1
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE ,,Alexandru Ioan Cuza”
POPA (BORANDĂ) LENUȚA – CRISTIANA
TEZA DE DOCTORAT
REZUMAT
Tema: GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ÎN
SECOLUL al XXI-lea. IMPLICAȚII ȘI DETERMINĂRI
ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
Conducător de doctorat:
Profesor universitar doctor,
ȚUȚU PIȘLEAG
Teză elaborată în vederea obținerii
titlului de DOCTOR în ,,Ordine Publică și Siguranță Națională”
-BUCUREȘTI, 2018-
2
CUPRINS
Geopolitica resurselor primare în secolul al XXI-lea. Implicații și
determinări asupra securității naționale a României
LISTA ABREVIERILOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ÎN
SECOLUL al XXI – lea
1.1. Evoluții ale conceptelor geopolitice
1.2. Lupta și competiția pentru putere
1.3. Societatea cunoașterii
1.4. Dezvoltarea tehnologiilor
1.5. Politici privind protejarea mediului
1.6. Paradoxul resurselor primare
1.7. Preocupări privind utilizarea resurselor neconvenționale
1.8. Societățile multinaționale în procesul de globalizare
1.9. Competitivitate comercială în spațiul comun
CAPITOLUL II. GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ALE
ROMÂNIEI ÎN SECOLUL al XXI – lea
2.1. Resursele primare ale României
2.1.1. Resursele de apă ale României
2.1.2. Resursele de sol ale României
2.1.3. Resursele de populație ale României
2.1.4. Resursele de hrană ale României
2.2. Dinamica resurselor de apă ale României în intervalul 2010–2015
2.3. Dinamica resurselor de hrană ale României în intervalul 2010 –
2015
2.4. Dinamica fondului funciar al României în intervalul 2010 – 2015
3
2.5. Dinamica populației României în intervalul 2010 – 2015
CAPITOLUL III. ROLUL STATULUI ÎN GLOBALIZARE
3.1. Obiective ale statului în procesul de globalizare
3.2. Limite ale statului în procesul de globalizare
3.3. Globalizarea în modelarea relațiilor geopolitice
3.4. Manifestări ale societății civile împotriva globalizării
3.5. Evoluția economică a României în contextul globalizării
3.6. Evoluția economică a statelor europene în contextul globalizării
3.7. Evoluția comerțului internațional al României în contextul
globalizării
3.8. Abordări privind conceptul de securitate în secolul al XXI-lea
3.9. Abordări strategice privind securitatea resurselor în secolul al
XXI-lea
CAPITOLUL IV. DETERMINĂRILE GEOPOLITICE ALE
RESURSELOR PRIMARE ALE ROMÂNIEI
4.1. Determinări geopolitice ale resurselor de apă asupra strategiei de
securitate națională
4.2. Determinări geopolitice ale resurselor de hrană asupra strategiei de
securitate națională
4.3. Determinări geopolitice ale resurselor de sol asupra strategiei de
securitate națională
4.4. Determinări geopolitice ale resurselor de populație asupra strategiei
de securitate națională
4.5. Poziția statelor față de utilizarea organismelor modificate genetic
CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
4
LISTA ABREVIERILOR
AEM Agenția Europeană pentru Mediu
AOAR Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
CEPR Centrul de Cercetare a Politicii Economice
EFSA Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
FAO Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură
HRW Human Rights Watch
IMC Centrul Independent de Media
INS Institutul Național de Statistică
ISO Organizația Internațională de Standardizare
ITU Uniunea Internațională pentru Telecomunicații
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MEN Ministerul Educației Naționale
NATO OrganizațiaTratatului Atlanticului de Nord
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
ONU Organizația Națiunilor Unite
OSCEP Biroul de Programe de Educație Clinică de Stat
PAM Programul de Acțiune pentru Mediu
PESA Politica Europeană de Securitate și Apărare
PIB Produsului Intern Brut
PNA Planul Național de Acțiune
PSAC Politica de Securitate şi Apărare Comună
SNC Strategia Națională pentru Competitivitate
TUE Tratatul privind Uniunea Europeană
TEP Tone echivalent petrol
UE Uniunea Europeană
UEO Uniunea Europei Occidentale
5
UNCTAD Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea
UNEP Programul Națiunilor Unite pentru Mediu
UNDP Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
WEF Forumul Economic Mondial
WSF Forumul Social Mondial
6
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei este dată de preocupările omului,
parte integrantă a mediului, ce a contribuit semnificativ la modelarea
acestuia, din cele mai vechi timpuri, încercând să domine natura,
exploatându-i bogățiile fără a-și pune problema, pentru o lungă perioadă, în
ceea ce privește exploatarea irațională a acestor resurse, prin exercitarea
asupra mediului înconjurător a unor serii de acţiuni deliberate ce au avut ca
scop modificarea mediului în raport cu necesităţile sale imediate.
Domeniul geopoliticii resurselor primare cuprinde politici şi strategii
de conservare şi folosire a resurselor primare, resurse de importanță
primordială pentru existența vieţii pe pământ, omul fiind un consumator al
acestor resurse primare, pe care le foloseşte, de cele mai multe ori, abuziv şi
iraţional.
În societatea contemporană, marcată de puternica amprentă a
fenomenului globalizării, cu efecte ale evenimentelor asupra societăților din
zone cât mai diverse, pe suportul exacerbării schimbărilor în societăți și în
economia mondială, rolul statului devine tot mai discutabil, mai ales în
contextul interdependenței dintre state, o dată cu eliminarea barierelor
comerciale și culturale dintre acestea.
Motivarea alegerii temei rezidă din preocuparea societății
contemporane, referitoare la utilizarea rațională a resurselor primare, astfel
încât să beneficieze și generațiile viitoare de posibilitatea de a le utiliza, dar
în acelați timp, și din preocuparea privind conștientizarea omului modern de
necesitatea protecției resurselor primare și a mediului, cu principal obiectiv
reducerea considerabilă a probabilității apariției conflictelor și instabilității
induse de diminuarea acestor resurse.
Actualitatea temei abordate este o reflectare a impactul globalizării,
considerată cea mai înaltă formă de internaționalizare, care poziționează
7
omenirea într-o nouă etapă de stabilire şi redefinire a intereselor. Rezultat al
globalizării, mediul de securitate are ca amprentă interconexiunea dintre
resurse, respectiv deținătorii de resurse, fără a neglija instabilitatea socială
generată de aceasta pe fondul creșterii concurenței forței de muncă, crizei de
resurse și tot mai variatelor tipuri de tensiuni ce apar între state.
Element de noutate în preocupările omenirii, globalizarea, factor de
importanță capitală în evoluția mediului de securitate al societății
contemporane, oferă nenumărate oportunități dar comportă și o serie de
riscuri și amenințări, lupta pentru resurse fiind emblema geopolitică a
secolului al XXI-lea, generând sau amplificând conflictele tocmai datorită
caracterului limitat și repartizării neuniforme a acestor resurse pe suprafața
Terrei, constituind, de altfel, conceptul la care se raportează permanent teza.
Concluziile majorității covârșitoarea a experților și cercetătorilor
domeniului, indică resursele primare una dintre marile provocări ale
secolului al XXI-lea, în contextul în care omenirea a ajuns în acea etapă a
evoluției în care se confruntă cu riscul dispariției, dacă nu va exploata unica
oportunitate de supraviețuire, prin schimbarea radicală a stilului de viață.
Limitele studiului derivă din necesitatea continuării acestuia datorită
fluidității și volumul considerabil al datelor privind evoluția resurselor
primare, a căror gestionare are implicații directe asupra securității globale.
Ipotezele de cercetare care au stat la baza studiului au fost determinate
de necesitatea imperioasă de a răspunde unor probleme de mare actualitate
privind:
- resursele primare – obiective în procesul de globalizare care
generează sentimentul nedreptății sociale, accentuând efectele
negative ale modelului liberal al dezvoltării;
- dezvoltarea economică și socială implică inechități ca urmare a
accelerării procesului de globalizare dominat de legile pieței;
8
- manifestările antiglobalizare constituie factori ce afectează ordinea
publică.
S-a utilizat ca metodă de cercetare analiza și sinteza datelor prin
descompunerea fenomenului studiat în părțile sale componente și cercetarea
lor individual, dar ca părți ale întregului, urmată de sinteza informațiilor
obținute prin elaborarea unor concluzii generate de reconstituirea
elementelor inițiale, în ansamblul întregului.
Demersul științific ilustrează tematica amplă a geopoliticii resurselor
primare, unicitatea lucrării fiind dată de abordarea de nivel global, prin
întrepătrunderea noțiunilor din domenii diferite.
Cercetarea a necesitat o abordare cu certitudine interdisciplinară,
având un aport semnificativ din partea mai multor ramuri știițifice dintre
care se pot enumera sociologia, economia și comerțul, științele politice,
științele din domeniul agriculturii și industriei alimentare, și bineînțeles,
geopolitica, abordarea interdisciplinară fiind impusă de amplul domeniu de
cuprindere a influențelor resurselor primare în viața oamenilor și în evoluția
societății.
Teza de doctorat are drept fundament necesitatea existenței și aplicării
unor politici adecvate privind gestionarea resurselor primare cu influență
pozitivă asupra situației economice, politice și implicit securității unei țări, în
scopul evitării epuizării acestor resurse, prin utilizarea lor irațională și
evitării declanșării competiției privind preluarea controlului asupra lor, ceea
ce ar conduce, în mod inevitabil, la insecuritate, instabilitate și declanșarea
conflictelor ce au contribuții majore în degradarea mediului prin acțiunea
directă a activității militare, prin dereglarea echilibrului ecosistemelor.
Tema se încadrează în domeniul ,,Ordine publică și siguranță
națională” prin prisma ipotezelor privind factorii de risc generați de evoluția
gestionării resurselor primare și rezultatele oferite, referitoare la influențele
și implicațiilor acestora în asigurarea siguranței naționale.
9
Lucrarea se dorește a fi un instrument util în identificarea
oportunităților privind corecta utilizare a resurselor primare cu scopul de a
asigura informarea și educarea, siguranța și securitatea. Pornind de la această
premisă, lucrarea însumează evoluții, abordări, determinări privind resursele
primare din țările comunitare și, în mod deosebit, din România.
Obiectivele lucrării vizează următoarele direcții de analiză:
a) studiul teoretic al evoluției geopoliticii resurselor primare prin
prisma realităților societății contemporane;
b) analiza resurselor de apă, hrană, sol și populație ale României,
precum și dinamica acestor resurse în perioada 2010 – 2015;
c) identificarea rolului statului în procesul de globalizare concretizat
în evoluția economică a țării;
d) sintetizarea determinărilor privind evoluția resurselor primare ale
României, stat membru al Uniunii Europene (UE);
e) sintetizarea datelor obținute în urma cercetării și interpretarea
acestora.
Cercetarea de față a presupus raportarea permanentă la contextul
geopolitic al secolulului al XXI-lea ce are ca amprentă manifestări care au
condus la schimbări profunde în viața socială, economică, politică și militară
a statelor și implicit a populației, ceea ce a impus o repoziționare în scopul
asigurării securității, atât prin prevenirea cât și prin neutralizarea acțiunilor
ce pot constitui agresiuni, indiferent de natura acestora.
10
CAPITOLUL I
GEOPOLITICA RESURSELE PRIMARE ÎN
SECOLUL al XXI– lea
Primul capitol al lucrării este o descriere a sferei de cuprindere a
geopoliticii într-o abordare teoretică a factorilor cu influență majoră în
evoluția resurselor primare.
Descrierea conceptelor geopolitice surprinde procesul de evoluție al
geopoliticii pornind de la plasarea sa inițială în proximitatea științelor ce
aveau ca obiect de analiză statul, ca teritoriu și ca formă de viață și prezintă
abordările teoreticienilor domeniului pornind de la acumulările inițiale, la
început sub impactul geografiei politice (termen introdus în secolul al XVIII-
lea de Turgot 1) şi al antropogeografiei germane (noţiune folosită pentru
prima dată de Friedrich Ratzel 2 ), parcurgând multiple etape de reflexie,
ajungând la consacrare aproape de sfârșitul primei jumătăți a secolului al
XX-lea și la o lărgire semnificativă a ariilor abordate, în secolul al XXI-lea.
În opinie proprie, geopolitica trebuie privită ca o disciplină din
domeniul științelor social-politice care, prin intermediul multiplelor
constante geografice, istorice, sociale, politice, studiază evoluțiile relațiilor
dintre state dar și din interiorul acestora în preocuparea permanentă de a fi
deținătorii puterii, fiind constituită ca o disciplină de sine stătătoare, chiar
dacă a apărut la confluența mai multor discipline, dezvoltând subramuri ce
1Anne Robert Jacques TURGOT, baron de l'Aulne, cunoscut sub numele de Turgot, a fost un
economist și om de stat francez. Inițial considerat un fiziocrat, el este astăzi cel mai bine amintit
ca un avocat timpuriu pentru liberalismul economic, https://en.wikipedia.org/wiki/Anne_
Robert_Jacques_Turgot, accesat la 14.12.2017. 2Friedrich RATZEL, om de știință, născut la 30 august 1844, în Karlsruhe, își încheie studiile
universitare la Heidelberg, în 1868. În 1882 si 1891, Ratzel publica primul și, respectiv, al doilea
volum din, cea mai importantă lucrare a sa, Antropogeographie, în care așeza pe noi fundamente
geografia umană. În 1897 apare lucrarea Politische Geographie, un alt volum definitoriu pentru
concepția sa despre rolul geografiei în istoria politică a diferitelor state,
http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Main_Page, accesat la 14.12.2017.
11
analizează evenimentele politice prin raportare la un cadru de o anumită
componență.
Existenţa umană implică accesul și utilizarea unei mari varietăți de
bunuri și servicii, ceea ce conduce, inevitabil, la modelarea
comportamentului acesteia în scopul obţinerii mijloacelor de satisfacere a
nevoilor. Prin caracterul dinamic şi nelimitat, nevoile umane reliefează
nivelul de dezvoltare al fiecărui individ în parte, dar și nivelul de dezvoltare
al societății, la un moment dat.
Din datele analizate, considerația proprie statuează geopolitica
resurselor primare ca fiind o problemă a societății contemporane pentru
rezolvarea căreia statele se impune a se implica pragmatic în proiecte de
dezvoltare durabilă cu efecte benefice pe termen lung.
De asemenea, interacţionând cu mediul, oamenii contribuie la
modificarea acestuia dar, în același timp, se modifică pe ei înşişi, ceea ce
impune identificarea din timp a efectelor acţiunilor proprii asupra mediului
pentru a nu ignora efectul acestuia asupra evoluției. În toate activitățile sale
omul ar trebui să conștientizeze necesitatea aplicării principiului dezvoltării
durabile astfel încât, lupta permanentă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii să
nu se transforme în luptă pentru supravieţuire.
Evoluția economiei mondiale, în contextul tendinţelor de deschidere a
pieţelor naţionale, devine puternic influențată de activitatea societăţilor
multinaţionale, investiţiile directe de capital fiind determinante în procesul
de globalizare al economiei mondiale.
Concluzia capitolului este dată de atu-ul României în atingerea
obiectivelor strategice, reprezentat de trendul ascendent al performanţei
economice şi comerciale, ce a contribuit la îmbunătăţirea constantă a poziţiei
faţă de celelalte state membre ale UE şi prin creşterea prezenței pe pieţele
internaţionale, reflectată de creşterea cotei de piaţă mondială pentru exportul
12
produselor din sectoarele industriale şi agricole, dar și prin existenţa unor
sectoare cu potenţial competitiv şi de specializare inteligentă.
CAPITOLUL II
GEOPOLITICA RESURSELE PRIMARE ALE ROMÂNIEI
ÎN SECOLUL al XXI-lea
Capitolul al doilea prezintă o imagine a resurselor de apă, hrană, sol și
populație ale României, precum și dinamica acestor resurse în perioada 2010
– 2015, completată cu implicațiile acestor evoluții asupra securității, în
contextul în care omenirea se confruntă cu permanente provocări în ceea ce
privește resursele primare.
În urma analizei și comparării datelelor statistice din documentele
oficiale românești din intervalul 2010-2015, referitoare la dinamica
resurselor de apă, volumului de apă distribuită, rețelei de apă potabilă,
consumului mediu anual de produse vegetale și animale per locuitor,
consumului mediu zilnic, cheltuielilor pentru produse agroalimentare, valorii
comerțului internațional cu produse agroalimentare, producției agricole a
României, produselor agroalimentare per locuitor, fondului funciar după
folosință, populației rezidente, migrației internaționale, migrației interne,
precum și dinamicii forței de muncă și șomajului, se desprind următoarele:
- resursele de apă ale României se poziționează pe un trend descendent din
punct de vedere al cerințelor de apă, context explicat prin diminuarea
activităților industriale, utilizarea de tehnologii durabile ce implică adoptarea
de tehnologii ce necesită un consum redus de apă, reducerea pierderilor
printr-un început de gestionare corectă a resurselor de apă;
13
- evoluția ușor descendentă în diminuarea consumului de apă, poate fi o
consecință a dezvoltării conștiinței ecologice a populației privind necesitatea
protejării resurselor primare și consumarea lor în mod rațional;
- piața societății consumeriste a zilelor noastre, oferă o gamă variată de
produse comercializate în stare proaspetă sau procesate, reorientând
alimentația tradițională a românilor, bazată pe carne, lapte și cereale pe o
alimentație în care produsele procesate dețin o pondere majoritară;
- cea mai mare parte a suprafeței agricole a României a fost privatizată până
în anul 2010, dar inexactitățile din documentele de proprietate emise precum
și identificarea și verificarea necorespunzătoare a terenurilor retrocedate
constituie încă obiectul multor litigii, terenurile aflate în prezent în
proprietatea statului fiind de doar 367,2 mii ha, reprezentând doar 0,5% din
întreaga suprafață arabilă a României;
- studiul migrației interne a populației constată o reorientare către periferiile
marilor orașe și chiar spre zonele rurale, în detrimentul marilor aglomerări
urbane, omul modern conștientizând sau doar dorind să epateze prin
opțiunea pentru liniștea unui cămin departe de mediile poluate, de
aglomerări și limitele impuse de viața în mediul urban, dar din păcate, fără să
realizeze că este parte a acestui mecanism ce degradează continuu mediul și
afectează condițiile sale de viață, fiind destul de refractar încă, la schimbările
pe care le impun aceste aspecte;
- simbioza dintre accesul la resurse și starea de sănătate a unui om și implicit
a comunității din care acesta este parte integrantă, este vitală pentru
dezvoltarea societății, oferind indicii clare asupra modului în care a evoluat
societatea respectivă în timp și responsabilizarea fiecărui individ dar și a
societății, în ansamblu, privind utilizarea rațională și protejarea resurselor
primare.
Concluziile capitolului identifică problemele privind protecția
resurselor primare ca fiind generate de creșterea demografică, evoluția
14
tehnică, urbanizarea tot mai accentuată și nu în ultimul de gestionarea
incorectă a deșeurilor rezultate din toate aceste activități umane, deficitul de
apă constituind în mod evident unul dintre factorii cheie care vor limita
producția de alimente, starea de sănătate și implicit securitatea și siguranța
populației.
CAPITOLUL III
ROLUL STATULUI ÎN GLOBALIZARE
Cel de-al treilea capitol este dedicat rolului statului în procesul de
globalizare, cuprinzând aspecte legate de obiectivele și limitele statului în
procesul de globalizare. Este prezentată, de asemenea, evoluția economică a
României, completat cu raportarea acestei evoluții la statele comunității
europene, în contextul globalizării, particularitățile conceptului de securitate
prin expunerea diferitelor abordări privind conceptul de securitate precum și
abordări strategice privind securitatea resurselor în secolul al XXI-lea.
În opinia proprie, globalizarea poate constitui o intensificare a
relațiilor sociale la nivel mondial, ceea ce are ca efect modelări sub acțiunea
evenimentelor de ordin social, economic sau politic desfășurate la distanțe
considerabile, amenințările privind resursele și securitatea proprie a statelor
mai puțin dezvoltate ale Europei, determinându-le pe acestea să reacționeze,
fie prin continuarea utilizării politicilor și instituțiilor tradiționale, fie să
adapteze aceste instituții la un nou model de politică.
De asemenea, un subcapitol surprinde particularități ale criticilor
globalizării ce au în centrul preocupărilor nivelul ridicat al conștiinței în
abordarea problemelor globale de natură socială, analizând aspectele
negative ale formelor și mecanismelor aplicate în procesul de globalizare.
15
Evoluția economică a României în contextul globalizării este
prezentată prin analizarea, în intervalul 2010-2015, a evoluției PIB al
României, indicelui prețurilor de consum, câștigurilor salariale, distribuției
șomerilor pe grupe de vârste, dar și prin compararea cu statele Europei din
punct de vedere al evoluției populației, ratei de ocupare a forței de muncă,
structurii forței de muncă, riscului de sărăcie al populației, stării de sănătate a
populației și comerțului internațional.
Prin prisma acestor analize se identifică problemele privind resursele
primare ca fiind influențate de o multitudine de factori, degradarea mediului
constituind o variabilă determinată în asigurarea securității, uneori, sporită
de diferenţele sociale, rivalităţile etnice şi comunitare, precum şi de dinamica
evoluţiilor politice.
Fie că se manifestă la nivelul micro (familie, comunitate restrânsă) sau
la nivelul macro (stat, regiune), securitatea trebuie analizată prin prisma
elementelor care identifică atât consumatorii cât și condițiile primirii și
oferirii securității, percepută ca necesitate.
Amenințările privind securitatea individului provin din mediul său
natural, de cele mai multe ori din imediata proximitate, fiind o consecință a
acțiunii altor indivizi (ce acționează solitar sau în organizații de diferite
dimensiuni și reprezentări) sau o consecință a declanșării unor fenomene ale
naturii. Chiar și în situația în care amenințarea privind securitatea umană este
un element al naturii, factorul uman deține o pondere însemnată în
declanșarea acestuia fie prin acțiunile necontrolate de exploatare a resurselor
naturale fie prin neglijența în adoptarea măsurilor corespunzătoare de
prevenire.
Numeroasele presiuni (a căror formă variază de la caz la caz), inclusiv
sărăcia persistentă, repartizarea disproporţionată a resurselor, distribuţia
inegală a terenurilor, şomajul şi nesiguranţa locurilor de muncă, creşterea
populaţiei, epidemiile, precum şi degradarea mediului înconjurător generează
16
stresul social, nemulţumirea şi polarizarea, conduc la conflicte politice în
multe ţări şi chiar la violenţe devastatoare în unele dintre acestea.
Spre deosebire de alte abordări din trecut ale problemelor legate de
resursele primare, se subliniază faptul că este nevoie de o integrare mai
accentuată a sistemelor energetice, de mediu, economice, sociale şi politice.
O preocupare permanentă trebuie să o constituie evoluția potrivit
căreia, fie presiunile crescânde asupra mediului şi resurselor vor submina
securitatea şi stabilitatea, fie sistemele politice, guvernamentale şi de
securitate vor putea să le gestioneze paşnic.
Făcând parte din comunitatea internaţională, trebuie să dovedim că
suntem destul de înţelepţi să controlăm ceea ce am fost destul de inteligenți
pentru a crea.
Concluzia capitolului surprinde condițiile particulare ale secolului al
XXI-lea în care globalizarea este element dominant și în care structurile de
putere au conștientizat necesitatea diversificării acțiunilor privind asigurarea
securității prin intermediul economiei, prin noi abordări ale sociologiei în
scopul atenuării conflictelor interetnice sau religioase, abordări noi privind
combaterea crimei organizate și a terorismului și nu în ultimul rând o nouă
abordare privind relația om-mediu în scopul protejării acestuia și prevenirii
sau diminuării efectelor dezastrelor sau calamităților naturale, securitatea
căpătând o pronunţată orientare către aspectele civile, politice, economice,
ecologice.
CAPITOLUL IV
DETERMINĂRI GEOPOLITICE ALE RESURSELOR
PRIMARE ALE ROMÂNIEI
Capitolul al patrulea este reprezentativ prin reperele privind
determinările geopolitice ale resurselor primare ale României, un subcapitol
17
fiind dedicat poziției statelor în raport cu utilizarea organismelor modificate
genetic.
Elementele de reper pentru realizarea acestor determinări l-au
constituit mediile europeane și statele reprezentative din punct de vedere al
studiului privind captarea apelor, utilizarea apelor disponibile, volumul de
apă utilizat pentru irigații, producțiile de materii vegetale și animale,
suprafețele irigate și irigabile, balanțele demografice, țările de cetățenie ale
populației de origine străină din România, țările de naturalizare ale populației
cu cetățenie română, vârsta medie a populației Europei precum și estimări
privind evoluția populației pe continente.
Concluzionând, evoluția societății secolului al XXI-lea, marcată de o
deosebită creștere economică a condus la o dezvoltare economică fără
precedent.
În acest context, resursele primare ce stau la baza acestei dezvoltări,
constituie elementul în jurul căruia gravitează acțiunile din adevărata bătălie
privind deținerea controlului, a puterii la nivel mondial.
Element de importanță fundamentală, populația unui stat, influențează
prin dimensiune și omogenitate statutul geopolitic al acelui stat, cu atât mai
mult cu cât principala sursă a conflictelor separatiste ale ultimilor ani au ca
punct de plecare diferențele etnice.
În obținerea și comercializarea produselor, statul monitorizează
respectarea regulilor, fiind la rândul său un agent economic, ca toți ceilalți,
respectând, cu strictețe, regulile economiei de piață, fiind cel mai conștient
agent economic privind raritatea și tendința continuă de diminuare a
resurselor.
În același timp, prin implicarea sa, statul urmărește ca cetățenii săi să
atingă un nivel satisfăcător de bunăstare, bunăstarea individuală constituind
catalizatorul dezvoltării economice.
18
Deși implicarea statului este permanentă și România este recunoscută
pentru deosebitul său potenţialul agricol și cantitatea de resurse primare
deținute, producțiile și economia sunt încă la un nivel inferior mediei
europene din cauza gestionării necorespunzătoare a modalităților de utilizare
a potențialului propriu, dar și ratei de absorbţie reduse a fondurilor europene
consecință a unui sistem birocratic alambicat.
În prezent, piața de produse agroalimentare a României se confruntă
cu trei probleme deosebit de grave:
- importul masiv de alimente din spațiul non-UE, alimente cu un
conținut ridicat de pesticide și alte substanțe periculoase;
- diferențele de calitate între Est și Vest pentru produsele aceluiași
producător;
- utilizarea de pesticide de către producătorii români cu ignorarea
legislației în vigoare.
Aceste aspecte, ce constituie adevărate atentate la sănătatea românilor,
se impune a fi rezolvate prin aplicarea cu rigurozitate a legislației proprii și
legislației europene dar și prin instituirea unor programe specifice pentru
înlocuirea produselor neconforme cu produse indigene conform standardelor
în vigoare, securitatea alimentară fiind o componentă a securității naționale.
De asemenea, garantarea securității resurselor de apă constituie un
interes cheie pentru cetățenii români și cei europeni, iar pentru realizarea
acestuia este necesar un cadru multilateral de măsuri adoptate la nivel
național, european și mondial.
Țara noastră și toate celelalte state membre ale UE trebuie să se
concentreze asupra securității resurselor de apă, în interiorul granițelor
proprii. În acest sens, sunt necesare acțiuni specifice atât în modernizarea și
restructurarea agriculturii, cât și în sprijinirea cercetării și inovării din acest
sector.
19
Deficitul de apă este în mod evident unul dintre factorii cheie care vor
limita producția de alimente. Cu toate acestea, există oportunități pentru
creșterea producției de alimente astfel încât utilizarea durabilă a apei și a
altor resurse să fie optimizată, dezvoltarea societății umane, în general, fiind
dependentă și fiind condiționată de prezența și gestionarea corespunzătoare a
resurselor de apă dulce.
În preocuparea sa permanentă de a obține cantități mari de resurse
alimentare, și într-un timp scurt, omul a omis să analizeze cu responsabilitate
implicațiile acestui gen de abordare ce poate avea drept consecință apariția
unor mari crize de alimente în viitorul nu prea îndepărtat.
Globalizarea a adus cu sine, în cazul României o serie schimbări în
ceea ce priveşte mediul de securitate, ceea ce a impus din parte autorităţilor
statului măsuri energice de contracarare a unor astfel de posibile ameninţări
la adresa cetăţenilor săi, printre care și ,,Securitatea hranei” prin garantarea
accesului la hrana de bază.
Cadrul natural al României și implicit sectorul agricol oferă condiții
extrem de favorabile pentru realizarea unor producții care să acopere
necesarul alimentar intern dar dezechilibrele privind alimentația rațională a
populației sunt generate de valorificarea defectuoasă a potențialului natural și
de prețul, deseori inaccesibil grupurilor vulnerabile, cu venituri modeste.
În raport cu țările dezvoltate din vestul Europei, în România,
consumul alimentar înregistrează un dezechilibru în sensul ponderii
produselor de origine vegetală, în special cereale și mai puțin unele
sortimente de legume și fructe, în defavoarea produselor de origine animală
(carne, lapte, ouă, pește).
Pentru agricultura României aflată, încă, într-o situație de declin,
determinată de fragmentarea excesivă a proprietății, utilizarea în proporție
redusă a tehnicii moderne, subfinanțarea sistemului, reprezintă cauze ale
20
scăderii producțiilor agricole și animaliere având ca efect direct reducerea
consumului alimentar și implicit scăderea calității vieții.
Modalitatea de utilizarea terenurilor oferă informații asupra modului
de funcționare a sistemelor de mediu, precum și a evaluării acestora în timp,
oferind un mijloc de evaluare a impactului pe care orice schimbări în
utilizarea terenurilor l-ar putea avea asupra biodiversității și a ecosistemelor.
Statisticile privind structura populației sunt utile în monitorizarea
comportamentul demografic în contexte politice, economice, sociale și
culturale. Prin utilizarea acestor analize se pot obține date cu privire la
îmbătrânirea populației și efectele sale asupra sustenabilității finanțelor
publice și a bunăstării populației, precum și impactul economic și social
asupra societății.
Ca o consecință a globalizării, numeroase evoluții și procese prin care
trec resursele primare, au un impact semnificativ asupra securității naționale.
Creșterea economică datorată exploatării resurselor primare, în
contextual globalizării, poate conduce la destabilizarea unor state sau
vulnerabilizarea unor regiuni ca urmare a fluctuațiilor spontane ale
economiei mondiale.
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În paralel cu evoluția societății, diversitatea factorilor ce constituie
amenințări la adresa acesteia se amplifică, omul devenind victima propriei
agresiuni asupra mediului, în mod paradoxal tocmai datorită evoluției.
Prin activitățile sale, omul contribuie major la deteriorarea propriilor
sale condiții de viață și implicit asupra resurselor primare pe care i le oferă
mediul.
21
În actualul context geopolitic, s-au elaborate o serie de politici și
strategii cu privire la resursele primare şi la modul în care acestea sunt
utilizate, conservate şi, mai ales, controlate.
În cadrul acestor politici accentul cade pe utilizarea prudentă şi
gestionarea adecvată a resurselor primare concomitent cu studierea relației
cauză – efect între gestionarea resurselor primare și situația economică,
socială, politică, inclusiv cea de securitate.
Degradarea resurselor primare, ce poate fi exacerbată prin utilizarea
lor nesustenabilă, epuizarea lor sau, dimpotrivă, abundenţa şi competiţia
pentru preluarea controlului asupra acestora sunt printre cele mai cunoscute
conexiuni.
Modificările climatice, dezvoltarea socio-economică, cu implicații
asupra nivelului de trai al populației reprezintă, de asemenea, repere ce
trebuie analizate din perspectiva unui potențial conflict.
La degradarea mediului și, implicit a resurselor primare contribuie și
dinamica conflictelor atât prin prisma acțiunii directe a activităților militare
cât și prin fluxurile masive de refugiați și impactul acestora la nivel ecologic.
Din punct de vedere al gestionării resurselor primare, colaborarea
tuturor actorilor implicați în acest proces este, cu certitudine, un liant al
consolidării încrederii și relațiilor pașnice.
Ameninţările asupra mediului pot contribui la crearea unui climat de
insecuritate ca rezultat al limitării rezervelor (epuizarea sau degradarea
resurselor naturale), creşterii nesustenabile a cererii (datorită presiunilor
populaţiei sau creşterii consumului pe cap de locuitor, adesea asociată
modelelor economice bazate pe export), inegalităţilor distributive sau al unei
combinaţii între aceşti factori.
Evoluţia comerţului internaţional nu poate fi disociată de mutaţiile
structurale spectaculoase care au avut loc în economia mondială în ultimele
două decenii, sub acţiunea unui complex de factori, în rândul cărora se
22
evidenţiază, în special: progresele rapide din domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, liberalizarea comerţului internaţional,
liberalizarea fluxurilor de capital şi de tehnologie, creşterea ofertei de forţă
de muncă în plan global.
Sub acţiunea concertată a acestor factori, s-au petrecut, şi se petrec în
continuare, mutaţii de mare anvergură la nivelul activităţii economice în plan
mondial, în sensul deplasării acesteia dinspre ţările dezvoltate către cele în
dezvoltare şi emergente, iar cea mai semnificativă dintre aceste schimbări
vizează, fără îndoială, deplasarea pe termen lung a puterii economice dinspre
ţările avansate către un număr de ţări în dezvoltare/emergente, care au
înregistrat performanţe economice remarcabile în ultimele două decenii.
Dincolo de mutaţiile intervenite în privinţa contribuţiei ţărilor lumii la
crearea PIB mondial şi, pe cale de consecinţă, a ierarhiei acestora prin
prisma aportului la PIB mondial, schimbările din economia mondială au
afectat centrele creşterii economice, localizarea industriei prelucrătoare şi
structura comerţului internaţional.
Economiile în dezvoltare/emergente au devenit importante surse
generatoare de creştere economică pe plan mondial, iar ponderea lor în
comerţul mondial a crescut semnificativ.
În acelaşi timp, fluxurile comerciale şi investiţionale dintre ţările în
dezvoltare au devenit o nouă forţă redutabilă în economia mondială.
În concluzie, mutaţiile cantitativ - calitative din comerţul internaţional
au consecinţe geopolitice profunde, putând conduce la tulburări politice, la
tensiuni comerciale sau la evoluţii şi mai grave, pe care comunitatea
internaţională, dar şi fiecare naţiune în parte va trebui să le gestioneze.
Evoluția societății secolului al XXI-lea, marcată de o deosebită
creștere economică a condus la o dezvoltare economică fără precedent.
23
În acest context, resursele primare ce stau la baza acestei dezvoltări,
constituie elementul în jurul căruia gravitează acțiunile din adevărata bătălie
privind deținerea controlului, a puterii la nivel mondial.
Element de importanță fundamentală, populația unui stat, influențează
prin dimensiune și omogenitate statutul geopolitic al acelui stat, cu atât mai
mult cu cât principala sursă a conflictelor separatiste ale ultimilor ani au ca
punct de plecare diferențele etnice.
România, ca întreaga Europă, de altfel, este afectată de procesul de
îmbătrânire a populației accentuat în ultimele decenii, declinul demografic
ducând la riscul unei populări reduse cu directă consecință asupra nivelului
de trai al populației prin reducerea forței de muncă existente și povara unei
populații îmbătrânite.
Apa, resursa primară care a constituit de-a lungul timpului coloana
vertebrală a activității umane atât prin utilizarea sa directă, ca element
indispensabil vieții dar și ca resursă în agricultură și mijloc de transport și
comunicații, este un bun economic în utilizarea și gestionarea căruia trebuie
să se țină cont că această resursă nu este inepuizabilă.
Deși România dispune de cantități însemnate de apă potabilă, în
gestionarea rațională a acestora trebuie să se țină cont de toată gama de
activități, de la probleme de ordin social la dezvoltarea economică durabilă și
conservarea mediului înconjurător.
În România, dezechilibrul în ceea ce privește consumul alimentar al
populației este cauzat de utilizarea insuficientă de produse de origine
animală și chiar a unor legume și fructe în timp ce alimentele pe bază de
cereale înregistrează un excedent în rația zilnică a populației, autoconsumul
alimentar fiind ridicat, în special în zonele rurale, în timp ce pentru populația
orașelor se importă multe dintre alimentele de bază.
24
În domeniul agriculturii și implicit al producției alimentare atenție
deosebită trebuie acordată asigurarea securității alimentare și siguranței
alimentelor.
Prin utilizarea tipului de producție și consum durabile, cu protejarea
ecosistemelor și realizarea creșterii economice fără degradarea mediului
înconjurător, producția alimentară poate contribui la eliminarea
dezechilibrelor generate de utilizarea resurselor primare și se pot evidenția
atuurile agriculturii românești.
Concluzii generale
Demersul ştiinţific s-a realizat pe baza literaturii de specialitate
privind evoluția României în perioada 2010 – 2015, cu dificultățile rezultate
din actualizarea și publicarea cu întârziere a datelor statistice, și prin
corelarea acestora cu datele obținute prin accesarea bazelor de date
internaţionale.
Lucrarea de cercetare cuprinde abordări teoretice, analize, comparații,
și sugestii privind implicațiile geopolitice ale resurselor primare ale
României asupra securității naționale.
Diferența constatată, dintre stadiul actual al evoluției României și
statele dezvoltate ale Europei este considerabilă.
În primul capitol, cercetarea științifică evidențiază deschiderea
României în asimilarea politicilor UE prin prisma fenomenului de
globalizare. Prezentarea factorilor ce determină evoluția resurselor primare
conferă o imagine completă a traiectoriei statului în actualul context
geopolitic. În acest sens, sunt analizate elementele ce constituie puncte de
plecare pentru determinările următoare, concluziile studiului fiind:
- resursele primare constituie un element de importanță capitală pentru
dezvoltarea economică a unei țări, atu modest exploatat de România în
sensul valorificării lor, dar eficient într-o poziționare favorabilă în
raport cu statele partenere în consolidarea securității naționale;
25
- gestionarea propriilor resurse primare se regăsește instantaneu în
dezvoltare economică redusă, în creșterea nivelului de corupție, și, pe
fondul nemulțumirilor acumulate și manifestate, poate genera slăbirea
ordinii publice, instabilitate națională și probabilitatea apariției
conflictelor violente.
Pentru ca perspectiva studiului să fie complexă, în analiza resurselor
primare ale României, din capitolul al doilea, cercetarea aplicată prezintă
dinamica acestor resurse în scopul identificării problemelor generate de
distribuția și gestionarea acestora, concluzionând astfel:
- implementarea anevoioasă a programelor de mediu afectează
sistemul economic, tehnologiile nepoluante fiind mai costisitoare,
conflictul dintre protejarea mediului și creșterea productivității, și
implicit a profitului, devine dificil de soluționat;
- deficitul de apă în agricultură este în mod evident unul dintre
factorii cheie care vor limita producția de alimente și implicit starea
de sănătate a populației, aspect ce poate fi pozitivat prin investiții
în infrastructură specifică și utilizarea durabilă a apei.
Cercetarea aplicată în cel de-al treilea capitol, se concretizează printr-o
analiză de ordin economic asupra României prin raportare la statele europene
pentru identificarea atuurilor și a punctelor sensibile ale economiei
românești, în contextul globalizării și dar și a punctelor nevralgice privind
securitatea, aspectele desprinse fiind:
- capacitatea de a asigurare a hranei în România este dependentă de
politicile guvernamentale, dar și de gestionarea eficientă a
resurselor naturale, implicarea statului fiind hotărâtoare în acest
sens pentru asigurarea securității și siguranței alimentare;
- importul de mărfuri, în actualul context comercial global,
concurează în mod explicit piețele interne ale UE, efect ce poate fi
26
contracarat doar prin politici coerente de susținere a producției
interne dar și prin stimulente oferite producătorilor locali;
- monitorizarea defectuoasă a aplicării standardelor de calitate poate
conduce la blocaje ale paletei de produse tradiționale ca urmare a
dezvoltării tehnologiilor și diversificării materiilor prime evitând
manifestările și manipulările populiste, ca factor de instabilitate.
Cercetarea aplicată în capitolul al patrulea însumează determinări
ample în evoluția resurselor primare cu identificarea particularităților actuale
și stabilirea priorităților în scopul asigurării securității, concluziile fiind:
- România trebuie să se concentreze asupra securității resurselor de
apă, în interiorul granițelor proprii, prin modernizarea și
restructurarea agriculturii, cât și în sprijinirea cercetării și inovării
din acest sector;
- statul, în monitorizarea respectării regulilor în economia proprie,
trebuie să adopte corect comportamentul unui agent economic,
respectând, cu strictețe, regulile economiei de piață, devenind cel
mai conștient agent economic privind raritatea și tendința continuă
de diminuare a resurselor, și în mod deosebit a resurselor proprii;
- în evoluția economiei globale, și implicit în economia României,
dependența de resursele demografice aflate în continuă creștere la
nivel global, constituie un factor de dezvoltare pentru țările cu
potențial economic ridicat, prin atractivitatea oferită forței de
muncă tinere și cu mare disponibilitate în relocare, ceea ce
generează fluxuri mari de emigranți cu ignorarea riscurilor privind
integrarea lor.
Propuneri rezultatele din activitatea de cercetare
Demersul științific conduce la formularea următoarelor propuneri:
- consolidarea poziției geopolitice a României pe scena democraţiei
globale, prin modificarea percepției naționale referitoare la atuurile
27
României în raport cu partenerii internaționali, pornind de la educarea
prin intermediul unor discipline noi, introduse în planurile cadru din
domeniul educației naționale, până la conceptul de politică extenă;
- formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice pornind de la educarea
tinerei generații prin introducerea de parteneriate între unităţile de
învăţământ, operatorii economici, autorităţile locale și instituțiile
statului;
- conştientizarea populației, în contextul actualei crize mondiale a
resurselor primare de necesitatea protejării acestora prin campanii
ample privind gestionarea rațională a acestora;
- conştientizarea factorilor de decizie asupra pericolului reprezentat de
fenomenul migrației, mai ales în condiţiile conflictelor existente, prin
cointeresarea serviciilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi
antiterorismului.
- diminuarea implicațiilor negative privind transformările demografice
cu impact asupra securităţii europene şi a României prin aplicarea de
politici de corespunzătoare;
- valorificarea potențialului de resurse primare al României prin
susținerea și cointeresare materială a agricultorilor;
- promovarea produselor românești prin introducere de programe
specifice.
Pozitia geopolitică a unui stat are drept caracteristică o mare
variabilitate în timp, variabilă dependentă de factori sociali, economici și
politici.
Amplasarea geopolitică la intersecția axelor geoeconomice Est-Vest și
Nord-Sud, Marea Neagră și fluviul Dunărea ca rute de transport comercial,
cel mai mare port comercial al zonei, resursele naturale, potențialul civil și
militar constituie oportunități pe care România trebuie să le exploateze în
28
raport cu partenerii europeni, și nu numai, în negocierile privind câștigarea
influenței în această zonă.
Comunitatea românească, rezultat al întrepătrunderii culturilor marilor
civilizații, favorizată de condiții naturale deosebite, de resurse primare
considerabile, cu un popor ancorat în tradiții și numeros, a reușit de fiecare
dată să se adapteze oricăror circumstanțe, să asimileze facil orice influență
externă, să atenueze, să neutralizeze și chiar să domine uneori influențe,
interese, orgolii care s-au intersectat de nenumărate ori în spațiul carpato-
danubiano-pontic.
Lucrarea de față contribuie la dezvoltarea unei viziuni mai ample
asupra intecondiționării resurse primare – securitate prin evidențierea
particularităților acestui proces, constituind un punct de plecare, bine
documentat, pentru alte viitoare cercetări.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
a) Acte normative
1. Constituția României Actualizată și Republicată, Emitent - Adunarea
Constituantă, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10. 2003.
2. Legea nr. 51/1991 privind Securitatea Națională a României,
republicată în 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190
din 18.03.2014.
3. Hotărârea Parlamentului României nr. 33 din 23.06.2015 privind
aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐
2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23.06. 2015.
4. Hotărârea de Guvern nr. 1216 din 4 octombrie 2007 privind Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013 –
2020 – 2030, publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 31.10.2007.
29
5. Hotărârea de Guvern nr. 775 /2015 privind aprobarea Strategiei
naționale pentru competitivitate 2015 – 2020, din 09.10.2015,
publicată în Monitorul official, Partea I 756/2015.
6. Hotărârea de Guvern nr. 935/2011 privind Promovarea utilizării
biocarburanților și a biolichidelor, publicată în Monitorul Oficial, la
10 noiembrie 2011.
7. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ordinul 61 din 26 martie
2012 privind autorizarea şi controlul cultivatorilor de plante
modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor
modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice Publicat în
Monitorul Oficial nr. 211 din 29 martie 2012.
b) Documente oficiale
1. Anuarul Statistic al României – 2007, 2012, 2013, 2014, 2015,
Institutul Național de Statistică.
2. Buletin Statistic de Comerț Internațional nr. 12/2014.
3. Buletin Informativ, Agenția Națională pentru Ocuparea forței de
Muncă, nr. 5/mai 2015.
4. Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine,
Buletin Informativ nr.12/2010, nr.12/2011, 12/2012, nr.12/2013,
nr.12/2014.
5. Eurostat Regional Yearbook, Eurostat - Statistical books, 2015, 2016.
6. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 23/2011, nr.
25/2012, nr. 29/2013, nr. 30/2014, nr. 70/2012, nr. 71/2013, nr.
75/2014, nr. 75/2015.
7. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă - nr. 14 din 12
ianuarie 2011, nr. 15 din 11 ianuarie 2012, nr. 18 din 11 ianuarie
2013, nr. 17 din 13 ianuarie 2014, nr. 11 din 13 ianuarie 2015.
30
8. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă - Nr. 208 din 30
septembrie 2011, Nr. 229 din 28 septembrie 2012, Nr. 228 din 27
septembrie 2013, Nr. 230 din 26 septembrie 2014.
9. Raportul Preşedintelui Comisiei pentru Competitivitate, Global
Competition: The New Reality, Washington, D.C., U.S. Government
Printing Office, 1984.
10. Strategia europeană de securitate - O Europă sigură într-o lume mai
bună, Consiliul Uniunii Europene, Luxemburg, Broșură elaborată de
Secretariatul General al Consiliului - Oficiul pentru Publicaţii al
Uniunii Europene, 2009.
11. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României.
Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, București, 2008.
12. Strategia Siguranţei şi Securităţii Alimentare a Românie 2016 –
2035, Academia Română, Institutul de Economie Agrară, 2014.
13. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019 -,,O
Românie puternică în Europa şi în lume”, Bucureşti, 2015.
14. PAM 7– Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până
în 2020, O viață bună, în limitele planetei noastre, Comisia
Europeană, Oficiul pentru Publicații, 2014.
15. Raport privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse
regenerabile, Comisia Europeană, Bruxelles, 1.2.2017 COM(2017) 57
final.
16. Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile, JO L 140, 5.6.2009.
c) Lucrări de autori
1. Martin ALBROW, The Global Age: State and Society Beyond
Modernity, Cambridge: Polity, Stanford University Press, 1997.
2. Ana BAL, Economie mondială, Editura ASE, Bucureşti, 2006.
31
3. Dan BĂLȚEANU, Mihaela ŞERBAN, Modificări globale ale mediului.
O evaluare interdisciplinară a incertitudinilor, Editura CNI Coresi,
Bucureşti, 2005.
4. Alexandru BOGDAN, Constantin OPREAN, Letiţia OPREAN,
Securitatea şi siguranţa alimentară, Editura Academiei Române,
București, 2012.
5. Robert BOYER, Cuvintele şi realităţile, în Serge CORDELLIER,
Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei, București, 2001.
6. David BURNINGHAM, Green economics, Editura Heinemann, Oxford,
1999.
7. Dumitru CIUCUR, Ilie GAVRILĂ, Constantin POPESCU, Economie,
Editura Economică, Bucuresti, 2001.
8. Paul CLAVAL, Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul
şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti, 2001.
9. Serge CORDELLIER, Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei,
București, 2001.
10. Peter DICKEN, Global Shift: Reshaping the Global, Economic Map in
the Twenty-First Century, London, 2003.
11. Klaus DODDS, Geopolitics, A Very Short Introduction, Oxford,
University Press, 2007.
12. Peter Ferdinand DRUKER, Societatea postcapitalistă, Editura Image,
București, 1999.
13. Albert EINSTEIN, Cum văd eu lumea, Teoria relativităţii pe înţelesul
tuturor, Editura Humanitas, București, 1996.
14. Adrian FLOREA, Elemente de economie mondială, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea.
15. John Kenneth GALBRAITH, Criza Globalizării, în Lettre
internationale, nr. 33, 2000.
32
16. Anthony GIDDENS, The Consequences of Modernity, Cambridge:
Polity Press, 1990.
17. Klaus GOLDMANN, Det Internationelle Systemet, Stokholm, Aldres,
1978.
18. Matthew GOODWIN, Devolution and economic governance in the UK:
uneven geographies, uneven capacities, in Local Economy, Taylor &
Francis Ltd, 2002.
19. Günter HAYDEN, Critica geopoliticii germane, Editura Politică,
Bucureşti, 1960.
20. David HELD, Anthony MCGREW, David GOLDBLATT, Jonathan
PERRATON, Transformări globale. Politică, economie şi cultură,
Editura Polirom, Iaşi, 2004.
21. Robert KAPLAN, Răzbunarea geografiei, Editura Litera, București,
2014.
22. Sean KAY, Globalization, Power, and Security, Ohio Wesleyan
University, Delaware, OH, USA, www.prio.no SAGE Publications,
www.sagepublications.com, 2004.
23. Paul KENNEDY, Catherine DANKS, Globalization and National
Identities. Crisis or Opportunity, Antony Rowe Ltd, Chippenham,
Wiltshire, Great Britain, 2001.
24. Robert Owen KEOHANE, Josepf Samuel NYE, Putere și
interdependență, Editura Polirom, 2009.
25. Michelle LOWE, Neil WRIGLEY, Retailing, Consumption and
Capital: Towards the New Retail Geography, Harlow: Longman, 1996.
26. Angus MADDISON, The World Economy: A Millennial Perspective,
Paris: OECD, 2001.
27. Jose MAGONE, Regional institutions and governance in the EU,
Editura Praeger Publishers, Westport, 2003.
33
28. Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Universul Juridic,
București, 2008.
29. John MEARSHEIMER, Tragedia politicii de forță, Editura Antet,
2001.
30. Daniel MILLER, Consumption as the vanguard of history: a polemic
by way of introduction, Acknowledging Consumption: A Review of New
Studies, London: Routledge, 1995.
31. Robert NEILD, Corupția publică; Partea întunecată a evoluției sociale,
Antem Press, Londra, 2002, p.138.
32. Phillip O’NEILL, Bringing the qualitative state into economic
geography, in Lee and Wills, Edward Arnold Publishers Ltd, 1997.
33. Michael PORTER, The Competitive Advantage of Nations, Free Press,
New York, 1990.
34. Robert REICH, The Work of Nations, în Mark LEWIS, Robert
FITZGERALD, Charles HARVEY, The growth of nations. Culture,
competitiveness and the problem of globalization, Bristol Academic
Press, 1996.
35. Michael ROSS, The Natural Resource Cuse: How Wealth Can Make
You Poor, în Bannon, I. și Collier, P. (editori), Natural Resources and
Violent Conflict. Options and Actions, Washington, D.C.: The World
Bank, 2003
36. Joseph Alois SCHUMPETER, Capitalism, socialism and democracy,
(2nd ed. 2014). Floyd, Virginia, 1942.
37. George Joseph STIGLER, The Organization of Industry, Homewood,
1968.
38. Susan STRANGE, State şi Pieţe, Institutul European, 1997.
39. Dănuț TANISLAV, Andra COSTACHE, Geografia hazardelor
naturale şi antropice, Editura Transversal, Târgovişte, 2007.
34
40. Alvin TOFFLER, Powershift. Puterea în mişcare, Bucureşti, Editura
ANTET, 1995.
41. Lester Carl THUROW, The future of Capitalism, How Today’s
Economic Forces Shape Tomorrow`s World, William Marrawaard Co,
Inc., New York, 1996.
42. Kerry TURNER, David PEARCE, Ian BATEMAN, Economia
Ambientale, Il Mulino, Bologna, 2003, p.28.
43. Gheorghe VĂDUVA, Geopolitica. Teorii. Areale. Falii. Confluențe,
Societatea Scriitorilor Militari, București, 2013.
44. Keneth WALTZ, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom,
București, 2006.
45. Richard WRIGHT, Globalization and Entrepreneurship, University of
Richmond, USA, 2003.
d) Reviste, studii de specialitate
1. Environment and Security, Transforming Risks into Cooperation,
Environmental Risks in South Eastern Europe, UNEP, UNDP, OSCE,
http://www.osce.org/eea/109428?download=true, 2003.
2. Charles SIEBERT, Arca alimentelor, Revista Național Geografic,
Editura Sanoma Hearst România, iulie 2011, p. 101.
3. Intelligence Community Assessment on Global Water Security,
februarie 2012.
4. Revista Română de Studii de Intelligence nr. 3 octombrie 2010.
5. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 / 2014.
e) Surse on-line
1. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat
/data/statistics-a-z/opqr
35
2. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat
/web/population-demography-migration-projections/statistics
3. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat
/web/environment/water
4. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat
/web/environment/statistics
5. https://en.wikipedia.org accesat la URL https://en.wikipedia.org/wiki
/Wikimedia_Commons
6. https://dexonline.ro accesat la URL https://dexonline.ro/definitie/
securitate
7. http://www.bioresurse.ro/omg.html
8. http://www.agrimedia.ro/148-de-milioane-de-hectare-cultivate-cu-
plante-transgenice
9. http://www.infomg.ro/Centrul de informare asupra organismelor
modificate genetic
10. http://www.madr.ro/organisme-modificate-genetic.html
11. http://www.madr.ro/culturi-de-camp/plante-tehnice/soia.html
12. https://www.stiriagricole.ro/suprafata-cultivata-cu-soia
13. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C2012:
390:0049:01:RO:HTML
14. Eurostat/2.4.1-r2150-2015-09-28 (PROD)
15. Eurostat (online data code: itsi_emp_a)
16. Eurostat (online data code: itsi_emp_a)
17. Eurostat (online data code: ilc_li04)
18. Eurostat (online data code: ilc_peps01)
19. Eurostat Eurostat (online data code: hlth_hlye)
20. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Main_Page
21. https://biblioteca.regielive.ro›Cursuri›ȘtiintePolitice
22. https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Ritter
36
23. https://biblioteca.regielive.ro›Cursuri›ȘtiințePolitice,Geopolitica–
Noțiune și Metode de Abordare
24. https://www.amazon.fr/Denis-Touret/e/B001K7KV2Y
25. https://fr.wikipedia.org/wiki/Yves_Lacoste
26. https://fr.wikipedia.org/wiki/France
27. https://fr.wikipedia.org/wiki/Paul_Claval
28. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Conea
29. https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Golopenția
30. https://sjpa-b.spiruharet.ro//Introducere_in_geopolitica
31. saldanha.pbworks.com/f/Morgenthau.Politics+Among+Nations.pdf
32. http://ziarullumina.ro/autor/conf-adrian-lemeni-4098/
33. https://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Ellul
34. https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Baptiste_Say
35. https://ro.wikipedia.org/wiki/Companie_multinațională
36. unctad.org/en/Pages/statistics.aspx
37. https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Bacon_(filozof)
38. https://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Union
39. https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Pages/stat/treemap.aspx
40. http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm
41. http://www.eea.europa.eu
42. http://europa.eu/legislation_summaries/other/l28062_en.htm
43. https://www.mae.ro/node/35846
44. http://www.consilium.europa.eu/ro/
45. http://mmediu.ro/new/
46. http://www.mdrap.ro/
47. https://lege5.ro/Gratuit/haydambyga/alegeconsolidare
48. http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/
49. https://www.mae.ro/taxonomy/term/ 527/1
50. https://eur-lex.europa.eu/homepage.html