REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
1. INFORMATII GENERALE..................................................................................2 2. PROCESE TEHNOLOGICE..............................................................................18
3. DESEURILE.........................................................................................................30
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.............................35
4.1. APA..................................................................................................................35
4.2. AERUL............................................................................................................47
4.3. SOLUL.............................................................................................................59
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI.........................................................................62
4.5. BIODIVERSITATE.......................................................................................67
4.6. PEISAJUL.......................................................................................................71
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC.............................................................71
4.8. CONDITII CULTURALE, ETNICE,
PATRIMONIU CULTURAL........................................................................72
4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII ASUPRA
FACTORILOR DE MEDIU.........................................................................72
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR......................................................................78
6. MONITORIZAREA............................................................................................78
7. SITUATII DE RISC............................................................................................79
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR.................................................................81
9. REZUMAT NON-TEHNIC................................................................................82
10. CONCLUZII SI RECOMANDARI....................................................................85
11. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE.....................................................................89
12. ANEXE...................................................................................................................92
13. LISTA TABELE...................................................................................................93
14.LISTA FIGURI......................................................................................................94
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS
1
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Denumirea investitiei:
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE
CONSTRUCTII ANEXE PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL , IN
MUNICIPIUL CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7 , JUD. CONSTANTA
1.2. Beneficiar:
S.C. STAFF GROUP FM S.R.L. , cu sediul in localitatea Constanta, STR. 1 Mai nr. 17B,
Bl. H16B, Sc.B, Ap.29 , jud. Constanta 1.3. Scopul si obiectivele lucrarii:
analiza tehnica a impactului asupra mediului, in timpul executiei si exploatarii
obiectivului;
precizarea starii actuale a factorilor de mediu;
stabilirea cauzelor care pot genera la un anumit nivel emisii de poluanti evacuati in mediu
si alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, provocate de activitatea
obiectivului;
stabilirea modalitatilor de actiune pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare,
pentru protectia mediului inconjurator.
Obiectivele lucrarii sunt:
identificarea potentialelor pericole pentru mediu si evaluarea nivelurilor expunerii;
estimarea riscurilor pentru mediu ;
identificarea masurilor pentru minimizarea efectelor negative asupra mediului,
determinate de implementarea obiectivului;
recomandari generale privind diminuarea impacturilor negative in timpul exploatarii
obiectivului .
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI2
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.4. Date generale referitoare la proiect
Perioada de executie propusa: 12 luni. Lucrarile proiectului vor incepe imediat ce se va obtine
autorizatia de construire.
Perioada de functionare : cel putin 50 de ani.
1.4.1.Detalii de amplasament
Obiectivul se va amplasa in intravilanul municipiului Constanta, in zona industriala (anexa1),
pe un teren cu o suprafata de 2585,22 mp conform acte si 2589,00 mp din masuratori, aflat in
proprietatea beneficiarului, conform contracului de vanzare-cumparare cu incheiere de autentificare
nr. 2198 din 14.07.2009 ( anexa 2 ) .
In zona se desfasoara activitati de productie, prestari servicii, depozitari, fiind zona industriala
consacrata a municipiului Constanta .
Pe terenul ce face obiectul proiectului analizat exista o suprafata construita de 563,09 mp,
formata din doua corpuri de cladire : unul de 479,77 mp si unul de 83,32 mp.
Conform Certificatul de urbanism nr. 3529 din 20.10.2009, eliberat de Primaria mun.
Constanta( anexa 3), indicatorii urbanistici sunt :
- POT existent 22% , CUT existent 0,22 ;
- POT propus 35% , CUT propus 0,35 .
Terenul este amplasat intr-o zona cu caracter industrial , avand ca vecinatati :
- la nord : depozit S.P. Ind. U.J.E.C.O.O.P. ;
- la sud : locuinte si str. Celulozei ;
- la est : I.M.C.O.M. S.A. Constanta ;
- la vest: IMSAT DOBROGEA CONSTRUCT S.R.L .
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajare a teritoriului este cea de
unitati predominant industriale .
Dc 86
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI3
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.4.2.Descrierea proiectului
Pe amplasamentul studiat, localizat in Constanta, pe Strada Celulozei nr. 5-7, beneficiarul
doreste realizarea unei unitati de productie, a carei activitate principala va fi cea de productie
carburant tip biodiesel, cu o capactate de 2000l/h, respectiv 2088 mc/an.
Circulatia autovehiculelor se va face pe Strada Celulozei , iar cea pietonala pe trotuarele
aferente.
In scopul realizarii obiectivului sunt prevazute a se realiza urmatoarele lucrari:
A. AMENAJARE HALA PRODUCTIE BIODIESEL
Pe amplasament exista o cladire cu suprafata de 479,77 mp constituita dintr-o structura de
cadre de beton armat, inchideri perimetrale cu zidarie de caramida, tamplarie metalica , pardoseala
din beton si acoperis in doua ape. In cadrul acestei hale se vor executa lucrari de amenajare si lucrari
de amplasare utilaje. Lucrarile de amenajare constau practic in compartimentarea cladirii in mai
multe zone, in functie de necesitatile de productie iar in fiecare dintre aceste zone vor fi amplasate si
mntate utilaje si echipamente, functie de destinatia fiecarei zone. Astfel hala de productie biodiesel
va cuprinde urmatoarele zone ( anexa 4 ), fiecare cu echipamente specifice:
1) ZONA DE PRODUCTIE
Va ocupa o suprafata de 133mp in cadrul halei de productie biodiesel si in ea se vor monta
principalele echipamente de productie a biodieselului(vezi anexa 5):
- Reactoare chimice 2 buc. Acestea reprezinta principalele echipamente de pe fluxul de
productie, in care are loc amestecul intre metoxidul de sodiu si uleiul vegetal, practic aici
are loc reactia de transesterificare, ce sta la baza procesului de productie al biodieselului.
Cele doua reactoare sunt identice si au fiecare, o capactate de productie biodiesel de 1000
l/h. Ele functioneaza alternativ, niciodata in acelasi timp;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI4
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- mixere in linie 2 buc., tip INOXPA ME-4100 ( anexa 6) . Un mixer este utilizat pentru
amestecul metanolului cu soda caustica, iar cel de-al doilea mixer este utilizat pentru
amestecul pre-format ( metanol+soda caustica ) cu uleiul preincalzit ;
- pompe :
vacuum 6 buc. Se vor utiliza 4 pompe tip FINDER LEX 50/xx (pentru faza 1
de recuperare a vaporilor de metanol anexa 7) si 2 pompe tip BUSCH RA 016B
(pentru faza 2 de recuperare vapori anexa 8) ;
proces -13 buc., in urmatoarele configuratii : pompe circulatie metanol 2 buc (tip
Tapflo- TXR20 TTT anexa 9), pompa alimentare separator 1 buc (tip Ebara-
CDA 4.00), pompa alimentare basa 1 buc (tip Ebara- 3M32-200/3), pompa
alimentare caldarina 1 buc (Grundfos, tip CR 1-30 ), pompe circulatie apa 3 buc
(Dab, tip A80, rotor umed anexa 10), pompa circulatie biodiesel 1 buc (Neptun,
tip V40-8E3), pompa circulatie ulei 1 buc (Neptun, tip 407), pompe dozatoare 3
buc(Dostec-50, tip 71-LP44 anexa 11) ;
impuls -2 buc. Acestea au rolul de a doza amestecul optim, in functie de parametrii
de proces, la intrarea in reactor.
- schimbatoare de caldura cu placi 4 buc - Sondex, tip SCP, S4A-1700-3MTL );
- separatoare 3 buc; GEA Westfalia, tip OSD18-01;
- moara 1 buc; Aceasta are rolul de a macina fulgii de NaOH, inainte ca acestia sa intre in
procesul de fabricare a metoxidului de sodiu.
- rezervoare tampon/proces 13 buc;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI5
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- generatoare microunde , cu urmatoarele caracteristici : putere 80 / 100 W, 2 F, 450 VDB,
0.35 / 0.44 A. Acestea sunt in numar total de 6, cate trei pe fiecare reactor si au rolul de a
compensa pierderile de temperatura de-a lungul reactorului, in timpul procesului de
transesterificare.
2) ZONA GENERATOARE DIESEL
Va ocupa o suprafata de 90,2mp in cadrul halei de productie biodiesel si aici se vor monta
cele doua Diesel generatoare care vor furniza abur si energie elctrica necesare desfasurarii
activitatilor din cadrul obiectivului.
Generatoarele sunt echipate cu motoare diesel tip MB 820: 890 CP, 1500 Rpm si vor utiliza
drept combustibil chiar biodieselul produs in instalatie. Acesta va fi depozitat intr.-un rezervor
metalic ( basa), situat in hala. Alimentarea rezervorului se face automat din instalatie.
Consumul de combustibil estimat este de 70l/h iar generatoarele vor functiona alternativ.
Gazele arse rezultate ca urmare a arderii biodieselului in generatoarele Diesel, sunt evacuate
in atmosfera printr-un cos cu diametrul de 270 mm si inaltimea 2,5m de la nivelul solului. Practic,
evacuarea gazelor arse se face la nivelul acoperisului cladirii. Aceste gaze, inainte de evacuare vor
incalzi apa din caldarina, producandu-se astfel aburul necesar in instalatia de producere a
biodieselului. Totodata, energia mecnica produsa ca urmare a functionarii motoarelor Diesel va fi
transformata in energie electrica prin intermediul unui grup electrogen cu urmatoarele caracteristici:
750 KvA, 1500 Rpm, 1085 A, 400 V, 50 Hz, CL F, IP 21S, excit. 98 V / 75 A
3) CAMERA TEHNICA/CAMERA DE COMANDA
Aceasta se afla in cadrul zonei de productie (conform plan vezi anexa 4) si aici se va monta
panoul de comanda al instalatiei care include un sistem automat de control al temperaturii, presiunii,
debitului si dozarii materiilor prime, precum si a starii echipamentelor, in functie de variatia
parametrilor din sistem in diferite puncte de citire. Citirea parametrilor din sistem este realizata prin
intermediul urmatoarelor echipamente:
- traductoare de presiune
- traductoare de temperatura cu termorezistenta si teaca de protectie
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI6
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- presostate, presostate diferentiale
- termostate
- traductoare de nivel tip presiune si cu flotor
- traductoare de debit
Transmiterea la distanta a semnalului se face pe 2 sau 3 fire, in domeniul 4-20mA, iar
interpretarea lor in panoul de comanda se realizeaza prin intermediul unor indicatoare digitale cu
relee inchis/deschis care comanda modificarea starii de functionare a echipamentelor si a parametrilor
de sistem. Functionarea este in consecinta complet automatizata.
4) LABORATOR
Este amplasat langa sala de productie, cu acces din camera de comanda. Va fi dotat cu
echipamente specifice de laborator pentru determinarea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor
prime utilizate si ale produsului finit obtinut.
5) MAGAZIE
Este amplasata langa laborator, fiind prevazuta si cu un spatiu de birou. In ea se vor depozita
diverse materiale, piese schimb si scule marunte pentru interventii rapide in cazul micilor defectiuni
care pot apare la diverse echipamente si utilaje.
6) GRUPURI SANITARE SI VESTIARE
In incinta vor fi amenajate vestiare pentru angajati si doua grupuri sanitare ce vor cuprinde
fiecare cate un vas de toaleta, o chiuveta si un dus.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI7
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAB. DEPOZIT UL DE MATERII PRIME SI PRODUS FINIT
In exteriorul halei este amenajata o platforma betonata, prevazuta cu canale de scurgere ape
pluviale, pe care se vor amplasa urmatoarele rezervoare:
Rezervor de stocare biodiesel - 1buc cu V=164mc;
Rezervoare de stocare ulei - 2 buc cu V1 =138 mc si V2 = 139 mc;
Rezervor de stocare metanol - 1 buc cu V = 55 mc;
Rezervor de stocare glicerina bruta -1 buc cu V = 54 mc ;
Stocator CO2- 1 buc cu V= 10 mc.
Rezervoarele de ulei si rezervorul de biodiesel sunt constructii metalice , cilindrice,verticale,
supraterane si sunt prevazute la interior cu serpentine de incalzire prin care circula abur. Exista doua
astfel de circuite(tur-retur). De asemenea rezervoarele sunt prevazute la interior cu palete ce asigura
agitarea continua a marfii in rezervoare.
Rezervoarele de metanol si glicerina sunt de asemenea constructii metalice,
cilindrice,verticale, supraterane.
Toate rezervoarele sunt cu capac fix, reglarea presiunii in interiorul rezervoarelor facandu-se
prin intermediul unui strat de gaz inertizat introdus la partea superioara a rezervorului. In cazul
obiectivului analizat se va utiliza CO2, care va fi stocat intr-un rezervor cilindric suprateran, cu
capacitatea de 10 mc, amplasat in imediata vecinatate a rezervorului de ulei.
Depozitul de hidroxid de sodiu va fi amenajat intr-o cladire existenta, situata in imediata
vecinatate a rezervorului de glicerina. In procesul tehnologic se va utiliza NaOH in stare solida,
ambalata in saci de polietilena.
C. ALTE AMENAJARI
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI8
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAPlatforma betonata din incinta obiectivului este prevazuta cu canale colectoare prin
intermediul carora apele pluviale sunt evacuate in reteaua pluviala oraseneasca. Aceste canale au o
capacitate de 200mc si sunt astfel realizate incat pot prelua eventuale scurgeri provenite din
rezervoare, in caz de accident, fara a exista pericolul ca materialul colectat in acest caz sa ajunga in
reteaua de canalizare.
In aceste canale se monteaza si conductele de legatura intre rezervoare si instalatia de
producere biodiesel.
De asemenea se va monta un separator de produs petrolier inainte de evacuarea apelor uzate
colectate din incinta obiectivului in reteaua de canalizare oraseneasca. Acesta va fi astfel dimensionat
incat sa poata trata adecvat intreaga cantitate de ape uzate ce poate fi preluata de canalele colectoare
si astfel incat apele uzate evacuate in reteaua de canalizare, dupa ce sunt trecute prin separatorul de
produs petrolier sa indeplineasca conditiile de calitate conform NTPA 002/2005.
1.4.3.Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
Materiile prime utilizate pentru producerea biodieselului sunt hidroxidul de sodiu (NaOH) ,
alcoolul metilic (CH3OH) si uleiul vegetal .
Cantitatile de materii prime necesare pentru producerea a 1000 l biodiesel sunt conform
tabelului urmator :
Tabelul nr. 1: Consum de materii prime la 1 000 l biodiesel
Materie prim / resurs utilizat
U.M. Cantitate Toxicitate
ulei vegetal l 1 000 nepericulos
metanol kg 300 Toxic prin inhalare,in contact cu pielea si prin
inghitire, pericol de efecte ireversibile grave.
Fraze de risc : R11-23/24/25-39
hidroxid de sodiu kg 3 Coroziv Fraze de risc: R35
Ca materie prim de baz pot fi utilizate o varietate de grsimi vegetale i animale (ulei de
rapi, floarea soarelui, soia, alune, semine de bumbac, grsimi animale, ulei vegetal reciclat, etc.),
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI9
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAdar n instalaia analizat urmeaz a fi utilizat n principal uleiul vegetal . Combustibilul cel mai bun
se obtine din ulei de rapita, acesta avand parametrii cei mai buni la temperaturi scazute. Ca regula
generala, o temperatura de solidificare mare a uleiului utilizat va duce la o temperatura de solidificare
mare a combustibilului obtinut.
Uleiurile vegetale, ca de exemplu uleiul de rapita, sunt compuse in principal din trigliceride
(ester al alcoolului trihidroxilic cu glicerina) i 3 acizi grai. Acizii grasi sunt formati din catene de
carbon cu numar par i pot fi saturati (fara legaturi duble intre atomi de carbon alaturati),
mononesaturati (o legatur dubla) sau polinesaturati (mai multe legaturi duble). Ponderea respectiva a
acizilor grasi existenti intr-un ulei vegetal este, in mare masura, stabilita genetic si este denumita tipar
de acizi grasi.
Structura si compozitia uleiurilor vegetale influenteaza in principal proprietatile caracteristice
ale biodieselului, cum sunt: densitatea, vascozitatea, puterea caloric, punctul de inflamabilitate, cifra
de iod, etc. Punctul de topire al uleiurilor este cu atat mai sczut, cu cat ponderea acizilor grasi
nesaturati este mai mare .
Tabelul nr.2: Parametrii generali ai uleiurilor utilizate in instalatie
Caracteristica Unitatea de masuraValoarea optima
Valoare normala n
uleiuriApa si materii organice % max. 4 max. 1Acizi grasi liberi % max. 3 max. 3Punct de autoaprindere (Pensky Martin)
0C min. 121 min. 121
Grad de nesaturare (indice de iod) - ~ 80 max. 120
Pe amplasament, uleiul vegetal va fi stocat intr-un rezervor suprateran cu capacitatea de 164
mc.
Metanolul este un derivat hidroxilic al hidrocarburilor, continand o grupare hidroxil n
molecula; se obine prin hidrogenarea monoxidului de carbon. Se prezinta sub forma unui lichid
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI10
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAincolor, cu miros caracteristic. Este solubil in apa si solventi organici, avand punctul de fierbere p.f. =
64,50C.
Caracteristicile fizico-chimice ale metanolului utilizat n proces sunt prezentate n tabelul de
mai jos si evidentiate in fisa tehnica de securitate din anexa 12 :
Tabelul nr.3: Caracteristicile fizico-chimice ale metanolului
Caracteristici metanol Unitatea de masura Valoare determinata
aspect - lichid limpededensitate la 200C (max.) g/cm3 0,791concentratie % 99,96interval de distilare- punct initial minim 0C 64,25- punct final, maxim 0C 64,64- in intervalul 64-650C % vol. 99Metil-cetone (aceton), max. ppm < 30Copui carbonilici (formaldehida), max. ppm 6,00
Fraze de riscSeria R 1-23/25Seria S 1/2-7-16-24-45Seria E 1-10
Metanolul va fi stocat pe amplasament intr-un rezervor suprateran cu o capacitate de 55mc.
Conform HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt
implicate substante periculoase, Anexa 1, tabelul 1, metanolul este mentionat ca substanta
periculoasa datorita inflamabilitatii (ti
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTApentru prevenirea scurgerilor accidentale, cerinte privind transportul, manevrarea si depozitarea, date
privind stabilitatea si reactivitatea, informatii toxicologice, informatii ecologice, recomandari privind
eliminarea finala etc.
Hidroxidul de sodiu va fi utilizat sub forma de fulgi si achizitionat numai de la producatori
autorizati. De regula acesta se comercializeaza la saci de polietilena de 25 kg. Va fi depozitat in
conditii corespunzatoare, in magazia ce urmeaza sa se amenajeze pe amplasament. Fisa tehnica de
securitate a produsului este prezentata in anexa 13.
Tabelul nr.4: Date tehnice privind hidroxidul de sodiu
Concentratie%, greutate
Nr. CAS Nr. EC Nr. indexListasubstantelorpericuloase
Simbolpericol
FrazeR
98-99 1310-73-2 215-185-5 011-002-00-6 C R35
Depozitarea se va face ntr-o zona rece, bine ventilata, lipsita de umiditate, ferita de caldura,
radiatii UV si substante incompatibile. Se pastreaza in ambalajele originale, inchise etans, deoarece
hidroxidul de sodiu poate sa absoarba umiditatea si bioxidul de carbon din aer, rezultand carbonat de
sodiu. Se ambaleaza in saci de polietilena, polietilena dublata de polipropilena.
1.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici, generati de activitatea propusa, care
afecteaza mediul
1.5.1.Zgomot si vibratii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI12
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTASunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intensitatii sunetelor este
decibelul (dB). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intensitatea
zgomotului dat si intensitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore
de 0,0002 dyne/cm2 si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinand
seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezinta
depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitatii.
Zgomotul se caracterizeaza prin doua elemente esentiale : frecventa si intensitatea . Frecventa
reprezinta numarul de oscilatii pe unitatea de timp si se masoara in Hertzi . Din punct de vedere
fiziologic , frecventa determina tonalitatea unui zgomot . Intensitatea corespunde cantitatii de energie
purtata sau transportata de un fenomen de vibratil . Se masoara in ergi sau bari . Sub aspect
fiziologic, intensitatea determina sonoritatea . Zgomotul , prin prezenta sa in mediul ambiant ,
defineste poluarea sonora .
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate
intre 0 si 120 dB (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim). Zgomotul produs de o convorbire
se situeaza intre limitele de 30 si 60 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul
uman, acesta este fondul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli
provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli sunt insuportabile (in secolele trecute exista termenul
de moarte sub clopot).
Aparent mai putin sesizabil decat celelalte noxe care confrunta zilnic mediul inconjurator,
zgomotul a fost multa vreme neglijat. In realitate zgomotul reprezinta o sursa importanta de
disconfort, determinand adevarate leziuni si chiar dereglari psihice. Este, pe de alta parte demonstrat
ca nu orice tip de zgomot este nociv, in anumite limite acesta fiind chiar benefic. O liniste absoluta
este la fel de daunatoare ca si zgomotele la niveluri ridicate.
Nocivitatea unui zgomot este determinata de frecventa si durata sa. Este greu de decis daca un
zgomot este suportabil sau nu, acest lucru depinzand pana la urma de fiecare individ in parte. De
asemenea se stie ca este mai usor de suportat un zgomot scurt decat unul continuu sau repetat la
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI13
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAintevale mici, ca si faptul ca un zgomot de intensitate ridicata este mai neplacut decat un zgomot de
joasa frecventa.
Zgomotul poate determina surditatea traumatica sau perturbari ale sistemului nervos. Un
zgomot de o intensitate mare , intr-un interval scurt de timp poate determina pierderea definitiva a
functiilor organului auditiv sau diminuarea capacitatilor sale, asa cum este cazul multora din
zgomotele des generate in industrie.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si
urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta
cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului,
cu afectarea sistemului nervos si auditiv.
Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban.
Zgomotul reprezinta unul dintre cei mai greu de influentat agenti de stres din mediu, pentru care
limita intre nivelul necesar, acea componenta a eustress-ului , care face fiinta umana apta de reactii
adecvate si promte si cea a distress-ului , este destul de labila, cu efecte depinzand nu numai de
nivelurile estimate ale zgomotului dar si de o multitudine de factori atat extrinseci cat si proprii
receptorului.
O serie de actiuni de monitorizare a poluarii sonore urbane efectuate de institutii specializate
au scos in evidenta o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de
50dB(A) la inceputul anilor 80 la aproximativ 70 dB(A) in 2000. Mai grav este faptul ca o dinamica
ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea
fenomenului poluarii sonore, care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale
zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens (de ex. marile bulevarde)
depasesc frecvent 70 dB(A). Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite , din cartiere, in care
locuieste majoritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonaritinde si el spre niveluri cuprinse
intre 60 si 70 dB(A), semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv.
In timpul derularii lucrarilor de amenajare a spatiilor si montaj a echipamentelor, se apreciaza
ca nu se vor atinge nivele de zgomot ori vibratii peste limitele admise. Avand in vedere si faptul ca
obiectivul se va amenaja intr-o zona cu destinatie preponderent industriala, se apreciaza ca nu se va
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI14
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAinregistra un disconfort pentru vecinatati, determinat de producerea unor zgomote sau vibratii
puternice, cu atat mai mult cu cat lucrarile de amenajare se vor efectua in general ziua , intre orele
8-16 .
In perioada functionarii obiectivului se estimeaza ca sursa suplimentara de zgomot fata de
situatia existenta va fi suplimentarea traficului in zona in perioada de aprovizionare cu materii prime
si de livrare produs finit. Avand in vedere frecventa relativ scazuta a acestor operatiuni se poate
considera ca este posibila respectarea prevederilor legale privind nivelul de zgomot .
In ceea ce priveste nivelul de zgomot generat de functionarea echipamentelor si utilajelor
tinand cont ca acestea sunt amplasate in spatii inchise si sunt utilaje noi, moderne se poate considera
ca nivelul de zgomot la limita incintei unitatii se se incadreaza in limitele legislatiei n vigoare .
STAS 10009/88 prevede urmatoarele valori admisibile ale nivelului de zgomot exterior pentru
strada de categoria tehnica IV si pentru spatii de productie, msurate la bordura trotuarului ce
margineste partea carosabila:
- nivelul de zgomot echivalent Lech = 70 dB (A)
- valoarea curbei de zgomot Cz = 65 dB
- nivelul de zgomot de varf L10 = 80 dB.
1.5.2.Radiatie electromagnetic, radiatie ionizant
Procesul tehnologic de producere a biodieselului in cadrul obiectivului analizat presupune
utilizarea unor generatoare de microunde , care vor fi montate pe cele doua reactoare . In total vor fi
montate 6 generatoare , cate 3 pe fiecare reactor. Rolul acestora este de a compensa pierderile de
caldura la nivelul reactorului si mentinerea unei temperaturi constante, optime pe tot parcursul
traseului reactorului.
Principalele caracteristici tehnice ale unui astfel de generator sunt: putere 80 / 100 W, 2 F,
450 VDB, 0.35 / 0.44 A
1.5.3.Poluare biologic (microorganisme, virusi)
Nu e cazul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI15
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA1.5.4.Alte tipuri de poluare biologica sau fizica
Nu sunt.
1.6. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
Amplasamentul analizat a fost ales, in principal, datorita localizarii sale in zona industriala a
municipiului Constanta , departe de zonele locuite, iar activitatea se va incadra in specificul zonei.
Locatia a fost aleasa si datorita prezentei constructiilor necesare pe amplasament, astfel incat nu au
mai fost necesare decat lucrri de construcie pentru anexe, fiind valorificat potenialul existent, cu
uoare modernizri i reabilitri.
In ceea ce privete instalaia de producere biodiesel s-au analizat oferte ale mai multor firme
producatoare de astfel de echipamente fiind aleasa cea care asigura un regim performant de
funcionare al echipamentelor, cu un randament ridicat i cu un minim de deeuri generate, avantajele
instalaiei utilizate fiind:
nu exist emisii atmosferice din proces;
vaporii de metanol sunt recuperai i reintrodusi in proces;
nu se utilizeaza ap n procesul de splare al biodieselului, astfel incat nu rezulta ape uzate
tehnologice;
din procesul tehnologic nu rezult deseuri, ci doar produse finite (biodiesel i glicerin), cu
valoare de intrebuintare ;
sistemul de alimentare/ evacuare al instalatiei este etans.
1.7. Informatii despre documente /reglementari existente privind planificarea/amenajarea
teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Terenul studiat , cu suprafata de 2585,22mp, aflat in intravilan, in zona industriala a
municipiului Constanta si, conform certificatului de urbanism , nu se afla in zone protejate si nici
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI16
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAintr-o zona in care s-au instituit interdictii de construire. Destinatia terenului conform planurilor de
urbanism aprobate este de unitati predominant industriale .
Fig. nr. 1 : zona industriala vestica a municipiului Constanta
1.8. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta
Amplasamentul are accesul rutier si pietonal asigurat prin str. Celulozei , situata pe latura de
sud a terenului.
Obiectivul este racordat la retelele de alimentare cu apa, canalizare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI17
Zona industriala a mun. Constanta in care se afla
obiectivul analizat.
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAIn ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica din reteaua nationala aceasta se va realiza
prin intermediul unui PT ce va fi amplasat in zona portii de acces in incinta obiectivului si va fi in
principal utilizata pentru iluminatul obiectivului. Energia electrica necesara functionarii
echipamentelor va fi produsa pe amplasament prin intermediul generatoarelor electrice.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Date generale privind producerea biodieselului
Biodieselul (metilesterul) se obine din reacia de transesterificare cu metanol a uleiurilor
vegetale, n prezena unui catalizator (metoxid de sodiu).
Reactia chimica folosita pentru producerea biodieselului din ulei vegetal este reactia de
transesterificare, ce poate fi reprezentata astfel :
CH2 -O-CO-R CH2-OH I (catalizator) I CH -O-CO-R + 3 CH3OH --------------- 3 CH3-O-CO-R + CH-OH I ICH2 -O-CO-R CH2-OH
(Trigliceride) (Metanol) (Metilester) (Glicerina)
Reactia de transesterificare este reversibila si moderat exoterma.
Studiul caracteristicilor cinetice ale reactiei de transesterificare in cataliza cu hidroxid de
sodiu, la raportul molar ulei/metanol de 1/6 si la temperaturi intre 50 si 65 0C, a relevat faptul ca
reactia este de ordin cinetic global doi( ordinul unu in raport cu fiecare dintre reactanti). Reactia se
desfasoara cu viteza mare in primele 10 30 minute, apoi evolueaza mai incet, apropiindu-se de
echilibru pe care il atinge dupa mai multe zeci de minute in functie de proportia de catalizator folosita
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI18
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAsi de temperatura. Spre exemplu la un raport molar ulei molar de 1/6, o cantitate de
catalizator( hidroxid de sodiu) reprezentand 0,3% din cantitatea de reactanti si la o temperatura de 60
0C, timpul necesar antingerii conversiei maxime este de doua ore. O crestere a temperaturii de reactie
cu 10 0C, duce la o crestere de aproximativ 2,5 ori a vitezei de reactie.
Studiile experimentale pentru decantarea fazei glicerinice au aratat ca in aproximativ 30
minute, se separa majoritatea glicerinei rezultata in proces.
Epuizarea metanolului ramas in biodiesel dupa reactie( 0,5 5%) necesita un singur echilibru
teoretic de separare. Experientele au aratat ca centrifugand o proba de biodiesel brut, alcalinitatea si
continutul de glicerina pot scade la valori de 0,1% pana la 0,004% la forte centrifuge relative de 7000
9000.
Biodieselul este un combustibil alternativ, fiind o alternativ ecologica prin faptul c este
biodegradabil si nu este toxic. Prezinta o concentraie mai redusa a emisiilor atmosferice in raport cu
cele rezultate din combustia produselor petroliere.
Printre alte avantaje ale folosirii biodieselului se numara i acela al indicelui mare de ungere,
ceea ce nseamn viata mai lunga a injectoarelor, costurile de intretinere pentru motor fiind cu 10
20 % mai mici dect n cazul utilizarii motorinei.
Este un solvent mai bun decat motorina obisnuita , ceea ce determina reducerea depunerilor
de reziduuri, acestea fiind preluate de ctre filtrul de carburant, care, n acest caz, trebuie schimbat
dupa un numar mai redus de kilometri parcuri.
Biodieselul contine mai putine hidrocarburi si poate reduce emisia de particule cu peste 20 %,
reducand semnificativ si emisia de CO.
2.2. Procese tehnologice de productie
Procesul tehnologic ce se va desfura pe amplasament va fi reprezentat de producerea i
distribuia biodieselului, capacitatea de productie a unui reactor fiind de 1000 l/h, respectiv 2088 mc/
an (in regim de functionare de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana) . In ipoteza ca cele doua reactoare vor
functiona concomitent, capacitatea totala teoretica a instalatiei va fi de 2000 l/h.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI19
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Procesul de obinere a combustibilului biodiesel
Etapele procesului tehnologic de producere biodiesel in instalatia analizata sunt urmtoarele:
1. Pomparea uleiului vegetal din rezervorul de stocare n recipientul de prenclzire. Inainte de a
fi stocat in recipient uleiul este filtrat. Filtrul pentru ulei este unul mecanic, realizat din site
metalice i asigur reinerea eventualelor impuriti (particule fine, n suspensie) prezente n
ulei.
2. nclzirea uleiului vegetal pn la temperatura optim, utilizand pompe de cldur
(ncorporate n instalaie) si transferul uleiului incalzit catre circuitul de alimentare al
reactorului de transesterificare.
3. prepararea metoxidului de sodiu. Initial, fulgii de hidroxid de sodiu sunt macinati in moara
existenta in incinta halei de productie dupa care amestecarea hidroxidului de sodiu (NaOH) cu
alcoolul metilic (CH3OH) se realizeaza prin intermediul unui mixer inline, care extrage
simultan cantitatea necesara de NaOH ( dozarea prin intermediul unui snec actionat de un
motor electric) si necesarul de alcool metilic, incalzit in prealabil printr-un sistem de
serpentine, care este dozat prin intermediul unei pompe ATEX ale carei comenzi
inchis/deschis este data de semnalul digital primit de la un flowmetru inline. Dupa
amestecarea celor doua substante pentru obtinerea metoxidului de sodiu, acestea sunt
transferate intr-un tanc tampon , prevazut cu un agitator de turatie medie pentru mentinerea
gradului de omogenizare, dupa care este introdus in circuitul de alimentare al reactorului de
transesterificare.
4. desfurarea reaciei de transesterificare . Uleiul vegetal este amestecat cu metoxidul de sodiu
in circuitul de alimentare al reactorului, prin intermediul unui mixer inline care extrage
simultan cantitatea necesara de ulei, dozata prin intermediul unei pompe dozatoare cu doua
capete si cantitatea necesara de metoxid dozata prin intermediul unei pompe dozatoare.
Amestecul este transferat in doua tancuri tampon in care este incalzit pana la temperatura de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI20
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAreactie cu ajutorul unor serpentine prin care circula abur produs de caldarina, dupa care este
preluat de catre pompele de impuls care refuleaza la intrarea in reactor. Reactia se desfasoara
sub agitare timp de 60 minute. Agitarea amestecului se realizeaza datorita constructiei interne
a reactorului, prevazut cu sicane (reduceri diametrale) periodice si a caracteristicilor oscilatorii
de flux impuse de regimul intermitent de functionare al pompelor de impuls. In urma reactiei
se formeaza esteri metilici (metilesteri) ai acizilor grasi (EMAG) si glicerina.
5. recuperarea metanolului n exces. Metanolul in exces, care ajunge in timpul reactiei in faza de
vapori, este extras printr-o conducta amplasata la partea superioara a tancului tampon aflat la
iesirea din reactor a amestecului cu ajutorul unei pompe de vacuum si este condensat intr-un
schimbator de caldura cu placi tip SCP, in care circula in contracurent cu apa care preia
caldura si care este racita in circuit inchis cu ajutorul unui radiator amplasat la exterior.
Vaporii condensati creeaza o usoara depresiune care favorizeaza evacuarea lor din tancul
tampon. Amestecul din tancul tampon trece intr-un alt tanc incalzit cu ajutorul unor serpetine
prin care circula abur produs de caldarina, pentru cresterea temperaturii amestecului de reactie
la aprox. 85-90 grade , in scopul separarii metanolului in exces, metanol care urmeaza un
circuit separat de condensatie, fiind apoi reintrodus in circuitul de metanol.
6. separarea glicerinei de biodiesel Amestecul rezultat din reactie ( biodiesel si glicerina) separat
astfel de metanol este colectat in alte doua tancuri tampon prevazute cu ventile automate pe
partea de refulare si preluat de cate un separator in parte pentru fiecare din cele doua tancuri
in vederea separarii initiale a biodiesel-ului de glicerina. Biodiesel-ul este colectat intr-un
rezervor si un alt separator preia glicerina in vederea purificarii acesteia inainte de colectarea
in rezervorul de glicerina.
7. indeprtarea fazei reziduale;
8. purificarea biodieselului, (sistem centrifugal, fr ap de splare);
Intregul proces este supravegheat printr-un sistem automat de control al temperaturii,
presiunii, debitului si dozarii materiilor prime, precum si a starii echipamentelor, in functie de
variatia parametrilor din sistem in diferite puncte de citire. Citirea parametrilor din sistem este
realizata prin intermediul:
- traductoarelor de presiune;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI21
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- traductoarelor de temperatura cu termorezistenta si teaca de protectie;
- presostate, presostate diferentiale;
- termostate;
- traductoare de nivel tip presiune si cu flotor;
- traductoare de debit;Transmiterea la distanta a semnalului se face pe 2 sau 3 fire, in domeniul 4-20mA, iar
interpretarea lor in panoul de comanda se realizeaza prin intermediul unor indicatoare digitale cu
relee inchis / deschis care comanda modificarea starii de functionare a echipamentelor si a
parametrilor de sistem.
Functionarea este in consecinta complet automatizata si monitorizata prin intermediul
tabloului de comanda
n cadrul laboratorului vor fi realizate testri n vederea determinrii calitii i compoziiei
uleiurilor (titrare, n vederea determinrii coninutului de acizi grai i ap), precum i pentru testarea
produsului finit (biodiesel), pentru a verifica ncadrarea acestuia n standardele stabilite.
2.3. Bilantul de materiale
In cadrul procesului tehnologic de producere a biodieselului in cadrul obiectivului analizat,
bilantul de materiale arata astfel :
Tabelul nr. 5: Bilan de materiale n procesul de producere a biodieselului
Intrri de materiale Ieiri produse finite
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI22
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
(primare, secundare)Materie prim Cantitate Produs finit Cantitate ulei vegetal 1 000 lmetanol (99%) 300 kghidroxid de sodiu 3 kg
biodiese
l 1 000 l
Apa din retea 1mc/lunaEnergie electrica 120-150 kw/lunaAbur 1 mc/luna
glicerin 100 l
Pentru depozitarea materiilor prime, respectiv a produselor finite, pe amplasament se vor
monta rezervoare supraterane.
tabelul nr. 6 : Rezervoare de stocare pe amplasament
Numr rezervoare Capacitate [m
3] Materia depozitat
1 164 biodiesel1 138 ulei1 139 ulei1 55 metanol1 54 glicerina
Metanolul si uleiul vegetal se vor achizitiona vrac. Aprovizionarea se va face pe cale rutiera,
cu cisternele, in incinta obiectivului fiind amenajat un punct de descarcare materii prime .
Depozitarea se va face in rezervoarele dedicate fiecarui tip de produs .
Hidroxidul de sodiu se va achizitiona in saci de polietilena si va fi depozitat in magazia
special amenajata.
Materiile prime vor fi preluate de la producatori autorizati si vor fi insotite de fisele tehnice de
securitate . Transportul se va face numai de catre unitati autorizate , cu respectarea prevederilor HG
1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri
periculoase in Romania. Manipularea produselor se va face de catre personal instruit si dotat cu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI23
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAechipament corespunzator . Operatorul va respecta masurile din fise privind modul de depozitare ,
masurile PSI , masurile de protectie a mediului , incompatibilitatile substantei .
Produsul final obtinut (biodieselul) este stocat in rezervorul cilindric suprateran , cu
capacitatea de 164mc. Produsul obtinut va corespunde standardului de calitate SR EN 14214,
coninutul energetic fiind de 35,6 MJ (motorina = 37,9 MJ).
Faza gliceridica obtinuta din proces conine 70 % glicerol i 30 % MONG (ex. saponide), are
o energie combustiv de 17 MJ/kg i poate fi utilizata ca materie prim pentru:
productia de sapun;
obtinerea polimerilor (prin tratament cu acid citric);
industria farmaceutica;
obtinerea agentilor spumanti (tratament cu acid ricinoleic);
rafinarea uleiurilor vegetale reziduale.
Aceasta este depozitata in rezervorul metalic , cilindric suprateran cu capacitatea de 54mc ce
se va amplasa in vecinatatea halei de productie.
2.4. Activitati de dezafectare
Anterior implementarii proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectare cladiri sau alte
echipamente .
La incetarea activitatii desfasurate pe amplasament, se vor aplica prevederile OUG 195/2005
aprobata cu modificari de Legea 265/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare , titularul
trebuie sa respecte obligatiile de mediu asumate , stabilite de autoritatea de mediu in baza actelor de
reglementare existente .
Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare,
eliminare instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe care acestea le contin
si care pot genera poluarea mediului . Desfasurarea actiunilor de demolare i de dezafectare se va
realiza cu respectarea legislatiei de mediu in vigoare, cu protejarea tuturor factorilor de mediu.
2.5. Legislatie aplicabila
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI24
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAComisia Europeana a stabilit obiective in vederea cresterii utilizarii ambelor tipuri de
combustibili. In ceea ce priveste bioetanolul, se doreste obtinerea unei cresteri de cinci ori in
proportia de utilizare, iar pentru biodiesel, o crestere de trei ori in proportia de utilizare. Directiva
Uniunii privind combustibilii ofera un cadru larg pentru dezvoltarea unei piete de biocombustibili si
ofera Statelor Membre posibilitatea de a face apel la o reducere de taxe pentru a sprijini producerea si
utilizarea acestor biocombustibili. Biocombustibilii neutralizeaza carbonul, deoarece dioxidul de
carbon care este emis este absorbit odat cu dezvoltarea culturilor.
H.G. 1844/ 2005 privind promovarea utilizrii biocarburantilor i a altor carburanti
regenerabili pentru transport transpune in legislatia naional prevederile Directivei 2003/30/EC de
promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru transport a
Parlamentului European si a Consiliului, aceast promovare contribuind la atingerea mai multor
obiective, cum ar fi:
- indeplinirea angajamentelor privind schimbarile climatice;
- asigurarea securitatii in aprovizionarea compatibila cu mediu;
- promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie.
Pentru realizarea acestor scopuri, cantitatea de biocarburanti si alti carburanti regenerabili
este de minim 5,75 %, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si
motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data de 31 decembrie 2010.
Biodieselul produs in instalaie va trebui s respecte normele de calitate impuse prin
standardul european SR EN 14214:2004/AC:2004 Carburant pentru automobile. Esteri ai
acizilor grasi (EMAG) pentru motoare diesel. Specificatii si metode de incercare.
In prezent nu exista documente de referinta (BREF) pentru biodiesel . Acestei activitati
productive ii sunt asociate prevederile BREF LVOC (Large Volume Organic Chemicals), desi acest
document se refera la fabricarea unor produse care rareori sunt utilizate final in forma obtinuta in
proces, dar sunt utilizate in cantitati mari ca materie prima in sinteza altor chimicale (ceea ce nu este
cazul biodieselului). Este adevarat insa ca procesul de esterificare se regaseste in randul proceselor
chimice carora le sunt aplicabile prevederile documentului. BREF LVOC este in acest moment in
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI25
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAproces de revizuire (proces inceput in anul 2009), printre produsele ce au determinat decizia revizuirii
aflandu-se si methyl ester biodiesel. Motivele pentru care aceasta substanta a intrat in atentie este
eliminarea glicerinei rezultate ca subprodus, impactul indirect asupra mediului cauzat de productia
necesara de ulei vegetal si de metanol. S-a constatat, de asemenea, cresterea productiei acestei
substante la nivel european, in fabrici noi, cu capacitati de la 250 la 250.000 to/an , precum si o
varietate considerabila a tehnicilor si detaliilor de proces, desi produsul finit si materiile prime sunt
aceleasi.
2.6. Comparatia tehnicilor propuse cu BREF/BAT
Avand in vedere ca nu exista BAT specific, se iau in considerare BAT generice din
prevederile BREF LVOC ( tabelul nr. 7)
Tabelul nr. 7 : compararea tehnicilor propuse cu prevederile BREF/BAT
Prevederi BAT Prevederi proiectDesign de proces : 1)Echipamente inchise pentru desfasurarea proceselor chimice si a celor de separare
2)Debitele de purjare de la vasele de proces vor fi supuse reutilizarii, recuperarii, etc.
1)Toate reactoarele de proces si separatoarele sunt etanse
2)Nu este cazul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI26
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAEmisii fugitive : 1)Utilizarea de pompe cu dubla etansare pentru controlul emisiilor fugitive
2)Pompe de vacuum cu dubla etansare, cu bariera de gaz sau lichid
3) Prevenirea utilizarii de vase deschise
4)Controlul apei de racire cu privire la contaminarea cu substante organice (sursa de COV)
1)Pentru manipularea metanolului se vor utiliza pompe cu membrana Tapflo actionate de aer comprimat ; nu au etansari dinamice sau sub presiune si nu necesita ulei in functionare ; sunt pompe recomandate pentru utilizare in medii periculoase si explozive.
2)Se utilizeaza pompe de vacuum tip Finder, cu inel lichid DEX , functionare fara ulei.
3) Toate vasele de proces si de depozitare sunt vase inchise, etanse
4)Nu este cazul, apa de racire are circuit inchis si nu vine in contact cu materia prima.
Depozitare : 1)Stocare sub presiune a substantelor foarte periculoase sau cu miros specific
2)Monitorizarea continua a nivelului de lichid si a schimbarilor de nivel
3)Incarcarea rezervoarelor pe la partea inferioara pentru a evita stropirea
4)Rezervoare cu capac fix si patura de gaz inert (cand sunt motive de securitate)
5)Sistem recuperare vapori la incarcare
1)Rezervorul de metanol este cu capac fix, reglarea presiunii in interiorul rezervoarelor facandu-se prin intermediul unui strat de gaz inert (CO2) introdus la partea superioara a rezervorului.
2) Indicatoare de nivel tip presiune si tip flotor care prin intermediul logicii de functionare fac posibila reglarea automata a nivelului in rezervor si fac posibila oprirea automata a alimentarii acestora in momentul atingerii pragului reglat de nivel maxim.
3)Rezervoarele de stocare se incarca pe la partea inferioara.
4)Conform pct. 1, rezervoarele sunt cu capac fix si se utilizeaza CO2 ca gaz inert
5)La incarcarea rezervorului de metanol din cisterna: supapa recuperare vapori de metanol conectata la cisterna pe perioada incarcarii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI27
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA6)Recuperare compusi organici volatili (prin condensare, adsorbtie, absorbtie)
6) Metanolul in exces care ajunge in timpul reactiei in faza de vapori, este extras printr-o conducta amplasata la partea superioara a tancului tampon ( aflat la iesirea din reactor a amestecului ) prin intermediul unor pompe de vacuum si este condensat intr-un schimbator de caldura cu placi tip SCP, in care circula in contracurent cu apa care preia caldura si care este racita in circuit inchis cu ajutorul unui radiator amplasat la exterior.
Prevenirea si minimizarea evacuarii de poluanti in apa1)Minimizarea cantitatii de apa in proces
2)Minimizarea posibilitatilor de contaminare a apei cu materia prima, produsul finit, etc :2a- sistem de racire fara contact cu materia prima sau produsul finit2b-utilizarea de materiale tratate anticoroziv2c-sisteme separate pentru colectarea apelor de proces, a apelor menajere, a apelor conventional curate
1)- Circuit inchis pentru apele de racire -Contorizarea consumului de apa
2a-apa de racire circula in sistem inchis
2b-sunt utilizate materiale inox rezistente la coroziune2c-sunt prevazute sisteme separate de colectare a apelor uzate menajere, a apelor pluviale ; nu se utilizeaza apa in proces , nu rezulta ape uzate tehnologice.
Prevenirea poluarii apelor subterane1)Rezervoarele de depozitare si facilitatile de incarcare-descarcare sa fie proiectate astfel incat sa previna scurgerile .
2)Facilitati pentru colectarea scurgerilor
3)Sisteme de detectare in caz de supraumplere
4)Impermeabilizarea zonei de desfasurare a activitatii
1)Se utilizeaza echipamente etanse, din materiale rezistente la coroziune.
2)Sistem de rigole si canale ce pot prelua pana la 200mc volum de scurgeri.
3) Indicatoare de nivel tip presiune si tip flotor care fac posibila reglarea automata a nivelului in rezervor si fac posibila oprirea automata a alimentarii acestora in momentul atingerii pragului reglat de nivel maxim.
4) Procesul de productie se desfasoara in incinta inchisa, betonata. Toata suprafata obiectivului este betonata.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI28
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAPrevenirea si minimizarea reziduurilor si deseurilor1) Prevenirea producerii la sursa
2)Maximizarea reciclarii deseurilor
2) Prin tehnologia aleasa rezulta doar glicerina, care poate fi considerata un subprodus si predata pentru utilizare catre industria farmaceutica si cea de produse cosmetice
2)Toate deseurile reciclabile rezultate din activitate vor fi colectate selectiv in incinta si predate unitatilor autorizate pentru valorificare (hartie-carton, polietilena, etc.)
Eficienta energetica1)Optimizarea conservarii energiei
2)Recuperare energie
1) Se realizeaza izolarea termica a echipamentelor de proces unde se utilizeaza temperaturi mari
2a gazele arse rezultate din functionarea motoarelor Diesel sunt utilizate pentru producerea aburului necesar in procesul tehnologic2b - apa este utilizata in circuit inchis in instalatie.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI29
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
3. DESEURILE
Unul dintre principalele avantaje ale producerii biodieselului este faptul ca din procesul
tehnologic nu rezult deseuri care trebuiesc eliminate, atat produsul principal (combustibil biodiesel),
cat i cel secundar (glicerina), putand fi comercializate ca produse individuale.
3.1. Generarea si managementul deseurilor in cadrul obiectivului propus
a) Managementul deeurilor rezultate n faza de amenajare a obiectivuluiPrincipalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in faza de constructie si modernizare
vor fi reprezentate de:
- deseuri de materiale de constructii: ciment, nisip, resturi de BCA (17 04 07), amestecuri (17 01 07), rezultate in principal din activitatea de renovare/ modernizare a cladirilor
existente;
- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea angajatilor;
- deeuri reutilizabile/reciclabile: deseuri de hartie si carton (20 01 01), deseuri de sticla (20 01 02), deseuri de ambalaje de plastic (15 01 02), pentru care se recomand colectarea i
depozitarea separat, n recipiente adecvate, special destinate, urmand a fi predate catre
societati autorizate, in vederea valorificarii.
Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management
corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare , se numara urmatoarele:
- inca de la faza de proiectare trebuie s se adopte acele soluii i tehnologii care s reduc la minim posibil producerea deeurilor;
- evacuarea ritmic a deeurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI30
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA- alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de
gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;
- optimizarea metodelor de eliminare finala;
- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si
acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile
publice;
- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
- se interzice abandonarea deeurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri neautorizate ;
- toate autovehiculele ce transporta materiale potential pulverulente vor fi acoperite si vor avea usile de incarcare securizate astfel incat sa se evite spulberarrea si/sau imprastierea
materialelor transportate in timpul deplasarii;
- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-
se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si modul de gestionare a acestora;
Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita gestionarii
neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie respectate cateva reguli
de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au
responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri :
- deseurile produse se vor colecta separat , pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform
criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale
valorificari ;
- este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament ;
- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora. Toti lucratorii vor fi
instruiti in acest sens iar responsabilul de mediu al societatii va efectua inspectii pe
amplasament in vederea verificarii modului de colectare si depozitare a deseurilor ;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI31
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si
aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri ;
- Se recomanda ca deseurile de materiale de constructie s nu fie depozitate temporar, acestea urmand a fi transportate la valorificator/ punctul de eliminare in cel mai scurt timp
posibil.
b) Managementul deeurilor rezultate n faza de funcionare a obiectivuluiDup terminarea lucrrilor de amenajare, in momentul punerii in functiune a obiectivului,
avand in vedere specificul activitatii ce se va desfasura pe amplasament, principalele tipuri de deseuri
rezultate vor fi reprezentate in principal de :
- deeuri menajere (20 03 01), provenite din activitatea angajatilor;
- deseuri de ambalaje (hartie si carton- 15 01 01, plastic-15 01 02), provenite din activitatea administrativa ;
- deeuri de ambalaje din PE (15 01 10*), reprezentate de pungile de polietilena in care este aprovizionat hidroxidul de sodiu ;
- reziduuri (slam) de combustibil biodiesel (13 07 01*), rezultate din curarea rezervorului de depozitare;
- reziduuri de la filtrarea uleiului;
- reziduuri de la purficarea biodieselului;- Nmolurile colectate in sistemul de decantare al separatorului de produs petrolier
Deseurile menajere vor fi in cantitate de cca. 3 5 kg/zi si vor fi alcatuite in principal din
resturi menajere. Acestea vor fi colectate in recipiente tip europubele ce vor fi amplasate pe platform
betonata, special destinata acestui scop .
Deeurile reciclabile (hartie/ carton, plastic, etc.) vor fi colectate separat, n vederea
valorificarii prin agenti economici autorizati.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI32
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Ambalajele rezultate de la hidroxidul de sodiu vor fi depozitate in incinta magaziei , urmand
sa fie eliminate in concordanta cu caracterul periculos, prin agenti economici autorizati pentru
incinerarea sau depozitarea unor astfel de deseuri.
Nmolurile colectate in sistemul de decantare al separatorului de produs petrolier montat pe
traseul de evacuare al apelor pluviale vor fi periodic vidanjate , fiind transportate si eliminate prin
societati autorizate.
Reziduurile de la filtrarea biodieselului fi depozitate in incinta obiectivului, in spatiul special
amenajat pentru depozitarea deseurilor,in container metalic acoperit, urmand sa fie eliminate in
concordanta cu caracterul periculos, prin agenti economici autorizati pentru incinerarea sau
depozitarea unor astfel de deseuri.
Reziduurile de combustibil sunt constituite din lamuri acumulate in rezervorul de stocare a
combustibililor. Acestea vor putea fi curatate o data la cca. 5 ani, cantitatea estimata de deseuri ce va
rezulta din aceast activitate fiind de cca 200 kg/ 5 ani.
Reziduurile de la filtrarea uleiului fi depozitate in incinta obiectivului, in spatiul special
amenajat pentru depozitarea deseurilor, in container metalic acoperit, urmand sa fie valorificate catre
ferme de animale.
Faza gliceridica obtinuta din proces este depozitata intr-un rezervor cilindric, metalic,
suprateran, cu capacitatea de 54mc, amplasat pe platform betonata din incinta obiectivului i va fi
valorificata prin comercializare catre terti, putand fi utilizata ca materie prim pentru:
productia de sapun;
obtinerea polimerilor (prin tratament cu acid citric);
industria farmaceutica;
obtinerea agentilor spumanti (tratament cu acid ricinoleic);
rafinarea uleiurilor vegetale reziduale.
3.2. Eliminarea si/sau reciclarea deseurilor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI33
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAIn perioada executrii lucrarilor, materialele inerte, precum resturile de materiale de
constructii, vor fi transportate la o rampa de deseuri inerte sau utilizate ca material de umplutura,
conform mentiunilor din Autorizatia de construire.
Materialele reciclabile vor fi valorificate prin intermediul firmelor autorizate.
Obiectivul este imprejmuit cu gard din prefabricate de beton , toate deseurile generate vor fi
stocate temporar in spatiu special amenajat in aceasta incinta( platforma betonata, ingradita, cu S=
30mp anexa 14) si transportate ulterior, cu mijloace corespunzatoare, catre locurile de valorificare
sau eliminare. In acest fel se evita depozitarea lor necontrolata, respectiv abandonarea lor.
In ce priveste perioada de functionare a obiectivului se recomanda colectarea selectiva a
deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme autorizate. De asemenea se va tine o
evidenta stricta a tuturor deseurilor gestionate. Colectarea selectiva pe de o parte micsoreaza
cantitatea de deseuri menajere depozitata in europubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile
de natura organica, biodegradabile, evitandu-se producerea de stocuri.
Pentru transportul deeurilor menajere i a celor asimilabile va fi incheiat un contract cu o
societate de salubrizare autorizata, acestea urmand a fi eliminate in cadrul unui depozit autorizat.
Deeurile de lam din rezervoarele de stocare biodiesel vor fi preluate de societi autorizate
pentru transportul i valorificarea/neutralizarea/eliminarea acestora.
3.3. Legislaie aplicabil
Dupa inceperea activitaii, societatea are obligatia respectarii legislatiei specifice in domeniul
transportului si gestionrii deeurilor, i anume:
- O.U.G. 78/ 2000 privind regimul deeurilor, aprobata cu modificari de Legea 426/ 2001,
cu modificrile i completrile ulterioare ;
- H.G. 856/2002 privind evidena gestiunii deseurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in conformitate cu Catalogul European al
Deseurilor Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor ;
- HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI34
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1.APA4.1.1. Elemente de hidrologie ale zonei Dobrogea
Reeaua hidrografic a Dobrogei este format din: Dunre, rurile interioare podiului,
Canalul Dunre-Marea Neagr, lacuri, ape subterane i Marea Neagr. Dunrea marginete Dobrogea
prin sectorul blilor (Balta Ialomiei, de la Ostrov la Hrova i Insula Mare a Brilei, de la Hrova
la Mcin) i al Dunrii Maritime, n nord.
Principalele ruri interioare sunt: Taia i Telia, care se vars n lacul Babadag, Slava, care se
vars n lacul Golovia, Casimcea, cel mai important ru dobrogean, care se vars n Lacul Taaul. La
acestea se adaug rurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se vars n Dunre prin
intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov i Cernavod.
Valea Carasu, n trecut cu izvoare la 5 km vest de Constana, vrsarea n Dunare la Cernavod
i un curs abia perceptibil, datorit pantei reduse, a fost utilizat pentru proiectarea i construirea
traseului Canalul Dunre - Marea Neagr.Acest canal, n lungime de 64 km, leag Dunrea de Marea
Neagr ntre Cernavod i Agigea, la cele dou capete existnd cte un sistem de ecluze. A fost
construit i o derivaie de la Poarta Alb la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia).
Canalul Dunre - Marea Neagr utilizat pentru navigaie va spori n importan o dat cu
activarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) i Marea Neagr
(Constana).
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia,
Babadag), lagunele (Siutghiol i laguna Razim - Sinoe care este considerat o subdiviziune a Deltei),
limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum i lacurile de acumulare pe micile ruri cu ap
semipermanent din sudul Dobrogei.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI35
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Din punct de vedere al reelei hidrografice, de-a lungul zonei de litoral a Mrii Negre s-au
format, ncepnd nca din pleistocen, o serie de lacuri naturale, ca urmare a unei tansgresiuni marine,
precedate de o coborre lent a zonei litoralului. In funcie de geneza lor, acestea sunt limanuri fluvio
marine si marine.
4.1.2. Resursele de apa subterana ale Dobrogei
Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, principalele structuri acvatice din
Dobrogea de Sud se dezvolt n formaiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisural carstic.
Pe baza criteriilor litostructurale i hidrologice s-au putut structura 3 sisteme acvifere:
Cuaternar, Sarmaian-Eocen i Cretacic-Jurasic:
a. Sistemul acvifer Cuaternar, cu importan hidrologic redus, este constituit cu
preponderen din loessuri i argile loessoide, argile deluviale, nisipuri i mluri. Dintre
acestea cea mai mare rspndire o au depozitele loessoide, de grosime variabil (20
30m) si cu mare permeabilitate pe vertical. Avnd uneori la baz argile rezultate din
alterarea calcarelor, acestea nmagazineaz apa provenit din infiltraii. Incepnd din
anul 1970, datorit irigaiilor se constat o ridicare a nivelului apelor subterane, n
special pe o fie de cca. 30 km de-a lungul litoralului (cu 30 45 m n zona lacului
Techirghiol, al crui bilan excedentar creeaza probleme deosebite). Nivelul piezometric
al apelor subterane din cordonul litoral (provenite din precipitaii i reinute datorit
prezenei unor intercalaii argiloase) este n direct legatur cu nivelul din lacurile
menionate. Amplitudinile de variaie a nivelului subteran variaz n jurul valorii de 80
cm. Se constat adesea prezena unor pnze de ap dulce care plutesc pe ape srate
marine;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI36
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
b. Sistemul acvifer Sarmaian - Eocen este constituit din depozite nisipoase calcaroase
eocene i din calcarele sarmaiene care, datorit sistemului fisural ce le afecteaz,
alctuiesc un sistem unitar hidrodinamic. Grosimea acestor depozite este cuprinsa ntre 0
300 m prezentnd o ingroare concomitent cu afundarea acestora spre litoral (n
special zona Costineti - Mangalia). Nivelul piezometric al apei din depozitele sarmaiene
este liber sau uor ascensional. Canalul Dunre Marea Neagr efectueaz un puternic
drenaj asupra acviferului sarmaian, n zona Mangaliei unde apar i ape termale
mineralizate. Sistemul acvifer Sarmaian Eocen este separat de sistemul acvifer
Cretacic Jurasic printr-un pachet gros de cret, ce este o sformaiune impermeabil.
c. Sistemul acvifer Cretacic Jurasic corespunde celei mai importante hidrostructuri din
Dobrogea, cu grosimi ce depesc pe alocuri 100 m. Acviferul de adncime, puternic
afectat de un sistem fisural, cu evoluie pn la carst, este alctuit din formaiuni
carbonatate jurasice, barremiene i cretacice, inegal distribuite spaial datorit deplasrii
pe vertical a blocurilor tectonice ntre care exist legturi hidraulice puse n eviden de
continuitatea curgerii. Calcarele barremian jurasice i cretacice se dezvolt ntre falia
Capidava Ovidiu la nord , Dunare la vest, extinzndu-se pe sub rmul Mrii Negre n
est i teritoriul Bulgariei n sud.In zona litoralului, formaiunile cretacice jurasice se
afund n lungul unui accident tectonic major cu rol de barier etan care determin
cretera puternic a presiunilor de strat printr-o regresiune deosebit de separare ca
uniti distincte a Mrilor Aral, Caspic, Pontic i Euxinic (Marea Neagr).
n spaiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate i descrise un numr de
10 corpuri de ape subterane, asa cum sunt prezentate in fig. nr.2.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI37
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Fig. nr. 2:Corpuri de apa subterana pe teritoriul Dobrogei
Din cele 10 corpuri de ape subterane identificate, 4 aparin tipului poros-permeabil (depozite
holocene, pleistocen medii-superioare, jurasic-cretacice), 4 corpuri aparin tipului fisural -carstic
(dezvoltate n depozite de vrst triasic i sarmaian) i dou corpuri aparin tipului carstic-fisural
(de vrst jurasic).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI38
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Unul dintre corpurile de ap subteran i anume RODL07 a fost delimitat n zona de lunc a
Dunrii fiind dezvoltat n depozite aluviale poros-permeabile, de vrst cuaternar. Fiind situat
aproape de suprafaa terenului, el prezint nivel liber.
Patru corpuri de ap subteran i anume RODL01 (Tulcea), RODL02 (Babadag), RODL03
(Hrova-Ghindreti) i RODL04 (Cobadin-Mangalia) sunt de tipul fisural - carstic, fiind dezvoltate
n roci dure, predominant calcaroase. Unul dintre aceste corpuri este transfrontalier (RODL04).
4.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata
n imediata vecintate a amplasamentului, pe o raza de peste 1 km, nu se afl cursuri de ap
de suprafa, i nici lacuri naturale. Principalele corpuri de suprafata in zona municipiului Constanta
sunt : Marea Neagra, Lacul Siutghiol si Lacul Tabacarie, toate situate la distante de peste 1km de
amplasamentul analizat.
Fig. nr.3 : principalele corpuri de ape de suprafata
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI39
Obiectiv analizat
Lacurile Siutghiol si Tabacarie
Marea Neagra
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
4.1.4. Descrierea surselor de alimentare cu apa existente in zona
Apele subterane se gasesc in reteaua de fisuri si goluri carstice ale calcarelor de varsta jurasic
superior-cretacic si sarmatian raspandite in toata Dobrogea de Sud. Cele mai importante din punct de
vedere al cantitatii si calitatii apei sunt calcarele jurasic- superioare-cretacice, dezvoltate pana la
adancimi ce depasesc 800m.
Din calcarele Dobrogei de Sud se exploateaza un debit de aproximativ 5,0 mc/s. Din acest
debit 3,3, mc/s se extrage din complexul jurasic superior- cretacic prin captarile situate in zona
lacului Siutghiol-Caragea Dermen 1,0 mc/s , Cismea I 1,7 mc/s, Cismea II 0,6 mc/s. Puturile acestor
captari au adancimi de 60-120 m. Se considera ca debitele exploatate la nivelul actual sunt asigurate,
nu exista pericolul invaziei apei de mare. Apele subterane din complexul acvifer jurasic superior
cretacic sunt bicarbonatate- calcice si magneziene cu o mineralizatie sub 500 mg/l. Restul debitului
de 1,7 mc/s se extrage din calcarele sarmaiene, uneori eocene , de la sud de Constana prin captrile
de la Biruina 0,1 mc/s , Costineti 0,1 mc/s, Tatlageac 0,2 mc/s, Dulceti 0,1 mc/s, Medgidia 0,4
mc/s, Pecineaga 0,1 mc/s, Albeti 0,3 mc/s i Neptun 0,4 mc/s.Puurile acestor captri au adncimi de
35-90 m.
In zona studiata alimentarea cu apa este asigurata prin bransament la reteaua de apa potabila
existenta in zona limitrofa-R.A.J.A. , retea care alimenteaza si alti consumatori in zona.
Nici in zona amplasamentului si nici in vecinatatea acestuia nu exista surse de alimentare cu
apa a orasului sau complexe de inmagazinare pompare a apei.Astfel de obiective, ce deservesc orasul
Constanta sunt amplasate la distanta mare de amplasamentul analizat( peste 2km).
In figura urmatoare sunt prezentate principalele surse de apa ale judetului, ce apartin
RAJA Constanta si principalii consumatori.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI40
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI41
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTA
Fig. nr. 4: surse de apa apartinand RAJA
4.1.5. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI42
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTANu exista date in prezent in ceea ce priveste conditiile hidrogeologice strict in zona
amplasamentului, deoarece toata suprafata existenta este betonata.
Din datele existente in prezent, prezentate in studii privind hidrogeologia in zona Dobrogea de
Sud si Constanta in special, rezulta ca in zona industriala a orasului, unde ne aflam, principalele
secvente stratigrafice sunt: Cuaternar (grosime 13 40 m); Sarmatian (31 68 m); Senonian (124m
si 240 m, cu crestere de la vest spre est si de la nord spre sud); Jurasicul superior +/- Barremian
+Cenomanian (170 - 240 m). Limita Senonian/Jurasic superior se plaseaz la adncimi cuprinse ntre
201 m si 280 m, cu crestere de la vest spre est si de la nord spre sud.
Analiza structurii geologice zonale, a permis evidentierea n subteranul zonei, a trei mari
complexe de strate acvifere: freatic (de mic adncime), acvifer carstic fisural de adncime medie si
acvifer carstic fisural de mare adncime.
Acviferul freatic se dezvolt la baza depozitelor loessoide cuaternare, avnd drept suport
impermeabil argila rosie din ptura de alterare a calcarelor sarmatiene si fost identificat si captat prin
intermediul unor foraje cu adncimi de 27 m 30 m.
4.1.6. Alimentarea cu apa a obiectivului
Alimentarea cu ap a obiectivului se realizeaza din reeaua de distribuie local a RAJA
Constanta existent pe amplasament. Nu este necesara realizarea unor lucrari de bransament,
obiectivul fiind deja bransat la retaua de apa a RAJA Constanta. n vederea asigurrii unui control
permamanet n ceea ce privete consumul de ap, cminul de branament este prevzut cu contor.
Apa va fi utilizata pentru :
- uz menajer ( grupuri sanitare, vestiare, curatenie obiectiv);
Consumul zilnic de ap pentru potabilizare i necesiti igienico-sanitare, conform STAS
1478-90 este de:
20 l ap rece/ om;
4 l ap cald/ om.
Apa cald menajer va fi asigurat din producia proprie, cu ajutorul unui boiler electric cu
capacitate de 100 l .
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI43
REAMENAJARE CONSTRUCTII EXISTENTE PARTER SI AMPLASARE CONSTRUCTII ANEXE
PENTRU FUNCTIONARE FABRICA BIODIESEL
MUN. CONSTANTA , STR. CELULOZEI NR. 5-7, JUD. CONSTANTAAvand in vedere numarul de angajati ce va deservi obiectivul (4 persoane), consumul de apa
din retea (rece i calda) va fi de cca. 2,88 m3/ lun.
- uz tehnologic :
Apa in circuit inchis va fi utilizata pentru producerea aburului in caldarina. Aburul se
utilizeaza in serpentinele tancurilor tampon in care se afla amestecul ulei-metoxid de sodiu, precum
si pentru recuperarea metanolului in schimbatoarele de caldura cu placi.
De asemenea, rezervoarele de ulei si biodiesel sunt prevazute cu serpentine prin care circula
abur.
Consumul lunar de apa tehnologica este de cca. 1 mc si reprezinta pierderile maxime din
circuitul de abur .
4.1.7. Managementul apelor uzate
Apele uzate care rezulta de pe amplasament sunt:
- ape uzate menajere;
- ape pluviale;
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare din cadrul obiectivului, sunt colectate
printr-o retea separata de canalizare, executata din tuburi de polipropilena si dirijate in reteaua de
canalizare oraseneasca.
Avnd n vedere numrul de angajai ce vor deservi n permanen obiectivul, cantitatea de
ap uzate menajer evacuat de pe amplasament va fi de cca. 2,3 m3/lun (considernd un procent de
80 % din apa preluat din reea ca fiind evacuat drept ap uzat).
Coninutul apelor uzate menajere va fi asemntor cu cel specific apelor uzate rezultate din
incintele de locuit, i anume