UNIVERSITATEA „ SPIRU HARET”
Facultatea de Stiinte Juridice, Economice si Administrative Craiova
An de studiu: III
Specializarea:Contabilitate şi informatic ă de gestiune
Forma de învăţământ: zi
Disciplina: CCOONNTTAABBII LL II TTAATTEEAA SSOOCCII EETTAATTII LL OORR DDEE AASSII GGUURRĂĂRRII
SSII NNTTEEZZEE CCUURRSS
I. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII ASIGURA RILOR,
ARMONIZATE CU DIRECTIVELE EUROPENE
I.1 DEFINITIA SI ARIA DE APLICABILITATE
Managementul contabil se încadreaza în subsistemul decizional si de control al
întreprinderii, care prelucreaza si ofera informatii atât din interiorul cât si din exteriorul
entitatii de asigurari.
În România activitatea de asigurare se desfasoara în conformitate cu prevederile legale, de
catre urmatoarele categorii de persoane juridice (denumite în continuare entitati):
• societati de asigurare, de asigurare-reasigurare si reasigurare (denumite în continuare
asiguratori);
• brokeri de asigurare si/sau reasigurare (denumiti în continuare brokeri de asigurare);
Toate societatile din domeniul asigurarii, din tara noastra, au obligatia sa organizeze si sa
conduca contabilitatea proprie la sediile declarate pe teritoriul României.1
Cadrul juridic care reglementeaza contabilitatea societatilor de asigurare-reasigurare si
de reasigurare, precum si societatile de intermediere în asigurari este asigurat în principal de:
� Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
� Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene specifice domeniului asigurarilor; 1 potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si ale
Reglementarilor contabile specifice domeniului asigurarilor armonizate cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
� Ordinul 7/2007 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Comisiei
de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor.
Reglementarile contabile pentru unitatile de asigurare-reasigurare se elaboreaza de
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si se aproba de Ministerul Finantelor Publice
(MFP).
Conform prevederilor art.2, art.8 si art.10 din Legea contabilitatii, societatile trebuie sa
asigure:
� înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea
informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de
trezorerie;
� efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ si de pasiv;
� întocmirea situatiilor financiare;
Contabilitatea se tine în limba româna si în moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor
efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cât si în valuta, potrivit reglementarilor
elaborate în acest sens. Cursul utilizat pentru conversia în moneda nationala a situatiilor
financiare anuale întocmite într-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Nationala a României valabil la data bilantului. Acest curs se prezinta în notele
explicative.
Societatile au obligatia sa conduca contabilitatea în partida dubla si sa întocmeasca situatii
financiare anuale.
O evidenta contabila stricta si efectuata la timp este esentiala. Sistemul contabil aplicat
în prezent serveste nevoilor de informare si analiza ale entitatilor organizatorice din societatile
de asigurare.
I.2 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII
În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, societatile organizeaza si conduc contabilitatea, de
regula, în compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau
alta persoana împuternicita sa îndeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa
posede studii economice superioare si raspund împreuna cu personalul din subordine de
organizarea si conducerea contabilitatii, în conditiile legii.
I.3 STUATIILE (RAPOARTELE) FINANCIARE ANUALE ALE SOCIETATILOR
DE ASIGURARI
I.3.1. Delimitari si referinte. Exercitiul financiar
Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al
carui cost poate fi evaluat în mod credibil.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate
fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.
O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii
economice.
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele unei
entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Asiguratorii autorizati sa practice categoria de asigurari de viata si clasele de asigurari de
accidente si asigurari de sanatate vor utiliza conturile sintetice aferente asigurarilor de viata.
I.3.2. Modele si scheme de situatii financiare anuale
Fiecare societate are obligatia sa întocmeasca situatii financiare anuale.
Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda2:
a) bilantul;
b) contul de profit si pierdere;
c) situtia modificarilor capitalului propriu;
d) situtia fluxurilor de trezorerie;
e) notele explicative la situatiile financiare anuale.
Conform legii contabilitatii nr.82/1991, republicata situatiile financiare anuale trebuie
însotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice
pentru întocmirea situatiilor financiare anuale în conformitate cu directivele europene
aplicabile domeniului asiguarilor.
2 Ordin nr. 3129 din 21.12.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asigurarilor cu modificarile si completarile ulterioare
Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor,
pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii, pentru respectivul exercitiu financiar.
Situatiile financiare trebuie sa furnizeze informatii care sa fie:
� relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor;
� credibile în sensul ca:
� reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a societatilor;
� reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma
juridica;
� sunt neutre, adica nepartinitoare;
� sunt prudente;
� sunt complete sub toate aspectele semnificative.
I.3.2.1. Bilantul contabil
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ,
datorii si capital propriu ale entitatii, la sfârsitul exercitiului financiar, precum si în celelalte
situatii prevazute de lege.
În bilant elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate si cele de datorii, dupa
natura si exigibilitate.
I.3.2.2. Contul de profit si pierdere. Distribuirea profitului
Contul de profit si pierdere este format din:
� Contul tehnic al asigurarii generale;
� Contul tehnic al asigurarii de viata;
� Contul netehnic.
I.3.2.3. Situatia modificarilor capitalurilor proprii
Situtia modificarilor capitalului propriu este prezentata ca o componenta separata a situatiilor
financiare.
I.3.2.4. Situatia flxurilor de trezorerie
Analiza fluxului de numerar (trezorerie), care mai este cunoscut si sub denumirea de cash-
flow, ne permite sa tragem câteva concluzii preliminare privind performantele societatii si
investitiile acesteia. Prin cunoasterea mecanismului si formei cash-flow-urilor se pot analiza
capacitatea de îndatorare a companiei si modurilor de generare a profitului. Modelul cel mai
utilizat de întocmire a unui tablou al fluxurilor de trezorerie este cel prezentat în Standardul
international de contabilitate (IAS) 7 – Situatiile fluxurilor de numerar.
3.2.5. Politici contabile si notele explicative la situatiile financiare
Politici contabile
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile
specifice aplicate de o entitate la întocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Notele explicative
Notele explicative trebuie:
� sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza întocmirii
situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite;
I. Pentru asigurarile generale se vor indica:
1. primele brute subscrise;
2. primele brute încasate;
3. cheltuielile cu daunele brute;
4. cheltuielile de exploatare brute;
5. soldul de reasigurare.
II. Pentru asigurarea de viata, se vor indica:
1. Primele brute subscrise, separat pentru asigurarea directa si acceptarile în reasigurare atunci
când aceste acceptari reprezinta cel putin 10% din suma totala a primelor brute si, în
continuare, în cadrul asigurarii directe, urmatoarele elemente:
a) i) prime individuale;
ii) prime cu titlu de contract de grup;
b) i) prime periodice;
ii) prime unice;
c) i) prime de contract fara participare la beneficii;
ii) prime de contract cu participare la beneficii;
iii) prime de contract atunci când riscul din plasamente este suportat de catre asigurati.
2. Soldul de reasigurare.
III. În toate cazurile, pentru sumele care depasesc 5% din suma totala a primelor brute
subscrise, în notele explicative trebuie sa se prezinte suma totala a primelor brute în
asigurarea directa provenind din contractele încheiate de societate:
- pe teritoriul României;
- în Statele membre ale Uniunii Europene;
- în alte tari.
I.3.3. Principii si reguli contabile
A. Principiile contabile generale
a. Principiul continuitati activitatii
b. Principiul permanentei metodelor
c. Principiul prudentei
d. Principiul independentei exercitiului
e. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv33
f. Principiul intangibilitatii
g. Principiul necompensarii
h. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
i. Principiul pragului de semnificatie
Abateri de la principiile contabile
Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri exceptionale.
Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta
motivele pentru care au avut loc aceste abateri si o evaluare a efectului acestora asupra
activelor, pasivelor, pozitiei financiare si profitului sau pierderii entitatii.
3 Directiva a IV.a a CEE art.31 pct.1 e)
B. Reguli generale de evaluare
Elementele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza
principiului costului de achizitie sau costului de productie.
În conformitate cu prevederile Sectiunii 7 Reguli de evaluare, din Ordinul nr. 3129 din
21.12.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene
specifice domeniului asigurarilor, pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc
urmatoarele reguli:
a) la data intrarii în gestiunea entitatii bunurile se evalueaza si se înregistreaza în
contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila.
b) evaluarea elementelor detinute cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui
element, denumita si valoare de inventar, stabilita în functie de utilitatea bunului si pretul
pietei.
c) la încheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se
evalueaza si se reflecta în situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii.
I.3.4. Raportul administratorilor
Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport,
denumit raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii
si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, împreuna cu o descriere a
principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administratie si se va semna în numele
acestuia de presedintele consiliului.
I.3.5. Auditul financiar
Societatile de asigurare, asigurare-reasigurare si de reasigurare, brokerii de asigurare
si/sau reasigurare au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale, potrivit legii.
I.3.6. Aprobarea si depunerea situatiilor financiare si a raportului anual al societatii
Situatiile financiare ale societatii, aprobate de consiliul de administratie, însotite de
raportul administratorilor pentru exercitiul financiar respectiv, precum si a raportului
auditorilor vor fi supuse spre aprobare de catre adunarea generala a asociatilor sau
actionarilor.
I.3.7. Publicarea raportului anual al societatii
Raportul anual va fi disponibil, tuturor asociatilor sau actionarilor, la cerere. În termen
de doua zile de la primirea cererii, o copie de pe raportul anual va fi disponibila pentru
consultare la sediul social al firmei.
Raportul anual prevazut în prezentele norme trebuie publicat într-un cotidian de
circulatie nationala si pe site-ul asiguratorului, în termen de 90 de zile de la data depunerii
situatiilor financiare anuale la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
I.4 DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE SI REGISTRELE DE CONTABILITATE
4.1.Documentele justificative
Potrivit prevederilor legii contabilitatii, orice operatiune economica efectuata se
consemneaza într-un document, care sta la baza înregistrarilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ.
I.4.2. Registrele de contabilitate
Registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare, împreuna cu documentele justificative,
precum si situatiile financiare anuale, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie
documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor contabile
efectuate si pot fi admise ca proba în justitie.
I.5 INVENTARIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV
Societatile de asigurari au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor
de activ si de pasiv detinute la începutul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul
functionarii sale, în cazul fuziunii sau încetarii activitatii, precum si în alte situatii prevazute
de lege.
Inventarierea reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta
tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data
la care aceasta se efectueaza.
Rezultatele inventarierii se consemneaza într-un proces verbal de inventariere, în care se
înscriu, în principal urmatoarele elemente:
� data întocmirii;
� numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere;
� numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere;
� gestiunea inventariata;
� data începerii si terminarii operatiunii de inventariere;
� rezultatele inventarierii;
� concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor
constatate si la persoanele vinovate;
� propuneri de masuri în legatura cu acestea;
� volumul bunurilor depreciate;
� propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si de
clasare sau casare a unor stocuri;
� constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea si asigurarea integritatii
bunurilor din gestiune;
� alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere
întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor
pentru depreciere sau de înregistrare a unor deprecieri suplimentare, pentru deprecierile
ireversibile ale imobilizarilor, acolo unde este cazul, aratând totodata, cauzele care au
determinat aceste deprecieri.
A. Cuvinte cheie
Reglementari contabile, cadrul juridic, CSA, IFRS, IAS, registrele de contabilitate: registrul
jurnal, registrul-inventar, Cartea Mare; balanta de verificare, contabilitate generala sau
financiara, contabilitate de gestiune, organizarea contabilitatii, administratorul
B. Teste grila
1. Potrivit reglementarilor în vigoare contabilitatea operatiunilor efectuate în valuta se tine în:
a. moneda nationala si în valuta;
b. numai în valuta;
c. numai în moneda nationala.
Alegeti raspunsul corect.
2. Reglementaril contabile pentru unitatile de asigurare-reasigurare se elaboreaza de
catre
a. Guvernul
b. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA)
c. Ministerul Economiei si Finantelor (MEF)
Alegeti raspunsul corect.
3. Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii, în conformitate cu
prevederile legii, revine
a. administratorul
b. directorul general
c. actionarii
Alegeti raspunsul corect.
4. Completati cuvântul lipsa
Metoda directa de calcul a fluxului de trezorerie prezinta si un ………. oferind informatii mai
exacte.
II. ÎNREGISTRAREA PRINCIPALELOR TRANZACTII ÎN CONTABILITATEA
SPECIFICA DOMENIULUI ASIGURARILOR
II. 1. ÎNREGISTRARI CONTABILE AFERENTE ASIGURARILOR GENERALE
Evolutia industriei asigurarilor este puternic influentata de schimbarile produse în plan
legislativ, în vederea alinierii la prevederile acquis-ului comunitar. Astfel în vederea
armonizarii legislatiei specifice asigurarilor cu prevederile directivelor europene si
implementarea acestora CSA a adoptat prevederile directivelor privind conturile anuale si
conturile consolidate în vederea facilizarii tranzitiei la IFRS, prin Ordinul nr. 3129 din
21.12.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene
specifice domeniului asigurarilor, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1187 din 29
decembrie 2005.
II.1.1. Contabilitatea VENITURILOR SI CHELTUIELILOR din operatiuni de asigurari
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activitati curente, cât si câstigurile din orice alte surse. Activitatile curente
sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate,
precum si activitatile conexe acestora.
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizeaza în cresteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
contributii ale actionarilor;
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale
datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate
din distribuirea acestora catre actionari.
A. Înregistrarea primelor subscrise
Primele de asigurare brute subscrise reprezinta primele încasate si de încasat, inclusiv
primele de reasigurare încasate si de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si
contractelor de reasigurare, care intra în vigoare în perioada de referinta, înainte de deducerea
oricaror
sume din acestea
B. Înregistrarea încasarii primelor de asigurare
Pentru înregistrarile contabile avem nevoie de conturile 404 “Decontari privind
intermediarii în asigurari”, 4011 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor
de viata”, 4012 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”, 54711
„Casa în lei privind asigurarile de viata”, 54411 „Conturi la banci în lei privind asigurarile de
viata”, 54721 „Casa în lei privind asigurarile generale” si 54421 „Conturi la banci în lei
privind asigurarile generale”.
C. Rezilierea politei de asigurare
Pentru înregistrarile contabile avem nevoie de conturile 402 “Prime anulate si de
restituit”, 4012 ,,Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”, 54711
„Casa în lei privind asigurarile de viata”, 54411 „Conturi la banci în lei privind asigurarile de
viata” si Contul 708 “Prime brute subscrise anulate”.
D. Înregistrarea cheltuielilor cu despagubirile
În derularea activitatii, societatile de asigurari înregistreaza o serie de cheltuieli
pecifice acestui gen de activitate, care sunt evidentiate în contabilitate pe tipurile de asigurari
practicate, respectiv asigurari de viata si asigurari generale.
II.1.2. Contabilitatea operatiilor privind constituirea si utilizarea REZERVELOR
TEHNICE
Contabilitatea rezervelor tehnice asigura evidenta rezervelor tehnice constituite de
societate potrivit reglementarilor legale.
Rezervele tehnice pentru asigurarile generale reprezinta estimari ale platilor
viitoare, pentru riscurile produse în trecut.
A. Contabilizarea rezervelor de prime
Rezerva de prime se calculeaza separat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma
rezultatelor astfel obtinute reprezinta rezerva de prime totala.
Rezerva de prime se calculeaza lunar prin însumarea cotelor-parti din primele brute subscrise,
aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenta dintre
volumul primelor brute subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate partii din
riscurile expirate la data calcularii.
Evidentierea rezervelor de prima se face cu ajutorul conturilor 315 “Rezerva de prime
privind asigurarile generale” si 615 “Cheltuieli privind rezerva de prime”.
B. Contabilizarea rezervei de daune
Rezerva de daune se creeaza si se actualizeaza lunar, în baza estimarilor pentru
avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat sa fie suficient pentru
acoperirea platii acestor daune. Se constituie pentru daunele raportate si în curs de lichidare si
se calculeaza pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea
venimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor
pentru lichidarea acestor daune. Rezerva de daune care trebuie constituita va fi obtinuta prin
însumarea valorilor rezervei de daune calculate pentru fiecare contract de asigurari generale.
Daca indemnizatia de asigurare se va plati sub forma de anuitati, rezerva de daune va fi
calculata prin metode actuariale.
C. Contabilizarea rezervei pentru riscuri neexpirate
.
Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor
aparea
dupa închiderea exercitiului financiar, în cazul în care se constata ca daunele estimate în viitor
depasesc rezervele de prime constituite si drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de
prime calculata în conformitate cu prevederile legale în vigoare nu va fi suficienta pentru
acoperirea daunelor ce vor aparea în exercitiile financiare urmatoare.
D. Contabilizarea rezervei de egalizare
Rezerva de egalizare cuprinde toate sumele repartizate în anii cu rezultate tehnice
favorabile, conform prevederilor legale în vigoare, în vederea acoperirii daunelor în anii în
care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. Rezerva de egalizare se creeaza la închiderea
exercitiului financiar cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a
daunelor în exercitiile financiare în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
E. Contabilizarea rezervei de catastrofa
Rezerva de catastrofa se creeaza prin aplicarea lunara a unui procent de minimum 5% asupra
volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale,
pâna când fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea
raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale. Aceasta rezerva este
destinata acoperirii despagubirilor aferente daunelor de natura catastrofala.
F. Contabilizarea rezervei pentru beneficii si risturnuri
Rezerva de beneficii si risturnuri se constituie pentru contractele de asigurari la care se
prevad reduceri de prima, în cazul reînnoirii acestora, si/sau restituiri de prima, în cazul
participarii asiguratilor la profitul asiguratorilor. Pentru contabilizarea rezervei de beneficii si
risturnuri avem nevoie de conturile 632 „Cheltuieli privind rezerva pentru participare la
beneficii si risturnuri” si 332 ,,Rezerva pentru participare la beneficii si risturnuri”.
A. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în reasigurare, cedare
în reasigurare.
B. Teste grila
1. Formula contabila a evidentierii veniturilor din asigurari generale aferente perioadei
curente conform politei de asigurare este urmatoarea:
a. 4012 “Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor directe” = 702
„Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile generale directe”;
b. 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile generale directe”= 4012
“Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor directe”;
c. 4042 „Decontari privind intermediarii în asigurari aferente asigurarilor generale” =
702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile generale directe”.
Precizati raspunsul corect.
2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurari cu
societatea se face urmatoarea înregistrare:
a. 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari” = 401 “Decontari privind primele
de asigurare”;
b. 401 “Decontari privind primele de asigurare” = 404 “Decontari privind intermediarii
în asigurari”;
c. 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari” = 54411 “Conturi la banci în
RON”.
Precizati raspunsul corect.
3. Formula contabila pentru rezilierea politei de asigurari generale este urmatoarea:
a. 4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale” = 4012 „Decontari
privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”;
b. 4012 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor generale”= 4022
“Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale”;
c. 4022 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile generale”= 54711 „Casa în lei
privind asigurarile de viata”.
Precizati raspunsul corect.
4. Formula contabila a constituirii rezervei de prima pentru asigurarile generale este
urmatoarea:
6151 “Cheltuieli privind rezerva de prime aferenta asigurarilor generale directe” = 3151
“Rezerva de prime privind asigurarile generale directe”
Precizati daca formula este:
a. adevarata;
b. falsa.
5. Rezerva pentru riscuri .............. se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa
închiderea exercitiului financiar, în cazul în care se constata ca daunele estimate în viitor
depasesc rezervele de prime constituite si drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de
prime calculata în conformitate cu prevederile legale în vigoare nu va fi suficienta pentru
acoperirea daunelor ce vor aparea în exercitiile financiare urmatoare.
Completati cuvântul lipsa.
II. 2. INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE ASIGURARILOR DE VIATA
În cele ce urmeaza ne vom ocupa de conturile specifice asigurarilor de viata. Unele
conturi sunt comune asigurarilor generale cu cele de viata si nu vom mai descrie acele conturi.
De exemplu contul 401 “Decontari privind primele de asigurare”. Deoarece contabilitatea
asigurarilor de viata trebuie tinuta separat fata de cea a asigurarilor generale, contul 401
„Decontari privind rimele de asigurare” se divide în doua conturi si anume: 4011 „Decontari
privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata” si 4012 „Decontari privind primele
de asigurare aferente asigurarilor generale”. Nu vom mai insista pe descrierea contului 401,
care a fost facuta într-un capitol precedent, ci ne vom axa pe înregistrarile propriu zise. Vom
descrie numai conturile care nu au fost deja tratate la capitolul cu înregistrarile contabile
aferente asigurarilor generale, ele functionând la fel si în ambele cazuri.
II.2.1. Contabilitatea VENITURILOR SI CHELTUIELILOR din operatiuni de
asigurari
A. Înregistrarea primelor subscrise
B. Înregistrarea încasarii primelor de asigurare
C. Rezilierea politei de asigurare
D. Înregistrarea cheltuielilor cu despagubirile
II.2.2. Contabilitatea operatiilor privind constituirea si utilizarea REZERVELOR
TEHNICE
Rezervele tehnice pentru asigurarile de viata reprezinta estimari ale platilor viitoare,
pentru riscurile care se vor produce în viitor.
Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificarile si completarile ulterioare,
asiguratorul care exercita o activitate de asigurari de viata are obligatia sa constituie si sa
mentina urmatoarele rezerve tehnice:
A. rezerva de prime;
B. rezerva de daune;
- rezerva de daune avizate;
- rezerva de daune neavizate.
C. rezerva pentru beneficii si risturnuri;
D. rezerva matematica;
E. alte rezerve tehnice privind asigurarile de viata.
A. Contabilizarea rezervelor de prime
B. . Contabilizarea rezervei de daune
C. Contabilizarea rezervei de beneficii si risturnuri
D. Contabilizarea rezervei matematice
E. Contabilizarea altor rezerve tehnice aferente asigurarilor de viata
A. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice.
B. Teste grila
1. Formula pentru înregistrarea veniturilor din asigurari de viata aferente perioadei
curente conform politei de asigurare este urmatoarea:
a. 4011 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata” = 701
„Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile de viata directe”
b. 701 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurarile de viata directe” = 4011
„Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata”
c. 4011 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata” = 54711
“Casa în lei privind asigurarile de viata ”
Precizati raspunsul corect.
2. Formula contabila pentru rezilierea politei de asigurari de viata este urmatoarea:
a.. 4021 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile de viata” = 4011 „Decontari
privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata”;
b. 4011 „Decontari privind primele de asigurare aferente asigurarilor de viata”= 4021
“Prime anulate si de restituit privind asigurarile de viata”;
c. 4021 “Prime anulate si de restituit privind asigurarile de viata”= 54711 „Casa în lei
privind asigurarile de viata”.
Precizati raspunsul corect.
3. Înregistrarea sumelor platite prin virament bancar reprezentând despagubiri de asigurari de
viata are urmatoarea formula contabila:
a. 6011„Cheltuieli privind daunele la asigurarile de viata directe” = 54411 „Conturi la
banci în lei privind asigurarile de viata”;
b. 54411 „Conturi la banci în lei privind asigurarile de viata” = 6011„Cheltuieli privind
daunele la asigurarile de viata directe”;
c. 54411 „Conturi la banci în lei privind asigurarile de viata” = 6018 „Alte cheltuieli
privind daunele si prestatiile la asigurarile de viata directe”
Precizati raspunsul corect.
4. Formula contabila a constituirii rezervei de prima pentru asigurarile de viata este
urmatoarea:
6181 „Cheltuieli privind rezerva de prime aferenta asigurarilor de viata directe” = 3181
„Rezerva de prime privind asigurarile de viata directe”
Precizati daca formula este:
a. adevarata;
b. falsa.
5. Contul 311 “Rezerve matematice” dupa functia contabila este un cont de ........ Completati
cuvântul lipsa.
II.3. INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE PRIMIRILOR SI CEDARILOR IN
ASIGURARE
II.3.1. La societatea care cedeaza în reasigurare (asigurator)
a. Evidentierea primelor de asigurare cedate în reasigurare
b. Evidentierea sumelor reprezentând comisionul de reasigurare
c. Evidentierea sumelor reprezentând venituri din participarea la profitul reasiguratorului
d. Evidentierea încasarii de la reasigurator a sumelor reprezentând daune ce intra în sarcina sa
conform clauzelor
e. Concomitent se înregistreaza sumele reprezentând daunele achitate de reasigurator si care
sunt în sarcina reasiguratorului
II.3.2. La societatea care accepta în reasigurare (reasigurator)
a. Evidentierea primelor de asigurare primite în reasigurare
b. Evidentierea sumelor reprezentând comisionul aferent primirilor in reasigurare
c. Evidentierea sumelor reprezentând daune achitate daune achitate societatii reasigurata
d. Concomitent se evidentiaza cheltuielile cu daunele achitate societatii reasigurata
II.4 Contabilitatea operatiilor privind COTA PARTE DIN REZERVELE TEHNICE
ce intra în sarcina reasiguratorilor
- Contabilizarea rezervei de prime.
- Contabilizarea rezervei de daune.
- Contabilizarea rezervei de catastrofa (specifica asigurarilor generale).
A. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune, rezerve tehnice, primire în reasigurare,
cedare în reasigurare brokeri de asigurare.
B. Teste grila
1. Evidentierea primelor de asigurare generale cedate în reasigurare se face cu ajutorul
urmatoarei formule contabile:
a. 7093 “Prime brute subscrise cedate aferente asigurarilor generale directe” = 4122
„Decontari privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor generale”;
b. 4122 „Decontari privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor generale” =
7093 “Prime brute subscrise cedate aferente asigurarilor generale directe”;
c. 4122 „Decontari privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor
generale = 54411 “Conturi la banci în RON.
Precizati raspunsul corect.
2. Evidentierea diminuarii sau anularii cotei parti din rezerva de catastrofa ce intra în
sarcina reasiguratorilor se face cu urmatoarea formula contabila:
a. 63911 “Partea cedata reasiguratorului din rezerva de catastrofa aferenta asigurarilor
directe” = 39911 “Partea cedata reasiguratorului din rezerva de catastrofa aferenta asigurarilor
directe”;
b. 39911 “Partea cedata reasiguratorului din rezerva de catastrofa aferenta asigurarilor
directe” = 63911 “Partea cedata reasiguratorului din rezerva de catastrofa aferenta asigurarilor
directe”;
c. 63911 “Partea cedata reasiguratorului din rezerva de catastrofa aferenta asigurarilor directe
= 4122 „Decontari privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor generale.
Precizati raspunsul corect.
3. Evidentierea cotei parti cedata din rezerva de dauna ce intra în sarcina
reasiguratorilor pentru asigurarile de viata se face cu urmatoarea formula contabila:
a. 396 „Partea cedata reasiguratorului din rezerva de daune aferenta asigurarilor de viata” =
62961 “Partea cedata reasiguratorului din rezervele de daune avizate si neavizate aferente
asigurarilor de viata directe”;
b. 62961 “Partea cedata reasiguratorului din rezervele de daune avizate si neavizate aferente
asigurarilor de viata directe” =396 „Partea cedata reasiguratorului din rezerva de daune
aferenta asigurarilor de viata”;
c. 396 „Partea cedata reasiguratorului din rezerva de daune aferenta asigurarilor de viata” =
4122 „Decontari privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor generale.
Precizati raspunsul corect.
4. Formula contabila a evidentierii primelor cedate în reasigurare, pentru asigurarile
generale, este urmatoarea:
7093 “Prime brute subscrise cedate aferente asigurarilor generale directe” = 4122 „Decontari
privind operatiunile de reasigurare-cedari aferente asigurarilor generale”
Precizati daca formula este:
a) adevarat;
b) fals.
II.4. INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE PRIMELOR INCASATE PRIN
INTERMEDIARII IN ASIGURARI
II.4.1. Intermediarii în asigurari
Intermediarii în asigurari sunt:
A. Agentii de asigurare;
B. brokerii de asigurare si/sau reasigurare.
II.4.2. Contabilitatea operatiilor efectuate de catre BROKERII DE ASIGURARE (
INTERMEDIARII ÎN ASIGURARI)
1. Contabilizarea primelor încasate de brokeri
2. Contabilizarea platii primelor de asigurare încasate de brokeri si virate societatii de
asigurare
3. Retinerea comisionului aferent activitatii de brokeraj din primele virate catre societatea de
asigurari
4. Încasarea comisionului de brokeraj de la societatea de asigurari
II.4.3. Contabilizarea la societatile de asigurare a PRIMELOR ÎNCASATE PRIN
INTERMEDIARII ÎN ASIGURARI
1. Evidentierea primelor încasate prin intermediarii Decontarea primelor de asigurare încasate
prin intermediarii în asigurari cu societatea în asigurari
2. Înregistrarea comisioanelor datorate pentru încheierea si încasarea politelor de asigurare
3. Retineri din comisioanele datorate pentru încasari la polite de asigurari
4. Achitarea comisioanelor nete pentru încasari din asigurari
5. Evidentierea sumelor neridicate reprezentând comisioane pentru încasari din asigurari
6. Achitarea comisioanelor neridicate.
7. În cazul în care agentii de asigurare îsi platesc singuri impozitul si contributiile datorate,
avem urmatoarele înregistrari contabile
C. Cuvinte cheie
Prime brute subscrise, prime încasate, daune rezerve tehnice, brokeri de asigurare,
intermediarii în asigurari.
D. Teste grila
1. Formula contabila a evidentierii de catre asiguratori a primelor încasate prin intermediarii
în asigurari prin contul de la banca este urmatoarea:
a. 54711 „Casa în lei privind asigurarile de viata” = 404 “Decontari privind
intermediarii în asigurari”;
b. 54411 “Conturi la banci în RON” = 401 “Decontari privind primele de asigurare”;
c. 54411 “Conturi la banci în RON” = 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari”.
Precizati raspunsul corect.
2. Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurari cu
societatea se face urmatoarea înregistrare:
a. 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari” = 401 “Decontari privind primele
de asigurare”;
b. 401 “Decontari privind primele de asigurare” = 404 “Decontari privind intermediarii
în asigurari”;
c. 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari” = 54411 “Conturi la banci în
RON”.
Precizati raspunsul corect.
3. Formula contabila a evidentierii primelor încasate prin intermediarii în asigurari prin
casierie este urmatoarea:
a. 54711 „Casa în lei privind asigurarile de viata” = 404 “Decontari privind intermediarii în
asigurari”;
b. 54711„Casa în lei privind asigurarile de viata” = 401 “Decontari privind primele de
asigurare”;
c. 404 “Decontari privind intermediarii în asigurari” = 54711 „Casa în lei privind asigurarile
de viata”.
Precizati raspunsul corect.
4. Formula contabila a evidentierii primelor încasate prin intermediarii în asigurari prin contul
de la banca este urmatoarea:
54411 “Conturi la banci în RON” = 401 “Decontari privind intermediarii în
asigurari”
Precizati daca formula este:
a.adevarata;
b.falsa.
III. PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI SPECIFICI ACTIVITATII DE
ASIGURARI
Pentru a putea evidentia stabilitatea financiara reala a unei societati de asigurari trebuie
interpretati mai multi indicatori sau aspecte esentiale cum ar fi:
_ Marja de solvabilitate;
_ Gradul de solvabilitate;
_ Rezervele tehnice;
_ Activele admise sa reprezinte rezervele tehnice;
_ Gradul de diversificare a activelor;
_ Coeficientul de lichiditate;
_ Portofoliul de investitii;
_ Rata profitabilitatii;
_ Sistemul contabil de raportare;
_ Structura portofoliului.
În continuare vom analiza principalii indicatori financiari ai unei societati de asigurare.
III.1 SOLVABILITATEA
Stabilirea solvabilitatii presupune cunoasterea riguroasa atât a riscurilor la care este
expusa societatea, cât si a necesarului de active pentru limitarea riscurilor.
Pentru a asigura solvabilitatea activitatii desfasurate fiecare asigurator trebuie sa
mentina, cumulativ:
_ capitalul social varsat sau, în cazul unei societati mutuale, fondul de rezerva libera varsat;
_ marja de solvabilitate minima (o vom analiza în detaliu în subcapitolele urmatoare);
_ fondul de siguranta (care reprezinta o treime din marja de solvabilitate minima).
III.1.1 Metodologia de calcul a marjei de solvabilitate de care dispune asiguratorul
care practica ASIGURARI GENERALE, al marjei de solvabilitate minime si al fondului de
siguranta
III.1.1.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile pentru asigurari
generale
III.1.1.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime pentru asigurari generale
III.1.1.3. Metodologia de calcul a fondului de siguranta pentru asigurari
generale
III.1.2. Metodologia de calcul a marjei de solvabilitate de care dispune asiguratorul
care practica ASIGURARI DE VIATA, al marjei de solvabilitate minime si al fondului de
siguranta
Pentru o întelegere mai buna a calculului marjei de solvabilitatea pentru asigurarile
de viata trebuie sa definim câtiva termeni, cum ar fi:
Suma la risc este diferenta dintre indemnizatia de asigurare si rezerva matematica, calculata
pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces;
� Suma la risc bruta reprezinta suma la risc calculata înainte de cedarile în reasigurare;
� Suma la risc neta reprezinta suma la risc calculata dupa cedarile în reasigurare;
� Rezerva tehnica reprezinta rezerva matematica plus orice alta rezerva aditionala;
� Rezerva tehnica bruta reprezinta rezerva tehnica calculata înainte de cedarile în
reasigurare;
� Rezerva tehnica neta reprezinta rezerva tehnica calculata dupa cedarile în reasigurare;
� Rezerva matematica bruta reprezinta rezerva matematica calculata înainte de cedarile
în reasigurare;
� Rezerva matematica neta reprezinta rezerva matematica calculata dupa cedarile în
reasigurare.
III.1.2.1. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile.
III.1.2.2. Determinarea marjei de solvabilitate minime
III.1.2.3. Metodologia de calcul a fondului de siguranta pentru asigurari de viata
III.2 LICHIDITATEA
Lichiditatea reprezinta numerarul disponibil pe termen scurt.
Lichiditatea unui asigurator poate fi determinata prin raportarea disponibilitatilor plus
valoarea curenta a activelor investite la obligatiile societatii fata de asigurati.
Rata lichiditatii = disponibilitati + active investite / rezerva de prime cuvenite + rezerva de
dauna si cheltuieli de solutionare a daunei.
Asiguratorii au obligatia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurari
generale, cât si pentru cea de viata, de cel putin 1. În situatia în care rata lichiditatii are o
valoare
subunitara atunci acest lucru indica o situatie nefavorabila societatii din punct de vedere al
lichiditatii.
III.3 RENTABILITATEA
Capacitatea unui asigurator de a fi rentabil va garanta supravietuirea si cresterea firmei.
Rentabilitatea indica daca conditiile existente sunt suficient de atractive pentru a atrage
fluxuri de capital în domeniul asigurarilor, în vederea extinderii capacitatii de asigurare.
Indicatorii de rentabilitate sunt determinati prin:
_ combinarea rezultatelor din activitatea de subscriere si investitii;
_ raportarea profitului la vânzari, active si valoarea neta;
_ determinarea câstigurilor per actiune.
Indicatorii de rentabilitate sunt:
o rata combinata;
o rata de dauna pura;
o rata de dauna neta;
o rata cheltuielilor.
III.4 PROFITABILITATEA
Principalul obiectiv al societatilor de asigurari si reasigurari este obtinerea de profit.
Calcularea profitului implica respectarea regulilor impuse pentru dimensionarea veniturilor si
cheltuielilor înregistrate de firma.
Profitul contabil10 reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli.
Profitul contabil se obtine prin aplicarea unor norme contabile la evenimentele financiare care
influenteaza firma. Normele contabile pot fi:
_ principiile contabile generale;
_ principiile contabile din asigurari;
_ procedurile fiscale;
_ principiile contabile ale unei alte tari;
_ alte conventii contabile.
Profitul economic reprezinta modificarea activului net al unei firme într-o perioada data.
Societatile de asigurari au cinci surse de profit economic si anume:
• profitul din activitatea de subscriere (Ps);
• venitul net din investitii (Vni);
• câstigurile (pierderile) de capital realizate (Cr);
• câstigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn);
• profiturile exceptionale (Pe).
Deci, profitul total este exprimat prin urmatoarea formula:
Profit total = Ps + Vni + Cr + Cn + Pe
Profitul din activitatea de subscriere (Ps) este obtinut daca primele cuvenite, într-un exercitiu
financiar, depasesc volumul daunelor aparute (inclusiv cheltuielile cu solutionarea daunelor).
Rata profitului din activitatea de subscriere (Rp) = 1 – rata combinata ajustata
unde:
DI = daunele si cheltuielile de solutionare a daunelor înregistrate pentru o perioada data.
PC = primele cuvenite în aceeasi perioada
CI = cheltuielile înregistrate în aceeasi perioada
PS = primele subscrise în aceeasi perioada
O societate de asigurari poate obtine profit scazut din subscriere datorita:
conditiilor competitive de pe piata;
evolutiei ciclice a profitului în activitatea de asigurare;
impactului oportunitatilor de câstig din investitii.
Venitul net din investitii (Vni) este format din:
* dobânda;
* dividende;
* venitul net obtinut din investitiile în active imobilizate.
Profiturile (pierderile) nete din investitii = profiturile (pierderile) nete din vânzarea
activelor + venitul net din investitii Rata câstigurilor din investitii = profitul net din investitii /
media activelor cu lichiditate mare
Rata profitului din investitii = profitul total (pierderea) din investitii / media activelor
cu lichiditate mare
Câstigurile (pierderile) de capital realizate (Cr) se realizeaza atunci când asiguratorii
înregistreaza un profit (pierdere) din vânzarea unui activ la un pret mai mare (sau mai mic)
decât costul lui. Profiturile (pierderile) nete realizate din vânzarea activelor sunt reflectate în
contul de profit si pierdere.
Câstigurile (pierderile) de capital nerealizate (Cn) nu sunt incluse în contabilitatea
veniturilor, ele contribuie la profitul total al societatii, reprezentând o componenta a profitului
economic, deoarece influenteaza activul net al asiguratorului.
Profiturile exceptionale (Pe) sunt profituri obtinute din veniturile si cheltuielile care nu
sunt aferente activitatii de subscriere sau investitii.
Profitul actionarilor este reprezentat de dividendele acordate plus modificarile aparute
în valoarea de piata a actiunilor.
Rata profitului de exploatare este o rata care prezinta profitul în raport cu veniturile.
Rata profitului de exploatare = Rata profitului din activitatea de subscriere + Fondurile
asiguratilor * profitul net din investitii (altele decât cele din actiuni)/ primele cuvenite Rata
profitului în functie de activul net raporteaza profitul net total la diferenta dintre activele si
obligatiile companiei.
Rata profitului în functie de activul net = Profit net / activ net x 100%.
A. Cuvinte cheie
lichiditatea, coeficientul de lichiditate, solvabilitatea, marja de solvabilitate, fond de siguranta,
rentabilitatea, profitabilitatea
B. Teste grila
1. Solvabilitatea reprezinta:
a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor);
b. numerarul disponibil pe termen scurt;
c. raportul dintre activele lichide si obligatiile certe ale asiguratorului fata de asigurati.
Alegeti raspunsul corect.
2. Lichiditatea reprezinta:
a. numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor);
b. numerarul disponibil pe termen scurt;
c. raportul dintre activele lichide si obligatiile certe ale asiguratorului fata de asigurati.
Alegeti raspunsul corect.
3. Asiguratorii autorizati sa practice asigurari generale au obligatia sa detina permanent o
marja de solvabilitate disponibila, corespunzatoare activitatii desfasurate de catre acestia, cel
putin egala cu marja de solvabilitate.............., calculata în conformitate cu prevederile legale.
Completati cuvântul lipsa.
4. Asiguratorii au obligatia de a avea coeficientul de lichiditate pentru activitatea de asigurari
generale de cel putin 1,5.
Precizati daca raspunsul este:
a. adevarat;
b. fals.
Bibliografie obligatorie:
Marinica Dobrin, Contabilitatea societatilor de asigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.