+ All Categories
Transcript
Page 1: Social - democratia

SOCIAL DEMOCRAŢIA

Este un curent teoretic, o mişcare politică şi o ideologie, o aspiraţie socială conturata in secolul al XIX-lea in cadrul marii orientări socialiste. Ea cuprinde numeroase distanţări si delimitări faţă de socialism. Nu de puţine ori acestea se opun intre ele. De aici o mare varietate de social-democratii. In acelasi timp social-democratia se refera la realitati politice si sociale diferite in functie de locul in care activeaza (ca teorie, miscare, mentalitate), in functie de momentul istoric si de mentalitatea sociala dominanta pro sau contra socialista. Acesta este o noua sursa de diversitate. Ca orice doctrina politica si social-democratia este esential-mente o realitate vie, o doctrina despre o situatie politica, mereu si ametitor de schimbatoare si un ideal politic foarte greu de atins. De aceea si termenul de social-democratie acopera o arie larga de manifestari, conceptualizari si atitudini politice, avind chiar prin aceasta o anume imprecizie. Conceptul doctrinar - subsumeaza mai multi termeni, cum ar fi: socialismul "a la francaise", Franta; socialismul democratic in Germania; social reformismul in Anglia si Suedia. Din punct de vedere istoric social-democratia secolului XIX- lea nu se distanta de marxism (deci marxismul era integrat so-cial-democratiei sau invers). Pe cind astazi distanta social- democratie marxism a devenit imensa, mai ales in urma totalitarismelor din est. Notele comune ale social-democratiei contemporane: 1. Critica si rezistenta fata de "capitalismul salbatic"; 2. Organizarea si conducerea societatii pe baza principiiloregalitatii si dreptatii sociale; 3. Schimbarea sociala exclusiv pe cale parlamentara parlamentara, prin reforme constitutionale; 4. Opozitia la revolutia violenta (la dictatura proletariatului) preconizata de Marx;

Page 2: Social - democratia

5. Promovarea intereselor muncitoresti, dar nu ca interese de clasa opusa altor clase - in lupta de clasa cum spunea Marx, ci in consens cu interesele nationale; 6. Renuntarea la socializarea prin nationalizare a tuturor mijloacelor de productie, pentru constituirea proprietatii soc-iale ca unica forma de proprietate, acceptarea dublei forme de proprietate, a proprietatii mixte (publice si private); 7. Acceptarea economiei de piaţă; 8. Acceptarea planificarii orientative si a interventiei statului prin intrermediul pirghiilor economice: impozite, finante, politica monetara, credit; 9. Larga protectie sociala; În unele ţări (Germania, Suedia), social-democraţia înseamnă un model de organizare social-economica numit CO-GESTIUNE (In Germania cogestiunea inseamna o participare a sindicatelor la gestiunea firmei, o colaborare intre patronat si sindicalisti. In Suedia proiectul a fost demarat dupa 1969 din initiativa lui Olof Palme. El presupune creerea unui fond central al sindicatelor alimentat din beneficiile firmelor). Toate aceste trasaturi provin din idealul social-democratiei care este ELIBERAREA SOCIETATII de SERVITUTE, de servitutea materiala, fata de natura si bunurile materiale, de servitutea sociala - dependenta sociala de stapini, robia. Social-democratia mai pastreaza din mrxism doar idealul DEZ-ALIENARII concretizat in WELFARE-STATE (statul bunastarii - protector al securitatii si bunastarii omului). Social-democratia europeana contemporana se apropie de liberalismul american.Acesta este de fapt o social-democratie. In ceea ce priveste teoria propriu-zisa exista comentatori care-l considera pe liberalul Karl Raimund Popper drept teoretician de tip social-democrat pentru teoria sa despre "societatea deschisa" (vezi K. Popper Societatea deschisa si dusmanii ei Bucuresti Humanitas 1993) De asemenea social-democratia de tip francez, mai ales, se defineste ca socialism dar nu in intelesul Est, ci Francez.

Page 3: Social - democratia

Social-democratia contemporana nu poate avea nimic comun cu national-socialismul care a devenit hitlerism, totalitarism verde. Particularitati teoretice si practice fascinante releva social-democratiile post-comuniste. Care spre deosebire de social-democratiile Vest au de miscat societatea de la exacerbarea canceroasa a interesului muncitorilor, de la protejarea lor pina la sufocare, catre deblocarea elitelor creatoare, a fortelor dinamizatoare in societate (intelectualitatea si studentii). Acest sens de miscare nu a fost teoretizat desi el este o evidenta sociala. De asemenea, fata de social democratia Vest care cauta pirghiile egalizarii, ale nivelarii acceptabile ale veniturilor-sociale, social-democratia Est este nevoita sa caute pirghiile desfiintarii egalitarismului, ale promovarii initiativei economice si sociale. Or aceasta inseamna miscarea de ierarhizare sociala, de sprijinire a constituirii clasei celor bogati. Indreptarea ei spre socialismul clasic este reactionara in Est si progresista in Vest. Aliantele cu socialistii si comunistii sunt in Est greu acceptabile, chiar daca in Vest ele sunt semn al orientarii democratice. In Est, ele sunt dimpotriva "semnul" descifrabil al tolerantei fata de totalitarismul de ieri. Indiferent cum si-ar defini socialistii aici pozitia, ei vor fi perceputi ca pastratori ai traditiilor, drept conservatori ai totalitarismului. Poate chiar problema bazei sociale se pune altfel. Social- democratia Vest poate avea baze populare, adica foarte largi. Social-democratia Est, cel putin in perioada de tranzitie, obiec-tiv angajata impotriva egalitarismului si aplatizarii initiativelor-angajata pentru construirea virfurilor sociale dinamizatoare. Ea se adreseaza altor forte sociale decit poporului in mod direct. De aceea ea se confrunta cu neintelegeri mari. Poporul nu are cum intelege ca acesta este interesul lui pe termen lung, iar posibilele virfuri se aliaza mai frecvent cu alte forte politice. O alta cultura civica ar putea fi salutara. Pina atunci social- democratia Est cade in bratele populismului si tehnicilor politi-cianiste nevinovata. Este vulnerabila in fata fortelor oculte ale

Page 4: Social - democratia

socialismului, tocmai pentru ca are nevoie de forta lor. Tehnicienii politicii nu pot decit sa o cultive. Scindarea ei, in Romania in trei partide diferite (cele parla-mentare) ilustreaza tocmai aceasta drama. Daca in Romania ar fi existat o cultura civica reala -alegerile ar fi intarit si afirmat social-democratia traditionala, (Cunescu).Istoria acestei miscari si mentalitatea post-comunista ar fi trebuit sa crediteze acest curent, dar ceea ce s-a intimplat nu poate fi pus numai pe seama greselilor tehnice ale prezentarii politice si pe seama manevrelor de culise. Social-democratia nu si-a gasit electora-tul, iar electoratul nu si-a gasit reprezentantul. Alegerile au stat sub semnul conjuncturii pasionale si nu al intemeierii rationale, o optiunii politice reale. Noua social-democratie, confruntata cu poverile guvernarii, intr-o lume in care in fata fortelor anarhiste nu stau ziduri succesive din edificiul social politic, a pierdut un credit intimplator si sufocant, dar a cistigat abilitatea tehnica de a-si valorifica sansele si un electorat mai bine delimitat. Poate pierderea masiva a creditului extern dupa primavara 1990 pina pe la inceputul lui 1993 a pus-o in pozitia de a merge pe calea reala a social-democratiei: pas cu pas. Ca toate fortele politice, ea sta sub pericolul lui: " N-avem specialisti politici (tehnicieni) si clasa politica (politicienii)". De aceea greseste mai mult decit ar fi acceptabil, esueaza mai mult decit ar fi acceptabil, falsifica mai mult decit se poate trece cu vederea, abuzeaza uneori sfidator, in rindurile sale mai periferice si in aceleasi esantioane, sfideaza moralitatea relatiilor publice catastrofal. Dar invata! Si-ncepe sa se autodisciplineze, cel putin birocratic, isi gaseste demnitari, incepe sa construiasca. Socotind ca imaginea politica patrunde in atitudinea alegatorului-intirziat (se generalizeaza, de obicei, structuri si neajunsuri politice deja depasite) si pasional -(negativ sau pozitiv fata de ultimul eveniment politic mediatizat puternic) nu se pot face predictii asupra viitorului, asupra creditului ei. Social-democratia pro liberala pare sa fie cel mai puternic instalata in drama principiala a social democratiei. Pare sa piarda din motive pentru care nu este acuzabila si sa cistige

Page 5: Social - democratia

din ratiuni in care nu are merite. Pare sa raspunda pentru ceea ce era imposibil de evitat si sa nu raspunda pentru vini fundamentale, intolerabile.

FORMELE SOCIAL DEMOCRATIEI

Distingem diferite forme de social-democratie dupa: 1. situarea in timp, istorie; 2. dupa stat (locul social-democratiei) Criteriile ar putea fi inmultite si combinate. 1. Dupa criteriul TIMP avem o: a. SOCIAL DEMOCRATIE "AVANT LA LETTRE" b. SOCIAL DEMOCRATIA PROPRIU-ZISA a.Social-democratia "avant la lettre" se identifica cu istoria aspiratiilor de egalitate si libertate sociala din istoria omenirii. A."Socialismul helenistic"asa cum apare in istoria comunitatilor religioase crestine si nu numai sau in "romane"(Cronica sfinta a lui Euhemaros si Statul soarelui a lui Iambulos) B.Socialismul utopic al Renasterii si secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea. 1. Utopia lui Thomas Morus (1478-1535) si Cetatea soarelui a lui T. Campanella (1568-1639) 2. Teoriile lui Meslier, Mably, Morely, Winstanley etc. Desi lucrurile apar in culori seducatoare in ce priveste egalitatea, chiar de la Utopia lui Morus, socialismul isi dezva-luie deja avatarurile, esentialmente in ceea ce Popper numeste "inchiderea societatii" -societatea inchisa. (Noi, i-am zice, direct Inchisoare). In al doilea rind isi desvaluie avatarurile in ceea ce ar fi INREGIMENTARE, atentate grave impotriva liber-tatii! Azi ele se vad dar atunci, si mult dupa aceea, seductia egalitatii intr-o lume endurizata de inegalitate era prea mare sa se mai vada si altceva. Morala istorica ar fi ca niciodata, nici o schimbare nu are numai parti bune, ca ea implica pe linga cistiguri si pierderi

Page 6: Social - democratia

necesare! Acestea ar fi de dorit sa fie cunoscute, cintarite si acceptate de la inceput, daca sunt de acceptat. 3. Poate in urma primei experiente socialiste din lume-socialismul de 130 de ani construit de iezuitii din Peru, poate in urma invatamintelor Revolutiei Franceze, se constituie ceea ce s-a chemat "socialismul utopic critic" legat de Saint Simon (1760-1824), Charles Fourier (1772-1837) si Robert Owen (1771-1858). De acum critica sociala este directa si ferma, iar proiectele de reconstructie sociala formulate in termeni pozitivi si intemeiate analitic. Mai mult se vor initia experimente socia-liste cum ar fi: - "familia saint-simonista" la Menilmontant-1832 si Lyon -(dizolvata 1833) colonia din Egipt; - colonia fourierista, Falansterul de la Scaieni-Prahova (Theodor Diamant) dizolvat in 1836 (1842 se dizolva colonia din Brazilia); - avangarde icariene-inspirate de Icaria lui E. Cabet-pleaca spre Texas 1848 februarie, apoi iunie; - 1824-1828 -comunitatea experimentala New Harmony din Pensilvania -bazata pe teoria "paralelogramului cooperatist" al lui Owen: sau cea de la Queen Wood.... Sunt si multe lucruri socante -de exemplu abolirea casator-iei, cresterea copiilor in familie, etc. De aici reactii violente. Impotriva lui Owen reactioneaza clerul jignit de cartea sa Lectures on the Marriages of the Preisthood of the Old Immoral World (1835). Chiar daca ea se refera numai la un aspect al vietii sociale-reactiile se ridica impotriva intregii doctrine si astfel excesul naste anti-socia-lismul pasional. Intelegem prin anti-socialism pasional reactiile pornite din iritare, minie, pasiune impotriva socialismului. In Franta lui Sain Simon apar, prin Tocqueville, reactiile anti-socialiste rationale. Cum spune Popper-Tocqueville a inteles ca socialismul nu poate fi decit o societate inchisa care ameninta libertatea.

.Socialismele secolului al XIX-lea.

Page 7: Social - democratia

Secolul al XIX-lea insa pare a fi secolul liberalismului si socialismului. Se nasc acum mai multe socialisme: a. socialismul adevărat b. socialismul ştiinţific (Marx-Engels) c. socialismul de catedra, etc. SOCIAL DEMOCRATIA PROPRIU-ZISA

Miscarea sindicala si miscarea politica duc la constituirea social-democratiei propriu-zise la sfirsitul secolului al XIX-lea Doctrinele social-democrate au in comun doar idealul egali-tatii oamenilor in bunastare si securitate. In rest ele se difer-entiaza foarte mult in functie nu numai de locul, de situatia politica pe care isi propun s-o amelioreze in conformitate cu idealul egalitatii (nu egalitarismului = egalitate in jos, in saracie, incultura, mizerie, etc.)dar si in functie de izvoarele lor. Principalele izvoare ale social democratiei sint: socialismul utopic (teoretic si practic) socialismul marxist(teoretic si practic). Miscarea reformista, sindicalismul, socialismul de Ghilde, Fabianismul, practica partidelor social democrate nationale si Internationalelor, liberalismul, si-n ultimul timp (dupa al doilea razboi mondial si, mai ales, dupa 1970), anti-totalitarismul comunist. Intrucit de socialismul utopic ne-am ocupat, de marxism ne vom ocupa analizind comunismul, ramine sa facem scurte referiri la celelalte izvoare, mai putin liberalismul si el caracterizat deja. Miscarea reformista revizionista s-a afirmat puternic in Revolutiile de la 1848 si-n curentul de idei lansat de acestea. In miscarea revizionista se includ doi mari social-democratil:Eduard Bernstein (1850-1923) si Jean Jaures (1859- 1914). Reformismul lor se afirma fata de societatea capitalista. (Dupa 1878 cind Bismark da o lege antisocialista si-si asuma construirea statului securitatii -Welfare State- Bernstein se refugiaza in Elvetia si apoi la Londra de unde organul Partidului Socialist German propaga idei socialiste). Revizionismul se

Page 8: Social - democratia

afirma fata de doctrina marxista fata de revolutia violenta si dictatura proletariatului. Pastreaza in linia marxismului solidaritatea internationala si lupta pentru pace. Jaures este primul care transforma ideologia de clasa intr-o ideologie acceptabila pentru tot poporul.

Sindicalismul sau Trade-unionismul - defineste orientarea care utilizeaza forta economica a uniunilor din industrie pentru a distruge capitalismul si a construi o societate socialista a egalitatii. Cea mai mare importanta a avut-o in Franta si S.U.A. prin organizatiile sale Confederation Generale du Travail si American Federation Labour. De asemenea Internationala Sindicala Socialista organizata de socialisti in 1905. Ele se bazeaza pe tehnici de lupta: greva si sabotajul (de la fr. sabotage - distrugerea cu sabotii de lemn si galagia facuta de ei). Socialismul de Ghilde este o miscare a muncitorilor englezi impotriva industrialismului modern, revenirea la traditiile medievale, ale breslelor libere, impotriva colectivismului modern din care apare inevitabil statul asupritor si care la rindul lui sustine colectivismul. Este socialismul lui Th. Carlyle si Ruskin care cer intoarcerea inapoi la medieval. Este socialismul legat de biserica catolica, este un fel de socialism al intelectualilor mai ales care creaza mai mult un impuls social spre un sentiment socialist decit o miscare reala. A esuat ca urmare a incercarii unei aripi de a impune paternul sovietic, dar si datorita eterogenitatii care reunea medievalisti catolici cu stingisti pro-sovietici.

Socialismul Fabianist este un socialism englezesc, constituit in societatea Fabiana din 1883. El se desparte total de Manifestul Partidului Comunist (1848) a lui Marx. Isi propune reorganizarea societatii pe baza a ceea ce am numi azi emancipare locala - desfiintarea proprietatii individuale a capitalului industrial, prin metode constitutionale si reglarea productiei de catre guvern. Desi a reunit putini membri, intre ei

Page 9: Social - democratia

sunt George Bernard Shaw, Sydney Webb (Lordul Possfield), H.G.Wells,cu aceasta orientare a cochetat Bertrand Russel, R.H.Tawney, H.N.Brailsford si G.D.H.Cole. Cea maui cunoscuta lucrare este Eseuri Fabiene a lui G.B.Shaw

Anarhismul este o orientare din est, de la contele Tolstoi si printul Kropotkin. Este varianta naiva si timida a revolutionalismului. Inb varianta sa practica americana el provine de la emigrantii rusi, spanioli si italieni. Desi un neamt Johann Most a scris si difuzat printre nemtii americani manifestul anarhismului, (dar ei l-au distrus). El nu a avut trecere printre nemtii americani. Din miscarile anarhiste fac parte si miscarile ateiste din America. Reactia anticlericala din tarile latine ale Europei inceputului de secol si miscarea "Dumnezeu e mort" din anii 1970. Ideile de baza ale anarhismului ar fi dupa Glenn F. Hoover.1. Relele lumi moderne sunt intolerabile social, moral si economic si nu statul le va vindeca.2. Omul este bun de la natura, dar l-au corupt institutiile, chiar si biserica.3. Cooperarea umana nu se poate realiza prin constringere ci numai pe baza liberei vointei.4. Societatea noua presupune schimbarea individului, a institutiilor care-l inconjoara sau ambelor. Miscarea socialista a inceput prin constituirea paralela a partidelor socialiste si a Internationalelor.

Asociatia Internationala a Muncitorilor (I) a fost creata la Londra 1864 sub conducerea lui Marx. Ea s-a scindat marxisti- anarhisti -1872. Internationala a II a s-a creat la Paris 1889 si a avut o coloratura social democrata. Reconstituita la Amsterdam 1919 si reorganizata la Hamburg 1923, ea reuneste partidele social democrate distincte de cele comuniste ce aderau la Internationala a III a Comunista- Moscova (P.C.R. a fost trecut in ilegalitate, ca antistatal pentru

Page 10: Social - democratia

ca avea in program dezmembrarea statului roman si calitatea de filiala P.C.U.S.) KOMINTERN. Kominternul a durat intre 1919-1943 cind a fost dizolvata de Stalin la cererea aliatilor. Urmasul ei a fost KOMINFORM-inchizitia comunista, dizolvata dupa moartea lui Stalin-1956. O noua internationala socialista se creaza in 1951 la Frakfurt pe Main si reuneste partide socialiste si social democrate din Vest. Documentul ei este "Lumea de azi - perspectiva socialista" (reintarit la Oslo in 1962). Urmasul ei este dupa 1989, Congresul mondial al partidelor-social democrate care reuneste si Estul in fosta organizatie a Vestului. Programul este: anti-exploatarea, egalitatea, libertatea si anti-totalitarismul, anti-comunismul. Presedintele ei a fost Willy Brandt. In anii '70 el vedea pericol nu numai in proliferarea nucleara ci si-n lupta de clasa, in tensiunile de orice fel. De aceea declara ca obiectiv reducerea tensiunilor mai ales intre Nord si Sud.

Raporturile social democratiei cu aceste izvoare si orientari nu se definesc general, ci particular in fiecare tara, in functie de situatia si traditia politica. De aceea ele vor rezulta din a- II-a clasificare. Social democratia propriu-zisa, actuala poate fi inventariata pe tari.

Pentru Anglia - social democratia este un concept continental. In Anglia avem partidul laburist (de la labour - munca), partid al muncitorilor, care reuneste miscarea sindicala, fabienii si socialismul crestin. El dateaza din secolul trecut.In 1945 acest partid a castigat alegerile . Acestui partid ise Doctrina sa este: atasamentul la idealul libertati si egalitatii, la politica reformista a democratiei parlamentar si la politica statului Bunastarii.Ei vor o nationalizare moderata si accepta economia mixta. Teoreticienii social-democrati in Anglia sunt: R.H.Tawney(1880- 1962) - The Acqusitive Society(1921),

Page 11: Social - democratia

Equality(1931), The Radical Tradition(1964). Sursele sunt liberale la Bentham (Jeremy Bentham si James si John Stuart Mill). De aceea reformismul social il include pe William Beveridge (1879-1963) arhitectul politicii sociale din Anglia, autorul raportului despre Asigurarile Sociale si Serviciile Conexe(1947) si pe John Mayard Keynes (1883-1946) fondatorul politicii interventionismului de stat prin doua carti care au marcat lumea: Consecintele economice ale pacii 1919 (1926 - trdusa in romaneste) si Teoria generala asupra folosirii miini de lucru, a dobinzii si a banilor -1936 (1970 - tradusa in romaneste) In Franta social-democratia este socialismul frantuzesc, reprezentat de Partidul Socialist Francez. Ea vine de la marii socialisti ai secolului al XIX-lea: Saint-Simon, Fourier, Etienne Cabet (1788-1856), Victor Considerant (1808-1893), Louis Auguste Blanqui (1805-1881), Pierre Joseph Proudhon (1808-1865). Apoi Jean Jaures (1859-1914) si Leon Blum(1872-1950) - teoreticienii socialismului parlamentar. Astazi in miscarea socialista franceza se evidentiaza ruptura fata de marxism, mai ferma la Michael Rocard si Francois Mitterand si mai ambigua la Jean-Pierre Chevenement. Dintre doctrinarii propriu-zisi cel mai reprezentativ mi se pare Maurice Duverge.

In Germania social-democratii sunt, de la razboi incoace, a doua forta politica, si au guvernat intre 1966-1982. Pentru so-cial-democratia germana sursa este insasi istoria ei. Constituita dupa 1875 prin unirea Asociatiei generale a muncitorilor germani- a lui Lassale cu Partidul Socialist German-a lui Bebel si Liebknecht ea reprezenta o importanta forta politica la sfirsitul secolului. Era bazata pe o puternica organizare sindicala si pe cooperative de consum. Reprezentantul social-democratiei propriuzise era Eduard Bernstein (1850-1923) care se disociaza de Marx, negind teoria prabusirii capitalismului, a luptei de clasa, a revolutiei. Socialismul -dupa el- se va realiza prin reforme graduale. Dupa al Doilea Razboi Mondial, social-

Page 12: Social - democratia

democratia germana va renunta la teoria luptei de clasa [Declaratia de laFrankfurt din 1951 a Partidului Social-Democrat German nu mai mentioneaza un asemenea obiectiv] si isi va propune ca tel sa puna puterea economica in mainile integului popor si sa creeze o comunitate in care toti oamenii sa fie liberi si sa lucreze impreuna ca egali.La aceasta data social democratia germana apara controlul economiei dar respingea transformarea intregii proprietati in proprietate de stat. Accepta planificarrea, dar accentua necesitatea de a fi o planificare de tip democratic care sa nu aiba nimic in comun cu cea de tip totalitar, comunist.La Congresul de la Bad-Godsberg, 1959 sunt eliminate ultimele ramasite de marxism ortodox.Nici numele de Marx nu se mai regaseste in program, ba chiar este aparata proprietatea privata ca baza eficienta de productie, se respinge planificare centralizata si se reintoarce la ideea pietei libere.Partidul se pronunta pentru "Cat mai multa competitie si pentru planificare cat este necesara". Economia ideala este vazuta ca economie mixta.Ea va renunta inclusiv la teoria a partidului de clasa[ pentru teoria, potrivita timpului a partidului popular] si la ideea ca acest partid are monopolul intelegerii viitorului societatii.Se pronunta chiar pentru pluralism, in care nici un partid nu cauta sa impuna intregii societati filosofia sa particulara. Ajuns la guvernare in 1969 sub conducerea lui Willy Brandt , partidul se va afirma ca un partid reformist cu telul de a edifica un stat al bunastarii generale. Forma contemporana a Social Democratiei Germane accentueaza asupra: -necesitatii reformarii realiste intemeiate pe datele din inte-riorul sistemului social, si nu pe teze generale, fie ele formulate chiar de catre Marx; [Este prin aceasta revizionist fata de Doctrina marxista ortodoxa.]renuntarea definitiva la teza progresului prin revolutie; -definirii partidelor ca partide populare si nu de clasa; -fidelitatii fata de democratie, legalitate, dezbaterea publica a optiunilor politice, respingerea violentei ca mijloc de actiune politica;

Page 13: Social - democratia

- unor valori etico-politice cum ar fi:Interconditionarea dintre libertatea individuala si colectiva, solidaritatea generala, justitia, constienta si responsabilitatea; La temeiul sau stau macanismele ecomomice ale "economiei mixte" si ale co-deciziei si cogestiunii.Codecizia germana se bazeaza pe o serie de acte normative elaborate de-a lungul intregii istorii moderne a Germaniei.Cele mai importante sunt cele din 1952 care reglementeaza coparticiparea muncitorilor la deciziile economice in sectorul privat si, respectiv, cel din 1965 care introduce aceiasi reglementare pentru sectorul public. Acestea vor fi imbunatatite printr-o noua reglementare din 1976 prin care se prevede ca , in companiile mari, de peste 2000 de angajati, angajatii si actionarii sa aiba un numar egal de reprezentati in Consiliile directoare, iar in companiile mici reprezentarea sa fie de 1 la 3. Reprezentantul social-democratiei suedeze este Olof PalmePrin traditia sa, social democratia suedeza, inspirata din miscarea fabienilor englezi si de ideile lui Bernstein, este mai detasata de marxismul direct.Interesul sau major este ameliorarea conditiilor de viata ale omului concret si mai putin structura socio-politica. De aceea in socialismul suedez nu s-a trecut la nationalizare, ci la un control social al puterii "proprietatii private" prin impozite, negocieri periodice ale contractelor colective de munca intre patronat si sindicate, fiscalite directa rapid rapid progresiva, controlul institutiilor de credit.Dupa 1969 s-a trecut la sistemul de cogestiune suedez. Aceasta a insemnat constituirea din profituri a unui fond de investitii central girat de sindicate, o politica de crestere a salariilor mici si de larga asistenta sociala.Beneficiind de continuitate din 1920 pina in 1976 si de avantajele modelului de control al economiei fara nationalizare, s-a apropiat cel mai mult de "Welfare State" (Statul binefacator). La social-democratia romaneasca ne vom referi in partea a doua a acestui curs. In acest context spunem doar ca n-a fost niciodata inainte de comunism forta de guvernare. Dupa razboi, in 1948, a fost inghitita fraudulos printr-o minciuna si o constringere sovietica de com

Page 14: Social - democratia

nistii cu care s-a unit in 1948 - in ceea ce s-a numit Partidul Muncitoresc Roman.

III. Viitorul social democratiei

Este un fapt de observatie curenta ca pentru politologii din Vest social democratia a obosit. Pentru unii politologi din Est ea este insa speranta majora. Aceeasi pare sa fie si coloratura sociala a anilor '80 si '90. Increderea in social democratie a slabit scria Ralf Dahrendorf intr-un articol celebru -Suferinta Social Democratiei, care l-a indurerat pe Willy Brandt pana l-a a se referi la el in discursul sau de "adio". Dahrendorf porneste de la observatia ca P.S.D.- urile nu prea merg bine, iar in Italia si Spania nici nu prea sint chiar social-democrate. In anii 70 eram toti social-democrati scrie el. Si tocmai prea marea victorie a dus la esec. S-a farimitat baza de clasa a P.S.D. Clasa muncitoare a fost intrecuta de functionarii din servicii care nu mai sunt baza electorala a social-democratiei. Pe de alta parte sustinind statul, social- democratia a fost asociata birocratiei, partid in slujba functionarilor de stat (Suedia) al profesorilor...etc. Ea mai avea mult ca sa-si indeplineasca idealul, cind si-a pierdut sprijinul de clasa. El se mentine pe pozitie in 1990. "Social-democratia se afla in pericol" -scrie el in Reflectii asupra Revolutiei din Europa pag.52. (Are incredere in liberalism si respinge si cea de-a treia cale.) "Comunismul s-a prabusit, social-democratia a obosit. S-ar putea sa fim nevoiti sa traim pentru o vreme pe scheletul poli-ticii de ieri, oricum se va fi numit acesta. Dar vechea politica este epuizata. Liberalismul constitutional si reforma sociala trebuie sa creeze o noua alianta. Si aceasta nu este doar problema voastra (Est) ori numai a noastra Vest; este o

Page 15: Social - democratia

problema europeana pe care trebuie s-o rezolvam impreuna" Ibidem p-68 . Aceste idei se exprima de pe pozitii liberale. De pe pozitii socialiste lucrurile apar altfel. Maurice Duverger -renumit politolog francez, deputat in Parlamentul European- scrie ca daca acum 20 de ani "moartea lui Dumnezeu era la moda....si socialismul era ridicat in slavi. Astazi Dumnezeu e bine sanatos. Moartea socialismului e al moda" (Europa de la Atlantic la Delta Dunarii Omega pres Buc. 1991.(cartea este scrisa in 1990) Pentru el deci "moartea" e o moda conjuncturala si "intemeiata "de Casele de Moda". Atit. Cum n-a murit Dumnezeu, n-a murit nici socialismul! El crede ca si dupa 1989, ca si-n anii' 60 se impune o singu-ra concluzie pe care el o formulase in anii '60, (Introduction a la politique. Gallimard -1964): "convergenta sistemelor din Est si din Vest catre Socialismul democratic"."...Totusi aceasta convergenta ramine limitata ...Asa cum oameniinu scapa de trecutul lor, societatile nu se elibereaza total de istoria lor ". El crede intr-o social-democratie comunitar-europeana. "Statul producator s-a scufundat de curind in revolutiile din 1989 in Europa de Est....El a esuat deorece nici un socialism nu poate reusi in afara democratiei politice si a concurentei economice". Ibidem p. 131. "Favorizata de cei treizeci si ceva de ani de crestere econom-ica, care au urmat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial -Social Democratia a instaurat unul din cele mai bune regimuri din lume si din istorie. Chiar Statele si guvernele din Vest care resping socialismul, au imprumutat, din ce in ce, mai mult din metodele sale." Ibidem pag.132. Duverger textual scrie "Sub forma unei dictaturi cu partid unic si cu colectivism centralizat" - singura care a intruchipat pina acum, socialismul a murit cu adevarat in Occident. Nimeni nu poate spune cit va supravietui in China, in Cuba si-n alte parti. Ibidem p.6.

Page 16: Social - democratia

Tendintele dezvoltarii sociale, miscarea popoarelor duc spre o social democratie europeana. Cadrul ei poate fi Comunitatea Europeana. Deocamdata intre cele doua miscari pro-social democratie si pro-comunitate exista un decalaj. Miscarea pro-democratie a pornit mai tirziu decit cea pro-comunitara. Dupa fabula lui Zenon, chiar daca ar merge ca iepurele, miscarea democratica nu va ajunge niciodata broasca testoasa -(miscarea pro- comunitara) care a pornit inaintea sa. Rasturnind acest sofism: Duverger se intreaba in chip de concluzie. "Va ajunge broasca testoasa europeana pe iepurele liberal ?" (in sens de alergator spre libertate- n.m. P.L.) Ibidem p 165. Si raspunsul e clar "..in anumite momente ale istoriei, unele structuri politice, aflate in stare de hibernare pot demara cu agerimea gazelelor" Ibidem. p.165.

Bibliografie

*** Co-determination in the Federal Republic of Germa-ny, der Bundesminister fur Arbeit und Socialordung, referat Presse...Postfach,5300 Bonn 1, 1. David Coater : Tradition of Thought: " Social Reformism " in Politics -Both College of Highes Education 1993. 2. R. Dahrendorf - Reflectii asupra Revolutiei din Europa Buc. Ed. Humanitas 1993. 3.* * * Doctrine Politice Contemporane Buc. Ed. Did. si Ped. 1985.4. Maurice Duverger- Europa de la Atlantic la Delta Dunarii Buc. Omega pres 1991. 5. Glenn E. Hoover - "Evolutionary Socialism ,Syndicalsm, Guild Socialism and Anarchism ". in J. Rowek Twentich century Political Thonght New-York. Philosophical Library 1946.

Page 17: Social - democratia

6. * * * Mari ginditori si filozofi francezi ai veacului al XIX- lea. Buc. Ed. Minerva 1989 . 7. Bertrand ,Russel Storia della idee del secolo XIX Giulio Einanali 1968. 8. Sergiu Tamas- Dictionar politic Buc. Ed. Academiei 1993.


Top Related