibliografie selectivă ........................................................................... 37
5
1) Cuvinte cheie:
Proiecte de cercetare științifică, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, procese, oameni, bune
practici, puncte naționale de contact, programe europene, programul cadru 7, risc, organizare,
evaluatori, management, instituții publice, guvernamentale, măsuri de sprijin, Bruxelles, evaluatori,
România, pachete de activități, rezultate, jaloane, coordonator, parteneri, redactare a proiectului,
erori frecvente, open source, experiența practică, politici, programe.
2) Cuprinsul tezei de doctorat:
Prefață 1
Capitolul 1 Introducere: 7
Capitolul 2 Strategii şi politici europene privind cercetarea ştiinţifică 9
2.1. Spaţiul European de Cercetare: perspective noi 14
2.2. Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri
de muncă: o abordare comună 17
2.3. Societatea Informaţională Europeană 2010 - i2010 18
2.4. Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru UE: 21
2.5. Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană 22
2.6. O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa 23
Capitolul 3 Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor
de cercetare ale UE 25
3.1. România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene 25
3.2. Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene 27
3.3. Categorii de participanți la Programul Cadru 7 31
3.4. Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte) 32
3.5. Finanțarea activităților din proiecte în PC 7 34
Capitolul 4 Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7 39
4.1. Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor 39
4.2. Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor 40
4.3. Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte 42
4.4. Comparație între instrumentelor existente 47
Capitolul 5 Concept de instrument de redactare a proiectelor
6
din Programul Cadru 7 48
5.1. Metodologia de cercetare 48
5.2. Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului 49
5.3. Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 7 51
5.4. Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de Contact 56
5.5. Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din
Programul Cadru 7 56
5.6. Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul
teoretic de instrument de redactare a proiectelor PC 7 58
Capitolul 6 Implementarea conceptului instrumentului de redactare a
proiectelor colaborative: Platforma EVA 141
6.1. Accesul în Platformă: 143
6.2. Redactarea Părţii A - Informaţii generale şi informaţii administrative 146
6.3. Redactarea Părţii B – partea tehnico - ştiinţifică 150
6.4. Bugetul propunerii 161
6.5. Revizuire şi descărcare 167
Capitolul 7 Tehnici de management pentru implementarea
proiectelor din Programul Cadru 7 170
7.1. Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7 171
7.2. Provocări în managementul proiectelor colaborative 172
7.2.1. Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ 173
7.2.2. Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ 174
7.2.3. Rezultatele proiectului colaborativ 176
7.3. Elemente de bună practică în proiectele colaborative 177
7.4. Recomandări privind managementul proiectului colaborativ 182
7.5. Recomandări privind organizarea proiectului colaborativ 187
7.6. Recomandări privind riscul în proiectele colaborative 191
Capitolul 8 Sinteza contribuțiilor originale ale tezei 201
Capitolul 9 Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent 204
Bibliografie 209
ANEXE 217
7
3) Introducere
Cercetarea şi dezvoltarea sunt procese legate intrinsec şi sistemic, în cadrul unui macrosistem mai
mare, socio-economic, bazat pe cunoaştere. Cercetarea, ca şi inovarea, este un proces care depinde de
schimburile de informaţii, de cooperare dar şi de reglementări. Triunghiul cunoaşterii: cercetare –
educaţie – inovare este motto-ul oricărei societăţi unde competitivitatea economică bazată pe nou
este principalul motor de dezvoltare economică.
România face eforturi susţinute de a reduce diferenţele de cunoaştere şi infrastructură în cercetare –
dezvoltare. Fonduri structurale din programele operaţionale sectoriale din fondurile structurale,
parteneriatele dintre sectoarele academice şi industriale dublate de sprijinul pentru cercetarea
fundamentală constituie paşi reali pe drumul integrării, din interiorul Uniunii Europene.
4) Strategii si Politici europene privind cercetarea științifică
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele
membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune
socială. Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost
stabilite 5 obiective majore:
1. Ocuparea forţei de muncă: o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei
cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
2. Cercetare, dezvoltare şi inovare: un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi
dezvoltare de 3% din PIB-ul UE
3. Schimbări climatice şi energie:
- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile)
faţă de nivelurile înregistrate în 1990
- creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
- creşterea cu 20% a eficienţei energetice
4. Educaţie
- reducerea abandonului şcolar la sub 10%
- creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă
de 30-34 de ani
5. Sărăcie şi excluziune socială
- reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de
pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
8
În tabelul de mai jos, se prezintă angajamentele României pentru această Strategia 2020. Este
important să fie evidențiat angajamentul de a aloca 2% pentru cercetare – dezvoltare până în anul
2020. Dacă se compară cu 0,48% din PIB în anul 2009, în scădere cu 0,10 puncte procentuale faţă de
anul 20081, atunci creșterea ar fi de 416%, fără a lua în calcul cifra efectivă a PIB-ului.
1 Politicile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în România, Raport 2010, disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/raport-
ancs-2010-final.pdf
9
Obiectivele
statelor
membre UE
Rata
ocupării
forţei de
muncă (%)
C&D ca %
din PIB
Obiective
privind
reducerea
emisiilor de
CO2
Surse
regenerabile de
energie
Eficienţa
energetică –
reducerea
consumului de
energie (în Mt)
Părăsirea
timpurie a
şcolii (în %)
Învăţământ
terţiar (în %)
Reducerea
populaţiei expusă
riscului sărăciei sau
excluziunii sociale,
în număr de
persoane
Obiectivul
principal al
UE
75% 3% - 20%
(comparativ
cu nivelurile
din 1990)
20% Creştere cu 20%
a eficienţei
energetice,
echivalentul a
388 Mt
10% 40% 20.000.000
Estimări la
nivelul UE
73,70 –
74%
2,65 – 2,62 % - 20%
(comparativ
cu nivelurile
din 1990)
20% 206,9 Mt 10,3 -10,5 37,5 – 38,0 Rezultatele nu pot
fi calculate din
cauza diferenţelor
în ceea ce priveşte
metodologiilor
naţionale
Obiectivele
României
70% 2% - 19% 24% 10,00 11,3 % 26,7 % 580.000
10
UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de
muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore. În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile europene
şi cele naţionale trebuie să-şi coordoneze eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritatea
iniţiativelor au fost prezentate de către Comisie în anul 2010. Aceste inițiative majore sunt:
Creştere inteligentă
1. O agendă digitală pentru Europa
2. O Uniune a inovării
3. Tineretul în mişcare
Creştere durabilă
4. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
5. O politică industrială pentru era globalizării
Creştere favorabilă incluziunii
6. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă
7. O platformă europeană pentru combaterea sărăciei
Din punctul de vedere al cercetării – dezvoltării – inovării cea mai importantă este “O Uniune a
inovării”. Aceasta stabilește o e abordare ambițioasă, integrată și strategică, exploatând și
amplificând punctele noastre forte prin utilizarea de modalități noi și productive – menținând astfel
fundamentul economic care ne susține calitatea vieții și modelul social în condițiile îmbătrânirii
populației. Menținerea situației actuale („business as usual”) este echivalentă cu pierderea treptată a
avantajelor competitive de care dispunem și acceptarea declinului constant al Europei.2
În mod concret, pentru a realiza „O Uniune a inovării”, sunt necesare următoarele2:
1. În vremuri de restricții bugetare, UE și statele membre trebuie să continue să investească în
educație, cercetare și dezvoltare, inovare și TIC3. Astfel de investiții ar trebui, pe cât posibil, nu
numai să fie protejate de reducerile bugetare, ci să beneficieze și de finanțări suplimentare.
2. Acestea ar trebui să fie însoțite de reforme care să crească rentabilitatea investițiilor și să abordeze
problema fragmentării. Sistemele de cercetare și inovare ale UE și ale statelor membre trebuie să fie
coordonate mai bine, iar performanța acestora trebuie îmbunătățită.
3. Sistemele educaționale trebuie modernizate la toate nivelurile. Excelența trebuie să devină
principiul director. Este nevoie de universități de talie mondială, trebuie să fie ridicat nivelul
competențelor și să fie atras talente de vârf din străinătate.
2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă
emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării, SEC(2010) 1161 3 Tehnologia Informației și Comunicațiilor
11
4. Cercetătorii și inovatorii trebuie să poată lucra și coopera în întreaga Uniune Europeană la fel de
ușor ca și la nivel național. Spațiul European de Cercetare (SEC) trebuie finalizat în termen de patru
ani, instituind astfel un cadru pentru o veritabilă liberă circulație a cunoștințelor.
5. Accesul la programele UE trebuie simplificat, iar efectul de pârghie al acestora asupra investițiilor
din sectorul privat trebuie intensificat, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. Rolul Consiliului
European pentru Cercetare trebuie consolidat. Trebuie intensificată contribuția programului cadru la
dezvoltarea IMM-urilor. Fondul European de Dezvoltare Regională ar trebui să fie exploatat la
maximum pentru dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare în întreaga Europă, pe baza unor
strategii de specializare regionale inteligente.
6. Cercetarea trebuie să producă mai multe inovări. Trebuie intensificată cooperarea dintre lumea
științei și lumea întreprinderilor, trebuie îndepărtate obstacolele și trebuie instituite stimulente.
7. Trebuie îndepărtate barierele rămase în calea antreprenorilor care vor să „introducă idei pe piață”:
un acces mai bun la finanțare, în special pentru IMM-uri, drepturi de proprietate intelectuală
accesibile, reglementări și obiective mai inteligente și mai ambițioase, instituirea mai rapidă de
standarde interoperabile și utilizarea strategică a bugetelor masive alocate achizițiilor publice. Ca o
etapă intermediară, trebuie să se ajungă la un acord în privința patentului UE înainte de sfârșitul
anului 2014.
8. Va trebui lansate parteneriate europene pentru inovare cu scopul de a accelera cercetarea,
dezvoltarea și punerea pe piață a inovărilor, în vederea abordării provocărilor societale majore,
punerii în comun a expertizelor și resurselor și stimulării competitivității industriei din UE, începând
cu domeniul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate.
9. Punctele forte din domeniul design-ului și creativității trebuie exploatate mai bine. Trebuie să fie
promovată inovarea în domeniul social. Trebuie dezvoltată o mai bună înțelegere a inovării din
sectorul public, să fie identificată și oferită vizibilitate inițiativelor de succes și să comparăm
progresele obținute.
10. Trebuie să lucrăm mai bine cu partenerii noștri internaționali. Aceasta înseamnă deschiderea
accesului la programele noastre de cercetare-dezvoltare, asigurând în același timp existența unor
condiții comparabile în străinătate. Aceasta înseamnă, de asemenea, adoptarea unui front UE comun
pentru a ne proteja interesele, acolo unde este nevoie.
Beneficiile rezultate din aceasta vor fi semnificative: conform estimărilor recente, dacă ne îndeplinim
obiectivul de a cheltui 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare (CD) până în 2020, am putea
crea 3,7 milioane de locuri de muncă și PIB-ul anual ar putea crește cu aproape 800 de miliarde EUR
până în 2025
12
Spaţiul European de Cercetare: perspective noi4
Este esențial să se creeze un Spațiu European de Cercetare cu adevărat unit, în cadrul căruia toți
actorii, publici și privați, să poată acționa în mod liber, să creeze alianțe și să atingă masa critică
necesară pentru a concura și a coopera pe scena mondială. Realizarea Spațiului European de
cercetare, cerută de Consiliu și de Parlamentul European, este o cerință legală. Progresele trebuie să
fie accelerate și orientate prin intermediul unui cadru comun de principii și obiective. Uniunea va
trebui să-și fixeze ca obiectiv realizarea unui Spațiu European de cercetare eficace până la sfârșitul
anului 20142.
Descriere:
Conceptul “Spațiul European de Cercetare” (SEC) îmbină: o „piaţă internă” europeană pentru
cercetare, în care cercetătorii, tehnologiile şi cunoştinţele circulă liber; o coordonare eficientă la nivel
european a activităţilor, a programelor şi a politicilor de cercetare naţionale şi regionale; precum şi
iniţiative puse în aplicare şi finanţate la nivel european.
Spaţiul European de Cercetare de care are nevoie comunitatea ştiinţifică, întreprinderile şi cetăţenii
ar trebui să aibă următoarele caracteristici:
– un flux adecvat de cercetători competenţi, cu un nivel ridicat de mobilitate între instituţii, discipline,
sectoare şi ţări;
– infrastructuri de cercetare de nivel internaţional, integrate, interconectate şi accesibile echipelor de
cercetare din toată Europa şi din lume, în special datorită noilor generaţii de infrastructuri de
comunicaţii electronice;
– instituţii de cercetare excelente, angajate într-o cooperare şi în parteneriate public-privat eficiente,
care formează nucleul „grupurilor” de cercetare şi inovare, inclusiv „comunităţile virtuale de
cercetare”, specializate mai ales în domeniile interdisciplinare şi care atrag o masă critică de resurse
umane şi financiare;
– un schimb de cunoştinţe eficient, în special între cercetarea publică şi industrie, precum şi cu
publicul larg;
– programe şi priorităţi de cercetare bine coordonate, inclusiv un volum semnificativ de investiţii în
cercetarea publică, programate în comun la nivel european, implicând priorităţi comune, o
implementare coordonată şi o evaluare comună; precum şi o mare deschidere a Spaţiului European
de Cercetare către lume, cu un accent special pe ţările învecinate şi cu un angajament serios faţă de
abordarea provocărilor globale cu partenerii Europei. Pentru realizarea SEC, se vor întreprinde paşi
necesari, în particular în următoarele sectoare:
Realizarea unei pieţe unice a forţei de muncă pentru cercetători
Dezvoltarea unor infrastructuri de cercetare de nivel internaţional
4 Carte verde - COM(2007) 161 final
13
Consolidarea instituţiilor de cercetare
Schimbul de cunoştinţe
Optimizarea programelor şi a priorităţilor de cercetare
Deschiderea către lume: cooperarea internaţională în ştiinţă şi tehnologie
Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri de muncă:
o abordare comună5
Descriere:
Această Comunicare se bazează pe parteneriatul pentru creştere economică şi locuri de muncă.
Aceasta face explicite angajamentele luate la Lisabona, prin detalierea măsurilor de sprijinire a
cercetării şi inovării, care vor fi întreprinse care fost descrise în termeni generali. Strategia (de la
Lisabona) descrie acţiuni ambiţioase privind politica de inovare şi până în prezent. Aceasta întăreşte
legăturile dintre cercetare şi inovare, politica de cercetare concentrându-se mai mult pe dezvoltarea
de noi cunoştinţe şi aplicaţiile sale, precum şi condiţiile cadru pentru cercetare, iar politica de inovare
se concentrează pe transformarea cunoaşterii în valoare economică şi succese comerciale.
Vor fi întreprinse următoarele acţiuni:
1. Cercetarea şi Inovarea în centrul POLITICILOR UE – Se prevede propunerea de noi reglementari
referitoare la noile tehnologii pentru a revizui ajutorul de stat pentru CDI, drepturile de proprietate
intelectuală, şi pentru a crea piaţa unica pentru cercetători, să utilizeze achiziţiile publice pentru a
stimula cercetarea şi inovarea, precum şi o mai bună şi mai largă utilizare a stimulentelor fiscale.
2. Cercetarea şi Inovarea în centrul FINANŢĂRILOR UE – se prevede mobilizarea resurselor
publice şi private pentru tehnologiile cheie, utilizarea Fondurilor Structurale pentru CDI,
îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare şi mobilizarea resurselor financiare pentru CDI
europeana.
3. Cercetarea şi Inovarea în centrul AFACERILOR – este accentuată nevoia de intensificare a
parteneriatelor intre universităţi şi industrie, a polilor de inovare şi a clusterelor de cercetare şi a
celor industriale, servicii suport pentru afaceri ce sprijină CDI (ex. Europe Entrerprise Network),
managementul inovării şi schimbările sociale, serviciile inovative, Sistemul European de
Monitorizare a CDI.
4. Politici CDI îmbunătăţite – se specifică faptul că CDI trebuie să fie o prioritate a Programelor
Naţionale de Reformă pentru creştere şi locuri de munca, nevoia de instrumente de analiză a
politicilor şi sprijin pentru politicile de învăţare şi cooperare.
5 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of
the Regions
14
Societatea Informaţională Europeană 2010 - i20106
Descriere:
Comisia Europeană a propus un nou cadru strategic în care sunt stipulate orientările politice generale
pentru acest domeniu, intitulat i2010 – Societatea Informaţională Europeană 2010. Aceasta
promovează o economie digitală competitivă şi pune în valoare rolul TIC ca forţă motrice a
incluziunii şi calităţii vieţii. Un element-cheie al parteneriatului reînnoit de la Lisabona pentru
creştere economică şi locuri de muncă, i2010 construieşte o abordare integrată a societăţii
informaţionale şi audio-vizuale în politicile de mass-media în UE. În această strategie sunt propuse
măsuri concrete de politică, astfel:
Impulsionarea pieței unice pentru întreprinderi și utilizatori, prin eliminarea obstacolelor de
reglementare și îmbunătățirea coerenței reglementării în sectorul telecomunicațiilor și al
serviciilor media audiovizuale (în special televiziunea și video la cerere);
Stimularea cercetării și inovării în domeniul TIC în Europa prin punerea în comun a
fondurilor publice și private destinate cercetării și concentrarea pe domenii în care Europa
este sau poate deveni lider mondial, cum ar fi tehnologia de comunicare mobilă LTE (long-
term evolution) care va revoluționa banda largă pe suport radio sau ESC (electronic stability
control) care contribuie la prevenirea accidentelor rutiere în cazul efectuării unor manevre
bruște sau pe carosabilul alunecos;
Garantarea faptului că toți cetățenii beneficiază de pe urma rolului de lider al Europei în
domeniul TIC, în special prin servicii publice on-line de foarte bună calitate accesibile tuturor,
mijloace de transport mai sigure, mai inteligente, mai puțin poluante și eficiente din punct de
vedere energetic și prin punerea patrimoniului cultural al Europei la îndemâna tuturor prin
crearea bibliotecii digitale europene.
6 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - i2010 – O societate
Informațională pentru creștere şi locuri de muncă (http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm)
15
Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru
UE7:
Descriere:
Strategia de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă lansată în 2005 fixează un set de politici
şi reforme destinate să transforme cadrul de reglementare şi cel economic în unul prietenos inovării.
Următoarele 10 acţiuni au reprezentat o prioritate politică maximă pentru creştere economică şi
crearea de locuri de muncă, astfel:
Implementarea recomandărilor incluse în comunicarea “Reuşita modernizării agendei pentru
universităţi” pentru o mai bună educaţie şi competențe inovatoare.
Înfiinţarea Institutului European de Tehnologie care ar trebui să crească capacitatea şi
activitatea de inovare a Europei.
Dezvoltarea continuă şi implementarea unei pieţe competitive a muncii pentru cercetători.
Adoptarea unei Comunicări care să promoveze transferul de cunoştinţe intre universităţi,
organizaţii publice de cercetare şi industrie.
Politica de coeziune a UE (2007 – 2013) trebuie să aibă 308 miliarde € disponibile pentru
investiţie în cunoştinţe şi inovare.
Va fi adoptat un nou cadru pentru ajutorul de stat pentru CDI şi o comunicare cu instrucţiuni
detailate pentru definirea şi evaluarea stimulentelor pentru CDI.
Va fi prezentată de către Comisia Europeana o noua strategie pentru brevete şi o strategie
pentru drepturile de proprietate intelectuală.
Asigurarea că noul cadru legal şi punerea sa în aplicare conduc la dezvoltarea de produse,
servicii şi modele de afaceri digitale. Va fi înaintată o inițiative referitoare la “creșterea
drepturilor de autor”.
Comisia Europeană va testa în 2007 o strategie pentru a facilita crearea de piețe prietenoase
cu inovarea. Pe aceasta bază Comisia va pregăti o strategie de piețe pilot inovative.
Se va publica un manual despre modul cum achiziţia comercială şi pre-comercială poate
stimula inovarea.
7 - Comunicare catre Comisie, catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - (COM(2006) 502 final)
16
Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană8
Descriere:
Parteneriatul pentru creştere şi locuri de muncă este politica principală a Comisiei Europene. Această
Comunicare prezintă un set de acţiuni referitoare la finanţarea IMM inovative. Ea se bazează pe
activitatea Comisiei Europene referitoare la îmbunătăţirea pieţei unice, la încurajarea investiţiilor în
cercetare şi comercializarea şi pe baza comunicărilor precedente referitoare la accesul IMM la
finanţare. Decalajul în finanţarea iniţială inhibă creşterea IMM în Uniunea Europeană. Alte probleme
pot fi cauzate de fragmentarea pieţei. Ca rezultat, multe fonduri pot deveni suficient de specializate şi
echipele lor de management nu pot dezvolta expertiza sectorială cerută de investiţii de succes.
Summit-ul pentru Capital de Risc din anul 2005 de la Londra a identificat următoarele domenii cheie
pentru acţiune viitoare:
Finanţările de tip Business Angel trebuie să fie încurajate;
Capitalurile de risc au nevoie să devină mai mari şi mai profesionalizate şi au nevoie să
coopereze cu sursele de inovare;
Europa are nevoie să treacă peste fragmentarea din pieţele de capital de risc;
Europa are nevoie de pieţe lichide de acţiuni orientate pe creştere;
Antreprenorii au nevoie să devină mai pregătiţi pentru investii ce conduc la creştere rapidă;
Guvernele trebuie să revadă politicile de premiere a succeselor
O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa9
Descriere:
Iniţiativa pentru pieţele pilot (LMI) merge dincolo de utilizarea tipică a unei masuri cu efect punctual.
De aceea, în primul rând se identifică pieţe promiţătoare emergente care urmează să fie susţinute de o
astfel de acţiune politică concertată, bazată pe o analiză detaliată, consultări intense dar și de
mecanisme de feed-back. În al doilea rând, proiectează un proces ce conduce la o mai bună
raţionalizare în mediile juridice şi de reglementare şi la accelerarea creşterii cererii. Pentru a fi de
succes, acest proces are nevoie să:
– includă nevoile pieţei globale şi preferinţele clienţilor pentru a maximiza potenţialul de piaţă;
– faciliteze acceptarea de standardele UE şi a abordărilor de non-pieţele UE, în special în
domeniile afectate de tendinţele globale (de exemplu, problemele de mediu);
8 Comunicare către Comisie, către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - COM(2006) 349 final
9 Comunicare de la Comisie către Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – COM(2007) 860 final
17
– vizeze reducerea costurilor de a aduce noi produse sau servicii pe piaţă, prin facilitarea
accesului pe piaţă şi de măsuri care să faciliteze agregarea cererii
5) Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor de cercetare ale
UE
Programul Cadru de cercetare al Uniunii Europene reprezintă cele mai important cadru de cooperare
pan-european prin care Uniunea implementează politicile sale de cercetare științifică.
De la lansarea lor în anul 1984, Programele Cadru au jucat un rol principal în cercetarea
multidisciplinară şi activităţile de cooperare în Europa şi în afara ei. Programul Cadru 7 continuă pe
această linie, fiind mai extins şi mai cuprinzător decât programele cadru de cercetare anterioare. El
are un buget de 53,2 miliarde euro pe durata sa de şapte ani, aceasta reprezentând cea mai importantă
alocare de fonduri de până acum pentru acest tip de programe.
România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene
În drumul său către statutul de țară membră UE, una dintre condițiile impuse pentru încheierea
negocierilor la capitolul 17 - Știință și cercetare a fost participarea la Programele Cadru în aceleași
condiții cu statele membre. În acest context începând cu Programul Cadru 5 (1998 – 2002),
participanții Români au beneficiat de același tratament cu omologii lor din statele membre UE, în
condițiile în care România beneficia de anumite facilități la plata contribuției sale la bugetul
Programului.
Global, participarea României la cel de al șaselea Program Cadru poate fi considerată ca fiind
satisfăcătoare prin “standardele normale”, dar exista semnale clare că suntem departe a utiliza la
maxim resursele existente. Din datele disponibile la acel moment10
a reieșit că în majoritatea
contractelor au fost implicate universități și institute de cercetare (institute naționale, institute ale
Academiei Române, alte institute de cercetare).
Per total, se poate aprecia că participarea României la Programul Cadru 6 a fost mai bună decât cea
de la Programul Cadru 5; această îmbunătățire poate fi rezultatul îmbunătățirii infrastructurii de
cercetare dar și a cadrului general de participare, inclusiv legislativ creat pe parcursul Programul
Cadru 5, deoarece cercetarea științifică este un domeniu unde orice îmbunătățire sau schimbare are
impact (rezultate) doar pe termen lung.11
10 http://cordis.europa.eu/fp6/projects.htm
11 Short report of the evaluation of Romanian participation to the 6th Framework Programme, Stanilă, L.C., Popescu, A., 2008 Raport intern ANCS
18
Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene
Începând cu anul 2007, a demarat cel de al cel de-al Şaptelea Program Cadru12
, pentru prima oară în
istoria UE, acesta având o durata de 7 ani și nu de 4 ca predecesorii săi, cu o structură formată din 4
programe specifice, respectiv: Cooperare, Idei, Oameni, Capacități. Programul specific “Cooperare”
sprijină activități în următoarele arii tematice: (1) Sănătate, (2) Alimente, Agricultură și Pescuit și
Biotehnologie, (3) Tehnologiile Comunicațiilor și Informației, (4) Nanoștiințe, nanotehnologii,
materiale și noi tehnologii de producție, (5) Energie, (6) Mediu și schimbări climatice, (7) Transport
(inclusiv Aeronautică), (8) Științe socio-economice și umaniste, (9) Spațiu, (10) Securitate13
.
Programul Cadru 7 pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7) este instrumentul principal al
Uniunii Europene pentru finanţarea cercetării în Europa. PC7 se derulează între 2007 şi 2013.
PC7 se derulează între 2007 şi 2013.
PC 7 este constituit din 4 blocuri principale de activitate ce formează 4 programe specifice, plus un al
cincilea program special de cercetare nucleară, la care se adaugă fondurile pentru acțiuni directe
alocate direct prin Centrul Comun de Cercetări (JRC). Bugetele fiecărui program specific sunt
prezentate în figura de mai jos14
.
12 Decision No 1982/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 concerning the Seventh Framework Programme of
the European Community for research, technological development and demonstration activities (2007-2013), Official Journal of the European Union, L
412/1, 30 December 2006
13 Conform art. 2, alin 1. al Deciziei Nr. 1982/2006/EC
14 PC 7 – Răspunsurile de mâine încep azi
19
Programul Cooperare – elementul central al PC7
Programul Cooperare, este programul central al PC 7, cu un buget de 32.365 EUR, stimulează
cercetarea în colaborare (consorții) în Europa şi în alte ţări partenere, conform câtorva zone tematice
cheie. Acest program include de asemenea noile Iniţiative tehnologice comune, care sunt acţiuni
conduse de companii industriale, sprijinite în anumite cazuri de un mix de finanţare public şi privat.
Alte elemente importante ale programului Cooperare includ coordonarea programelor de cercetare
necomunitare, care au scopul de a apropia programele de cercetare europene naţionale şi regionale
(de exemplu ERA-NET) şi facilitatea de finanţare prin împărţirea riscului. Se acordă o atenţie
deosebită cercetării multidisciplinare şi trans-tematice, inclusiv apelurilor comune de propuneri între
teme.
Bugetele și temele de cercetare (domeniile științifice) programului Cooperare sunt prezentate în
figura de mai jos14
:
Fig. 1 – Bugetele temelor din programul specific Cooperare
Categorii de participanți la Programul Cadru 7
Participarea în cadrul celui de-al Şaptelea Program Cadru este deschisă unei game largi de
organizaţii şi persoane. Universităţile, centrele de cercetare, corporaţiile multinaţionale, IMM-urile
20
(întreprinderi mici şi mijlocii), administraţiile publice, chiar şi persoane din orice parte a lumii –
toate au ocazia de a participa la PC 7. Se aplică diferite reguli de participare, în funcţie de respective
inițiativa de cercetare. Ca principiu general, PC 7 este deschis pentru participare oricărei ţări din
lume. Procedurile pentru participare şi posibilităţile de finanţare diferă pentru diversele grupuri de
ţări. Desigur, statele membre UE se bucură de cele mai largi drepturi şi acces la finanţare. Aceleaşi
condiţii ca cele pentru statele membre se aplică ţărilor asociate la PC7 (ţările care plătesc o cotă la
bugetul general al PC 7) respectiv ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Norvegia,
Liechtenstein), ţările candidate (de ex. Turcia, Croaţia), precum şi Israel şi Elveţia.
Participanţii din aceste ţări au dreptul la finanţare în aceleaşi condiţii ca şi statele membre ale UE.
Singura restricţie o reprezintă, în primul rând, faptul că un consorţiu trebuie să cuprindă numărul
minim de participanţi din partea statelor membre sau a ţărilor asociate. Participarea din partea ţărilor
industrializate cu standarde de viaţă ridicate este de asemenea posibilă cu condiţia auto-finanţării,
finanţarea UE fiind asigurată numai în cazuri excepţionale. Cooperarea cu „ţările terţe” este explicit
încurajată în cadrul PC7.
Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte)
a) Proiecte în colaborare - Obiective, descriere, caracteristici, diferențe intre Proiectele
colaborative mari (CP – large) și cele mici – medii (CP – small and medium size)
Proiectele colaborative sunt proiecte de cercetare cu obiective ştiinţifice şi tehnologice clar definite
şi rezultate specifice aşteptate (ca de exemplu dezvoltarea noilor cunoştinţe sau tehnologii în vederea
îmbunătăţirii competitivităţii europene). Acestea sunt desfăşurate de consorţii cu participanţi din
diverse ţări, din industrie şi mediul universitar.
b) Acțiuni de Colaborare și Suport - Obiective, descriere, caracteristici, diferențe cele două
tipuri de acțiuni
Acestea sunt acţiuni care nu acoperă cercetarea însăşi, ci coordonarea şi legăturile dintre proiecte,
programe şi politici. Acestea ar putea include de exemplu:
activităţi de coordonare şi dezvoltare a reţelelor de colaborare profesională, diseminarea şi
utilizarea cunoştinţelor;
studii sau grupuri de experţi care asistă implementarea PC;
sprijin pentru acces transnaţional la principalele infrastructuri de cercetare;
acţiuni pentru stimularea participării IMM-urilor, a societăţii civile şi a reţelelor acestora;
sprijin pentru colaborarea cu alte scheme europene de cercetare (de exemplu „cercetarea de
frontieră”).
c) Rețele de excelență - Obiective, descriere, caracteristici
Schema de finanţare Reţele de excelenţă este proiectată pentru instituţiile de cercetare care doresc să
combine şi să integreze funcţional o parte semnificativă a activităţilor şi capacităţilor lor într-un
21
anumit domeniu, în scopul creării în acest domeniu a unui „centru virtual de cercetare” european.
Acest lucru se realizează prin implementarea unui „program comun de activităţi”, bazat pe utilizarea
integrată şi complementară a resurselor din toate unităţile, departamentele, laboratoarele sau echipele
mari de cercetare. Implementarea acestui program comun de activităţi va necesita o implicare
oficială din partea organizaţiilor care integrează o parte a resurselor şi activităţilor lor.
d) Alte tipuri de proiecte (descriere pe scurt)
Proiecte individuale
Proiectele realizate de echipe de cercetare individuale naţionale sau multinaţionale, conduse de un
„investigator principal”, finanţate de Consiliul European de Cercetare (CEC).
Instruirea și dezvoltarea carierei cercetătorilor
Instruirea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor din întreaga Uniune Europeană şi a partenerilor săi de
cercetare, printr-o gamă de acţiuni care poartă numele Marie Curie.
Cercetarea în beneficiul grupurilor specifice-in special al IMM
Proiectele de cercetare şi dezvoltare tehnologică în cadrul cărora se desfăşoară cea mai mare parte a
cercetării realizate de către participanţi ca de exemplu universităţi, centre de cercetare sau alte entităţi
legale, în beneficiul anumitor grupuri, în special al IMM-urilor sau pentru organizaţiile societăţii
civile şi al reţelelor acesteia.
Nivelurile maxime ale rambursării costurilor unui proiect depind de schema de finanţare, statutul
legal al participantului şi tipul activităţii. Nivelul standard al rambursării pentru activităţile de
cercetare şi dezvoltare tehnologică este de 50 %. Anumite persoane juridice pot obţine până la 75 %
(organisme publice non-profit, IMM-uri, organizaţii de cercetare, unităţi de învăţământ superior).
Pentru activităţi demonstrative, nivelul rambursării este de până la 50 %. Pentru alte activităţi
(gestionarea consorţiului, crearea şi menţinerea legăturilor, formare, coordonare, diseminare etc.),
rambursarea poate fi de până la 100 % din costurile eligibile. Nivelul de 100 % se aplică de
asemenea acţiunilor de cercetare de frontieră în cadrul Consiliului European de Cercetare.
Finanțarea activităților din proiecte în PC 7
Referitor la partea financiară, principiul de bază al PC7 îl reprezintă co-finanţarea. Acest lucru
înseamnă că, fără excepție, Comisia nu „achiziţionează” servicii de cercetare prin acordarea de
contracte şi plata unui preţ, ci acordă subvenţii proiectelor și contribuie cu un anumit procent la
costurile generale. De aceea, participanții trebuie să înțeleagă diferența între “call for tender” și “call
for proposal”. Fără excepție, în Programul Cadru 7, Comisia UE lansează exclusiv apeluri pentru
propuneri de proiecte (call for proposal) și nu apeluri pentru achiziții de servicii (call for tender).
Costurile eligibile în proiectele FP 7 sunt compuse din costuri atribuibile direct acţiunii, denumite în
continuare „costuri directe” şi unde este aplicabil, costuri care nu sunt atribuibile direct dar care sunt
în relaţie directă cu costurile eligibile, denumite în continuare „costuri indirecte”. Rambursarea
22
participanţilor va fi bazată pe costurilor lor eligibile directe şi indirecte. Acordul de grant poate
prevedea ca rambursarea costurilor eligibile indirecte să fie limitată la un procent maxim din
costurile eligibile directe, cu excepţia costurilor eligibile directe pentru subcontractare, în special în
cazul acţiunilor de coordonare şi de sprijin, şi, după caz, acţiuni destinate formării profesionale şi
dezvoltarea carierei cercetătorilor.
Plafoanele de finanțare:
1. Pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică, contribuţia financiară a Comunităţii poate
atinge un maxim de 50% din costurile eligibile totale. Cu toate acestea, în cazul organizațiilor non-
profit publice, secundar şi instituţiile de învăţământ superior, organizaţii de cercetare şi IMM-urile,
se poate atinge un maximum de 75% din costurile eligibile totale.
2. Pentru activităţi demonstrative, contribuţia financiară a Comunităţii poate atinge un maxim de
50% din costurile eligibile totale.
3. Pentru activităţile susţinute de acţiunile de cercetare "de frontieră", cele de coordonare şi sprijin,
precum şi acţiuni pentru formarea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor, contribuţia financiară a
Comunităţii poate atinge un maxim de 100% din costurile eligibile totale.
4. Pentru activităţile de management, inclusiv certificatele privind declaraţiile financiare, precum şi
alte activităţi care nu intră sub incidenţa punctelor 1, 2 şi 3, contribuţia financiară a Comunităţii
poate atinge un maxim de 100% din costurile eligibile totale. Alte activităţi menţionate la primul
paragraf includ, inter alia, formare profesională în acţiuni care nu intră sub incidenţa schemei de
finanţare pentru formarea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor, coordonare, crearea de reţele şi
difuzare.
6) Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7
Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor
Unul dintre criteriile de evaluare a propunerilor de proiecte PC 7 este cel legat de calitatea şi
eficienţa implementării şi managementului (criteriul 2 - Quality and efficiency of the implementation
and the management), cu pondere de 33,3 % din nota totală. Este vital ca acest segment să fie realizat
în cele mai bune condiţii. Spre deosebire de criteriile de evaluare nr. 1 (Scientific and/or
technological excellence relevant to the topics addressed by the call) şi 3 (Potential impact through
the development, dissemination and use of project results) care sunt clar de competenţa ştiinţifică şi
tehnică a cercetătorilor, managementul de proiect este “o altă meserie” pentru care oamenii de ştiinţă
nu au calificarea necesară. Competenţa necesară pentru a redacta partea de management a unui
proiect şi a implementa proiectul este total diferită de competenţa ştiinţifică.
În acest sens, în procesul de redactare a propunerii de proiect este clar necesară participarea unei
persoane cu abilităţi de management de proiect, care să completeze evantaiul de competenţe din
23
consorţiul proiectului. Abilităţile de management de proiect şi capacitatea profesională a
managerului de proiect trebuie să fi dublate de instrumente specifice
Într-o analiză recentă15
referitoare la analiza erorilor frecvente din propunerile de proiect PC 7, s-a
arătat că 24 % din propunători nu au obţinut minim 3 puncte din cele 5 posibile la criteriul 2 de
evaluare, una dintre cauze fiind incapacitatea consorţiului de a prezenta structurile de management
ale propunerii de proiect şi eficienţa implementării.
Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor
În secţiunea anterioară s-a menţionat că:
- Managementul este o componentă importantă în orice proiect;
- Criteriul nr. 2 „management şi organizare” are o pondere de 33% din nota unui proiect şi
poate diferenţia propuneri de proiecte excelente din punct de vedere ştiinţific;
- Cercetători foarte buni nu sunt şi manageri foarte buni;
- Managerul de proiect nu are atribuţii legate de partea ştiinţifică, dar este o persoană cheie în
legătura cu finanţatorul proiectului.
Fiecare program are propria tipologie şi obiective, participanţi şi reguli, managementul de proiect are
aceleaşi principii, universal valabile. Cu toate acestea, Programul Cadru 7 are câteva particularităţi
de care trebuie să se ţină cont în redactarea propunerii de proiect de cercetare, astfel:
- Consorţiile sunt pan-europene şi chiar includ parteneri din exteriorul Europei;
multiculturalitatea este un factor important ce afectează succesul proiectului;
- Deşi sunt importante, întâlnirile proiectului sunt dificil de realizat, având în vedere distanţele
foarte mari între parteneri;
- Tipul de instituţii este extrem de variat, la proiecte participă atât instituţii academice cât şi
întreprinderi şi ONG-uri;
- Deoarece proiectele PC 7 au durată de 3-5 ani, personalul participant la proiect poate varia
destul de mult; chiar organizaţiile ca atare îşi pot schimba numele, statutul, obiectivele şi
structura financiară
Un instrument de redactare a propunerilor de proiecte pentru Programul Cadru 7 contribuie la:
- Reducerea costurilor de redactare a propunerii; este binecunoscut16
că pentru o propunere
de proiect PC 7, fiecare partener cheltui aproximativ 1,5 persoane-lună şi sunt necesare 2
întâlniri în Europa cu partenerii. Având la dispoziţie un instrument web, întâlnirile nu mai
15 Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 – Environment (including climate change) and theme 3 – Information and
Communication Technologies of the 7th Framework Programme of European Union, Banciu, D, Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Revista
română de Informatică şi Telecomunicaţii, vol. 21, nr. 3, pag. 21
16 Experienţa proprie a autorului acestei teze, în redactarea a 2 propuneri de proiect PC 7, respectiv: Environmental NCP together to improve their
competitiveness” acronim ENV-NCP-TOGETHER, şi “Knowledge for Africa”, acronim KfA
24
sunt necesare, comunicarea prin tehnologie VoIP reduce practic la zero costurile cu
comunicaţiile
- Îmbunătăţirea calităţii propunerii de proiect. Aşa cum s-a menţionat anterior, managerul
de proiect are un rol important, inclusiv de catalizator al responsabililor ştiinţifici. El este de
asemenea responsabil cu partea financiară a proiectului şi cu partea sa administrativă.
- Facilitarea comunicării cu partenerii de proiect. Chiar dacă partenerii de proiect nu s-au
întâlnit înaintea redactării propunerii, tehnologia web şi comunicarea via internet facilitează
întâlnirile on-line între persoane din ţări diferite chiar de pe continente diferite.
- Creşterea calităţii secţiunii de management a propunerii de proiect, deoarece
coordonatorul proiectului şi managerul de proiect au posibilitatea să modifice în timp real
structurile de conducere, planurile de management al riscului, responsabilităţile fiecărei
organizaţii / persoane din proiect;
- Scăderea riscurilor proiectului în perioada de implementare. Această afirmaţie este
bazată pe următorul principiu: Cu cât proiectul este mai bine planificat, cu atât implementarea
lui este mai facilă, chiar dacă activităţile vor debuta după aproximativ 12 luni17
- Creşterea transferului de cunoştinţe relevante redactării şi facilitează procesul de
planificare, pe care grupul care redactează proiectul are nevoie.
Pe baza argumentelor mai sus menţionate este clar nevoie de un instrument electronic, disponibil
comunităţii ştiinţifice şi industriale ce propun propuneri de proiecte PC 7, cu următoarele
caracteristici generale:
1- Să fie accesibil şi uşor de utilizat
2- Să fie realizat cu mijloace tehnice disponibile gratuit dezvoltatorilor software (programe
shareware, freeware, sau open source)
3- Să prezinte în formă sintetizată erorile făcute de un număr relevant de predecesori, şi să le
prezinte astfel încât noile consorţii să le poată evita
4- Să includă experienţa unor evaluatori selectaţi de Comisia Europeană pentru a evalua
propuneri de proiecte
5- Să includă bune practici şi experienţa unor persoane relevante implicate în Programul Cadru
7
6- Să includă explicaţiile prezentate în formularele de depunere de proiect din Ghidul
Participantului
7- Să includă exemple de exprimare, de formulare a textelor. Acest factor este deosebit de
importante deoarece:
17 Experienţa proprie a autorului tezei este că durata medie a intervalului scurs de la depunerea propunerii de proiect şi până la debutul activităţilor
proiectului este de aproximativ 12 luni. Acest interval include: evaluarea propunerii de către Comisia Europeană, contestaţiile, negocierea, pregătirea
formularisticii pentru semnarea Acordului de Grant şi semnarea de către reprezentantul legal al coordonatorului şi Comisia Europeană
25
a. Toate propunerile de proiect se depun în limba engleză;
b. Evaluarea propunerilor se face de persoane care – în foarte puţine cazuri – sunt
vorbitori nativi de limba engleză;
Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte
EMDESK
EMDESK Gmbh - Germania, a dezvoltat mediul colaborativ EMDESK® bazat pe tehnologia web.
EMDESK® face disponibil comunității de cercetare o soluție avansată care integrează planificarea și
managementul de proiect cu sprijin pentru activități caracteristice PC 7. În același timp, EMDESK
sprijină redactarea de propuneri de proiecte, administrarea proiectului și raportarea și facilitează
colaborarea între membrii consorțiului.
Avantaje:
Este un instrument pentru managementul de proiect și redactarea sa
Consistență și transparență în centralizarea datelor proiectului
Economie de timp prin standardizare și fluxuri de lucruri
Oferă spațiu în platformă, Document Manager și Calendar
Reduce eforturile administrative
Sistemul de alertare permite menținerea proiectului pe linia planificată
Poate monitoriza multiple proiecte în același timp
Disponibil via web
Mediu securizat și viabil
Dezavantaje:
Nu se oferă asistenţă în procesul de redactare a propunerii de proiect, în sensul organizării
proiectului (număr de obiective, menționarea potențialelor erori similare ce au fost făcute de
predecesori, etc.)
Nu exista exemplificări
Deoarece se poate configura pentru orice tip de proiect din PC 7, iar acestea diferă
fundamental ca organizare, nu se pot realiza concluzii universal valabile
Microsoft SharePoint + Microsoft Project
Implementarea proiectelor reclamă o coordonare eficientă a resurselor utilizate. În cazul proiectelor
complexe planificarea atentă are o deosebită importanţă. Fără această etapă membrii echipei (sau
echipelor) vor avea o înţelegere limitată a proiectului şi a scopurilor acestuia.
Pentru a utiliza facilităţile de colaborare, persoana care scrie proiectul trebuie:
1. să revizuiască opţiunile proiectului pentru a utiliza interfaţa Web. Pentru aceasta în timp ce
sunteţi conectat la server faceţi următoarele:
26
- Selecteze meniul Collaborate, opţiunea Collaboration Options;
- Selecteze dacă resursele pot delega task-uri Project Web Access;
- Apese Ok pentru a salva setările.
2. să publice informaţia pe Project Server
2. Selecteze File şi opţiunea Publish;
Comparație între instrumentelor existente
Atât Microsoft cat și Oracle propun soluții foarte puternice, utilizabile în proiecte industriale, de mari
dimensiuni (atât ca bugete dar și ca număr de utilizatori implicați, operațiuni, plați, activități, etc.).
Ambele produse sunt foarte sofisticate dar și costisitoare (cost licențe, infrastructura hardware,
instruirea personalului, etc.). Nici unul din cele produsele celor doua firme, nu este dedicat PC 7 dar
se poate folosi și parțial la redactarea proiectelor, însă doar în partea de organizare, nu și redactare a
Pachetelor de Activități și respectiv a task-urilor. Produsul EFAMT nu are o politica transparenta de
vânzări iar prețurile nu sunt afișate. Fiecare oferta se trimite prin e-mail.
Aceasta analiza a dorit să demonstreze că la acest moment, nu există nici o platformă colaborativă
viabilă dedicată strict redactării propunerilor de proiecte PC 7.
7) Concept de instrument de redactare a proiectelor din Programul Cadru 7
Metodologia de cercetare
Instrumentul de redactare trebuie să completeze şi facă un pas în faţă de ce există la acest moment (în
Europa), să acţioneze pe o nişă unde ceilalţi dezvoltatori ai produselor similare nu pot realiza acest
lucru. Acest instrument va îngloba rezultate de cercetare efectuate de autorul acestei teze18
(ce vor fi
prezentate mai jos):
1. Extragerea şi analizarea erorilor efectuate de consorţii pan-europene, pentru fiecare
criteriu de evaluare stabilit de Comisia Europeană. Suplimentar, a fost extras „tiparul”
erorilor frecvente din aceste rapoarte. Metodologia de lucru este explicată pe larg mai jos.
Pe baza acestor erori, sunt oferite utilizatorului instrumentului de redactare, sfaturi utile în
ceea ce priveşte modalitățile de formulare a propunerii de proiect, astfel încât să se
maximizeze şansele de a fi evaluat cu succes de evaluatorii independenţi.
18 Autorul acestei teze nu a lucrat singur la cercetările efectuate. Rezultatele provin din cooperarea cu parteneri din proiectele la care a participat, în
principal „Environmental NCP together to improve their competitivenes” finanţat de Uniunea Europeană prin acordul de grant nr. 212494.
27
2. Colectarea şi sintetizarea de bune practici, din partea Punctelor Naţionale de Contact19
(NCP) pentru tema 6 Mediu (inclusiv schimbări climatice) din programul specific
cooperation al PC 7. Aceste bune practici au fost colectate şi sintetizate pe baza unei
metodologii similare cu cea de la analizarea erorilor.
Colectarea părerilor şi opiniilor evaluatorilor independenţi ai Comisiei Europene, care au fost
invitaţi să evalueze propuneri de proiecte cel puţin o dată. Numele acestor evaluatori sunt publice pe
pagina web a Programului Cadru 7, pentru fiecare program specific.
Autorul acestei teze a încercat să facă un prim pas către managementul cunoaşterii, să valorifice
experienţele anterioare ale propunătorilor din PC 7. De asemenea am încercat să concentrez
cunoaşterea de la cele 3 categorii menţionate mai sus (propunători, NCP, evaluatori) şi să le dublez
de informaţiile oficiale (explicaţii) furnizate de Comisia Europeană în Ghidul Participantului
(pachetul de informaţii) ce este disponibil la fiecare apel pentru propuneri.
Nu în ultimul rând, instrumentul înglobează experienţa practică a autorului în cei 4 ani petrecuţi în
cadrul Comisiei Europene, Direcţia Generală Cercetare (la acest moment Direcţia Generală Cercetare
şi Inovare), direcţia I – Mediu.
Toate aceste date, informaţii şi rezultate de cercetare sunt puse în operă într-un produs informatic
accesibil via web, realizat cu produse software opensource. Utilizarea opensources reduce la maxim
costurile implementării sistemului, fiind necesare doar resurse hard pentru „găzduirea” produsului
informatic, cunoştinţe specializate de informatică, şi resursă de timp pentru a efectua programele
respective.
In cele ce urmează se vor defini caracteristicile instrumentului (platformei) de redactare a
propunerilor de proiecte ce se va dezvolta în cadrul acestei teze de doctorat, denumită în continuare
„Platforma EVA”.
Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului
- Produs ușor de utilizat, prietenos cu utilizatorul și cu acces facil. În acest sens, accesul se va
asigura pe baza de user-name și password generate de webmaster pe baza unei cereri din
partea unui utilizator
- Având în vedere faptul ca parteneriatele sunt pan-europene și partenerii nu pot petrece mult
timp împreună, platforma trebuie să fie disponibila via internet,
19 Punctele Naţionale de Contact sunt persoane numite de guvernele statelor participante la Programul Cadru de cercetare al Uniunii Europene, a căror
principală atribuţie este să acorde sprijin comunităţii de propunători de proiecte PC 7 atât în pregătirea propunerii de proiect dar şi în implementarea
proiectelor din programele cadru
28
- Câmpurile care trebuie completate de utilizatori trebuie să fie generate astfel încât să permită
completarea unui număr suficient de mare de cuvinte pentru explicarea detaliata a proiectului.
Aceste câmpuri trebuie să corespunda cu formularul B din proiectele colaborative din PC 7
- Sa permită relaționarea task-urilor cu rezultatele (deliverables) și jaloane (milestones)
- După fiecare secțiune trebuie să existe link-uri 3 zone, astfel: „Common Errors”, „Good
Practice” și respectiv „What Evaluators looks for”. Când utilizatorul accesează acest link,
informațiile trebuie să îi fie prezinte în mod prietenos și să îl ajute în redactarea propunerii.
- Având în vedere rata de succes relativ mica la Programul Cadru 7 (pentru Romania este de
aproximativ 10 %), platforma trebuie să fie un „low-cost”, dar care să genereze produse
"foarte scumpe”20
- Trebuie să asiste propunătorii cat de mult posibil pe partea logistica și de administrare a
proiectului, fără a interfera în zona științifică.
Versiunea curenta a acestui instrument este focalizată pe Proiecte Colaborative. Cu toate acestea, ea
se poate extinde și la Rețele de Excelenţă sau alte scheme de finanțare ale PC 7. Instrumentul este
organizat în secțiuni similare cu cele ale formularului ce trebuie completat pentru depunerea de
proiecte. Fiecare secțiune conține următoarele zone:
1. Îndrumarea formală (Formal Guidance),
1. Erori Comune / frecvente (Common Errors),
2. Bune practici (Good Practice),
3. Ce caută evaluatorii (What evaluators are looking for),
4. Modele de răspuns / text cu îndrumări (Model Answers, with good practices guidelines),
5. Listă de verificare (Checklist).
Propunerile depuse în cadrul PC 7 trebuie să urmeze reguli stricte în ceea ce privește conținutul,
lungimea, etc.. Cu toate acestea, propunătorii au un foarte mare grad de libertate în ceea ce privește
numărul de pachete de activităţi, numărul de rezultate ș.a.m.d. Pe lângă rezultatele “formale”
menționate în “deliverable lists“ din proiectele PC 7 de cele mai multe ori rezulta multe articole
științifice publicate în revistele de specialitate si/sau cărţi.
20 Prin “Produs scump” se înțelege un proiect cu buget mare (3-7 milioane EUR). Având in vedere ca un proiect se generează si scrie in aproximativ 3-4
luni si necesita aproximativ 1-1.5 om-luna pentru fiecare participant (cu excepția coordonatorului care cheltuiește aproximativ 4 om-luna) rezulta ca
suma costurilor pentru redactarea propunerii este de aproximativ 20.000 – 25.000 EUR
29
Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 721
Analiza erorilor efectuate de consorțiile care au depus proiecte ca răspuns la apelurile (call for
proposals) lansate în cadrul ENV și ICT (domeniul e-health) pe mai mult de 480 de Evaluation
Summary Reports (ESR) redactate de panelurile de evaluatorii independenți. Analiza pentru tema 6 –
Mediu (inclusiv schimbări globale) a fost realizată ca activitate în cadrul Pachetului de activități nr. 3
(WP 3) din proiectul „Environmental NCP cooperating to improve their effectiveness”, finanțat de
Direcția Generală cercetare a Comisiei UE, prin Grant Agreement-ul 212494, coordonat de
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, prin dl. Viorel Vulturescu22
. Pentru tema 6 – ICT
(domeniul e-health), analiza a fost realizată după aceeași metodologie ca și pentru ENV, dar în afara
proiectului ENV-NCP-TOGETHER.
Calificativele acordate unei propuneri de proiect au fost acordate pe următoarele criterii
deluxe, pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 4-5 și punctaj total între
12,0 și 15,0;
welldone - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 3,5 si 4,5 și punctaj
total între 10,5 și 12,0
good - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 3,0 si 4,0 și punctaj total
între 9,5 și 10,5
medium - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 2,5 și 3,0 și punctaj
total între 9 și 9,5
weak pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 2,5 și 3,5 și punctaj total
între 7 și 9
garbage - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 1 și 3,5 și punctaj
total sub 7 puncte
În analiza recentă menţionată21
erorile frecvente sunt similare (fără a lua în considerare pe cele legate
strict de domeniul științific / topica pentru care a fost depusă propunerea de proiect). Pentru primul
criteriu în general, erorile frecvente sunt legate de: calitatea lucrărilor de cercetare descrise,
descrierea stadiului actual al domeniului sau cercetărilor din domeniu, corelarea obiectivelor
proiectului cu cele prezentate în topica pentru care s-a redactat propunerea, strategia de abordare a
lucrărilor de cercetare nu este cea necesară pentru un asemenea tip și dimensiune de proiect,
pachetele de activități nu sunt bine structurate, nivelul științific al activităților de cercetare științifică
nu este cel de care este nevoie într-un asemenea tip de proiect. În ceea ce privește cel de al doilea
criteriu, erorile frecvente, comune ambelor teme (ENV și ICT) sunt legate de: modul de organizare
21 Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 – environment (including climate change) and theme 3 – information and
communication technologies of the 7th framework programme of European Union – Banciu, D., Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D.,- Revista
Română de Informatică şi Automatică, vol. 21, nr. 3, 2011
22 http://www.env-ncp-together.eu/
30
al proiectului (pe pachete de activități), resursele propuse nu sunt adecvate pentru implementare,
procedurile de management nu sunt detaliate și nu pot fi evaluate corespunzător, efortul uman este
subestimat, consorțiul care implementează proiectul este nebalansat, responsabilitățile partenerilor nu
sunt justificate. Referitor la cel de al treilea criteriu, se poate menționa că legătura între procesul de
cercetare și cel de educație nu este prezentată, planurile de exploatare nu sunt conforme cu cerința
sau cu domeniul, planul de exploatare a rezultatelor proiectului nu este corespunzător cu activitățile
propuse și scopul proiectului.
Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de
Contact
Punctele Naţionale de Contact (NCP) sunt principala interfaţă a Uniunii Europene şi a guvernelor cu
comunitatea ştiinţifică (dar şi cu alţi propunători) care redactează propuneri de proiecte pentru
Programul Cadru. În acest context au acumulat o experienţă importantă observând şi aspecte pozitive,
dar şi problemele ridicate de cercetători.
Experienţa NCP a fost extrasă şi concentrată într-o cercetare efectuată în cadrul proiectului
„Environmental NCP together to improve their competitiveness”, în cadrul pachetului de activităţi nr.
3.
Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din Programul
Cadru 7
Este bine ştiut că a fi evaluator al Comisiei Europene constituie o experienţă extrem de importantă
pentru cei care au fost invitaţi să evalueze propuneri de proiect PC 7. Panelul este format din 3-5
persoane ce se reuneşte la solicitarea Comisiei Europene (consensus meeting). În cadrul acestei
reuniuni se discută pro şi contra argumentelor prezentate de fiecare evaluator în rapoartele de sesiune
individuală23
. Foarte mulţi evaluatori au devenit propunători de succes în cadrul programelor
europene de cercetare24
.
Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul teoretic
de instrument de redactare a proiectelor PC 7
Instrumentul de redactare a proiectelor PC 7 (Platforma EVA) înglobează următoarele componente:
1. Îndrumarea oficială (formală) oferită de Comisia Europeană, existentă în Ghidul
Propunătorului;
23 Evaluarea unui proiect PC 7 presupune două faze, respectiv: a) evaluarea individuală, când evaluatorul primește acces la un site web şi apreciază
propunerea de proiect cu note între 0 şi 5, şi b) evaluarea în panel unde toţi cei care au evaluat se reunesc într-o şedinţă comună organizată de Comisia
Europeană, la Bruxelles. Această reuniune este moderată de un reprezentant al Comisiei Europene.
24 Experienţa proprie a autorului acestei teze acumulată în perioada 2003 – 2007, când a fost Expert Naţional Detaşat în cadrul Comisiei Europene,
Direcţia Generală - Cercetare
31
2. Erorile (frecvente) ale propunătorilor de proiect PC 7. Acestea sunt selecţionate
pentru fiecare rubrică dintr-un proiect colaborativ PC 7 şi menţionate la rubrica
respectivă;
3. Bunele practici ale Punctelor Naţionale de Contact (la rubrica – „Bune Practici”);
4. Bunele practici şi opiniile evaluatorilor de proiecte din Programele Cadru europene
(la rubrica „Ce caută evaluatorii”);
5. Comentariile autorului acestei teze, realizate împreună cu partenerii din reţeaua NCP.
6. O listă de verificare, ce permite persoanei (sau grupului de persoane) care redactează
propunerea de proiect să verifice dacă a îndeplinit toate cerinţele de eligibilitate sau
dacă a urmat recomandările din acest instrument. Trebuie să se menţioneze că
instrumentul de redactare nu interferează în problematica ştiinţifică a proiectului.
Instrumentul conţine şi un exemplu de proiect de cercetare. Prin includerea acestui exemplu de
proiect –care a fost anonimizat – s-au dorit următoarele:
1. Propunătorii să aibă un exemplu de formulare a textului din fiecare secţiune a formularului de
depunere a proiectului25
2. Acest exemplu să fie comentat de persoanele cu experienţă în proiectele PC 7;
3. Să existe un exemplu de structurare şi organizare a unui proiect PC 7 şi mai ales cum să fie
prezentat evaluatorilor
8) Tehnici de management pentru implementarea proiectelor din Programul
Cadru 7
Expertiza și experienţa acumulată până la acest moment a condus la definirea unui cadru general al
participării și la realizarea unui “ghid general” pentru participarea la acest tip de proiecte. Capitolele
generale ale acestui ghid sunt: echipele de proiect, procese ale managementului de proiect, rezultatele
proiectelor, managementul riscului, cadrul organizaţional, cadrul general de management de proiect,
elemente de bună practică26
, factori care asigura succesul în implementarea proiectelor.
Prezentul capitol prezintă un cadrul specific de implementare a proiectelor din Programul Cadru 7 de
cercetare al Uniunii Europene, prin prisma unui set de reguli și proceduri ce trebuie urmate de
organizaţia parteneră în proiect și a bunelor practici dezvoltate în cele 2 organizaţii în decursul
ultimilor ani. Menţionăm că aceste bune practici se bazează și pe experienţa din programele cadru
anterioare (PC 5 și PC 6)
25 Fiecare proiect din programele (internațional) se redactează folosind o anumită terminologie. Această terminologie specifică programelor europene
nu este întotdeauna cunoscută, de toţi propunătorii deoarece anexele tehnice (description of work) ale Grant Agreement – ului nu sunt documente
publice. Chiar şi în cazul în care există acces la anexa tehnică “identificarea terminologiei specifice” este un proces destul de dificil.
26 Definim ca bună practică, o metodă specifică, un proces sau o tehnică necesară rezolvării unei problem specifice, sau a unui task, ce s-a dovedit a fi
mai eficientă decât alte existente în generarea rezultatului dorit.
32
Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7
În cadrul proiectului “Environmental NCP together to improve their competitiveness” (acronim
ENV-NCP-TOGETHER27
)a fost dezvoltat un instrument redactare a propunerilor de proiecte
colaborative din Programul Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene, tema 6 “Mediu (inclusiv
schimbări climatice). Acest capitol vine în completarea sprijinului pe care instrumentul îl oferă,
respectiv sprijină organizaţiile publice să implementeze proiectele PC 7.
Provocări în managementul proiectelor colaborative
Această secțiune se concentrează pe aspectele de management specific proiectelor de cercetare
(collaborative projects) sau de sprijin (coordination or support actions) din Programul Cadru 7.
Modul în care sunt conduse aceste proiecte este fundamental pentru succesul acestora.
Consorţii mari și foarte mari (de până la 30-35 de organizaţii);
Diversitate culturală și organizaţională
Abilităţi și capabilităţi tehnico-știinţifice variate
Diversitate mare geografică (în termeni de origine a organizaţiilor partenere din consorţiu)
Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ
Procesul de construire a unui proiect începe înainte de începerea acestuia, la stadiul de propunere,
atunci când se formează consorţiul. Totuși, este bine cunoscut că la depunere se menţionează doar
persoanele cheie, nicidecum întreaga echipă. Odată cu aprobarea proiectului și intrarea în vigoare a
acordului de grant, trebuie să se formeze întreaga echipă din fiecare organizaţie. Marea provocare a
managerului de proiect sau a coordonatorului de echipă este să se construiască o "echipa armonioasă,
de înaltă performanţă", aspect extrem de dificil în organizaţiile publice guvernamentale, deoarece
acestea nu sunt de tipul “companie organizată pe proiecte”, ci au o structură piramidală, cu
management și misiune clară.
Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ
Luarea deciziilor într-un proiect de colaborare este o provocare, deoarece partenerii pot avea alte
activităţi programate în această perioadă sau pot primi alte sarcini care să impieteze derularea
proiectului în bune condiţii. În plus, există o cerinţă relativ mare de decizii în unanimitate, în special
cu decizii extrem de importante, cum ar fi exploatarea rezultatelor proiectului şi definirea de condiţii
corecte de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală (IPR).
Rezultatele proiectului colaborativ
Persoanele performante şi procesele clare și eficiente sunt esenţiale pentru obţinerea rezultatelor de
înaltă calitate. Cu toate acestea, există necesitatea de a insufla un angajament pentru excelenţă în
27 http://www.env-ncp-together.eu/, coordonat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, coordonator de proiect prin Viorel Vulturescu
33
consorţiu cu scopul de a obţine rezultate de înaltă calitate. Este extrem de important să se creeze un
sistem (set de proceduri) de management al calităţii, care să asigure obţinerea de rezultate de înaltă
calitate.
Pentru a răspunde la provocările (problemele) menţionate în secţiunile anterioare ale prezentului
articol au fost identificate o serie de bune practici. Gama de activităţi necesare pentru a îndeplini
obiectivele proiectului şi scopul său sunt foarte diverse. Cu toate acestea, toate cele 3 categorii
prezentate fiind sunt dependente unele de altele şi mai ales trebuie să fie în echilibru unele faţă de
altele.
1) Resursele – conţine personalul şi echipamentele necesare pentru a îndeplini obiectivele
proiectului. Acestea vor crea cheltuieli şi sunt de aceea dependente de bugetul proiectului.
2) Planul (planificarea) - indică timpul şi secvenţele diferitelor activităţi dependente de bugetul
proiectului, dar şi durata totală a proiectului.
3) Domeniul proiectului se referă la misiunea / zona sa de activitate.
Recomandări privind managementul proiectului colaborativ
Fără o structură de conducere eficace, cele mai multe proiecte vor depune eforturi foarte mari să
obţină rezultate bune. Structura de conducere a proiectului este folosită să rezolve chestiuni care pot
apare şi să ia în considerare recomandări pentru rezultatele proiectului.
Recomandări privind riscul în proiectele colaborative
Proiectele bine conduse, ce ţin cont de bunele practici, utilizează tehnicile de management şi le
implementează conform regulilor stabilite, nu au întârzieri în livrarea rezultatelor sau devieri mari de
buget. Managementul riscului este parte integrantă a bunelor practici şi contribuie la o implementare
şi dezvoltare armonioasă. Prin concentrarea pe managementul riscului în faza de planificare a
proiectului şi implementarea strategiei ce reduce riscurile ce pot apare, eventualele surprize
costisitoare pot fi evitate.
În ceea ce priveşte managementul de proiect din proiectele din Programul Cadru, se pot concluziona
următoarele:
1. Există cadrul legislativ necesar pentru implementarea / derularea / coordonarea proiectelor
din Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene, în instituţiile publice
guvernamentale din România;
2. Chiar dacă personalul acestor instituţii este format preponderent din funcţionari publici şi nu
pot fi remuneraţi integral în bugetul proiectului, se poate angaja personal suplimentar –
resurse umane – care să lucreze în aceste proiecte;
34
3. Planurile de management de proiect, de management al riscului şi cadrul organizaţional sunt
exact la acelaşi nivel cu cele din instituţiile din statele din EU 1528
4. Comisia Europeană tratează instituţiile din România în acelaşi mod ca şi alte instituţii din
întreaga Uniune.
9) Sinteza contribuțiilor originale ale tezei
Tematica prezentei lucrări, elaborată ca teză de doctorat, corespunde unei necesități obiective:
realizarea unui instrument disponibil prin web care să faciliteze redactarea propunerilor de proiect și
care să înglobeze cunoștințele și expertiza celor 3 categorii de actori implicați în proiectele din
Programul Cadru 7, respectiv: comunitatea științifică și tehnologică, Punctele Naționale de Contact și
respectiv experții independenți evaluatori ai proiectelor depuse ca urmare a apelurilor de propuneri
de proiecte.
Concret, lucrarea înglobează următoarele noutăți de cercetare:
1. Extragerea erorilor efectuate de peste 500 de consorții de organizații academice,
industriale, organizații ne-guvernamentale (ONG) dar și agenții guvernamentale, instituții ale
administrației publice locale, etc.. Aceste erori au fost extrase printr-un proces intens de
lecturare, extragere, evaluare, pentru a evita repetițiile și a decela erorile de tehnică de
redactare de cele aferente domeniului științific
2. Colectarea experienței Punctelor Naționale de Contact (NCP) pentru tema 6 - Mediu
(inclusiv schimbări globale), acumulată în mulți ani de experiență în Programele Cadru de
cercetare ale Uniunii Europene. Acest proces, realizat în cadrul proiectului „Environmental
NCP together to improve their competitiveness” a extras și sintetizat expertiza NCP din
organizații cu tradiție de asistență independentă profesionist organizată, precum
Österreichische Forschungsförderungsgesellschaft mbh – Austria, Agenzia per la
Promozione della Ricerca Europeo – Italia, SenterNovem – Olanda, etc.
3. Colectarea expertizei evaluatorilor independenți din țările UE care au fost invitați de
Comisia Europeană să evalueze, noteze și ierarhizeze propunerile de proiecte de cercetare.
Este bine știut că a fi evaluator în Programele Cadru constituie cea bună metodă de învățare
pentru acele persoane care doresc să coordoneze propuneri de proiecte și dețin un bagaj de
cunoștințe solid, dublat de recunoaștere internațională incontestabilă. Această colectare s-a
făcut tot prin intermediul NCP, în cadrul proiectului „Environmental NCP together to
improve their competitiveness”.
28 EU 15 – Cele 15 state europene care au format Uniunea Europeană înainte de accesul celor 12 ţări din zona de Est a Europei
35
4. Analizarea unui proiect model, unde se prezintă modul în care topica se divizează în
cuvinte/fraze cheie, tehnica de redactare pe fiecare secțiune a formularului, modul de
organizare, dependențele și legăturile pachete de activități, activități, rezultate intermediare,
jaloane, diagramele Gantt și Pert. Acest model este comentat și explicat de autorul acestei
teze
5. Proiectarea unui concept de instrument de redactare a propunerilor de proiect care
înglobează toate cele enunțate mai sus (cunoștințe, experiențe, expertiză internațională)
6. Definirea unui cadru de management de proiect în instituțiile publice guvernamentale din
România, prin care s-au îmbunătățit cunoștințele și experiențele acumulate prin analizele
menționate mai sus. Acest cadru a ajutat la experimentarea și validarea unor date și informații
obținute de la partenerii internaționali și la validarea conceptului de instrument. Această
validare s-a făcut prin participarea Autorități Naționale pentru Cercetare Științifică la diverse
proiecte din Programul Cadru 7, atât în calitate de partener cât și în postura de coordonator.
7. Implementarea conceptului de instrument de redactare într-o platformă on-line,
realizată cu resurse open-source, respectiv my SQL și php.
8. Asigurarea “Managementului calității” în redactarea proiectelor. Argumentul pentru
această afirmație furnizat de “obligarea” persoanei care redactează proiectul să urmărească
logica: obiectiv general – obiectiv specific – pachete de activități – activități – rezultat – jalon.
În acest fel se asigură o disciplină în organizarea și structurarea proiectului și prezentarea sa
în condiții optime
10) Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent
A. Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie internaţională
recunoscute sau în reviste din ţară recunoscute de către CNCSIS
A-1. Correlation between antioxidant activity and hepatoprotective effect of a vegetal
bioproduct - Nichita, C., Neagu G., Vulturescu, V., Albulescu R., Vulturescu, V. Badea, N,
Giurginca, M. Meghea, A., Molecular Crystals and Liquid Crystals, Print ISSN: 1542-1406,
Online ISSN: 1563-5287, DOI: 10.1080/15421401003726741, IC= 1.433
A-2. Performance estimation of Bucharest multiwavelenght LIDAR during the
EARLI09 campaign – Belegante, L., Nicolae, D.N., Talianu, C., Vulturescu, V. – Buletin
Științific – Universitatea Politehnica din București, ISSN 1223-7027, Series A, Vol. 71,
Issue nr. 4, 2009, IC = 0.25
36
A-3. Computer Aided SWOT Analysis Applied on Evaluation of Innovation Potential
in Central and South-East Europe, Vulturescu, V., Ghiculescu, D., Țîțu, M. Management
of Sustainable Development Journal, indexată CNCSIS B+
A-4. Challenges in implementing FP 7 projects in the public institutions, Vulturescu,
V., Dumitrache, N., acceptat pentru publicare în revista “Economia. Seria Management”, vol.
15, nr. 1, ISSN 1454-0320, indexată CNCSIS B+
A-5. Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 –
Environment (including climate change) and theme 3 – Information and
Communication Technologies of the 7th
Framework Programme of European Union,
Banciu, D., Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D. - Revista Română de Informatică şi
Automatică, vol. 21, nr. 3, 2011,
A-6. Econometrical particularities of using qualitative variables as explanatory
factors în the case of a research project – Bodea, C.N., Tănăsoiu, O.E., Cristache, S.E.,
Vulturescu, V. Metalurgia International, vol. XIV (2009), special issue nr. 12, ISSN 1582-
2214, p 39-42
Se evidențiază participarea autorului acestei teze la proiecte internaționale, din Programul Cadru 7 de
cercetare al Uniunii Europene, în calitate de coordonator (director de proiect), lider al echipei
românești, sau membru al echipelor românești și respectiv din programul de cooperare regională
South East Europe:
B. Director de proiect International (coordonator)
1. Environmental NCPs to improve their effectiveness www.env-ncp-together.eu, Grant
Agreement nr. 212494, proiect în derulare
C. Responsabil de proiect International (partener)
1. European Network on research programme applied to the protection of tangible cultural
heritage http://www.netheritage.eu/index2.html
2. Promoting International Cooperation for Environment Research Through Dissemination and
Networking Activities http://www.interlink-fp6.com/
3. Scientific knowledge for Environmental Protection http://www.skep-era.net/site/262.asp
4. South East European innovation and Finance Agencies www.see-ifa.eu
5. Mechanism for fostering innovation in South East Europe http://www.southeast-
europe.net/en/news_and_events/news/
37
D. Participarea în proiecte de cercetare internaționale, redactate cu contribuția (de management)
a autorului acestei teze
1. DEveloping the emerging research potential of Romanian LIdar CEntre, finanțat de Comisia
Europeană – DG. Cercetare, Grant Agreement nr. 229907. http://inoe.inoe.ro/DELICE/ Poziția
ocupată: responsabil management;
2. Romanian Atmospheric 3D Observatory – finanțat de guvernul Norvegiei prin programul Norway
Grants, contract nr. STVES 115266 / 2008. Poziția ocupată: responsabil management și marketing
științific
E. Activitate didactică în domeniul managementului de proiect
1. Coordonator de disciplină: Inițierea proiectelor, program de master “Managementul
informatizat al proiectelor” – Academia de Studii Economice București, Facultatea
Cibernetică, Informatică și Statistică Economică;
2. Coordonator de disciplină: Management de proiect, program de master “Politici Europene”
– Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și
Managementul Afacerilor;
3. Lector: Cursuri „Evaluare Politici Publice” și „Planificare bugetară” în cadrul proiectului
Procese decizionale eficiente la nivelul administrației publice locale din Romania”, cod
SMIS 2284 – proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative, coordonat de Ministerul Administrației și Internelor
F. Cărți
1. Redactarea propunerilor de proiect de cercetare din Programul Cadru 7 al Uniunii Europene –
Ghid Practic, Autori: Vulturescu, V, Banciu, D., Bodea, C.N, Vasile, D. În curs de publicare.
11) Bibliografie selectivă
1. Europe’s regional research systems: current trends and structures (Dr. Henning Kroll and Dr.
Thomas Stahlecker, Fraunhofer ISI), disponibil la
http://ec.europa.eu/research/era/docs/en/fact&figures-european-commission-regional-
research-systems-2009.pdf
2. Politicile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în România, Raport 2010,
disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/raport-ancs-2010-final.pdf
3. Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European
Economic and Social Committee and the Committee of the Regions
38
4. Raport al Grupului Independent de Experți pentru CDI numit ca urmare a Summit-ului de la
Hampton Court, prezidat de dl. Esko Aho – Ianuarie 2006
5. Muldur, U., et al., “A New Deal for an Effective European Research Policy,” Springer 2006
ISBN 978-1-4020-5550-8
6. Decision No 1982/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 18 December
2006 concerning the Seventh Framework Programme of the European Community for
research, technological development and demonstration activities (2007-2013), Official
Journal of the European Union, L 412/1, 30 December 2006
7. Banciu, D, Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Frequent errors identified in project
proposals submitted on theme 6 – Environment (including climate change) and theme 3 –
Information and Communication Technologies of the 7th
Framework Programme of
European Union, Revista română de Informatică şi Telecomunicaţii, vol. 21, nr. 3, pag. 21
8. Vulturescu, V, Banciu, D., Bodea, C.N., Vasile, D., Redactarea propunerilor de proiecte de
cercetare în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene – Ghid practic, în curs de publicare
9. Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Bodea, C.N., Challenges in implementing FP 7
in public institutions” “Economia, seria Management” Journal, The Research Centre of
Business Management through projects, Faculty of Management, the Bucharest Academy of
Economic Studies, România. (articol acceptat spre publicare)
10. Vulturescu, V. – Inițierea proiectelor, suport de curs, Master – Managementul Informatizat
al proiectelor, Academia de Studii Economice București – Facultatea Cibernetică, Statistică și
Informatică Economică
11. Barnes, T. A., Pashby, I. R. and Gibbons, A. M. (2006) "Managing collaborative R&D
projects development of a practical management tool" International Journal of Project
Management 24(5): 395-404.
12. Management of complex collaborative R&D projects – best practices, Together Anywhere,
Together Anytime, 14 January 2010
13. Kaushal Keraminiyage, Dilanthi Amaratunga, Richard Haigh, “Achieving Success in
Collaborative Research: The Role of Virtual Research Environments”, Journal of
Information Technology in Construction, Vol. 14 (2009), 59-69.
14. Dodgson, M. (1996) "Learning, trust and inter-firm technological linkages: some theoretical
associations." Technological Collaboration, the Dynamics of Cooperation in Industrial
Innovation, Edward Elgar
15. Davenport, S., Davies, J. and Grimes, C. (1998). Collaborative research programmes:
building trust from difference. Technovation 19(1): 31-40
16. Mora-Valentin, E. M., Montoro-Sanchez, A. and Guerras-Martin, L. A. (2004). Determining
39
factors in the success of R&D cooperative agreements between firms and research
organizations Research Policy, 33(1): 17-40
17. Mann, L. (2006). Strength and Length of Partnership as Key Factors in Research
Collaboration between Universities and Industry. How Organisations Connect: Investing in
Communication.
18. Weck, M. (2006). Knowledge creation and exploitation in collaborative R&D projects:
lessons learned on success factors. Knowledge and Process Management 13(4): 252.
19. Banciu, D., Coardoș, D., Digital Platform for Management of Information dedicated to
Research Projects, IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication
and Processing – workshop on Digital Libraries, Cluj Napoca, 2010
20. Banciu, D., Coardoș, D., Pilot System for Information – Documentation Based on Web
Platform, Conferința internațională “Information Literacy”, Sibiu, 20 – 22 aprilie 2010
21. Banciu, D., Manda, C., Manda, C. C., Administrația publică și cetățeanul: autorități, servicii,
informație publică, Editura Tehnică, București, 2007
22. Risk Management @ Monash, A guide to Risk Management of IT projects at Monash