1 of 53
STATUTUL PARTIDULUI PUTERII
UMANISTE (social-liberal)
În forma actualizată, conform hotărârii adoptate în
Congresul din 8 iunie 2019
PREAMBUL
Asumând că
“Atât capitalismul, cât și comunismul și-au epuizat capacitatea de a face
bine pe scară largă umanității, păstrându-și în schimb intacta
capacitatea de a face rău ființei umane individuale.”1
“Doctrinele tradiționale corespund unor realități sociale trecute și este
necesară actualizarea gândirii doctrinare pentru a fi în consens cu
realitățile sociale, culturale și științifice prezente.”2
Omenirea trebuie protejată de excesele individualismului extrem și de
cele ale colectivismului exacerbat, spre care au tins succesiv, într-o
oscilație întreținută, societățile de până acum.3
Partidul Puterii Umaniste (social liberal) consideră că Doctrina Umanistă
și principiile Umanismului Pragmatic reprezintă soluția optimă pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile și pașnice, a întregii societăți
omenești.
1 Dan Voiculescu, Societatea Umanistă, Editura Intact, 2004, pag.3. 2 Dan Voiculescu, ibid. 3 Dan Voiculescu, Doctrina secolului XXII, Ce va urma după capitalism?, Editura RAO, 2018, p.210.
2 of 53
Doctrina umanistă asumă în centrul preocupărilor sale Omul, cu
înzestrările morale și atributele sale definitorii.
Înzestrările morale esențiale: DEMNITATEA, ONOAREA și CURAJUL.
Cele trei înzestrări morale esențiale – DEMNITATE, ONOARE, CURAJ -
au, în viziunea umanismului pragmatic4, două componente
fundamentale: respectul de sine și altruismul.
Respectul de sine se descoperă și se consolidează în cadrul desfășurării
unei acțiuni utile pentru societate. Persoana ajunge să se valorizeze
reflectându-se în rezultatul efortului său în ceilalți. Când se simte util și
apreciat, ajuns pe locul său potrivit în societate – nici mai sus, nici mai
jos, nici mai la stânga, nici mai la dreapta – omul ajunge în armonie cu
propriul rol și statut și nu mai are motive să se camufleze, să se ascundă,
să denatureze realitatea.
Așadar, din respectul de sine decurge cu necesitate sinceritatea, condiție
a comportamentului moral. Asumând această axiomă, concepția
umanistă demonstrează obiectiv că între crizele economice și morale care
afectează constant o societate, există o relație de intecondiționare. Omul
imoral, care nu și-a găsit încă locul util în societate, blochează
dezvoltarea economică.
Altruismul reprezintă componenta umanitaristă a doctrinei umaniste
care denunță egoismul, intoleranța (și consecințele acesteia: rasismul,
xenofobia) nu numai de pe poziții morale, ci și din considerente
pragmatice. Orice formă de intoleranță sau de limitare a drepturilor unor
categorii limitează libera concurență și selecția eficientă a valorilor,
4 Dan Voiculescu, Doctrina secolului XXII, Ce va urma după capitalism?, Editura RAO, 2018, p.245.
3 of 53
ducând pe termen mediu și lung la ineficiența economică, dezechilibru
social și derivă morală. Totodată, indiferența față de categoriile
vulnerabile perpetuează și adâncește dezechilibre care, în cele din urmă,
vor afecta întreaga societate. Din această perspectivă, altruismul nu este
doar o înzestrare nobilă a ființei umane, ci și o foarte eficientă practică de
a asigura solidaritatea unei națiuni.
Inserția între onoare și societate se plasează sub semnul admiterii
diferențelor naturale dintre oameni, dar și a obligativității libertății de
șanse. Societatea umanistă asigură posibilitatea dobândirii respectului
de sine al fiecărui individ prin educație, cultură, justiție, sănătate și un
nivel adecvat de civilizație materială și spirituală. În schimb, o societate
dictatorială - clădită pe datele nocive concrete generate de utopia
comunistă - anulează respectul de sine al membrilor săi, după cum o
societate aflată sub semnul liberalismului radical, al profitului cu orice
preț – limite dovedite ale sistemului capitalist – descurajează orice formă
de altruism.5
Atributele definitorii ale ființei umane: LIBERTATEA și
CREATIVITATEA6
Libertatea, din perspectiva umanistă, conține trei dimensiuni: libertatea
de acțiune, libertatea de posesie, libertatea de expresie.
Libertatea de acțiune are drept principal criteriu metodologic
Pragmatismul. În consecință, acțiunea, dezirabilă și confirmată social, a
oricărei persoane trebuie să se exercite într-un scop util, cu resurse
adecvate, să-și atingă obiectivele într-un interval de timp care să o
5 Dan Voiculescu, A patra cale, Editura Bibliotheca, 2015, p. 39. 6 Dan Voiculescu, Societatea Umanista, Editura Intact, 2004, pag.183.
4 of 53
păstreze în limitele eficienței, să se încadreze într-un raport beneficii-
costuri pozitiv și să nu limiteze arbitrar libertatea de acțiune a altei
persoane.
Libertatea de posesie legitimă (categorie care include proprietatea, fără a
se limita doar la ea) este inviolabilă. Atributul posesiei reprezintă un
drept inalienabil al ființei umane. În condițiile statului de drept, o
proprietate legal dobândită nu poate fi anulată, limitată sau modificată
fără acordul liber și explicit al persoanei care deține proprietatea.
Libertatea de expresie (categorie care include libertatea de vot, fără a se
limita doar la ea) conferă ființei umane posibilitatea de a-și manifesta
neîngrădit convingerile și valorile, de a-și promova liber obiectivele
cristalizate în urma proceselor cognitive. În sens umanist, acest tip de
libertate - atribut al individului, nu al unui grup - asigură depolitizarea
și, mai ales, dezideologizarea instituțiilor și acțiunilor publice.
Creativitatea există, în concepția umanistă, în mod virtual în orice ființă
umană. Raportându-ne la un standard plasat în media înzestrărilor
umane, fiecare persoană are un potențial creativ. Însă concretizarea
acestuia este condiționata de: i. identificarea și cultivarea la timp a
creativității particulare a oricărei ființe; ii. înlăturarea factorilor psihici și
sociali care pot bloca sau perverti creativitatea; iii. Deschiderea spre noi
domenii sociale în care să se poată manifesta util potențialul creator. Dar
chiar și în cazurile în care creativitatea nu reușește să se manifeste
explicit, existența sa rămâne deosebit de importantă pentru că permite
oricărei persoane să recunoască această valoare la cei care au reusit să o
concretizeze.
Din perspectiva umanismului pragmatic, în virtutea propriului interes și
al atributului onoarei, omul are tendința de a respecta, sprijini și urma
5 of 53
creativitatea atunci când o întâlnește. Această concluzie se bazează, în
egală măsură, atât de pe încrederea în caracterul superior al înzestrărilor
ființei umane, cât și pe utilitatea generală a creației, confirmată constant
în evoluția umană.
În concepția umanistă, succesul oricărei societăți este dat de proporția în
care reușește să identifice, să cultive, să motiveze și să utilizeze valorile
din propriile rânduri. Locul fiecărei națiuni e dat de valorile create de
membrii săi de excepție reflectate în media creativității și productivității
naționale.
Resursele creative ale unei comunități, ale unei națiuni sunt, însă,
permanent în pericol de a se pierde, fie prin neglijență – abandonarea
eforturilor de a căuta valorile în toate mediile, de a le cultiva printr-un
sistem educațional adecvat și de a le promova într-un sistem general
accesibil de concurență loială – fie prin relocarea determinată de
comunitățile/națiunile de succes care reușesc să atragă masiv valori din
exterior. De observat că acesti poli de atracție care aspiră constant
creativitatea și-au construit reușita exact prin recunoașterea și
fructificarea valorii umane.
INDIVIDUALUL și COLECTIVUL, contopite organic7
Atât înzestrările morale esențiale (DEMNITATE, ONOARE, CURAJ) cât și
atributele definitorii ale ființei umane (LIBERTATEA și CREATIVITATEA)
evidențiază dubla determinare (dubla natură) a omului ca ființă
individuală și ființă colectivă simultan.
Dacă în concepțiile tradiționale, individul și colectivitatea sunt tratate ca
entități separate și, uneori, antagonice, în viziunea umanistă, nu sunt
doar complementare, ci chiar contopite organic.
7 Dan Voiculescu, A patra cale, Editura Bibliotheca, 2015, p. 80.
6 of 53
Din punct de vedere individual, umanismul înseamnă o revoluție morală,
iar din perspectiva comunitară, reprezintă asumarea bunului-simț ca
principiu fundamental al interacțiunii sociale. Opțiunea pentru umanism
nu constituie o simplă alternativă politică, ci o asumare a ordinii
naturale a lucrurilor.8
OMUL potrivit la locul potrivit
Asumând că dezvoltarea armonioasă a întregului potențial uman este
determinată de echilibrul dintre înzestrările native, valorile morale,
aspirațiile sociale și realizările concrete, Partidul Puterii Umaniste va
aplica în toate demersurile sale (inclusiv în sfera promovării în
structurile interne și în pozițiile de responsabilitate publică), înainte de
orice alte criterii, principiul “OMUL potrivit la locul potrivit”. În concepția
umanistă, suma valorilor individuale determină valoarea unei națiuni. O
țară în care fiecare individ este susținut să își găsească locul și să-și
împlinească potențialul - devenind un Om respectat, informat, util,
prosper – va fi, la rândul său, un stat respectat și prosper.9
8 Dan Voiculescu, Societatea Umanistă, Editura Intact, 2004, pag.236. 9 Dan Voiculescu, Omenirea, încotro?, Editura NICULESCU, p.137.
7 of 53
CAPITOLUL I
IDENTITATEA ŞI VALORILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI
PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal)
A. IDENTITATEA PARTIDULUI
Art. 1. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este persoană
juridică de drept public, a cărui activitate se desfăşoară pe întreg
teritoriul României, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii
partidelor politice, precum şi cu reglementările prezentului statut care
contribuie la exercitarea voinței publice a cetățenilor, îndeplinind o
misiune publică garantată de Constituție.
(2) Denumirea integrală a partidului este Partidul Puterii Umaniste
(social-liberal), iar denumirea prescurtată este PPU (social-liberal).
(3) Semnul permanent al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) este
un contur de cal alb în galop sub care este înscrisă sintagma „PPU
(social-liberal)“. Fondul semnului permanent al partidului este alb iar
reprezentarea grafica este inscrisa intr-un patrulater, avand culoarea
bleu. Reprezentarea grafică, alb-negru și color a semnului permanent
este parte integrantă a prezentului Statut. (anexele 1 + 2).
(4) Semnul permanent al partidului este inscripţionat pe toate însemnele
şi documentele oficiale, precum şi pe materiale de promovare ale PPU
(social-liberal), în aranjamentele grafice aprobate de conducerea
partidului. Schimbarea sau modificarea semnului electoral se realizează
în conformitate cu prevederile statutare şi dispoziţiile legale.
8 of 53
(5) Sediul central al Partidului Puterii Umaniste din România (social-
liberal) este situat în Piața Presei Libere, Nr. 1, corp D1, etaj 8, sector 1,
București.
(6) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) urmăreşte numai obiective
politice.
(7) Durata de funcţionare a partidului este nedeterminată.
B. VALORILE FUNDAMENTALE ALE DOCTRINEI
PARTIDULUI PUTERII UMANISTE (social-liberal)
Art. 2. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) a apărut din
necesitatea reevaluării rolului individului în societate, precum şi a
relaţiilor dintre acesta şi instituţiile statului.
(2) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) promovează doctrina
umanismului politic de orientare social-liberală. Această doctrină oferă
repere teoretice şi practice pentru soluţionarea contradicţiilor majore
manifestate în cadrul principalelor sisteme politice ale societăţii
contemporane.
Art. 3. - Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Puterii
Umaniste (social-liberal) sunt:
a) manifestarea liberă a personalităţii umane prin exercitarea deplină a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
b) responsabilitatea umană, factor de armonizare a aspiraţiilor
individului cu interesele generale ale societăţii;
c) cunoaşterea, mijloc de dobândire a libertăţii individului şi condiţie de
asumare a responsabilităţii;
9 of 53
d) proprietatea privată, factor de garantare a protecţiei economice şi
sociale, condiţie de manifestare a libertăţii şi responsabilităţii
individuale.
Art. 4. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este formaţiunea
angajată pentru a-i reprezenta politic pe toţi aceia care cred în
democraţie şi în valoare, în necesitatea împlinirii personalităţii şi
afirmării demnităţii umane. Având în vedere că personalitatea şi
demnitatea umană se pot afirma numai în condiţiile existenţei unui
anumit nivel de bunăstare, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)
susţine interesele întreprinzătorilor particulari şi iniţiativa privată,
pledează pentru solidaritate socială în folosul categoriilor defavorizate.
Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) acţionează pentru dezvoltarea
clasei de mijloc în România şi promovarea capitalului autohton.
CAPITOLUL II
MEMBRII PARTIDULUI
Art. 5. – (1) Poate deveni membru al Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal), pe baza liberei adeziuni, orice cetăţean român care, potrivit
Constituţiei, are drept de vot fără deosebire de rasă, naţionalitate, etnie,
religie, sex, avere sau origine socială şi care îndeplineşte următoarele
condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) aderă la principiile doctrinei umaniste, acţionează pentru înfăptuirea
programului politic şi respectă statutul partidului;
c) are o conduită profesională, morală şi politică.
10 of 53
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni
membri ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) cu respectarea
legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
(3) Pot deveni membri ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene care
nu deţin cetăţenie română dar au domiciliul în România.
Art. 6. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) are următoarele
categorii de membri: membri fondatori, membri şi membri de onoare.
Art. 7. - Membrii fondatori sunt cei care au înfiinţat Partidul Puterii
Umaniste (social-liberal), precum si cei care aderă la Partidul Puterii
Umaniste (social-liberal) până la primul Congres al partidului.
Art. 8. - Membrii de onoare ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)
pot fi persoane din ţară şi din străinătate – cetăţeni români – care s-au
remarcat în mod deosebit. Calitatea de membru de onoare se acordă de
către Forumul Umanist.
Art. 9. - Calitatea de membru al Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) se dobândeşte de la data depunerii adeziunii scrise (cererii de
primire în partid) la clubul politic umanist, dacă aceasta este acceptată
de clubul politic umanist şi avizată de biroul executiv judeţean.
Art. 10. - Confirmarea sau respingerea cererii de primire în partid se face
în termen de 3 zile de la data discutării acesteia în biroul executiv
judeţean, dar nu mai târziu de 15 zile de la înregistrarea acesteia. În
cazul respingerii cererii de intrare în partid, cei interesaţi pot face
11 of 53
contestaţie la organul ierarhic superior, în termen de 30 zile de la data
primirii comunicării.
Art. 11. - Calitatea de membru al Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) se atestă prin carnetul de membru, eliberat potrivit deciziei
Biroului Executiv şi cu plata la zi a cotizaţiei.
Art. 12. - Nu pot fi membri ai Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal):
a) persoanele care fac parte din alte partide sau formaţiuni politice din
ţară sau străinătate;
b) persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor
ţării sau infracţiuni săvârşite cu violenţă;
c) persoanele care promovează extremismul, fascismul, anarhismul,
rasismul, şovinismul şi orice alte idei şi acţiuni extremiste sau contrare
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Art. 13. - Evidenţa membrilor partidului se ţine în mod centralizat la
Bucureşti, la sediul central al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal).
CAPITOLUL III
DREPTURILE MEMBRILOR
Art. 14. - Membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) au
următoarele drepturi:
a) să participe la orice activitate cu caracter politic organizată de partid;
12 of 53
b) să contribuie la îmbunătăţirea statutului, a programului politic şi a
altor documente programatice care orientează activitatea partidului;
c) să-şi expună liber opiniile în legătură cu orice problemă care priveşte
activitatea partidului şi a membrilor săi, indiferent de funcţiile pe care
aceştia le deţin în partid;
d) să propună, individual sau în cadrul organizat al partidului, proiecte
de documente, hotărâri şi măsuri, menite să contribuie la îmbunătăţirea
activităţii partidului, precum şi a unor domenii din viaţa politică,
economică, socială, spirituală;
e) să candideze şi să propună candidaţi pentru a fi aleşi în organele de
conducere ale partidului sau pe listele electorale, în vederea alegerii în
organele locale şi centrale ale puterii şi administraţiei de stat;
f) să ceară sprijin partidului în cazurile în care le sunt încălcate
drepturile înscrise în Constituţie şi în legile ţării;
g) să sesizeze organele ierarhic superioare ale partidului în situaţiile în
care consideră că unele hotărâri luate de liderii cluburilor sau de
organele din care fac parte nu sunt în concordanţă cu prevederile
programului sau statutului partidului;
h) să participe şi să-şi exprime opinia în adunările sau şedinţele în care
urmează să se discute activitatea sau comportarea proprie.
CAPITOLUL IV
ÎNDATORIRILE MEMBRILOR
Art. 15. - Membrii partidului îşi asumă următoarele îndatoriri:
a) să promoveze principiile doctrinei umaniste, obiectivele programului
politic al partidului, prevederile programelor pe domenii de activitate ale
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal);
13 of 53
b) să participe la activitatea politică şi organizatorică a partidului şi să
acţioneze pentru menţinerea şi întărirea unităţii acestuia;
c) să respecte şi să aplice prevederile statutului şi ale programului
partidului;
d) să ducă la îndeplinire sarcinile ce li se încredinţează şi hotărârile luate
de organele de conducere ale partidului;
e) să militeze pentru asigurarea caracterului democratic al vieţii interne
de partid;
f) să nu facă declaraţii publice în numele partidului, decât în limitele
mandatului încredinţat;
g) să respecte cu stricteţe disciplina de partid, aceeaşi pentru toţi
membrii partidului, indiferent de poziţia pe care o au în societate, sau de
funcţiile încredinţate de partid;
h) să militeze cu consecvenţă pentru promovarea umanismului politic şi
a solidarităţii umane în societatea românească, pentru creşterea
bunăstării individuale şi generale;
i) să fie sinceri şi să dea dovadă de spirit colegial, de întrajutorare, de
încredere şi respect faţă de ceilalţi membri ai partidului;
j) să aibă o comportare demnă, să manifeste grijă şi responsabilitate faţă
de familie şi educaţia copiilor;
k) să acţioneze consecvent pentru prevenirea şi combaterea oricărei
manifestări de abuz de putere, folosirii în interes propriu şi în dauna
cetăţenilor a funcţiilor publice;
l) să lupte pentru refacerea şi ocrotirea mediului ambiant, împotriva
degradării acestuia;
m) să combată parazitismul, înşelătoria, minciuna, corupţia şi orice
formă de obţinere a unor venituri ilicite;
14 of 53
n) să aibă, în toate împrejurările, o conduită politică, morală şi
profesională care să le asigure un înalt prestigiu în faţa cetăţenilor.
Unitatea dintre vorbă şi faptă trebuie să caracterizeze fiecare membru al
partidului;
o) să plătească lunar cotizaţia de membru;
p) să sprijine partidul, potrivit opţiunilor, prin donaţii în conformitate cu
reglementările legale;
q) să nu se prevaleze de calitatea de membru sau de funcţiile deţinute în
partid sau în instituţiile publice, pentru atingerea unor scopuri
personale sau pentru dobândirea de avantaje economice şi financiare
necuvenite;
r) O hotărâre adoptată statutar este obligatorie pentru toţi membrii
organizaţiei respective.
CAPITOLUL V
SANCŢIUNI, ÎNCETAREA SAU PIERDEREA CALITĂŢII
DE MEMBRU DE PARTID
Art. 16. - (1) Membrii partidului care săvârşesc fapte ce contravin
statutului sau aduc prejudicii partidului pot primi, în funcţie de
gravitatea faptelor, următoarele sancţiuni: atenţionare verbală,
atenţionare scrisă, revocare din funcţia de conducere, retragerea
sprijinului politic şi excluderea din partid.
(2) La nivel central se instituie Registrul Sancţiunilor în care
Secretariatul General consemnează toate sancţiunile aplicate membrilor
Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal)
15 of 53
Art. 17. - Atenţionarea verbală se aplică membrilor de partid care au
săvârşit unele greşeli sau fapte reprobabile, care nu aduc prejudicii grave
partidului. Atenţionarea constă în observaţiile verbale care se fac
membrului de partid în şedinţa clubului politic din care face parte sau în
consiliul local, consemnându-se ca atare în procesul-verbal al şedinţei
consiliului. Cel nemulţumit de atenţionare poate sesiza în termen de 30
de zile Comisia de etică, litigii şi petiţii la nivel judeţean.
Art. 18. - Atenţionarea scrisă se aplică membrilor de partid, după
sancţionarea cu atenţionare verbală, în urma săvârşirii unor abateri
repetate. Atenţionarea constă în observaţiile transmise în scris
membrului de partid în şedinţa clubului politic din care face parte sau în
consiliul local, consemnându-se ca atare în procesul-verbal al şedinţei
consiliului. Cel nemulţumit de atenţionare poate sesiza în termen de 30
de zile Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii la nivel judeţean.
Art. 19. - Revocarea din funcţia de conducere a unor membri se
hotărăşte de către organul care i-a ales sau de către organul de
conducere ierarhic superior. Hotărârea se pronunţă cu votul majorităţii
membrilor organului de conducere respectiv. Împotriva hotărârii de
revocare, cei interesaţi pot face contestaţie la Comisia de Etică, Litigii şi
Petiţii judeţeană sau centrală în termen de 30 zile de la data comunicării
hotărârii.
Art. 20. - (1) Retragerea sprijinului politic se aplică, la abateri grave,
parlamentarilor partidului, aleşilor locali, precum şi reprezentanţilor
partidului din administraţia locală şi centrală.
(2) Retragerea sprijinului politic se hotărăşte de către Biroul Executiv, cu
validarea Forumului Umanist.
16 of 53
Art. 21. - (1) Excluderea este sancţiunea ce se aplică membrilor de partid
care, prin faptele lor, încalcă statutul în mod deliberat sau aduc
prejudicii grave prevederilor statutului şi programului partidului.
(2) Excluderea unui membru al Partidului Umanist din România
(social-liberal) se hotărăşte, cu majoritate de voturi, de către Consiliul
Judeţean, la propunerea Consiliului Local sau a Clubului politic umanist
din care face parte, excluderea urmând a fi validată de Forumul
Umanist.
Art. 22. - Hotărârea de excludere poate fi atacată în termen de 30 de zile
de la comunicare, la Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii Judeţeană sau prin
apel la Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a partidului la nivel central –
după caz. Hotărârile neatacate în apel rămân definitive.
Art. 23. - Sancţionarea membrilor Partidului Puterii Umaniste din
România (social-liberal) care deţin funcţii de conducere în partid la nivel
judeţean şi naţional se face de către organele de conducere din care
aceştia fac parte şi se validează de către Forumul Umanist.
Art. 24. - Nicio sancţiune nu poate fi hotărâtă fără invitarea celui în
cauză de a participa la dezbaterea şi susţinerea nevinovăţiei sale.
Art. 25. - (1) Calitatea de membru al partidului încetează prin: demisie,
suspendare, pierderea cetăţeniei române, deces şi se pierde prin:
excludere din partid sau înscrierea într-un alt partid politic.
(2) Demisia are loc în baza şi la data depunerii cererii, ca expresie a
voinţei liber exprimate, de persoana în cauză.
(3) Suspendarea se face la cerere în cazul în care un membru de partid
este promovat într-o funcţie publică pentru care în legislaţie este
17 of 53
prevăzută în mod expres interdicţia de a face parte dintr-un partid
politic.
(4) Persoana aflată în suspendare din cauza unei incompatibilităţi
privind calitatea de membru de partid prevăzută de lege îşi păstrează la
reînscrierea în partid vechimea avută anterior suspendării.
Art. 26. - În cazul încetării sau pierderii calităţii de membru al
partidului, cel în cauză va fi radiat din evidenţele Filialei Judeţene
respective şi ale Secretariatului General.
CAPITOLUL VI
STRUCTURA PARTIDULUI
Art. 27. - (1) Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este organizat şi
funcţionează pe întreg teritoriul ţării la nivel local, judeţean şi central.
(2) Membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) sunt grupaţi în
Cluburi politice umaniste, constituite pe criteriul administrativ teritorial.
(3) Cluburile politice umaniste, cel puţin trei, dintr-o localitate se
constituie într-o Filială Locală.
(4) Totalitatea Filialelor Locale dintr-un judeţ şi din Municipiul Bucureşti
se constituie în Filiala Judeţeană. Filiala Municipiului Bucureşti are
statut de Filială Judeţeană, filialele sectoarelor Municipiului Bucureşti
având statut de Filiale Locale.
(5) Totalitatea Filialelor Judeţene constituie structura partidului la nivel
naţional.
18 of 53
Art. 28. - Alegerea organelor de conducere ale partidului la nivel local,
judeţean şi central se face prin vot secret.
Clubul politic umanist
Art. 29. - (1) Clubul politic umanist este unitatea organizatorică ce stă
la baza structurii partidului.
(2) Un Club politic umanist se poate constitui din minimum 5 şi
maximum 20 de persoane cu domiciliul, de regulă, în aceeaşi localitate.
(3) La data constituirii sale, Clubul politic umanist alege, prin vot secret
liderul, viceliderul şi secretarul clubului.
Art. 30. - (1) Clubul politic umanist se întruneşte obligatoriu în şedinţe
lunare şi ori de câte ori este necesar. Convocarea clubului se face de
către liderul Clubului politic umanist sau vicelider.
(2) la fiecare sedinţă lunară se întocmeşte un proces-verbal al Cluburilor
politice umaniste care se predau, în original, la Birourile Executive
Locale ale filialelor din care fac parte în maxim 10 zile de la data la care a
avut loc şedinţa.
Art. 31. - Clubul politic umanist are următoarele funcţii:
a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea
programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către structurile
partidului ierarhic superioare;
b) militează pentru primirea de noi membri;
c) alege, din doi în doi ani, liderul şi viceliderul Clubului politic umanist;
d) desemnează delegaţi pentru Conferinţele Filialelor Locale şi propune
candidaţi pentru organele de conducere ale acestora.
19 of 53
Art. 32. - Primul Club politic umanist înfiinţat într-o localitate are
calitatea de club fondator, exercitând atribuţiile Filialei Locale până la
constituirea acesteia.
Art. 33.- Liderul, viceliderul şi secretarul Clubului politic umanist au
următoarele atribuţii:
(1) Promovează doctrina politică umanistă şi programul Partidului Puterii
Umaniste din România (social-liberal).
(2) Informează membrii clubului despre hotărârile adoptate de organele
partidului.
(3) Urmăresc încasarea cotizaţiilor de la membrii clubului.
(4) Mobilizează membrii clubului pentru participarea la acţiunile şi
programele iniţiate de Partidului Puterii Umaniste din România (social-
liberal).
(5) Cooptează noi membri în partid.
Filiala Locală
Art. 34. - (1) În localităţile cu cel puţin trei Cluburi politice umaniste se
constituie o Filială Locală şi se alege Consiliul Local în structura
aprobată de Biroul Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România
(social-liberal).
(2) Filialele Locale pot fi:
a) filiale locale comunale;
20 of 53
b) filiale locale orăşeneşti;
c) filiale locale municipale (pentru toate municipiile mai puţin Municipiul
Bucureşti);
d) filiale locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 35. - Filiala Locală are următoarele funcţii:
a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea
programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către: Congresul
partidului, Consiliul Naţional, Biroul Executiv, Conferinţa Filialei
Judeţene, Consiliul Judeţean şi Biroul Executiv Judeţean;
b) militează pentru înfiinţarea de noi cluburi politice umaniste;
c) participă activ la viaţa politică şi socială din localitate conlucrând cu
reprezentanţii societăţii civile.
Filiala Judeţeană
Art. 36. - La nivel judeţean şi al Municipiului Bucureşti se constituie
Filiala Judeţeană a Partidului Puterii Umaniste din România (social-
liberal) şi se alege Consiliul Judeţean – în structura aprobată de Biroul
Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal).
Art. 37. - Filiala Judeţeană are următoarele funcţii:
a) acţionează pentru promovarea doctrinei politice umaniste, înfăptuirea
programului partidului şi a hotărârilor adoptate de către: Congresul
partidului, Consiliul Naţional şi Biroul Executiv;
21 of 53
b) militează pentru formarea şi dezvoltarea filialelor Partidului Puterii
Umaniste din România (social-liberal) în toate localităţile judeţului
respectiv în sectoarele Municipiului Bucureşti;
c) participă activ la viaţa politică şi socială din judeţ respectiv din
Municipiul Bucureşti, conlucrând cu reprezentanţii societăţii civile.
CAPITOLUL VII
ORGANELE TERITORIALE DE CONDUCERE
ALE PARTIDULUI
Art. 38. - La nivelul filialei locale, organele de conducere ale partidului
sunt:
a) Conferinţa Filialei Locale;
b) Consiliul Local;
c) Biroul Executiv Local.
Art. 39. - La nivelul filialei judeţene, organele de conducere ale partidului
sunt:
22 of 53
a) Conferinţa Filialei Judeţene;
b) Consiliul Judeţean;
c) Biroul Executiv Judeţean.
Conferinţa Filialei Locale
Art. 40. - Conferinţa Filialei Locale este organul de conducere colectivă
a partidului la nivel teritorial. Conferinţa Filialei Locale se ţine o dată pe
an, pentru bilanţ şi prezentarea dării de seamă şi la doi ani pentru
prezentarea bilanţului, dării de seamă şi alegeri. Convocarea Conferinţei
Filialei Locale se face de către Consiliul Local. Acesta poate convoca şi
conferinţe extraordinare cu ocazia unor evenimente deosebite sau la
cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului Local.
Art. 41. - Conferinţa Filialei Locale este alcătuită din delegaţii aleşi de
către Cluburile politice umaniste. Fiecare Club Umanist din filiala locală
are dreptul la un delegat la conferintele filialei locale.
Art. 42. - Conferinţa Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a) analizează şi hotărăşte cu privire la activitatea Consiliului Local;
b) îndrumă activitatea Cluburilor politice umaniste în baza programului
partidului;
c) alege, prin vot secret, Preşedintele Filialei Locale, membrii Consiliului
Local şi delegaţii la conferinţa organului ierarhic superior, norma de
reprezentare fiind de 1 delegat la 1 club umanist din filiala locală.
23 of 53
Art. 43. - Funcţionarea Conferinţei Filialei Locale:
a) pentru desfăşurarea statutară a Conferinţei Filialei Locale este
necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din delegaţii cu drept
de vot;
b) Conferinţa Filialei Locale este condusă de un prezidiu, ales de către
delegaţii prezenţi, ajutat de un secretariat tehnic;
c) conferinţa alege o comisie pentru validarea mandatelor celor cu drept
de vot prezenţi care se pronunţă dacă este întrunit cvorumul statutar
pentru desfăşurarea Conferinţei Filialei Locale, numără voturile,
validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal care consemnează
rezultatul alegerilor;
d) componenţa prezidiului, a Secretariatului Tehnic şi a Comisiei de
Validare a conferinţei va fi stabilită de delegaţii prezenţi la Conferinţa
Filialei Locale.
Art. 44. - (1) Hotărârile Conferinţei Filialei Locale se adoptă cu votul
majorităţii simple a membrilor prezenţi şi se consemnează într-un
proces-verbal semnat de către Preşedintele Filialei Locale şi de membrii
Secretariatului Tehnic.
(2) Conferinţa stabileşte cu aceeaşi majoritate dacă votul hotărârilor sale
va fi deschis sau secret, cu excepţia situaţiilor pentru care legislaţia
prevede obligativitatea votului secret.
Conferinţa Filialei Judeţene
Art. 45. - (1) Conferinţa Filialei Judeţene este organul de conducere
colectivă a partidului la nivelul judeţean.
24 of 53
(2) Conferinţa Filialei Judeţene se ţine o dată pe an pentru bilanţ şi
prezentarea dării de seamă şi la doi ani pentru prezentarea bilanţului,
dării de seamă şi pentru alegeri. Convocarea Conferinţei Filialei Judeţene
se face de către Consiliul Judeţean. Acesta poate convoca şi conferinţe
extraordinare cu ocazia unor evenimente deosebite sau la cererea a cel
puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului Judeţean.
Art. 46. - Conferinţa Filialei Judeţene este alcătuită din delegaţii aleşi de
către Conferinţele Filialelor Locale, norma de reprezentare fiind de un
delegat la 5 cluburi umaniste din Filiala locală.
Art. 47. - Conferinţa Filialei Judeţene are următoarele atribuţii:
a) analizează şi hotărăşte cu privire la activitatea Consiliului Judeţean al
Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal), activitatea
Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii şi a Comisiei de Cenzori la nivel
judeţean, desfăşurată pe perioada exercitării mandatului;
b) direcţionează, pe baza programului partidului, activitatea Filialelor
Locale;
c) alege, prin vot secret, Preşedintele Filialei Judeţene şi membrii
Consiliului Judeţean, ai Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii şi ai Comisiei
de Cenzori la nivel judeţean;
d) aprobă lista cu propuneri privind candidaţii partidului pentru alegerile
locale şi parlamentare;
e) alege, prin vot secret, pe baza normelor de reprezentare, 1 delegat la
10 cluburi umaniste din județ, delegaţii la Congresul Partidului Puterii
Umaniste din România (social-liberal) şi desemnează candidaţii pentru
organele superioare de conducere ale partidului;
f) aprobă programul de activitate pe perioada următoare.
25 of 53
Art. 48. - Funcţionarea Conferinţei Filialei Judeţene:
a) pentru desfăşurarea statutară a Conferinţei Filialei Judeţene este
necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din delegaţii cu drept
de vot;
b) Conferinţa Filialei Judeţene va fi condusă de un prezidiu, ales de
delegaţii prezenţi, ajutat de un Secretariat Tehnic;
c) conferinţa alege o Comisie de Validare pentru validarea mandatelor
celor cu drept de vot prezenţi, se pronunţă dacă este întrunit cvorumul
statutar pentru desfăşurarea Conferinţei Filialei Judeţene, numără
voturile, validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal care
consemnează rezultatul alegerilor;
d) componenţa prezidiului, a Secretariatului Tehnic şi a Comisiei de
Validare va fi stabilită de delegaţii prezenţi la conferinţă.
Art. 49. - (1) Hotărârile Conferinţei Filialei Judeţene şi a Municipiului
Bucureşti se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi şi
se consemnează într-un proces-verbal semnat de către Preşedintele
Filialei şi de membrii Secretariatului Tehnic.
(2) Conferinţa stabileşte, cu majoritate simplă, dacă votul hotărârilor sale
va fi deschis sau secret, cu excepţia situaţiilor pentru care legislaţia
prevede obligativitatea votului secret.
Consiliul Local
Art. 50. - (1) Consiliul Local este organul de conducere al partidului la
nivel local între două Conferinţe ale Filialei Locale.
(2) Consiliile Locale se reunesc în sesiuni de lucru trimestriale sau ori de
câte ori este necesar.
26 of 53
(3) Consiliul Local este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din
minimum 3 membri.
Art. 51. - Consiliul Local (comunal, orăşenesc, municipal, respectiv de
sector al Municipiului Bucureşti) are următoarele atribuţii:
a) acţionează pentru promovarea doctrinei umaniste, pentru realizarea
politicii şi programului partidului, în condiţiile specifice ale localităţilor
respective;
b) coordonează activitatea Cluburilor politice umaniste din teritoriu în
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor politice umaniste;
c) conlucrează cu structurile partidului pentru dezvoltarea acestuia şi
consolidarea sa organizatorică;
d) iniţiază şi conduce acţiuni de interes civic în cadrul localităţii;
e) propune candidaţi ai partidului pentru alegerile locale şi parlamentare;
f) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile locale, cu filialele
celorlalte partide, precum şi cu terţii, îndeplineşte orice alte atribuţii din
împuternicirea organelor ierarhic superioare;
g) asigură încasarea cotizaţiei de partid şi colectarea altor fonduri, în
condiţiile legii;
h) cu aprobarea Biroului Executiv şi a Biroului Executiv Judeţean,
Filialele Locale (comunale, orăşeneşti sau municipale) cu peste 500 de
membri, pot să-şi gestioneze propriul buget de venituri şi cheltuieli;
i) alege, prin vot, vicepreşedinţii Consiliului Local şi membrii Biroului
Executiv Local;
j) organizează activitatea de evidenţă a membrilor de partid, conform
regulamentului aprobat de Biroul Executiv;
27 of 53
k) convoacă Conferinţa Filialei Locale de bilanţ şi dare de seamă o dată
pe an şi de bilanţ, dare de seamă şi alegeri o dată la doi ani;
l) poate convoca şi conferinţe extraordinare din iniţiativă proprie sau la
cererea unei treimi din numărul membrilor săi.
m) face propuneri de dizolvare a Cluburilor politice umaniste, în situaţiile
prevăzute în Statutul partidului.
Art. 52. - Hotărârile Consiliului Local se adoptă cu majoritate simplă de
voturi.
Consiliul Judeţean
Art. 53. - (1) Consiliul Judeţean este organul de conducere al partidului
la nivel judeţean între două Conferinţe ale Filialei Judeţene.
(2) Consiliile Judeţene se reunesc în sesiuni de lucru trimestriale sau ori
de câte ori este necesar.
(3) Consiliul Judeţean este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit
din minimum 31 de membri.
Art. 54. - Consiliul Judeţean are următoarele atribuţii:
28 of 53
a) acţionează pentru promovarea doctrinei umaniste, pentru realizarea
politicii şi programului partidului, în condiţiile specifice ale judeţului
respectiv;
b) coordonează şi conduce activitatea Filialelor Locale ale Partidului
Puterii Umaniste din România (social-liberal) din judeţ;
c) conlucrează cu structurile partidului pentru dezvoltarea acestuia şi
consolidarea sa organizatorică;
d) iniţiază şi conduce acţiuni de interes civic în cadrul judeţului;
e) reprezintă partidul pe plan judeţean în relaţiile cu autorităţile locale,
cu filialele celorlalte partide, precum şi cu terţii, îndeplineşte orice alte
atribuţii din însărcinarea organelor ierarhic superioare;
f) coordonează încasarea cotizaţiei de partid şi colectarea altor fonduri, în
condiţiile legii;
g) deschide conturi în bănci, răspunde de patrimoniu şi de gestionarea
mijloacelor financiare, întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli la nivel
judeţean;
h) alege, prin vot, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean şi membrii
Biroului Executiv Judeţean;
i) organizează activitatea de evidenţă a membrilor de partid;
j) întocmeşte liste cu propuneri privind candidaţii pentru alegerile
locale şi parlamentare;
k) convoacă Conferinţa Filialei Judeţene de bilanţ şi dare de seamă o
dată pe an şi de bilanţ, dare de seamă şi alegeri o dată la doi ani;
l) poate convoca şi conferinţe extraordinare din iniţiativă proprie sau la
cererea unei treimi din numărul membrilor săi.
m) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Cluburilor politice
umaniste făcute de Consiliile Filialelor Locale;
29 of 53
n) dezbate raportul Comisiei de Cenzori judeţene.
o) face propuneri de dizolvare a Consiliilor Locale, în situaţiile prevăzute
în Statutul partidului.
Art. 55. - Hotărârile Consiliului Judeţean se adoptă cu majoritate simplă
de voturi.
Biroul Executiv Local
Art. 56. – Biroul Executiv Local (comunal, orăşenesc, municipal,
respectiv de sector al Municipiului Bucureşti), asigură conducerea
curentă a filialei locale şi au următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Filialei Locale în perioada dintre şedinţele
Consiliilor Locale;
b) asigură legătura cu organele ierarhice de conducere şi urmăresc
îndeplinirea hotărârilor organelor locale şi centrale de conducere;
c) elaborează şi dezbate toate proiectele de hotărâri şi materialele care se
vor discuta şi aproba în sesiunile Consiliilor Locale;
d) urmăresc încasarea cotizaţiilor de la membrii Cluburilor politice
umaniste;
e) îndeplinesc orice alte atribuţii din însărcinarea Consiliilor Locale şi a
Consiliilor Judeţene.
Art. 57. - Biroul Executiv Local validează Cluburile politice umaniste din
localitatea respectivă.
30 of 53
Art. 58. - (1) Biroul Executiv Local este format din minimum trei membri
şi este compus din: Preşedinte, Vicepreşedinţi şi membri.
(2) Biroul Executiv Local se întâlneşte în şedinţe de lucru de cel puţin
două ori pe lună. La nivelul Biroului Executiv Local, una din şedinţe este
rezervată întâlnirii cu liderii şi viceliderii Cluburilor politice umaniste.
Art. 59. - Hotărârile Biroului Executiv Local se adoptă cu majoritate
simplă de voturi.
Art. 60. - Preşedintele Biroului Executiv Local (comunal, orăşenesc,
municipal, de sector al Municipiului Bucureşti) are următoarele atribuţii:
a) prezidează şedinţele Consiliului Local şi ale Biroului Executiv Local;
b) informează periodic conducerea Filialei Judeţene cu privire la
activitatea Filialei Locale şi la evenimentele politice importante petrecute
în localitate;
c) participă la toate convocările organizate de Biroul Executiv Judeţean;
d) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea Cluburilor politice
umaniste din componenţa Filialei Locale.
Art. 61. - (1) Filialele Locale şi Judeţene ale Partidului nu au
personalitate juridică.
(2) în raporturile cu terţii, Filialele Locale sunt reprezentate de Forul de
Conducere Colegială sau, prin delegare, de către preşedinţii Filialelor
Judeţene ale partidului.
Biroul Executiv Judeţean
31 of 53
Art. 62 - Biroul Executiv Judeţean asigură conducerea curentă a Filialei
Judeţene şi are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Filialei Judeţene în perioada dintre şedinţele
Consiliilor Judeţene;
b) asigură legătura cu organele ierarhice de conducere şi urmăreşte
îndeplinirea hotărârilor organelor centrale şi judeţene de conducere;
c) elaborează şi dezbate toate proiectele de hotărâri şi materialele care se
vor discuta şi aproba în sesiunile Consiliilor Judeţene;
d) urmărește încasarea cotizaţiilor de la membri şi ţine evidenţa
Registrului Special al Cotizaţiilor;
e) administrează patrimoniul Filialelor Judeţene;
f) îndeplinește orice alte atribuţii din însărcinarea Consiliilor Judeţene şi
a Biroului Executiv al Partidului Puterii Umaniste din România (social-
liberal).
Art. 63 - Biroul Executiv Judeţean validează Consiliile Locale şi Birourile
Executive Locale (comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de
sectoare ale Municipiului Bucureşti).
Art. 64 - (1) Biroul Executiv Judeţean este format din minimum 11
membri şi este compus din: Preşedinte, vicepreşedinţi şi membri.
(2) Biroul Executiv Judeţean se întâlneşte în şedinţe de lucru de cel
puţin două ori pe lună. La nivelul Biroului Executiv Judeţean, una din
şedinţe este rezervată întâlnirii cu preşedinţii Consiliilor Locale.
32 of 53
Art. 65 - Hotărârile Biroului Executiv Judeţean se adoptă cu majoritate
simplă de voturi.
Art. 66 - Preşedintele Biroului Executiv Judeţean reprezintă partidul în
relaţiile oficiale la nivel judeţean şi are următoarele atribuţii:
a) prezidează şedinţele Consiliului Judeţean şi ale Biroului Executiv
Judeţean, la care participă informând pe membrii acestora cu privire la
activitatea partidului în teritoriu;
b) supune aprobării organismelor de conducere ale Filialei Judeţene
măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului;
c) informează permanent conducerea centrală cu privire la activitatea
Filialei Judeţene şi evenimentele politice importante petrecute în judeţ;
d) participă la toate şedinţele Consiliului Naţional al partidului;
e) ţine evidenţa tuturor membrilor de partid din Filiala Judeţeană şi
eliberează carnetele de partid;
f) coordonează, planifică şi monitorizează activitatea Filialelor Locale.
CAPITOLUL VIII
ORGANELE NAŢIONALE DE CONDUCERE
ALE PARTIDULUI
NOTĂ: Asumând vocația profund inovatoare a doctrinei umaniste, PPU
(social-liberal) optează pentru o conducere colegială a partidului,
garantând astfel că principiile și proiectele umaniste nu vor putea fi
deturnate de excesele sau particularitățile individuale ale deținătorilor
funcțiilor. Cei trei membri ai Forului de Conducere Colegială reprezintă
inclusiv o reflectare la nivelul structurii centrale de partid a principiilor
33 of 53
echilibrului, controlului reciproc și al separării puterilor fundamentale în
cadrul oricărui sistem instituțional democratic.
Art. 67. – La nivel naţional, organele de conducere colectivă ale
partidului sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Naţional;
c) Biroul Executiv;
d) Forul de Conducere Colegială;
e) Forumul umanist.
Art. 68. - Structurile de conducere sunt statutar întrunite dacă sunt
convocate conform prezentului statut.
CONGRESUL
Art. 69. - (1) Congresul este organul suprem de conducere al Partidului
Puterii Umaniste (social-liberal).
(2) Congresul Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se convoacă o
dată la patru ani de către Forul de Conducere Colegială, cu cel puţin 30
de zile înainte de desfăşurarea lucrărilor, transmiţându-se totodată
Filialelor Judeţene ordinea de zi şi documentele supuse dezbaterii.
(3) Congresul poate fi convocat şi în sesiuni extraordinare de către
Forumul Umanist, cu cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea lucrărilor.
34 of 53
Art. 70. - (1) Congresul este constituit din delegaţii aleşi de către Filialele
Judeţene ale Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), membrii
Biroului Executiv și reprezentanții partidului în funcțiile alese și numite.
(2) Biroul Executiv poate invita să participe la Congres, fără drept de vot,
ca observatori, simpatizanţi ai partidului, reprezentanţi ai mass-media,
reprezentanţi ai organismelor internaţionale, precum şi reprezentanţi ai
altor partide politice.
Art. 71. - Congresul are următoarele competenţe:
a) aprobă ordinea de zi şi modul de desfăşurare a lucrărilor sale;
b) alege cu majoritate simplă, prin vot secret, Președintele Consiliului
Național, Președintele Biroului Executiv, vicepreședinții și liderul
Forumului Umanist;
c) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de către Consiliul
Naţional, Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii şi Comisia de Cenzori ale
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal);
d) aprobă sau modifică statutul partidului şi programul politic;
e) hotărăşte asupra moţiunilor, apelurilor şi propunerilor adresate
Congresului;
e) confirmă cererile de afiliere adresate de alte organizaţii, stabilite de
Biroul Executiv;
f) aprobă candidaturile pentru alegerile prezidenţiale;
g) confirmă componența Consiliului Național, Biroului Executiv, Forul de
Conducere Colegială și a Forumului Umanist.
Art. 72. - Funcţionarea Congresului:
35 of 53
a) pentru desfăşurarea statutară a Congresului este necesară prezenţa a
jumătate plus unu din delegaţii cu drept de vot;
b) pentru desfăşurarea lucrărilor Congresului vor fi alese, prin vot
deschis, cu majoritate simplă următoarele organisme de lucru:
- Comisia de Validare este compusă din membrii care validează
mandatele celor cu drept de vot prezenţi. Comisia stabileşte dacă este
întrunit cvorumul statutar pentru desfăşurarea Congresului, numără
voturile, validează pe cei aleşi şi semnează procesul-verbal de stabilire a
rezultatelor alegerilor;
- Secretariatul Congresului consemnează desfăşurarea lucrărilor
Congresului şi pregăteşte materialele necesare operaţiunii de alegere a
noilor organe de conducere ale partidului.
Art. 73. - Hotărârile Congresului, altele decât cele prevăzute la art. 71
punctul b) se adoptă prin vot deschis, cu majoritate simplă a voturilor
participanților la Congres.
CONSILIUL NAŢIONAL
Art. 74. - Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)
este organul central de conducere al partidului în intervalul dintre două
congrese ale partidului.
(1) Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se
reuneşte în cel puţin o sesiune anuală sau ori de câte ori este cazul.
(2) Consiliul Naţional este format din membrii Biroului Executiv, liderii
Filialelor Județene și reprezentanții aleși ai partidului în structurile
administrației publice locale.
Art. 75. - Consiliul Naţional al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)
are următoarele atribuţii:
36 of 53
a) votează raportul de activitate al vicepreședinților;
b) acţionează pentru îndeplinirea hotărârilor adoptate de Congres;
c) alege, între congrese, membrii interimari în componenţa sa;
d) analizează, validează şi ia măsuri cu privire la rapoartele de
activitate ale Biroului Executiv;
e) alege Comisia de Cenzori, Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii;
f) propune candidaţii pentru alegerile locale şi parlamentare pe baza
propunerilor făcute de Conferința Filialei Judeţene;
g) dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru
execuţia bugetară;
h) Consiliul Naţional poate fi convocat în sesiuni extraordinare la
cererea a cel puţin o treime din membrii săi.
Art. 76. - Hotărârile Consiliului Naţional al Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) se adoptă cu majoritate simplă a voturilor membrilor
prezenţi și sunt validate de Forumul Umanist. Sunt valabile și deciziile
pentru care membrii Consiliului Naţional al Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) au trimis în scris votul și au folosit semnătura electronică.
BIROUL EXECUTIV
Art. 77. (1) – Decide între şedinţele Consiliului Naţional şi este format
din:
- Preşedintele Consiliului Naţional,
- Preşedintele Biroului Executiv,
- min. 6 vicepreședinți,
- Liderul Forumului Umanist,
- Reprezentanții Partidului Puterii Umaniste (social – liberal) în
Guvernul și în Parlamentul României,
37 of 53
- Primii 10 lideri județeni care au obținut un scor mai mare de 10%
la ultimele alegeri.
Art. 78. Atribuţiile Biroului Executiv sunt următoarele:
1. asigură realizarea hotărârilor structurilor de conducere centrală ale
partidului, îndrumă şi conduce activitatea pentru înfăptuirea
politicii partidului, între două sesiuni ale Consiliului Naţional al
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). Hotărârile Biroului
Executiv se iau cu majoritatea simplă de voturi a membrilor
prezenți și sunt validate de Forumul Umanist;
2. Biroul Executiv se reuneşte în şedinţe trimestriale sau ori de câte
ori este necesar;
3. organizează şi conduce activitatea partidului în conformitate cu
prevederile statutare şi hotărârile adoptate de organele de
conducere ale partidului;
4. analizează activitatea din diferite domenii, stadiul îndeplinirii unor
hotărâri ale Consiliului Naţional şi stabileşte măsuri pentru
îmbunătăţirea muncii de partid;
5. informează Consiliul Naţional asupra activităţii desfăşurate;
6. stabilește norma de reprezentare a fiecărei Filiale Județene la
Congres;
7. face propuneri pentru nominalizarea membrilor de partid în funcții
de conducere locală și centrală;
8. decide asupra planurilor de organizare și manifestare a Partidului
Puterii Umaniste (social-liberal);
9. stabilește formele și metodele legale pentru atragerea de fonduri
care să asigure buna desfășurare a activității;
10. numeşte comitete de iniţiativă şi Birouri Executive Interimare
Judeţene, în judeţele în care conducerile filialelor au fost dizolvate;
11. analizează activitatea desfăşurată de către Consiliile Judeţene
ale partidului, stadiul şi modul de înfăptuire a unor hotărâri
specifice atribuţiilor statutare ale Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal);
38 of 53
12. aprobă propunerile Biroului Executiv privind alianțele politice
şi/sau electorale, validate în prealabil de Forumul Umanist;
13. reglementează şi rezolvă, între congrese, problemele de interes
general ale activităţii de partid, aprobă programele partidului şi
modificări ale statutului;
14. stabileşte obiectivele anuale ale activităţii internaţionale,
respectiv afilierea sau retragerea din organizaţiile politice
internaţionale;
15. aprobă instrucţiunile şi normele pentru convocarea
Congresului, a conferinţelor locale şi pentru alegerea organelor de
conducere la toate nivelurile structurii organizatorice ale
partidului;
16. aprobă platforma electorală şi programul de guvernare;
17. stabileşte tactica şi strategia participării la guvernare, politica
de coaliţie guvernamentală şi parlamentară;
18. validează liderii grupurilor parlamentare din cele două
Camere şi celelalte funcţii eligibile din Parlament;
19. stabileşte linia activităţii parlamentare a grupurilor
parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului;
20. hotărăşte modul de acţiune politică a miniştrilor şi a celorlalţi
reprezentanţi din administraţia publică centrală, atunci când
partidul participă la guvernare sau formează Guvernul;
21. aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale
structurilor instituite în cadrul partidului;
22. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi modul de
gestionare a fondurilor şi patrimoniului partidului;
23. aprobă alte structuri de execuţie ale partidului;
24. îndeplineşte orice alte atribuţii din însărcinarea Consiliului
Naţional;
25. propune formarea Departamentelor Profesionale în oglindă cu
structura guvernului.
39 of 53
FORUL DE CONDUCERE COLEGIALĂ
Art.79. - Forul de conducere colegială este format din Președintele
Consiliului Naţional, Președintele Biroului Executiv și Liderul Forumului
Umanist, care dețin președinția Forului, câte 4 luni, prin rotație.
Art.80 - Forul de conducere colegială se întrunește săptămânal, sau ori
de câte ori este necesar, și ia decizii cu majoritate simplă.
Art. 81 - Forul de conducere colegială are următoarele atribuții:
a) reprezintă partidul în raporturile cu terţii;
b) răspunde de activitatea partidului;
c) convoacă Congresul Partidului;
d) decide asupra participării Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) la acțiuni interne și internaționale la care acesta este invitat;
e) aprobă actele care angajează politic și juridic partidul pentru care
există decizie statutară;
f) convoacă Biroul executiv cu validarea Forumului Umanist;
g) ia hotărâri cu privire la schimbarea sediului partidului și la orice
alte aspecte de ordin organizatoric, care devin aplicabile după
validarea lor de către Forumul Umanist.
40 of 53
FORUMUL UMANIST
Art. 82. - Forumul Umanist asigură continuitatea şi consecvenţa
promovării principiilor umaniste. Liderul Forumului Umanist este ales de
către Congres, la propunerea Forumului, dintre membrii săi și angajează
partidul, din punct de vedere juridic și administrativ, prin semnătura sa.
Liderul Forumului Umanist reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile
publice și cu terții.
Art. 83. – Din punct de vedere juridic și administrativ, partidul este
angajat prin semnătura liderului Forumului Umanist. Acesta reprezintă
partidul în relațiile cu autoritățile publice și cu terții.
Art. 84. - Forumul Umanist este format din:
- membrii fondatori ai Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)
care au făcut parte din Comitetul de Inițiativă,
- Președintele Consiliului Național,
- Președintele Biroului Executiv.
Art. 85. - Forumul Umanist are următoarele atribuţii:
a) este garantul respectării doctrinei umaniste, stabileşte principiile
fundamentale ale partidului şi orientarea doctrinară;
b) acordă diplome şi medalii de excelenţă membrilor de partid care
dovedesc un puternic ataşament faţă de idealurile partidului, au o
contribuţie deosebită în creşterea numerică şi valorică a partidului şi
care au o vechime în partid de cel puţin trei ani. De asemenea, pot fi
acordate diplome şi medalii de excelenţă şi simpatizanţilor Partidului
Puterii Umaniste (social-liberal) care şi-au adus o contribuţie importantă
la promovarea doctrinei umaniste;
41 of 53
e) validează propunerile pentru reprezentarea Partidului Puterii
Umaniste (social-liberal) în Parlament şi în structurile de conducere
administrativă la nivel central și local;
d) mediază și decide asupra divergenţelor apărute în Partidul Puterii
Umaniste (social-liberal);
e) hotărăşte asupra principiilor şi orientărilor fundamentale ale activităţii
internaţionale a partidului;
f) propune reorganizarea partidului și decide asocierea într-o alianță
politică ori în alte forme de asociere;
g) face propuneri pentru acordarea titlului de membru de onoare al
partidului.
Art. 86. - Forumul Umanist se reuneşte în şedinţă ordinară o dată pe an,
la convocarea Liderului forumului, sau în şedinţe extraordinare la
iniţiativa a cel puţin trei membri ai Forumului.
Art. 87. - Hotărârile Forumului Umanist se adoptă cu majoritate simplă
a voturilor membrilor forumului. În caz de paritate, este decizisiv votul
președintelui Comitetului de Inițiativă care a fondat partidul.
42 of 53
SECRETARIATUL GENERAL
Art. 88 – (1) Secretariatul General este format din Secretarul General,
Secretarii Generali Adjuncţi și Trezorier aleşi de Forul de Conducere
Colegială.
(2) Secretariatul General răspunde de sistemul informaţional şi de
aparatul de lucru, asigură comunicarea dintre organismele de conducere
la nivel central şi filialele teritoriale, asigură gestiunea patrimoniului
partidului şi resursele financiare pentru desfăşurarea activităţilor
curente ale partidului. De asemenea, Secretariatul General ţine evidenţa
documentelor şi deciziilor, evidenţa membrilor partidului şi a
sancţiunilor, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Forului de
Conducere Colegiala.
(3) Pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor, Secretariatul General mai
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) organizează fluxul informaţional în cadrul partidului, stabilind
organigramele funcţionale şi circuitul documentelor în cadrul partidului;
b) realizează organigramele de competenţe, stabileşte atribuţii, realizează
regulamente interne, elaborează norme de aplicare ale statutului, norme
de aplicare ale deciziilor structurilor de conducere;
c) funcţionează ca un centru de comandă centralizând documentele
interne şi transmiţându-le către destinatarii finali;
d) elaborează norme de aplicare a hotărârilor Congresului şi ale
Consiliului Naţional;
e) îndrumă şi controlează activitatea Consiliilor Judeţene ale filialelor
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal);
f) gestionează, în condiţiile legii, patrimoniul partidului;
43 of 53
g) elaborează rapoarte cu privire la activitatea curentă prin care
informează Forul de Conducere Colegiala si Biroul Executiv cu privire la
stadiul îndeplinirii hotărârilor, precum şi asupra modului de desfăşurare
a activităţii partidului;
h) se ocupă de organizarea tuturor evenimentelor şi activităţilor politice
ale partidului;
i) gestionează documentele elaborate de departamentele partidului,
propunerile legislative, iniţiativele membrilor;
j) se ocupă de asigurarea şi gestionarea infrastructurii partidului, de
logistica necesară desfăşurării activităţii, inclusiv a campaniilor
electorale;
k) asigură transmiterea mesajelor politice;
l) implementează programele şi proiectele politice aprobate de structurile
de conducere ale partidului.
CAPITOLUL IX
COMISIA DE CENZORI
Art. 90. - Comisia de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) este aleasă de Consiliul Naţional şi exercită controlul
corectitudinii şi legalităţii administrării fondurilor partidului, al modului
de administrare a patrimoniului, informând Consiliul Naţional şi
Congresul Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) cu privire la
activitatea sa.
44 of 53
Art. 91. - Comisia de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) se alege pentru o perioadă de patru ani, fiind constituită din
minimum cinci membri. Preşedintele şi Vicepreşedintele Comisiei de
Cenzori se aleg, prin vot, de către membrii comisiei, pentru unul sau cel
mult două mandate, consecutiv.
Art. 92. - Comisia de Cenzori a partidului se întruneşte la sesizarea
organelor de conducere ale partidului, ca urmare a unor semnalări ale
membrilor partidului, sau din oficiu, cel puţin o dată pe an.
Art. 93. - Comisia de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal) are următoarele atribuţii:
a) oferă, la cerere, consultanţă de specialitate compartimentelor
financiar contabile de la nivel central şi teritorial ale partidului;
b) analizează apelurile primite sau se autosesizează privind neregulile
semnalate, informează Biroul Executiv cu privire la măsurile luate şi
propune eventuale măsuri;
c) prezintă anual rapoarte de activitate în cadrul sesiunii Consiliului
Naţional al Partidului Puterii Umaniste din România (social-liberal);
d) supune anual Consiliului Naţional aprobarea descărcării bugetare.
Art. 94. - Preşedintele Comisiei de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) participă la sesiunile Consiliului Naţional şi la şedinţele
Biroului Executiv, având drept de vot consultativ.
Art. 95. – Consiliul Național poate suspenda sau revoca pe oricare dintre
membri Comisiei de Cenzori, în cazul săvârşirii unor abuzuri sau în
cazul încălcării prevederilor statutare.
45 of 53
Art. 96. - Similar se constituie şi îşi împlinesc activitatea Comisiile de
Cenzori Judeţene. Acestea sunt compuse din minimum trei membri.
Membrii Comisiilor de Cenzori Judeţene urmează să fie validaţi în funcţie
de către Comisia de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste (social-liberal),
în termen de 30 de zile de la alegerea lor.
Art. 97. - (1) În cazul săvârşirii unor abuzuri sau în cazul încălcării
prevederilor statutare, membrii Comisiilor de Cenzori Judeţene pot fi
sancţionaţi de Comisia de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste (social-
liberal), sancţiunile fiind supuse validării Consiliului Naţional al
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). Împotriva măsurii de
sancţionare, membrii Comisiilor de Cenzori Judeţene pot face contestaţie
la Consiliul Naţional în termen de 30 de zile de la data comunicării
sancţiunii.
(2) În cazul săvârşirii unor abuzuri sau în cazul încălcării prevederilor
statutare, membrii Comisiei de Cenzori a Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) pot fi sancţionaţi de Consiliul Naţional. Împotriva măsurii
de sancţionare membrii Comisiei de Cenzori a Partidului Puterii
Umaniste (social-liberal) pot face contestaţie la Consiliul Naţional al
partidului, în termen de 30 de zile de la data comunicării sancţiunii.
Art. 98. - Membrii Comisiei de Cenzori de la nivel central şi judeţean nu
pot fi aleşi în organele de conducere ale partidului.
CAPITOLUL X
COMISIA DE ETICĂ, LITIGII ŞI PETIŢII
Art. 99. - Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) este aleasă de Consiliul Naţional şi este organ de
jurisdicţie al partidului.
46 of 53
Art. 100. - Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) se alege pe o perioadă de patru ani fiind constituită din
minimum cinci membri. Preşedintele şi vicepreşedintele comisiei se aleg
prin vot deschis, de către membrii săi, pentru unul sau cel mult două
mandate consecutive.
Art. 101. - Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a partidului se întruneşte la
sesizarea organelor de conducere ale partidului sau din proprie iniţiativă.
Art. 102. - Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului Puterii Umaniste
(social-liberal) are următoarele atribuţii:
a) oferă consultanţă de specialitate în vederea soluţionării cererilor
adresate spre rezolvare organelor de conducere;
b) analizează cererile de contestare a excluderii din partid şi, în caz de
admitere a contestaţiei, înaintează cazul spre reexaminare structurii
ierarhic superioare celei care a decis excluderea. Excluderea decisă de
Congresul partidului sau de Forumul Umanist este irevocabilă;
c) soluţionează petiţiile care-i sunt adresate în legătură cu prevederile
statutare ale partidului;
d) prezintă, anual, rapoarte de activitate în cadrul sesiunii Consiliului
Naţional.
Art. 103. - Preşedintele Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului
Puterii Umaniste (social-liberal) participă la sesiunile Consiliului Naţional
şi la şedinţele Biroului Executiv, având drept de vot consultativ.
47 of 53
Art. 104. – Consiliul Național poate suspenda sau revoca pe oricare
dintre membrii Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului Puterii
Umaniste (social-liberal) în cazul săvârşirii unor abuzuri sau în cazul
încălcării prevederilor statutare.
Art. 105. - Similar se constituie şi îşi îndeplinesc activitatea Comisiile de
Etică, Litigii şi Petiţii Judeţene. Acestea sunt compuse din minimum trei
membri. Membrii Comisiilor de Etică, Litigii şi Petiţii Judeţene urmează
să fie validaţi în funcţie de către Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), în termen de 30 de zile de la
alegerea lor.
Art. 106. - (1) În cazul săvârşirii unor abuzuri sau în cazul încălcării
prevederilor statutare, membrii Comisiilor de Etică, Litigii şi Petiţii
Judeţene pot fi sancţionaţi de Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii a
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), sancţiunile fiind supuse
validării Consiliului Naţional. Împotriva măsurii de sancţionare, membrii
Comisiilor de Etică, Litigii şi Petiţii Judeţene pot face contestaţie la
Consiliul Naţional în termen de 30 de zile de la data comunicării
sancţiunii.
(2) În cazul săvârşirii unor abuzuri sau în cazul încălcării prevederilor
statutare, membrii Comisiei de Etică, Litigii şi Petiţii a Partidului Puterii
Umaniste (social-liberal) pot fi sancţionaţi de Consiliul Naţional.
Împotriva măsurii de sancţionare, membrii Comisiei de Etică, Litigii şi
Petiţii a Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) pot face contestaţie la
Forul de Conducere Colegială al partidului, în termen de 30 de zile de la
data comunicării sancţiunii.
Art. 107. - Membrii Comisiilor de Etică, Litigii şi Petiţii de la nivel central
şi judeţean nu pot fi aleşi în organele de conducere ale partidului.
48 of 53
Art. 108. - Comisia de Cenzori, Comisia de Etică, Litigii şi Petiţii ale
Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), Biroul Executiv, precum şi
fiecare dintre membrii lor răspund în faţa Consiliului Naţional de
activitatea desfăşurată.
CAPITOLUL XI
MIJLOACELE FINANCIARE ALE PARTIDULUI
Art. 109. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) deţine, în condiţiile
legii, bunuri mobile şi imobile necesare realizării activităţilor specifice.
Art. 110. - Sursele de finanţare ale partidului sunt:
a) cotizaţii ale membrilor de partid;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) alte surse potrivit legii.
Art. 111. - (1) Plata lunară a cotizaţiei este obligatorie pentru toţi
membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal),
(2) în scopul ţinerii evidenţei plăţii cotizaţiilor, la sediul fiecărei
organizaţii judeţene se înfiinţează Registrul Special al Cotizaţiilor.
Registrul se organizează şi completează pe patru capitole, cu numele
49 of 53
membrilor care au achitat cotizaţia lunară, în funcţie de cuantumul
lunar al cotizaţiei, după cum urmează:
- 10 lei lunar;
- 100 lei lunar;
- 1.000 lei lunar;
Art. 112. - Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidului se efectuează
prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci sau filialele unor bănci
cu sediul în România şi se gestionează prin mandatari financiari propuşi
de către Consiliile Judeţene şi aprobaţi de Biroul Executiv.
Art. 113. - Limitele sumelor încasate din donaţii se stabilesc potrivit legii.
Veniturile totale provenite din cotizaţii nu sunt limitate.
Art. 114. - Organele de conducere ale partidului nu vor accepta donaţiile
făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic.
Art. 115. - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) va primi donaţii
numai în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.
Art. 116. - Următoarele activităţi pot fi surse de venituri provenite din
acţiuni proprii:
a) editarea, realizarea şi difuzarea de publicaţii ori alte materiale de
propagandă şi cultură politică proprie;
50 of 53
b) organizarea de întruniri şi seminarii cu tematică politică, economică
sau socială;
c) acţiuni culturale, sportive şi distractive;
d) servicii interne;
e) închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe şi acţiuni social-
culturale;
f) dobânzile bancare;
g) înstrăinarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia celor primite – în
condiţiile legii, drept donaţii din străinătate, dar numai după cel puţin
cinci ani de la primire sau achiziţionare.
Art. 117. - Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea
următoarele destinaţii:
a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
b) cheltuieli de personal;
c) cheltuieli pentru presă şi propagandă;
d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;
e) cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;
f) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
g) cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
h) investiţii de bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului;
i) cheltuieli pentru campania electorală, în condiţiile legii.
51 of 53
Art. 118. - Membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) care
îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi
pentru activitatea lor.
CAPITOLUL XII
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDULUI
Art. 119. - Încetarea activităţii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)
nu poate avea loc decât în condiţiile prevăzute de Legea partidelor
politice, precum şi în cazul în care împrejurările politice, economice şi
sociale din ţară impun o astfel de hotărâre. Hotărârea nu poate fi
adoptată decât de Congresul partidului, cu majoritate absolută a
delegaţilor prezenţi la propunerea Forumului Umanist.
Art. 120. - (1) Cluburile politice umaniste, precum şi Consiliile Locale
sau Judeţene pot fi dizolvate în următoarele cazuri: lipsă de activitate,
încălcarea gravă a prevederilor statutului şi programului politic,
manifestări de scizionare care pun în pericol activitatea şi existenţa
partidului, a consiliilor şi cluburilor respective.
(2) Hotărârea de dizolvare a Cluburilor politice umaniste se ia de către
Consiliile Judeţene. Hotărârea pentru dizolvarea Consiliilor Locale şi a
Consiliilor Judeţene se ia de către Biroul Executiv.
Art. 121. - Cluburile politice umaniste, precum şi Consiliile Locale sau
Judeţene ale Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) nu pot fuziona
cu structurile politice ale altor partide.
52 of 53
CAPITOLUL XIII
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 122 - Primirea în partid a cetăţenilor români care îşi desfăşoară
activitatea în afara ţării se face de către Biroul Executiv.
Art. 123. - Pregătirea şi desfăşurarea Congreselor, a Conferinţelor
partidului, precum şi detaliile metodologice ale activităţii organelor alese
se reglementează de către Biroul Executiv.
Art. 124. - Convocarea organelor de conducere ale partidului la nivel
local, judeţean şi central se poate face de către organul de conducere
ierarhic superior.
Art. 125. - La nivel central sau teritorial, cu aprobarea Biroului Executiv,
se pot constitui asociaţii sau fundaţii pentru realizarea obiectivelor
politice ale partidului, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 126. - Consecvent principiului umanist privind respectarea scării
valorilor, membrii Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) aleşi sau
numiţi în una dintre cele trei structuri de putere: legislativă, executivă şi
judecătorească, de regulă, nu pot deţine concomitent două funcţii, decât
cu aprobarea Biroului Executiv.
Art. 127. - Orice modificare a Legii partidelor politice atrage după sine
modificarea prezentului statut în conformitate cu interesele Partidului
53 of 53
Puterii Umaniste (social-liberal), de dezvoltare a societăţii umaniste şi cu
respectarea prevederilor Constituţiei României.
Art. 128. – Orice hotărâre este nulă dacă nu trece prin toate etapele
statutare: propunere, adoptare, validare.
Art. 129. – Deciziile, inclusiv cele privind eliberarea din funcții și numirea
unor noi membri, se iau de fiecare dintre organele centrale de conducere,
respectiv Consiliul Național, Birou Executiv, Forumul Umanist în
prezența a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.
Art. 130. – Programul politic atașat a fost supus aprobării Congresului și
înregistrării la Tribunalul București.