+ All Categories
Transcript

Su rselebucu rieiCurajul, rezilienta,recunostinta,generozitatea, iertareasi sacrificiul

Hq.)

dHr{z

,OfrJCL{sivJ-z6oo- (J

SALMANAKHTAR

Traducere dinenglezi de

Laura Netea

-r

€n8hzt de Laura Netea. -

Gntitrdq Generosity, Forgiveness,

inFimofThe Rowman & Littlefield

hrryuage by arrangement with Rowman

in anlrform or byany means electronicot anlt information .storage or retrieva I

& Littkfi eld Publishing G roup

9

11

Cu prins

Mullumiri

PrefalS

Partea I. ATRIBUTE POZITryE

21, 1. Curajul

Etimologie, definilie 5i subtipuri ' Contrafobia gi lagitatea 'Relalia cu bucuria, credin[a ;iinlelepciunea ' Originileontogenetice . Curajulin cadrul clinic ' Remarci deincheiere

6s 2. Rezilienla

Definilie pi argumente psihanalitice'.Trei oameni exceplionali'Leclii din vielile lor . Unele studii mai recente ' Remarci deincheiere

9s 3. Recunoqtinla

Definilie gi fenomenologie . Originilein cadrul dezvoltlrii'Psihopatologie . Implicalii tehnice ' Remarci de incheiere

L27

168

Partea a II-a. ACTIUNI POZITIVE

216

4. Generozitatea

Definilie 5i dezvoltare . Cinci variante patologice . O incercare desintezE . Implicafiitehnice . Remarci deincheiere

5. Iertarea

Definilie;i dinamic5 . Originile evolulioniste qi ontogenetice .

Sindroame psihopatologice . Implicalii tehnice . Contribulii mairecente . Remarci deincheiere

6. Sacrificiul

Etimologie gi definilie . Prototipuri religioase . Contribuliipsihanalitice - Triada altruism - masochism - narcisism .

O incercare de sintezi . Sacrificiulin cadrul clinic . Remarcide incheiere

Referi nle bibliografice

Despre autor

IENINFER

252

286

SALMAN AKHTAR

in literatura etologicl gi in@ ce mi-a imbogifit irrlelegereactei clr,ti. Dra Smita KambleCraurlod, care a fostindeajuns

lucririle sale nepublicateW€nnqi dra Archana Varma au

sli irrcludfur carte unele,materi-1 gi, respectiv, Capitolul 6).

manuscrisul cu priceperea,rra obiqrruit deji. Tuturor aces-

PrefatH

Pirintele psihanalizei, sigmund Freu4 avea o viziune oare-

cum intune.ite *opru naturii umane. Acesta afirma ci o credinfi

in bundtatea umani nu era decAt ,,o iluzie extrem de gravi"(t9gg!A1f,,, p.627\ gi considera ci marile mase ale umanitdliise dovedesc:,,a ilt valora nimic" (1905120t0, P- 54\, avAnd'un

nucleu ,,antisocial gi anticuttunl" (192120L0, p. L67) 9i fiin{esenfialmente, ,,inerte qi lipsite de idei" (ibid"'p- 168). Discipo-

lii lui Freud au mentinut aceastl perspectivS sceptici, daca nu

chiar cinici, asupra omului privind cu suspiciune orice trdsituripozitive ale icestuia. in schimb, au ciutat cu sArguingi dovezile

angoasei refulate sau a1e anxietifii finuteinfraucare, credeauei,

se iscund inevitabil in spatele atributelor luminoase gi plicute

ah personalitdfii.Cu toate acestea, odati cu trecerea timpului, s-a petrecut o

*himbare. Analiqtii britanici (de exemplu, W.R.D' Fairbairru

Durald winnicott, Michael Balint) care nu erau afiliali nici teo-

riilor Annei Freud gi nici celor a1e Melaniei Klein, au pus sub

muml intreblrii noliunea de ,,narcisism primar" 9i au inlocuit-oqr jubire primari". Acegtia au acordat o mai mare importanfd

Stnsdchsii.@

V

relatiilor cu obiectul decAt descircdrii instinctualel. Au privit psi-hopatologia nu ca pe rezultatul unei lupte inerente intre instinc-tele de viafd qi, respectiv, de moarte (qi intre aceste instincte giSupraeu) ci ca pe un rezultat al ingerinfelor, abuzului, suprasti-muldrii sau neglijdrii din partea ingrijitorilor timpurii ai copilului.Etica fundamental romanticd a acestei perspective a fdcut posi-bili recunoagterea bundtdlii fiinfelor umane, ca fiind intrinsecdgi natural5, nu doar defensivi sau sublimatorie. De cealalti partea Atlanticului, studiile lui Erik Erikson au fttrnizatposibilitateade a privi dezvoltarea umani ca oferind, pe parcursul etapelorsale succesive, rezultate gratificatoare personal ale fiecireia dintresarcinile gi provocdrile specifice vArstei. Astfel, s-a creat terenulpentru psihologia psihanalitic[ a sdnXtdfii mentale.

Au inceput atunci sI se publice sporadic gi lucriri asupra trd-siturilor de personalitate specific sdndtoase. Printre acestea, s-auremarcat lucrarea lui Ralph Greenson (1962) asupra entuziasmu-lui, lucrarea lui Leo Rangell (1963) asupra prieteniei, cea a luiMartin Bergman (1971) despre iubire cea a lui Warren poland(1971) despre tact sau cea a lui Chasseguet-Smirgel (1988) des-pre umor/ pentru a numi doar cAteva. Eu insumi am contribuitla acest vaf scriind primul eseu psihanalitic dedicat in totali-tate chestiunii iertdrii (Akhtar, 2002). Un pas major in incepereaconsolidirii interesului psihanalitic acordat aspectelor sHnitoase,

I Termenul folosit aici de Salman Akhtar este acela de instinctual, conform traduceriiinlimba englezi a operei freudiene de citreJames strachey. se consideri ci instinctinpsihanalizi are un sens diferit de instinctin biologie, primul referindu-se la reprezen-tarea psihici a stimulilor provenili din procesele somatice (s. Akhtar, ComprehensiveDictio.nary of Psychoanalysis, Karnac, 2009, p. 147). pentru a pastra fidelitaiea fat; detextul original, in actuala traducere rom6neasci, pentru instinct, instinctual s-au folo-sit, de regulS, termenii romine;ti instinct, instinctual,iar drivea fost tradus prin pulsi-une, pulsional. (N. red.l

SALMAN AKHTAR Sursele bucurlcl ' Prttf al.1

aclaptative qi autentic placute ale experienfei umane a fost ficutin2009, atunci cand IPA (Asociafia Psihanaliticd Internafionali)a decis publicarea unui volum comple! coordonat dedicat aces-

tor emoiii qi capacit[li ale Eului (Akhtar, 2009a). in cadrul aces-

tuia, am reunit franturile de literaturd psihanalitica 9i am invitatpsihanaligti distingi din intreaga lume si contribuie cu actuali-

zlri gi critici. Am crezut atunci c[ mi-am ficut datoria 9i ci pot

incheia acest capitol.Se pare insi cd nu a fost aga. Emofiile 9i comportamentele care

nu fuseserd incluse in acel volum (de exemplu, generozitatea,

recunogtinfa, sacrificiul) se tot iveau in vederea perifericd a atenliei

mele psihanalitice. Alte teme (de exemplu, rezilienfa iertarea 9i

curajul) degi abordate tn volumul IPA, necesitau explicalii mai deta-

liate. in consecinld, am hotlrAt sd scriu aceasti carte. I-am impirlitconfinutulin doud parfi: Partea I se adreseazd Atributelor Pozitivg

iar Partea a II-a, Acliunilor Pozitive. Prima conline capitole dedicate

Curajului, Rezilientei gi Recunogtinfei. Cea de-a doua este dedicati

Generozitilii, Iertdrii qi Sacrificiului. Ca ansamblr.r, cele gase capitole

constituie o configurafie armonioasd a scenariilor relalionale care

fac posibila imbogdlirea experienfei umane. Dafi-mi voie acum siofer imaginile de ansamblu ale acestor capitole.

Primul capitol al c[rlii incepe cu Punerea in discufie a eti-

mologiei gi definifiei cuvAntului ,,ctJrai" 9i cu explicarea relafiei

dintre curaj gi putere, infelepciune, credinfe, bucurie qi autoafir-

mare. Fac apoi o scurta incursiune in fenomenul contrafobiei 9i

cel al laEitdfii, continuAnd cu originile curajului ca trdsiturh de

caracter, in cadrul dezvoltirii. Dedic apoi o sectiune mai vastd

implicafiilor tehnice ale ideilor menlionate anterior qi concluzio-

nez prin a face cateva remarci de sinteza qi prin amintirea unor

zone care se poate s[ fi rimas inc5 neabordate.

instinctualel. Au privit psi-unei lupte inerente intre instinc-

(gi intre aceste instincte sial ingerintelo r, abuzulut, suprasti-

kgrifitorilor timpurii ai copilului.a acestei perspective a ficut posi-

umane, ca fiind intrinsecdeau sublimatorie. De cealaltX parte

Erikson au furnizat posibilitateaca oferind pe parcursul etapelor

personal ale fiecdreia dintrevirstei. Astfel, s-a creat terenul

asinitii$i mentale.sporadic gi lucrlri asupra trX-

sdnitoase. Printre acestea, s-au(1%2) asupra entuziasmu-

asupra prieteniei, cea a luiiubire, cea a lui Warren polandChassetjuet-Smirgel (1988) des-cima- Euinsumi am contribuit

psihanalitic dedicat in totali-Ml Un pas major in inceperea

acordat aspectelor sdnitoase,

acela de instinctual, conform traduceriiinfarnes Stnchey. Se consider5 cE instincfin

utr biobgie, primul referindu-se la reprezen-Fo sele somatice (S. Akhtar, Compre'hensive

p- 144. Pentru a pistra fidelitatea fati desc5, pentru instiict, instinctua! s-au folo-

itr$inctual,iat divea fost tradus prin pulsi-

adaptative qi autentic plicute ale experienlei umane a fost ficutin 2009, atunci cand IPA (Asociafia Psihanaliticd Internalionald)

a decis publicarea unui volum complet coordonat, dedicat aces-

tor emolii gi capacitdli ale Eului (Akhtar,2009a). in cadrul aces-

tuia, am reunit franturile de literaturi psihanalitici s-i am invitatpsihanaliqti distingi din intreaga lume si contribuie cu actuali-

zdri qicritici. Am crezut atunci c6 mi-am ficut datoria 9i ci pot

incheia acest caPitol.

se pare insd c6 nu a fost aqa. Emoliile gi comportamentele care

nu fuseserd incluse in acel volum (de exemplu, generozitatea,

recunogtinl4 sacrificiul) se tot iveau in vederea perifericd a atenliei

mele psihanalitice. Alte teme (de exemphr, tezilienfa, iertarea 9i

curalu9, degi abordate in volumul IPAV necesitau explicafii mai deta-

liate. in consecinfd, amhotdrAt sd scriu aceaste carte. I-amimpdr,tit

confinutul in doui pir,ti: Partea I se adreseazd Atributelor Pozitive,

iar Partea a II-a, Aqtiunilor Pozitive. Prima contine caPitole dedicate

curajului, Rezilienlei qi Recunoqtinfei. Cea de-a doua este dedicata

GenerozitSlil Iertirii gi sacrificiului. Ca ansamblu, cele qase capitole

constituie o configurafie armonioasd a scenariilor relafionale care

fac posibild imbogd[irea experientei umane. Dafi-mi voie acum sd

ofer imaginile de ansamblu ale acestor caPitole.

Primul capitol al cdrlii incepe cu Punerea in disculie a eti-

mologiei gi definiliei cuvAntului ,,cvtai" 9i ctr explicarea relatiei

dintre curaj gi putere, infelepciune, credinli, bucurie 9i autoafir-

mare. Fac apoi o scurtd incursiune in fenomenul contrafobiei 9i

cel al laqitilii, continuAnd cu originile curajului ca trisitura de

caracter, in cadrul dezvoltarii. Dedic apoi o secliune mai vastlimplicafiilor tehnice ale ideilor menlionate anterior qi concluzio-

nez prin a face cateva remarci de sintezi gi prin amintirea unor

zone care se poate sd fi rdmas inci neabordate.

Surseh h.rorici' ffi

Urmitorul capitol este dedicat rezilienfei. in cadrul acestuia,abordez urmdtoarele intrebdri:

o Ce anume determind daci, in urma unei traume/ vor pre-domina consecinfe pozitive sau negative?

o Care este mecanismul de reglare a proportiei acestora?r Reprezinti consecinfele unei traume un rezultat definitiv

sau se pot supune acestea elaboririi psihice, sedimentdriigi modificirii?

. Consecinfele traumei sunt guvernate mai degrab5 deachizifiile pretraumatice ale Eului sau de influentele ame-liorative care urmeazd acesteia?

o Care este aici rolul inteligenfei, al talentelor inndscute, alimaginafiei gi al fantasmei?

o Cum gi in ce misuri ajutd institufiile societdlii gi confindtoriiculturali la transformarea impactului traumei individuaiesau de #tf,

Al treilea capitol este dedicat experienfei recunogtingei. imiincep discursul prin conturarea spectrului fenomenologic alacesteia gi a originilor sale de dezvoltare. Apoi, descriu psiho-patologia existenti in aceast5 arie, incluzAnd: (i) evitarea anxi-oasd a recunoqtintei, (ii) intensificarea vinovatd a recunogtinfei,(iii) negarea narcisici a recunostinfei qi (iv) absenfa sociopatd arecunogtinfei. ln continuare, demonstrez semnificafia clinicd arecunogtinlei qi subliniez valoarea pe care o delin (i) simlireaqi exprimarea recunogtinfei ca rrspuns la gesturile de bundtateale pacientulul (ii) aprecierea si acceptarea recunogtinlei sdnd-toase a pacientului, (iii) diagnosticarea qi interpretarea conflic-telor pacientului cu privire la recunostinf[, (iv) efectuarea de

intervenfii orientate spre dezvoltarq Fa capacitilii de recunogti{e, ca rezutrevitarea capcanelor contratransfer,erqi

onez prin oferirea cAtorva remarci &unor arii care ar necesita acordarea uajungem la incheierea Pdrlii I a carlii

Partea a II-a debuteazf, cu un cr

Acesta incepe cu definirea conceptul

sarea originilor sale in cadrul dezvolforme patologice ale acesteia, incluzibilA (ii) generozitatea ranchiunoasi, ((iv) generozitatea de control 9i (9Icontinuare, subliniez impactul curxrgenerozit[fii, asupra situafiei clinie.qase maniere diferite, anume: (i) a acgenerozitate fa![ de pacienf (ii) a asc

dine de generozitate, (iii) a recunoqsindtoasd a pacientului, (iv) a diaglrozltatea patologicd a pacientului" {defensele fafi de generozitate si (vi) r

la capcanele contratransferenfl ale dvaliu. Concluzionezprin a face cAEa nota impactul vArstei, al genului qigi a tiparelor diferenliale ale generu

Asemenea generozit[lii, fenorner

de important, din punct de vedere dtru a indrept[li o atenlie serioasi diUrmltorul capitol al cdrlii mele anlacun[. Acesta incepe prin subliniqi ciutlrii de iertare. Incerc, aPoL s

SALMAN AKHTAR

dedicat rezilienfei. in cadrul acestuia,Sdri:

E daci. in urma unei traume/ vor pre-pcirir,-e sau negative?ul de reglare a proporfiei acestora?

Fle unei traume un rezultat definitivcs'tea elabordrii psihice, sedimentdrii

nei sunt guvernate mai degrabd deatice aie Eului sau de influenlele ame-ai acesteia?

inteligentei, al talentelor inndscute, altasrneiT

aiuta institufiile societdfii gi conlinitoriimarea impactului traumei individuale

Iedicat experienfei recunogtinfei. imif,urarea spectrului fenomenologic aie de dezvoltare. Apoi, descriu psiho-astd arie, incluzAnd: (i) evitarea anxi-rler-siricarea vinovatd a recunogtin{ei,cunostintei gi (iv) absenfa sociopati aue, demonstrez semnifica{ia clinicd avaloarea pe care o defin (i) simfirea

ei ca rispuns la gesturile de bundtaterca si acceptarea recunogtinlei slnd-iagnosticarea gi interpretarea conflic-re la recunogtinfi, (iv) efectuarea de

intervenfii orientate spre dezvoltare, pe parcursul creqterii treptate ls

a capacit[fii de recunogtinfa ca rezultat al travaliului analitic, qi (v)

evitarea capcanelor contratransferenliale in acest palier. Concluzi-

onez prin oferirea catorva remarci de sintez[ qi prin mentionarea

unor arii care ar necesita acordarea unei atenfii ulterioare. Astfel

ajungem la incheierea Pdr{ii I a cdr{ii.Partea a II-a debuteaz[ cu un capitol despre generozitate.

Acesta incepe cu definirea conceptului de generozitate qi cu tra-

sarea originilor sale in cadrul dezvoltdrii. subliniez apoi variatele

forme patologice ale acesteia, incluzAnd (i) generozitateaimplaca-

biH, (ii) generozitatea ranchiunoas[, (iii) generozitatea fluctuanti,

1iv) glnero zrtateade control qi (v) geneiozitateaamigitoare. tncontinuare, subliniez impactul cunoagterii naturii qi sernnificafiei

generozitafii, asupra situafiei clinice. Acest fapt se evidenfiazlingase maniere diferite, anume: (i) a avea 9i a menfine o atitudine de

generozitate fa![ de pacient, (ii) a asculta 9i a interveni cu o atitu-

dine de generozitate, (iii) a recunoaqte qi a accepta generozitatea

sinitoasa a pacientului (rg a diagnostica gi a interpreta Sene-

rozitatea patologicd a pacientului, (v) a demasca Ei a interpreta

defensele fali de generozitate gi (vi) a rdmine vigilent cu privirela capcaneie contratransferenfiale din cadrul unui astfel de tra-

valiu. concluzionezprina face cateva remarci de sintezi 9i prina nota impactul vArstei, al genului gi al culturii asupra capacitdfii

9i a tiparelor diferenliaIe ale generozitdlii.Asemenea generozitdfii, fenomenul iertlrii ramane irrdeajuns

de important, din punct de vedere dinamic, tehnic qi social, pen-

tru a indreptlfi o atenlie serioasd din partea disciplinei noastre.

urmdtorul capitol al cirlii mele are scopul de a umple aceasta

lacuna. Acesta incepe prin sublinierea psihodinamicii ofeririisi ciutirii de iertare. i.rce.c, apoi, sI elucidez corelatele acestor

Suseh bucuriei ' PrefaIS

il

,,#"&r.

fenomene, din perspectiva evolufionistd gi din cea a dezvortdrii.In continuare, punin disculie variatele sindroame psihopatologicecare implicr iertarea. Acestea includ (i) incapacitatea de a ierta,(ii) iertarea prematurS, (iii) iertarea excesivd, (iv) pseudo-iertarea,(v) ciutarea implacabild de iertare, (vi) incapacitatea de a acceptaiertarea, (vii) incapacitatea de a cduta iertarea gi (viii) dezechili-brul dintre capacitd{ile de iertare de sine gi iertare a altora. Degiacest capitol a mai fost inclus intr-o carte pe care am publicat-omai demult (Akhtar, 2003), mi-a pdrut imperativd includerea lui

, gi in aceastd colecfie de eseuri cu privire la trdsdturile de caracterpozitive. Pentru a compensa pentru aceastd repeti{ie, am addu-gat o postfati proaspdt scrisi, care acoperd literatura psihanali-tici asupra iertdrii, apiruti in urma publicdrii inifiale, din20O2,a lucrdrii mele.

Ultimul capitol al cirfii mele oferi o explicafie a conceptuluide sacrificiu qi, in particular, a aspectelor sale fenomenologice (deexemplq etimologi4 definifia gi formele) dinamice (de exempltlinstinctuale,bazate pe sine gi morale), socioculturale gi clinicecare il caracterizeazd. obiectivul acestui discurs este augmenta-rea cunoagterii cu privire la acesta intr-o zond suficient de binestudiatd gi l5rgirea spafiului psihic in care pot fi explorate gi uti-Lizate benefic semnificafiile clinice gi culturale ale sacrificiurui.

Pentru a inchide cercul, revenind la paragraful de deschiderea acestei Prefefe, scopul scrierii acestei cdrfi gi al furnizdrii acestormeditalii socio-clinice este de a tempera perspectiva lui Freud,conform cdreia fiinfele umane sunt esen{ialmente ,;ele,,gi oriceformi de bunitate pe care o pot acestea incropi este in principardefensivd. Acest fapt nu ar trebui infeles ca o coalizare cu viziu-nea lui winnicott, care sugereazd cd oamenii sunt fundamental,,b1)rli". incercarea mea este de a sintetiza aceste vederi ,,clasict,

si ,,romantic#' ale psihanalizei (Strergeste cd existd atAt atribute ,,rele", cit gi.cute, care pot fi evocate, accenfuate sqrparcurse in anii de formare ai copilifudecelarea originilor, dinamicii, plamidinice ale curajului, rezilientei, recurq5i sacrificiului, am adus la lumini unournane care rimdsese inadecvat inFkspecialigti in sdndtatea mentali. Speratea cu aceste chestiuni va spori capritea tehnicd a tuturor clinicienilor. Iv{aiiimblAnzi perspectiva asupra luptelor gpropriilor impasuri personale Ei asupnansamblu. Acestea, mi-ar plicea si crt

SALMAN AKHTAR

a evolutionistd gi din cea a dezvoltdrii.4ie variatele sindroame psihopatologicestea includ (i) incapacitatea de a ierta,I brtarea excesivd, (iv) pseudo-iertarea,E hrtare, (vi) incapacitatea de a acceptaa de a ciuta iertarea gi (viii) dezechili-: Lrrtare de sine si iertare a altora. Deqirfus ink-o carte pe care am publicat-of, mia pdrut imperativd includerea luinrri cu privire la trdsdturile de caracternsa pentru aceasti repeti{ie, am addu-rfui, care acoperi literatura psihanali-Ein urma publicdrii ini{iale, din 200}

ii mele oferi o explicafie a conceptuluiE, a aspectelor sale fenomenologice (dedti' si formele), dinamice (de exemplu,rre qi morale), socioculturale gi clinicemtir-ul acesfui discurs este augmenta-h acesta intr-o zoni suficient de binehi psihic in care pot fi explorate qi uti-bdinice si culturale ale sacrificiului.Lresenind la paragraful de deschidererkii acestei cdr,ti gi al furnizdrii acestore de a tempera perspectiva lui Freudlarre sunt esenfialmente,,rele,, gi oricero pot acestea incropi este in principalr trrebui inleles ca o coalizare cu viziu-gmeazi ci oamenii sunt fundamentalts de a sintetiza aceste vederi ,,clasicf,

qi,,romanticl" ale psihanalizei (Strenger, 1989). Convingerea meaeste ci exist[ atat atribute ,,rele", cAt gi ,,bune'i ca potenliale innls-cute, care pot fi evocate, accentuate sau diminuate de experienfeleparcurse in anii de formare ai copil[riei. Cu toate acestea, prindecelarea originilor, dinamicii, plicerilor sociale gi a beneficiilorclinice ale curajului, rezilienfei, recunoqtinlei, genero ziti\iy iertdriigi sacrificiului, am adus la lumind un co[ de umbrd al experienfeiumane care rimdsese inadecvat infeles de psihanaligti gi de algispecialigti in sindtatea mentald. Speranfa mea este cd familiarita-tea cu aceste chestiuni va spori capacitatea empaticd gi eficacita-tea tehnicd a tuturor clinicienilor. Mai importantincS, le-ar puteaimblAnzi perspectiva asupra luptelor parcurse de pacienll asuprapropriilor impasuri personale gi asupra dilemelor umanitdlii peransamblu. Aceste4 mi-ar plicea sd cred, suntLucruribunet

Sursele bucuriei . Prefald

PARTEA I

Atribute pozitive

!il.r,1[

-.-ilrfl/

Cu raju I

in ciuda faptului ci Freud s-a descris pe sine insugi drept un,,conchistador" (citat in Gay, 1988) gi in pofida curajului cotidianal psihanaligtilor de a se expune unui asalt de proiecfii, psihana-liza a acordat foarte pulind atenfie fenomenului curajului. Este

adevirat ci existi, in literatura analiticS, referiri disparate, darlipseqte o sintezi cuprinzdtoare a acestora, care sd aib6 ca rezultato configuralie armonioasd de observa(ii. in cadrul acestui palier,continud sd abunde intrebdrile fdri rdspuns. Spre exemplu, care

este relalia dintre curaj gi neinfricare? Cum se leagl curajul gi

auto#irmarea una de cealalti? Existi subtipuri ale curajului?Crrajul se naqte din infelepciune sau invers? Ce experien]e dincopildrie contribuie la originea curajului? Ce-i face pe unii oamenisii aqtioneze curajos, iar pe a[ii cu lagitate? $i, firegte, care suntimplica{iile unor'astfel de intrebdri in ce privegte conduita psih-malizei gi a psihoterapiei?

in cadrul acestui capitof voi incerca sd rdspund Ia unele dintrec# intrebdri. Voi incepe prin a pune in discufie etimologia gi

ffii$a cuvAntului ,,cruaj" gi prin explicarea relafiei dintre curaj

t'Ffue, intelepciune, credinli, bucurie Ei autoafirrnare. Voi facepmrtii incursiune in fenomenul contrafobiei gi in cel al lagitifii,

Sursele bucudei . Curajql

U

continuAnd apoi cu originile curajului ca trdslturi de caracter,in cadrul dezvoltirii. Voi dedica o secfiune oarecum mai vastdimplicafiilor tehnice ale ideilor men{ionate anterior Ei voi incheiaprin a face cAteva remarci de sintezd qi prin amintirea unor pali-ere care se poate sX fi rdmas inc[ neabordate.

ETIMOLOGIE, DEFINITIE $I SUBTIPURI

Curajul nu este doar una dintre virtufi, ci constituie forma fiecd-rei virtufi in punctul sdu de testare, anume in punctul celei maiinalte realitefl....O modestie, o onestitate ori o milostenie care

cedeazd in fafa pericolului va fi modest6, onestd ori milostivinumai condilionat. Pilat a fost milostiv pAnd cAnd a devenit ris-cant. (Lewis, 1942, p. 21)

Aproape tofi indivizii eroici se confrunti cu momente criticeatunci cAnd incd se afld pe calea de a ajunge la decizia definitivdde a-Ei rdmAne credinciogi lor ingigi, oricare ar fi preful. (Kohu!1985, pp.15-16)

CuvAntul ,,ctuaj" derivd din franfuzescul coeur, care, literafinseamn[ ,,irrimd".Iar de vreme ce,,inima" a fost consideratS,in mod tradilional (gi metaforic), a reprezenta locagul emofiilor,al spiritului qi al puterii de caracter, implica{ia unei asemeneaetimologii este clari: curajul implicd acea capacitate de a rezistadificultililor fdrd a ezita, de a indrXzni gi de a fi inovator qi de aface ce trebuie ficut, indiferent de consecinlele inspdimAntitoareale acelor lucruri. Termenii echivalenli pentru ,,cura)" in latind(fortitude) gi-in greacd (andreid) au sensul de for{d gi, respectiv,de bdrbdfie. in hindi, limba oficiald in nordul Indiei, existd doud

cuvinte corespondente, saahas, care Igreutdlile, gioeerta, care implici toodeoeer, anume,,spermi". Cel mai prr

damentele falocentrice ale curaiulutimpurie a acestuia la personalul Ide disponibilitatea sa de a indura gsacrifica via!4 era considerat in tirqfie, intr-o mare m6surd) a reprezerd

Acest fapt ne aduce citre un par

existd o sinonimie intre curaj si reicatX este fie nesdbuiti - ,,tipul care(1940) -, fie opereazd sub protec.tianic. Prin comparafie, o persoani cu

gi-o asumd gi acliunile sale pot arre

financiare, izolare sociald, ridicol ptSi totugl se incumetd sX trEiasci qNumai atunci se poate acesta confitea, fdrd a trdda sensul fundamerdWayne, actorul care, irr rolurile sahmea spunAnd c5, de fapt, ,,curaiulmoarte gr, totuqi, sd urci in sa" (de

com). Generalul William T. Sherma:

cul Sherman), declara curajul a oc

misurii pericolului qi o disponibilitir Kidder, 2006,p.9).

Omul curajos acordl o mare Ipercepfii. Acesta nu are nevoie r

depinde de nicio aprobare din parpropriile-i picioare, chiar gi atuncicu el sau i se opun. Pentru el, cu

SALMAN AKHTAR


Top Related