8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
1/42
1.Curenti alternativi-Curent alternativun curent care variaza in timp: i=i(t).
- Alta definitiecurenti care variaza periodic si a caror valoare medie, pe timp de o perioada,
este egala cu zero (sau f. mica in raport cu valoarea instantanee a curentului)
- Exista si curenti neperiodici.
-Curenti periodici: Un curent alternativ la care valorile se repeta la intervale egale de timp T.
i(t) = i(t+T), unde T este perioada .
-Curent cvasi-stationar: Un curent alternativ la care valorile instantanee nu se schimba foarte
rapid; curentul poate fi considerat fiind egal cu valoarea instantanee in orice punct al
elementului de circuit considerat.
-Producerea curentului alternativse bazeaz pe fenomenul induciei electromagnetice:
-pulsaia t.e.m
-este unghiul fcut de normala la planul spirei cu direcia
liniilor de cmp
-Intensitatea curentului electric
n practic lucrurile sunt mai complicate; circuitul prezint o impedan Z care avnd caracter
reactiv (inductiv sau capacitiv), introduce un defazaj ntre t.e.m. indus i curentul indus:
e, isunt marimi momentane sau
instantanee
2.Elemente de circuit elemente ideale:
un rezistor ideal se caracterizeaz numai prin transformarea energiei electromagneticen cldur;
o bobin ideal este descris doar prin cmp magnetic (energie magnetic); ntr-un condensator ideal apare numai cmp (energie) electric().
=> rezistorul ideal nu introduce nici un defazaj ntre tensiune i intensitate; bobina ideal defazeaz tensiunea nainte cu /2 fa de intensitate; condensatorul ideal defazeaz tensiunea cu /2n urma intensitii.
dt
tSBd
dt
de
cos0
tBSe sin0
te sin0E
2
t
tRR
ei sin0
E
tItZ
i sinsin 00E
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
2/42
-REZISTIVE (au o anumita rezistenta;pe ea se disipa o anumita putere)
-REACTIVE (au o anumita reactanta; la modul ideal nu disipa putere)
BOBINEreactanta inductiva CONDENSATORIreact. capacitiva
-IMPEDANTE (impiedica trecerea curentului):Rezistenta, Inductanta, Capacitate
sau o COMBINATIE A ACESTORA
Liniare si neliniare (ideal liniare) Elemente parametrice (R,L sau C variaza)
Exemple: potentiometrul, condensator variabil.LEGI Fundamentale ale circuitelor:
Legea lui OHM:U=R*I (pt o portiune de circuit)
E=I(R+r)=IR+Ir=U+u (pentru un circuit simplu)
Legile lui KIRCHHOFF:1.Legea nodului de retea (cel putin 3 fire): suma curentilor care intra intr-un nod trebuie sa fie egala cu
suma curentilor care ies.
2.Legea ochiului de retea (o portiune inchisa dintr-un circuit): Suma algebrica a tensiunilor
electromotoare de pe ramurile ochiului de retea este egala cu suma tuturor caderilor de tensiune de pe
ramurile ochiului de retea.
3.Circuite RL si RCProprietati:
Puterea dezvolatata in circuite AC - DC: Circuite de Diferentiere si Integrare:
R
EVVI
21
n
k
n
k
k
n
k
kk evi1 11
0
RiR
vivp 2
2
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
3/42
Diferentiere si integrare:
Aplicam o t.e.m. externa e Caderea de tensiune pe R va fi: -----> VR=iR Dar: dVc=dq/C dq=idt -----> i=C dVc/dt Legea a II-a Kirchhoff: e = VR+Vc --> Vc= e - VR
C=Q/U
C=dQ/d
I=C
(e-)
Circuitul RC
Din: Avem: Tensiunea
Curenti sinusoidali:
Se pastreaza forma de unda in toate ramurile retelei electrice Producere usoara a curentilor alternativi (conductori rotativi) Nu apar armonici (cazul ideal)
4.Amplificatoare Blocul de baza in electronica Continutul blocului se schimba Se pot cascada (iesire sarcina intrare) Definim AMPLIFICAREA
dt
de
dt
dV
dt
dV
dt
deRCV RRR
daca
ere)(diferentidt
deRCVR
idtC
V
idtC
dV
dtdVCi
C
C
C
1
1
)(integrare1
0
t
t
C edtRC
V
fazaT
ftIi m
cu2
2)sin( 0
in
ies
X
X
oruluiamplificatIntrarea
oruluiamplificatIesireaA
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
4/42
-Amplificatoare in cascada:
Intrebare Vies= (A1*A2)* Vin Introducem Ziessi Zin
5.Cuplarea in tensiune la amplificatoare Consideram:
Un generator de tensiune Zies=Z1 Un amplificator cu Zin=Z2si Zies=Z3
O sarcina cu Z4
-Relatia divizorului de tensiune. Adaptarea de impedanta, conditii
-Al doilea cuplaj
inies
iesinies
ZZ
ZVV
ZZ
ZVV
21
212
4
2
ies
VV
VV
AVV
ies
in
in
sarcinaies
sarcina
n
inies
in
ingen
inin
n
iesZZ
Z
ZZ
Z
ZZ
ZVAV
ZZ
Z
ZZ
ZAV
ZZ
ZAVV
1
43
4
21
21
43
424
etajen""cuoramplificatunlasau
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
5/42
6.Cuplarea in curent la amplificatoare Consideram:
Un generator de curent Zies=Z1 Un amplificator cu Zin=Z2si Zies=Z3 O sarcina cu Z4
Pentru cuplare buna in curent :
7. Sarcina unei surse pentru putere maxima la iesire
Consideram numai primul cuplaj >>>
Diferentiem ultima expresie si gasim:
Adaptare de putere: Nivele mici de semnal Pe linii de inalta frecventa Amplificatoare de putere - emitatoare
21
112
22211
ZZ
Zii
ZiiiZ
12121
12
iiZZZ
ZZ
1
43
3
21
1
43
324 i
ZZ
Z
ZZ
ZA
ZZ
ZAii
212
21
2
2
1
2
2
2121
12
2
2222
2121
1
21
12
pentru)(
:maximaValoarea
)(cos
)(
...
XXRR
RV
RXXjRR
VRiivp
XXjRR
V
ZZ
V
impedanta
meti
21
4
21
212
2
1
2
1
2
21
2
2
:pentrumaximunAre
0)(
)(2)(
RR
RR
RRRVVRR
dR
dp
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
6/42
8. Circuite de cuplaj la frecvente joase Consideram o Sursa si o Sarcina Sursa: sinusoidala =2f(rad/s) Sarcina: rezistiva Z2=R2(aproximatie, normal avem capacitati parazite)
C1-blocheaza alimentarea Cautam expresia V2= f(V1) Aplicam expresia cuplajului in tensiune:
Numitorul trebuie sa fie adimensional:
Discutie:
Consideram:
1. Frecvente mari > 1
2. Frecventa = 1
2. Frecvente joase < 1
211
21
21
211
21
21
212
/11/1 RRCj
RR
RV
RCjR
RV
ZZ
ZVV
timp"deconstanta"2111 RRC
12111 1//1 RRC
BRR
R
V
VCistigul
21
2
1
2
45707,0
2
1
)1(/11
21
2
1
2 Bj
B
j
B
j
RR
R
V
VCistigul
90
1
00
/ 1111
21
2
1
2
B
jB
jB
j
RR
R
V
VCistigul
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
7/42
Plotare BODE
Concluzii:
La frecvente joase cuplaj C1=100F (nu este mare si nici scump, poate creste) In unele situatii dispare cuplajul C1 (circuite cuplate DC) Daca nu este suficient se pot regla si rezistentele R1si R2functie de situatie:
amplificator de tensiune amplificator de curent
9.Circuite de cuplaj la frecvente inalte
SAU CIRCUITUL ECHIVALENT
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
8/42
Discutie:
Frecvente joase < 2: Cistigul= B Frecventa = 2
Frecvente mari > 2
Cu notatia:
Plotare BODE (la joasa si inalta frecventa)
22
2
221
1CjV
R
V
R
VV
21212
212
21221
2
1
2
/1
/
RRRRCj
RRR
RRCjRR
R
V
Vcastigul
45707,02
)1(
1
2 BjB
V
VCistig
2
212
1
2
/
)/(
j
RRR
V
VCistig
2212
212
1
)(
RRC
RR
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
9/42
10.Analiza de retea(teoreme si metode)Teorema generatorului de tensiune echivalent(Thvenin):
utila pentru un singur curent de latur. Orice reea liniar activ, privit din oricare dou puncte ale reelei, poate fi nlocuit cu o surs
de tensiune echivalent EThi o rezisten echivalent RThlegate n serie. Aplicarea teoremei:
se elimin mental latura respectiv i se calculeaz tensiunea ETh la bornele a, b alereelei active liniare;
se "pasivizeaz" reeaua (se elimin sursele de tensiune din reea)i se afl rezistenaRTha reelei pasivate ntre nodurile a, b ;
n circuitul echivalent (tensiune EThi rezisten intern RTh) se determinunde R este rezistena "de sarcin" prin care intereseaz curentul I.
Teorema generatorului echivalent de curent (Norton):
util tot pentru un singur curent de latur Orice reea liniar activ privit din oricare dou puncte ale reelei, poate fi nlocuit cu o
surs de curent constant ISClegat n paralel cu o rezisten echivalent RN.
Prin surs de curent constant se nelege o reea activ ce furnizeaz un curent a cruiintensitate nu depinde de valoarea rezistenei de sarcin.
Aplicarea teoremei: se scurtcircuiteaz bornele rezistorului de sarcin pentru aflarea curentului de
scurtcircuit, ca sum algebric a curenilor ce strbat firul de scurtcircuit.
se suprima sursele pentru aflarea rezistenei echivalente Norton ntre bornelerezistenei de sarcin.
n circuitul echivalent (curent ISC i rezisten paralela RN) se determin curentul deramur
Teorema substituiei:
Figura de mai jos ilustreaz modul de nlocuire a reelei liniare active (a) cu un generator detensiune echivalent (b) sau cu un generator echivalent de curent (c).
RR
EI
Th
Th
SN
NSC
RR
RII
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
10/42
Teorema substituiei: "orice rezisten R dintr-un circuit, parcurs de un curent I, poate finlocuit cu o surs de tensiune avnd rezisten intern nul i genernd o t.e.m. egal i de
sens contrar cu cderea de tensiune la bornele rezistenei".
Teoremele de mai sus sunt utilizate n metode folosite multn electrotehnicsi electronic:
Metoda curenilor ciclici: Aceast metod - a lui Maxwell - este mai rapid, n
sensul c pentru o reea cu l laturi i n noduri se scriu
doar un numr de b =l - n + 1 ecuaii, corespunztor
numrului de bucle (ochiuri) independente.
Fiecare ochi este parcurs de un curent fictiv Ibkacelai pe toate laturile unui ochi. Sensulcurenilor ciclici se alege arbitrar pentru fiecare ochi. n baza legii II a lui Kirchhoff se scrie:
Dup obinerea curenilor ciclici Ibkn urma soluionrii sistemului, se vor calcula curenii realiinnd cont c n baza teoremei superpoziiei ntr-o latur pot exista maximum doi cureni ciclici.
Metoda superpoziiei:
Etapele: a) se neglijeaz t.e.m. a tuturor surselor din reea, cu excepia uneia singure
(rezistenele interne ale surselor se pstreaz); b) se calculeaz curenii de ramur pe toate laturile; c) se repet operaiile a i b pentru fiecare din sursele reelei (neglijndu-le pe celelalte); d) se calculeaz curentul real pe fiecare latur ca sum algebric a curenilor obinui
anterior pentru fiecare din laturi.
11.Semiconductori Formeaz o clas aparte n ceea ce privete conducia electric. Sarcinile electrice de conducie din semiconductori, sau purttorii, sunt electronii de conducie
i golurile.
p
k
m
k
bkkIR1
,k
ir I
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
11/42
Procesul de generare de electroni de conducie i de goluri const n ruperea legturilorcovalente dintre anumiiatomi, rolul principal fiind jucat de temperatura la care se afl
semiconductorul:
cu ct temperatura este mai mare cu att crete numrul de legturi covalente din careunii electroni de valen sunt pui nlibertate, ei devenind electroni de conducie.
Locurile lsate vacante de aceti electroni poart numele degoluri de conducie.
-Semiconductori intrinseci (puri) Semiconductorii puri, sau intrinseci, se caracterizeaz prinegalitatea numrului de purttori de
sarcin electric negativ i pozitiv(ni = ne= np).
Conductivitatea semiconductorilor puri este redus(o parte din electronii de valenta sunt liberi). Conducia electric din semiconductorii puri se numete conducie intrinsec. Structura unui cristal de Si purfiecare atom este nconjurat de 4 atomi vecini, cu fiecare avnd
n comun cte un electron de valen=> structura de octet (foarte stabila).
-Semiconductori extrinseci (cu impuriti) Pentru a mri conductivitatea electric se introduc impuriti(Arseniugrupa V, Galiugrupa III)=> un semiconductor impurificat sau extrinsec . Impuritati din grupa a V-a - semiconductor de tip n (electroni liberi) Impuritati din grupa a III-a - semiconductor de tip p (goluri libere) Acest tip de conducie electric, prin intermediulimpuritilor de concentraie controlat se
numete conducie extrinsec, iar semiconductorii impurifiaicu impuriti de tip p sau de tip n
se numesc semiconductori extrinseci.
Putatorii de sarcina rezultatipurtatori majoritari
12.Dispozitive cu semiconductoria. Jonciunea semiconductoare p-n
format dintr-un cristal de siliciu (sau germaniu) ce a fost impurificat ntr-o regiune cu atomipentavaleni (de tip n) i n alta cu atomi trivaleni (detip p), regiunile fiind separate de o zon
numit jonciune.
La contactul celor dou zone se realizeaz o regiune de baraj (zona de saracire): n zona n seafl o sarcin electric pozitivnet (obinut prin difuzia electronilor n zona p), iar n zona p se
afl sarcin electric negativ (obinutprin difuzia golurilor spre zona n). n jonciune ia natere
un cmp electric orientat dinspre zona n spre zona p.
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
12/42
b.Dioda
Ecuatia diodei:
q/KT descrie tensiunea produs n jonciunea p-n datorit aciunii temperaturii- tensiunea termic, Vt.
La temperatura camerei, aceast temperatur este de aproximativ 26 mV.
Intr-un sens conduce> redresare Curentul invers tipic circa 1nA Daca creste tensiunea inversaavem strapungere in avalansa Diode speciale: Diode Zener (1934 a sugerat un mecanism de strapungere electrica) dioda
stabilizatoare
Diode varicap (polarizate invers) capacitate variabila functie de tensiunea aplicataTestarea diodei:
Testarea cu ohmetrul Utilizarea funciei speciale de verificare diod Folosirea unui circuit special
13.Tranzistori bipolari Structura: BAZA-EMITER-COLECTOR Bazaslab dopata, subtire Colector, Emiterputernic dopati
a.Functionare
Cu K inchis Jonctiunea BE polarizata direct Injectie de electroni din E Difuzati in ZDS trec la jonctiunea BC Traverseaza rapid bariera de potential absorbiti de colectorul C
B
CFE
I
Ih
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
13/42
Jonctiunea BE actioneaza ca o poarta (ef. tranz.) Atentiebaza usor dopata (putin probabil sa avem recombinari in Baza) Tranzistorul bipolarDispozitiv controlat in Curent
b.Polarizare punct de functionare
c.Condensatori de cuplaj
C1 si C2condensatori de cuplaj Blocheaza tensiunea DC Trece doar tensiunea AC Atentie la: constanta de timp a circuitului Capacitati relativ mari, pierderi mici Trebuie respectata polaritatea pe C Amplificatoare speciale DC
14.Amplificator de tensiune cu punct de functionare stabilizat
M815200
10*1
200
200tipic
450010*1
5,42/1
2:ACiiamplificarConditia
3
3
B
CCB
CB
FESBFECCSCCCCE
c
ccSc
ccX
I
VRA
II
hRIhVRIVV
V
I
VRmAI
VV
R
Rh
VVla:conducCare
RIhVVcuR
VI
scadeIIprinscadeV
reactiedefenomenunApare
B
SFE
CCCE
SBFECCCE
B
CEB
CBC
1
:
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
14/42
15.Lucrul in regim de saturatie Regimul normal de amplificareIC= f(IB) urmareste curentul de baza. La un moment dat nu mai poate urmarii curentul de baza:
Icmax= VCC/RS (pentru RB=hFERS) Saturatie puternica (siguranta):
IC/IB< hFE/5 sau RB/RS< hFE/5
Comanda cu fotorezistenta Montaj Darlington, pentru a asigura curentul de iesire dorit:
16.Tranzistorul cu Efect de Camp FET Tranzistorul bipolardispozitiv electronic controlat in curent Tranzistorul cu Efect de camp este un dispozitiv electronic controlat in tensiune Tipuri de FET-uri:
FET cu Jonctiune j-FET MOS-FET (sau IGFET)
a.Tranzistorul j-FET:
Caracteristici:
Foloseste in functionare numai purtatorii majoritari de sarcina Impedanta mare de intrare Controlat in tensiune VPS Modularea canalului in functie de ZDS
b.Tranzistorul MOS-FET
S
CCCs
SFE
CCFEC
SFEB
B
CCFEC
B
CC
B
CCB
R
VI
Rh
VhI
RhRcindR
VhI
R
V
R
VVI
6,0
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
15/42
17.Reactia negativa Concept fundamental pentru viata Exemple:
iesirea (actiunea) aplicata la intrare - intentia (instructiunea mentala)
regulatorul de turatie mecanic la o masina cu aburi In electronica, reactia negativa actioneaza ca o doctorie
Reactia negativa si raspunsul in frecventa
Caracteristica de frecventa BW=f1-f2 Variatii ale amplif cu frecventa (raspuns prost in frecventa) distorsiune de frecventa Poate fi corectata prin reactie negativa
Distorsiuni de neliniaritate
Baterii uzateamplificatorul limiteaza (clipping distorsion) Trecere prin zerodistorsiuni de trecre prin zero (amplificatoare de putere) Toate sunt distorsiuni de neliniaritate (sau distorsiuni de amplitudine) Masurarea distorsiunilor armonice
0
0
0
0
0
000
00
1negativaReactie
1
1;)1(
)(;
AAA
A
AA
A
A
V
VVAAV
VVAeAVVVeV
VA
in
iesinies
iesiniesiesin
in
ies
A1:pentru
1negativaReactie
1
pozitivaReactia
0A
AA
AA
%100*...
...THD
semnaldeuiAnalizorulMetoda
10*iesireder.m.s.atens.total
intermod.prod.dear.m.s.tensIMD
IMDatieintermoduldetotaleiDistorsiun
%100*iesireder.m.s.atens.total
r.m.s.armonicatensiuneaTHD
THDarmonicetotaleiDistorsiun
22
3
2
2
2
1
22
3
2
2
n
n
VVVV
VVV
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
16/42
Reactia negativa si distorsiunile
REACTIA DE CURENT
Reactie negativa de tensiune si reactie de curent =RE/RS Cistigul A1/=RS / RE Semnale defazate cu 180
Experiente cu Reactie Negativa
=R1/(R1+Rf) A=1/ A=(R1+Rf)/R1 Masuratori: generator si osciloscop
18.Masurarea Impedantei de Intrare
)R(
2cu1
/
/)(
2
1
2
121
2
2
2121
tensiuneaminjumatatisireglam
RZV
V
V
V
R
VV
RVZ
IVZdar
RVVIRIVV
inin
inin
inin
00
0
00
00
0
11
)1(
)(
A
DV
A
AV
DVAAV
DVVADeAV
VVecuDVAV
oinies
oinies
oiesinoies
iesinoinies
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
17/42
19.Masurarea Impedantei de Iesire
Zies=R(V-V)/V
20.Schimbari si adaptari de impedanta
a.Transformator adaptor de impedanta
b.Repetor pe Emiter
Repetor pe emiter (colector comun) Cistig unitar, adaptor de impedanta Trebuie sa amplifice ambele alternante
-Impedanta de intrare a repetorului:
-Impedanta de iesire a repetorului:
1316730/5000
/
aretransformdefactor
22
2
2
2
1
2
n
n
RRrezultaV
RVR
I
VRcu
RV
VIatunci
RVIVIVPP
N
Nn
V
V
SIN
IES
SININ
IN
ININ
SIN
IESIN
SIESIESIESININIESIN
IN
IES
iesiredemicaimpedanta
intraredemareimpedanta,1
)1(;1
)1(
)1(
)1(
v
fesiniesinv
e
fein
in
fe
eb
febbce
bfec
b
inin
A
hRRvvA
i
hvR
h
ii
hiiii
ihi
i
vR
feies
inies
ies
ies
hcuZreduceemitorpeRepetorul
-evv
deschiscircuitintens.v
circuitscurtdecurentul
golinmersdetensiuneZ
1
scei
scbi
luigeneratoruagolinmersdetensiunea
fe
sies
sce
ies
s
fe
h
RZ
i
eZ
R
eh
sR
fehe
sR
e
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
18/42
21.Conexiunea baz comun Denumirea - tensiunile de intrare si de iesire ale amplificatorului au ca si punct comun baza
tranzistorului (neluand in considerare sursele de putere)
Factorul de amp. in curent este < 1
Factorul de amp. in tensiune (mare) depinde de: Rin Ries rezistenta interna a jonciiunii BE (variaza tensiunea de polarizare in curent continuu).
Factorul alfa:
Sursa de semnal de intrare trebuie s conduc ntreg curentul de pe emitor al tranzistorului(sagetile ngrosate)
Castig mare in tensiune
22.Circuite amplificatoare in clasa B si AB Circuitul precedent I=1A la V=6V (6W) Circuit clasa B (un tranzistor conduce doar o alternanta tranzistori complementari in etajul
final) 78%
Clasa A (tarnzistorul conduce pentru toate punctele alternantelor) 50% Clasa C (un tranzistor conduce pentru mai putin de un ciclu) aproape 100% Clasa AB (A la +/- 0,6V, restul B)
-Repetor pe emiter. Clasa ABpolarizare cu diode
1E
C
I
I
d.c.stabimbunatatiapt .
curentdenegreac.-4Rsi3R
polarizaredediode2
Dsi1
D
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
19/42
-Circuit polarizat Vpol=VBE/
-Rep. pe emitor cu perechi Darlington complementare in clasa AB- circ. asigura la iesire 3A pe o sarcina de 4- perechea Darlington complementara necesita numai 2VBE(nu 4VBE)- rezulta stabilitate de temperatura imbunatatita- R7si R8rol de imbunatatire a raspunsului la frecvente inalte
23.Caracteristicile dispozitivelor semiconductoare
a. Caracteristica diodei
q/KT - la temperatura camerei, ~= 40[V-1]
)TsiTpentrusifellamod.seTpentru(V
temp.decomp.asiguraT
105pentruReglam
)(
213BE
3
mAI
R
RRVVV
RR
R
repaus
y
yxBEBEpo l
yx
y
1ID
NkT
qV
S eI
V
SeI40
DI
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
20/42
Caracte. V-I nu este liniara => rezistenta nu este relevanta Se defineste rezistenta dinamica (aditionala):
-Pentru ID=1mA => r=25
-Realitate => rezistenta semiconductorului +
purtatorii minoritari (e si g) cresc rezistentaefectiva a diodei
b. Caracteristici de intrare si de transfer la tr. Bipolar
Rezistenta dinamica a bazei hie:
BE jonctiune p-n =>
Unde I Ecurentul de emitor (IEIC)
IScurentul de fuga. (daca VBE=0 curentul de fuga din jonct BC)
VBE- tens. d.c. de pe jonct BE
Rezistenta dinamica a jonc. BE=> Din impedanta de intrare=>
Rezistenta efectiva de rbdintre legatura externa a bazei si baza functionala din interiorultranzistorului: =>
rbbrezistenta ohmica a regiunii baza
rbrez. Suplimentara datorata modularii in grosime a bazei datorita fluctuatiei z.d.s. CB
rb=500-1000
PentruIE
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
21/42
Transconductata la tr. bipolar:
gmnu variaza de la un tranzistor la altul, depinde doar de curentul de colector
c. Caracteristici de iesire Se pune problema daca castigul de curent hfesi al transconductantei gm, raman constanti pentru
un tranzistor particular sau variaza cu tensiunea de colector.
Metoda de masurareo se ridica o caracteristica IC=f(VCE) pentru IB=ct => caracteristica de iesire
Pentru IBdiferiti se obtin => Puterea disipata pe tr. Daca se depaseste p. max apare ambalarea termica => distrugeea tr.
Obs. Eficienta colectorului este max. la tens mici aplicate pe colector (paralelism cu axa Ox), daca iB panta nu mai este 0 apare o amplificare suplimentara (devine rbimportant) Tr. bip poate fi considerat cu buna aproximare un generator ideal de curent. Sistem de ncrcare a acumulatorilor de nichel-cadmiu la curent constant bazat pe un circuit de
alimentare cu amplificator cu tranzistor n montaj cu emiter-comun
Curentul prin sarcin=curentul de ncrcare,poate fi reglat intre 00,5A prin reglarea tensiunii"bazei" cu ajutorul unui poteniometru. Pe msur ce acumulatorii se ncarc, tensiunea la
borne creste, dar tranzistorul mentine curentul constant =>ncrcarea este fcut n cel mai
scurt timp fr a pune n pericol acumulatorii (ncrcare la curent constant)
d. Dreapta de sarcina Dreapta XYdreapta de sarcina de ecuatie: VCC=9V si RS=4k5 Panta negativa 1/RL; X= pct. ptr. IC=0=> VC=VCC; Y= pct. ptr. VC=0 (ipotetic)=>
=>punctul optim de polarizare n curent continuu, Q, la VCE = 4,5V si IC = 1mA pentru a obtine valoareamaxima n variatia potentialului colectorului pentru ambele alternante.
VmAIgII
VmAImAI
rg
h
h
v
ih
v
ig
CmCE
EE
e
m
ie
fe
be
bfe
be
cm
/40
/4025
1
CEC
tr
d VIP
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
22/42
24. Amplificatoare operationale
a.Circuite cu OP
Aplicatii ale OP Amp:
Comparatoare Convertoare de semnal dreptunghiular Bargraph-ul
-Comparator cu OP
compara tensiunea de la intrare cu o tensiune de referinta stabilita printr-un potentiometru(R1).
Daca Vintrare > VR1=> iesirea AO se va satura la +V => LED-ul aprins Daca Vintrare < VR1=> iesirea AO se va satura la -V => LED-ul stins
-Convertor de semnal dreptunghiular
Vintrare este a.c.
Reglarea R1
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
23/42
-Bargraph-ul
conectarea mai multor AO pe post de comparatoare, fiecare avnd propria Vref conectata + ,fiecare primind acelasi Vin=>un bargraph (egalizatoarele grafice)
Daca Vincreste=> LED-urile vor porni pe rand
b.Amplificator cu circuit integrat OP
Configuratii:1. Amplificator inversor2. Amplificator neinversor3. Repetor de tensiune4. Circuit sumator inversor5. Integrator si circuit de diferentiere6. Amplificator diferential7. Amplificator de instrumentatie
-Amplificator INVERSOR cu circuit OP
in
f
in
iesinv
V
f
ies
in
in
finS
in
inin
SS
R
R
V
VA
R
V
R
V
IIIR
VI
VI
versor)(amplif.in
0deoarece
0si0
rtual)(pamint vi
insumaredepunctSP
+
-
OUT
R1 R2
Uin
Uo0
0
V
V
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V (U in :+ ) V (U o)
-5.0V
0V
5.0V
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
24/42
Caracteristici:
Amplificarearaportul a doua rezistoare Impedanta de intrarea (reglabila) Rin If= Iinreferitor la Rf Punctul de insumareeste un pamint virtual la aceeasi potential cu intrarea : + Cistigul poate fi variat din Rinsi Rf Pentru orice valoare Rf avem If= Iin
-Amplificator Neinversor cu OP
-Repetor pe tensiune
Daca Viesse conecteaza la intrarea inversoare (-) poarta numele de reactie negativa Daca Viesse conecteaza direct la intrarea (-), => repetor de tensiune Vinconectata la intrarea ne-inversoare (+) => Viesva fi egala Vin Cu cat A0este mai mare cu atat configuratia va aduce Viesa.i. diferenta ditre cele doua intrari sa
fie 0
in
fin
in
fin
in
iesV
fin
iesf
fin
in
in
in
inin
in
inin
SS
R
RR
R
RR
V
VA
RR
VI
II
R
V
I
VVR
VI
IV
)(
0)(Is
00
''
+
-
OUT
R1 R2
Uo
0
Uin
0
V
V
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V (U in :+ ) V (U o)
-5.0V
0V
5.0V
1Daca
1
Vin
in
f
V
AR
R
RA
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
25/42
-Sumatorul inversor
Dac R1=R2=...=Rn=R rezult Dac R1=R2=...=Rn=Rr=R rezult
c.Amplificatorul diferenial (AD)
Numele de diferenial provine de la faptul c circuitul amplific diferena tensiunilor aplicate la intrri:
Sau
+
-
OU T
R2
Uo
Uin
0
Time
0s 0.2ms 0.4ms 0.6ms 0.8ms 1.0ms 1.2ms 1.4ms 1.6ms 1.8ms 2.0ms
V(Uo)
-1.0V
0V
1.0V
SEL>>
V(Uin:+)
-1.0V
0V
1.0V
r
or
n
n
nr
R
Ui
R
U... i
;R
U; i
R
Uii...iii
;
;
3
2
22
1
1121
n
n
rrro U
R
R...U
R
RU
R
R-U 2
2
1
1
nr
o U...UUR
R-U 21
no U...UU-U 21
+
-
OUT
R1
R2
Rn
RrU1
U2
Un
Uo
0
0
0
0
i2
i1 ir
in
21 uuAuo 2211 uAuAuo
U1
OPAMP
+
-
OUT
R1
R2
R3 R4
0
u1
u2
uo
1
3
41
3
2
21
43
2
43
4
43
31
21
2
3
2
443
43
4
0
3
2
1
21
2
uR
Ru
R
R
RR
RRu
uRR
Ru
RR
Ru
RR
Ruu
R
u
R
u
RR
RRu
R
uu
R
uu
uRR
Ru
o
o
o
3
43
21
21
R
RR
RR
RA
3
42
R
RA
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
26/42
Caz particular - AD echilibratla care:Valorile de rezistene trebuie s ndeplineasc relaia:
In cazul amplificatorului diferenial echilibrat,rezistenele se aleg coform relaiilor:
n cazul AD echilibrat expresia tensiunii de ieire este:
d.Amplificatorul de instrumentaie
este un circuit liniar de precizie care se poate folosi pentru amplificarea unor semnale de nivelmic ntr-un mediu zgomotos.
Caracteristici:
1. Impedan mare de intrare pentru ambele semnale (u1, respectiv u2);2. Rejecie foarte bun a modului comun (CMRR de valoare mare);3. Amplificare cu valori cuprinse ntre 1 i 1000;4. Amplificare reglabil prin modificarea valorii unei singure rezistene (RG).
Daca R1=R2 =>
Combinand cu amplificarea AD =>
Amplificarea AI se regleaza din RG
Amplificatorul de instrumentaie integrat:
KAA 21
KR
R
R
RK
R
R
R
RR
RR
R
3
4
1
2
3
4
3
43
21
2
KRKRR; RR
KRKRR; RR
343
121
21 uuKuo
U1
OPAMP
+
-
OUT
U2
OPAMP
+
-
OUT
U3
OPAMP
+
-
OUT
R1
R2
R R
R R
RG
0
u2
u1
uo
u2
u1
uo1
uo2
ux
ix
ix
G
Goo
GG
oo
R
RRR
uu
uuA
R
uu
RRR
uu
12
12
12
12
12
12
GG
G
R
R
R
RRA 11
21
2
3
4121R
R
R
RA
G
12
3
4121 uuR
R
R
Ru
Go
+
-
OUT
+
-
OUT
+
-
OUT
Input-
Input+
RG
RG
Reference
Output
Sense
RG
AO2
AO1
AO3
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
27/42
25.Surse de alimentare, redresarea si stabilizareaa.Alimentatoare
Structura unui alimentator
transformatorul modific amplitudinea tensiunii sinusoidale (de la 311 V (Uefectivde 220 V n Europa) la
valoarea convenabil aparatului care trebuie alimentat. Urmeaz apoi
redresorul Transforma semnalul AC in semnal pulsatoriu monopolar (media nenula prezentand o
ondulaiede mare - riplu).
filtru de netezire - micoreaz ondulaia. stabilizatorde tensiune
micoreaz efectele asupra Uiesproduse att de variaiile tensiunii nestabilizate de laintrarea sa ct i de modificrile curentului absorbit de sarcin.
bleeder- rezistenta de valoare mare care are rol de descarcare a condensatoarelor la decuplare.
b.Redresarea Prin redresare (rectification n limba englez), o tensiune alternativ, care trece att prin valori
pozitive ct i prin valori negative, este convertit ntr-una care are valori de o singur polaritate
(curentul va circula ntr-un singur sens)
Cel mai simplu redresor este cel monoalternan
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
28/42
c.Filtrarea inmagazinarea sarcinilor electrice pe intervalul de timp ct dioda conduce si utilizarea acestei
rezerve pe durata ct dioda este blocata.
Dispozitivul care poate nmagazina sarcina electrica este condensatorul si cu el se construiestefiltrul de netezire
Alt. poz -> dioda pol. direct -> cond. se incarca (rez. secundarului mica incarcare rapida) Pe panta descrescatoaredioda pol. Invers -> cond. se decarca prin rez. de sarcina Dioda se deschide doar pe alt. pozitiva cand tensiunea este mai mare decat tensiunea pe
condensator
RSCfconstanta de timp de descarcare Daca RSCf >> perioada retelei tensiunea scade incet => se poate considera constanta =>
ISconst=I0.
pentru o filtrare buna, se considera ca durata t a descarcarii condensatorului este aproximativegala cu perioada retelei de alimentare tT=20 ms =>
factorul de ondulatie:
efS UU 21max
constC
I
dt
dU
f
0
fC
TIU 0
fS
Smed
med
CR
T
RIU
U
U
2
1
2
0
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
29/42
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
30/42
dac IScreste IZscade si deci circuitul trebuie astfel proiectat ca dioda s rmn la curenti micin regim de efect Zener, iar pentru IS=0=> I=IZnu trebuie depasita puterea disipata maxim
admisa pentru dioda
R>>rz =>
Pe Reste o cadere de tensiune Pt. R=500=>UR=5V=> SU=intre 50 si 100 Rezistenta de iesire a circuitului:
Micsorarea lu R0se poate faceutilizand un tranzistor
RSeste legat la UE=UB-0.6V variaiile tensiunii pe sarcin sunt
egale cu cele ale tensiunii de pe
dioda stabilizatoare, factorul de
stabilizare rm
numai 1/(+1) < 1/100 din curentul prin sarcin este absorbit din anoduldiodei Zener (fiindfactorul de amplificare al tranzistorului).nnd acelai.
=>tranzistorul reduce de ori rezistenta de iesire
stabilizatorului care ajunge, n acest mod, la valori sub 0.1
Stabilizatoarele integrate
Performane mult mai bune sunt oferite de stabilizatoarele integrate, disponibile odat cuapariia tehnologiei circuitelor integrate
LM7805, LM7809, LM7812 sau LM7912
zz
z
U r
R
r
rRS
zR ImARU 10
z
z
z rrR
RrR
0
z
B
B
S
S
rR
I
V
I
UR
0
0
1
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
31/42
26. SISTEMELE DE NUMERAIE
CONVERSII DIN BINAR, OCTAL, HEXAZECIMAL
CONVERSII DIN ZECIMAL N BINAR
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
32/42
27.OPERAII CU NUMERE BINARE1. Adunarea numerelor binare
Reguli de baz: 0 + 0 = 0 transport 0 0 + 1 = 0 transport 0 1 + 0 = 1 transport 0 1 + 1 = 0 transport 1
se adun ntre ei biii numerelor (ncepnd de la dreapta la stnga) iar la acest rezultat seadaug transportul - 0 sau 1.
2. Scderea numerelor binare
Reguli de baz: 0 - 0 = 0 mprumut 0 1 - 0 = 1 mprumut 0 1 - 1 = 0 mprumut 0 0 - 1 = 1 mprumut 1
se scad ntre ei biiinumerelor (ncepnd de la dreapta la stnga) iar din acest rezultat se scademprumutul - 0 sau 1.
3. nmulirea numerelor binare
Reguli de baz: 0 x 0 = 0 1 x 0 = 0 0 x 1 = 0 1 x 1 = 1
se procedeaz exact ca la nmulirea a dou numere zecimale: Se nmulete pe rnd fiecare cifr a nmulitorului cu cifrele denmulitului Se scriu rezultatele obinute unul sub altul decalndu-le cu o unitate spre stnga Se adun pe vertical cifrele rezultatelor fiecrei nmuliri respectnd regulile de
adunare a numerelor binare
4. mprirea numerelor binare
se reduce la o serie de scderi ale mpritorului din restul parial innd cont de urmtoarelereguli:
Dac restul este mai mare dect mpritorul ctul este 1 Dac restul este mai mic dect mpritorul ctul este 0
La efectuarea scderilor se respect regulile de scderea a numerelor binare
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
33/42
28.CODAREA NUMERELOR BINARE
Codificarea presupune realizarea unei schimbri a formei de exprimare a informaiei, altfel spuso translatare de limbaj
Reprezentarea n sistem binar a numerelor negativeprimul bit din stnga reprezentrii numrului este utilizat ca bit de semn astfel:
0 pentru numere pozitive (+) 1 pentru numere negative (-)
Mai multe coduri: codul direct, codul invers (complement fa de 1), codul complementar(complement fa de 2).
Codul directbitul de semn este 1 iar ceilali n-1 bii servesc pentru reprezentarea valorii absolute a
numrului.
Exemplu: Reprezentarea numrului -5 pe opt bii n cod direct. Convertim numrul 5 din baza 10 n baza 2510= 1012 Valoarea absolut a numrului - 5 reprezentat pe 8 bii este 000001012 Pentru numrul5 primul bit din stnga este 1 Numrul - 5 pe opt bii n cod direct are valoarea 100001012
CODURI NUMERICE:
create interfee cu exteriorul a sistemelor digitale care pot prelua, prelucra i afia valorizecimale.
Mulimea format din iruri de n bii, n care fiecare ir de bii reprezint cte un numr sauelement, se numete COD.
O combinaie determinat de valorile a n bii se numeteCUVNT DE COD. CODURI ZECIMALBINARE (BCD - Binary Coded Decimal ) -mulimea a sursei primare de
informaii care trebuie codificat este X={0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} iar mulimea cuvintelor de cod
trebuie s conin cel puin 10 cuvinte distincte= rep. pe 4 biti
(23
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
34/42
Cel mai utilizat cod ponderat este codul 8421. Acest cod se mai numete codul zecimal-binar natural
NBCD (Natural-Binary-Coded-Decimal), n terminologia curent este definit impropriu doar codul BCD
Exemple: Codul 01118421se scrie 0 23+ 1 22+ 1 21+ 1 20= 0 + 4 + 2 + 1 = 7 Codul 01118421se mai poate scrie 0 8 + 1 4 + 1 2 + 1 1 = 0 + 4 +2 + 1 = 7 Codul 11102421se scrie 1 21+ 1 22+ 1 21+ 0 20= 2 + 4 + 2 + 0 = 8 Codul 11102421se mai poate scrie 1 2 + 1 4 + 1 2 + 0 1 = 2 + 4 +2 + 1 = 8 Codul 11014221se scrie 1 22+ 1 21+ 0 21+ 1 20 = 4 + 2 + 0 + 1 = 7 Codul 11014221se mai poate scrie 1 4 + 1 2 + 0 2 + 1 1 = 4 + 2 +0 + 1 = 7 Codul 10107421se scrie 1 7 + 0 4 + 1 2 + 0 1 = 7 + 0 +2 + 0 = 9
CODURI ALFANUMERICE:
Codurile alfanumerice conin cifre, litere i semne speciale care se numesc caractere. Cel mai utilizat cod alfanumeric este codul ASCII ( The American Standard Code for Information
Interchange codul american standardizat pentru schimbul de informaii)
Codul ASCII utilizeaz 7 bii pentru a codifica 128 de caractere diferite Codul ASCII extins 128-255 (8 biti) caractere suplimentare
29.FUNCII LOGICE Axiomele i teoremele algebrei logice
+ - adunare logic -nmulire logic.
AXIOMELE ALGEBREI LOGICE 1. ASOCIATIVITATEA
(A + B) + C = A + (B + C) = A + B + C (A B) C = A (B C) = A B C
2. COMUTATIVITATEA A + B = B + A A B = B A
o 3. DISTRIBUTIVITATEA A (B + C) = A B + A C A + B C = (A + B) (A + C)
o ELEMENT NEUTRU A + 0 = 0 + A = A A 1 = 1 A = A
o COMPLEMENTUL A + A= 1 A A= 0
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
35/42
se ine cont de urmtoarele reguli:
A i B pot fi nlocuite cu 0 sau 1. Dac A = 0 atunci B = 1 i invers 0 0 = 0 0 + 0 = 0 0 1 = 0 0= 1 1 1 = 1 1 + 1 = 1 1 0 = 0 1= 0
Algebra boolean opereaz pe o mulime B = { x l x {0,1} }. n aceast mulime se definesc 3 legi de compoziie: Complementarea ( inversarea logic, negarea , NU, NOT) Disjuncia ( suma logic, reuniunea , SAU, OR ) Conjuncia ( produsul logic, intersecia, I , AND) O funcief : BnB se numetefuncie boolean. O funcie boolean de n variabile y = f (x1, x2, x3,....xn) se caracterizeaz prin faptul c att
variabilele ct i funcia nu pot lua dect dou valori distincte 0 i 1.
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
36/42
Funciile logice de baz prezentate maisus se implementeaz (realizeaz) cu ajutorul unorcircuite fizice numitepori logice.
Pentru reprezentarea funciilor se folosesc n mod curent 2 metode: Reprezentarea prin tabela de adevr Reprezentarea prin diagrame Veitch - Karnaugh
NU (NON) negare
Lui ii corepunde Avem o variabila de intrare A si o variabila de iesire S Se poate modela cu un tranzistor saturat Punem intrarea pe zero - blocaj Tranzistorul se comporta ca un intrerupator Am discutat tranzistorul la saturatie
A A
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
37/42
Functia SI, SI-negat (AND si NAND)
Se poate realiza in logica DRL (Diode Rezistor Logic) Putem avea si logica DTL (Diode Tranzistor Logic) Logica mai cunoscut TTL(Tranzistor Tranzistor Logic) Acum sunt tehnologii MOS
DRL (functia AND) SI
DTL (functia NAND) SI negat
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
38/42
Functii de baza: NU (NON) SI si Si-negat (AND si NAND) SAU si SAU-negat (OR si NOR) SAU exclusiv (XOR)
30.CIRCUITE LOGICE N TEHNOLOGIE INTEGRAT
n prezent, circuitele logice se realizeaz n exclusivitate prin tehnica integrriimonolitice. nfuncie de tehnologia utilizat, circuitele logice integrate se mpart n doucategorii:
Circuite integrate bipolareTTL (au n componen tranzistori bipolari) Circuite integrate monopolareMOS (au n componen tranzistori cu efect decmp)
CIRCUITE LOGICE INTEGRATE BIPOLARE:
Familia c.i. TTL (Transistor Transistor Logic), este cea mai rspndit familie de circuite integratelogice.
Circuitele sunt realizate cu tranzistori bipolari fr condensatori de cuplaj ntre ei (cu cuplajdirect).
Cea mai rspndit familie de circuite logice integrate TTL este seria 74xx pentru aplicaiicomerciale
31. Porti logice (TTL si monopolare)
Elementele constructive ale circuitului: Tranzistorul multiemitor Q1- realizeaz funcia logic I Tranzistorul Q2realizeaz funcia logic NU Tranzistoarele Q3,Q4, dioda Detaj de ieire contratimp, asigur o impedande ieire
mic
Diodele D1, D2diode de tiere, limiteaz oscilaiile negative de intrare iamortizeaz oscilaiile parazite
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
39/42
Funcionarea circuitului: Dac una dintre intrrile A sau B este n 0 logic, tranzistorul Q1 se satureaz. Q1 saturat=>Q2 blocat=>Q4 blocat i Q3 saturat.n aceast situaie la ieire este 1
logic.
Dac ambele intrri A i B sunt n 1 logic, tranzistorul Q1 este blocat. Q1 blocat =>Q2 saturat =>Q4 saturat iQ3 blocat
n aceast situaie la ieire este 0 logic.
CIRCUITE LOGICE INTEGRATE MONOPOLARE
Circuitele logice integrate realizate n tehnologie monopolar se mpart n 3 familii: Familia PMOSutilizeaz numai tranzistoare MOS cu canal de tip P(proces de fabricaie
simplu, viteza de comutaie mic).
Familia NMOSutilizeaz numai tranzistoare MOS cu canal de tip N(proces defabricaie mai complicat, viteza de comutaie mare).
Familia CMOSutilizeaz tranzistoare MOS complementare unele cu canal de tipP ialtele cu canal de tip N. (vitez de comutaie medie i unconsum redus de energie;
sunt cele mai tilizate circuite logice integrate monopolare).
Particularitati CMOS: Gam mare pentru tensiunea de alimentare: 3,5 V ... 15 V Putere de consum mic Vitez de lucru bun Imunitate la zgomot foarte bun : 45% Densitate de integrare mare
Circuitele logice CMOS se fabric n mai multe serii, cea mai utilizat fiind seria 40xx Poarta fundamental este INVERSORUL (poarta NU). Se compune din doi tranzistori MOS complementari, unul cu canal indus de tipp, pMOS i altul
cu canal indus de tip n, nMOS conectai n serie, cu grilele (G) i drenele (D)
conectate mpreun
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
40/42
32.CIRCUITE LOGICE COMBINAIONALE (CLC) sunt circuite alctuite din pori logice debaz a cror operare poate fi descris cu ajutorul
algebrei Booleene.
Aceste circuite se caracterizeaz prin faptul c n fiecare moment starea logic a ieiriidepindede modul n care se combin nivelurile logice ale intrrilor n acel moment.
Funciile care descriu aceste tipuri de circuite reprezint funcii binarei pot fi scrise sub formarelaiilor:
Problema esenial care trebuie rezolvat cu ajutorul CLC este
implementarea unor funcii logice cu ajutorul unui numr minim de
pori logice
Porile logice sunt circuitele logice de baz din structura circuitelor logicecombinaionale. Pentru prelucrarea datelor n sistemele digitale i pentru citirea i afiarearezultatelorprelucrrii, este necesar parcurgerea urmtoarelor etape:
Codarea i decodareatransformarea datelor dintr-un cod n altul Multiplexareatransmiterea ctre o ieire a unei singure informaii dintr-un grup de informaii Demultiplexareaintroducerea succesiv a datelor la diferite adrese posibile.
Pentru efectuarea operaiilor aritmetice se utilizeaz circuite logice combinaionalespecialconstruite pentru acest scop numite circuite numerice (comparatoare, sumatoare, convertoare
de cod).
CODIFICATOARE:
Codificatoarele (CD)sunt circuite logice combinaionale cu n intrri i m ieiricare furnizeazla ieire un cod de m bii atunci cnd numai una din cele n intrri esteactiv.
Circuitele de codificare primesc la intrare semnale codificate ntr-un cod diferit de cel binar ifurnizeaz la ieire semnale n cod binar sau echivalentul acestuia.
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
41/42
Cel mai utilizat codificator este codificatorul zecimal-BCD la intrarea cruia seaplic date nsistemul zecimal iar la ieire apar date n codul BCD.
DECODIFICATOARE:
Decodificatoarele (DCD)sunt circuite logice combinaionale cu n intrri i m ieiri (m=2n) careactiveaz o singur ieire corespunztoare codului aplicat la intrare.
Circuitele de codificare primesc la intrare semnale logice n cod binar sau echivalentul acestuia ifurnizeaz la ieire semnale n cod zecimal sau echivalentul acestuia.
Cele mai utilizate decodificatoare sunt: decodificatorul BCD - zecimali decodificatorul BCD - 7segmente.
Decodificatorul BCD - zecimalprimete la intrare datele n cod BCD i activeaz o singurieire corespunztoare codului de intrare.
Are 4 intrri notate cu A, B, C, D (corespunztoare celor 4 bii din codul BCD) i cu 10 ieirinotate cu Y0, Y1, Y2, ,Y9(corespunztoare celor 10 cifre din codul zecimal).
33.CIRCUITE LOGICE SECVENIALE Circuitele logice secveniale (CLS)sunt circuite logice combinaionale cu memorie. starea logic a ieirilordepinde att de starea logic a intrrilor ct i de strile logice anterioare
ale intrrilor sauale circuitului.
Un CLS se obine dintr-un circuit logic combinaional la care seadaug o serie de elemente decircuit secundare (elemente de memorie), care reprezintconexiuni de reacie invers (prin
intermediul elementelor de memorie o parte din ieirilecircuitului sunt conectate la intrrile
circuitului).
X0, X1, .....Xnintrri principale accesibile din exterior Z0, Z1, .....Zmieiri principale accesibile din exterior Y0, Y1, .....YKintrri secundare Starea intrrilorsecundare formeaz starea intern PREZENT a CLS
- ieiri secundare, nu sunt accesibile din exterior
Starea ieirilor secundare formeaz starea intern URMTOARE a CLSt0, t1, .....tkelemente de memorie de ntrziere)
Strile URMTOARE devin PREZENTE dup un interval detimp determinat de elementele dememorie (ntrziere).
8/13/2019 Subiecte Rezolvate Pentru Examen-Electronica
42/42
n funcie de elementele de memorie, avem: circuite secveniale asincrone- starea prezent a circuituluipoate fi modificat n orice
moment, ca efect al schimbrii nivelelor logice aplicate la intrrile principale
circuite secveniale sincrone- starea prezent a circuituluipoate fi modificat numai laapariia unui semnal de temporizare numit semnal de ceas sau tact. Se aplic circuitului
printr-o intrare suplimentar numit intrarea semnalului de ceas.
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE: sunt cele mai simple CLS, cu dou stri stabile, utilizate ca elemente de memorie n circuitele
logice secveniale complexe n scopul memorrii strilor interne ale acestora
dou sau mai multe intrri i dou ieiri care suntcomplementare una fa de cealalt ifuncioneaz ca o memorie de 1 bit.
pot funciona n 2 regimuri: Regim asincronCBB are numai intrri de date(latch-uri); Regim sincronCBB are pe lng intrrile de date i o intrare de tact(bistabile).
n funcie de modul de comand i de strile disponibile CBB pot fide tipul: RS JK D T
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP RS: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP JK: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP D: (caiet)
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE DE TIP T : (caiet)
CBB de tip T (toggle) reprezint cel mai simplu automat i se obinedintr-un CBB de tip RS sau JKprin conectarea mpreun a celor dou intrri de date RSsau JK.
Bistabilul de tip T are o singur intrare de date T, o intrare de tact CLK i dou ieiricomplementare Q i Q.
Dac intrarea bistabilului T este n permanen 1 logic, bistabilul basculeaz n starea opus lafiecare impuls de tact, ceea ce nseamn c tot la al doilea impuls revine n aceeasi stare.
A t i t t d tili bi t bil l i T t (di i ) d l d i