+ All Categories
Transcript

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE A G R O N O M I C E

Şl MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI

Facultatea de Management Inginerie Economică

în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

ing. Ioan ROŞCA

TEZĂ DE DOCTORAT

C O N D U C Ă T O R ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. Mihai BERCA

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE A G R O N O M I C E

Şl MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI

Facultatea de Management Inginerie Economică

în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

ing. Ioan ROŞCA

" C E R C E T Ă R I PRIVIND M A N A G E M E N T U L P R O T E C Ţ I E I

P L A N T E L O R Î M P O T R I V A D Ă U N Ă T O R I L O R ŞI

P R O T E J A R E A B I O D I V E R S I T Ă Ţ I I "

C O N D U C Ă T O R ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. Mihai BERCA

CUPRINS

Nr. crt.

CAPITOLUL Pag.

I INTRODUCERE 4 1.1. Proiecţia plantelor in România 4 1.2. Evoluţia pesticidclor în România 17 1.3. Evoluţia reglementărilor legale de utilizare a pesticidclor 19 1.4. Reglementări europene privind utilizarea pesticidclor si prezervarea biodiversităţii: 30

a - Reglementări europene privind utilizarea pesticidclor 30 b - Reglementări europene şi naţionale privind prezervarea biodiversităţii 41

II MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU REFERITOR LA MANAGEMENTUL PROTECŢIEI PLANTELOR ÎMPOTRIVA DĂUNĂTORILOR, LA PROTEJAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI LA STUDIUL ENTOMOFAUNEI FITOFAGE ŞI ENTOMOFAGE DIN AGROECOSISTEMELE STUDIATE 47

III METODE GENERALE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A DĂUNĂTORILOR DIN PRINCIPALELE AGROECOSISTEME STUDIATE 60 3.1. Masuri de carantină şi legislaţie fitosanitară 60 3.2. Metode agrofitotehnice (igienă culturală) 61 3.3. Utilizarea de specii, hibrizi şi soiuri de plante rezistente 63 3.4. Metode mecanice 65 3.5. Metode fizice 66 3.6. Metode chimice 67 3.7. Metode biologice 69 3.X. Metode genetice 72

a - Autocidia 72 b - U tilizarea organisme modificate genetic 74

2.9. Utilizarea substanţelor biologic active 76 IV STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR PRIVIND

ENTOMOFAUNA FITOFAGĂ ŞI ENTOMOFAGĂ DIN PRINCIPALELE AGROECOSISTEME DIN ŢARA NOASTRĂ 78 4.1 Situaţia cercetărilor privind entomofauna fitofagă şi entomofagă din agroccosistemele de cereale paioase 78 4.2 Situaţia cercetărilor privind entomofauna fitofagă şi entomofagă din agroecosistcmul plantaţiilor pomicole din ţara noastră 84 4.3 Importanta prezervării biodiversităţii pentru România 91

qwV STUDII PROPRII PRIVIND COMBATEREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR 94 5.1. PRINCIPIILE COMBATERII INTEGRATE 94 5.2. COMBATEREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR DIN PRINCIPALELE AGROECOSISTEME STUDIATE 102

5.2.1. UTILIZAREA FEROMONILOR SEXUALI DE SINTEZĂ 102 5.2.1.1. Stadiul actual si direcţiile cercetărilor privind utilizarea

feromonilor sexuali de sinteza pentru culturile dc câmp 102 5.2.1.2. Dinamica speciei Agrotis exclamationis L. la Fundulea evidenţiata

prin utilizarea fcromonului sexual de sinteza 107 5.2.1.3. Monitorizarea populaţiilor de elateride adulte din genul Agriotes

Esch. cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali sintetici in zona Bucureşti -

2005 -2006 109 5.2.1.4. Studii privind dinamica mierolcpidoplcrclor din livezile dc măr.

cu ajutorul capcanelor fcromonalc, din zona Bucureşti 1 16 5.2.2. CERCETĂRI PRIVIND ANALIZA FAUNEI DE

HETEROPTERE TERESTRE 121 5.2.2.1. Caracterizarea biogeografică a Hctcroptcrclor terestre din

România 121 5.2.2.2. Cercetări privind analiza faunei de heteropterc terestre din

România, structura acesteia în principalele agroecosisteme dc câmp 123 5.2.3. INFLUENŢA CULTIVĂRII PORUMBULUI ROUNDUP

READY ASUPRA RÂMELOR 127 VI REZULTATE OBŢINUTE 133

6. 1. Studiul tendinţelor dc utilizare a pesticidelor în combaterea dăunătorilor în România 133 6. 2. Managementul aprecierii riscului apariţiei unui nou dăunător, studiu dc caz (Diabrotica virgifera virgifera Lc Conte) 136

6.2.1. Prezentarea dăunătorului 136 6.2.2. Rezultatele cercetărilor proprii referitoare la răspândirea dăunătorului 142 6.2.3. Rezultatele cercetărilor proprii referitoare la biologia dăunătorului 144 6.2.4. Pagubele produse 150 6.2.5. Surse alternative dc hrană pentru larvele dăunătorului Diabrotica virgifera virgifera LeConte 155 6.2.6. Combaterea dăunătorului 157 6.2.7. Managementul dăunătorului Diabrotica virgifera virgifera prin măsuri legislative 166 6.2.8. Aprecieri privind posibilităţi de soluţionare a problemei VVPR -WCR 169 6.2.9. Cum se rezolvă problema VVPR - WCR? 170 6.2.10. Monitorizarea VVPR - WCR 170 6.2.11. Experienţa şcolilor de câmp a fermierilor (FFS) 171 6.2.12. Evoluţia VVPR WCR în viitor, în România 189

6.3. Managementul dăunătorilor din principalele agroecosisteme studiate 190 6.3.1. Managementul protecţiei fitosanitare a culturilor dc cereale păioasc

împotriva dăunătorilor 190 6.3.2. Managementul protecţiei fitosanitare a culturii porumbului

împotriva dăunătorilor 193 6.3.3. Managementul protecţiei fitosanitare a pomilor fructiferi seminţoşi

împotriva dăunătorilor 195 6.4. Managementul faunei utile din agroecosistemelc studiate, influenţa tratamentelor fitosanitare asupra acesteia, pe plantă, pc teren şi în agroecosistem 198

6.4.1. Studii proprii privind protecţia plantelor în relaţia cu biodiversitatea în agroceosistcmul culturilor de cereale păioasc 198

6.4.1.1. Cercetări privind influenţa unor elemente ale tehnologiilor de combatere (tratamentul seminţei) a dăunătorilor asupra faunei utile din culturile dc cereale păioasc 198

6.4.1.2. Cercetări privind fauna utilă din agroceosistcmul culturii dc grâu 203 6.4.1.3. Studiul indicatorilor biodiversităţii sub influenţa tratamentelor

fitosanitare în agroceosistcmul culturilor dc cereale păioasc 208 6.4.2. Studii proprii privind protecţia plantelor în relaţia cu

biodiversitatea în agroceosistcmul culturii porumbului 213 6.4.2.1. Cercetări privind biodiversitatea faunei in culturile dc porumb

impactul potenţial al cultivării porumbului Bt sau Roundup Rcady asupra faunei epigec şi asupra faunei utile existente pe plantele de porumb

6.4.2.2. Cercetări privind biodiversitatea faunei in culturile de porumb din sud vestul Romanici, impactul potenţial al cultivării porumbului Roundup Rcady asupra faunei epigec şi asupra faunei utile existente pe plantele de porumb.

6.4.3. Studii proprii privind protecţia plantelor in relaţia cu biodiversitatea în agroccosistcmul culturii de soia

6.4.3.1. Influenta tratamentului cu roundup si a cultivării soici Roundup Rcady asupra faunei de suprafaţa din câmp (experienţe preliminare. 2000).

6.4.3.2. Monitorizarea evoluţiei faunei de nevertebrate din culturile de soia Roundup Ready amplasate în agroccosistcmclc din Câmpia Română pc prcluvosol roşcat (2005)

6.4.3.3. Monitorizarea evoluţiei faunei de nevertebrate din culturile de soia Roundup Ready amplasate în agroccosistcmclc din Câmpia Română pc prcluvosol roşcat (2006).

6.4.4. Studii proprii privind protecţia plantelor în relaţia cu biodiversitatea în agroccosistcmul plantaţiilor dc măr 6.5. Identificarea factorilor cheie din agroecosistcmelc studiate care pot fi consisderaţi indicatori ai biodiversităţii

213

219

222

222

223

226

229

232 VII IMPLEMENTAREA ÎN PRODUCŢIE A MĂSURILOR ELABORATE

PRIVIND COMBATEREA INTEGRATĂ 237 VIII CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI 240

BIBLIOGRAFIE 243 ANEXE

A Rezumat I B Summary VIII C Lista de figuri XIV D Lista lucrărilor ştiinţifice publicate în domeniul tematicii tezei de

doctorat XVI

A REZUMAT

Având în vedere intrarea Romanici in Comunitatea europeană, sc remarcă interesul susţinut

pentru prezervarea biodiversităţii. preocupări susţinute pentru managementul protecţiei plantelor

împotriva dăunătorilor şi protejarea, prin diferite metode, a biodiversităţii mediului înconjurător,

pentru a limita, pe cât posibil efectele negative ale aplicării ncraţionalc a pcsticidclor.

Lucrarea prezentată pentru obţinerea titlui dc doctor în ştiinţe agricole, analizează, în

introducere, evoluţia legislaţiei Comunităţii Europene, implementate până în prezent, în ceea ce

priveşte diferitele aspecte legate de protecţia plantelor sau protecţia biodiversităţii. Materiale şi

metode dc lucru referitor la managementul protecţiei plantelor împotriva dăunătorilor, la protejarea

biodiversităţii şi la studiul entomofaunci fitofage şi entomofage din agroccosistemele studiate sunt

prezentate în capitolul II.

In cadrul capitolului III, sunt prezentate metodele generale dc prevenire şi combatere a

dăunătorilor din principalele agroecosisteme. Este dc asemenea prezentată o situaţie generală a

stadiului actual al cunoştinţelor privind entomofauna fitofagă şi entomofagă din principalele

agroecosisteme din România. Stadiul actual al cunoştinţelor privind entomofauna fitofagă şi

entomofagă din principalele agroecosisteme din ţara noastră, din agroecosistemelc dc cereale

păioasc, plantaţiilor pomicole dc măr din ţara noastră, dar şi importanţa prezervării biodiversităţii

pentru România sunt aspecte prezentate în capitolul IV al tezei.

Referitor la studiile proprii privind combaterea integrată a dăunătorilor, după o scurtă trecere

în revistă a principiilor combaterii integrate, în cadrul capitolului V, se prezintă experienţa avută de

autor în utilizarea feromonilor sexuali dc sinteză, cercetările legate de analiza faunei de hctcroptcrc

terestre, structura acesteia în principalele agroecosisteme de câmp din România şi în fine, influenţa

cultivării porumbului Roundup Ready asupra râmelor Lumbricus şi Eiseniu.

Rezultatele obţinute sunt cel mai important capitol, cantitativ şi calitativ al tezei de doctorat,

în capitolul VI, într-o primă parte sc prezintă tendinţele dc utilizare a pcsticidclor în combaterea

dăunătorilor în România, apoi cea mai consistentă contribuţie originală a autorului se referă la

managementul aprecierii riscului apariţiei unui nou dăunător, prin studiu de caz (Diabrotica

virgifera virgifera Le Conte), o serie de aspecte legate de managementul dăunătorilor din

principalele agroecosisteme studiate sunt urmate dc cercetările proprii referitoare la managementul

faunei utile din agroecosistemelc studiate, influenţa tratamentelor fitosanitare asupra acesteia, pe

plantă, pe teren şi în agroecosistem, ca şi identificarea factorilor cheie din agroecosistemelc studiate

care pot fi consisderaţi indicatori ai biodiversităţii.

în finalul tezei sunt prezentate succint implementarea în producţie a măsurilor elaborate

privind combaterea integrată ca şi concluziile generale şi recomandările rezultate. Bibliografia,

deosebit dc consistentă, face obiectul ultimei părţi a tezei.

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb (VVRP). Diabmtica virgifera virgifera, a fost

identificată ca specie încă din 1X68 în America de Nord, de Le Conte. Pentru continental Nord

American, din care este originar, viermele vestic al rădăcinilor de porumb reprezintă cel mai

important dăunător al culturilor de porumb, in scopul combaterii acestui dăunător sunt cheltuiţi în

fiecare an peste 1 miliard de dolari. Din această cauză viermele vestic al rădăcinilor dc porumb mai

este denumit "viermele dc 1 miliard dc dolari". Pentru o mai bună înţelegere a potenţialului dc

dăunare a acestui dăunător a fost denumit dc fermieri "Colorado al culturilor dc porumb".

România cultivă porumb pe o suprafaţă dc aproximativ 3 milioane hectare în fiecare an.

Astfel, România este unul din cei mai mari producători de porumb din Europa, atât timp cât

întreaga suprafaţă cultivată cu porumb în Europa este de 14 milioane de hectare.

Dintr-o altă perspectiveă dimensiunile acestei suprafeţe cultivate cu porumb în România,

denotă importanţa acestei culturi pentru fermierii din România. în cultura de porumb România se

pot întâlnii numeroase specii de dăunători. Primntrc aedeştia 25 de specii au o importantţă

economică. începând din 1996 un nou dăunător a apărut în entomofauna din România, viermele

vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera LeContc).

Datorită biologiei larvei ce trăieşte sub pământ este dificil de a stabili numărul de larve pe o

anumită rădăcină sau să se determine gradul de atac, cunoscând faptul că acest atac are loc are loc

aici şi că sunt date, în acest fel oportunităţi de a se hrănii unui marc număr de larve/plantă sau în

vecinătatea ei, astfel încât deşi condiţiile dc sol şi climă sunt asemănătoare, atacul larvar poate să nu

fie semnalat. Dezvoltarea rădăcinilor, la fel ca şi regenerarea lor sunt deasemenea în strânsă legătură

cu o serie dc condiţii precum: umiditatea solului, fenologiei plantelor, tipul de sol şi atacul larvei.

Răspândirea masivă a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb este încă facilitată de o serie

de factori printre care se pot numi: condiţiile de sol şi apă ce sunt potrivite pentru dăunător şi sunt

foarte asemănătoare cu condiţiile pe care dăunătorul Ic întâlneşte în America de Nord (cordonul

porumbului); suprafeţe întinse ce sunt cultivate cu porumb; suprafeţe întinse în care este

monocultură de porumb; lipsa duşmanilor naturali; absenţa unui management adecvat al controlului

dăunătorului; condiţiile socio-economicc ale judeţelor implicate; comerţul cu porumb, transporturi.

în această teză de doctorat ne-am propus să dezvoltăm cercetările referitoare la biologia,

ecologia şl combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb. în această privinţă principalele

noastre obiective au fost: dc a stabili câteva clemente legate de biologia dăunătorului (ciclul

biologic, zborul annual), de a stabili unele elemente corrclate cu ecologia dăunătorului (cu alte

specii, cu mediul, factorii dc nutriaţie); de a stabili influenţa unor clemente dinamice pentru

monitorizarea dăunătorului (capcane feromonalc sau galbene adezive); de a stabili influenţa unor

factori tehnici asupra populaţiei dăunătorului; dc a identifica unele metode de combatere a

dăunătorului (biologice, chimice, tehnologice).

Rezultatele noastre sunt numeroase si completează alte rezultate din alte studii, dar

dcascmenea o altă parte sunt noi pentru ştiinţa şi parctica agricolă. Determinarea cât mai exactă a

încadrării dăunătorului în agroecosistem necesită o atenţie specială. în diferite culturi această specie

poate avea un comportament diferitluându-se în consideraţie în acest fel în cazul elaborării unei

scheme de combatere integrată a dăunătorului cc va fi dezvoltată. Astfel, dacă la început o încadrare

sigură taxonomică este foarte necesară, mai târziu cercetările legate de zona de răspândire, biologia

şi legăturile dăunătorului cu mediu sunt esenţiale pentru moodul în care trebuie să funcţioneze

combaterea integrată a dăunătorului.

Concluziile ce au fost trase după studiile effectuate în acest «studiu de caz» sunt

următoarele: la fel ca în continentul America de Nord ciclul de viaţă al speciei Diabrotica virgifera

virgifera în România este acelaşi cu cel descries în studii similare din Statele Unite (data apariţiei,

curba de zbor); monitorizarea Diabrotica virgifera virgifera cu ajutorul capcanelor feromonale sau

capcanelor galbene adezive au arătat faptul că populaţiile de Diabrotica virgifera virgifera cresc

permanent, an de an, astfel adaptabiilitatea acestei specii invasive este confirmată în cadrul în noile

zone infestate; rezultatele obţinute după monitorizarea Diabrotica virgifera virgifera, în diferite

zone ce au condiţii diferite de sol şi climă ne dă o imagine clară a plasticităţii ecologice a acestei

specii; suprafaţa şi spaţiul de izolare a o semnificaţie semnificativă asupra dezvoltării Diabrotica

virgifera virgifera, totuşi principalul factor în această privinţă îl reprezintă cultivarea porumbului

după porumb.

în monitorizarea adulţilor dc Diabrotica virgifera virgifera, prin utilizarea caopcanelor, este

importantă folosirea aceluiaşi tip dc capcană pentru toată perioada de timp în care se face

monitorizarea şi de asemenea menţinerea capcanei în aceiaşi localizare în care se face

monitorizarea.

Porumbul încă rămâne singura sursă de hrană care reuşeşte cu success să asigure hrană de

calitate înaltă pentru o dezvoltare larvară adecvată (alte moonocotiledonate reprezintă o sursă de

hrană alternativeă ce pot asigura reproducerea Diabrotica virgifera virgifera, dar pe o scară mult

mai redusă). în condiţii normale, adultul de Diabrotica virgifera virgifera se poate hrăni cu pollen,

mătase, stiuleţi tineri şl frunze dc porumb; alte plante pot asigura sursa de hrană pentru adulţii de

Diabrotica virgifera virgifera (polenul de la: dovleci, floarea soarelui, ştir sau frunzele de fasole).

Raportul dintre fauna utilă şi dăunătoare (capcane galbene adezive, capcane dc sol tip Barber,

testele de sol) diferă de la un punct de monitorizare la altul în strânsă corelaţie cu elementele de

mediu şi tehnologiile utilizate pentru cultura porumbului.

Locul speciei Diabrotica virgifera virgifera în agroecosistemul culturii de porumb este

acum bine stability, prin lărgirea populaţiei dăunătorului. Intensitatea atacului larvar al dăunătorului

este limitat este limitată prin cele două aspecte, frecvenţa populaţiei larvare a viermelui rădăcinilor

dc porumb şi de nivelul dc umiditate a tipului de sol (regenerarea rădăcinilor de porumb, dc obicei

neprevizibilă, tipul dc hibrid ce a fost folosit, atunci când este un anumit grad dc umiditate în sol;

din contră când un factor de stres este indus de absenţa apei şi de condiţiile de mediu, rădăcinile nu

se regenerează sau se regenerează puţin). Data apariţiei larvelor şi adulţilor este direct corelată cu

elementele de mediu, cu anumite grade de temperatură şi nu cu fonologia plantelor de porumb

Zborul adulţilor (ciclul biologic) este de asemenea influenţat de factori abiotici precum clima.

In România, dăunătorul s-a răspândit de la prima sa semnalare in tara (1996), in 18 judeţe,

spre est si nord-est. fiind semnalate pagube in câmpurile de porumb. Cercetările intreprinsc au avut

scopul dc a strânge mai multe cunoştinţe despre biologia si ikmportanta dăunătorului in condiţiile

din România. Cercetările au fost făcute de fermieri in câmpurile lor pentru a evalua starea pagubelor

in camp, in cursul lunilor iunie si iulie. Nu exista o corelaţie intre numărul de dăunători capturaţi pc

capcane galbene adezive si numărul de dăunători capturaţi pe capcane galbene adezive. Luind in

considerare posibilitatea corelării numărului de specimene de Diabrotica capturate pe capcane

galbene adezive si numărul de adulti/planta in stadiul de matasire, s-a folosit testul ANOVA pentru

un singur factor. Nu este sau este o slaba corelare, in 2006, itre cei doi factori luaţi in considerare.

Nu este o corelare, in 2006, intre numărul de larve/radacinilc plantei de porumb si adulţii de

Diabrotica capturaţi pe capcane galbene adezive. Se discuta impactul reglementarilor Comunităţii

Europene si experienţele legate de managementul viermelui vestic al rădăcinilor de porumb

(Diabrotica virgifera LeContc) în România.

Utilizarea feromonilor în protecţia plantelor a demonstrat în scurt timp, prin numeroase

cercetări efectuate asupra mai multor specii de dăunători, rolul lor determinant în sistemul de luptă

integrată. Cea mai importantă funcţie din acest punct de vedere o constituie aprecierea pc care o

oferă utilizarea feromonilor în stabilirea momentelor de aplicare a tratamentelor.

Printr-o supraveghere continuă a populaţiilor de dăunători din culturile dc câmp plantaţiile

pomicole, feromonii pot determina reducerea substanţială a numărului de tratamente chimice sau în

uncie cazuri chiar suprimarea totală a acestora. Prezenţa feromonilor într-un agroecosistem ne poate

oferi, de asemenea, indicaţii preţioase asupra prezenţei dăunătorilor, a frecvenţei de răspândire a

acestora, oferind în acest fel elemente de prognoză a apariţiei în zona în care a fost depistat

dăunătorul sau în zonele limitrofe.

Metodologia de urmărire a dinamicii populaţiilor dc dăunătoare cu ajutorul capcanelor cu

feromoni, a permis stabilirea unor modele matematice care să permită calculul numărului dc

generaţii şi stabilirea importanţei economice comparative a fiecărei generaţii a dăunătorului în

cursul unui an.

Feromonii sexuali sintetici, servesc la supravegherea şi estimarea nivelului populaţiilor dc

lepidoptere dăunătoare culturilor de câmp, microlepidopterelor dăunătoare din pomicultură şi

avertizarea tratamentelor chimice.

în această lucrare prezentăm rezultatele cercetărilor efectuate pc parcursul anilor 1984-1996

la I.C.C.P.T. Fundulea şi 2005-2006 în două livezi dc măr: Câmpul Didactic Experimental al

Catedrei dc Pomicultură din cadrul USAMV-Bucurcşti, şi livada de ia Staţiunea dc Cercetare

Dezvoltare Pomicolă - Băncasa.

Protecţia plantelor de cultură, a pădurilor şi produselor agricole depozitate este însoţită dc o

scrie dc reguli dc activitate, carcteristica pesticidelor recomandate dc a fi aplicate dc fermier trebuie

să fie compatibile cu principiile combaterii integrate a dăunătorilor, trebuie să permită utilizarea lor

deplină în cadrul tehnologiilor de combatere integrată, produsele omologate să aibă o bună

eficacitate, o siguranţă înaltă pentru cei ce o utilizează, pentru consumatori şi mediu. Desigur aceste

cerinţe au evoluat în timp. S-au multiplicat, iar materialul nostrom prezintă evoluţia tendinţelor în

cazul omologării acestora, cerinţele legale.

Pc baza înregistrării pcsticidclor în cursul aniloc 1960-2008, insecticidele înregistrate din

1984 şl 1999, 2004 şi 2008, au fost grupate după anul înregistrării, tipul, substanţa activeă şi grupul

de toxicitate, arătând diferenţe esenţiale între politica autorităţilor României în domeniul

pesticidelor în această perioadă de timp. Se prezintă dc a semenca paşii parcurşi în legislaţia

referitoare la reglementările legale, dc la lipsa oricăror feluri de reglementări, ca la începutul

perioadei analizate, până la actuala legislaţie, mult mai apropiată dc cea a Comunităţii Europene, în

acest domeniu dc activitate.

Menţinerea biodiversităţii este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi

pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează

regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului, necesare societăţii.

Scopul cercetărilor care stau la baza lucrării dc faţă, constă în stabilirea structurii faunistice

a comunităţilor dc artropodc dc la nivelul solului, încadrarea speciilor de artropodc în dăunătoare şi

utile, caracterizarea comunităţilor de nevertebrate sub aspectul abundenţei, stabilirea influentei

diferitelor scheme de tratamente fitiosanitarc asupra indicatorilor de biodiversitate, cunoscând

faptul ca orice tratament cu pesticide arc o influenta mai mică sau mai mare asupra structurii

specifice a faunei precum şi asupra cantităţii dc indivizi din cadrul aceleiaşi specii întâlnite în cadrul

agoccosistcmului culturii.

Stabilirea structurii cantitative şi calitative a faunei epigec dc la nivelul solului s-a realizat

cu ajutorul capcanele de sol de tip BARBER, umplute 2/3 cu soluţie dc formol 4%, instalate în 3

repetiţii. Suprafaţa rezultată este de 136,0248 cm 2 sau 0,0136024 nr în variantele studiate, deschise

timp dc o săptămână. în aceleaşi variante au fost instalate capcane adzive tip Phcrocon AM

(2/varianta) care au fost lăsate pana la următoarea deschidere a capcanelor Barbcr (aproximativ o

săptămâna), cand au fost inlocuite, citite si interpretate.

La data când au fost vizitate capcanele dc sol, a fost făcuta o numărătoare vizuala a

capcanelor galbene adezive de tip Pheroconc AM, aceste fiind inlocuitc, apoi prin analiza a X

suprafeţe dc 9 cm 2 , in total 72 cm 2, a fost identificata fauna capturata, si s-a înregistrat fauna utila dc

pc plante prin cosiri cu fileul entomologie (30 filctari duble=10 m 2), in 4 repetiţii atat in variante de

tratamente fitosanitarc aplicate, sau prin numărarea acestora pc plante, în variantele comparate, cât

şi într-o cultura martor. Animalele colectate in capcanele de sol sau pc plantele, pentru identificare,

au fost păstrate in 70" alcool si determinate in laborator.

Având in vedere ca nu toate exemplarele au putut fi determinate până la nivelul de specie,

incadrarea acestora s-a făcut la nivelul genului, familiei, ordinului sau clasei. A fost efectuata o

comparaţie a structurii comunităţilor de animale. La data când au fost vizitate capcanele, s-a făcut o

numărătoare vizuală a atacului principalilor dăunători, determinându-se stadiul de evoluţie a

acestora. Datele obţinute susţin idea ca speciile răpitoare, de la suprafaţa solului sau de pe plante pot

fi indicatori cheie ai biodiversităţii.

Am examinat fauna epigeică capturată în capcanele de sol, cunoscând faptul că folosirea

pesticidclor sau a plantelor OMG pot afecta amândouă caracteristici ale unei agrocenoze,

compoziţia şi abundenţa acesteia. Datele obţinute referitoare la întreaga faună capturată în capcane

prezintă structura acestei faune, oferindu-nc posibilitatea studierii în viitor a influenţei pesticidclor

şi plantelor OMG asupra faunei epigec. Au fost capturate în principal exemplare aparţinând

Myriapodclor, Crustaccclor. Arachnidclor şi insectelor, numărul lor crescând odată cu sezonul de

vegetaţie. Dintre prădători s-au remarcat păianjenii din grupul familiei Lycosidae şi insecte

aparţinând ordinului Colcoptcra.

Impactul posibil al al măsurilor de protecţia plantelor asupra lanţurilor trofice din agrocenoze

îngrijorează pe fermieri, politicieni şi organizaţiile interesate în protecţia mediului. Bazaţi pc

experienţa acumulată în cursul acestor ultimi X ani, în România, în diferite culturi ce nc-au oferit

posibilitatea de a observa dacă apar ceva modificări datorate acestor noi tehnologii asupra faunei dc

suprafaţă capturate în capcane de sol, ori asupra faunei capturate în capcane galbene adezive

(Pheroconc AM), în câmp, sau dacă există schimbări în compoziţia sau abundenţa "speciilor cheie"

în agroecosistem, propunem un cadru de a evalua efectul plantelor şi tehnologiilor asupra

organisnclor ne ţintă.

Indicele "Sorenscn" de similitudine parc să fie cel mai potrivit pentru a evalua diferenţele

dintre câmpurile comparate. S-au făcut studii comparative între diferite agrocenoze, luând în

consideraţie fauna de heteroptere. Se discută rolul acestor insecte în agrocenoze.

Fauna de prădători este reprezentată, la nivelul plantelor de specii de Aranea. Neuroptera,

Heteroptera, şi Coleoptera. Dintre familiile şi speciile identificabile dc prădători: Lycosidae.

Opilionidae, Chrysopa carnea Steph., Orius niger Wolff, Adalia bipuncata L., Coccinella 14-

punctata L., Coccinella septempunctala L., Chilocorus bipuslulatus L., prin densitatea populaţiilor VI

şi spectrul lor dc activitate, reprezintă o marc importantţă economică în reducerea pc cale naturală a

atacurilor provocate de dăunători.

Pentru pregătirea şi înţelegerea dovedită în cursul activităţilor legate de această teză, aduc

mulţumiri soţiei mele şi familiei. Dc asemenea trebuie să mulţumesc prof. Berea Mihai,

coordonatorul tezei mele de doctorat, pentru competenţa în conducerea activităţilor mele de

doctorat şi fostului rector al USAMV Bucharest, prof Alecu N. loan, pentru sprijinul preţios.

Trebuie dc asemenea să mulţumesc colectivelor dc fermieri ce au fost implicaţi în proiectul

FAO GTFS/RER/017/ITA, cercetătorilor din reţeaua fostului Institut de Cercetări pentru Cereale şi

Plante Tehnice - Fundulea, pentru sprijinul lor acordat în testarea feromonilor sexuali dc sinteză

pentru culture dc câmp şi în cele din urmă, dar nu mai puţin importanţi, cercetătorilor implicaţi în

proiectul CEEX "AGRODIVROM", pentru suportul lor în activităţile de cercetare referitoare la

biodiversitate în principalele agroecosisteme.


Top Related