+ All Categories

Download - SNC complet

Transcript
Page 1: SNC complet
Page 2: SNC complet

Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta a viscerelor.

Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)

- Maduva spinarii Bulb rahidian

- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio

Cerebel Mezencefal

Diencefal Talamus

Hipotalamus

Metatalamus Subtalamus

Epitalamus

Emisferele cerebrale

Sistemul nervos periferic

Page 3: SNC complet

-Nervi Cranieni Senzitivi

Motori

Micsti

Spinali Micsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi Laterovertebrali

Previscerali

Intramurali

Sistemul nervos somatic

vegetativ simpatic

parasimpatic

Page 4: SNC complet

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea functionala a acestuia.

• Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii nervosi din substanta cenusie.

Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.

• Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai lungi ascendente si descendente si cai scurte.

Stimul

Receptor

Cale aferenta senzitiva

Centru de comanda

Cale eferenta motoare

Efector

Conexiune directa

Conexiune inversa(feedback)

Page 5: SNC complet

Proprietatile Neuronului. SinapsaNeuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta

urmatoarele proprietati:- generarea influxului nervos (excitbilitatea)- Conducerea influxului nervos (conductibilitatea)

Excitabilitatea reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale, poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin uramatorii parametri:

a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie care produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali) au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic)

b) Timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervos

c) Cronaxia este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 10-30 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi, motori si efectori (secretori).

Page 6: SNC complet

d) Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitate de timp

e) Periaoda refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nouin timpul unui raspuns la un stimul anterior

f) Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul

Conductibilitatea reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar. Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare cao consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta a membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva. Datorita miscarii ioniceimpuse de gradientul de concentratie, apar diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei.

In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV numita potential de de repaus. In timpul potentialului de repaus, membrana este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35 mV si se numeste potential de actiune. Acesta

Page 7: SNC complet

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau dendrodentritice.

Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea,sinapsele pot fi chimice sau electrice.

In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica,apare de polarizarea membranei postsinaptice,numita potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati speciale:sumatia temporala si cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica,se pot cumula.

Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in urmatoarele milisecunde,numarul acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem de-a face cu un mechanism de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.

Sinapsele chimice: 1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula postsinaptica.2)Se

foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator chimic interactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica,3)SN vegetative,placa motorie

Sinapsele electrice: 1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la trecerea ionilor si

a moleculelor prin aceste locuri de jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neted

Page 8: SNC complet
Page 9: SNC complet
Page 10: SNC complet

Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex. Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone

receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si filozoful Rene Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci componente anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea eferenta si efectorul.

Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor sunt cellule epiteliale differentiate si specializate in cellule senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti recptori din organism sunt corpusculii senzitivi.

La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.In functie de provenienta stimulului,se deosebesc:exteroreceptori-primesc stimuli din

afara organismului;interoreceptori-primesc stimului din interiorul organismului;proprioreceptori-primesc stimuli de la muschi,tendoane,articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii.

In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza:chemoreceptori-stimulati chimic:muguri gustativi,epiteliul olfactiv,corpii carotidieni si aortici;nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie,deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse;fotoreceptori-sunt stimulati de lumina:celule cu conuri si bastonase;termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura:terminatii nervoase libere;mecanoreceptori-stimulati de deformarea membranei cerebrale:receptori pentru tact,vibratii si presiune.

Page 11: SNC complet
Page 12: SNC complet

NevrogliaLa mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma si

dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile ca numar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.

Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus. Conducerea impulsului nervos

Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv.

Conducerea la nivelul axonilor amielinici (fig. 12)In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei.

Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie, deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta.

Page 13: SNC complet

Conducerea la nivelul axonilor Conducerea la nivelul axonilor mielinizatimielinizatiIn acest caz, datorita proprietatilor In acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, potentialul de izolatoare ale mielinei, potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si “sare” de la un nod la altul Ranvier si “sare” de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita intr-un tip de conducere numita “saltatorie”. Acest tip de conducere “saltatorie”. Acest tip de conducere permite viteze mult mai mari. Aceasta permite viteze mult mai mari. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele.reflexe decat altele.

Sinapsa Sinapsa este conexiunea este conexiunea functionala intre un neuron si o alta functionala intre un neuron si o alta celula. In SNC, a doua celula este tot celula. In SNC, a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o un neuron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara sau celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi similara cu cea secretorie. Desi similara cu cea neuroneurala, sinapsa neuroneurala, sinapsa neuromusculara se numeste placa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara.motorie sau jonctiune neuromusculara.

La nivelul sinapselor, La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur transmiterea se face intr-un singur sens. sens.

Page 14: SNC complet

In functie de viteza de adaptare: -fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,da,in ciuda

mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv;-tonici-prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii

stimulului:receptorul vizual. La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in

informatie nervoasa specifica. Calea aferenta.Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice

ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.

Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.Sistemul nervos central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice:nivelul maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical.

Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector.

Efectorii.Principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele exocrine.

Page 15: SNC complet
Page 16: SNC complet

1. CORP CELULAR

2. PRELUNGIRILE NEURONALE• DENDRITELE - prelungiri citoplasmatice ce contin neurofibrile si corpusculi Nissl - conduc influxul nervos centripet• AXONUL - teaca lui Schwann - teaca lui Henle - teaca de mielina

NEURONICELULELE GLIALE

Page 17: SNC complet
Page 18: SNC complet
Page 19: SNC complet
Page 20: SNC complet
Page 21: SNC complet
Page 22: SNC complet
Page 23: SNC complet
Page 24: SNC complet
Page 25: SNC complet
Page 26: SNC complet
Page 27: SNC complet

Substanţa albă a măduvei spinării

Fasciculele nervoase ascendenteCalea sensibilităţii exteroceptive1. PROTOPATICĂ – tact, presiune, durere, variaţii termiceN1 (ganglionul spinal) dendrita este în raport cu organele

receptoare axonul pătrunde pe calea rădăcinii posteriore în MS face

sinapsă cu N2 în coarnele posterioare de unde - fie prin CORDONUL VENTRAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea difuză şi excitaţia de presiune) - fie prin CORDONUL LATERAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea termică şi dureroasă) ajung la N3 din nucleul talamic şi apoi, în ariile senzitive I

şi II

2. EPICRITICĂ – fină, discriminativăN1 (ganglionul spinal) calea fasciculului Goll şi Burdach (cordonul

posterior) se formează calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se găseşte în nucleii Goll şi Burdach N3 din nucleul talamic şi apoi, în ariile senzitive I şi II

Page 28: SNC complet

Calea sensibilităţii PROPRIOCEPTIVE1.CONŞTIENTĂ – articulaţii, oase, periost – CALEA SPINO-TALAMO-CORTICALĂN1 (ganglionul spinal) calea fasciculului Goll şi Burdach (cordonul posterior) se formează calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se găseşte în nucleii Goll şi Burdach (bulb) formează încrucişarea Senzitivă Banda Reil medialăN3 din nucleul talamic şi apoi, în ariile senzitive I şi II (girusul postcentral)

2. INCOŞTIENTĂ – informaţii de la nivelul fusurilor nuero-musculare, receptorilor tendinoşiN1 gaglionul din MS, scurt traiect ascendent, apoi sinapsă cuN2 neuronii somatosenzitivi nuclei Clarke (cordonul lateral de aceeaşi parte) Bechterev (cordonul lateral de partea opusă) se formează tractul cerebelos direct Flechsing şi încrucişat Gowers traiect ascendent prin pedunculii cerebeloşi inferiori şi superiori ajung laN3 din cerebel

Page 29: SNC complet

Sensibilitatea interoceptivăN1 ganglionul spinal zona senzitivă N2 cale multisinaptică, multineuronală cu traiect până la formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral calea ascendentă spinotalamică laterală care ajunge până la nucleii reticulaţi ai talamusului şi apoi, axonul N3 se proictează difuz la nivelul scoarţei cerebrale

Page 30: SNC complet

SNC cai centrale

Page 31: SNC complet
Page 32: SNC complet
Page 33: SNC complet
Page 34: SNC complet

• sunt căile de conducere ale influxului nervos de la periferie spre măduva spinării şi invers• sunt 31 de perechi aşezaţi de o parte şi de alta a măduvei spinării: 8 cervicali12 toracali sau dorsali 5 lombari 5 sacrali 1 coccigian.

NERVII SPINALI

Page 35: SNC complet

NERVII SPINALI sunt formaţi din:

Rădăcina anterioară: - motorie - conţine fibre motorii , axoni ai neuronilor din coarnele medulare anterioare şi laterale

Rădăcina posterioară: - senzitivă - prezintă pe traiectul ei un ganglion spinal în care se găsesc neuronii de origine pentru fibrele senzitive - prelungirile periferice neuronale (dendritele) ajung la structurile receptoare, iar cele centrale (axonii) intră în măduva spinării

Trunchiul nervului spinal: rezultă prin unirea celor 2 rădăcini, - înainte de a părăsi canalul medular; conţine fibre: senzitive, motorii - după ieşirea din canalul vertebral se divide în:

ramura ventrală ramura dorsală ramura comunicantă albă ramura meningeală.

Rădăcina posterioară

Rădăcina anterioară

Ganglion spinal

Trunchiul nervului spinal

Page 36: SNC complet
Page 37: SNC complet

NERVII SPINALI Ramura ventrală îşi distribuie fibrele în muşchii şi pielea regiunilor anterioare ale gâtului, trunchiului, membrelor superioare şi inferioare - ramurile anterioare se anastomozează şi formează plexurile: cervical, brahial, lombar, sacral, coccigian.

Ramura dorsală îşi distribuie fibrele în tegumentul şi musculatura regiunii dorsale a trunchiului, de o parte şi de alta a liniei mediane a corpului.

Rădăcinile nervului

Substanţa cenuşie

Substanţa albăRădăcina posterioară

Rădăcina posterioară

Ganglionul spinal

Ramura comunicanta

Ramura ventrală

Nerv spinal

Lanţul ganglionar simpatic

Ramura dorsală

Ramura comunicantă albă conţine fibre vegetative preganglionare.

Ramura meningeală conţine fibre vasomotoare pentru meninge.

Page 38: SNC complet
Page 39: SNC complet
Page 40: SNC complet

XII Perechi de Nervi Craniani

• Oftalmic• Optic• Oculomotor comun

• Patetic (Trohlear)• Trigemen• Oculomotor extern (Abducens)

• Facial• Acustic (Acustico-vestibular)• Glosofaringian

• Vag• Spinal (Accesor )• Hipoglos

Page 41: SNC complet
Page 42: SNC complet

NV INervul olfactiv

• Nerv senzitiv

• Epiteliul senzitiv din cavitatea nazală

• Lipsa mirosului - anosmie

Lobul Frontal

Bulbul olfactivTractul olfactiv

Lama ciuruită a lamei ciuruite

FilamenteleNervului olfactivMucoasa nazală

Page 43: SNC complet

NV IINervul optic

• Nerv senzitiv• anopsie• daltonism

Globii oculari

Retina

Nervul optic

Chiasma optică

Tractul optic

Nucleul geniculat din talamus

Conexiuni optice

Cortexul vizual

Page 44: SNC complet

NV IIINervul oculomotor comun

• Nerv motor

• Fibrele somatomotorii:- muşchiul drept superior- muşchiul drept inferior- muşchiul drept intern- muşchiul oblic inferior- muşchiul ridicătorului

pleoapei

• Fibrele vegetative- muşchii ciliari- muşchii circulari ai irisului

• diplopia ,ptoză palpebrală

Page 45: SNC complet

NV IV Nervul trohlear

• Nerv motor

• Are originea la nivelul coliculilor cvadrigemeni

• Acţionează asupra muşchiului oblic superior al globului ocular

Page 46: SNC complet
Page 47: SNC complet

• Nerv mixt

• Originea reală în nucleul masticator din punte

• Coordonează sensibilitatea feţei şi a dinţilor prin intermediul ramurilor senzitive oftalmică, maxilară şi prin fibrele senzitive ale ramurii mandibulare

• Controlează muşchii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare

NV VNervul trigemen

Page 48: SNC complet
Page 49: SNC complet

• Nerv motor• Muşchiul drept extern al

globului ocular

NV VI Nervul abducens

(oculocomun extern)

Page 50: SNC complet

NV VII Nervul facial

• Nerv mixt

• Fibrele senzitive: papilele gustative din cele 2/3 anterioare ale mucoasei linguale

• Fibrele motorii: mimica feţei• Fibrele vegetative motorii:

glandele salivare sublinguale şi submandibulare

Page 51: SNC complet

NV VIIIAcustico-vestibular

• Nerv senzitiv

• Ramura acustică: organul lui Corti din

urechea internă

• Ramura vestibulară: receptorii statici din urechea internă

Page 52: SNC complet

NV IXNervul Glosofariangian

Nerv mixt

• Fibrele senzitive: papilele gustative din 1/3

de la baza limbii şi mucoasa faringiană

amigdalele palatine cavitatea timpanică trompa auditivă• Fibrele motorii: muşchii

faringelui superior• Fibrele vegetative

motorii: glandele salivare parotide

• Culege şi sensibilitatea de la nivelul arterei carotide interne – din jurul sinusului carotidian (chemo- şi baro-receptori)

Page 53: SNC complet

NV XNervul vag

• Nerv mixt

• Fibrele motorii: musculatura vălului palatin musculatura faringelui, laringelui

• Fibre senzitive: tegumentul pavilionului urechii mucoasa laringelui esofagul, stomacul inima aparatul respirator

• Fibre vegetative:• laringe• trahee, bronhii, plămâni• inimă• stomac, ficat, pancreas, • splină

Page 54: SNC complet

NV XINervul spinal (accesor)

• Nerv motor

• Organele inervate: muşchiul sterno-cleido-

mastoidian muşchiul trapez

Page 55: SNC complet

NV XIINervul hipoglos

• Nerv motor

• Organele inervate:- musculatura limbii- musculatura regiunii

subhioidiene

Page 56: SNC complet

ENCEFALUL

este partea din sistemul nervos centralsituată în cutia craniană.

Poate fi subdivizat: - într-o regiune aşezată în prelungirea măduvei spinării: trunchiul cerebral pe a cărei parte dorsală se găseşte cerebelul- într-o regiune ce formează creierul

Page 57: SNC complet

Meningele cerebrale sunt membranele conjunctive care acoperă encefalul

1. Pia mater- aderă la suprafaţa creierului, pătrunde în şanţuri- are rol hrănitor

2. Arahnoida - acoperă creierul trecând peste şanţuri şi fisuri fără a pătrunde în ele din loc în loc aderă de pia mater şi formează cisternele cu lichidul cefalorahidian.

3. Dura mater- căptuşeşte cutia craniană şi se continuă cu dura mater spinală- în interiorul cavităţii craniene trimite septuri durale care împart cavitatea în compartimente: un sept între cele două emisfere cerebrale un sept între creierul mare şi creierul mic un sept între cele două emisfere ale creierului mic.

Page 58: SNC complet

Trunchiul cerebral cuprinde: - Bulbul rahidian- Puntea lui Varolio- Pedunculii cerebrali

Page 59: SNC complet

Faţa anterioară a trunchiului cerebral

1. Chiasma optică2. Hipofizaa3. Hipotalamusul4. Pedunculii cerebrali5. Puntea lui Varolio6. Bulbul rahidian7. Olivele bulbare8. Decusaţia piramidală9. Măduva spinării10.Nerv spinal

II - XII nervii cranieni

Page 60: SNC complet

Faţa posterioară a trunchiului cerebral

6. Bulbul rahidian11. Glanda epifiză12. Coliculii cvadrigemeni13. Ventriculul IV14. Pedunculul cerebelos superior15. Pedunculul cerebelos mijlociu16. Pedunculul cerebelos inferior

IV - VII nervii cranieni

Page 61: SNC complet

La nivelul bulbului substanţa cenuşie reprezentată sub formă de nuclei:

- nuclei senzitivi ai nervilor cranieni: nervului V (nervul trigemen), nervului VII (nervul facial),

IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag)ramura vestibulară din nervul VIII

- nucleii motori :nervul cranieni IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag) , XI

(nervul accesor), nervului hipoglos (XII)

- nuclei vegetativi ai nervilor cranieni nucleul salivar inferior (IX)

nucleul dorsal al nervului vag (X)

- nuclei proprii bulbului rahidian: nucleii olivari

nucleii Gol şi Burdachnucleii substanţei reticulate: nucleii respiratori, cardioinhibitori şi

vasomotori.

Page 62: SNC complet

Substanţa albă este organizată sub formă de cordoane reprezentând o continuare a celor de la măduvă.

Tracturile nervoase ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll şi Burdach localizate în cordonul posterior.

Tracturile spinotalamice au traseu ascendent prin cordoanele anterioare şi laterale, fără a face sinapsă în bulb, în drumul lor

spre talamus.Fasciculele spinocerebeloase trec prin bulb şi punte şi ajung la

nivelul cerebelului.

Tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cu origine la nivelul cortexului cerebral. Ele au

traseu prin bulb fără a se opri la acest nivel cu excepţia celor care se încrucişează la nivelul decusaţiei piramidale trec de partea

opusă. Sistemului motor extrapiramidal, cu originea în nucleii trunchiului cerebral: fasciculele rubrospinal, tectospinal,

vestibulospinal, dar şi fibrele care fac legătura între nucleii hipotalamici şi nucleul dorsal al vagului din bulb.

Page 63: SNC complet

La nivelul bulbului rahidian se închid următoarele reflexe: de vomă, strănut, tuse reflexul de deglutiţie,

reflexul salivar reflexele secretorii motorii digestive

reflexele respiratorii reflexele adaptative cardio-vasculare.

Page 64: SNC complet

Puntea lui VarolioSubstanţa cenuşie este dispusă sub formă de

nucleii:-motori: V trigemen, VI abducens, VII facial

-senzitivi: sunt nucleul terminal principal al nervului trigemen V, nucleul nervilor acustici VIII

-vegetativi: nucleul salivar superior, nucleul lacrimal

-proprii: nucleii pontini ai substanţei reticulate,

oliva superioară, nucleii lemisului lateral,

nucleul corpului trapezoid.

Page 65: SNC complet

Substanţa albă de la nivelul Punţii lui Varolio

Fasciculele ascendente: fascicule spinotalamice, spinobulbare şi spinocerebeloase, care au traseu

ascendent spre cortex.

Fasciculele descendente aparţin căilor motorii piramidale şi căilor corticopontine, ambele căi

motorii voluntare.

Fibrele transversale alcătuiesc pedunculii cerebeloşi mijlocii.

Page 66: SNC complet

Puntea lui Varolio

Funcţia reflexă realizată prin prezenţa centrilor de reglare a unor procese fiziologice importante: salivaţia, masticaţia, secreţia lacrimală, clipirea, salivaţia cardiovascular.

Page 67: SNC complet

Mezencefalul se află situat între Puntea lui Varolio şi diencefal.Este format din pedunculi cerebrali şi corpi cvadrigemeni

Page 68: SNC complet

Mezencefal

Substanţa albă este formată din fascicule conducătoare ascendente şi descendente.

Substanţa cenuşie este dispusă sub formă de nuclei:

motori: nucleii nervilor cranieni – oculomotor, trohlear (III,IV)

senzitivi: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V) vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III) care controlează musculatura ciliară şi muşchii corpului ciliar

nuclei proprii: nucleul roşu: cu rol inhibitor asupra tonusului muscular

coliculii cvadrigemeni: reflexul oculocefalogirsubstanţa neagră: cu rol în mecanismele de veghe.

Page 69: SNC complet

Cerebelul sau creierul mic este aşezat pe partea posterioară a trunchiului cerebral,în etajul posterior al cutiei craniene.

Superior este acoperit de emisferele cerebralede care este despărţit de un sept al dura mater.

Page 70: SNC complet
Page 71: SNC complet

Suprafaţa este brăzdată de şanţuri paralele de diferite adâncimi:

-cele superficiale delimitează lamele

-cele adânci delimiteazălobuli

- cele profunde delimitează lobii cerebeloşi

Page 72: SNC complet

Cerebelul este alcătuit:- dintr-o porţiune mediană –vermis- două porţiuni laterale - numite emisfere cerebeloase. El are trei feţe: 1. una superioară, care vine în raport cu cortul cerebelului şi

prin ea cu emisferele cerebrale, 2. una inferioară care vine în raport cu fosele cerebeloase

ale osului occipital, 3. alta anterioară, care vine în raport cu triunghiul cerebral

Page 73: SNC complet

Substanţa cenuşieformează scoarţa cerebeloasă:- strat molecular extern- strat celule Purkinje- strat granular intern.

Page 74: SNC complet

Substanţa albă este formată din trei formată din trei feluri de fibre:

Fibrele de asociere fac legătura dintre diferitele regiuni ale scoarţei cerebeloase şi dintre scoarţa cerebeloasă şi nucleii

cerebeloşi.

Fibrele comisurale realizează legătura dintre diferitele zone din cortexul cerebelos ale unei emisfere cerebeloase cu cele

similare din emisfera cerebeloasă opusă.

Fibrele de proiecţie leagă scoarţa cerebeloasă şi nucleii cerebeloşi cu alte segmente ale nevraxului.

Page 75: SNC complet

Fibrele de proiecţie aferente şi eferente realizează legăturile sau conexiunile cerebelului cu celelalte formaţiuni ale nevraxului.a. Fibrele aferente vin de la măduvă, trunchiului cerebral şi scoarţa cerebrală şi se termină la scoarţa cerebeloasă sau nucleii cerebeloşi,Fasciculul spinocerebelos anterior.Fasciculul spinocerebelos posterior.Fasciculul bulbocerebelos.Fasciculul olivocerebelos.Fasciculul vestibulocerebelos.Fasciculul corticopontocerebelos.b. Fibrele eferente pleacă din scoarţa cerebeloasă şi din nucleii cerebeloşi şi se termină la trunchiul cerebral şi la talamus.Fasciculul fastigiobulbar.Fasciculul dentorubric.Fasciculul dentotalamic.

Page 76: SNC complet

CerebellarPeduncles

Pedunculii cerebeloşi:- inferiori sau, corpii restiformi unesc cerebelul cu bulbul; - pedunculii cerebeloşi mijlocii sau braţele punţi leagă cerebelul de punte;- pedunculii cerebeloşi superiori sau braţele conjunctive unesc cerebelul cu mezencefalul.

Pedunculii cerebeloşi sunt alcătuiţi din fibre nervoase care vin la cerebel sau care pleacă de la cerebel.

Page 77: SNC complet

CerebellumCerebellum

Reglarea tonusului muscular,Coordonarea activităţilor voluntare

Programarea şi iniţierea Mişcărilor voluntare

Menţinerea echilibrului,Controlul mişcărilor ochiului

Vestibulocerebellum

Spinocerebellum

Cerebrocerebelum

Lob anterior

Lob posterior

LobFlocculo-Nodular

Folia

Şanţ primar

Page 78: SNC complet

BalanceBalance

Page 79: SNC complet

Motor Skill Motor Skill

Pablo CasalsPablo CasalsPablo CasalsPablo Casals

Page 80: SNC complet

PosturePostureGait – AtaxiaGait – Ataxia

TremorTremor

Page 81: SNC complet

Cerebellar Cerebellar AtaxiaAtaxia

Ataxic gait and Ataxic gait and position: position: Left cerebellar tumorLeft cerebellar tumor

a. Sways to the right ina. Sways to the right in standing positionstanding position

b. Steady on the b. Steady on the right legright leg

c. Unsteady on the c. Unsteady on the left legleft leg

d. ataxic gaitd. ataxic gait

a b c

d

Page 82: SNC complet

Cerebellar tumors on Cerebellar tumors on vermisvermis

- Truncal Ataxia- Truncal Ataxia

- Frequent Falling- Frequent Falling

The child in this picture:The child in this picture:

- would not try to stand - would not try to stand unsupportedunsupported

- would not let go of the bed rail- would not let go of the bed rail if she was stood on the floor.if she was stood on the floor.

Cerebellar Cerebellar MedulloblastomaMedulloblastoma

Page 83: SNC complet

DienceDiencefalfal

Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al encefalului interpus între mezencefal şi

trunchiul cerebral şi sub emisferele cerebrale: talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus şi

hipotalamus.

Page 84: SNC complet

TALAMUSUL

• FUNCŢII

1. transmiterea specifică a mesajelor senzoriale

2. transmiterea specifică a mesajelor nesenzoriale

3. transmiterea activităţii senzoriale asociative

4. reglarea activităţii corticale

Page 85: SNC complet

1. TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR SENZORIALE

FUNCŢIILE TALAMUSULUI − staţie de releu pentru toate căile senzitive care merg la

scoarţa cerebrală (excepţie sensibilitatea olfactivă)− sensibilitatea interoceptivă are releu talamic → după o

staţie sinaptică în hipotalamus− rol în starea de plăcere sau neplăcere, care însoţeşte

senzaţiile venite de la periferie

axonii neuronilor talamici proiectează strict somatotopic în aria somato-senzitivă principală, în funcţie de tipul informaţiilor conduse

neuronii talamici au câmpuri receptoare inhibitoare şi excitatoare

Page 86: SNC complet

EMISFERELE CEREBRALE REPREZINTA PARTEA CEA MAI VOLUMINOASA A S.N.C.

Page 87: SNC complet

CELE DOUĂ EMISFERE CEREBRALE SUNT SEPARATE PRIN FISURA INTEREMISFERICĂ ŞI UNITE ÎN PARTEA BAZALĂ PRIN FORMAŢIUNI DE SUBSTANŢĂ ALBĂ

CORPUL

CALOS

TRIGON CEREBRAL

COMISURILE ALBE

ANTERIOARA SI

POSTERIOARA

CONFIGURATIE EXTERNĂ

SANŢUL CENTRAL ROLANDO

SANŢUL

LATERAL

SYLVIUS

Page 88: SNC complet

FEŢELE EMISFERELOR SUNT

STRĂBATUTE DE ŞANTURI ADÂNCI-

CARE DELIMITEAZĂ LOBI

ŞI ŞANŢURI MAI PUŢIN ADÂNCI,

CARE DELIMITEAZĂ CIRCUMVOLUŢIUNI

(girusuri)

Emisferele cerebrale –vedere lateralăEmisferele cerebrale –vedere laterală

Lobii Lobii emisferelor cerebraleemisferelor cerebrale : : frontal-albastru parietal-alb temporal-verdefrontal-albastru parietal-alb temporal-verde occipital-maro occipital-maro

Page 89: SNC complet

Substanta cenusieSubstanta cenusie –la exterior –la exterior formeaza formeaza cortexul cerebralcortexul cerebral(2-6 mm (2-6 mm grosime)grosime)

- la baza emisferelor formeaza - la baza emisferelor formeaza ganglionii bazaliganglionii bazali(corpii striati)(corpii striati)

Substanţa albă –la interior

Formată din fibre mielinizate:

1-de proiectie-ascendente

-descendente

2-comisurale-leagă cele doua emisfere

3-de asociaţie-leaga zone ale aceleeasi emisfere

Page 90: SNC complet

CORTEXUL CORTEXUL ESTE SEGMENTUL ESTE SEGMENTUL SUPERIOR CU ROL IN:SUPERIOR CU ROL IN:

CONFIGURAŢIA INTERNA

ÎNVATARE,

MEMORIE,

CONTROL

COORDONARE,

INTEGRARE SENZATII,

VOINTA,

STĂRI EMOŢIONALE ŞI COMPORTAMENTALE.

Page 91: SNC complet

Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor 2. neocortexul motor 3. neocortex de asociatie

GALBEN -CORTEX CINGULAT

VERDE -HIPOCAMPUL

ROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN

SCOARTA CEREBRALASCOARTA CEREBRALA

NEOCORTEX ARHICORTEX SI PALEOCORTEXNEOCORTEX ARHICORTEX SI PALEOCORTEX

Page 92: SNC complet

LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALELOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALE

•Neocortex receptor senzitiv (homunculus)

si senzoriale:vizuala,olfactiva,

gustativa, auditiva,vestibulara

•Aria motorie-bleo hasurat

• Aria somatosenzitivă –galben hasurat

•Aria vizuală –albastru hasurat

•Aria Broca-negru

• Aria Wernicke-in lobul temporal hasurat orizontal

• Aria auditivă in lobul temporal galben punctat

CORTEXULCUPRINDE :

•Neocortex de asociaţie:

somato-senzitiv vizual , auditiv, motor.

•Neocortex motor -din girusul precentral care formeaza un Homunculusmotor foarte asemanator cu Homunculus senzitiv.

Page 93: SNC complet

CORTEXUL MOTOR-

localizat în lobul

frontal în faţa şanţului

central Rolando

INIŢIAZĂ SEMNALE MOTORII PENTRU MIŞCĂRILE VOLUNTARE

Page 94: SNC complet
Page 95: SNC complet

Arie

motorie

Aria BrocaAria Broca-centrul motor al vorbirii,pronun-centrul motor al vorbirii,pronunţţie si ie si articulaarticulaţţia cuvinteloria cuvintelorSe afla in lobul frontal stang. Se afla in lobul frontal stang. Nu are corespondent in emisfera Nu are corespondent in emisfera dreaptdreaptăă

Page 96: SNC complet

Localizarea ariilor

senzoriale si motorie

primare la nivelul

cortexului cerebral

SUNT ARII CARE PRIMESC SI PROCESEAZĂ SEMNALE SENZORIALE SI INIŢIAZĂ MIŞCĂRILE VOLUNTARE

Page 97: SNC complet

Reprezentarea grafică in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL) unde se proiectează sensibilitatea cutanată si proprioceptivă a regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor

ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIVARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Page 98: SNC complet

Aria vizuală (arie senzorială) – cu rol în

formarea

imaginilor

(cortexul vizual)

Page 99: SNC complet

1.Localizarea ariilor de

asociaţie

si

2.Ariilor motorii secundare si de asociatie

1.Primesc si interpreteaza informatiile de la ariile senzoriale primare apoi utilizeaza informatiile din memorie pentru a le interpreta.

2.Coordoneaza miscarile de mare fineţe si miscarile voluntare ale ochilor, mainilor si capului

Page 100: SNC complet

ARIE DE ASOCIAŢIE TERŢIARĂ aria Wernicke-inţelegerea limbajului

PRIMEŞTE ŞI INTEGREAZĂ INFORMAŢII DE LA ALTE ARII DE ASOCIAŢIE

ESTE O ARIE INTERPRETATIVA

Page 101: SNC complet

Aria Corticală Cortex motor asociativ Coordoneaza miscarile complexe

Cortex prefrontal Rezolvarea Problemelor, Emotii, Gandire complexa

Cortex Motor Primar Initiatierea miscarilor voluntare

Cortex somatosenzitiv primar Receptioneaza informatiile tactile din corp

Arii senzitive de asociatie Proceseaza informatii multisenzoriale

Aria vizuala de asociatie Prelucrare complexa a informatiilor visuale

Cortex vizual Detectarea stimulilor vizuali simpli

Aria Wernicke Intelegerea limbajului

Aria auditiva de asociatie Prelucrare complexa a informatiilor auditive

Cortexul auditiv Detectarea calitatii sunetelor (intensitate, tonalitate)

Centrul vorbirii ,Aria Broca Pronuntia si articularea cuvintelor

Functii

Page 102: SNC complet

FUNCTII:1-proiecţie si integrare olfactivă

2-regleaza activitatea vegetativă si endocrină

3-mentine homeostazia mediului intern

4- emotii

5-instinctele : alimentaresexuale

6.-recompensă si pedeapsă

7. motivatiile

SISTEMUL LIMBICArhicortex si Paleocortex

Page 103: SNC complet

FORMAŢIUNEA RETICULATĂ

• STRUCTURA– este formată din celule şi fibre nervoase– constituită dintr-o multitudine de nuclei → 5 grupe:

nuclei cu conexiuni cerebeloase nuclei ce formează ariile respiratorii bulbare,

presoare şi ariile de inhibiţie a reflexului miotatic nuclei cu rol receptor şi asociativ nucleii rafeului median din tegmentum

mezencefalic nuclei ce corespund ariei limbice a mezencefalului

Page 104: SNC complet

FORMAŢIUNEA RETICULATĂ

• FUNCŢII1. intervine în controlul motricităţii somatice prin intermediul

căilor reticulo-spinale: sistemul reticulat descendent facilitator

− se găseşte în regiunea dorsolaterală a trunchiului cerebral

− are tonus propriu − are rol de întărire a reflectivităţii medulare

sistemul reticulat descendent inhibitor− se găseşte în regiunea ventromediană a trunchiului

cerebral− reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari− nu are tonus propriu− constituie o cale finală comună a centrilor inhibitori

suprajacenţi sistemul inhibitor cortico-cerebelo-reticulo-spinal

sistemele reticulate descendente controlează reflexele tonice şi posturale, prin intermediul motoneuronilor alfa şi gama

Page 105: SNC complet

FORMAŢIUNEA RETICULATĂ• FUNCŢII

2. influenţează funcţiile vegetative prin centrii reglatori de la acest nivel: respiraţia vasomotricitatea salivaţia voma deglutiţia secreţia şi motilitatea gastro-intestinală termoreglarea metabolismul micţiunea

3. în reglarea stării vigile şi a comportamentului: − constituie sistemul de alertare al scoarţei cerebrale, prin

sistemul reticulat ascendent activator− are două modalităţi de acţiune: - fazică (de trezire) -

tonică (starea de veghe)− asigură gradarea controlului stării vigile şi a conştienţei

Page 106: SNC complet

FORMAŢIUNEA RETICULATĂ

• ACTIVAREA FORMAŢIUNII RETICULATE se realizează prin:– mecanismul autonom

determinat de proprietatea de pacemaker a structurilor constituiente

întreţinută de - aferenţele unor circuite locale - influenţe umorale (este sensibilă la modificările pO2 , pCO2 , [H+], substanţe biologic active endo- şi exogene) în întreţinerea activităţii autoritmice a neuronilor

formaţiunii reticulate intervin : - mecanisme adrenergice (specifice

substanţei reticulate) - mecanisme colinergice

− căi ascendente → de la periferie (prin colateralele aferenţelor

senzitivo-senzoriale) – căi descendente → de la cortexul cerebral

Page 107: SNC complet

FORMAŢIUNEA RETICULATĂ

• EFERENŢELE FORMAŢIUNII RETICULATE care duc la scoarţa cerebrală urmează două căi:– calea talamică - prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecţie

difuză - reglează tonusul cortical prin 2 categ. de

aferenţe: sistemul talamic difuz desincronizator

−cu efect de trezire şi menţinere a stării vigile−foloseşte mediaţia catecolaminergică

sistemul talamic difuz sincronizator (sist. de recrutare talamic)

−cu efect hipnogen −foloseşte mediaţia serotoninergică

– calea extratalamică

influenţează toate aspectele activităţii nervoase superioare: − conştienţă− atenţie− învăţare

Page 108: SNC complet

Sistemul nervos vegetativcoordonează funcţiile diferitelor organe interne.


Top Related