8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
1/118
C U P R I N S
I. STUDIU ARHEOLOGIC
I.1. INTRODUCERE
I.1.1. Cadrul geografic ....……………………………………………………... 5
I.1.2. Amplasarea în teritoriu (limitele administrative) ………………………. 5
I.2. OBIECTIVE ..……………………………………………………………... 6
I.3. METODĂ ŞI TEHNICI FOLOSITE ..……………………………………. 6I.4. REZULTATE 7
I.4.1. Istoricul descoperirilor arheologice din comuna Piatra ...……....………. 7
I.4.2. Situri arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice (LMI 2010) ... 9
I.4.3. Situri arheologice reperate - cadrul cronologic şi cultural .……………… 9I.5. CONCLUZII ...…………………………………………………………….. 10
II. STUDIU ISTORIC
II.1. Atestarea documentar ă a comunei Piatra …..…………………………….. 11II.1.1. Toponime şi atestări documentare ……………………………………… 11II.1.2. Atestări cartografice …………………..………………………………… 15
II.2. Monumente clasate în Lista Monumentelor Istorice 2010 (LMI 2010) …. 16II.3. Date administrative şi istorice privind comuna Piatra …...……………….. 22II.4. Evoluţia teritorială a comunei ca urmare a reformelor agraredin perioada 1864-1945 ………………………………………………………...
39
II.4.1. Reforma agrar ă din 1864 ……………………………………………….. 39II.4.2. Reforma agrar ă din 1921 ……………………………………………….. 43II.4.3. Reforma agrar ă din 1945 ……………………………………………….. 54
III. STUDIU ETNOGRAFIC
III.1. Portul popular …………………………………………………………… 58
III.2. Ocupaţii tradiţionale ……………………………………………………... 61III.3 Vechi drumuri ……………………………………………………………. 43
ABREVIERI …………………………………………………………………… 65
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. 65
LISTA ILUSTRAŢIILOR …………………………………………………….. 67
ANEXE
70
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
2/118
I.1. SITURI ARHEOLOGICE REPERATE
(COORDONATE GEOGRAFICE/ SR 70) …………………………………...
70
I.2. REPERTORIUL SITURILOR ŞI AL DESCOPERIRILORARHEOLOGICE IZOLATE DE PE TERITORIUL COMUNEI PIATRA,JUD. TELEORMAN ...……………………………………………………….. 72
ILUSTRAŢII ………………………………………………………………….. 75
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
3/118
ÎNTOCMIT
STUDIU ARHEOLOGIC
Drd. Pavel Mirea
Drd. Ion Torcică
STUDIU ISTORIC
- Monumente clasate în ListaMonumentelor Istorice 2010 (LMI 2010)
- Atestarea documentară a comunei Piatra
Dr. Ecaterina Ţânţăreanu
- Date administrative şi istorice privindcomuna Piatra
- Evoluţia teritorială a comunei ca urmarea reformelor agrare din perioada 1864-1945
Cătălin Bor ţun
STUDIU ETNOGRAFIC
Luminiţa Gheorghe
PROCESARE ŞI PRELUCRAREIMAGINI FOTOGRAFICE
Liviu Nicolescu
REDACTARE COMPUTERIZATĂ
Floriana Otomega
Copyright © 2011 Muzeul Judeţean Teleorman şi autorii individuali
Nici o parte din acest studiu nu va putea fi folosită în alte scopuri decât cele pentru care a fost
contractată, respectiv pentru reactualizarea P.U.G.-ului comunei Piatra, jud. Teleorman, f ăr ă acordul scris ai titularilor drepturilor de autor.
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
4/118
CONSILIUL JUDEŢEAN TELEORMAN
MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN
STUDIU ARHEOLOGIC, ISTORIC ŞI ETNOGRAFIC
AFERENT P.U.G – ULUI COMUNEI PIATRA,
JUD. TELEORMAN
ALEXANDRIA
- 2011 -
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
5/118
I. S T U D I U A R H E O L O G I C
I.1. INTRODUCERE
I.1.1. Cadrul geografic
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Piatra se află în partea de central-
sudică a Câmpiei Boianului, cunoscută şi sub numele de Câmpia Călmăţuiului datorită
faptului că include cea mai mare parte a bazinului hidrografic al acestui râu1 (Pl.1/1). Sub
raport litologic, Câmpia Boianului este constituită la bază din pietrişurile de tip Fr ăteşti, peste
care sunt dispuse depozite leossoide şi orizonturi subţiri de luturi2.
Teritoriului administrativ al comunei analizate este mărginit în partea de vest de
valea Călmăţuiului (Pl.2/1) iar în partea de est de valea Izvoarele (Găuriciu) (Pl.2/2). Înspaţiul dintre cele două văi, procesele de tasare au condus la formarea unor crovuri de diferite
dimensiuni, denumite în zonă „găvane”.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Piatra este str ă bătut în partea de
vest de pârâul Călmăţui ce dezvoltă o luncă largă de până la 2,4 km şi terase fluviatile înalte
(de până la 40 m) denumite şi dealuri - Dealul Geroasa şi Dealul Ducnei - din care izvor ăsc
izvoare puternice ce au să pat văi adânci precum valea Geroasa şi valea Ascunsă pe partea
dreaptă şi valea Stejărişului şi valea Strangea pe partea stângă. Pe valea Geroasa esteobservabil un fenomen geologic inedit pentru zona de câmpie. Aici, la baza terasei se găsesc
aflorimente masive de gresii ce alternează cu conglomerate de nisipuri şi pietrişuri, apărute
datorită eroziunii apelor freatice (Pl.3)
I.1.2. Amplasarea în teritoriu (limitele administrative)
Comuna Piatra este situată în partea central-sudică a judeţului Teleorman. Este
str ă bătută de la nord la sud de Dj 658B, iar prin sudul comunei trece DN 51A. Administrativ,
aceasta se învecinează la nord şi nord-est cu comuna Ţigăneşti, la est cu comunele Brânceni şi
Izvoarele, la sud cu comuna Viişoara, la sud-vest cu comuna Lisa şi la nord-vest cu comuna
Furculeşti (Pl.1/2). În componenţa sa administrativă, comuna Piatra cuprinde doar satul cu
acelaşi nume.
1
Petre Gâştescu, Constanţa Rusenescu, Ariadna Breier, Jude ţ ul Teleorman, Ed. Academiei RSR, Bucureşti,1976, p. 28.2 Ibidem, p. 29.
5
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
6/118
I.2. OBIECTIVE
O imagine asupra vieţii materiale şi spirituale a comunităţilor omeneşti str ăvechi din
zona studiată este sugerată de o serie de izvoare arheologice şi numismatice. Cunoaşterea
realităţilor de natur ă arheologică şi numismatică de pe raza comunei Piatra a fost condiţionată
într-o măsur ă hotărâtoare de stadiul actual al cercetărilor. Demersul nostru a încercat să
creioneze o asemenea imagine plecând de la informaţiile bibliografice cunoscute, destul de
lacunare, precum şi de la diagnosticul arheologic efectuat cu această ocazie. Obiectivul final
al studiului a fost acela de a include toate siturile arheologice identificate în P.U.G.-ul
comunei Piatra, ca modalitate de protecţie a lor în condiţiile unor viitoare lucr ări de investiţie
ce le-ar putea afecta.
Studiul a fost realizat de către arheologi de la Muzeul Judeţean Teleorman, în
conformitate cu Autorizaţia pentru diagnostic arheologic nr. 182/2011 emisă de către
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în scopul reper ării eventualelor situri
arheologice.
I.3. METODĂ ŞI TEHNICI FOLOSITE
Pentru realizarea acestui studiu au fost folosite, în primul rând, toate sursele
bibliografice existente legate de diferitele descoperiri arheologice de pe raza comunei Piatra.
În al doilea rând, demersul a fost completat cu deplasări în teren, necesare atât pentru
a verifica informaţiile despre unele situri arheologice reperate, mai ales a unor tumuli, dar şi
pentru identificarea unora noi. Coordonatele geografice ale acestor situri au fost înregistrate
cu un aparat GPS de tip Garmin Etrex Vista HCx.
Metodologia de lucru a constat în identificarea la suprafaţa solului a diferitelor vestigiiarheologice materializate prin fragmente ceramice, piese litice, fragmente de chirpici, oase de
animale etc. Urmele de locuire au fost uneori dificil de recunoscut datorită configuraţiei
terenului: zone cu diverse culturi agricole, zone nearate, puternic înierbate sau zone cu
actualele gospodării ale satelor ce compun comuna.
După identificarea siturilor arheologice s-a încercat stabilirea perimetrului lor. Pentru
siturile care au putut fi perimetrate au fost marcate puncte, stabilite după punctele cardinale
(N, S, E, V; NE, SV, SE, NV ş.a.m.d.); pentru unele situri al căror perimetru nu a putut fistabilit au fost marcate câte două puncte corespunzătoare pentru una dintre axe (E-V; NE-SV,
6
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
7/118
ş.a.m.d.); pentru descoperirile izolate a fost marcat un singur punct. Pentru siturile astfel
marcate s-a întocmit un repertoriu şi au fost înscrise în tabelul I din Anexe, precum şi în harta
de la Pl.4. Coordonatele şi datele cronologice şi culturale ale siturilor reperate au fost înaintate
Institutul de Memorie Culturală Bucureşti (CIMEC) spre a fi cuprinse în baza de date RAN3.
I.4. REZULTATE
I.4.1. Istoricul descoperirilor arheologice din comuna Piatra
Datele despre descoperirile arheologice de la Piatra sunt aproape inexistente. În
patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman nu există materiale arheologice provenite de pe
raza localităţii analizate.
La limita dintre legendă şi realitate se găsesc relatările înregistrate de Chestionarul
lui Al. Odobescu, relatări ce fac referire mai ales la existenţa unor măguri sau la aspecte
despre geografia locului.
În acest sens, la data de 10 noiembrie 1873 r ăspunsurile învăţătorului Ilie Stănilescu
erau următoarele:
„ - XIII. Măgura Pietrii – Înaltă ca de 10 st şi largă ca de 22 st. pusă spre r ăsărit de
comună, alături de drumul care se întinde între Turnu Măgurele şi comuna Bragadiru, jud.
Vlaşca. Bătrânii spun că înainte aici erau str ă ji de cazaci.
- XIV. Măgura Băşicuţei – povestindu-se tot de bătrâni că poartă numele de Băşicuţa lui
Stan Tărtăcuţă, largă ca de 4 st. şi înaltă de 2 st.; se află alături de drumul Alexandriei şi vine
la r ăsărit de comună.
- XV. Măgura din Luncă, se află pe loc şes, întins, înaltă ca de 8 st. şi largă ca de 30 st.,
despre care se spune că a fost strajă la cazaci, şi se află la apusul comunei.
- XVI. Măgura lui Ţane se află alături de Drumul Untului, înaltă de 5 st. şi largă ca de
10 st., care se află la r ăsărit de comună.
- XVII. Măgura Dr ăgăicii, care se afla la miazăzi de comună, înaltă de 4 st. şi largă de 8
st.
- XVIII. Măgura lui Blejan, la r ăsărit de comună, înaltă de 5 st., largă de 10 st.
3 RAN – REPERTORIUL ARHEOLOGIC NAŢIONAL - este o bază de date administrată de către MinisterulCulturii şi Patrimoniului Cultural Naţional, prin intermediul Institutul de Memorie Culturală Bucureşti (CIMEC),
în care sunt înscrise siturile arheologice reperate sau clasate ce alcătuiesc patrimoniul arheologic, conform art. 2,al. 1, litera b/1, respectiv art. 17, al. 1-4 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 aprilie 2005.
7
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
8/118
- XIX. Măgura Ungureanului, unde a stat un ungurean cu oile, înaltă de 5 st. şi largă de
11 st., alături cu Drumul Mare ce merge la Măgura Cipăului.
- XX. Măgura Cipăului largă ca de 14 st. şi înaltă de 6 st. Ultimele două pendinte de
comuna Brânceni.
- XXI. Măgura Şoimului, alături de Drumul Untului, moşia Şoimu, pendinte de comuna
Smârdioasa, înaltă de 3 st. şi largă de 6 st.
- XXII. Măgura Târnavei care se află alături de Drumul Alexandriei, înaltă de 8 st. şi
largă ca de 20 st., este la NE de comună şi pendinte de comuna Ţigăneşti.
- XXIII. Măgura Viişoarei, alături de Drumul Zimnicei, înaltă de 4 st. şi largă de 10 st.,
situată la sud de Piatra şi est de Viişoara
- XXIV. Măgura Turcului, ce se află la sud-vest de Piatra şi pendinte de comuna Lisa;
înaltă de 3 st. şi largă de 10 st.
- În comună sunt 12 cişmele deosebite, cu puţurile adânci, dintre care în Valea Strangia
sunt 4; în Strangea oamenii scot piatr ă pentru şosea, ba încă şi lespezi mici compuse din
pietricele amestecate cu pământ, în care s-a găsit şi un os, despre care se spune că este de
fidor. O cişmea este în centrul comunei vis à vis de primărie, şcoală şi casele d-lui Anton
Buhlea, proprietarul moşiei şi alături de parii telegrafului între Turnu Măgurele şi Alexandria,
iar altele 7 (cişmele) sunt r ăspândite prin comună”4.
Învăţătorul N. Manolescu completa, la rândul său, cu următoarele date:
„- I. La SV de sat se află siliştea satului Pietriceana, distrus după [...] cea mare, cu
biserica şi cimitirul. La sud de silişte se află Măgura Dr ăgăicii.
- II. La NV, peste gârla Călmăţuiului, se află siliştea satului Ştef ărei, distrus de turci la
ordinul sultanului (?) pentru că se aflau acolo şi câteva cioflicuri turceşti – Podul peste gârlă
se numea podul Tătarului.
- III. La E de sat este Măgura Pietrei – este înaltă de 14-17 st., diametrul bazei de 113 st.
şi diametrul vârfului de 22 st. De pe ea se vedeau: Măgura Frumoasa (cu cetatea), Măgura dela Segarcea, Măgura de la Căcănău şi Măgura de la Spătărei – era un important punct de
observaţii.
- IV. La E de sat se află locul numit Comoara - în anii 1860 a fost să pat de locuitorii
care au găsit un tas de aur, nişte ză bale pentru cai şi oasele unui om ce a fost îngropat în
picioare şi care se presupune că a fost ostaş. Este povestită şi o legendă despre Radu
Calomfirescu şi moartea sa.”5
4 B.A.R. Ms. 229, F. 352-354.5 Ibidem.
8
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
9/118
Arheologul amator preotul Ioan Spiru, menţiona, plecând de la legendele locului,
existenţa unei vechi silişti numită „Mânzinele”6.
În ceea ce priveşte eventualele descoperiri arheologice sau numismatice
întâmplătoare nu există nici o semnalare până la momentul efectuării acestui diagnostic
arheologic. De asemenea, până în momentul de faţă nu a fost efectuată nici o să pătur ă
arheologică sistematică sau de salvare pe teritoriul comunei în discuţie.
I.4.2. Situri arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice (LMI 2010)
Pe teritoriul comunei Piatra nu există nici un sit arheologic clasat sau aflat în curs de
clasare.
I.4.3. Situri arheologice reperate - cadrul cronologic şi cultural
Cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului în zona comunei Piatra au
condus la descoperirea unor situri cu urme de locuire din diferite epoci pre şi protoistorice. În
„Anexa II” a acestui studiu intitulată Repertoriul siturilor şi al descoperirilor arheologice
izolate de pe teritoriul comunei Piatra, jud. Teleorman, siturile arheologice sunt prezentate
din punct de vedere al cadrului cronologic şi cultural, al tipului lor (aşezări, descoperiri izolate
şi tumuli) şi al amplasamentului geografic (valea râului Vedea, valea Pârâului Câinelui, valea
Tinoasei).
Cele mai vechi urme de locuire pot fi atribuite, cu titlu de ipoteză, paleoliticului
superior, în acest sens putând fi amintită piesa de silex descoperită în punctul denumit
convenţional PIA 007, aflat pe valea Izvoarele (Găuriciu).
Din punct de vedere cronologic, următoarele descoperiri sunt ilustrate de materiale
ce apar ţin primei epoci a fierului (Hallstatt, probabil cultura Basarabi, cca. 650 î.Hr.),
descoperite în punctul PIA 004 (Pl.5/2; Pl.9/4-6).
Cele mai numeroase descoperiri arheologice sunt datate în epoca geto-dacă, în
perioada clasică a acesteia (sec. II-I î.Hr.) şi au fost atestate în punctele: PIA 001 (Pl.5/1;
Pl.8), PIA 002, PIA 004 (Pl.9/7, 8) şi PIA 005.
Perioadei post romane apar ţin o serie de materiale atribuite migraţiilor timpurii,
respectiv culturii Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) identificate în punctul PIA 004
(Pl.9/9-11).
6 Ioan Spiru, File de istorie teleormăneană , Ed. Teleormanul Liber, Alexandria,1996, p. 50.
9
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
10/118
Din epoca medievală timpurie (cultura Dridu, sec. VIII-X d.Hr.) au fost descoperite
materiale atât pe valea Călmăţuiului - PIA 004 (Pl.9/12-14), cât şi pe valea Izvoarele
(Găuriciu) - PIA 006 şi PIA 009 (Pl.10/7).
Ultimele materiale arheologice apar ţin, cronologic, epocii medievale târzii şi pot fi
datate, în linii mari, în secolul al XVIII-lea. Au fost localizate în punctele: PIA 001, PIA 002
şi PIA 003 şi pot fi puse pe seama existenţei unor silişti de sate dispărute, ce s-au aflat pe raza
comunei Piatra (Pl.10/1-6).
O categorie aparte de monumente arheologice este constituită de tumuli (Pl.6, 7).
Cercetările de teren ce au f ăcut obiectul acestui studiu au condus la identificarea şi cartarea a
şase tumuli (ANEXA I/10-15; ANEXA II/10-15), majoritatea lor afectaţi într-o măsur ă mai
mică sau mai mare de lucr ări agricole sau de îmbunătăţiri funciare. Din punct de vedere
cronologic tumulii apar ţin unui orizont foarte larg, din perioada de tranziţie la eneolitic la
epoca bronzului (cca. 3500 î.Hr.) până în epoca migraţiilor târzii ale popoarelor türcice,
respectiv a pecenegilor şi cumanilor (sec. X-XII d.Hr.). Făr ă o cercetare arheologică
exhaustivă nu se pot face aprecieri exacte cu privire la încadrarea cronologică şi culturală a
lor.
I.5. CONCLUZII
Cercetările arheologice de suprafaţă efectuate recent pe raza comunei Piatra, au
conturat o imagine a locuirilor omeneşti str ăvechi într-o zonă a judeţului Teleorman unde
acestea erau foarte puţin cunoscute (Pl.4). Din punct de vedere arheologic, teritoriul comunei
Piatra completează aria descoperirilor arheologice din zona bazinului inferior al râului
Călmăţui şi al lacului Suhaia.
În ceea ce priveşte eventualele situri ce ar putea fi propuse spre clasare, ca urmare a
cercetărilor ocazionate de întocmirea prezentului studiu arheologic, nu consider ăm necesar ă această propunere.
10
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
11/118
II. S T U D I U I S T O R I C
II.1. ATESTAREA DOCUMENTAR Ă A COMUNEI PIATRA
II.1.1. Toponimie şi atestări documentare
Topicul Piatra evocă aspectul natural al terenului pe care se află localitatea7, ceea ce în
cazul comunei Piatra, jud. Teleorman, reprezintă elemente caracteristice ale geomorfologiei
văii Călmăţuiului, cu terasa abruptă a văilor fragmentată de torenţii care au să pat în depozitele
loessoidale adânc, până la straturile de pietriş Fr ăteşti şi de gresie, pe care le-au scos la zi 8.
Satul Piatra este un sat medieval vechi, atestat documentar la începutul sec. al XVI-
lea. În hrisovul domnitorul Vlad Vintilă din 18 aprilie 1533, prin care întăreşte sate, silişti şi
bălţi mănăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos, danii ale domnilor Ţării Româneşti, numeşte
printre martorii satului Suhaia pe un Balotă din Piiatră9.
Aceasta este prima, dar pentru o lungă perioadă de vreme şi ultima atestare a satului
care, evident, şi-a continuat existenţa, devenind de-a lungul timpului una din cele mai mari şi
bogate aşezări din judeţul Teleorman.
Următoarele documente, referitoare la istoria moşiei Piatra fac parte din inventarul
dosarului de împrumut la Prima Societate de Credit Funciar Rural din Bucureşti, întocmit de
George Emanuel Lahovari în anul 189710.
Primul proprietar cunoscut al moşiei Piatra este Iane biv vel medelnicer, pentru care la
28 aprilie 1737 domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat dă poruncă lui Vlad logof ăt să-i
aleagă hotarele moşiilor Voevoda, Lissa, Piatra, Viişoara, Dulceasca şi Crângeni din sud
Teleorman11.
Nu se ştie momentul când moşia a intrat în proprietatea familiei Cantacuzino, dar la 15
martie 1817 Constantin Cantacuzino se judeca cu slugerul Gheorghe Bulag pentru jumătate
din moşia Piatra pe care a şi câştigat-o cu anaforaua domnitorului Ioan Gheorghe Caragea12.După această dată se observă achiziţii funciare importante ale lui C. Cantacuzino13 pentru
7 Iorgu Iordan, Toponimie românească , Bucure şti, 1963, Ed. Academiei RPR, p. 908 Petre Gâştescu, Constanţa Rusănescu, Ariadna Breier , Jude ţ ul Teleorman, Bucureşti, 1976, Ed. AcademieiRSR, p. 32.9 DIR, B, Ţ. Rom., veac XVI, vol. II, doc. 135, p. 13510 SANIC, fond Creditul Funciar Rural , Ds. 1826/1897.11 Ibidem, vol. II, f. 226.12 Ibidem, vol. I, f. 60 v.13 Octav-George Lecca, Familiile boiere şti române, Bucureşti, Ed. Libra, p. 194-195. Constantin Cantacuzino
Caimacamul, fiul lui Iordache Cantacuzino, a ajuns la cea mai mare dregătorie înainte de 1848 ca mare postelnic.După ocuparea Ţării Româneşti de trupele otomane în 1848 Constantin Cantacuzino a fost numit de puterilesuzerane caimacam, demnitate pe care a deţinut-o până la 1 mai 1849, când a fost numit domn Barbu Ştirbei. A
11
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
12/118
extinderea domeniului sau boieresc de la Piatra. Acestea vor cuprinde mai multe trupuri :
Viişoara Pietrei (de zestre), Piatra, Pieptea sau Voineasca, Traista sau Stejerelu, Lipscăneasca
sau Găuriciu-Vlăiculeasca (Vlăicuţeanca), Greceanca sau Găuriciu.
La 18 iunie 1819 Constantin Cantacuzino cumpăr ă de la clucerul R ăducanu Voinescu
moşia acestuia din Piatra, numit ă Voinească cu suma de 5888 lei14.
Probabil în urma unor încălcări ale moşiilor de către vecini, în anul 1831 aga C.
Cantacuzino cere Divanului Judecătoresc numirea ing. hotarnici I. Vâlceleanu şi Al. Popovici
pentru a face hotărnicia moşiilor sale Piatra şi Viişoara15, cerere aprobată la 25 februarie
acelaşi an16.
10 ani mai târziu, serdarul Alecu Izvoranu îi vinde, la 13 octombrie 1841, logof ătului
Constantin Cantacuzino o altă parte din mo şia Vii şoara, cu baltă, care fusese stă pânită până
atunci în devălmăşie, pentru suma de 10000 galbeni împăr ăteşti17.
Trupul Greceanca Găuriciu, cu suprafaţa de 1000 stânjeni pătraţi, cu 35 lei stânjenul,
a fost cumpărată de biv vel aga C. Cantacuzino, prin vechilul său Andrei Teodoru cu zapisul
din 3 decembrie 1833 de la Dimitrie şi Elena Doxache, obligaţi să o vândă la mezat18.
Anterior această moşie, hotărnicită în anul 1797 la porunca domnitorului Ioan Ipsilanti de ing.
hotarnici Dragnea şi Ioniţă Nănoveanu, fusese în stă pânirea lui Ştefan clucerul, care la 11
februarie 1802 o vânduse lui Petru Lipscanul19.
Acest trup se va completa la 20 martie 1834, când stolniceasa Teodora Iacovachina
schimbă cu vornicul Constantin Cantacuzino sfoara de moşie din Găuriciu, cumpărată cu
soţul ei în 1830, pentru o vie de 40 pogoane cu casă de zid şi pivniţă la Sărata, jud. Buzău20.
În anul 1846, la 20 ianuarie, fraţii Ioan şi Nicolae Greceanu îi vând lui Constantin
Cantacuzino, mare logof ăt, 500 stânjeni pătraţi din moşia Găuriciu, f ăr ă sat, cu 4 galbeni
austrieci stânjenul21.
Ultima achiziţie importantă a lui C. Cantacuzino, mare vornic, a fost moşia Stejeretul
sau Traista, cumpărată la 10 decembrie 1854 de la serdarul Alexandru Budişteanu cu suma de
murit în anul 1877. A fost căsătorit cu Zoe Slătineanu cu care a avut o fiică, Alexandrina, căsătorită Manu şi treifii. Ion Cantacuzino care a fost de mai multe ori deputat şi ministru al justiţiei. Era căsătorit cu Maria Mavros.Grigore Cantacuzino a fost magistrat, deputat, senator, efor al spitalelor, director general al Teatrului Naţional,
prefect. Adolf Cantacuzino a fost înalt magistrat.14 SANIC, op. cit., I, f. 60v.15 Ibidem, II, f. 226. Moşia Viişoara f ăcea parte din dota soţiei sale Zoiţa Slătineanu, primită cu foaie de zestre la10 sept. 1814 de la tatăl său, vornicul R ăducanu Slătineanu şi de la unchiul său, banul C. Filipescu.16 Ibidem.17 Ibidem, I, f. 58-58v.18 Ibidem, I, f. 54-54v.19
Ibidem, II, f. 227.20 Ibidem, I, f. 55-55v.21 Ibidem, I, f. 58-58v.
12
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
13/118
4600 galbeni împăr ăteşti, moşie moştenită de vânzător de la unchiul, său slugerul Ştefan
Lupoianu22
După ce în câteva zeci de ani Constantin Cantacuzino şi-a creat la Piatra un mare
domeniu funciar, de mii de pogoane, imediat după primul împrumut cu ipotecă pe moşie a
început şi declinul, până la pierderea ei. La 16 iunie 1864 C. Cantacuzino a f ăcut un împrumut
de la fraţii Dimitrie şi Menelas Ghermani, ipotecând moşiile din Teleorman. Cum ipoteca a
r ămas neplătită, în anul 1867 imobilele au fost puse în vânzare silită, care a fost adjudecată de
cei doi fii ai săi, Ioan şi Grigore Cantacuzino, împreună cu Antonie Buhlea, care probabil a
pus şi banii23. In 1870 cei trei îşi împart proprietatea astfel : fraţilor Cantacuzino le revin
trupurile Traista sau Stejeretul şi Lipscăneasca sau Găuriciu Vlăiculeasca iar lui A. Buhlea ½
din Piatra, Pieptea sau Voineasca, ¼ din Greceanca sau Găuriciu şi locurile din vatra satului.
Dar imediat Antonie Buhlea face un împrumut la fraţii A. H. Elias din Bucureşti
punând ipotecă pe partea lui din moşia Piatra. Neputând plăti creanţa, în 1873 face un nou
împrumut de 24000 lei aur de la George Adam Ghermani, cu care achită datoria Elias şi
str ămută ipoteca pe moşia Piatra la noul creditor 24. Nici de data aceasta ipoteca nu a fost
plătită astfel încât în anul 1879 moştenitorii lui A. G. Ghermani vor pune la vânzare cu
licitaţie averea lui A. Buhlea din Piatra şi tribunalul Ilfov adjudecă vânzarea celor trei
moştenitori : Eufrosina, soţie, minorii Nicolae şi Zoe Alexandrescu, copiii fiicei decedate şi a
doua fiică, Elena, baroneasă Adalbert d'Atzel.25 Aceştia vor r ămâne în indiviziune până în
anul 1892, când Tribunalul Ilfov, constatând că moşia nu poate fi împăr ţită în natur ă decide
punerea ei în vânzare26. La acea dată, din expertiza f ăcută, reiese că moşia indiviză Piatra a
moştenitorilor Ghermani avea 2122, 75 ha şi o valoare de 1130500 lei27.
Ea era compusă din :
- 2100 ha teren arabil,
- 14 ha gr ădini
-
4 ha locul ariei- casele cu 12 camere
- 2 locuri de moar ă pe Călmăţui
- hanul şi cârciuma din sat
- magazie de zid
22 Ibidem, I, f. 50.23 Ibidem, I, f. 60-61; 64-65.24 Ibidem, I, f. 6925
Ibidem, I, f. 86-87v.26 Ibidem. I, f. 137.27 Ibidem, I, f. 135-136.
13
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
14/118
- pătul acoperit cu olane
- casă de zid a administraţiei
Întreaga moşie Piatra, rezultată din succesiunea celor doi soţi Ghermani, va fi
adjudecată în licitaţiile din 1893 şi 1894 de George Em. Lahovari şi de soţia sa Zoe, fostă
Alexandrescu, deci nepoata de fiică a decedaţilor, după ieşirea din indiviziune. În anul 1897
G. Em. Lahovari face un împrumut la Creditul Funciar Rural şi pune o nouă ipotecă pe moşia
Piatra. Nu o plăteşte, căci moare imediat şi fratele său Alexandru Em. Lahovari, care devine
legatar universal în lipsa urmaşilor direcţi, este obligat să vândă moşia pentru lichidarea
datoriilor care o grevau. Astfel, la 23 octombrie 1902 moşia Piatra este vândută cu 1400000
lei arendaşului Ion Dumitriu şi lui Gh. I. Dumitrescu28
La scurt timp, I .Dumitriu, grav bolnav, vinde partea sa din moşia Piatra, de 2130
pogoane şi acarete, lui N. D. Paulopulo din Zimnicea 29. Nici acesta din urmă nu va r ămâne
proprietar decât scurt timp, căci în 1906 îi vinde partea lui din moşia Piatra lui Marin Florea
Dicu şi lui Constantin Dicu, care moşteniser ă de la tatăl şi unchiul lor o parte de 507 ha din
moşia Greceanca sau Găuriciu, cumpărată în anul 1889 cu 160000 lei de la moştenitoarele
Eugeniei Marghiloman, născută Viişoreanu, Elena gen. Angelescu şi Arethi col. Palade30
La Piatra mai exista un proprietar, Zoe Slătineanu, al unei parcele de moşie, numită
„sfoara Lisa”.
În anul 1912, când s-a încheiat un act adiţional la contractul de împrumut cu
Societatea de Credit Funciar, proprietari ai moşiei Piatra erau Gh. I. Dumitrescu cu Marin Fl.
Dicu şi Constantin Dicu, ultimul avocat în Bucureşti31.
Moşia Piatra mai cuprindea două trupuri ce fuseser ă proprietăţi mănăstireşti, care,
după secularizare, intraser ă în patrimoniul statului şi din care s-au f ăcut împroprietăririle după
reforma agrar ă din 1864.
Mo şia Pieptea devenise proprietatea mănăstirii Cotroceni încă din sec. al XVII-lea,
conform zapisului din 13 iunie 1685, prin care Ştefan pitar cu fraţii săi vând moşia Piepteamănăstirii Cotroceni32.
În urma măsur ătorilor şi planurilor ridicate în anul 1878 de că p. D. I. Br ătianu, inginer
hotarnic, cu ocazia întocmirii Hotărniciei, moşia avea suprafaţa de 725,81 ha şi se învecina
cu: moşia Voevoda proprietatea Ecaterinei B. Catargiu; moşia statului Piatra Stariţa; fişteicile
28 Ibidem, I, f. 191-193.29 Ibidem, I, f. 206.30
Ibidem, I, f. 229-229v.31 Ibidem, II, f. 160-163.32 S.A.N.I.C, M-rea Cotroceni, pach. 20 Ds. 3, f. 57-59.
14
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
15/118
locuitorilor moşteni din Ţigăneşti; fişteica lui Hariton Racotă din Ţigăneşti, moşia Ţigăneşti a
moştenitorilor lui C. Butculescu, D. şi C. C. Butculescu; moşia Ulmeni sau Mogoşeşti a
statului, fostă a mănăstirii Sărindar 33.
Moşia Piatra-Stari ţ a, hotărnicită în anul 1878 de că p. D. I. Br ătianu, fusese
proprietatea schitului Ostrov (Vâlcea) şi după secularizarea din 1863 intrase în proprietatea
statului. Suprafaţa ei era de 1428,79 ha34. Ea se învecina cu: moşia Voevoda proprietatea
Ecaterinei B. Catargiu; moşia Piatra sau Voineasca, proprietatea Anton Buhlea35; moşia
Brânceanca proprietatea lui Mişa Anastasievici, moşia Poroschia a soţilor Ioan şi Haritina
Gigârtu; fişteica Ţigăneşti a moştenilor împroprietăriţi; fişteica Ţigăneşti a lui Hariton Racotă;
moşia statului Pieptea.
Pe moşia statului Stariţa s-a hotărât înfiinţarea unei noi comune, numită Stariţa, cu 120
locuri de casă. Conform actului de delimitare din 21 martie 1880 perimetrul acesteia era de
240,85 ha. Din acestea 208 ha reprezentau terenul cultivabil, iar 32 ha erau destinate pentru
locurile de casă şi rezerva publică pe care urmau să se construiască primăria, şcoala, biserica,
uliţele şi Fântâna Mare36. Dacă iniţial au fost cumpărate numai 35 locuri de casă, în anul 1898
planul parcelar prezenta deja 176 parcele cumpărate şi o suprafaţă totală a moşiei noii comune
de 886 ha37.
În anul 1914 se înfiinţează, conform măsur ătorilor şi planurilor confirmate de
Tribunalul Teleorman, islazul comunal din Piatra, pe moşia donată de Zoe Slătineanu şi
Azilul Maria, cu suprafaţa de 81 ha38.
II.1.2. Atestări cartografice
Sat vechi şi cum s-a văzut cu menţiuni documentare din încă din sec. al XVI-lea, satul
Piatra este atestat cartografic de timpuriu.
Pe harta Ţării Româneşti, publicată de stolnicul Constantin Cantacuzino la Padova în
anul 1700, pe poziţia geografică a satului Piatra, în hotar cu satele Lisa şi Fântânele a fostmenţionat satul Putineiu, evident o greşeală de transcriere.
33 SANIC, fond Reforma Agrar ă 1864, Ds. 1548/1878—1914, f. 35.34 Ibidem, f. 2.35 Ibidem, f. 9-11. Statul s-a judecat cu Anton Buhlea pe care l-a acuzat de încălcarea hotarelor moşiei Stariţa, cucare se învecina, pentru care a fost găsit vinovat şi condamnat, în anul 1873 la 15 zile de închisoare şi în 1876 la6 luni de închisoare.36
Ibidem, f. 18-19.37 Ibidem, f. 31.38 Ibidem, f. 44.
15
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
16/118
Primul document cartografic în care satul Piatra este menţionat în mod cert este Harta
Marelui Stat Major al Armatei Austriece, ridicată de col. Fr. Specht în anii 1790-1791, în care
este reprezentat ca o aşezare adunată, cu o biserică şi o moar ă pe Călmăţui (Pl. 11).
Pe harta Valahiei (greacă) din anul 1797, este consemnat cu denumirea corectă, Piatra,
în hotar cu satele Fântânele şi Suhaia (Pl. 12).
Harta rusă din anul 1835, ridicată de armata rusească de ocupaţie de sub comanda gen.
Pavel Kiseleff, prima hartă detaliată a Ţării Româneşti, satul este menţionat ca un sat mare, ce
cuprindea 219 gospodării şi o staţie de poştă (Pl. 13), foarte necesar ă pe drumul care trecea
prin Piatra şi lega Giurgiu de Turnu şi de Oltenia, numit Drumul Untului. Pe Harta districtului
Teleorman, întocmită de maiorul Dimitrie Papazoglu în anul 1863, Piatra figurează ca o
aşezare sătească mare, cu 504 familii şi o staţie de poştă (Pl. 14). Evoluţia demografică este
evidentă, ea a fost ascendentă în cursul sec. al XIX-lea. Dacă în catagrafia din anul 1810 satul
Piatra din plasa Teleormanul de Jos, judeţul Teleorman era prezentat cu 126 de case şi o
populaţie de 334 suflete, din care 172 bărbaţi şi 162 femei, cu o biserică de lemn cu hramul
„Sf. Apostoli”, servită de 3 preoţi şi 2 ţârcovnici39, după 85 de ani, populaţia crescuse de
aproape 10 ori. Pantele Georgescu înregistrează în anul 1897 o populaţie de 3251 locuitori,
din care 826 capi de familie şi 526 contribuabili. La acea dată funcţiona o şcoală mixtă
frecventată de 98 elevi, cu un învăţător şi biserica nouă, în construcţie (1885-1902), la care
slujeau trei preoţi şi doi cântăreţi40.
II.2. MONUMENTE CLASATE ÎN LISTA MONUMENTELOR
ISTORICE 2010 (LMI 2010)
1. TR-II-m-B-14377 Casa Fr ăţilescu, azi şcoală de şoferi, sat PIATRA; comuna
PIATRA, Lângă moar ă, sf. sec. XIX
2. TR-II-m-B-14379 Casa Constantin P. Dicu, fost gr ădiniţă, sat PIATRA; comunaPIATRA, Lângă casa Marin I. Dicu, 1903
3. TR-II-m-B-14385 Casa Marin I. Dicu, sat PIATRA; comuna PIATRA Lângă casa
Constantin P. Dicu, 1900
4. TR-II-m-B-14376 Moara Fr ăţilescu, sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală,
vis a vis de şcoala generală, 1930
39 Ioan Spiru, „Catagrafia judeţului Teleorman din anul 1810”, în File de istorie teleormăneană, Alexandria,
1996, Ed. Teleormanul Liber, p. 98.40 Pantele Georgescu, Dic ţ ionarul geografic, statistic, economic şi istoric al jude ţ ului Teleorman, Bucureşti,1897, Stab. Grafic I.V. Socec, p. 182.
16
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
17/118
5. TR-II-m-B-14378 şcoala veche, azi gr ădiniţă, sat PIATRA; comuna PIATRA Str.
Principală lângă biserică, înc. sec. XX
6. TR-II-m-B-14380 Primăria sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală, 1911
7. TR-II-a-B-14381 Ansamblul rural "Str. Principală" sat PIATRA; comuna PIATRA
Str. Principală, între imobilele clasate "Casa Miltiade Bârje", respectiv " Şcoala veche" şi
"Casa Mardale Anghel" ambele fronturi - până la limita posterioar ă a loturilor
8. TR-II-m-B-14382 Casa cu pr ăvălie Tudor Monea, sat PIATRA; comuna PIATRA
Str. Principală, lângă Oficiul Poştal, înc. sec. XX
9. TR-II-m-B-14383 Casa cu pr ăvălie Petre F. Beznea, ulterior cooperativa de
consum, sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală, 1911
10. TR-II-m-B-14384 Casa cu pr ăvălie Dicu, ulterior oficiu poştal, sat PIATRA;
comuna PIATRA Str. Principală, înc. sec. XX
11. TR-II-m-B-14386 Casa Anghel Mardale, sat PIATRA; comuna PIATRA Str.
Principală, 1912
12. TR-II-m-B-14387 Casa cu frizerie Miltiade Bârjă, sat PIATRA; comuna PIATRA
Str. Principală, 1933
13. TR-II-m-B-14388 Cişmeaua veche, sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală,
în faţa bisericii, 1908
TR-II-m-B-14377 Casa Frăţilescu, azi şcoală de şoferi, sat PIATRA; comuna
PIATRA (Pl. 15/1).
Casa Fr ăţilescu, construită la sfâr şitul sec. al XIX-lea, datorită intervenţiilor agresive
şi-a pierdut în totalitate atributele constructive şi decorative pentru care a fost trecută în LMI.
TR-II-m-B-14379 Casa Constantin P. Dicu, fostă gr ădiniţă, sat PIATRA; comuna
PIATRA (Pl. 15/2).În anul 1903 Constantin Petre Dicu, avocat în Bucureşti, unul din proprietarii moşiei
Piatra, şi-a construit o mică reşedinţă de ţar ă, un conac la curtea din sat, dar transpunând un
tip de casă specific urban, la modă în epocă, tributar stilului eclectic.
Clădirea, având doar un parter înalt şi un plan simplu, dreptunghiular, prezintă faţada
principală întreruptă de rezalitul intr ării principale, marcată de scara f ăr ă balustradă, arcul
semicircular al uşii şi frontonul triunghiular.
Decoraţia din stucatur ă, f ăr ă excese, se rezumă la frontonul de deasupra intr ării cumarginile profilate cu baghete şi denticuli, în care o friză de ghirlande şi volute încadrează un
17
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
18/118
cap de leu şi medalioanele de deasupra ferestrelor, cu câte o efigie feminină ornamentată cu
ghirlande.
Acoperişul de tablă are o streaşină lată, sprijinită pe console de lemn de înălţimea
cornişei, terminate cu un brâu perimetral cu dinţi de fer ăstr ău.
Deşi bine conservată, această locuinţă de la începutul sec. XX este deranjată vizibil de
culoarea violentă cu care a fost vopsit exteriorul, total inadecvată stilului arhitectural.
TR-II-m-B-14385 Casa Marin I. Dicu, sat PIATRA; comuna PIATRA (Pl. 16).
Casa Marin I. Dicu este cea mai impozantă dintre reşedinţele familiei Dicu din Piatra.
De fapt această clădire reprezintă cel mai probabil vechiul conac al proprietăţii de la Piatra pe
care îl regăsim în expertiza din anul 1892 a Tribunalului Ilfov pentru moştenitorii lui A. G.
Ghermani („casele cu 12 camere”), dar care în succesiune inversă apar ţinuse lui Anton Buhlea
după împăr ţirea moşiei Piatra cu Ioan şi Grigore Cantacuzino şi iniţial lui Constantin
Cantacuzino. Prin urmare propunem ca dată de construire a acestei reşedinţe primele decenii
ale celei de-a doua jumătăţi a sec. XIX şi drept autor pe Constantin Cantacuzino, ceea ce
corespunde atât documentelor din arhive cât şi dimensiunilor şi stilului arhitectonic.
Conacul mare din Piatra are drept model locuinţele urbane din epocă. Clădirea
principală care se desf ăşoar ă pe un parter înalt cu o pivniţă, are un plan regulat, aproape
pătrat, dar prelungit pe aripa dreaptă cu un corp retras faţă de linia din faţă a construcţiei.
Plastica arhitecturală este determinată în primul rând de un foişor închis, surmontat de
un fronton somptuos, care acoper ă intrarea principală, al cărei acces se face pe o scar ă
laterală. Un detaliu semnificativ este raportul echilibrat între plinuri şi goluri, dintre pereţi şi
deschiderile ferestrelor.
Plastica decorativă a faţadelor este determinată de elemente ale arhitecturii clasice,
cum ar fi cornişa bine demarcată pe o succesiune de console de stuc decorate cu rozete (la
foişor) şi cu medalioane dreptunghiulare cu motive vegetale la restul faţadelor, unde consolelestraşinei sunt de lemn fasonat, pseudopilaştrii cu capiteluri ionice care fac demarcaţia
pereţilor, ancadramentele superioare ale ferestrelor sprijinite pe console în relief. Şi în interior
s-au mai păstrat urme ale decorului deosebit de bogat de la origine.
Această reşedinţă rurală din cea de-a doua jumătate a sec. XIX, aşa cum a fost
conservată până în prezent ar putea fi bine prezervată pentru viitor, cu intervenţii competente.
TR-II-m-B-14376 Moara Frăţilescu, sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală,vis a vis de şcoala generală, 1930 (Pl. 17/1).
18
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
19/118
Moara este un exemplu de arhitectur ă industrială rurală din perioada interbelică.
Clădirea cuprinde trei corpuri: unul principal, care are două niveluri construite pentru
adă postirea utilajelor în interior, corp sprijinit de două contraforturi pe faţadă, două corpuri
laterale pentru depozitare şi ambalare şi un şopron acoperit în faţă (astăzi zidit), folosit la
descărcarea cerealelor şi încărcarea produselor rezultate.
TR-II-m-B-14378 Şcoala veche, azi gr ădiniţă, sat PIATRA; comuna PIATRA Str.
Principală (Pl. 17/2).
Şcoala Veche, situată în centrul satului, este o construcţie de la începutul secolului al
XX-lea. Clădirea, formată dintr-un singur corp cu frontul perpendicular pe strada principală,
respectă programul arhitectural al celorlalte edificii şcolare similare din epocă. Localul în plan
dreptunghiular este cuprins pe un singur nivel, intrarea marcând centrul clădirii şi împăr ţind-o
simetric. Plastica exterioar ă este simplă, ferestrele sunt puse în evidenţă de arcuri din
căr ămidă aparentă în formă de mâner de coş.
Aspectul original a dispărut par ţial datorită intervenţiilor întreprinse de-a lungul
timpului (cornişa distrusă la refacerea acoperişului, tocăria de lemn înlocuită cu ferestre de
termopan, căr ămida aparentă de la ancadramente acoperită cu tencuială etc.)
TR-II-m-B-14380 Primăria sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală (Pl.
18/1).
Primăria din Piatra a fost ridicată în anul 1911 după un program arhitectural specific
edificiilor publice săteşti din epocă, care punea în valoare specificul naţional bazat pe
prelucrarea vechilor tradiţii româneşti, în special a caselor populare din zona de deal.
Clădirea, cu un singur nivel desf ăşurat după un plan dreptunghiular, prin dimensiuni şi
înălţime se afla în concordanţă deplină cu construcţiile din mediul ambiant rural de la
începutul sec. XX.Faţada, definită de axul intr ării care o împarte în două aripi simetrice, este dezvoltată
cu un pridvor dreptunghiular, cu deschiderea pe trei arce în acoladă inegale, susţinute de
coloane zvelte, terminat în partea superioar ă cu un fronton triunghiular. Păr ţile laterale sunt
acoperite de o terasă îngustă, susţinută pe coloane şi arce în acoladă.
Din păcate „modernizarea” cu ferestre de termopan şi tencuiala în culori neadecvate
aduc unele prejudicii acestui monument.
19
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
20/118
TR-II-a-B-14381 Ansamblul rural "Str. Principală" sat PIATRA; comuna
PIATRA Str. Principală, între imobilele clasate "Casa Miltiade Bârje", respectiv " Şcoala
veche" şi "Casa Mardale Anghel" ambele fronturi - până (în prezent demolată) la limita
posterioar ă a loturilor.
TR-II-m-B-14382 Casa cu prăvălie Tudor Monea, sat PIATRA; comuna PIATRA
Str. Principală (Pl. 19).
Casa, care îndeplineşte două funcţiuni concomitent, acelea de pr ăvălie şi locuinţă, a
fost construită la începutul sec. XX conform tipului de locuinţă rurală din zonă.
Prispa se întinde de-a lungul a două laturi, atât a frontului de la stradă cât şi a faţadei
laterale, dinspre curte, având capetele înfundate cu zidărie (cel mai probabil adăugată) şi este
lipsită de balustradă, fiind susţinută de stâlpi de lemn fasonat. Spre stradă se află pr ăvălia,
închisă cu uşă cu obloane iar în curte se află faţada casei de locuit, cu intrarea principală care
formează axul clădirii. Acoperişul în patru ape este din ţiglă şi clădirea nu are altă decoraţie în
afara unei pazii de lemn la streaşină.
TR-II-m-B-14383 Casa cu prăvălie Petre F. Beznea, ulterior cooperativa de
consum, sat PIATRA, comuna PIATRA, Str. Principală (Pl. 20).
Casa Petre Beznea, construită în anul 1911, este situată în centrul comercial al satului
Piatra, într-o bună poziţie de vad, pe colţ.
Clădirea, de dimensiuni considerabil mai mari decât construcţiile dimprejur, are trei
faţade aproximativ egale, după planul pătrat pe care îl ocupă. Cele două faţade din stradă au
drept axă de simetrie intrarea în pr ăvălie, amplasată chiar pe colţ. Şi locuinţa, cu faţada
perpendicular ă pe strada principală, are intrarea în centrul ei, tot ca axă de simetrie. Construită
din zidărie de căr ămidă, casa se remarcă prin plastică decorativă cu evidente elemente din
repertoriul stilului clasic, aşa cum sunt coloanele angajate şi pilaştrii de la intr ări, cornişa profilată datorită mai multor retrageri, ancadramentele puternic profilate ale ferestrelor înalte,
dreptunghiulare, şi paramentul divizat, mai ales la pilaştrii de colţ de asize orizontale. Nu
lipsesc frontoanele care supra pozează cele două intr ări principale, identice.
Clădirea păstrează din fericire toate elementele constructive şi decorative originare.
TR-II-m-B-14384 Casa cu prăvălie Dicu, ulterior oficiu poştal, sat PIATRA;
comuna PIATRA Str. Principală (Pl. 21).
20
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
21/118
Casa Dicu, ridicată la începutul sec. XX de unul din proprietarii moşiei Piatra, este o
clădire impozantă în peisajul rural, care a suferit în timp o serie de modificări şi adaosuri care
au dus la pierderea imaginii originare şi a valorii sale arhitecturale, un amestec de elemente
stilistice, provenite din repertoriul eclectismului.
La origine a avut în mod evident o funcţiune comercială, căci şi azi se observă urmele
unei terase care urmărea frontul dinspre stradă , terasă sprijinită pe cinci coloane cu capiteluri
înalte (între timp închisă cu zidărie). Astăzi aproape întreaga decoraţie se concentrează în
zona superioar ă, a cornişei late, pe care se înşir ă o friză cu medalioane dreptunghiulare din
stucatur ă ornate cu elemente vegetale pictate. Deasupra ferestrelor , sub bagheta superioar ă se
afla câte un medalion triunghiular în relief, cu o efigie umană şi ghirlande.
Această clădire, cu bunăvoinţa actualilor proprietari, ar putea avea şansa revenirii la
forma iniţială, reprezentativă pentru epoca în care a fost construită.
TR-II-m-B-14386 Casa Anghel Mardale, sat PIATRA; comuna PIATRA Str.
Principală, 1912 (Pl. 18/2).
În prezent dispărută prin demolare.
TR-II-m-B-14387 Casa cu frizerie Miltiade Bârjă, sat PIATRA; comuna PIATRA
Str. Principală (Pl. 22/1).
O construcţie relative modestă este casa cu frizerie, proprietatea lui Miltiade Bârjă,
construită în anul 1933. Situată pe un colţ şi ocupând un plan pătrat, clădirea se remarca prin
intrarea în pr ăvălie care despăr ţea cele două faţade simetrice de la stradă cu uşa retrasă spre
interior şi cele două rânduri de geamuri pe fiecare parte. Decoraţia constă în frontonul
dreptunghiular de deasupra intr ării, cornişa delimitată de un brâu perimetral şi ancadramentele
uşor profilate ale ferestrelor. Locuinţa se află în spatele pr ăvăliei şi are faţada în curte. În
prezent s-au adăugat două mici corpuri laterale lipite de clădirea principală.
TR-II-m-B-14388 Cişmeaua veche, sat PIATRA; comuna PIATRA Str. Principală
(Pl. 22/2).
În anul 1873, învăţătorul satului Piatra r ăspundea la Chestionarul lui Odobescu,
transmis de Ministerul învăţământului şi cultelor astfel: „În comună sunt 12 cişmele
deosebite, cu puţurile adânci, dintre care în Valea Strangea sunt patru; în Strangea oamenii
scot piatr ă pentru şosea, ba încă şi lespezi mici compuse din pietricele amestecate cu pământ,în care s-a găsit şi un os... O cişmea este în centrul comunei vis à vis de primărie, şcoală şi
21
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
22/118
casele d-lui Anton Buhlea, proprietarul moşiei şi alături de parii telegrafului între Turnu
Măgurele şi Alexandria, iar altele şapte sunt r ăspândite prin comună”. 41
Cişmeaua din centrul comunei, din faţa bisericii şi şcolii vechi, reconstruită în anul
1908 din zid cu tencuială şi decorată cu două mici turnuleţe, cu jgheabul amplasat sub nivelul
de călcare, este singura care figurează astăzi în LMI.
II.3. DATE ADMINISTRATIVE ŞI ISTORICE PRIVIND COMUNA PIATRA
În 1864, s-au înfiinţat comunele rurale din satele care aveau cel puţin 100 de familii
sau 500 de locuitori. Districtul Teleorman a fost împăr ţit în 3 plăşi: Călmăţui-Marginea, plasa
Târgului şi plasa Teleormanului42.
Comuna Piatra f ăcea parte din plasa Călmăţui-Marginea.
În 1865 numărul plăşilor a crescut la 4 prin dezlipirea Marginii de Călmăţui. Piatra se
situa, de această dată, în plasa Marginea. Plasa avea 8347 de gospodării şi 8993 de familii43.
În perioada 1876-1881 au avut loc iar ăşi mişcări în cadrul plăşilor. Situaţia satelor pe
comune şi plăşi era următoarea: Plasa Teleormanului avea 16 comune şi 75 de sate; plasa
Târgului cu 18 comune şi 69 de sate; plasa Marginea cu 17 comune şi 43 de sate. Comuna
Piatra figura în plasa Marginea şi avea în componenţă satele Piatra şi Viişoara; plasa Călmăţui
cu 11 comune şi 40 de sate44.
Terenurile date ca locuri publice în vatra satului Stariţa Veche în urma împroprietăririi
din anul 1879 erau: 38 locuri de casă în vatra satului; 2 locuri pentru şcoală; 2 locuri pentru
biserică şi servitorii ei, 1 loc pentru Primărie; 1 loc pentru piaţă; vadul fântânii zisă fântâna
nouă; 8 uliţe; 2 locuri de cimitir 45.
În anul 1938 apare şi localul Dispensarului uman cu o suprafaţă de 8400 m.p. El
fusese construit în 193646.
În anul 1882 judeţul Teleorman apare reconfigurat în trei plăşi: plasa Călmăţui-Marginea, plasa Teleormanului, plasa Târgului. Comuna Piatra se situa în plasa Călmăţui-
Marginea, dar, de această dată nu mai avea în componenţa sa satul Viişoara, aceasta din urmă
devenind comună47.
41 BAR Ms. 229, F. 352-35442 Localit ăţ ile jude ţ ului Teleorman 1471-2006, Repere administrative, Ed. Paco, Bucureşti, 2006, p. 28.43 Ibidem, p. 29.44 Ibidem, p. 32.45
Ibidem, fond Primăria comunei Piatra, Ds. 69/1838, f. 227.46 Ibidem, f. 29.47 Localit ăţ ile jude ţ ului Teleorman 1741-2006, Repere administrative, Ed. Paco, Bucureşti, 2006, p. 33.
22
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
23/118
În anul 1896 are loc o nouă împăr ţire administrativă în urma căruia numărul plăşilor s-
a ridicat la 8: Burdea, cu reşedinţa la Balaci; Marginea, cu reşedinţa la Turnu; Teleorman, cu
reşedinţa la Călineşti; Mijlocul, cu reşedinţa la Buzescu; Târgului, cu reşedinţa la Roşiori de
Vede; Călmăţui, cu reşedinţa la Putineiu; Oltul, cu reşedinţa la Râioasa; Dunărea, cu reşedinţa
la Piatra.
O descriere a comunei Piatra, la nivelul anului 1896 ar ăta astfel:
„Piatra, comună în plasa Marginea, situată pe valea Călmăţuiului între două dealuri, al
Călmăţuiului pe stânga şi dealul Strîngea pe dreapta. Are un cătun, Stariţa, format în urma
împroprietăririi însur ăţeilor în anul 1879, pe moşia statului cu acelaşi nume, situat în direcţia
NV, la o depărtare de 10 Kilometri în valea numită a Târnavei sau Găuriciului.
Se învecineşte la N cu comuna Voivoda, la S cu comuna Viişoara, la V cu comuna
Lisa, la E şi SE cu moşiile Suhaia, Brânceni şi Găuriciu.
Suprafaţa teritoriului comunei, cu moşiile de pe dânsa este de 3788 ectare. Moşiile se
deosebesc după cum urmează:
Moşia Stariţa a Statului, din care s-a vândut o parte (880 ectare) însur ăţeilor, mai
r ămânând 320 cari şi acestea sunt destinate a fi vândute locuitorilor pe loturi.
Moşia Pieptea a Statului, vândută în corp întreg, 724 ectare; moşia Piatra 450 ectare;
Fişteica satului (rest din moşia Pieptea) 472 ectare şi în fine moşia Greceanca, disă şi
Marghilomanca, 307 ectare.
Locuitorii cărora s-au dat pământ sunt în număr de 489; în privinţa acestora este o
neînţelegere între locuitori şi proprietari; cei dinteiu pretind că nu li s-a dat cantitatea de
pământ după cum prevede legea rurală.
Proprietarii principali ai moşiilor sus ar ătate sunt: D-nii George Em. Lahovari, I. N.
Alexandrescu şi baron d'Atzelt cari toţi au păr ţi egale de câte 650 ectare. Moşia Pieptea a fost
cumpărată de la stat de d. Ioniţă Dumitrescu din comuna Voivoda.
Locuitorii posedă vii pe coasta văii Adânca, din comuna Viişoara Mare parte dinaceste vii au fost distruse sau păr ăsite, astfel că, cu cele din comună, nu sunt mai mult de 22 ½
hectare.
Din dealurile ce înconjur ă comuna isvor ăsc abundente isvoare de apă foarte bună de
băut. În comună sunt cismele la diferite puncte cari curg neîntrerupt, chiar pe timp de mare
secetă.
Populaţia comunei şi a cătunului Stariţa este de 3251 suflete din cari 826 capi de
familie [...]Are o şcoală cu un învăţător şi 98 elevi şi o biserică cu 3 preoţi şi 2 cântăreţi.
23
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
24/118
Împrejurul comunei sunt multe gr ădini de zarzavat; cultivatorii lor se folosesc de
abundentele isvoare de apă de aici, pentru udat.
Starea economică a locuitorilor este din cele mai satisf ăcătoare; ei sunt avuţi,
muncitori şi au dezvoltat spiritul de comerciu; starea igienică a comunei încă este relativ
mulţumitoare, iar sub raportul intelectual, numărul analfabeţilor este cu mult mai inferior ca
în alte comune. Într-un cuvânt comuna Piatra este una din cele mai bine puse atât sub raportul
material cât şi sub cel moral.
În comună sunt mai multe cârciumi şi stabilimente de Comerciu. Aci se ţin două
bâlciuri, la Duminica Tomii şi la Sf. Petru.
Drumurile comunei sunt: la S spre com. Viişoara pe şosea vecinală, şi la N spre
comuna Voievoda, iar la N-E este o ramur ă de şosea neterminată spre cătunu Stariţa.
Distanţa de la Turnu Măgurele este de 21 Kilometri, de la Zimnicea de 28 Kilometri şi
de la Alexandria de 21 Kilometri.
În partea de E a comunei spre Suhaia se încrucişează vechiul drum al Ţintei, din care
se mai vede pe alocuri câte puţin, restul fiind desfiinţat cu vechiul drum al Craiovei48”.
Reformele administrative se înteţesc după 1900.Conform Legii din 1 mai 1904,
localităţile judeţului Teleorman actual erau grupate pe plăşile: plasa Dunărea, cu reşedinţa la
Piatra având comunele: Dracea, Fântânele, Furculeşti, Ologi, Piatra, Spătărei, Suhaia,
Viişoara, Voievoda; plasa Marginea cu reşedinţa la Bragadiru; plasa Brânceni, cu reşedinţa la
Brânceni; plasa Buzescu, cu reşedinţa la Buzescu; plasa Călmăţui, cu reşedinţa la Salcia; plasa
Băcăleşti, cu reşedinţa la Băcăleşti; plasa Roşiori, cu reşedinţa la Roşiori, plasa Târgului, cu
reşedinţa la Bivoliţa; plasa Beuca, cu reşedinţa la Dr ăcşănei; plasa Gârleşti cu reşedinţa la
Hârleşti; plasa Tecuci-Kalinderu, cu reşedinţa la Malu; plasa Teleorman, cu reşedinţa la
Popeşti; plasa Traian, cu reşedinţa la Traian şi plasa Olt49.
În 1908 o nouă lege a micşorat numărul plăşilor de la 14 la 8. Cele 126 de comune
rurale erau împăr ţite pe plăşile: Alexandria, cu reşedinţa la Alexandria, 17 comune; Călmăţui,cu reşedinţa la Băneasa, 16 comune; Ciolăneşti, cu reşedinţa la Ciolăneşti Deal, 12 comune;
Roşiori, cu reşedinţa la Roşiori, 17 comune; Slăveşti, cu reşedinţa la Slăveşti, 12 comune;
Tecuci Kalinderu, cu reşedinţa la Tecuci Kalinderu, 17 comune; Turnu Măgurele, cu reşedinţa
la Turnu Măgurele, 20 de comune; Zimnicea cu reşedinţa la Zimnicea, 15 comune50.
48
Pantele Georgescu, Op. cit., p. 181-183.49 Localit ăţ ile jude ţ ului Teleorman…, p. 36.50 Ibidem, p. 38.
24
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
25/118
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
26/118
În anul 1934, în conformitate cu Legea administraţiei locale din 18martie şi a Deciziei
ministeriale nr. 2243 din 3 martie 1934 judeţul Teleorman avea 4 oraşe, 124 comune şi 215
sate, împăr ţite în 7 plăşi, după cum urmează: plasa Alexandria; plasa Balaci; plasa Călmăţui;
plasa Roşiori de Vede; plasa Slăveşti; plasa Turnu Măgurele; plasa Zimnicea. Comuna Piatra
se afla în plasa Zimnicea.
În anul 1934 Primăria comunei Piatra vinde mai multe loturi din moşia satului Piatra
(Stariţa) „în afara celor vândute conform legii din 7 aprilie 1889 (176 loturi însumând 886 ha
8714 mp)56”. Astfel sunt vândute 26 loturi însumând 285 ha57.
La 24 ianuarie 1935 se face o „Publicaţie spre cunoştinţa generală că începând de
astăzi s-a deschis oborul de vite situat pe teritoriul comunei Piatra. Ziua târgului de vite s-a
fixat miercurea în fiecare să ptămână, unde se va vinde şi cumpăra tot felul de mărfuri, vite şi
cereale, acestea f ăcând obiectul acestui obor’’58.
În urma arendării lotului zootehnic de 25 ha, apar ţinând comunei Piatra (februarie
1935) apar contestaţii cu privire la legalitate acestei licitaţii:
,, Domnule primar,
Locuitorii Ion I. Paladuş, D-tru Fl. Mortu, Ion I. Raicu, Ion Cr. Delca, Ion D. Opri ş şi
alţi din com. Piatra au f ăcut contestaţie contra adjudecărei de arendare a lotului zootehnic de
25 ha asupra D-lor Cr ăciun V. Călin, D-tru T. Mortu Mare, D-tru T. Mortu Mic şi Ion I. Tiţa
tot din comuna Piatra.
Pentru a stabili vericitatea celor reclamate, cu onoare vă rugăm să bine voiţi a le pune
în vedere atât contestatorilor cât şi adjudecătorilor să se prezinte la Camer ă în ziua de 25 Fev.
a.c. pentru cercetări.
Pentru convingerea noastr ă că li s'a pus în vedere această invitaţie, îi veţi pune să
semneze pe fiecare în parte pe o adeverinţă pe care ne-o veţi înainta cu prima poştă.
Preşedinte
Secretar,Dlui Primar al Com. Piatra’’59
La 27 martie 1935, Preotul Victor Ulmeanu face o reclamaţie către primărie împotriva
a trei săteni pe sub a căror cur ţi curgea conducta de apă, captată din Stragea, conductă ce
alimenta fântâna din faţa bisericii şi a şcolii. El îi acuza pe aceştia că şi-au amplasat grajduri şi
55 Ibidem, p. 58.56 B.J.A.T.N., fond Primăria comunei Piatra, Ds. 36/1934, f. 17.57
Ibidem, Ds. 37/1934, f. 20.58 Ibidem, Ds. 43/1935, f. 45.59 Ibidem, f. 105
26
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
27/118
latrine ,în cur ţile lor, peste conductă şi infestează apa de la acea fântână60.În şedinţa
Consiliului comunal Piatra din 16 februarie 1936 s-a hotărât „să donăm ca petre de hotar
r ămase neîntrebuinţate la parcelarea loturilor împroprietăriţilor de 1921 să fie puse la
construcţia Cişmelei Eroilor, în mod gratuit, fiind o folosinţă publică şi o amintire a eroilor
mor ţi în r ăzboiul din 1916-1919’’61.
La 25 martie 1936 Consiliul comunal Piatra decide scoaterea la licitaţie în vederea
arendării „a celor 350 HA pământ arabil numit Locurile de casă situate în vatra de sat Stariţa
Veche şi cele 150 Ha teren mlăştinos numit Locul lui Belici pe termen de 5 ani62”. Această
licitaţie este câştigată de Tudor I. Ignat pentru terenul arabil de 350 Ha63 şi de Gheorghe M.
Ulmeanu pentru terenul mlăştinos de 150 Ha numit locul lui Belici64.
Consiliul Comunal Piatra aprobă, de asemenea, la 10 iunie 1936 cumpărarea unui
motor pentru uzina electrică în vederea înlocuirii celui vechi65. Noul motor avea o putere 15
H.P. şi f ăcea faţă mai bine cerinţelor abonaţilor comunei66.
În şirul dotărilor edilitare din anul 1936 se înscriu construirea unei latrine publice la
punctul Gh. Pârvan şi a 2 podeţe din beton semicirculare67.
De asemenea numărul vadurilor de cârciumă scoase la licitaţie la punctele I. Mirancea
şi I. Moşteanu creşte pe parcursul anului 1936, de la 10 la 1368.
La 5 aprilie 1937 se ţine licitaţia pentru arendarea a 17 pogoane teren păşune şi
mlăştinos şi 20 de locuri de casă situate în noua vatr ă de sat Regele Carol al II-lea ce este
proprietatea comunei Piatra69.
În anul 1936 Islazul comunal al comunei Piatra avea 486 ha şi 30 de ari şi era împăr ţit
în două trupuri. Trupul Geroasa avea 258 ha 20 ari şi se învecina la N cu Voievoda, la S cu
lacurile de casă din comuna Lissa. Trupul Poiana Bâlciului avea 228 ha şi se învecina la S cu
islazul Viişoara, la E cu moşia Gh. Dumitrescu, la V cu şoseaua Viişoara, la N cu comuna
Piatra70.
60 Ibidem, f. 152, 153.61 Ibidem, Ds 46/1936, f. 15.62 Ibidem, f. 36.63 Ibidem, f. 47.64 Ibidem, f. 48.65 Ibidem, f. 71.66 Ibidem, f. 9167 Ibidem, f. 210.68
Ibidem, f. 170.69 Ibidem, Ds. 64/1937, f. 1.70 Ibidem, Ds. 3/1936, f. 138.
27
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
28/118
De asemenea, tot în 1936, figurau 616 posesori de suprafeţe plantate cu vii71, şi 816
locuitori aveau contract de păşunare.
Un inventar al terenurilor proprietatea comunei în anul 1938 ne arată că, comuna
Piatra deţinea 16 ha teren arabil, 6 ha de teren neproductiv, 8 ha 5000 m.p. fâneţe, 486 ha
3000 m.p. islaz şi 1 ha teren cimitir 72.
Suprafaţa deţinută de sediul primăriei era de 1230 m.p. clădirea ocupând 143 m.p. De
asemenea uzina electrică era amplasată pe o suprafaţă de 80 m.p.73.
În martie 1938 Primăria emite o „publicaţiune” prin care „se aduce la cunoştinţă că în
ziua 11 Mai 1938 ora 12 ziua, în localul acestei Primării se va ţine licitaţia publică orală,
pentru arendarea dreptului de vânat, de pe terenurile care formează proprietatea locuitorilor
acestei comune care se învecinează la r ăsărit cu valea Găuriciului, la apus cu proprietăţile
comunei Lissa, la apus cu proprietăţile moşiei Viişoara şi la Miază Noapte cu proprietăţile
locuitorilor comunei Viişoara, cu o suprafaţă totală de 4600 ha din care: 4111 ha teren arabil
şi vii; 489 ha teren islaz comunal.
În terenurile ce se menţionează nu intr ă terenurile proprietatea marilor agricultori în
suprafaţă de 950 ha care formează un fond propriu de vânătoare.
Terenul de arendare este de 10 ani începând din ziua aprobării licitaţiunii.
,,Speciile de vânat care se găsesc în acest complex sunt: iepuri, vulpi, raţe, gâşte,
prepeliţe, grauri şi lişiţe74”.
După cum s-a ar ătat mai sus, preotul Victor Ulmeanu f ăcuse o plângere privitoare la
contaminarea conductelor care alimentau cişmeaua de la biserică. Urmare a acestor sesizări
Serviciul judeţean de Drumuri Teleorman ia următoarea decizie:
„Urmare a adresei D-vs No. 6371/1938, avem onoare a vă face cunoscut că
deplasându-mă în comuna Piatra, pentru a cerceta la faţa locului cele ar ătate de dl. Primar al
comunei în adresa pe care o înapoiem anexată, am constatat următoarele:
În comuna Piatra, din cauza construcţiei defectuoase a conductei de apă de la cişmeauade lângă biserică, apele murdare din infiltraţii pot pătrunde pe această conductă şi pot produce
epidemii în comună. Aceasta, cu atât mai mult fiind că actuala conductă trece prin cur ţile a
mai multor oameni care au instalat closete sau grajduri în imediata apropriere a acesteia.
Pentru remedierea acestui r ău, şi întrucât unii proprietari nu admit ca traseul noii
conducte alimentare să treacă prin cur ţile lor, ţinând seama de faptul că r ădăcinile arborilor ar
71 Ibidem, Ds. 53/1936, f. 2-10.72
Ibidem, Ds. 54/1936, f. 1-25.73 Ibidem, Ds. 67/1938, f. 169.74 Ibidem, f. 171.
28
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
29/118
putea stânjeni în viitor buna funcţionare a conductelor, credem absolut necesar ă dezgroparea a
28 ml. conductă de apă ce se află acum în funcţiune, procurarea din comer ţ a 100 ml.
conductă de aceiaşi diametru şi instalarea acesteia în noul traseu care va trece pe sub
drumurile comunale de la isvorul principal până la căminul de colectare, unde se va face
legătura cu conducta veche.
Se va menaja de asemenea pentru a se feri de infiltraţii insalubre, casa.
Lucr ările de să pătur ă şi orice altă manoper ă urmează a se face în mod voluntar de
locuitorii satului iar materialele necesare, conductele noi de fontă, pentru ştemuit, etc. vor
costa 30.000 lei.
Pentru a feri populaţia de orice boală, urmează ca până la complecta executare a
acestor lucr ări, apa din aceste isvoare să nu fie utilizată.
Şeful serviciului
Inginer, ss. M. Bogdan
Secretar,
ss. I. Ilescu75”.
În urma unor reclamaţii privitoare la funcţionarea Morii de Apă de pe râul Călmăţui un
funcţionar de la Birourile petiţiilor de pe lângă prefectur ă constată la 28 iunie 1938 că Moara
de Apă, proprietatea lui Gh. T. Beznea, funcţionează ilegal iar „lucr ările pentru asanare spre
aşi mări debitul de apă formează în susul apei, mlaştini, băltoace cu apă puturoasă clocite care
periclitează sănătatea publică prin dezvoltarea de ţânţari76”.
Tot în anul 1938 comuna Piatra dispunea de sacale pe 2 roţi pentru stingerea
incendiilor 77.
Comuna Piatra dispunea, în 1938, de următoarele proprietăţi:
Locul la Stejărei de 8 ha 50 ari destinat fâneţei, arendat pe anii 1937-1940; locul Moara de
apă de 1 ha 50 ari (mlăştinos), disponibil locuitorilor; Locul Porcărie de 7 ha 35 ari, destinat
ca islaz al porcilor; Locul Bâlciului de 1 ha 26 ari arendat anual începând cu 1936; LoculBelici de 1 ha 50 ari, arendat 1936-1940; Vadul Fântânii de 39 ari, nearendat; Locuri Publice,
teren arabil de 2 ha 33 ari arendat 1937-1940; un loc de 3 ha 50 ari, arabil, arendat 1936-1940;
loc de 56 ari, arabil, arendat, loc de 5 ha, arabil, arendat 1937-1942; loc de 5 ha, arabil,
arendat 1937-1942, Islaz Lissa (1908), 81 ha, arendat anual pentru păşune; Trup Poiana
75
Ibidem, f. 206.76 Ibidem, f. 442.77 Ibidem, Ds. 68/1938, f. 1.
29
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
30/118
Bâlciului, 405 ha 30 ari, arendat anual pentru păşune; Stangea Mică, 20 ari, loc viran cu
salcâmi78.
De asemenea la rubrica „Proprietăţi clădite şi terenuri” proprietăţi ale comunei Piatra
putem enumera: Primăria (construită în anul 1911) cu o suprafaţă clădită de 143 m.p. şi un
teren de 962 m.p. (Pl. 31); Uzina electrică cu o suprafaţă clădită de 19,5 m.p. şi un teren de
14,25 m.p.; un teren de 2392 m.p.; un teren de 3080 m.p.; localul şcolii I cu o suprafaţă
clădită de 450 m.p. şi un teren de 1700 m.p. (Pl. 30); biserica cu o suprafa ţă clădită de 465
m.p. şi un teren de 1708 m.p. (Pl. 24); localul Şcolii II cu o suprafaţă clădită de 370 m.p. şi un
teren de 4928 m.p. (Pl. 28); cimitir uman cu o suprafaţă de 15120 m.p. (Pl. 25); cimitir vite cu
o suprafaţă de 3888 m.p.; podul apei (podul peste Călmăţui spre Lissa); o magazie79.
În constituţia României din 27 februarie 1938 nu era prevăzut principiul de organizare
administrativ-teritorială. În art. 79 se arată „că instituţiile administrative sunt statornicite prin
lege”. Ca urmare a acestor prevederi organizarea administrativ teritorială s-a înf ă ptuit prin
Decretul Lege pentru organizarea administrativă din 13.08.1938.
Unităţile administrativ-teritoriale erau: comuna şi ţinutul. Judeţele deveneau alături de
plăşi simple circumscripţii administrative şi de control. Judeţul Teleorman f ăcea parte din
Ţinutul Bucegi iar comuna Piatra r ămânea în plasa Zimnicea80.
În anul 1939 pretura plăşii Zimnicea aprobă construirea a două „poduri de beton de
ciment”81 şi a unei băi comunale în comuna Piatra82.
La data de 20 aprilie 1940, Primăria „declar ă licitaţie deschisă pentru arendarea
suprafeţei de 8,50 ha teren mlăştinos şi păşune numit Stejărei şi 20 de locuri de casă situate în
noua vatr ă de sat Regele Carol al II-lea cu suprafaţa de 283 Ha proprietatea acestei
comune83”.
În anul 1940 este construită şi o topitorie de in şi cânepă din beton84.
În acelaşi an „D-na A. E. Ionescu, proprietar ă din această comună a convenit cu
locuitorii: Ion N. Filip, Ion Fl. Smioana, Marin St. Ilie, Tudor N. C. Rotaru, Poiana EnacheRâcă, Floarea Constantinescu şi Most. Ilie I. Râcu, loturi împroprietăriţi pe baza legii Agrare,
cu loturi de 4 ha şi 50 arii, din care 4 ha şi 25 arii în câmp pe teritoriul expropriat din moşia
M. Dicu şi Gh. Dumitrescu şi 2500 m.p. pe valea Găuriciului să schimbe 25 Ha teren
78 Ibidem, Ds. 69/1938, f. 46.79 Ibidem, f. 47.80 Localit ăţ ile jude ţ ului Teleorman…, p. 65.81 B.J.A.T.N, fond Pimăria comunei Piatra, Ds. 83/1939, f. 70.82
Ibidem, f. 77.83 Ibidem, Ds. 91/1940, f. 2.84 Ibidem, Ds. 95/1940, f. 31.
30
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
31/118
proprietatea sa cumpărat de la D-na Laurenţia Dumitriu prin actul transmis la Tribunalul
Teleorman sub N0 1779/939 cu altă suprafaţă egală parvenită din loturile celor şapte locuitori
menţionaţi mai sus din comuna Piatra [...]
Alături de loturile sătenilor spre Sud, D-na proprietar ă A. E. Ionescu, spre sud are
suprafaţa de 50 Ha în cotă disponibilă r ămasă în urma exproprierii r ămasă pe numele
părintelui său Cristea Capr ă azi decedat. Prin împăr ţirea între moştenitori prin actul de partaj,
petiţionarei i s-a destinat această suprafaţă.
Deci prin acest schimb petiţionara comasează cele 50 Ha ce posedă prin actul de partaj
cu 25 Ha loturile locuitorilor cu care face schimbul; iar locuitorii lotaşi ,prin schimb, se
aproprie de comuna Piatra cu circa 3 kilometri85”.
În luna octombrie 1940, în urma unor sesizări f ăcute de preotul Victor Ulmeanu din
comuna Piatra, inginerul Ion C. Ionescu de la Ocolul Agricol Zimnicea, s-a deplasat în
comună unde a constatat următoarele:
„prin anul 1930 din ordinul guvernului sa luat 84 Ha din trupul Islazului numit
„Belici” şi s-a pus temelia unei noi vetre de sat Regele Carol II. Cu această ocazie s-a
prevăzut locuri pentru Biserică şi alte localuri publice. Biserica a fost împroprietărită cu un
loc pentru biserică, 1 loc pentru cimitir şi un loc pentru casa parohială, în total circa 4800 m.p.
De atunci, de la înfiinţarea acestei Vetre de sat aceste locuri s-au dat în primire
primăriei care le arendează sătenilor prin licitaţie publică, venitul fiind adus la bugetul
comunei până la construirea noului sat86”.
În anul 1941 în comuna Piatra erau 2 preoţi, 4 învăţători, 18 mari proprietari de
pământ, 1 doctor, 1 industriaş, 10 mari comercianţi87.
În ceea ce priveşte lucr ările efectuate în comună putem enumera: repararea cişmelei
din faţa Bisericii; repararea cu ciment a cişmelei din Strangea Mare; construcţia unui abator
comunal; împrejmuirea cimitirului nou cu sârmă, procurarea unui nou motor pentru Uzina
electrică de 40 c.p.; construirea a două poduri de ciment; învelirea cu tablă a acoperişuluiPrimăriei88.
În anul 1943 se înfiinţează o cantină şcolar ă89. În ceea ce priveşte Păşunea Comunală,
ea avea 486 ha 881 ha provenite în urma Legii din 1907 şi 405 ha în urma Reformei agrare
din 1921). Ea era compusă din două Trupuri: Trupul Geroasa, 258 ha; Trupul Poiana
85 Ibidem, f. 140.86 Ibidem, f. 213.87
Ibidem, Ds. 129/1941, f. 792.88 Ibidem, f. 933.89 Ibidem, Ds. 158/1943, f. 74.
31
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
32/118
Bâlciului 228 ha90. Tot în anul 1943 se efectuează lucr ări de pavaje la Primărie, Şcoală şi
Biserica cu dale de beton91.
De asemenea, Casa de rugăciuni a Sectei adventiste de ziua 7-a este transformată în
Cămin Cultural:
„Proces Verbal
Astăzi 29 Martie 1943, noi, jand. Plutonier Stanciu Gheorghe, şeful Postului Jandarmi
Piatra, Gheorghe Apostol, primarul com. Piatra, preot Ioan Marinescu, parohul bisericii şi
Gheorghe A. Constantinescu, directorul Şcoalei primare Nr.1, ne-am constituit în comisiune
astăzi, data de mai sus, conform ord. Secţiei Jandarmi Zimnicele Nr. 1509/943, unde s'a luat
în discuţie întrebuinţarea ce trebuie să se dea Casei de rugăciuni a Sectei adventiste de ziua 7-
a din această comună.
În urma consultărilor ce s'au f ăcut, s'a hotărât ca această casă de rugăciune să fie
întrebuinţată ca local pentru Căminul Cultural „Alexandru I. Cuza” din această comună.
Acest local, împreună cu mobila ce se află în el, va fi folosit de Căminul cultural din
localitate cu începere de astăzi, 29 Martie 1943.
Drept pentru care am dresat prezentul proces-verbal.
Şeful Postului Jand. Piatra Primar
Preot Paroh Directorul Şcoalei Nr. 192”.
Lucr ările preconizare a se efectua în cursul anului 1943-1944 erau următoarele:
„Repararea cişmelei din centrul comunei (Biserică), înfiinţarea unui cimitir uman şi îngr ădirea
sa; construcţia a 10 podeţe de beton pe str ăzile laterale; construcţia unui pod de beton pe
strada Al. Cristescu; confecţionarea a 10 000 căr ămizi beton pentru trotuare; repararea şi
împrejmuirea Cişmelei Monumentului Eroilor; construcţia a două gherete de scânduri pentru
măcelărie; achiziţionarea unui drig pentru mor ţi, repararea magaziei localului Primăriei”.
La nivelul anului 1943 comuna Piatra avea 6945 locuitori şi 1325 de gospodării din
care 29 gospodării cu peste 25 ha pământ arabil, 1117 gospodării sub 25 ha pământ arabil,179 gospodării neproducători93.
În nomenclatorul serviciilor comunale se înscriu: fier ărie, măcelărie, rotărie, cismărie,
croitorie, brutărie, mor ărit, maşini de lână, maşină de treier,comer ţ, industrie94.
90 Ibidem, Ds. 159/1943, f. 1.91 Ibidem, Ds. 163/1943, f. 2, 4.92
Ibidem, Ds. 168/1943, f. 3.93 Ibidem, f. 17.94 Ibidem, f. 240.
32
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
33/118
În anul 1944 are loc o licitaţie pentru construirea unui puţ de tuburi de beton la
dispensarul comunal unde se găsea şi Baia Comunală95.
În octombrie 1945 are loc o licitaţie privind arendarea unor bunuri agricole
proprietatea comunei:
„Publicaţiune nr. 1435
1945 Octombrie 23
Se publică spre generală cunoştinţă că în ziua de 10 Decembrie 1945 orele 11-12 a.m.
se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate f ăr ă drept de supra oferte pentru
arendarea bunurilor agricole proprietatea comunei după cum urmează:
1. Lotul nr. 90 în suprafaţă de 5 Ha pământ arabil
2. Lotul nr. 92 în suprafaţă de 5 Ha pământ arabil
3. Loc Stejărei în suprafaţă de 8,50 islaz şi mlaştină
4. Loc casă Stariţa Veche în suprafaţă de 3,50 pământ arabil
5. 20 locuri casă Stejărei în suprafaţă de 2,30 pământ arabil
6. Loc Belici suprafaţă de 1,50 stuf mlăştinos
Termenul arendării este de 3 ani cu începere de la data aprobării licitaţiei
Preţul din oficiu este de 15.000 lei la Ha.
Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor depune odată cu oferta şi garanţia
provizorie de 5% din preţul oferit, iar la facerea contractului se va complecta cu 10%.
Disp. Art. 88 şi 110 din legea contabilităţii publice şi normele generale pentru ţinerea
licitaţiile sunt aplicabile acestei licitaţii.
Primar,
Secretar,96”.
Printre proprietarii cu suprafeţe de peste 25 ha, din comuna Piatra, putem numi pe
Mugur Ulmeanu cu 59 Ha97, Rodica Irimescu cu suprafaţa de 32,50 ha şi Demetra Florescu
cu 40 ha.În anul 1946 Moara împreună cu imobilul lui Frideric Schmidt avea următoarele
caracteristici
„Adeverinţă
95
Ibidem, f. 398.96 Ibidem, D 212/1945, f. 50.97 Ibidem, D 174/1944, f. 7.
33
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
34/118
Noi, Alexandru I. Neagu primarul comunei Piatra jud. Teleorman adeverim prin
prezenta următoarele date cu privire la imobilul şi moara proprietatea Frideric Schmidt în
asociaţie cu Victoria Popescu, imobil situat în această comună.
1. a. Suprafaţa terenului clădit este de 518,35 m.p.
b. Suprafaţa terenului neclădit este de 4378,65 m.p.
2. Imobilul casei are 4 încă peri, iar localul, de moar ă având şi un etaj, are trei încă peri.
În total sunt 11 dependinţe şi anume:
a. Locuinţă construită din căr ămidă acoperit cu tablă, cu 4 încă peri are
suprafaţa de 75 m.p.
b. Bucătărie din căr ămidă acoperită cu tablă cu două încă peri în suprafaţă de
22,75 m.p.
c. Localul moar ă din căr ămidă acoperit cu tablă, cu etaj, are 3 încă peri, cu o
suprafaţă de 160,60 m.p.
d. Remiză din căr ămidă acoperită cu tablă are o suprafaţă de 55 m.p.
e. Magazie din blană acoperită cu tablă, cu 3 încă peri are o suprafaţă de 80
m.p.
f. Grajd din pământ zidit, neterminat are o suprafaţă de 45 m.p.
g. Şopron din bârne, acoperit cu stuf, are o suprafaţă de 28 m.p.
h. Un coteţ din blană cu suprafaţa de 10 m.p.
i. Un closet de blană, în suprafaţă de 4 m.p.
3. Imobilul se învecineşte la R ăsărit cu proprietatea D-l Constantin F. Bălan, la Apus
cu D-l Vasile Florescu, la M. ZI cu şoseaua Piatra-Lissa, iar la M. Noapte cu viile comunei.
Pentru care am eliberat prezenta adeverinţă, conform art. [...] Prefecturii jud.
Teleorman nr. 3543/946.
Primar,
Secretar,98”.O listă la nivelul anului 1947 cu funcţionarii de stat, liberi profesionişti, meseriaşi şi
comercianţi din comuna Piatra arată astfel:
„Primăria comunei Piatra
Jud. Teleorman
98 Ibidem, Ds. 221/1946, f. 102.
34
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
35/118
Situaţia
Cu numărul funcţionarilor de stat, judeţ, comună, profesionişti liberi, meseriaşi, comercianţi
etc., întocmită conf. art. nr. 85/946.”
Funcţionari stat – 89
Funcţionari judeţ –
Funcţionari comună – 6
Liber profesionişti – 6
Meseriaşi – Drumari – 9
- Rotari – 3
- Fierari – 10
- Cismari – 12
- Mecanici – 5
- Croitori – 9
- Frezori – 2
- Dogari – 4
Comercianţi – Manufactur ă – 11
- Coloniale – 13
- Cârciumi – 9
Industriaşi – Maşini ....- 10
- Mori – 3
- Fabrică pălării – 1
- Dărace lână – 3
Muncitori cu braţele necalificaţi – 45
Se certifică de noi, prezenta situaţie
20 martie 1946
Notar,99”.O statistică f ăcută de Primăria comunei Piatra în 1947 ne pune la dispoziţie
următoarele date: număr ătorul total al locuitorilor era de 7320 din care 195 bărbaţi între 18 şi
21 ani şi 205 femei în aceeaşi categorie de vârstă. Bărbaţii de peste 21 ani erau 2120 iar femei
2190. Numărul plugarilor era de 1470, al meseriaşilor era de 150, al muncitorilor cu ziua 716,
al intelectualilor 17 şi al funcţionarilor 35. Comuna avea o suprafaţă de 5940 ha iar suprafaţa
terenului agricol apar ţinând acesteia era de 5324 ha. Numărul locuitorilor care aveau sub 5
99 Ibidem, Ds. 235/1947, f. 34.
35
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
36/118
pogoane era de 315 capi de familie, al celor care duceau până la 5 pogoane 295, al celor care
aveau până la zece pogoane 450; al celor care aveau până la douăzeci de pogoane 275, peste
zece pogoane 66 şi a celor lipsiţi de pământ 175. Locuitorii care aveau între 50 şi 100 de
pogoane erau 21100.
În urma unei inspecţii a pretorului plăşii Zimnicea în comuna Piatra s-a întocmit
următorul proces-verbal:
„Proces-verbal
Astăzi 5 mai 1948
Noi Cristea Şerban, Pretorul Plăşii Zimnicea am ....comuna Piatra
1. Inspecţia pe teren, localul Primăriei curat şi îngrijit.
2. Domicilul agricol planul de însămânţări potrivit planului de cultur ă este complect
realizat.
Domnul Agent Agricol va căuta ca terenul declarat recensământ să corespundă cu
suprafeţele declarate cultivate.
Islazul comunal s'a astupat parte din gropile f ăcute de Regimentul 25 Vaslui, mai sunt
o parte care se vor astupa.
S'a f ăcut lucernier ă pe islaz în suprafaţă de cca 3,50 Ha. În ceia ce priveşte încasarea la
islaz a vitelor învoite prin contract s'a încasat foarte bine.
3.
Domiciliul Sanitar, veterinar, comuna are 3 tauri, două vaci şi doi bivoli. Dintre
aceştia toţi sunt buni de reproducţie, afar ă de unul care se va vinde cu forme legale şi
înlocuit cu altul care va îndeplini condiţiunile.
Din suma prevăzută în bugetul islazului la art. 20 vor procura 2 vieri şi 4 berbeci de
rasă.
Domnul doctor vizitează regulat comuna şi a inspectat animalele producătoare de
lapte. În ceia ce priveşte sănătatea vaccinările nu sunt încasate prin buget, ci se plăteşte
separat de locuitori atunci când vrea să le vaccineze.În ceia ce priveşte abatorul comunal, nu există în comună însă primarul actual şi-a luat
obligaţiunea de a-l înfiinţa.
4. Activitatea sanitar ă
Autorităţile active şi sanitare au adus o frumoasă campanie în ceia ce priveşte
desinfectările localurilor publice punând în fiecare fântână var, s'a pus nisip în jurul
fântânilor. În ceia ce priveşte asistenţa medicală în comună există medic oficial şi particular.
100 Ibidem, f. 66.
36
8/19/2019 StudiuIstoric Arheologic Piatra
37/118
Activitatea moaşelor nu lasă nimic de dorit. În ceia ce priveşte controlul funcţionării
localurilor publice şi dacă posedă autorizaţia Consiliului de Higienă se face regulat şi contra
celor care nu au avut li s'a dresat acte de dare în judecată.
5. Activitatea Şcolar ă
La Şcolile din Comuna Piatra nu există cantine şcolare de-şi comuna este foarte mare
şi ar putea să mănânce 100 de băeţi săraci în fiecare zi. În ceia ce priveşte frecvenţa şcolar ă de
copii din cursul primar este bun. Cursurile de adulţi sau terminat.
6. Drumuri