1
Importanța soiei modificate genetic pentru
sectorul zootehnic din România
Sinteză realizată cu sprijinul asociațiilor și federațiilor
de agricultură și industrie alimentară:
PRO AGRO, Agrobiotechrom, U.C.P.R., A.P.C.P.R., A.R.C.P.A și A.N.F.N.C.
în baza studiului omonim realizat de:
Dr. Iuliana Ionel, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române
Prof. Toma Adrian Dinu, Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară București
Iunie 2015
2
Asociațiile și federațiile din agricultură și industria alimentară doresc sa contribuie, prin opiniile
lor, la discuțiile referitoare la revizuirea procesului de luare a deciziilor UE privind utilizarea
Organismelor Modificate Genetic (OMG) in furaje si alimente.
În acest sens, considerăm că recenta propunere a Comisiei Europene de a modifica regimul de
import al materiilor prime agricole modificate genetic, prin amendarea Regulamentului
1829/2003, ar trebui respinsă, din următoarele motive:
1. Opțiunea de a muta la nivelul Statelor Membre un proces decizional care amenință să
perturbe întreg lanțul de aprovizionare al UE trebuie evitată. Acesta poate conduce la
riscuri serioase pentru piața unică, dezechilibrând balanța aprovizionarii UE cu materii
prime agricole modificate genetic, de care Uniunea Europeană este fundamental dependentă,
având în vedere importurile de proteină vegetală pentru producția de furaje, care furnizează
cam 95% din necesarul anual de consum).
2. Nu permite un cadru de reglementare eficient pentru funcționarea efectivă a pieței
interne a UE. Lipsa de uniformitate între criteriile utilizate de diferitele State Membre va
face ca unele produse să fie simultan autorizate și interzise pe aceeași piața unică europeană,
generând incertitudine și costuri suplimentare pentru operatorii economici. Sectorul agro-
alimentar solicită existența unui sistem european de autorizare a OMG pentru utilizarea în
furaje si alimente care să permită mișcarea liberă si facilă a alimentelor si furajelor evaluate
ca sigure pe întreaga piață internă a UE.
3. Face posibilă înlocuirea actualului sistem de autorizare a produselor agricole modificate
genetic bazat pe evaluarea științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor
(EFSA) cu criterii arbitrare, de natură politică sau ideologică. Orice interferență de altă
natură decât științifică în procesul de evaluare a riscului ar trebui evitată. EFSA, în baza
opiniilor experte si independente, este necesar sa ramână responsabilă în totalitate de
managementul riscului si trebuie sa stabilească proceduri eficiente, rationale si fundamentate
științific.
4. Afectează competitivitatea lanțului agro-alimentar al UE si al celui românesc pe piața
mondială. Politicile UE trebuie sa permita operatorilor europeni de furaje si alimente sa
concureze pe picior de egalitate intr-o lume in care creste eficienta productiei si se
globalizeaza lanțurile de aprovizionare. Pe termen mediu si lung, fermierii si producatorii
din UE au nevoie de un acces mai bun la tehnologiile moderne esențiale pentru a-și
imbunatați randamentul. Dacă unele state membre al interzice importurile de OMG, pe
termen mediu și lung, este de așteptat o creștere a prețurilor la soia nemodificată genetic,
ca un stimulent pentru creșterea producției a acestei culturi, ceea ce se va reflecta direct în
costurile producției zootehnice, respectiv, în prețurile de consum. Anticipăm că acest lucru
va fi cu atât mai accentuat cu cât cererea de proteină din țările terțe (China, Mexic,
Japonia, Indonezia, Turcia), care nu discriminează culturile transgenice, continuă să
crească și acest lucru va determina marile țări cultivatoare de soia, pentru care UE nu
este importatorul principal, să nu-și schimbe tehnologia pe termen mediu.
3
In ceea ce privește România, propusele măsuri de modificare a regimului legislativ privind
produsele agricole modificate genetic destinate importului și procesării în UE pot afecta
masiv producătorii de furaje și sectorul zootehnic din țara noastră, prin distorsiunile pe
care le vor genera asupra raportului cerere/ofertă.
După 19 ani de cultivare, plantele modificate au ajuns la 181 milioane hectare, în 28 de țări ale
lumii, între care marile puteri agricole SUA, Brazilia, Argentina.
In Uniunea Europeana. soia acoperă doar 5% din necesarul de consum, aceasta fiind cultivată in
sistem convențional sau organic. Soia transgenică nu este permisă pentru cultivare. Astfel pentru
a-și asigura necesarul, anual, UE importa 33-35 milioane de boabe de soia si șrot de soia, aceste
cantitati provenind cu precădere din Brazilia, Argentina si Statele Unite ale Americii. Importurile
constituie, în cea mai mare parte, soia modificată genetic, deoarece 88% din producţia mondială
de soia este produsă prin această tehnologie.
Sectorul zootehnic din țara noastră, ca și cel european, se bazează intens pe surse de proteină
vegetală din afara UE.
Producția internă de soia boabe a României este departe de a asigura necesarul pentru hrana
animalelor (doar în proporție de 20-30%, , cf. Graficului 1 si Tabelelor 1-3), țara fiind un
importator net de şroturi de soia (produs care ocupă constant una dintre primele poziții în balanța
comercială cu produse agricole a țării).
Deși a fost evidentă reducerea gradului de dependență în perioada în care soia transgenică
a fost autorizată pentru cultivare, suprafața pe care poate fi extinsă această cultură în
România are o limitare naturală dată de modelul de rotație a culturilor și de lipsa
irigațiilor1.
În ciuda faptului că există multe alte surse de proteine disponibile pentru furajarea animalelor,
utilizarea soiei pentru producerea cărnii de porc şi pasăre este factorul motor al comerțului
internațional cu acest produs. Dacă pentru producerea de carne de bovină şi lapte, soia poate fi
înlocuită mai uşor cu alte surse de proteină, pentru carne de pasăre şi porc substituirea are un
caracter mult mai rigid. Soia este una dintre cele mai valoroase surse de proteine și ulei.
1 Producțiile obținute în câmpurile experimentale din rețeaua ICITID Båneasa Giurgiu au avut valori rezonabile (de
la 2,6 pânå la 4 t/ha) numai în condiții de irigare, în timp ce, la neirigat, producțiile au variat între 1,2 -2,5 t/ha
(Halmajan, 2015).
4
Soia are un număr de caracteristici care o fac un produs esențial în prepararea furajelor
combinate: conținut ridicat de proteine (44% din proteine digestive) și un conținut de celuloză
scăzut (6%). Compoziția de aminoacizi este echilibrată și bogat în lizină, în timp ce factori anti-
nutriționali sunt la nivel scăzut. În sfârsit, soia este usor prelucrabilă sun forma de peleți si saracă
în fibre.
Un mare avantaj pentru industria zootehnică îl constituie prețul său relativ scăzut în raport cu
conținutul de proteine.
În condiţiile interzicerii de către reglementările UE a consumului de către animale şi păsări a
proteinelor de origine animală, nu există soluţie pentru asigurarea proteinelor în reţete decât
utilizarea şroturilor, dintre care cele mai accesibile, din punct de vedere nutriţional, sunt şroturile
de soia (sau full fat soya), în special la puii de carne.
In conformitate cu datele furnizate de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (U.C.P.R.),
în tabelele 4-5 este redat necesarul de consum de soia la pui de carne și la alte categorii de păsări
în România, în perioada 2010-2015 şi în perspectiva programului naţional pentru perioada 2020-
2030. Consumul total de soia pentru păsări este în prezent de cca. 390 mii tone. Pentru
realizarea cantităţilor sporite de carne de pasăre din anii 2020-2030 acest necesar creşte la
aproape 500 mii tone.
Conform unei estimări largi, celelalte categorii de animale din România (şi în primul rând porcii)
au nevoie de o cantitate chiar mai mare decât consumul de la păsări, ducând cererea totală pe ţară
la 800 mii tone pe această perioadă şi la peste un milion de tone pentru perioada următoare.
Tabelele 7 și 8 din Anexe prezintă un calcul comparativ al costului furajării efectivelor de pui de
carne și de porcine crescute în sistem industrial, la nivelul anului 2014. Astfel, în baza datelor
furnizate de UCPR, APCPR și ANFNC, s-a calculat că, pentru substituirea soiei modificate
genetic - utilizate în prezent în rețetele de hrănire - cu soia convențională, sectorul avicol ar
trebui să plătească suplimentar peste 17 milioane euro anual doar pentru puii de carne, în timp ce
crescătorii de suine ar avea de suportat costuri suplimentare de 28 milioane euro. Acestea ar
genera, inevitabil, creșteri ale prețurilor cărnii la raft, în condițiile în care consumul intern mediu
pe locuitor se situează, în ultimii ani, la cca. 85% din media europeană.
Consumul de carne pe cap de locuitor din UE a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani (64.7
kg) în 2013, în timp ce în România acesta se afla doar la nivelul de 54,4 kg, după o crestere
progresivă până în 2009 - când a înregistrat maximum de 67,3 kg. Ca structură, consumul de
carne din 2013, conform FAO, a fost constituit, în principal, din carne de porc (53%) şi carne de
pasăre 32%.
Gradul de autosuficienţă la nivelul anului 2012 este mai mare pentru carnea de pasăre: 94%, şi
încă scăzut pentru carnea de porc: 72 %. Carnea de porc din producţia internă este destinată în
principal consumului de carne proaspătă, unde preţul este mai mare, iar carnea congelată din
import este direcţionată către industria mezelurilor.
5
Deşi conform FAOSTAT disponibilul zilnic de proteină animală, exprimat în grame/zi/persoană
în România a fost de 106 grame/zi/persoană faţă de media mondială de 79 grame/zi , totuşi
diferenţele apar la nivelul calităţii proteinei. Astfel, în Franţa, 67- 64% din proteina disponibilă
zilnic pe persoană este de origine animală, pe când în România acesta este asigurată din surse
animale numai în proporţie de 44-48%.
Conform datelor Global Food Safety Information, în România aproape 50% din cheltuielile
totale ale unei gospodării sunt reprezentate de cheltuielile pentru consum alimentar şi pun în
evidenţă vulnerabilitatea accentuată a securităţiii alimentare la nivelul gospodăriilor din
România, cu o vulnerabilitate mai mare a gospodăriilor din mediul urban, în mediul rural
practicându-se încă autoconsumul.
In Anexa prezentăm studiu de caz pentru o fermă de suine în sistem industrial din vestul
României. Aceasta fermă are un efectiv de 9142 de capete și 700 de scroafe, iar creșterea
suinelor se face în 3 etape – (1) - cresterea scroafelor, (2) – creșterea porcului de la 9 kg la 70 kg
și (3) – îngrășare (70-110kg). Fazele de creștre 1, respectiv 2 sunt cele mai costistitoare, când
animalele trebuie hrănite cu ingrediente bogate în proteină și de calitate superioară. In cazul în
care s-ar elimina soia din rația zilnică a porcilor aflați în faza 1 și 2 de dezvoltare, atunci prețul
obținerii unei tone de furaj ar creste cu 409,5 lei (pentru scroafe) si cu 171,18 lei (pentru
creșterea porcului de la 9 kg la 70 kg), iar perioada de îngrășare ar fi mai mare cu cel putin 3
luni. Totodata, calitatea carcaselor de carne vor fi de o calitate inferioară. Un alt obstacol în
inlocuirea proteinei obținută de la soia cu cea din făina de pește il va constitui creșterea prețului
pentru făina de pește și cantitatea limitată a acestui ingredient.
În aceste condiții, estimăm ca modificarea legislației UE privind importurile de produse
MG în sensul de a permite Statelor membre să le interzică pe alte motive decât cele
științifice prezintă riscul major de a rupe lanțurile de aprovizionare cu materii prime
agricole, cu următoarele consecințe probabile la nivelul țării noastre:
- creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic,
ca un stimulent pentru creșterea producției a acestei culturi, ceea ce se va reflecta
direct în costurile producției zootehnice;
- delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici;
- diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci;
- importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse tot
cu ajutorul produselor transgenice;
- creşteri ale preţurilor cărnii;
- scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punct de
vedere al securităţiii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în
mediul urban
- disponibilizarea personalului din industria furajelor, creşterii animalelor şi procesare
alimentară ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurarile sociale pentru bugetul
de stat;
- la încurajarea migraţiei populaţiei către alte ţări europene;
- continuarea exportului de produse agricole cu valoare adaugata scăzuta (respectiv,
cereale).
6
ANEXE
Graficul 1: Acoperirea necesarului de proteine din soia al României, pe surse
Sursa: prelucrare datele după Eurostat, factor de conversie boabe soia în srot 0,75
Graficul 2 : Gradul de autosuficienţă pentru carnea de porc şi pasăre
Sursa : FAOSTAT
7
Tabelul 1 : România – balanţa la soia în echivalent boabe 2002-2014 (tone)
Specificaţie : 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Productia interna boabe soia1 145932 224908 298506 312781 344909 136094 90579 84268 149940 142636 104330 149931 202960
Import boabe2 141705 54389 45134 1169 11949 68600 93403 21873 17167 34392 63322 117276 102651
Export boabe2 7651 24785 13163 49780 54218 23504 27183 11551 37660 74040 89511 38982 40087
Import srot in echivalent
boabe3 143546 132257 157477 117516 108736 289396 424215 625596 580311 607131 642081 618309 609556
Export srot in echivalent
boabe3 13595 13116 9796 22007 8913 87929 113755 137791 95785 107577 139985 156077 184676
Consum aparent 4 409937 373653 478158 359679 402463 382657 467259 582395 613972 602541 580237 690457 690404
din care :
%productia interna 36% 60% 62% 87% 86% 36% 19% 14% 24% 24% 18% 22% 29%
% import boabe 35% 15% 9% 0% 3% 18% 20% 4% 3% 6% 11% 17% 15%
% import srot, in
echivalent boabe 30% 25% 28% 13% 11% 47% 61% 82% 73% 71% 71% 61% 56%
Sursa : 1- INS; 2 – Eurostat; 3 – date Eurostat la care s-a aplicat factorul de conversie 0.75 tone srot = 1 tona boabe soia; 4 reprezinta productia interna + import
boabe + import srot in echivalent boabe – export boabe – export srot in echivalent boabe
Tabelul 2: Importul de şrot şi boabe de soia al României, în echivalent suprafaţă cultivată cu soia (hectare)
Specificaţie : 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
import şrot soia 152886 70365 83782 62522 57851 153967 225694 332835 308742 323011 341605 328958 324301
import boabe de soia 75391 28936 24013 622 6357 36497 49693 11637 9133 18298 33689 62394 54613
total import 228277 99301 107795 63144 64208 190464 275387 344472 317875 341308 375294 391352 378914
export srot 5425 5234 3909 8781 3557 35086 45391 54981 38220 42926 55857 62278 73690
export boabe 4071 13186 7003 26484 28845 12505 14462 6145 20036 39391 47622 20740 21327
total export 9495 18420 10912 35265 32402 47590 59853 61127 58257 82317 103479 83018 95017
Sursă : calculaţii proprii pe baza datelor Eurostat folosind 0,75% coeficient de conversie boabe în şrot şi utilizând ca valoare a producţie medie media olimpică a
Romaniei din utimii ani
8
Tabelul 3: Soldul balanţei comerciale a României din comerţul cu şrot şi boabe de soia
Excedent/deficit
comercial din
comerţul cu:
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
- boabe de soia -27981 -9103 -4052 9490 1573 -14737 -34503 5417 22327 28834 -7827 -32313 -34238
- şrot de soia -22979 -19159 -24268 -18516 -656 -24712 -73434 -120572 -107616 -98740 -133292 -142253 -185639
-50961 -28262 -28320 -9026 916 -39448 -107937 -115155 -85289 -69906 -141118 -174566 -219878
Sursa: Eurostat
Tabelul 4: Consumul de soia la principalul consumator (pui de carne)
Anul Spor în greutate
(mii tone)
Consum specific furaje
(kg/kg spor)
Consum total nutreţuri
combinate (mii tone)
Şroturi soia în reţete
(30%)
Echivalent boabe
(75%)
2010 324,1 1,9 615,8 184,7 246,2
2011 348,5 1,9 662,1 198,6 264,8
2012 380,7 1,9 723,3 216,9 289,2
2013 409,5 1,8 739,1 221,7 295,6
2014 426,8 1,8 768,2 230,5 307,3
2015 (preliminat) 435 1,8 783 235 313,3
2020-2030 (program)
710 (554 carcasă)
1,75 1242,5 372,7 496,9
Sursa: UCPR
9
Tabelul 5: Consumul de soia la alte categorii de păsări în anul 2014
Categoria Producţia Consum specific Consum total
furaje (mii tone)
Din care şroturi
soia
(mii tone)
Echivalent boabe
soia
Găini ouătoare 1,44 mil. ouă 157,9 g 198,0 30,0 40,0
Tineret înlocuire 10 mil. ouă 10 g 100,0 10,0 20,0
Reproducţie rase grele 180 mil. ouă 150 g 45,0 7,0 10,0
Tineret reproducţie rase
grele
1,5 mil. ouă 12 18,0 4,0 6,0
Alte categorii x x 20,0 4,0 6,0
Total x x 381 60 82
Sursa: UCPR
Tabelul 6: Romania consumul de carne, 2002-2013 (kg/cap de locuitor)
Sursa : FAOSTAT
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Carne proaspătă 51,0 56,7 61,6 64,2 65,9 64,7 66,0 67,3 59,9 56,0 55,3 54,4
Carne de porc 21,7 24,6 28,7 29,6 32,1 32,4 34,6 34,3 33,3 30,5 29,6 29,1
% din total 43% 43% 47% 46% 49% 50% 52% 51% 56% 54% 54% 53%
Carne pasăre 18,9 20,2 20,1 21,5 21,8 20,7 20,1 22,7 18,2 17,5 18,2 17,5
% din total 37% 36% 33% 33% 33% 32% 30% 34% 30% 31% 33% 32%
10
Tabel 8 - PORC în sistem industrializat (prețuri 2014)*
Lei Euro
Cost suplimentar pentru crestere 1 scroafa 89,0 20,2
Cost suplimentar pe faza de crestre I (9-30kg) 5,7 1,3
Cost suplimentar pe faza de crestere II (30-70kg) 17,0 3,9
Cost suplimentar pe faza de ingrasare-finisare (pana la 100kg) 6,6 1,5
Cost total suplimentar in toate fazele de crestre 29,3 6,7
*Informatii conform studiului de caz
Cifre relevante
Efectiv scroafe in Romania 2014 (capete)* 119 000
Cost suplimentar total pt. scroafe - 88,97/scroafa (lei) 10 587 430
Cost suplimentar total pt. scroafe (euro) 2 406 234
Efectiv porci in Romania 2014 (capete)* 3 850 000 Cost suplimentar total pt. porc – 29.3 lei/porc (lei) 112 805 000
Cost suplimentar total porc (euro) 25 637 250 *Date furnizate de la APCPR
curs 1 euro=4.4 lei
Tabel 7 - PUI DE CARNE în sistem industrializat (prețuri 2014)
Tip de furaj 1 tona furaj (euro)
pui hranit cu soia OMG 298,49
pui hranit fara soia OMG 314,39
Diferenta (euro/tona) 15,9
Pentru 1 kg de spor, un pui trebuie sa consume 1,763 kg furaj
Greutatea medie a unui pui (kg) 2,1
Cantitate furaje consumata de un pui integrat cu reproductia pt
a ajunge la 2,1kg 5,25
Efectiv de pui de carne în sistem industrializat în 2014 (capete) 204 000 000
Total consum furaje combinate (kg) 1 071 000 000
Consum total de furaje combinate (tone) 1 071 000
Cost suplimentar pe total sector industrializat in 2014
(euro) 17 028 900 * Date furnizate de UCPR si ANFNC
11
Anexa Studiu de caz – ferma suine din vestul Romaniei cu efectiv de 9142 capete si 700 scroafe
(ianuarie 2015).
In luna ianuarie 2015, in ferma erau 700 scroafe, iar efectivul de porci era format din 1082
sugari, 3500 tineret si 4560 grași. Conform planului de rulare, în fiecare săptamană pleaca la
abator 380 porci grași, care au greutatea de 110 kg.
1. SCROAFE
Fiecare scroafa trebuie hranită foarte bine pe perioada de lactatie - 31 zile cu cate 6-7 kg furaj/zi
Fiecare scroafa obține si crește 11 purcei
Lactante hranite cu soia OMG
Lactante hranite fara soia OMG
Ingredient
Procent
utilizat (%)
Ingredient
Procent
utilizat (%)
Porumb 44.824
Orz 23.231
Srot soia 19.032
Grau 20.808
Tarata grau 14.384
Porumb 19.972
Grau 10
Tarata grau 15
ulei de soia 3.873
Faina peste Skagen 9.982
Srot de floare 3.5
Ulei de soia 5
Calciu Carbonat 1.705
Srot floare 3.5
Fosfat Monocalcic 1.346
Calciu Carbonat 1.457
Sare 0.599
Px DSM lactante 0.5
Px DSM lactante 0.5
Fosfat Monocalcic 0.232
Lizina 0.106
Sare 0.192
Ronozyme VP 0.02
Lizina 0.086
Metonina 0.012
Treonina 0.02
Total 100%
Ronozyme VP 0.02
Total 100%
Cost per 10 t/furaj (lei) 9797.75
Cost per 10 t/furaj (lei) 13893.27
Diferenta de pret per 1 tone furaj (lei) 409,5 lei
cost suplimentar per scroafă, daca nu se mai utilizeaza soia OMG
31 zile *7kg/zi *0.41 lei = 88.97 lei/scroafa
cost suplimentar care se va regasi in costul final al porcului ingrasat
88.97 lei/11 purcei = 8.897 lei/purcel
12
2. FAZA de CRESTERE
Din aceasta faza fac parte porcii cu greutatea intre 9kg si 30kg (faza I) si porcii cu greutatea intre
30kg si 70 kg.
In Faza I, fiecare porc primeste o ratie de 1.6 kg furaj pentru fiecare kg de carne si trebuie sa
creasca cu 21 kg. la aceasta perioada, el nu poate fi hranit cu furaje cu continut mare de celuloza
, deoarece:
- nu are inca un sistem digestiv bine dezvoltat care sa elimine fibra
- ii poate aduce mari probleme la tractul intestinal
In faza II, fiecare porc primeste o ratie de 2.5kg furaj pentru fiecare kg de carne si trebuie sa
creasca 40kg.
Porci faza crestere 30-70 kg
Porci faza de crestre 9-30 kg
Cu soia GMO
Fara soia GMO
Ingredient
Procent utilizat
(%)
Ingredient
Procent utilizat
(%)
Porumb 38.581
Porumb 41.748
Grau 20
Grau 20
Orz 14.608
Orz 15
Srot Floare 9.5
Srot Floare 9.5
Srot soia 7.05
Tarata Grau 7
Tarate grau 7
Faina peste Skagen 4.2
Calcum Carbonat 1.198
Calcium Carbonat 1.061
Sare 0.52
Px DSM 0.5
Px DSM 0.5
Lizina 0.376
Fosfat monocalcic 0.489
Sare 0.351
Lizica 0.381
Treonina 0.129
Treonina 0.138
Fosfat Monocalcic 0.103
Tripofan 0.023
Triptofan 0.031
Metionina 0.01
Total 100%
Total 100%
Cost per 10 t/furaj (lei) 7778.9 Cost per 10 t/furaj (lei) 9490.74
Diferenta de pret per 1 tona furaj - 171, 18 lei
Cost suplimentar per porc in faza de crestere I: 21kg*1.6*0.17 = 5.71 lei
Cost suplimentar per porc in faza de crestere II: 40kg*2.5kg*0.17lei = 17 lei
13
3. INGRASARE
In aceasta faza de ingrasare, fiecare port primeste o ratie de 2.5kg furaj pentru fiecare kg de
carne. In aceasta perioada porcul trebuie sa creasca cu 40 kg.
La acest stadiu de dezvoltare, porcul poate primi si alte furaje care sunt mai celulozice, chiar
daca acestea au un continut de proteina mai scazut. In aceasta faza, porcul are o degislabilitate a
fibrei mai mare.
Porci faza ingrasare 70-110kg
Cu soia GMO
Fara soia GMO
Ingredient
Procent utilizat
(%)
Ingredient Procent utilizat (%)
Porumb 42.045
Porumb 44.142
Grau 20
Orz 17.898
Orz 15.076
Grau 16.359
Srot floare 9.5
Srot floare 9.5
Tarate grau 7
Tarata grau 7
Srot de soia 3.172
Faina peste Skagen 2
Calciu Carbonat 1.219
Calciu Carbonat 1.411
Px DSM 0.5
Px DSM 0.5
Sare 0.496
Sare 0.413
Fosfat Monocalcic 0.464
Lizina 0.349
Lizina 0.38
Fosfat Monocalcic 0.284
Treonina 0.128
Treonina 0.12
Triptofan 0.02
Triptofan 0.023
Total 100%
Total 100%
Cost per 10 t/furaj
(lei)
7134.21 Cost per 10 t/furaj 7939.34 lei
Diferenta de pret per 1 tona furaj este de 80,51 lei.
Cost suplimentar per porc 40kg*2.5*0.08 = 8 lei