FUNDATIA PENTRUDEZVOLTAREA SOCIETATII
CIVILE
�
Sondaj de opinie la nivelul municipiuluiBucuresti privind fenomenul coruptiei
REZULTATELE PRINCIPALE - RAPORT PRELIMINAR
Autori: Adrian Baboi - Stroe (coordonator)Oana Tiganescu
Cercetare realizata în cadrul unui proiect finantat deOpen Society Institute Budapesta, prin programul Local Government Initiative
Reproducerea partiala sau integrala a informatiilor contimute în acest raport este permisacu conditia mentionarii sursei si a Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
2
2
SUMAR
Nota metodologica .............................................................................................................. 1
Sumar .................................................................................................................................. 1
Rezultatele principale.......................................................................................................... 5
1. Amploarea si frecventa actelor de coruptie................................................................. 5
2. Cauzele coruptiei ........................................................................................................ 7
3. Perceptia asupra circumstantelor tipice ale coruptiei.................................................. 9
4. Perceptia populatiei asupra coruptiei în diferite institutii ......................................... 12
5. Toleranta publicului fata de actele de coruptie ......................................................... 14
6. Cum poate fi limitata coruptia?................................................................................. 17
7. Cine si cat plateste mita?........................................................................................... 19
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
3
3
Nota metodologica
Cercetarea de teren a fost realizata de GALLUP ORGANIZATION ROMANIA.
Ø Obiectiv: masurarea modului în care populatia municipiului Bucuresti percepe
amploarea, frecventa, cauzele si caile de limitare a coruptiei
Ø Localitate: Bucuresti
Ø Studiul pilot:
• chestionare pretestate: 15
• data: 14 mai
Ø Perioada de intervievare: 18 mai – 12 iunie
Ø Metodologie de esantionare:
• Volumul esantionului a fost de 900 respondenti cu o probabilitate de garantare
a rezultatelor de 96,5% si o marja de eroare de ±3,5%;
• Metoda de esantionare folosita a fost esantionare sistematica aleatoare pe baza
de liste electorale;
Populatie
(N)Esantion
Rezerva esantion
(150%)
Total adrese
selectate
Pas mecanic de
selectie*
Sector 1 241792 108 162 270 896
Sector 2 385392 171 257 428 900
Sector 3 407684 181 272 453 900
Sector 4 320601 142 213 355 903
Sector 5 270473 121 180 300 902
Sector 6 401570 177 267 445 902
TOTAL 900
*pasul mecanic a fost calculat pentru fiecare sector ca raport între colectivitatea totala
investigata (N) si volumul esantionului incluzand rezervele.
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
4
4
• Întrucat listele electorale furnizate de catre Primariile de sector erau partial sau
deloc actualizate (procesul de actualizare era în plina desfasurare) procentul
de rezerva la volumul calculat al esantionului a fost mult mai mare decat cel
folosit uzual de catre Gallup Romania;
• Pentru asigurarea reprezentativitatii esantionului final au fost impuse restrictii
privind sexul, varsta si educatia respondentului;
Ø Intervievare:
• Metodologia de intervievare: “fata în fata” la domiciliul respondentului;
• Instrumentul de intervievare: chestionar standard dezvoltat de FDSC.
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
5
5
Rezultatele principale
Observatii preliminare
Pentru o buna întelegere a rezultatelor acestui sondaj am considerat necesar sa facemcateva precizari.
i) sondajul nu masoara nivelul real al coruptiei, ci determina modul în care populatiaCapitalei percepe acest fenomen;
ii) esantionul este unul reprezentativ pentru populatia "normala" a Bucurestiului,ceea ce face ca sondajul sa fie relevant în primul rand pentru asa-numita "coruptiemica" sau "de supravietuire";
iii) pentru categoriile de institutii cu ai caror functionari cetateanul mediu intra rar încontact (judecatori, procurori, functionari vamali, functionari guvernamentali sauai Garzii Financiare etc), nivelul coruptiei este, într-o anumita masura,subreprezentat în sondajul de fata.
1. Amploarea si frecventa actelor de coruptie
Pentru determinarea modului în care populatia Capitalei percepe amploarea fenomenului
coruptiei, respondentilor li s-a cerut sa raspunda la întrebarea: În ce masura considerati
ca luarea de mita este raspandita în Romania? Opinia dominanta (84,4%) este aceea ca
toti sau cei mai multi functionari primesc mita (Fig. 1). Peste 7% dintre respondenti au
preferat o varianta de raspuns mai nuantata ("doar functionarii din anumite domenii iau
mita") si au precizat urmatoarele domenii principale în care se manifesta luarea de mita:
Sanatate 24,2%Administratia locala / Primarie 10,6%Politie 7,6%Vama 6,1%Banci 4,5%Jusitie 3,0%Telecomunicatii / Romtelecom 3,0%Sectii financiare / Garda financiara 3,0%
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
6
6
Este de remarcat ponderea mare a celor care au indicat sistemul de îngrijire medicala si
administratia publica locala drept domenii cu o incidenta ridicata a
coruptiei.
În ce mãsurã consideraþi cã luarea de mitã este rãspânditã în România?
1,1%21,8%
62,6%
7,4% 7,1%
nu º tie / nu rãspunde
toþi funcþionarii iau mitã
cei mai mulþi dintrefuncþionari iau mitã
foarte puþini dintrefuncþionari iau mitã
doar funcþionarii dinanumite domenii iaumitã
Fig. 1Fig. 1a
Precizaþi domeniile
Bãnci5%
Sãnãtate23%
nu rãspunde34%
Administraþia localã - Primãrie
11%
Vamã6%
Jusiþie3%
Secþii financiare - Garda financiarã
3%
Telecomunicaþii - Romtelecom
3%
Administraþie Publicã
2%
Învãþãmânt2%
Poliþie8%
Fig. 1b
Cât de des vi s-a întâmplat ca funcþionarii publici sã vã creeze
greutãþi cu scopul de a primi bani sau cadouri?
0,6%
26,3%
48,6%
4,0%
20,5% nu º tie / nurãspunde
se întâmplã deobicei
în unele situaþii
depinde ceproblemã am
niciodatã
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
7
7
Se constata ca populatia Bucurestiului percepe coruptia ca pe un fenomen
generalizat, proportia celor care îl resimt fiind, prin adaugarea celor care au indicat
domenii specifice, de 91,7%.
Aceasta evaluare globala a raspandirii coruptiei este de asemenea consistenta cu
experienta personala directa a respondentilor care, la întrebarea "Cat de des vi s-a
întamplat ca functionarii publici sa va creeze greutati cu scopul de a primi bani sau
cadouri?", au raspuns în proportie de aproape 80% ca acest lucru li se întampla mai mult
sau mai putin frecvent (vezi Fig. 1b).
2. Cauzele coruptiei
Populatia Bucurestiului a indicat o diversitate de factori generali sau specifici care
explica prezenta masiva a fenomenului coruptiei. Pe de o parte, o proportie însemnata a
respondentilor si-a declarat acordul cu influenta unor conditii generale precum criza
morala specifica tranzitiei (37%) si trecutul comunist (31%), în timp ce aproape 28%
considera coruptia un aspect al traditiei nationale (Fig. 2). Persoanele care au tinut sa
indice alte cauze (3,4% din total) au mentionat de asemenea saracia si lipsa educatiei
(12,5% fiecare) printre factorii generatori de coruptie.
Folosirea banilor, cadourilor, serviciilor sau relaþiilor pentru a influenþa
funcþionarii publici este...
31,0%
37,0%
27,9%
0,6%3,4% nu º tie / nurãspunde
este un produs altrecutului comunist
este o crizã moralãspecificã tranziþiei
este un aspect altradiþiei naþionale
Alte menþiuni
Fig. 2
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
8
8
Pe langa identificarea destul de echilibrata a unor conditii istorice si culturale de
posibilitate a fenomenului coruptiei, populatia Capitalei resimte în proportii diferite
actiunea unor factori specifici favorizanti. Astfel, respondentilor li s-a cerut sa precizeze
masura în care factori precum lacomia, salariile mici sau pozitia de putere ale
functionarilor, pe de o parte, si dorinta cetatenilor de a obtine favoruri, resursele banesti,
lipsa de cunoastere sau cultura reciprocitatii, pe de alta parte, joaca un rol în expansiunea
coruptiei.
Este interesant de remarcat ca, atunci cand se refera la responsabilitatea functionarilor,
cetatenii tind sa indice mai degraba trasaturi morale sau psihologice (de ex.
lacomia), decat aspecte structurale sau institutionale (precum caracterul discretionar al
relatiei functionar-cetatean sau salariile insuficiente ale functionarilor). De cealalta parte,
atunci cand se refera la propria responsabilitate, publicul pune pe primul plan lipsa de
informare ("oamenii nu cunosc serviciile la care au dreptul"), urmata de dorinta
puternica de a se bucura de un tratament preferential ("oamenii sunt disperati sa obtina
favoruri") (vezi Fig. 3). Cultura reciprocitatii (dorinta de a întoarce un serviciu), desi
detine doar o pondere de aproape 48%, ramane totusi un indicator important în special
daca tinem cont de faptul ca întrebarea vizeaza un context al relatiilor oficiale /
profesionale. La fel ca preferinta pentru factorii psihologici si morali, ea indica gradul
redus de formalizare a relatiei functionar-cetatean, care face ca, în viata cotidiana,
aceasta sa fie tratata asemenea unei relatii personale oarecare.
î n m a r e s i fo a r t e m a r e m a s u r a
8 0 .0 %7 2 .1 %
5 2 .9 %6 0 .6 %
6 4 .4 %
4 8 .3 %
0 %1 0 %2 0 %3 0 %4 0 %5 0 %6 0 %7 0 %8 0 %9 0 %
f u n c t io n a r i is u n t l a c o m i
fu n c t io n a r i ia u s a la r i i m ic i
f u n c t io n a r i ia u u n s ta tu t
s u p e r io r( p u t e r e )
o a m e n i i s u n td is p e ra t i s a
o b t in afa v o ru r i
o a m e n i i n uc u n o s c
s e rv ic i i le lac a re a ud r e p t u l
o a m e n i i s im tn e v o ia s a
o fe r e c e v a î ns c h im b
a tu n c i c â n ds u n t a ju ta t i
Fig. 3
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
9
9
3. Perceptia asupra circumstantelor tipice ale coruptiei
Una din caile prin care am încercat sa definim circumstantele tipice ale coruptiei a
constat în determinarea principalelor categorii de functionari cu care cetatenii
interactioneaza relativ frecvent, urmata de evidentierea frecventei cu care cetatenii au
oferit bani categoriilor respective (nu am inclus aici cadourile sau serviciile). Precizam ca
rata non-raspunsurilor se situeaza la aproape 10%, ceea ce este satisfacator avand în
vedere natura autoincriminatorie a întrebarii ("Careia din urmatoarele categorii i-ati oferit
bani în ultimul an -1999?").
Frecventa relativ mare
- ponderea în totalul respondentilor -
1. medici 37,4%
2. lucratori ai ROMTELECOM 7,1%
3. politisti 7%
4. functionari ai administratiei locale 6,7%
5. lucratori din învatamant 6,4%
6. functionari ai administratiei financiare 4,7%
Ierarhia devine mai relevanta daca luam în considerare gradul în care doar cei care au
interactionat cu o anumita categorie de functionari au oferit bani acestora:
- ponderea în totalul celor care au interactionat cu aceasta categorie -
1. medici 66,7%
2. politisti 30,9%
3. functionari ai administratiei locale 27,2%
4. lucratori din învatamant 26%
5. lucratori ai ROMTELECOM 24,3%
6. functionari ai administratiei financiare 18,2%
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul municipiului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei
10
10
Reproducem în continuare clasificarea categoriilor de functionari carora cetatenii le-au
oferit bani mai putin frecvent în cursul anului 1999:
Frecventa relativ mica
- ponderea în totalul respondentilor - -ponderea în totalul celor care au
interactionat cu aceasta categorie
1. vamesi 1,9% 8,6%
2. functionari bancari 1,4% 7,9%
3. lucratori ai Garzii Financiare 1% 7%
4. judecatori 0,5% 3,4%
5. functionari guvernamentali 0,2% 1,6%
6. procurori 0,2% 1,5%
O reprezentare sintetica a datelor care au generat aceste rezultate este data în Fig. 4.
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
11
11
C a r e i c a t e g o r i i d e f u n c t i o n a r i i - a t i o f e r i t b a n i i n 1 9 9 9 ?
0 . 2 %
0 . 2 %
0 . 9 %
1 . 1 %
1 . 5 %
2 . 1 %
4 . 7 %
6 . 5 %
6 . 9 %
7 . 1 %
7 . 4 %
3 8 . 4 %
2 2 . 1 %
1 9 . 2 %
1 8 . 4 %
2 3 . 6 %
1 7 . 9 %
7 6 . 8 %
7 7 . 6 %
7 4 . 7 %
7 4 . 7 %
7 1 . 5 %
7 6 . 4 %
6 3 . 6 %
6 3 . 9 %
6 5 . 9 %
5 9 . 5 %
6 5 . 9 %
3 2 . 0 %
9 . 6 %
9 . 6 %
9 . 8 %
1 0 . 2 %
9 . 9 %
9 . 0 %
9 . 6 %
1 0 . 4 %
8 . 7 %
9 . 8 %
1 0 . 7 %
1 1 . 7 %
1 6 . 1 %
1 7 . 1 %
1 2 . 5 %
1 3 . 4 %
1 2 . 6 %
1 4 . 0 %
1 4 . 6 %
c a t r e p r o c u r o r i
c a t r e f u n c t io n a r i g u v e r n a m .
c a t r e ju d e c a t o r i
c a t r e lu c r a to r i a i G . F in .
c a t r e f u n c t io n a r i b a n c a r i
c a t r e lu c r a to r i v a m a l i
c a t r e f u n c t io n a r i A F
c a t r e lu c r a to r i d in in v a ta m a n t
c a t r e f u n c t io n a r i A P L
c a t r e lu c r a to r i R O M T E L E C O M
c a t r e p o l i t i s t i
c a t r e m e d ic i
a d a t b a n i n u a d a t b a n i n u a a v u t p r o b le m e c u a c e s t ia n u r a s p u n d e
Fig. 4
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
12
12
O alta reprezentare a circumstantelor tipice ale coruptiei poate fi construita pornind de la
analiza problemelor pentru care cetatenii se declara dispusi sa ofere bani sau cadouri
functionarilor.
Se remarca o disponibilitate mai mare a cetatenilor de a se folosi de plati ilegale pentru a-
si rezolva probleme locative sau legate de spatiul locativ comparativ cu tendinta de a
mitui functionarii pentru facilitarea evaziunii fiscale (Fig. 5).
4. Perceptia populatiei asupra coruptiei în diferite institutii
Desi publicul nu intra în contact direct cu reprezentanti ai multor institutii si nu are
experienta directa a coruptiei acestora, el percepe fenomenul coruptiei în mod diferentiat
de la o categorie de institutii la alta.
În fig. 6 am încercat sa marcam aceste diferente de perceptie pornind de la raspunsurile
la întrebarea: "În ce masura credeti ca este raspandita coruptia în cazul urmatoarelor
institutii?". Barele descriu ceea ce am putea numi o "curba a coruptiei", în timp ce linia
continua reprezinta o "curba a integritatii". Singurele categorii de institutii care se
Aþi accepta sã oferiþi funcþionarilor publici bani sau cadouri pentru …
47,3%32,5%
13,6%14,1%
26,9%26,1%
86,3%85,8%
67,3%73,0%73,8%52,6%
obþinerea delocuinþe
obþinerea dediferite spaþii
obþinerea deautorizaþii deconstrucþie
instalare gaze,telefon etc.
calcularea taxelor/ impozitelor
plata taxelor /impozitelor
da
nu
Fig. 5
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
13
13
plaseaza mai sus pe "curba integritatii" decat pe cea a coruptiei sunt organizatiile
neguvernamentale si armata.
Mai general, acest ecart între curba integritatii si curba coruptiei are dimensiuni relativ
mici pentru un grup de institutii putin polarizate politic (ONG-uri, Armata - singurele
care sunt percepute în mai mare masura drept integre decat corupte, scoli/licee, firme
private, universitati si societati bancare) si se amplifica semnificativ (în defavoarea
integritatii) în cazul institutiilor aflate în centrul dezbaterii publice (sindicate, partide
politice, F.P.S., justitie, administratie publica locala, Guvern, Parlament si Politie).
Spitalele ocupa din nou o pozitie aparte, cu cel mai mic scor pe "curba integritatii" (8,7%,
mai mic chiar decat F.P.S.-ul!) si cu cel mai mare scor pe "curba coruptiei", de 83,5%, la
o distanta destul de mare de Politie (74,7%).
Fig. 6
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
toþi sau cei mai mulþI funcþionari iau mitã 24,3% 32,5% 39,9% 41,0% 42,5% 44,1% 44,5% 49,7% 61,3% 65,7% 67,5% 69,6% 69,6% 74,7% 83,5%
nici unul sau foarte puþini funcþionari iau mitã 28,8% 34,7% 27,5% 34,4% 28,9% 29,0% 20,5% 19,2% 9,8% 14,3% 15,5% 11,8% 10,1% 10,3% 8,7%
Organizatii
neguveArmata
Firme private
Scoli, licee
Universitati
BanciSindica
tePartide politice
F.P.S. JustitieAdministratia locala
GuvernParlam
entPolitie Spitale
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
14
14
5. Toleranta publicului fata de actele de coruptie
Atitudinea publicului bucurestean fata de coruptie nu este una univoca. Ea ar putea fi
rezumata ca o intransigenta ipotetica suprapusa unei tolerante pragmatice.
Teoretic, doar 3,4% dintre cetateni ar prefera un sistem în care functionarii accepta uneori
cadouri si îi trateaza preferential pe cei care le ofera. De asemenea, evaluarea practicii de
a folosi bani, cadouri sau relatii pentru a-i influenta pe functionari este una predominant
negativa (Fig. 8), însa lasa loc suficient unei acomodari pragmatice: desi coruptia este, în
ansamblu, daunatoare, ea este considerata inevitabila de 45,7% si benefica de-a dreptul
de catre 7,5% dintre respondenti.
Distinctia între contextul ipotetic, puternic încarcat normativ, în care cetatenii resping în
proportie covarsitoare practicile asociate coruptiei si contextul pragmatic, mai degraba
acomodant, este foarte vizibila în figurile 9 si 11. În primul caz, respondentii considera în
Ce fel de sistem este preferabil pentru cetateni?
69,0%
3,4%
26,9%
0%
20%
40%
60%
80%
1
un sistem in care functionariinu accepta cadouri si nutrateaza pe nimenipreferential
un sistem in care functionariiaccepta uneori cadouri si iitrateaza preferential pe ceicare le ofera
un sistem in care existataxe de urgenta sau deprioritate
Fig. 7
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
15
15
proportie de peste 94% ca un cetatean care solicita ceva la care este îndreptatit prin lege
ar trebui sa urmeze calea oficiala (chiar si în acest context, nu trebuie trecuta cu vederea
toleranta mai mare fata de sprijinul unor cunostinte influente în raport cu simpla mituire).
42,3%
45,7%
7,5%
4,4%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
este rea pentru tara si pentru cei implicati
este rea pentru tara dar nu poate fi evitata de catre cei carelocuiesc in aceasta tara
este benefica pentru ca, daca ai nevoie de ceva de la unfunctionar, poti obtine
NS/NR
Care este opinia dvs privind folosirea banilor, cadourilor, serviciilor sau relatiilor pentru a-i influenta pe functionarii publici?
Fig. 8
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
16
16
Atunci cand aceeasi întrebare este pusa referitor la categorii precise de functionari (Fig.
10), cetatenii considera în proportie de 11% ca a oferi bani sau cadouri medicilor este un
lucru acceptabil. O relativa toleranta (peste 4%) se manifesta fata de mituirea politistilor,
profesorilor si functionarilor din primarii.
Toleranta pragmatica fata de actele de coruptie este manifesta în raspunsurile la
Fig. 9
O persoana cauta sa obtina ceva la care are dreptul, conform legii. Credeti ca este justificata oferirea de cadouri, bani sau servicii (pe langa taxele oficiale) in cazul
urmatoarelor categorii?
88,8%
96,3%
96,2%
96,8%
96,1%
95,6%
95,5%
97,4%
97,7%
95,5%
11,0%
3,4%
3,6%
3,0%
3,7%
4,2%
4,3%
2,4%
2,0%
4,3%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
medici
vamesi
judecatori, procurori, functionari din tribunale
parlamentari
functionari din invatamant
functionari din primarie
politisti
reprezentanti alesi in consilii locale
persoane care lucreaza in sectorul privat
profesori
da
nu
Fig. 10
Este justificat ca solicitantul ...
94,2%
9,2%
15,6%
90,7%
84,3%
5,7%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
sa se adresrezefunctionarului
printr-o cunostinta
sa oferefunctionarului oatentie sau bani
sa urmeze caleaoficiala
da
nu
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
17
17
întrebarea: "Cum ati reactiona daca un functionar v-ar solicita bani pentru rezolvarea unei
probleme?". Proportia celor care ar plati daca ar avea cu ce este de aceasta data de peste
60% (Fig.11). În figura 12 prezentam raspunsurile la o întrebare simetrica.
6. Cum poate fi limitata coruptia?
Populatia Bucurestiului se declara de acord în proportie de peste 80% cu urmatoarele cai
de limitare a coruptiei (Fig. 13):
Cum ati reactiona daca un functionar v-ar solicita in mod direct bani pentru a va rezolva o problema?
62,2%
37,8%as plati daca mi-as permite
as refuza chiar daca mi-as permite
Fig. 11
Fig. 12
24,6%
1,1%
21,4%
52,8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
as fi tentat sa ofer servicii mai bune acelei persoane
i-as cere mai mult
m-as simti ofensat de acea oferta
nu m-as simti ofensat, dar nu as primi
Daca ati fi un functionar public si un cetatean v-ar oferi bani sau cadouri, cum ati reactiona?
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
18
18
Justitia, Politia, cetatenii însisi si presa sunt considerate cele mai capabile a contribui la
limitarea coruptiei, în timp ce Guvernul, Parlamentul, Presedintele si ONG-urile se
bucura de mai putin credit (Fig. 14).
Cum credeti ca ar putea fi stavilita practica de a oferi/solicita bani sau cadouri pentru rezolvarea unor probleme?
89,4%
92,3%
87,0%
84,2%
10,5%
7,5%
12,9%
15,7%
87,4%
12,5%
0% 10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
cetateniii sa inceteze a mai oferi functionarilor bani (inafara taxelor oficiale) sau cadouri pentru a-si rezolva
problemele
sa existe si sa se aplice un sistem de sanctiuni pentrufunctionarii care accepta bani sau cadouri in schimbul
unor servicii preferentiale
functionarii publici sa f ie mai bine platiti
sa se instituie taxe pentru rezolvarea problemelor inregim de urgenta
sa existe birouri sau linii telefonice speciale la care potf i reclamati functionarii care pretind bani sau cadouri
nu
da
Fig. 13
Fig. 14
Cine ar putea juca un rol important in prevenirea si combaterea coruptiei?
12,7%
24,7%
29,7%
38,9%
42,6%
52,3%
53,0%
87,3%
75,3%
70,3%
61,1%
57,4%
47,7%
47,0%
37,7%62,3%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Organizatiile neguvernamentale
Presedintele
Parlamentul
Guvernul
Presa
Cetatenii
Politia
Justitia
da
nu
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
19
19
7. Cine si cat plateste mita?
Disponibilitatea de a oferi mita
Cei mai dispusi a oferi mita sunt respondentii ale caror gospodarii au venituri nete relativmari (de peste 7 milioane lei) si care ocupa functii de raspundere în institutiile în carelucreaza. Astfel, aproape 80% dintre persoanele care detin functii de conducere declara caar fi dispuse sa ofere mita, la fel ca peste 70% dintre persoanele cu venituri de peste 7milioane lei (Fig. 15 si 16).
C u m a ti re a c tio n a d a c a u n f u n c t i o n a r v - a r p r e t i n d e m ita ?(în f u n c t i e d e v e n i t u r i )
5 0 .0%
5 1 .2%
6 4 .3%
5 9 .4%
6 4 .8%
6 2 .3%
7 6 .7%
7 1 .0%
3 5 .2%
3 7 .7%
2 3 .3%
2 9 .4%
4 0 .6%
3 4 .8%
4 9 .8%
5 0 .0%s u b 7 0 0 . 0 0 0
7 0 0 .0 0 0 - 1 m il
1 - 2 m il
2 - 3 m il
3 - 4 ,75 m il
4 ,75 - 7 m il
7 - 1 0 m il
p e s te 1 0 m il
as p lati daca m i-as perm ite
nu as p lati c h iar daca m i-asperm ite
Cum ati reactiona daca un functionar v-ar pretinde mita? (respondenti cu / fara functii de
79.7%
60.7%
20.3%
39.0%
detine functie deconducere
nu detine functie deconducere
as plati daca mi-as permite nu as plati chiar daca mi-as permite
Fig. 15
Fig. 16
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
20
20
În raport cu nivelul educatiei, aceasta disponibilitate este mai mica în cazul persoanelorcu studii superioare (51%) si este mai pronuntata în cazul persoanelor cu studii medii(66%) si elementare (58%). De asemenea, barbatii se declara mai dispusi decat femeilesa ofere mita daca ar avea de rezolvat o problema (65%, respectiv 60%).
Persoanele din grupa de varsta 35-44 de ani sunt cel mai dispuse sa ofere mita (69%),urmate îndeaproape de cele foarte tinere, din grupa de varsta 16-24 de ani (67,7%) (Fig.17).
Cum ati reactiona daca un functionar v-ar pretinde mita? (în functie de vârsta)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
as plati daca mi-as permite 67.7% 66.7% 69.1% 65.6% 58.5% 53.9%
nu as plati chiar daca mi-aspermite
32.3% 33.3% 30.9% 33.8% 41.5% 45.7%
18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 anipeste 65
ani
Fig. 17
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
21
21
Amploarea mituirii functionarilor publici din administratia publica locala (APL)în anul 1999
Practica mituirii functinarilor APL poate fi descrisa în functie de grupele de venituri alecelor care au oferit bani acestei categorii. Raportat la numarul celor care au interactionatcu functionarii APL, practica darii de mita apare cel mai frecvent în cazul respondentilorale caror gospodarii au venituri cuprinse între 4,75-7 milioane lei si între 7-10 milioanelei. Respondentii care se încadreaza în aceste doua grupuri au oferit bani functionarilorAPL în proportie de 38,2%, respectiv 33,3%. O alta categorie cu o incidentasemnificativa a acestei practici este cea cu venituri cuprinse între 1-2 milioane lei (29%),urmata de cei cu venituri de peste 10 milioane lei (25%) (Fig. 18).
Darea de mita catre functionarii APL, în cursul anului 1999, a avut o frecventa mai mareîn cazul persoanelor care locuiesc în sectoarele 3 si 2 (Fig. 19):
Ponderea darii de mita catre functionarii APL în cadrul diferitelor grupe de venituri (1999)
16.6%21.4%
29.1%
20.4% 20.4%
38.2%33.3%
25.0%
sub700.000
700.000 -1mil
1 - 2 mil 2 - 3 mil 3 - 4,75mil
4,75 - 7mil
7 - 10 mil peste 10mil
Distributia pe sectoare a platitorilor de mita catre functionarii APL
sectorul 110%
sectorul 220%
sectorul 321%
sectorul 418%
sectorul 518%
sectorul 613%
Fig. 18
Fig. 19
FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILESondaj de opinie la nivelul orasului Bucuresti, privind fenomenul coruptiei în Romania
22
22
Din punctul de vedere al sumelor platite ca mita functionarilor APL în cursul anului1999, suma medie platita de cetateni este de aproximativ 489.000 lei. Reamintim ca, dintotalul populatiei intervievate, 6,7% declara ca au dat bani functionarilor APL, ceea cereprezinta 27,2% din totalul celor care au interactionat cu aceasta categorie defunctionari.
Valoarea estimata a sumei totale platita ca mita de populatia Capitalei în anul 1999 catrefunctionari ai administratiei publice locale este de aproximativ 50,5 miliarde lei, ceea cereprezinta circa 34.000 de salarii medii medii nominale lunare nete la nivelul anului1999.