STUDIU PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATII APEI
AVAND CONTINUT RIDICAT DE NITRATI
IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA
DIN JUD. CONSTANTA.
Dr.Ing.Nicolae Pitu
1. Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta.
Alimentarea cu apa potabila se face :▪ din surse subterane cca. 90% ;
• din surse de suprafata cca. 10% (Or. Cernavoda si Navodari si partial orasul Constanta) ;
Captarile de apa subterana : - cca. 100 captari, cu peste 300 puturi forate, capacitate
instalata cca. 8.800 l/s, din care :▪ exploatate de S.C.RAJA S.A. Constanta : 30 captari cu 210 puturi
capacitate insta. cca. 8.300 l/s • exploatate de alte unitati din judet : cca. 80 puturi, capacitate
inst. cca. 500 l/s ;
Capacitatile instalate pe complexele acvifere importante :- complexul acvifer barremian-jurasic de adancime : 70% din
total ;- acviferul sarmatian de medie adancime :26% din total ;- captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime
cca. 4% din total.
2. Caracterizarea geologica si hidrogeologica
2.1. Acviferul inferior (de adancime)Cantonat in complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-Cretacicul timpuriu ;
- sistem acvifer regional, ce acopera intregul Platou Moesian.
Caracteristicile hidraulice :- Directia principala de curgere este SV-NE. - Descarcarea in Marea Neagra are loc preponderent in zona orasului
Constanta, (zona Lacului Mamaia).- Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei.- Transmisivitate : sute pana la peste 150.000 m2/zi. - Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. - Conductivitatea hidraulica este de regula mai mare de 102 km/zi, - Coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3 si 10-4. - Acviferul este inchis pe 60% din suprafata ;
2.2. Acviferul superior (de mica adancime )Cantonat in calcarele sarmatiene, care in Sud-estu Dobrogei ating 150 mgrosime ;
Dezvoltat in SE judetului, constituie sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din sudul litoralului ;Parametrii hidrogeologici :
- Strat cu nivele liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele de irigatii;- Transmisivitate : 50 - 2000m2/zi,; cu valori locale de 5000m2./zi.- Patul impermeabil este constituit din creta senoniana si argilele de la baza
sarmatianului ;- Panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud);- Directie principala de curgere V – E,
- Zona de drenaj Marea Neagra si sistemul de lacuri din partea de sud a orasuluiConstanta;2.3. Acviferul cuaternar- Cantonat in depozite cuatrnare : loessuri si depozite aluvionare de pe vai ;- Strat discontinuu, cu nivel liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele
de irigatii;- Dezvoltare si utilizare preponderenta injumatatea nordica a judetului.
3. Colectarea si prelucrarea datelor
In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul Constanta, au fost utilizate
- datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta - analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii.
Au fost prelucrate :- 360 analize chimice din 160 puturi din 119 captari subterane, pe probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007,
- prelucrarea datelor existente a fost grupata pe cele 3 acviferele importante din judet, respectiv :
- acviferul jurasic : 65 analize din 39 puturi din 28 captari;- acviferul cretacic : 24 analize din 24 puturi din 19 captari;- acviferul sarmatian :188 analize din 48 puturi din 16 captari ;- acviferul cuaternar : 84 analize din 48 puturi din 28 captari.
Captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi si Medgidia, din acviferul jurasic care alimenteaza municipiul Constanata si Medgidia nu au facut obiectul studiului, deoarece in peste 30-40 ani de exploatare nu s-au constatat modificari importante in continutul de nitrati.
Continutul in nitratila captarile de apa din acviferul inferior – Jurasic si Cretacica. In acviferul jurasic:
NO3mg/l
- 50
100 150 200 250 300
Alim
an
Ban
easa
Cer
navo
da
Chi
rnog
eni
Cio
bani
ta
Cio
carli
a
Cor
bu d
e Sus
Cuz
a Vod
a
Del
eni
Gen
.Sca
risor
eanu
Har
sova
Inde
pend
enta
Ivrin
ezu
Mar
e
Lipn
ita
Med
gidi
a-Edi
lmed
Med
gidi
a-RAJA
Mirc
ea V
oda
Olti
na
Pes
tera
Pie
treni
Plo
peni
Poi
ana
Ras
ova
Silist
ea
Targ
usor
Torto
man
u
Val
ul T
raia
n
Viis
oarab. in acviferul cretacic:
NO3mg/l
0
20
40
60
80
100
120
Adam
clis
i
Alm
alau
Basa
rabi
Breb
eni
Car
van
Cer
navo
da
Cos
luge
a
E sec
hioi
Gar
l ita
I on
Cor
vin
Neg
uren
i
Nis
i par
i
Ost
rov
Rar
ist e
a
Raz
oar e
S ali g
ni
Sat u
Nou
Sipo
te
Vlah
ii
b. In acviferul cretacic:
Continutul in nitratila captarile de apa din acviferele superioare freatice –Sarmatian si Cuaternar
c. in acviferul sarmatian
NO3mg/l
- 50
100 150 200 250 300 350 400 450
Alb
esti
Am
zace
a
Biru
inta
I
Biru
inta
II
Neg
rest
i
Cas
icea
Cos
tines
ti
Com
ana
Dul
cest
i
Mer
eni
Osm
ance
a
Pec
inea
ga
Tata
ru
Tatla
geac
Tech
irghi
ol
Val
cele
d. in acviferul cuaternar:
NO3mg/l
020406080
100120140160180
Cal
ugar
eni
Che
ia
Cio
banu
Cog
eala
c
Cor
bu d
e Su
s
Cru
cea
Facl
ia
Gra
dina
Hor
ia
M.K
ogal
nice
anu
M.V
iteaz
u
Nun
tasi
Mire
asa
Nis
tore
sti
Pant
elim
onul
de
Sus
Pant
elim
onul
de
Jos Sa
cele
Sara
iu
Sibi
oara
Sino
e
Targ
usor
Tariv
erde
Tich
ilest
i
Tepe
s Vo
da
Vadu
Vadu
Oii
Ost
rov
c.2. captarea Biruinta I
NO3mg/l
-
20 40
60
80 100
120
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1 P2 P3 P4 P8 P10,10bis P13
c.3. captarea Biruinta II
NO3mg/l
-
50
100
150
200
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1 P5 P7
c.4. captarea Dulcesti
NO3mg/l
- 10 20 30 40 50 60 70
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1 P2 P3 P4 P6 P7
c.5. captarea Pecineaga
NO3mg/l
-
20
40
60
80
100
an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1 P2 P3 P4
4. Sursele de poluare a acviferelorFactori naturali şi antropici care influienteaza direct indicatorii de
calitativi ai apelor subterane :- caracteristicile geomorfologice, geologice şi structural-tectonice ale
zonei;- structura, litologia şi parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;- structura, litologia, parametrii hidrogeologici şi calitativi ai acviferelor
cu care se află în legătură hidraulică indirectă ;- grosimea, extinderea şi litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului
captat;- calitatea apelor de suprafaţă, în cazul acviferelor aflate în legătură
hidraulică directă cu acviferul captat;- clima zonei (temperatură, precipitaţii etc), în special în cazul acviferelor
freatice ;- regimul de exploatare al captărilor;- surse punctuale şi difuze de poluare existente;- modul de tubare al forajelor, calitatea lucrărilor executate, gradul de uzură al acestora şi modul de securizare al acestora;
Nivelul nitratilor in mod natural in apa subterana este in general sub 10mg/l.
Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se datoreaza exclusiv activitatilor umane, respectiv :
- agricultura, prin ingraseminte si irigatii- industria, - efluentii de apa uzata menajera;- emisiile de la motoarele cu ardere.
Observatii :
• Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana ; • Exista un decalaj de timp intre activitatea poluanta si
detectarea nitratilor in apa subterana, intre 1 si 20 de ani, in functie de situatie.
• Se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze concentratiile de nitrati in urmatoareledecade.
5. Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile
Factori care determina solutiile de imbunatatire a calitatii apei :
- conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale;- debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ;- nivelul continutului in nitrati al apei ;- sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si
istorice);
Solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii apei:
- pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasicsituatii mai rar intalnite (Deleni, Valul Traian) :
- renuntarea la forajele cu deficiente de executie ;- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;- sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.
- pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime dincretacic, :
- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime; - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitelesarmatiene;
- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. - Solutia nu este valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul
jurasic de adancime are un continut ridicat de H2S- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitelecuaternare,
- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;- sisteme zonale de alimentare cu apa de calitate din zonele invecinate
Alegerea solutiei este dictata de :• conditiile geologice si hidrogeologice locale • de criterii economice.• captarea unui orizont acvifer de adancime cu apa de calitate buna, este o
solutie durabila si de preferat.