<v7.2><e8>

ORDINUL Nr. 683 din 10 aprilie 2012

privind aprobarea Reglement rii tehnice “Specifica ie tehnic privind produse din o el utilizate ca

arm turi: cerin e i criterii de performan ”, indicativ ST 009-2011

[Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012]

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 21 decembrie 2011 al Comitetului tehnic de

coordonare general din cadrul Ministerului Dezvolt rii Regionale i Turismului,

în conformitate cu prevederile art.10 i art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în

construc ii, cu modific rile ulterioare, ale art. 2 alin. (3) i (4) din Regulamentul privind tipurile de

reglement ri tehnice i de cheltuieli aferente activit ii de reglementare în construc ii, urbanism,

amenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea

Regulamentului privind tipurile de reglement ri tehnice i de cheltuieli aferente activit ii de

reglementare în construc ii, urbanism, amenajarea teritoriului i habitat, precum i a Normelor

metodologice privind criteriile i modul de alocare a sumelor necesare unor lucr ri de interven ie în prim

urgen la construc ii vulnerabile i care prezint pericol public, cu modific rile i complet rile ulterioare,

i ale Hot rârii Guvernului nr. 1016/2004 privind m surile pentru organizarea i realizarea schimbului de

informa ii în domeniul standardelor i reglement rilor tehnice, precum i al regulilor referitoare la

serviciile societ ii informa ionale între România i statele membre ale Uniunii Europene, precum i

Comisia European , cu modific rile ulterioare,

în temeiul art. 5 pct. II lit. e) i al art. 13 alin. (6) din Hot rârea Guvernului nr. 1631/2009 privind

organizarea i func ionarea Ministerului Dezvolt rii Regionale i Turismului, cu modific rile i

complet rile ulterioare,

ministrul dezvolt rii regionale i turismului emite prezentul

O R D I N:

Art. 1. - Se aprob Reglementarea tehnic „Specifica ie tehnic privind produse din o el utilizate

ca arm turi: cerin e i criterii de performan ”, indicativ ST 009-2011, elaborat de Institutul de Cercet ri

pentru Echipamente i Tehnologii în Construc ii ICECON - S.A., prev zut în anexa care face parte

integrant din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin*)

se public în Monitorul Oficial al României, Partea I, i intr în vigoare

în 90 de zile de la data public rii.

Art. 3. – La data intr rii în vigoare a prezentului ordin, Reglementarea tehnic „Specifica ie

tehnic privind produse din o el utilizate ca arm turi: cerin e i criterii de performan ”, indicativ ST 009-

05, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr. 1944/2005, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.086 i 1.086 bis din 2 decembrie 2005, cu modific rile

ulterioare, se abrog .

*

Reglementarea tehnic aprobat prin prezentul ordin a fost adoptat cu respectarea procedurii de notificare

2011/0659/RO din 22 decembrie 2011, prev zut de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 22

iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informa ii în domeniul standardelor i reglement rilor tehnice,

publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificat prin Directiva 98/48/CE a

Parlamentului European i a Consiliului din 20 iulie 1998, publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene seria L nr.

217 din 5 august 1998.

*) Ordinul i anexa se public i în Buletinul Construc iilor editat de c tre Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare în Construc ii, Urbanism i Dezvoltare

Teritorial Durabil "URBAN-INCERC", care func ioneaz în coordonarea Ministerului Dezvolt rii Regionale i Turismului.

ANEX

SPECIFICA IE TEHNIC

PRIVIND PRODUSE DIN O EL UTILIZATE CA ARM TURI:

CERIN E I CRITERII DE PERFORMAN

indicativ ST 009-2011

Cuprins

1. Prevederi generale 1.1. Obiect 1.2. Domeniu de aplicare 1.3. Armonizarea cu reglement rile Uniunii Europene

2. Cerin e specifice 2.1. Cerin e specifice pentru produsele din o el 2.1.1. pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton

armat 2.1.2. pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton

precomprimat 2.2. Cerin e privind asigurarea nivelului de performan în

activitatea de proiectare i execu ie 2.2.1. Caracteristici specifice garantate la livrarea produselor 2.2.1.1. Caracteristicile produselor din o el pentru arm turi destinate

utiliz rii în elemente i structuri din beton armat, ale c ror performan e trebuie garantate

2.2.1.2. Caracteristicile produselor din o el pentru arm turi destinate utiliz rii în elemente i structuri din beton precomprimat, ale c ror performan e trebuie garantate

2.2.2. Confirmarea documentat a aptitudinii de utilizare preconizate

2.2.2.1. Condi ii minimale privind evaluarea rezultatelor încerc rilor pentru produse neacoperite de specifica ii tehnice armonizate a) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din

beton armat b) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din

beton precomprimat 2.3. Cerin e privind produsele din o el utilizate ca arm tur

pentru beton armat i ca arm tur nepretensionat pentru beton precomprimat

2.3.1. Cerin e privind fabricarea i prelucrarea o elului 2.3.2. Cerin e privind compozi ia chimic – sudabilitatea 2.3.3. Cerin e privind caracteristicile mecanice 2.3.3.1. Caracteristici de trac iune: Re (Rp0,2), Rm, Rm/Re (Rp0,2), Agt,

An, Re,act/Re,nom (dac este cazul) 2.3.3.2. Cerin e privind for a de forfecare a îmbin rilor sudate sau

mecanice (Fs; Fw; Fd) 2.3.3.3. Cerin e privind comportarea la oboseal 2.3.3.4. Cerin e privind aptitudinea la îndoire 2.3.4. Cerin e privind caracteristicile tehnologice 2.3.5. Cerin e privind dimensiunile, masa i toleran ele specifice 2.3.5.1. Diametre, sec iuni

2.3.5.2. Mase pe metru liniar i toleran e 2.3.5.3. Dimensiunile plaselor sudate 2.3.5.4. Dimensiunile carcaselor cu z brele 2.3.6. Cerin e privind aderen a i geometria suprafe ei 2.3.6.1. Geometria suprafe ei o elurilor cu nervuri 2.3.6.2. Geometria suprafe ei o elurilor cu amprente 2.3.7. Cerin e privind identificarea produselor 2.3.7.1. Marcarea produselor 2.3.7.2. Etichetarea produselor 2.4. Determinarea performan ei produselor din o el utilizate

ca arm tur pentru beton armat sau ca arm tur nepretensionat pentru beton precomprimat

2.5. Cerin e privind produsele din o el utilizate ca arm tur pretensionat în structurile din beton pentru construc ii sau alte lucr ri de precomprimare

2.5.1. Cerin e de performan pentru sârmele trase la rece 2.5.2. Cerin e de performan pentru toroane 2.5.3. Cerin e de performan pentru bare 2.5.4. Cerin e privind caracteristicile mecanice. Valori m surabile ce

caracterizeaz arm tura pretensionat 2.5.5. Cerin e privind identificarea produselor 2.6. Determinarea performan ei produselor din o el utilizate

ca arm tur pretensionat pentru beton precomprimat 2.7. Cerin e privind livrarea, transportul i depozitarea

produselor din o el utilizate ca arm turi în elemente i structuri din beton armat i beton precomprimat

3. Referin e normative 4. Termeni, defini ii i simboluri

Anexa nr. 1 - Programe minimale de încerc ri pentru atestarea conformit ii Anexa nr. 2 - Evaluarea nivelului de asigurare a constan ei performan ei produselor din o el neacoperite de specifica ii tehnice armonizate Anexa nr. 3 (informativ ) - Metode de laminare la cald i categoriile de ductilitate asociate

1. Prevederi generale

1.1. Obiect

Prezenta specifica ie tehnic stabile te cerin ele i criteriile de performan necesare produselor din o el cu suprafa a neted , cu nervuri sau amprente, pentru a fi utilizate ca arm turi în elemente i structuri din beton armat i beton precomprimat, livrate ca produse finite sub form de:

a) o el beton laminat la cald livrat sub form de bare, colaci (bobine) sau produse derulate;

b) panouri de plase sudate fabricate în uzin , pe ma ini; sârme laminate la rece; c) carcase cu z brele; d) produse fasonate i / sau asamblate (legate); e) o eluri pentru arm turi pretensionate (sârme, toroane, bare). Prezenta specifica ie tehnic nu se aplic la urm toarele categorii de produse: a) o eluri nesudabile pentru armarea betonului; b) o eluri acoperite cu zinc pentru armarea betonului; c) o eluri acoperite cu r ini epoxidice pentru armarea betonului; d) o eluri rezistente la coroziune pentru armarea betonului; e) benzi amprentate; f) profilele laminate utilizate ca arm tur rigid ; g) produsele utilizate ca arm tur dispers . Cerin ele i criteriile de performan stabilite prin prezenta specifica ie tehnic au în

vedere prevederile reglement rilor tehnice referitoare la proiectarea i execu ia elementelor i structurilor din beton armat i beton precomprimat, precum i la proiectarea cl dirilor i a altor construc ii de inginerie civil în zone seismice, în vigoare.

1.2. Domeniu de aplicare

1.2.1. Cerin ele prev zute în prezenta specifica ie tehnic sunt obligatorii pentru factorii responsabili de utilizarea produselor men ionate la subcap. 1.1, i anume:

a) proiectan i; b) verificatori de proiecte; c) exper i tehnici; d) responsabili tehnici cu execu ia lucr rilor; e) dirigin i de specialitate; f) prelucr tori, reprezenta i prin unit ile care fasoneaz produsele din o el sub

form de arm turi, pe care le furnizeaz executan ilor; g) executan i, reprezenta i prin unit ile care pun în oper arm tura, inclusiv cea

fasonat în unit ile proprii. 1.2.2. Fabrican ii, reprezentan ii autoriza i ai acestora, importatorii i distribuitorii de produse din o el destinate utiliz rii ca arm turi în elemente i structuri din beton armat i beton precomprimat trebuie s ia în considerare prevederile prezentei specifica ii tehnice pentru ca activitatea de comercializare a acestor produse s î i ating scopul.

1.3. Armonizarea cu reglement rile Uniunii Europene

Cerin ele i criteriile de performan pentru aceast categorie de produse sunt stabilite în urm torul context:

a) luarea în considerare a prevederilor Hot rârii Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia a produselor pentru construc ii, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare (transpune Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege i a actelor administrative ale statelor membre referitoare la materialele de construc ii);

b) preluarea de c tre Asocia ia de Standardizare din România a standardelor elaborate de Comitetul European pentru Standardizare pe baza mandatului CE M/115 i a standardelor ISO i EN privind încerc rile;

c) revizuirea mandatului CE M/115; d) luarea în considerare a aspectelor particulare pentru România în ceea ce prive te

protec ia antiseismic , aspecte care implic cerin e stricte privind utilizarea acestei categoriii de produse ce contribuie determinant la satisfacerea cerin ei esen iale privind rezisten a mecanic i stabilitatea construc iilor;

e) prevederile standardelor române din categoria A (conform documentelor interpretative) i ale reglement rilor tehnice de proiectare i execu ie a elementelor i structurilor din beton armat i beton precomprimat.

2. Cerin e specifice

2.1. Cerin e specifice pentru produsele din o el

2.1.1. pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat

(1) Principalele cerin e obligatorii pentru produsele din o el pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat se refer la:

a) caracteristici mecanice: (i) caracteristicile de trac iune:

(i.1) - limita de curgere Re (Rp0,2); (i.2) - rezisten a la trac iune Rm; (i.3) - raportul Rm/Re (Rp0,2); (i.4) - alungirea total la for maxim Agt; (i.5) - alungire la rupere An.

(ii) for a de forfecare a îmbin rilor sudate sau mecanice (Fs; Fw; Fd); (iii) comportarea la oboseal ; (iv) aptitudinea la îndoire.

b) aderen i geometria suprafe ei: (i) geometria suprafe ei o elurilor cu nervuri fR; (ii) geometria suprafe ei o elurilor cu amprente fP.

c) sudabilitatea i compozi ia chimic (pe o el lichid); d) dimensiuni, mas i toleran e:

(i) diametre, sec iuni; (ii) mase pe metru liniar i toleran e; (iii) lungimea barelor; (iv) masa colacului; (v) dimensiunile plaselor sudate; (vi) dimensiunile carcaselor cu z brele.

(2) Categoriile de rezisten pentru produsele din o el pentru arm turi, în func ie de valoarea caracteristic a limitei de curgere, sunt în conformitate cu tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 Categoria de

rezisten Limita de curgere

Re (Rp0,2)

(N/mm2) 1 240 2 340 3 400 4 450 5 500 6 600

(3) Categoriile de ductilitate în func ie de alungirea la for maxim Agt, alungirea la rupere An, precum i de raportul Rm/Re(Rp0,2) (rezisten a la trac iune / limita de curgere) sunt în conformitate cu tabelul nr. 2.

În absen a unei specifica ii tehnice armonizate (standard european armonizat sau agrement tehnic european) se admit urm toarele valori:

Tabelul nr. 2 Categoria de

ductilitate Alungirea la for

maxim Agt

(%)

Alungirea la rupere

An

(%)

Raportul

Rm/Re(Rp0,2)

AS *)

min. 1,5 *) min. 6,0 min. 1,03 *)

A min. 2,5 **) min. 6 min. 1,05 **)

B min. 5,0 min. 10 min. 1,08

C min. 7,5 min. 16 min. 1,15 max. 1,35

Cs

***)

min. 10

min. 20

min. 1,25

min. 7,5

min. 16

min. 1,25 *) Pân la adoptarea unei specifica ii tehnice armonizate, se admite i categoria As, precum i urm toarele valori: - pentru sârme cu diametrul nominal de 4,0....5,5 mm inclusiv, Agt 1,0% i Rm/Re(Rp0,2) 1,02. **) Pân la adoptarea unei specifica ii tehnice armonizate, se admit urm toarele valori: - pentru sârme cu diametrul nominal de 4,0...5,5mm inclusiv, Agt 2,0% i Rm/Re(Rp0,2) 1,03. ***) Pân la adoptarea unei specifica ii tehnice armonizate, se admite i categoria Cs.

(4) Categoriile de aderen în func ie de geometria suprafe ei sunt stabilite astfel:

a) pentru produse netede: produsele f r nervuri, precum i cele cu nervuri având suprafa a relativ a nervurii fR mai mic decât valorile din tabelele nr. 3.1. i 3.2;

b) pentru produse de înalt aderen : produsele cu nervuri, având suprafa a relativ a nervurii fR cel pu in egal cu valorile din tabelele nr. 3.1. i 3.2.

Valorile minime ale suprafa ei relative a nervurii fR pentru o elul beton cu nervuri, livrat sub form de bare i colaci, sunt în conformitate cu tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1. Diametrul nominal

(mm)

6 8 10 11 ... 40

Suprafa a relativ a nervurii fR

0,039 0,045 0,052 0,056

Valorile minime ale suprafa ei relative a nervurii fR pentru sârmele din alc tuirea plaselor sudate i carcaselor cu z brele sunt în conformitate cu tabelul nr. 3.2.

Tabelul nr. 3.2. Diametrul nominal

(mm)

4...4,5 5...6 6,5...8,5 9...10 11...12

Suprafa a relativ a nervurii fR

0,036 0,039 0,045 0,052 0,056

În cazul produselor amprentate, aderen a (suprafa a relativ a amprentei) fP se verific pe baza geometriei amprentelor prev zute în specifica iile tehnice aferente.

(5) Cerin ele i criteriile de performan asociate lor sunt detaliate separat pentru arm turile utilizate în elemente i structuri din beton armat în subcap. 2.4.

2.1.2. pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat

(1) Principalele cerin e obligatorii pentru produsele din o el pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat se refer la:

a) caracteristici mecanice: (i) raportul for elor = Fp0,1 / Fm; (ii) limita de curgere la trac iune R p0,1; (iii) rezisten a la trac iune Rm; (iv) rezisten a la trac iune deviat D (numai pentru toroane); (v) alungirea la for maxim Agt; (vi) modulul de elasticitate E;

b) caracteristici speciale: (i) relaxarea izoterm ; (ii) comportarea la oboseal ; (iii) rezisten a la coroziune.

(2) Categoriile de rezisten pentru produsele din o el pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat, în corelare cu diametrul nominal, sunt în conformitate cu tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

Produsul Categoria de

rezisten

Rezisten a la rupere

Rm (N/mm2)

Diametrul nominal

(mm)

Configura ia suprafe ei

Neted Amprentat Nervuri

Sârm tras la rece

1 2110 1,5 X

2 2010 2 X

3 1910 1,5-2,5 X

4 1860 2,0-3,0-4,0-5,0-6,0-7,0 X X

5 1770 2,5-3,0-3,2-3,7-4,0-4,5-5,0-5,5-6,0-7,0

X X

6 1720 4,0 X

7 1670 3,0-4,0-5,0-5,5-6,0-6,5 -6,9-7,0-7,5-8,0

X X

8 1620 4,5-6,0-7,11 X X

9 1570 5,0-6,0-7,0-8,0-8,5-8,8-9,0-9,4-9,5-9,7-10,0-

10,5-11,0-12,2

X X

10 1520 5,0 X

11 1470 6,0-7,0 X

Toroane

2 sârme

12 1860 4,5 X X

13 1770 5,6-6,0

Toroane

3 sârme

14 2160 5,2

X

X

15 2060 5,2

16 1960 4,8-5,2-6,5-6,85

17 1920 6,3-6,5

18 1860 4,85-6,5-6,9-7,5-8,6

19 1770 7,5

Toroane

7 sârme

20 2160 6,85

X

X

21 2060 6,4-6,85-7,0-8,6-11,3-12,5-12,9

22 1960 9,0-9,3-9,6-11,0-11,3-12,5-12,9-13,0-15,2-

15,3-15,7

23 1860 6,9-9,0-9,3-9,6-11,0-12,5-12,9-15,2-15,3-

15,7-18,0

24 1770 6,9-9,0-9,3-9,6-11,0-12,5-12,9-15,2-15,3-

15,7-18,0

25 1670 12,0-15,2

Toroane

7 sârme compactate

26 1860 12,7-15,2 X

27 1820 15,2

28 1700 18,0

Bare 29 1230 26,0-26,5-32,0-36,0-40,0

X

X 30 1100 15,0-20,0

31 1050 17,5-26,0-26,5-32,0-36,0-40,0-47,0

32 1030 25,5-26,0-26,5-32,0-36,0-40,0-50,0

(3) Categoria de ductilitate în func ie de alungirea la for a maxim Agt i raportul

Rm/Rp0,1 se define te în conformitate cu tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5

Categoria de ductilitate

Alungirea la for maxim Agt (%)

Raportul for elor

= Fp0,1 / Fp

Produsele din o el utilizate ca arm tur

pretensionat

D

min. 3,5

0,85...0,95 Sârme d 3mm

0,85...0,95

Toroane dsw 3 mm

0,85...0,97 dsw < 3 mm

0,80...0,95 Bare

(4) Cerin ele i criteriile de performan asociate lor sunt detaliate separat pentru arm turile utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat în subcap. 2.6.

2.2. Cerin e privind asigurarea nivelului de performan în activitatea de proiectare i execu ie

2.2.1. Caracteristici specifice garantate la livrarea produselor

Utilizarea produselor care fac obiectul prezentei specifica ii tehnice este condi ionat de garantarea de c tre produc tor a performan elor specifice acestora, stabilite prin proiect cu respectarea prevederilor prezentei specifica ii tehnice.

2.2.1.1. Caracteristicile produselor din o el pentru arm turi destinate utiliz rii în elemente i structuri din beton armat, ale c ror performan e trebuie garantate

a) sudabilitatea i compozi ia chimic (pe o el lichid). b) caracteristicile mecanice (în limitele condi iilor pentru rezultatele prelucrate statistic,

conform ST 009): (i) caracteristicile de trac iune:

(i.1) - limita de curgere Re (Rp0,2); (i.2) - rezisten a la trac iune Rm; (i.3) - raportul Rm/Re (Rp0,2); (i.4) - alungirea total la for maxim Agt; (i.5) - alungire la rupere An.

(ii) for a de forfecare a îmbin rilor sudate sau mecanice (Fs; Fw; Fd); (iii) comportarea la oboseal ; (iv) aptitudinea la îndoire.

c) dimensiuni, mas i toleran e: (i) diametre, sec iuni; (ii) mase pe metru liniar i toleran e; (iii) lungimea barelor;

(iv) masa colacului; (v) dimensiunile plaselor sudate; (vi) dimensiunile carcaselor cu zabrele.

d) aderen i geometria suprafe ei: (i) geometria suprafe ei o elurilor cu nervuri fR; (ii) geometria suprafe ei o elurilor cu amprente fP. 2.2.1.2. Caracteristicile produselor din o el pentru arm turi destinate utiliz rii în

elemente i structuri din beton precomprimat, ale c ror performan e trebuie garantate

a) caracteristicile mecanice (în limitele condi iilor pentru rezultatele prelucrate statistic, conform ST 009): (i) caracteristicile de trac iune:

(i.1) - raportul for elor = Fp0,1 / Fm; (i.2) - limita de curgere la trac iune R p0,1; (i.3) - rezisten a la trac iune Rm; (i.4) - rezisten a la trac iune deviat D (numai pentru toroane); (i.5) - alungirea la for maxim Agt; (i.6) - modulul de elasticitate E.

(ii) rezisten a la îndoire reversibil i/sau îndoire; (iii) relaxarea izoterm ; (iv) comportarea la oboseal ; (v) rezisten a la coroziune.

b) Geometria suprafe ei, sec iuni, dimensiuni, mas i toleran e: (i) diametrul nominal (d); (ii) aria sec iunii nominale (Sn); (iii) masa nominal pe metru liniar de produs (M) i toleran e; (iv) dimensiunile amprentei (pentru sârme si toroane amprentate; a - adâncimea

amprentei i c – spa iul dintre amprente); (v) lungimea de cablare (l) (pentru toroane); (vi) dimensiunile nominale ale nervurilor (pentru bare).

2.2.2. Confirmarea documentat a aptitudinii de utilizare preconizate

(1) În vederea accept rii utiliz rii produselor care fac obiectul prezentei specifica ii tehnice, aptitudinea de utilizare preconizat trebuie s fie evaluat i confirmat prin atestarea de conformitate. Atestarea de conformitate este realizat , dup caz, de organisme notificate, abilitate sau acreditate în condi iile stabilite de Regulamentul (CE). 765/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerin elor de acreditare i de supraveghere a pie ei în ceea ce prive te comercializarea produselor i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.

(2) În Anexa nr. 1, care face parte integrant din prezenta specifica ie tehnic , se prezint programele minimale de încerc ri pentru atestarea conformit ii i condi iile minimale privind evaluarea rezultatelor încerc rilor pentru produse neacoperite de specifica ii tehnice armonizate.

2.2.2.1. Condi ii minimale privind evaluarea rezultatelor încerc rilor pentru produse neacoperite de specifica ii tehnice armonizate

Se accept utilizarea în elemente i structuri din beton armat i beton precomprimat a produselor din o el neacoperite de specifica ii tehnice armonizate, dac pentru evaluarea conformit ii s-au respectat urm toarele condi ii privind evaluarea rezultatelor încerc rilor:

a) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat

Pentru toate unit ile de control al produc iei continue, rezultatele încerc rilor au fost corelate i evaluate statistic pentru Re(Rp0,2), Agt, Rm/Re(Rp0,2) i Re,act/Re,nom (dac este cazul), inând seama fie de num rul de rezultate care corespund produc iei din

ultimele ase luni, fie de ultimele 200 de rezultate sau de cel mai mare num r de rezultate dintre acestea.

Evaluarea rezultatelor s-a realizat pentru fiecare diametru nominal. Pentru Re(Rp0,2), Agt i Rm/Re(Rp0,2) s-a respectat urm toarea condi ie:

M – ks Cv (1)

Pentru Re,act/Re,nom i limita superioar pentru Rm/Re(Rp0,2) (dac este cazul) s-a respectat urm toarea condi ie:

M + ks Cv (2)

unde: M este valoarea medie a unei serii de încerc ri; s este abaterea standard; k este coeficientul dat în func ie de m rimea considerat i de num rul de

rezultate, men ionat în tabelul A.2.1. pentru Re (Rp0,2) i tabelul A.2.2. pentru Agt i Rm/Re(Rp0,2), Re,act/Re,nom (a se vedea Anexa nr. 2, care face parte integrant din prezenta specifica ie tehnic );

Cv este valoarea caracteristic pe termen lung, specificat pentru m rimile considerate.

b) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat

Valorile ob inute la încerc ri, pentru toate unit ile de control al produc iei continue, au fost corelate i evaluate statistic pentru Fp0,1, Fm, Agt i relaxare, inând seama fie de num rul de rezultate care corespunde produc iei din ultimele 6 luni, fie de ultimele 200 de rezultate sau de cel mai mare num r de rezultate dintre acestea.

Evaluarea rezultatelor s-a realizat pentru fiecare diametru nominal. S-a respectat urm toarea condi ie:

M – ks Cv (3),

unde: M este valoarea medie a unei serii de încerc ri; s este abaterea standard; k este coeficientul dat în func ie de m rimea considerat i de num rul de

rezultate, men ionat în tabelul A.2.3. Fp0,1, Fm, Agt (a se vedea Anexa nr. 2); Cv este valoarea caracteristic pe termen lung, specificat pentru m rimile

considerate. 2.3. Cerin e privind produsele din o el utilizate ca arm tur pentru beton armat i ca arm tur nepretensionat pentru beton precomprimat

2.3.1. Cerin e privind fabricarea i prelucrarea o elului

(1) Se accept utilizarea o elului pentru a c rui topire i dezoxidare a fost utilizat oricare procedeu.

(2) Se accept utilizarea colacilor i barelor pentru a c ror fabricare a fost utilizat oricare procedeu de laminare la cald, cu condi ia ca acesta s fie indicat de c tre produc tor.

(3) În Anexa nr. 3, care face parte integrant din prezenta specifica ie tehnic , sunt prezentate, informativ, metode de laminare la cald i categoriile de ductilitate asociate acestora.

(4) Nu este permis utilizarea pentru armarea betonului a produselor din o el ob inute prin relaminarea produselor finite (de exemplu: table, ine).

(5) Derularea materialului din colaci trebuie efectuat pe o ma in realizat pentru acest scop.

(6) Se admite utilizarea de plase sudate realizate numai printr-un proces de fabricare industrial i sudate pe ma ini. Asambl rile la intersec ia sârmelor longitudinale i a sârmelor transversale trebuie realizate prin sudare prin rezisten electric , astfel încât s confere rezisten a la forfecare specificat în standardul de produs. Plasele sudate pot fi alc tuite din sârme de clase tehnice diferite pe cele dou direc ii. Plasele sudate cu sârme duble trebuie alc tuite din sârme duble numai pe o singur direc ie.

(7) Se admite utilizarea de carcase cu z brele realizate numai printr-un proces de fabricare industrial. Carcasele cu z brele se pot realiza din bare i colaci sau din benzi (numai t lpile superioare) sudate pe ma ini. Îmbin rile dintre t lpi i diagonale trebuie realizate prin sudare electric sau prin îmbin ri mecanice, pentru a conferi rezisten a la forfecare specificat în standardul de produs.

2.3.2. Cerin e privind compozi ia chimic – sudabilitatea

(1) Sudabilitatea este determinat prin dou caracteristici: a) carbonul echivalent (Ceq); b) limitele referitoare la con inutul anumitor elemente.

(2) Valorile maxime admise pentru elementele individuale i ale carbonului echivalent nu

trebuie s dep easc valorile indicate în tabelul nr. 6. (3) Valoarea carbonului echivalent Ceq trebuie calculat utilizând urm toarea formul :

1556

CuNiVMoCrMnCCeq (4),

unde simbolurile elementelor chimice indic con inutul în % de mas .

Tabelul nr. 6 Carbona

% max.

Sulf

% max.

Fosfor

% max.

Azot b

% max.

Cupru

% max.

Valoareaa carbonului echivalent

% max.

Analiza chimic pe o el lichid

0,22 0,050 0,050 0,012 0,80 0,50

Analiza chimic pe produs

0,24 0,055 0,055 0,014 0,85 0,52

a Se permite dep irea valorilor maxime pentru carbon cu 0,03 %, cu condi ia ca valoarea carbonului echivalent s fie mic orat cu 0,02 %. b Con inuturi mai mari de azot se admit dac sunt prezente cantit i suficiente de elemente care fixeaz azotul.

(4) Conform prezentei specifica ii tehnice, durabilitatea produselor este asigurat de

compozi ia chimic specificat în tabelul nr. 6.

(5) Compozi ia chimic este la latitudinea produc torului, dar trebuie s asigure satisfacerea criteriilor de performan privind rezisten a, deformabilitatea, sudabilitatea i posibilit ile de prelucrare mecanic . Totodat va fi avut în vedere asigurarea unei comport ri bune la coroziune.

2.3.3. Cerin e privind caracteristicile mecanice

2.3.3.1. Caracteristici de trac iune: Re (Rp0,2), Rm, Rm/Re (Rp0,2), Agt, An, Re,act/Re,nom (dac este cazul)

(1) În cadrul prezentei specifica ii tehnice, valoarea caracteristic este (cu excep ia unei indica ii contrare) limita inferioar sau superioar a intervalului statistic de încredere pentru care exist o probabilitate de 90% (1- =0,90) ca 95% (p=0,95) ori 90% (p=0,90) din valori s fie mai mari ori egale cu limita inferioar , respectiv mai mici sau egale cu limita superioar (a se vedea tabelele A.2.1. i A.2.2.). Aceast condi ie se refer la nivelul de asigurare a constan ei performan ei produselor din o el neacoperite de specifica ii tehnice armonizate i se aplic de c tre produc tor în conformitate cu Anexa nr. 2.

(2) Valorile specificate pentru caracteristicile de trac iune [Re (Rp0,2), Rm/Re (Rp0,2), Agt] i, dac este cazul, valoarea efectiv a raportului limitei de curgere aparente / valoarea specificat a limitei de curgere aparente Re,act/Re,nom se consider ca fiind valorile caracteristice specificate corespunz toare pentru p=0,95 pentru Re i p=0,90 pentru Agt, Rm/Re i Re,act / Re, nom.

(3) Valorile Re i Rm se calculeaz utilizând sec iunea nominal a produsului. Pentru limita de curgere aparent (Re) se aplic limita de curgere superioar (ReH). Dac nu exist un palier de curgere, se determin limita de cugere conven ional la 0,2% (Rp0,2).

(4) Alungirile se determin pentru fiecare tip de produs. La încerc ri se traseaz diagramele efort unitar-deforma ie specific ( - ) sau for -alungire (F- L0).

(5) Cerin ele de performan privind rezisten a i ductilitatea sunt prezentate în tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7 Performan a cerut Criteriile de

performan Procentul valorilor care nu

dep esc valoarea caracteristic (p)

Categoria de rezisten - Re,act / Re,nom

(Rp0,2, act / Rp0,2, nom)

Abaterea valorilor efective fa de

valoarea caracteristic min. 1,00; max. 1,30

p=0,95 pentru Re,nom (Rp0,2, nom)

p=0,10 pentru limita maxim Re,act / Re,nom (Rp0,2, act / Rp0,2, nom)

- Rm,act / Rm,nom Categoria de ductilitate

- An,act /An,nom (Agt,act /Agt,nom) min. 1,00 p=0,90 pentru An,nom i Agt,nom

- Rm,act / Re,act (Rm,act / R p0,2,act)

min. 1,08 pentru categoriile A i B

min. 1,15 i max. 1,35

pentru categoria C

p=0,90 pentru Rm,nom/Re,nom Rm,nom/(Rp0,2, nom)

p=0,10 pentru limita maxim Rm,nom / Re,nom (Rm, nom /Rp0,2, nom)

pentru categoria C

Valoarea medie a rezultatelor individuale (M)*

M Cv+ a a = 10 N/mm2 pentru

Re (Rp0,2) a = 0 pentru Agt,

Rm,act/Re,act (Rp0,2,act)

* În cazul în care toate rezultatele individuale sunt mai mari decât valoarea caracteristic (notat generic cu Cv), nu trebuie verificat i condi ia pentru valoarea medie.

2.3.3.2. Cerin e privind for a de forfecare a îmbin rilor sudate

sau mecanice (Fs; Fw; Fd)

a) Plase sudate

For a de forfecare Fs a unui punct de sudur într-o plas sudat trebuie s îndeplineasc urm toarea condi ie:

Fs 0,30 Sn Re (5), unde:

Sn este sec iunea nominal a sârmei la: (i) sârma cea mai groas la o îmbinare într-o plas sudat cu o singur sârm ; (ii) una dintre sârmele duble într-o plas sudat cu sârm dubl ;

Re este limita de curgere caracteristic specificat .

b) Carcase cu z brele

(i) Îmbin ri sudate For a de forfecare a unui punct de sudur într-o carcas cu z brele, Fw, trebuie s

îndeplineasc urm toarea condi ie: Fw 0,25 SCh Re,Ch (6)

sau Fw 0,6 SDi Re,Di (7),

cea mai mic dintre ele, unde:

SCh este sec iunea nominal a celei mai groase sârme din talpa carcasei cu z brele; SDi este sec iunea nominal a a celei mai groase sârme din diagonala carcasei cu

z brele; Re,Ch este limita de curgere aparent a t lpii unei carcase cu z brele; Re,Di este limita de curgere aparent a diagonalei carcasei cu z brele.

În vederea evalu rii rezultatelor este necesar s se înregistreze câte puncte de sudur au fost încercate i s-au rupt în acela i moment.

(ii) Îmbin ri mecanice

Îmbin rile mecanice se utilizeaz numai în cazul îmbin rii t lpii inferioare i a diagonalelor. For a de forfecare a unei îmbin ri mecanice a carcaselor cu z brele, Fd, trebuie s îndeplineasc urm toarea condi ie:

Fd 0,25 SDi Re,Di (8),

unde: SDi este sec iunea nominal a celei mai groase sârme din diagonala carcasei cu z brele; Re,Di este limita de curgere aparent a diagonalei carcasei cu z brele.

2.3.3.3. Cerin e privind comportarea la oboseal

Comportarea la oboseal se exprim prin rezisten a la oboseal în condi ii specificate. Criteriile de performan sunt date în tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8 Tipul produsului

Condi iile Criteriul de performan

Efortul maxim

(N/mm2)

Domeniul de eforturi de oboseal

(N/mm2)

Num r de cicluri

(N) - Bare laminate la cald - Sârm laminat la cald îndreptat din colaci i produse derulate

0,6 × Re (Rp0,2)

150

2 × 106

- Sârm tras la rece (plase sudate)

0,6 × Re (Rp0,2) 100 2 × 106

2.3.3.4. Cerin e privind aptitudinea la îndoire

(1) Aptitudinea la îndoire se determin prin încercarea de îndoire i / sau încercarea de îndoire / dezdoire, conform standardului de încercare specific i cu respectarea cerin elor din prezenta specifica ie tehnic .

(2) Comportarea la îndoire se exprim prin num rul de îndoiri la anumite unghiuri, suportate f r fisuri sau cr p turi vizibile de c tre o persoan cu vedere normal ori corectat .

(3) Criteriile de performan sunt date în tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9

Performan a cerut

Condi iile Criteriile (num rul

de îndoiri)

Îndoire

Bare laminate la cald

Sârm laminat la cald îndreptat din colaci i produse

derulate

Sârm tras la

rece (plase

sudate) diametrul dornului 3 d

(d 16) 6 d

(d 16) 3 d...4 d 1

unghiul de îndoire 180o 160o...180o Îndoire - dezdoire

diametrul dornului 5 d (d 16)

8 d ( 16 25)

10 d (d 25)

5 d

1 unghiul de îndoire 90o 90o unghiul de dezdoire 20o 20o

2.3.4. Cerin e privind caracteristicile tehnologice

a) asigurarea sudabilit ii (i) Modul de sudare specific fiec rui tip de produs va fi specificat de c tre produc tor.

Nu se admite utilizarea produselor având înn diri prin sudur . (ii) Valorile maxime admise pentru compozi ia chimic i carbonul echivalent sunt

precizate la pct. 2.3.2 tabelul nr. 6.

b) men inerea caracteristicilor mecanice i a formei în urma opera iilor de dezdoire-îndreptare Caracteristicile tehnologice ale o elului beton cu nervuri (sau amprente), sub

form de colaci: (i) colacul trebuie s fie compact i s asigure o desf urare tangen ial a firului în

sens antiorar; (ii) trebuie s se asigure desf urarea ordonat i continu a spirelor; (iii) trebuie s nu prezinte torsiuni axiale în fir; (iv) trebuie s se asigure o constan a caracteristicilor mecanice în lungul firului; (v) proiec ia sec iunii transversale s fie circular i constant în lungul firului [Se

admite o reducere a parametrului fR (fP) cu maximum 15% dup opera ia de derulare–îndreptare.);

(vi) greutatea maxim a colacului trebuie s fie de 3.000 kg.

c) asigurarea posibilit ilor de prelucrare mecanic (filetare, a chiere etc.). (i) Produsele sub form de bare trebuie s permit prelucrarea, pentru filetare, prin

a chiere sau rolare la rece. (ii) Produsele sub form de sârme trebuie s permit formarea bulbilor la capete, prin

deformare la rece.

2.3.5. Cerin e privind dimensiunile, masa i toleran ele specifice

2.3.5.1. Diametre, sec iuni

Diametrele nominale pân la 10,0 mm inclusiv trebuie s fie multiplu de 0,5 mm i peste 10,0 mm trebuie s fie un num r întreg de milimetri. Diametrele nominale preferen iale, sec iunile i masele pe metru liniar sunt indicate în tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10 Diametrul nominal

(mm)

Bare Colaci i produse derulate

Plase sudate

Carcase cu

z brele

Aria sec iunii nominale

(mm2)

Masa nominal pe metru

liniar (Kg/m)

4,0 * * * 12,6 0,099 4,5 * * * 15,9 0,125 5,0 * * * 19,6 0,154 5,5 * * * 23,8 0,187 6,0 * * * * 28,3 0,222 6,5 * * * 33,2 0,260 7,0 * * * 28,5 0,302 7,5 * * * 44,2 0,347 8,0 * * * * 50,3 0,395 8,5 * * * 56,7 0,445 9,0 * * * 63,6 0,499 9,5 * * * 70,9 0,556 10,0 * * * * 78,5 0,617 11,0 * * * 95,0 0,746 12,0 * * * * 113 0,888 14,0 * * * * 154 1,210 16,0 * * * * 201 1,580 18,0 * 254 1,990 20,0 * 314 2,470 22,0 * 380 2,983 25,0 * 491 3,850 28,0 * 616 4,830 32,0 * 804 6,310 36,0 * 1017 7,984 40,0 * 1257 9,860 50,0 * 1963 15,40

2.3.5.2. Masa pe metru liniar i toleran e

(1) Valorile masei nominale pe metru liniar sunt calculate având în vedere valorile ariei sec iunii nominale i utilizând valoarea de 7,85 kg/dm3 pentru densitatea o elului.

(2) Abaterea admisibil în raport cu masa nominal pe metru liniar trebuie s fie conform tabelului nr. 11.

Tabelul nr. 11 Abaterea admisibil în raport cu masa nominal pe metru liniar

Diametrele nominale

4,5 % 8,0 mm 6,0 % 8,0 mm

2.3.5.3. Dimensiunile plaselor sudate

(1) Sârmele unui panou trebuie s fie sârme singulare i / sau sârme duble. (2) În cazul plaselor sudate cu sârme singulare, diametrele nominale ale sârmelor trebuie

s respecte condi ia urm toare: dmin 0,6 dmax (9),

unde: dmax este diametrul nominal al sârmei celei mai groase; dmin este diametrul nominal al sârmei perpendiculare.

(3) Pentru plasele sudate cu sârme duble pe o direc ie, diametrele nominale ale sârmelor trebuie s respecte condi ia urm toare:

0,7 ds dT 1,25 ds (10),

unde: ds este diametrul nominal al sârmelor singulare; dT este diametrul nominal al sârmelor duble.

(4) Pasul sârmelor longitudinale i al sârmelor transversale nu trebuie s fie mai mic de 50 mm.

(5) Lungimea cap tului nu trebuie s fie mai mic de 25 mm. (6) Lungimile, l imea, pasul i lungimile nominale ale capetelor plaselor sudate trebuie stabilite la momentul cererii de ofert i al comand rii.

(7) Abaterile admisibile pentru plase sudate sunt prezentate în tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12 Abaterile admisibile pentru plase sudate

- lungimea i l imea plasei sudate

cea mai mare din cele dou valori 15 mm sau 0,5 %

- pasul între sârme cea mai mare din cele dou valori 15 mm sau 7,5 %

- lungimea cap tului

Se stabile te la momentul cererii de ofert i al comand rii.

Condi ii speciale pentru toleran e se pot stabili între produc tor i cump r tor.

2.3.5.4. Dimensiunile carcaselor cu z brele

(1) Din punctul de vedere al configura iei carcasei cu z brele (a se vedea figura nr. 1), atunci când sârmele sunt sudate unele de altele, trebuie respectat condi ia dmin /dmax 0,3. În cazul în care benzile metalice sunt sudate de sârme, trebuie aplicat urm toarea limitare:

ts 0,15 d (11), unde:

d este diametrul nominal al sârmelor din diagonale; ts este grosimea benzii metalice.

(2) Lungimea nominal , în l imea i pasul nominal al carcasei cu z brele trebuie convenite în momentul cererii de ofert i al comand rii.

(3) Toleran ele maxime de fabrica ie trebuie s fie în conformitate cu tabelul nr. 13.

Tabelul nr. 13 Abaterile admisibile pentru carcase sudate

- lungime (L) 40 mm dac L 5,0 m 0,5 % dac L 5,0 m

- în l ime (H1, H2) - 3 mm ... +1 mm - l ime (B1, B2) 7,5 mm - pas (Ps) 2,5 mm

Fig.nr. 1a) Fig.nr. 1 b)

Fig.nr. 1c)

Legend 1 Talpa superioar 2 Diagonal 3 Talpa inferioar

Figura nr. 1 – În l imea (H1, H2), l imea (B1, B2), lungimea cap tului (u1, u2) i pasul diagonalei (Ps) unei carcase cu z brele

2.3.6. Cerin e privind aderen a i geometria suprafe ei

(1) Produsele din o el cu nervuri i amprente cuprinse în prezenta specifica ie tehnic sunt caracterizate de geometria suprafe ei lor datorit c reia se asigur aderen a la beton.

(2) Condi iile referitoare la caracteristicile de aderen ale o elurilor cu nervuri i cu amprente, pentru beton armat, trebuie s se bazeze pe geometria suprafe ei.

(3) Alternativ, condi iile referitoare la caracteristicile de aderen ale o elurilor cu nervuri i cu amprente, pentru beton armat, se pot determina prin încerc ri de aderen

corespunz toare. Criteriile de evaluare a rezultatelor acestor încerc ri trebuie s fie cele precizate în specifica ia tehnic de produs sau prevederile de proiectare corespunz toare. În acest ultim caz, trebuie indicate dispozi ii pentru stabilirea condi iilor referitoare la geometria suprafe ei pentru controlul produc iei în uzin , bazate pe rezultatele încerc rilor de aderen .

2.3.6.1. Geometria suprafe ei o elurilor cu nervuri

(1) O elurile cu nervuri sunt caracterizate de dimensiunile, num rul i configura ia nervurilor transversale i longitudinale. Produsele trebuie s aib dou sau mai multe rânduri de nervuri transversale distribuite uniform pe perimetru. Pe fiecare rând nervurile transversale trebuie s fie uniform distan ate. Nervurile longitudinale pot fi sau nu prezente.

(2) O elul livrat în colaci, destinat prelucr rii prin procedeul de derulare – îndreptare cu echipamente specializate, se recomand s nu aib nervuri longitudinale i sec iunea transversal pe axa o elului s fie circular (rotund ), în vederea p str rii condi iilor geometrice i de aderen dup derulare – îndreptare. Nervurile transversale ale o elului, procesat în

condi iile men ionate mai sus, pot fi dispuse pe dou , trei sau patru rânduri (a se vedea figura nr. 2).

Figura nr. 2 – O el cu nervurile transversale dispuse pe dou , trei sau patru rânduri

(3) O elul livrat în bare poate sau nu s aib nervuri longitudinale, iar nervurile transversale pot fi dispuse pe dou , trei sau patru rânduri.

(4) Parametrii nervurilor pot fi specifica i fie de suprafa a relativ a nervurii fR sau de o combina ie a distan elor nervurilor, în l imea nervurii i înclinarea nervurilor transversale, sau de ambele criterii.

(5) Parametrii nervurilor i suprafa a relativ a nervurii fR se m soar conform standardului de încercare specific.

a) Nervurile transversale (i) Valorile pentru distan ele dintre nervuri, în l imea nervurii i înclinarea nervurii trebuie

s se situeze în intervalele indicate în tabelul nr. 14, unde d este diametrul nominal al barei sau al sârmei.

Tabelul nr. 14 În l imea nervurilor, h Distan a între nervuri Înclinarea nervurilor, 0,03 d pân la 0,15 d 0,4 d pân la 1,2 d 35o pân la 75o

(ii) Nervurile transversale trebuie s aib o form de semilun i trebuie s se racordeze

la inima produsului. (iii) Proiec ia nervurilor transversale trebuie s se întind pe cel pu in 75% din

circumferin a produsului, care trebuie calculat din diametrul nominal. Înclinarea flancului nervurilor transversale, unghiul , trebuie s fie 45o i trecerea de la nervur la miezul produsului trebuie racordat .

b) Nervurile longitudinale În cazul în care sunt prezente nervuri longitudinale pe suprafa a barelor din o el,

în l imea lor nu trebuie s dep easc 0,15 d, unde d este diametrul nominal al produsului. 2.3.6.2. Geometria suprafe ei o elurilor cu amprente

(1) O elurile cu amprente sunt caracterizate de dimensiunile, num rul i configura ia amprentelor. O elurile cu amprente trebuie s aib cel pu in dou rânduri de amprente repartizate egal. Amprentele sunt înclinate în raport cu axa barei sau a sârmei.

(2) O elurile cu amprente trebuie s satisfac condi iile privind parametrii amprentei, prezenta i în tabelul nr. 15, unde d este diametrul nominal al barei sau al sârmei.

Tabelul nr. 15

Adâncimea amprentelor, t

L imea, b Distan a, c Suma distan elor

e max.

Înclinarea amprentelor,

0,02 d pân la 0,1 d

0,2 d pân la 1,0 d

0,4 d pân la 1,5 d

0,75 d 35o pân la 75o

2.3.7. Cerin e privind identificarea produselor

2.3.7.1. Marcarea produselor

a) Bare i colaci Identificarea se face pe baz de marcaj conform normelor în vigoare.

b) Produse derulate Suplimentar la identificarea produc torului, o marcare de identificare a derulatorului

trebuie aplicat pe o etichet durabil (din material plastic sau metalic ) ata at .

c) Plase sudate Suplimentar la marc rile produc torului i ale produsului aplicate sârmelor individuale,

trebuie fixat o etichet durabil (din material plastic sau metalic ) la pachetul de plase sudate pentru a indica produc torul plaselor.

d) Carcase cu z brele Suplimentar la marc rile produc torului i ale produsului aplicate sârmelor individuale,

trebuie fixat o etichet durabil (din material plastic sau metalic ) la pachetul de carcase cu z brele pentru a indica produc torul carcaselor cu z brele.

2.3.7.2. Etichetarea produselor

Identificarea produselor din o el pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat se face prin ata area unei etichete durabile (metalic /material plastic), bine legat , având urm toarele informa ii:

a) pentru fiecare leg tur de bar , colac sau produs derulat (i) tipul o elului produsului; (ii) descrierea formei produsului (de exemplu: bar , colac, produs derulat); (iii) indicativul specifica iei tehnice de produs; (iv) dimensiunile nominale ale produsului.

b) plase sudate (i) tipul o elului(rilor) produsului; (ii) descrierea formei produsului (de exemplu: plas sudat ); (iii) indicativul specifica iei tehnice de produs; (iv) dimensiunile nominale ale produsului (dimensiunile sârmelor, dimensiunile

panoului, distan a dintre sârme, capete).

c) carcase cu z brele (i) tipul o elului(rilor) pentru talpa superioar , diagonal i talpa inferioar ; (ii) descrierea formei produsului (de exemplu: carcas cu z brele); (iii) indicativul specifica iei tehnice de produs; (iv) în l imea de calcul al unei carcase cu z brele; (v) dimensiunile nominale ale carcasei cu z brele.

2.4. Determinarea performan ei produselor din o el utilizate ca arm tur pentru

beton armat sau ca arm tur nepretensionat pentru beton precomprimat (1) Determinarea performan ei aferente fiec rei caracteristici esen iale a produselor din

o el utilizate ca arm turi trebuie corelat cu specifica ia de produs i cu tipul de o el. (2) Metodele de încercare pentru determinarea performan ei aferente fiec rei

caracteristici esen iale sunt prezentate în tabelul nr. 16. (3) Se accept utilizarea oric rei metode de încercare echivalent cu cea specificat în

referen ialul men ionat în a doua coloan a tabelului nr. 16. Tabelul nr. 16

Caracteristicile esen iale Metoda de încercare O el beton laminat la cald livrat sub form de bare sau colaci ori produse derulate Sudabilitate Compozi ia chimic

SR EN ISO 15630-1:2011 SR EN ISO 14284:2003

Încercarea la trac iune

SR EN ISO 15630-1:2011 SR EN ISO 6892-1:2010

- Limita de curgere Re (Rp0,2) - Rezisten a la trac iune Rm - Raportul eforturilor (rezisten a

la trac iune / limita de curgere aparent ) Rm/Re (Rp0,2)

- Alungirea total la for maxim Agt

- Alungire la rupere An Rezisten a la oboseal SR EN ISO 15630-1:2011 Aptitudinea la îndoire SR EN ISO 15630-1:2011

SR EN ISO 7438:2005

Aptitudinea la îndoire-dezdoire SR EN ISO 15630-1:2011 Dimensiuni, mas i toleran e SR EN ISO 15630-1:2011 Aderen a i geometria suprafe ei SR EN ISO 15630-1:2011 Plase sudate Sudabilitate Compozi ia chimic

SR EN ISO 15630-2:2011 SR EN ISO 14284:2003

Încercarea la trac iune

SR EN ISO 15630-2:2011 SR EN ISO 6892-1:2010

- Limita de curgere Re (Rp0,2) - Rezisten a la trac iune Rm - Raportul eforturilor (rezisten a

la trac iune / limita de curgere aparent ) Rm/Re (Rp0,2)

- Alungirea total la for maxim Agt

- Alungire la rupere An For a de forfecare (Fs) SR EN ISO 15630-2:2011 Rezisten a la oboseal Aptitudinea la îndoire SR EN ISO 15630-2:2011

SR EN ISO 7438:2005 Aptitudinea la îndoire-dezdoire SR EN ISO 15630-2:2011 Dimensiuni, mas i toleran e SR EN ISO 15630-2:2011 Aderen a i geometria suprafe ei Carcase cu z brele Sudabilitate Compozi ia chimic

SR EN ISO 15630-1:2011 SR EN ISO 14284:2003

Încercarea la trac iune - Limita de curgere Re (Rp0,2)

SR EN ISO 15630-1:2011 SR EN ISO 6892-1:2010

- Rezisten a la trac iune Rm - Raportul eforturilor (rezisten a

la trac iune / limita de curgere aparent ) Rm/Re (Rp0,2)

- Alungirea total la for maxim Agt

- Alungire la rupere An

For a de forfecare (Fw; Fd) SR EN ISO 15630-1:2011

Aptitudinea la îndoire SR EN ISO 15630-1:2011 SR EN ISO 7438:2005

Aptitudinea la îndoire-dezdoire SR EN ISO 15630-1:2011 Dimensiuni, mas i toleran e SR EN ISO 15630-1:2011 Aderen a i geometria suprafe ei

2.5. Cerin e privind produsele din o el utilizate ca arm tur pretensionat în structurile din beton pentru construc ii sau alte lucr ri de precomprimare

2.5.1. Cerin e de performan pentru sârmele trase la rece

(1) Sârmele utilizate ca arm turi în elemente i structuri din beton precomprimat sunt ob inute prin tragerea la rece a sârmelor laminate la cald i ulterior aplicat un tratament final termomecanic. Suprafa a sârmelor poate fi plan sau amprentat . Suprafa a lor poate fi acoperit cu reziduuri de lubrifiant de trefilare.

(2) Cerin ele de performan pentru sârmele pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat se prezint în tabelul nr. 17, dup cum urmeaz :

Tabelul nr. 17 Caracteristic Valoare specificat

Raportul for elor d 3mm 0,85...0,95 Alungirea la for maxim Agt, pentru Lo 100 mm min 3,5 % Reducerea ariei la rupere Ruperea sârmelor ductile

vizibil cu ochiul libera) Num rul minim de îndoiri reversibile

-pentru sârma neted - pentru sârma amprentat

4 3d)

Relaxare izoterm maxim pentru 1000 hb)

Clasa R1

For ini ial corespunz toare pentru: - 70 % Fma

- 80 % Fma

2,5 %

4,5 %b) Relaxare izoterm maxim pentru 1000 hc)

Clasa R2

For ini ial corespunz toare pentru: - 70 % Fma

8%

For a la oboseal Fr cu limita maxim Fup corespunz tor 70 % Fma

Clasa F1

-sârm neted

200 MPa x Sn pentru

2 x106 cicluri

For a la oboseal Fr cu limita maxim Fup corespunz tor 80 % Fma

Clasa F2

-sârm neted

200 MPa x Sn pentru 2 x106 cicluri

-sârm amprentat 180 MPa x Sn pentru 2 x106 cicluri

Rezisten a la coroziune corespunz tor 80 % Fma

Test solu ie A

Minim (h) Mediu (h)

Clasa C1 2,0 5,0 Clasa C1L 1,5 4,0 Clasa C2

Test solu ie A 2,0 5,0 Test solu ie B 2000 -

Modulul de elasticitate Ee) Valoare declarat a)Rupturile în dreptul s ge ii sârmei dup derulare sunt interzise. În caz de litigiu procentul reducerii ariei trebuie determinat i

valoarea trebuie s fie 25 % pentru sârma neted i 20 % pentru sârma amprentat . b)Cerin a pentru 70 % Fma este obligatorie. Pentru aplica ii specifice, cerin a pentru valoarea 80% Fma poate fi stabilit de comun acord

între client i produc tor. c)Clasa R2 va fi folosit numai pentru sârme foarte bine îndreptate cu o curbur maxim de 4 mm/lungime. d)Pentru tipul de amprent T2, num rul de îndoiri reversibile va fi 2. e)Modulul de elasticitate poate fi considerat 205 GPa (KN/mm2). Valoarea real poate varia între 195 … 210 GPa în func ie de

procedeul de fabrica ie.

(3) Cerin ele de performan privind caracteristici geometrice ale sârmelor se refer la urm toarele condi ii:

(i) Ovalitatea sârmelor plane nu trebuie s dep easc 0,01 d. (ii) Nu este necesar verificarea prin cânt rire. Diametrul mediu trebuie s fie egal cu

diametrul nominal cu o toleran de ±1%. (iii) Caracteristicile geometrice ale amprentelor i tipurile de amprente sunt descrise în

specifica ia de fabrica ie.

2.5.2. Cerin e de performan pentru toroane

(1) Toroanele utilizate ca arm turi pentru beton precomprimat sunt produse executate prin cablarea unui num r de sârme de o el carbon de înalt rezisten , supuse unui tratament termomecanic.

(2) Produsele din o el pentru beton precomprimat pot fi toroane r sucite i / sau amprentate. Alc tuirea toroanelor în func ie de num rul sârmelor se prezint în tabelul nr. 18.

Tabelul nr. 18 R sucite Netede: - 2, 3 sârme

- lungimea de cablare este de 14...22 ori mai mare fa de diametrul nominal al toronului;

- 7 sârme

- lungimea de cablare este de 14...18 ori mai mare fa de diametrul nominal al toronului; - diametrul sârmei centrale este cu cel pu in 3 % mai mare decât diametrul sârmelor exterioare.

Netede compactate: - 7 sârme

- diametrul sârmei centrale este cel pu in egal cu diametrul sârmelor exterioare elicoidale; - lungimea de cablare este de 14...18 ori mai mare fa de diametrul nominal al toronului.

Amprentate: - 3 sau 7 sârme

- dimensiunile conform standardului de referin .

(3) Cerin ele de performan pentru toroane se prezint în tabelul nr. 19, dup cum urmeaz :

Tabelul nr. 19 Caracteristic Valoare specificat

Raportul for elor dsw 3 mm dsw<3 mm

0,85...0,95 0,85...0,97

Alungirea la for maxim Agt, pentru Lo 500 mm min 3,5 % Reducerea ariei la rupere Ruperea sârmelor ductile vizibil cu

ochiul libera) Fm,max/Fm < 1,15

Relaxare izoterm maxim pentru 1000 hb)

Clasa R1

For ini ial corespunz toare pentru:

- 70 % Fma

- 80 % Fma

2,5 % 4,5 %b)

For a la oboseal Fr cu limita maxim Fup corespunz tor 70 % Fma

Clasa F1

- pentru toroane netede; - pentru toroane amprentate

190 MPa x Sn pentru 2x106 cicluri

170 MPa x Sn pentru 2x106 cicluri

For a la oboseal Fr cu limita maxim Fup corespunz tor 80 % Fma

Class F2

- pentru toroane netede; - pentru toroane amprentate.

200 MPa x Sn pentru 2x106 cicluri

180 MPa x Sn pentru 2x106 cicluri

Rezisten a la coroziune corespunz tor 80 % Fma

Clasa C1

Solu ie test Ac)

min (h)

mediu (h)

dsw 3,2 mm

2,0 5

dsw <3,2 mm 1,5 3 Clasa C1L Solu ie test A c) dsw 3,2

mm 1,5 4

Clasa C2 Solu ie test A c) dsw 3,2 mm

2,0 5

dsw <3,2 mm 1,5 3

Solu ie test B 2000 -

Coeficient D al trac iunii deviate aplicate: - toroane 7 sârme i toroane 7 sârme compactate cu diametrul nominal 12,5 mm

28 %d)

Modulul de elasticitate E Valoare declarat e)

a) Rupturile în dreptul s ge ii toronului dup derulare sunt interzise. În caz de litigiu procentul reducerii ariei trebuie determinat i valoarea trebuie s fie 25% pentru sârma neted i 20 % pentru sârma amprentat .

b) Cerin a pentru 70 % Fma este obligatorie. Pentru aplica ii specifice, cerin a pentru valoarea 80% Fma poate fi stabilit de comun acord între client i produc tor.

c) Aceasta se refer la testarea toroanelor ale c ror sârme exterioare au diametrul determinat. d) Pentru aplica ii specifice cerin a poate varia între produc tor i beneficiar, dar valoarea maxim a coeficientului D nu poate fi mai

mare decât 28 %. e) Modulul de elasticitate poate fi considerat 195 GPa (KN/mm2). Valoarea real poate varia între 185 … 205 GPa în func ie de

procedeul de fabrica ie.

2.5.3. Cerin e de performan pentru bare

(1) Barele utilizate ca arm turi pentru elemente i structuri din beton precomprimat sunt ob inute prin laminare la cald i pot fi netede, pot prezenta nervuri sau cu nervuri a ezate dup o elice (tip filet). Nervurile vor fi proiectate asem n tor unui filet pe dreapta cu un singur început. Distan a între nervuri trebuie s fie de maximum 0,8 d.

(2) Cerin ele de performan pentru barele din o el utilizate ca arm tur pretensionat se prezint în tabelul nr. 20, dup cum urmeaz :

Tabelul nr. 20 Caracteristic Valoare specificat

Raportul for elor 0,80...0,95 Alungirea la for maxim Agt, pentru Lo 200 mm min 3,5 % Reducerea ariei la rupere Ruperea sârmelor ductile

vizibil cu ochiul liber Fm,max/Fm < 1,15 Relaxare izoterm maxim pentru 1000 h i for ini ial corespunz toare 70% din for a maxim

Clasa R1

15 mm

6 %

4 %

> 15 mm

Oboseal

Clasa F1 For a la oboseal Fr,

cu limita max. Fup, corespunz tor 70% Fma (N)

Nr. cicluri f r rupere

Bare netede

d 40: 200xSn

2x106 d 40:150 xSn

Bare cu nervuri

d 40: 180xSn

d 40:120 xSn

Rezisten a la coroziune corespunz tor 80 % Fma

Clasa C1

Solu ie test A

Diametrul barei d

(mm)

Durata minim de via la

rupere în ore

Minimul testelor

individuale (h)

Media valorilor medii

a tuturor testelor

(h) d=15 20 50

15<d 25 60 250 25<d 32 100 400

Clasa C2

Solu ie test A

d=15 20 50 15<d 25 60 250 25<d 32 100 400

Solu ie test B

15<d 32 2000 -

Modulul de elasticitate E Valoare declarat a)

a) Modulul de elasticitate poate fi considerat 205 GPa (KN/mm2). Valoarea real poate varia între 195 … 210 GPa în func ie de procedeul de fabrica ie.

2.5.4. Cerin e privind caracteristicile mecanice. Valori m surabile ce caracterizeaz arm tura pretensionat

(1) Criteriile de performan referitoare la rezisten i ductilitate sunt prezentate în tabelul nr. 21.

Tabelul nr. 21

Performan a cerut Criterii de performan Procentul valorilor care nu dep esc valoarea

caracteristic (p)

Raportul for elor

= Fp0,1 / Fp

Produse din o el utilizate ca

arm tur pretensionat

Fp0,1, nom / Fm,nom

0,85...0,95 Sârme d 3mm

p=0,95 pentru Fp0,1, nom / Fm,nom 0,85...0,95

Toroane dsw 3 mm

0,85...0,97 dsw <3 mm 0,80...0,95 Bare

Categoria de ductilitate D p=0,95 pentru Agt

(2) Comportarea la îndoire se determin pentru sârme i se exprim prin num rul de îndoiri alternante cu anumite raze de îndoire suportate, f r fisuri sau cr p turi vizibile cu ochiul liber. Criteriile de performan sunt date în tabelul nr. 22.

Tabelul nr. 22

Performan a cerut

Condi ii Criterii (num r de

îndoiri) Diametrul nominal Raza de îndoire

Încercarea la îndoire alternant

1,5...3 5 6 3,7... 5 7,5 4

5 15 3 6 17,5 3 7 20 3

(3) Sunt stabilite dou categorii de relaxare: relaxare sc zut i relaxare normal . Criteriile de performan exprimate prin reducerea efortului unitar sunt date în tabelul nr. 23.

Tabelul nr. 23 Categoria de relaxare Condi ii Reducerea efortului unitar

(%) sârme toroane bare

Sc zut

Efort ini ial: 0,7 Fma

Durata: 1000 h Temperatura: 20oC

2,5

2,5

6 pentru d 15 mm

4 pentru d > 15 mm

Normal 5,5 7,7 -

(4) Criteriile de performan privind comportarea la oboseal este ca rezisten a la oboseal s fie asigurat în condi iile solicit rii specificate în tabelul nr. 24.

Tabelul nr. 24

Performan a cerut

Condi ii Tipul produsului

Limita de oboseal

Num rul de cicluri

For a maxim

(N)

Nivelul de performan

Sârme

2 x 106 0,7 Fma 200 MPa x Sn sârm neted 0,8 Fma 200 MPa x Sn sârm neted

180 MPa x Sn sârm amprentat Toroane

2 x 106

0,7 Fma 190 MPa x Sn toroane netede 170 MPa x Sn toroane amprentate

0,8 Fma 200 MPa x Sn toroane netede 180 MPa x Sn toroane amprentate

Bare

2 x 106

0,7 Fma 200 MPa x Sn Bare netede d 40 150 MPa x Sn Bare netede d 40 180 MPa xSn Bare cu nervuri d 40 120 MPa xSn Bare cu nervuri d 40

(5) Valoarea caracteristic a modulului de elasticitate (Ep) privind comportarea la

oboseal este ca rezisten a la oboseal s fie asigurat în condi iile solicit rii specificate în tabelul nr. 25.

Tabelul nr. 25

Tipul produsului Ep (N/mm2)

Domeniu de varia ie (N/mm2)

Sârme, bare 205000 195000 … 210000 Toroane 195000 185000 … 205000

2.5.5. Cerin e privind identificarea produselor

(1) Identificarea produselor se face pentru fiecare leg tur de bare sau colac, prin ata area unei etichete durabile (metalic /material plastic), bine legat , având urm toarele informa ii:

a) denumirea i marcarea produselor; b) num rul colacului sau leg turii de bare; c) denumirea produc torului i locul de fabrica ie; d) indicativul specifica iei pentru fabrica ia produsului.

(2) Marcajul produselor cuprinde urm toarele date, dup caz: a) pentru sârme:

(i) litera Y pentru o el de precomprimare; (ii) valoarea nominal a rezisten ei la rupere, în MPa; (iii) litera C pentru tragere la rece; (iv) diametrul nominal al sârmei, în mm; (v) tipul amprent rii (T1, T2, T3 si T4); (vi) clasa de relaxare R1 sau R2; (vii) clasa de oboseal F1 sau F2; (viii) clasa de coroziune (C1, C1L sau C2, dac este cazul).

b) pentru toroane: (i) litera Y pentru o el de precomprimare; (ii) valoarea nominal a rezisten ei la rupere, în MPa; (iii) litera T pentru toron; (iv) num rul 2, 3 sau 7 care indic num rul sârmelor din componen a toronului; (v) diametrul nominal al toronului, în mm; (vi) unde este cazul, litera I care indic produsele amprentate; (vii) clasa de relaxare R1; (viii) clasa de oboseal (F1 sau F2);

(ix) clasa de coroziune (C1 sau C2). c) pentru bare:

(i) litera Y pentru o el de precomprimare; (ii) valoarea nominal a rezisten ei la rupere, în MPa; (iii) litera H pentru laminare la cald; (iv) diametrul nominal al barei, în mm; (v) unde este cazul, litera R care indic produsele cu nervuri; (vi) clasa de relaxare R1; (vii) clasa de oboseal F1; (viii) clasa de coroziune (C1 sau C2).

2.6. Determinarea performan ei produselor din o el utilizate ca arm tur

pretensionat pentru beton precomprimat

(1) Determinarea performan ei aferente fiec rei caracteristici esen iale a produselor trebuie corelat cu specifica ia tehnic de produs i cu tipul de o el.

(2) Metodele de încercare pentru determinarea performan ei aferente fiec rei caracteristici esen iale sunt prezentate în tabelul nr. 26.

(3) Se accept utilizarea oric rei metode de încercare echivalent cu cea specificat în referen ialului men ionat în a doua coloan a tabelului nr. 26.

Tabelul nr. 26 Caracteristici esen iale Metoda de încercare

O eluri pentru arm turi pretensionate Încercarea la trac iune

SR EN ISO 15630-3:2011 SR EN ISO 6892-1:2010

- Raportul for elor = Fp0,1 / Fm

- Limita de curgere Re (Rp0,1) - Rezisten a la trac iune Rm - Alungirea la for maxim Agt - Fm,max/Fm - Reducerea ariei la rupere

Relaxare izoterm maxim pentru 1000 h Clasa R1 sau R2

SR EN ISO 15630-3:2011

For a la oboseal Clasa F1 sau F2 SR EN ISO 15630-3:2011 Modulul de elasticitate E SR EN ISO 15630-3:2011 Încercarea la trac iune deviat *

- Coeficient D al trac iunii deviate SR EN ISO 15630-3:2011

Durabilitate - Rezisten a la coroziune Clasa C1, C1L sau C2

SR EN ISO 15630-3:2011

Sectiuni i toleran e la dimensiuni SR EN ISO 15630-3:2011 Geometria suprafe ei

Masa nominal pe metru liniar * Numai pentru toroane cu 7 sârme cu diametrul nominal al toronului 12,5 mm.

2.7. Cerin e privind livrarea, transportul i depozitarea produselor din o el

utilizate ca arm turi în elemente i structuri din beton armat i beton precomprimat

(1) Fiecare livrare va fi înso it de declara ia de conformitate (întocmit inând seama de cerin ele minime obligatorii precizate în SR EN ISO/CEI 17050-1,2) i de documentele referitoare la rezultatele încerc rilor pe arjele de la turnare corespondente produselor metalice livrate (întocmite inând seama de cerin ele minime obligatorii precizate în SR EN 10204 clauza 3.1).

(2) Transportul i manipularea se realizeaz în a a fel încât s nu se produc deformarea remanent a produselor (este interzis ag area colacilor de o sârm sau cea a leg turilor de bare / plase într-un singur punct, precum i rezemarea necorespunz toare în mijloacele de transport).

(3) Depozitarea se realizeaz cu respectarea urm toarelor condi ii: a) rezemarea s nu produc deformarea remanent a produselor; b) produsele s nu fie în contact direct cu p mântul sau alte materiale care le pot

murd ri sau degrada prin coroziune; c) spa iul i modul de depozitare s asigure ventilarea pentru a se împiedica

umezirea produselor; d) produsele s poat fi u or i corect identificate în depozit.

3. Referin e nomative

(i) Hot rârea Guvernului nr. 622/2004, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare;

(ii) SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cl diri;

(iii) SR EN ISO 15630-1:2011-O el pentru armarea i precomprimarea betonului – Metode de încercare-Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru armarea betonului; (iv) SR EN ISO 15630-2:2011-O el pentru armarea i precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 2: Plase sudate; (v) SR EN ISO 15630-3:2011-O el pentru armarea i precomprimarea betonului. Metode de încercare. Partea 3: Arm turi de precomprimare; (vi) SR EN ISO 6892-1:2010 - Materiale metalice. Încercarea la trac iune. Partea 1: Metoda de încercare la temperatura ambiant ; (vii) SR EN ISO 7438:2005 - Materiale metalice. Încercarea la îndoire; (viii) SR EN ISO 14284:2003 – Fonte i o eluri. Prelevarea i preg tirea probelor pentru determinarea compozi iei chimice; (ix) SR Ghid ISO /CEI 67:2006 - Evaluarea conformit ii. Principii fundamentale ale certific rii produselor; (x) SR EN 10204:2005 - Produse metalice. Tipuri de documente de inspec ie; (xi) SR EN ISO/CEI 17050-1:2010 – Evaluarea conformit ii. Declara ia de conformitate dat de furnizor. Partea 1: Cerin e generale; (xii) SR EN ISO/CEI 17050-2:2005 – Evaluarea conformit ii. Declara ia de conformitate dat de furnizor. Partea 2: Documenta ie-suport.

4. Termeni, defini ii i simboluri

Simbol

Termeni / defini ii

Simbolul i termenul echivalent din SR EN 1992-1-1:2004 Unitate

de m sur Simbol

Termeni / defini ii

Sn

Aria sec iunii nominale

Ap Aria sec iunii arm turii sau arm turilor pretensionate

mm2

As Aria sec iunii arm turilor pentru beton armat

Agt

Alungirea total la for maxim

u

Deforma ie specific a arm turilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim

%

An Alungire la rupere (A5 sau A10) - Alungire la rupere % b La imea amprentelor - La imea amprentelor mm c Distan a între nervuri sau

amprente - Distan a între nervuri sau amprente mm

Ceq Valoarea carbonului echivalent (CEV)

- Valoarea carbonului echivalent (CEV)

%

d

Diametrul nominal al o elului pentru armarea betonului sau diametrul nominal al arm turii pretensionate

Diametrul unei bare de arm tur sau diametrul nominal al arm turii pretensionate

mm

e Distan a între rândurile de nervuri sau de amprente

- Distan a între rândurile de nervuri sau de amprente

mm

fR Suprafa a relativ a nervurii - Suprafa a relativ a nervurii - fP Suprafa a relativ a amprentei - Suprafa a relativ a amprentei - h În l imea nervurii sau amprentei - În l imea nervurii sau amprentei mm Re Limita de curgere aparent fy Limita de elasticitate a arm turilor N/mm2 ReH Limita de curgere superioar Limita de curgere superioar N/mm2

Rm

Rezisten a la trac iune ft

Rezisten a la întindere a arm turilor pentru beton armat

N/mm2

fp Rezisten a la întindere a arm turilor pretensionate

Rm / Re Raport rezisten a la trac iune/ limita de curgere aparent

ft/ fy

Raport rezisten a la trac iune/ limita de curgere aparent

-

Rp0,2 Limita de curgere conven ional la o alungire nepropor ional de 0,2 %

f0,2k Valoarea caracteristic a limitei de elasticitate conven ionale la 0,2 % a arm turilor pentru beton armat

N/mm2

E

Modul de elasticitate

Es Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pentru beton armat

GPa Ep

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pretensionate

Înclinarea laturii transversale - Înclinarea laturii transversale ° Unghi de înclinare al nervurilor

sau al amprentelor - Unghi de înclinare al nervurilor sau

al amprentelor °

B Lungimea unei sârme transversale a unei plase sudate

- Lungimea unei sârme transversale a unei plase sudate

mm

dC Diametrul sârmelor transversale ale unei plase sudate

- Diametrul sârmelor transversale ale unei plase sudate

mm

dL Diametrul sârmelor longitudinale ale unei plase sudate

- Diametrul sârmelor longitudinale ale unei plase sudate

mm

L Lungimea sârmelor longitudinale ale unei plase sudate sau lungimea unei carcase cu z brele

- Lungimea sârmelor longitudinale ale unei plase sudate sau lungimea unei carcase cu z brele

mm

NC Num rul de sârme transversale ale unei plase sudate

- Num rul de sârme transversale ale unei plase sudate

-

NL Num rul de sârme longitudinale ale unei plase sudate

- Num rul de sârme longitudinale ale unei plase sudate

-

PC Spa iile sârmelor transversale ale unei plase sudate

- Spa iile sârmelor transversale ale unei plase sudate

mm

PL Spa iile sârmelor longitudinale ale unei plase sudate

- Spa iile sârmelor longitudinale ale unei plase sudate

mm

Fs For a de forfecare a ansamblelor sudate ale unei plase sudate

- For a de forfecare a ansamblelor sudate ale unei plase sudate

kN

Re, act Valoarea efectiv a limitei aparente de curgere

fyd Limita de calcul caracteristic a arm turilor pentru beton armat

N/mm2

Re, nom Valoarea specific a limitei de curgere aparente

fyk Limita de elasticitate caracteristic a arm turilor pentru beton armat

N/mm2

Re, act / Re, nom

Valoarea efectiv a raportului limitei de curgere aparente/ valoarea specificat a limitei de curgere aparente

fyd/ fyk Limita de calcul caracteristic a arm turilor pentru beton armat / limita de elasticitate caracteristic a arm turilor pentru beton armat

-

u1, u2 Lungimea cap tului sârmelor longitudinale ale unei plase sudate sau lungimea diagonalelor dincolo de talpa inferioar a unei carcase cu z brele

- Lungimea cap tului sârmelor longitudinale ale unei plase sudate sau lungimea diagonalelor dincolo de talpa inferioar a unei carcase cu z brele

mm

u3, u4 Lungimea cap tului sârmelor transversale ale unei plase sudate

- Lungimea cap tului sârmelor transversale ale unei plase sudate

mm

SCh Aria sec iunii t lpii - Aria sec iunii t lpii mm2 SDi Aria sec iunii diagonalei - Aria sec iunii diagonalei mm2 B1 L ime de calcul a unei carcase

cu z brele - L ime de calcul a unei carcase cu

z brele mm

B2 L ime total a unei carcase cu z brele

- L ime total a unei carcase cu z brele

mm

Fd For a de forfecare într-o

îmbinare mecanic a unei carcase cu z brele

- For a de forfecare într-o îmbinare mecanic a unei carcase cu z brele

kN

Fw For a de forfecare a unei singure suduri a unei carcase cu z brele

For a de forfecare a unei singure suduri a unei carcase cu z brele

kN

H1 În l imea de calcul a unei carcase cu z brele

- În l imea de calcul a unei carcase cu z brele

mm

H2 În l imea de total a unei carcase cu z brele

- În l imea de total a unei carcase cu z brele

mm

Ps Pasul diagonalelor unei carcase cu z brele

- - mm

Re,Ch Limit de curgere aparent a t lpii unei carcase cu z brele

- - N/mm2

Re,Di Limit de curgere aparent a diagonalei carcasei cu z brele

N/mm2

t Adâncimea amprentei - - mm ts Grosimea benzii metalice

dintr-o carcas cu z brele - - mm

Fm Valoarea caracteristic a for ei maxime la încercarea la trac iune

fpk Rezisten a caracteristic la întindere a arm turilor pretensionate

kN

Fm,max Valoarea maxim specific a for ei maxime

- Valoarea maxim specific a for ei maxime

kN

Fp0,1 Fractilul 0,1 din valoarea caracteristic a for ei la încercarea la trac iune

- Fractilul 0,1 din valoarea caracteristic a for ei la încercarea la trac iune

kN

Rp0,1 Limita de curgere conven ional la o alungire nepropor ional de 0,1 %

fp0,1 Limita de elasticitate conven ional la 0,1% a arm turilor pretensionate

N/mm2

Fma For a maxim actual , la încercarea la trac iune, determinat pe o epruvet adiacent epruvetei încercate supus testului pentru propriet i speciale

- For a maxim actual , la încercarea la trac iune, determinat pe o epruvet adiacent epruvetei încercate supus testului pentru propriet i speciale

kN

Fup For a maxim la testul de înc rcare axial la oboseal

- For a maxim la testul de înc rcare axial la oboseal

kN

Fr Domeniul de varia ie al for ei la testul de înc rcare axial la oboseal

- Domeniul de varia ie al for ei la testul de înc rcare axial la oboseal

kN

Raportul for elor Fp0,1 / Fm (fractilul 0,1 din valoarea caracteristic a for ei la încercarea la trac iune / valoarea caracteristic a for ei maxime la încercarea la trac iune)

- Raportul for elor Fp0,1 / Fm (fractilul 0,1 din valoarea caracteristic a for ei la încercarea la trac iune / valoarea caracteristic a for ei maxime la încercarea la trac iune)

-

f Frecven a ciclurilor de înc rcare la testul de înc rcare axial la oboseal

- Frecven a ciclurilor de înc rcare la testul de înc rcare axial la oboseal

Hz

Rm Rezisten a la trac iune - Rezisten a la trac iune N/mm2 dsw Diametrul nominal al unei

sârme constitutive a toronului - Diametrul nominal al unei sârme

constitutive a toronului mm

Di Diametrul intern minim al colacului toronului

- Diametrul intern minim al colacului toronului

mm

D Valoarea maxim permis a reducerii medii procentuale a for ei maxime la încercarea de trac iune deviat

- %

Anexa nr. 1 la specifica ia tehnic

Programe minimale de încerc ri pentru atestarea conformit ii

Se accept utilizarea în elemente i structuri din beton a produselor din o el pentru arm turi livrate sub form de bare i colaci, produse derulate, plase sudate sau carcase cu z brele pentru a c ror conformitate se aplic programe de încerc ri prin care se asigur cel pu in cerin ele prev zute în tabelele A1.1, A1.2, A1.3, A1.4, în situa ia în care aceste produse nu sunt acoperite de specifica ii tehnice armonizate.

Tabelul A1.1 Caracteristici

esen iale Încerc ri solicitate de organismul desemnat

Încerc ri realizate de produc tor

Încerc ri ini iale de tip

Supraveghere continu Încerc ri prin sondaj

De la produc tor De la produ-c tor

De pe pia

De la antier

Fre

cve

na

Pe

ntr

u

dia

me

tru

in

ferio

r, d

e

mijl

oc

i su

pe

rio

r a

l g

am

ei

dim

ensi

onal

e

Fre

cve

na

Pe

un

d

iam

etr

u

Fre

cve

na

Pe

un

d

iam

etr

u

Fre

cve

na

Pe

un

d

iam

etr

u

F

recv

en

a

Pe

un

d

iam

etr

u

Bare i colaci

Num r de încerc ri pe arj Num r de încerc ri

Re (Rp0,2)

3

arje

pe d

iam

etr

u d

e b

ar

/cola

c

10

3

arje

pe d

iam

etr

u d

e b

ar

/cola

c

10

3

arje

pe d

iam

etr

u d

e b

ar

/cola

c

10 3

arje

pe d

iam

etr

u d

e b

ar

/cola

c 10

La 30 t sau pe o arj

sau o unitate

de arj

3 Rm/Re(Rp0,2) 10 10 10 10 3 Re, act/Re,nom

a 10 10 10 10 3 Agt, An 10 10 10 10

Masa pe metru liniar

3 3 3 3

Pe o arj

sau o unitate

de arj

1

Aptitudinea la îndoire b

3 3 3 3 1

Geometria suprafe ei

3 3 3 3 1

Analiza chimic pe o el lichid (inclusiv Ceq)

1

1

1

1

Pe o arj

sau o unitate

de arj

1

Num r de probe Rezisten a la oboseal c

Pe

fie

care

d

iam

etr

u

5

O d

at

pe

a

n

5

5

O d

at

pe

a

n

5

-

-

a Dac este cazul. b Încercare la îndoire i/sau îndoire-dezdoire. c În cazul în care se cere. Prelevarea probelor se va efectua astfel încât s fie acoperit num rul maxim i domeniul maxim de

diametre din gama de diametre a produc torului pe o perioad de 5 ani.

N O T : a) Tipul i num rul de încerc ri pentru încerc rile ini iale de tip ale produselor din o el livrate în bare i colaci pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat se aplic pentru fiecare tip de procedeu de fabrica ie.

b) Unitatea de încercare este arja sau o parte din arj .

Tabelul A1.2

Caracteristici esen iale Încerc ri solicitate de organismul desemnat

Încerc ri realizate de prelucr tor

Frecven a

Num r de încerc ri pe colac c

Frecven a

Num r minim pe

dimensiunea prelucrat

Produse derulate

Inspec ie vizual pentru degradarea geometriei suprafe ei

-

Pentru fiecare colac prelucrat

Geometria suprafe ei

Pentru fiecare tip de corp de îndreptare (cu

role sau cu cadru rotitor)

al prelucr torului

i pentru fiecare

procedeu de fabrica ie al

colacilor

3 O prob pe zi 1

Re (Rp0,2) 3 O prob pe tip de corp de îndreptare (cu role sau cu cadru rotitor) pe s pt mân pentru 2 diametre prelucrate

1

Rm/Re (Rp0,2) 3 1

Re, act/Re,nom a 3 1

Agt, An 3 1

Masa pe metru liniar 1 - - Aptitudinea la îndoire b 1 - - Analiza chimic pe o el lichid (inclusiv Ceq)

0 - -

a Dac este cazul. b Încercare la îndoire i/sau îndoire-dezdoire. c Pentru încerc ri, probele trebuie alese dintr-un colac, având cel mai mare i cel mai mic diametru produs.

N O T :

În cazul în care se cere rezisten a la oboseal , trebuie prelevate 5 probe o dat pe an, aleatoriu, din fiecare loc de produc ie, pe un echipament de derulat pentru cel mai mare diametru prelucrat. Prelevarea se va efectua astfel încât s fie acoperit combina ia procesului de fabrica ie al materialului cu tipul de derulare pe o perioad de 5 ani.

Tabelul A1.3

Caracteristici esen iale

Încerc ri solicitate de organismul desemnat

Încerc ri realizate

de produc tor

Încerc ri ini iale de tip

Supraveghere continu Încerc ri prin sondaj

De la produc tor

De la produc tor

De pe pia

De la antier

Fre

cven

a

Pe

ntr

u d

iam

etr

u

infe

rior,

de

mijl

oc

i su

pe

rior

al

ga

me

i d

ime

nsi

ona

le

Fre

cve

na

Pe

o

dim

en

siu

ne

Fre

cve

na

Pe

o

dim

en

siu

ne

Fre

cve

na

Pe

o

dim

en

siu

ne

Fre

cve

na

Num

r m

inim

de

pro

be

Plase sudate Re (Rp0,2)

a

3 u

nit

i de

în

cerc

are

pe

d

ime

nsiu

ne

4 2(long.)+ 2(transv.)

3 u

nit

i de

în

cerc

are

pe

d

ime

nsiu

ne

4 2(long.)+ 2(transv.)

3 u

nit

i de

în

cerc

are

pe

4 2(long.)+ 2(transv.)

3 u

nit

i de

în

cerc

are

pe

d

ime

nsiu

ne

4 2(long.)+ 2(transv.)

Pe u

nita

tea d

e în

cerc

are

2

Rm/Re(Rp0,2) a 4

2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

2

Re, act/Re,nom a,b 4

2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

2

Agt, An a 4

2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

2

Dimensiuni 1 1 1 1 1 For a de c forfecare

3 3 3 3 2

Masa pe d metru liniar

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

2

Aptitudinea la îndoire e

- - - - 2

Geometria a suprafe ei

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

4 2(long.)+ 2(transv.)

2

Num r de probe Rezisten a la oboseal f

Pe

fie

care

dim

ensi

une

p

rele

vat

5

O d

at

pe

an

5

O d

at

pe

an

5

O d

at

pe

an

5

-

-

a 1 pe direc ia longitudinal , 1 pe direc ia transversal . b Dac este cazul. c A se vedea 2.3.3.2. d Se poate determina înaintea sud rii. e Se poate evalua pe sârmele constitutive, printr-o încercare la îndoire i/sau îndoire-dezdoire. f În cazul în care se cere. Prelevarea probelor se va efectua astfel încât s fie inclus minimum un nod de sudur , din sârme diferite de

acela i diametru nominal i astfel încât s se acopere num rul maxim i domeniul maxim de dimensiuni din gama de dimensiuni a produc torului pe o perioad de 5 ani. Încerc rile se vor efectua pe probe prelevate aleatoriu din fiecare flux de fabrica ie.

N O T :

a) Unitatea de încercare este format din panouri, cu masa de 50 de tone, fabricate cu acela i echipament tehnologic de sudat, având aceea i combina ie de tipuri de o el laminat la cald i acelea i diametre de o eluri.

b) În vederea verific rii caracteristicilor esen iale, probele se vor preleva de c tre produc tor conform tabelului A1.3 fie de pe un panou sau de pe panouri diferite, astfel încât s fie încercate sârme diferite.

c) Trebuie m surate toate dimensiunile plaselor sudate, respectiv: lungime, l ime, pas, lungimea cap tului. d) Analiza chimic pe o el lichid (inclusiv Ceq) trebuie determinat de produc torul de o el. Conformitatea

compozi iei chimice trebuie confirmat produc torului de plase sudate, care are obliga ia de a include o declara ie privind compozi ia chimic , în cazul în care aceasta este solicitat de cump r tor.

e) Prelevarea probelor i încerc rile ini iale de tip ale plaselor sudate se efectueaz pe produse care provin de la fiecare echipament tehnologic de sudat.

f) Tipul i num rul de încerc ri pentru încerc rile ini iale de tip ale plaselor sudate se aplic pentru fiecare tip de procedeu de fabrica ie.

Tabelul A1.4

Caracteristici esen iale

Încerc ri solicitate de organismul desemnat

Încerc ri realizate de produc tor

Încerc ri ini iale de tip i

Supraveghere continu Încerc ri prin sondaj

Talpa superioar

Diagonala Talpa inferioar

Fre

cve

na

Num

rul d

e

pro

be

Fre

cve

na

Num

rul d

e

pro

be

Fre

cve

na

Num

rul d

e

pro

be

Fre

cve

na

Num

r m

inim

de

pro

be

Carcase cu z brele Re (Rp0,2)

a

Pe u

nita

tea d

e în

cerc

are

2

Pe u

nita

tea d

e în

cerc

are

2/2

Pe u

nita

tea d

e în

cerc

are

2/2

Pe u

nita

tea d

e în

cerc

are

1 Rm/Re(Rp0,2)

a 2 2/2 2/2 1 Re, act/Re,nom

a,b 2 2/2 2/2 1 Agt, An

a 2 2/2 2/2 1 Dimensiuni c 1 1 1 1 Geometria h suprafe ei

2 2/2 2/2 -

For a de d,e forfecare

3 -/- 3/3 2

Masa pe a,f metru liniar

2 2/2 2/2 1

Aptitudinea la îndoire g

- - - 1

a Fiecare talp i fiecare diagonal . b Dac este cazul. c Fiecare tip de carcas cu z brele. d Fiecare talp . e A se vedea 2.3.3.2 f Se m soar înaintea sud rii. g Se poate evalua pe sârmele constitutive, printr-o încercare la îndoire i/sau îndoire-dezdoire. h Pentru o elul laminat la cald cu nervuri i cu amprente.

N O T :

a) Unitatea de încercare este format din carcase cu z brele, cu masa maxim de 50 de tone, fabricate cu acela i echipament tehnologic de sudat, având aceea i combina ie de tipuri de o el laminat la cald i acelea i diametre de o eluri.

b) Modific rile la în l imea i lungimea carcasei cu z brele, pentru fiecare combina ie a diametrelor nominale, nu trebuie s influen eze num rul de probe care se preleveaz .

c) Trebuie m surate toate dimensiunile carcaselor cu z brele, respectiv: lungime, în l ime, l ime, pas.

d) Analiza chimic pe o el lichid (inclusiv Ceq) trebuie determinat de produc torul de o el. Conformitatea compozi iei chimice trebuie confirmat produc torului de carcase cu z brele, care are obliga ia de a include o declara ie privind compozi ia chimic , în cazul în care aceasta este solicitat de cump r tor.

e) Încerc rile la oboseal nu se solicit pentru carcasele cu z brele.

Anexa nr. 2 la specifica ia tehnic

Evaluarea

nivelului de asigurare a constan ei performan ei produselor din o el neacoperite de specifica ii tehnice armonizate

a) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton armat

Tabelul A.2.1. - Coeficientul k pentru Re(Rp0,2) în fun ie de num rul (n) de rezultate ale

încerc rilor [pentru rat de e ec de 5% (p=0.95) i o probabilitate de 95%]

n k n k 5 3.40 30 2.08 6 3.09 40 2.01 7 2.89 50 1.97 8 2.75 60 1.93 9 2.65 70 1.90 10 2.57 80 1.89 11 2.50 90 1.87 12 2.45 100 1.86 13 2.40 150 1.82 14 2.36 200 1.79 15 2.33 250 1.78 16 2.30 300 1.77 17 2.27 400 1.75 18 2.25 500 1.74 19 2.23 1000 1.71 20 2.21 1.64

Tabelul A.2.2. - Coeficientul k pentru Agt i Rm/Re(Rp0,2) i Re,act/Re,nom în fun ie de num rul (n) de rezultate ale încerc rilor

[pentru rat de e ec de 10% (p=0.90) i o probabilitate de 90%]

n k n k 5 2.74 30 1.66 6 2.49 40 1.60 7 2.33 50 1.56 8 2.22 60 1.53 9 2.13 70 1.51 10 2.07 80 1.49 11 2.01 90 1.48 12 1.97 100 1.47 13 1.93 150 1.43 14 1.90 200 1.41 15 1.87 250 1.40 16 1.84 300 1.39 17 1.82 400 1.37 18 1.80 500 1.36 19 1.78 1000 1.34 20 1.77 1.282

b) pentru arm turi utilizate în elemente i structuri din beton precomprimat

Tabelul A.2.3. - Coeficientul k pentru Fp0,1, Fm, Agt în fun ie de num rul (n) de rezultate ale

încerc rilor [pentru rat de e ec de 5% (p=0.95) i o probabilitate de 95%]

n k n k 5 4.21 30 2.22 6 3.71 40 2.13 7 3.40 50 2.07 8 3.19 60 2.02 9 3.03 70 1.99 10 2.91 80 1.97 11 2.82 90 1.94 12 2.74 100 1.93 13 2.67 150 1.87 14 2.61 200 1.84 15 2.57 250 1.81 16 2.52 300 1.80 17 2.49 400 1.78 18 2.45 500 1.76 19 2.42 1000 1.73 20 2.40 -

Anexa nr. 3 la specifica ia tehnic

Metode de laminare la cald i categoriile de ductilitate asociate (informativ )

Procesul de laminare la cald se poate realiza prin una din urm toarele metode: a) prin laminare în flux cu tratament termomecanic TERMEX sau TEMPCORE

(structura o elului se modific din austenit într-o structur cu miez din ferit / perlit i strat de suprafa din martensit temperat ); produsele din o el ob inute se încadreaz în categoria B sau C de ductilitate;

b) prin laminarea la cald a o elurilor microaliate care necesit componen a vanadiului în compozi ia chimic a aglelor; produsele din o el ob inute se încadreaz în categoriile B i C de ductilitate;

c) prin laminarea la cald a o elurilor cu con inut redus de carbon, urmate de prelucr ri la rece, de tipul laminare la rece (de exemplu, plasele sudate i carcasele cu z brele) i produsele ob inute se încadreaz în categoria A de ductilitate sau stretching care este o metod alternativ pentru categoria B de ductilitate.

_____________________________