1
03.08.2016
SINTEZA tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative
Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor,
care se propun spre modificare sau completare
Propunerile de modificare şi completare Expunerea explicită a motivelor şi
argumentul propunerilor de modificare şi completare
Data intrării în
vigoare 1 2 3
Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.I. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
Articolul 3. Legislaţia fiscală (31) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul fiscal, care reglementează activitatea de
întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a
impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative
înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de
reglementare va fi întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta.
1. La articolul 3 alineatul (31) ultima propoziţie se
exclude. Este important ca fiecare autor a unei iniţiative legislative care conţine facilităţi fiscale şi vamale să cunoască apriori
impactul fiscal pe care acesta îl va avea asupra veniturilor bugetare, precum şi
impactul asupra persoanelor fizice şi
juridice.
01.01.2017
Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără
modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice
prevăzut de legislaţia în vigoare: 5) Rezident: a) orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de
mai jos: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv: - se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în
deplasare peste hotare; - este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova,
aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare; ii) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe
parcursul anului fiscal; b) orice persoană juridică sau formă organizatorică cu statut de
persoană fizică a cărei activitate este organizată sau gestionată
în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de desfăşurare a activităţii este Republica Moldova.
2. Articolul 5: la punctul 5) litera a) subpunctul ii), cuvintele „anului
fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „oricăror 12 luni
consecutive”;
Modificarea propusa va alinia legislaţia
națională cu practica internațională,
inclusiv și la tratatele internaţionale la
care Republica Moldova este parte. Adiţional, aceasta conduce la evitarea
situaţiilor în care veniturile nu sunt impozabile în Republica Moldova, deşi
conform tratatelor internaţionale, Republica Moldova are drept de impunere.
La data publicării
9) Societate – orice organizaţie, cu excepţia societăţilor pe
acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată, care desfăşoară
activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat şi se constituie
punctul 9) se abrogă; Potrivit art.1339 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai
multe persoane (asociaţi, participanţi) se
La data publicării
2
în conformitate cu legislaţia, care: obligă reciproc să urmărească în comun
scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind
între ele foloasele şi pierderile. În scopuri financiare evidenţa veniturilor
şi cheltuielilor în cadrul societăţii civile
este reglementată de SNC ”Părţi afiliate
şi contracte de societate civilă”. Ţinînd
cont de faptul în scopuri fiscale art.44 alin. (7) oferă posibilitatea de folosire a metodelor de evidenţă în baza
prevederilor SNC şi IFRS, şi dat fiind
faptul că Titlul II din Cod nu stabileşte
reglementări speciale vizavi de veniturile şi cheltuielile obţinute în cadrul
contractului de societate civilă se propune abrogarea art. 60, alin.(3) şi (4)
din art. 83 a Codului fiscal. Modificările au drept scop micşorarea
poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii
curente a organelor fiscale. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit. ) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
18) Contract de leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului să fie transferate
locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din
valoarea de intrare a bunului dat în leasing; c) contractul de leasing să prevadă expres transferul către
locatar, la momentul expirării contractului, al dreptului de
proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului; d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de
funcţionare utilă a bunului care face obiectul leasingului. Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al bunurilor primite în leasing.
la punctul 18) litera b), cuvintele „valoarea de intrare” se înlocuiesc cu cuvintele „costul de intrare”;
Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
36) Servicii profesionale – activităţi independente de ordin
ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi
activităţi independente ale medicilor, juriştilor, inginerilor,
arhitecţilor, dentiştilor, auditorilor şi contabililor, desfăşurate în
la punctul 36), textul ,, , arhitecţilor, dentiştilor,
auditorilor şi contabililor,” se înlocuiește cu textul ,,și arhitecţilor”, iar în final se completează cu textul
,,Prevederile prezentului punct nu se extind asupra
Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
3
conformitate cu legislaţia în vigoare. persoanelor menţionate la punctul 362) al prezentului articol.”;
se completează cu punctele 361), 362), 45) şi 46) cu
următorul cuprins: ,,361) Activităţi independente – activităţi de comerț
desfășurate doar în mod individual de către o persoană
fizică rezidentă a Republicii Moldova fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora,
indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.
Se propune stabilirea unui regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care obțin venituri din
activități independente de comerț cu alte persoane fizice fără a constitui o formă
organizatorico-juridică a activităţii de
antreprenoriat. Măsura are drept scop susţinerea
persoanelor fizice în vederea iniţierii de
către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali,
societăţi cu răspundere limitată, etc. Aceasta va reprezenta o treaptă
intermediară a afacerii, de la care cetăţeanul urmează să progreseze odată
cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieşind din
specificul activităţii. Menționăm că, începînd cu 01.01.2017
se anulează posibilitatea desfăşurării de către persoanele fizice-cetăţeni a
activităţii în domeniul comerţului cu
amănuntul în baza patentei de
întreprinzător. Astfel, se propune ca acest regim simplificat privind impozitul pe venit să
fie acordat și pentru persoanele fizice
care obțin venituri din activități de comerț, fără a constitui o formă
organizatorico-juridică a activităţii de
antreprenoriat, în sumă ce nu depășesc
600000 lei într-o perioadă fiscală. Contribuabilii vor avea obligația
utilizării maşinii de casă şi de control,
ceea ce va permite evaluarea exactă a venitul obţinut din activități
independente în perioada fiscală de
declarare, precum și protejarea dreptului
01.01.2017
4
consumatorului. La aceasta menționăm că, în scopul susținerii acestei categorii de
contribuabili și compensării cheltuielilor
suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinii de casă şi de
control utilizate în activitate, se propune ca în prima perioadă fiscală
contribuabilul să fie în drept să
diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinei
de casă şi de control utilizate în
activitate. Ceea ce presupune că achiziţionarea
maşinilor de casă şi control se va finanţa
din contul bugetului. Obiect al impunerii va constitui venitul din activități independente de comerț
obţinut în perioada fiscală de declarare. Cota impozitului pe venit va constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin
de 3000 lei anual. Achitarea impozitului se va efectua în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. Darea de seamă privind impozitul pe
venit se propune de a fi prezentată nu
mai tîrziu de 25 martie a anului următor
perioadei fiscale de declarare, conform modului și formei stabilite de Ministerul
Finanțelor. Dreptul la aplicarea regimului fiscal reglementat prin prezentul titlu se propune a fi realizat prin depunerea unei cerere la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Nu va fi necesară depunerea repetată a cererii în perioadele
ulterioare primei perioade fiscale. Contribuabilului care va dori să-și
înceteze activitatea în termen de 5 zile urmează să prezinte o informația în acest
sens la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea Dării de
5
seamă privind impozitul pe venit aferent
perioadei pe parcursul căreia a desfășurat activitatea. Serviciul Fiscal de Stat va organiza evidența şi monitoringul informaţiei
privind fiecare subiect al impunerii, conform modului stabilit de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Concomitent, persoanelor fizice care desfășoară activități independente se propun a fi scutite de taxele locale privind amenajarea teritoriului și pentru unitățile de comerț și/sau prestări
servicii, dat fiind faptul că, impozitul din activități independente urmează a fi
achitat la bugetul local după locul de
domiciliu sau reședință. La fel, persoanele vor fi în drept să
importe mărfurilor în scopul comerțului. La efectuarea importurilor se vor achita toate taxele și drepturile de import. Importul se va permite doar pentru mărfurile utilizate în activitatea
desfășurată. Conceptul dat reiese și din rezultatele, concluziile mesei rotunde cu genericul „Activitatea economică în bază de
patentă: analiza de țară și bunele practici
internaționale”, organizată de către
Institutul Național de Cercetări
Economice. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
362) Activitate profesională conexă sectorului justiţiei – activitate permanentă desfăşurată de către: avocat în cadrul
cabinetului a avocatului și/sau biroului asociat de avocaţi, notarul public, executorul judecătoresc, administrator autorizat, mediator în cadrul biroului individual al mediatorului și/sau biroului asociat de mediatori, expert
Modificările date reies din proiectul
Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe
termenul mediu 2017 - 2019 şi au drept scop stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare a veniturilor obţinute din
activităţile desfăşurare de către: avocat în
01.01.2017
6
judiciar, traducător/ interpret autorizat. cadrul cabinetului a avocatului și/sau
biroului asociat de avocaţi, biroului asociat de avocaţi, notar public, executor judecătoresc, mediator în cadrul biroului individual al mediatorului și/sau biroului asociat de mediatori, expert judiciar, traducător/ interpret autorizat; şi
introducerea scutirii de TVA a activităţii
desfăşurate de către asociaţiile
profesionale a reprezentanţilor profesiilor
conexe sistemului justiţiei. În partea ce ţine de aplicarea impozitului pe venit, menţionăm că, conform
practicii internaţionale (Federaţia Rusă, România, Ucraina, Letonia, Lituania, Olanda) persoanele care desfăşoară
activitate profesională sunt impozitaţi în
mod unic, indiferent de forma juridică,
acordînd dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate în cadrul activităţii profesionale. Respectiv, se propune stabilirea unui regim fiscal unic aferent activităţilor profesionale conexe sectorului justiţiei – cu o cotă de impozitare de 18% şi dreptul de deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor ordinare şi necesare
desfăşurării activităţii profesionale
conexe sectorului justiţiei, dar nu mai
mic de 3% din totalul venituri obţinute
din desfăşurarea activităţii profesionale
conexe sectorului justiţiei. Suplimentar, aceste persoane urmează să
achite şi taxa pentru amenajarea
teritoriului precum o achită şi persoanele
ce desfăşoară activitate de întreprinzător. Operarea modificărilor date va crea un regim fiscal unic, bine definit, în partea ce ţine de activităţile profesionale conexe
sectorului justiţiei, astfel încît, acesta să
asigure o echitate fiscală între activităţile
respective. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
7
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
45) Soluţia fiscală individuală anticipată - actul administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat în vederea soluţionării unei cereri a persoanei fizice și persoanei
juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor)
situaţii şi/sau tranzacţii viitoare specifice.
Se propune implementarea în legislaţia
fiscală a Republicii Moldova a
conceptului de Soluţie Fiscală
Individuală Anticipată („SFIA”). Măsura
are drept scop creşterea gradului de transparenţă în aplicarea legislaţiei
fiscale şi îmbunătăţirea climatului
investiţional în Republica Moldova. SFIA este un act emis de autorităţile
fiscale în vederea soluţionării unei cereri a persoanei fizice și persoanei juridice ce
desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la reglementarea unor situaţii
fiscale specifice. Prin emiterea unei SFIA, organul fiscal va preciza modul în care urmează a fi
aplicate prevederile legislaţiei fiscale
pentru o anumită situaţie sau în cazul
unor tranzacţii specifice. Din momentul
emiterii, SFIA devine obligatorie pentru organele fiscale şi alte organe cu atribuţii de administrare fiscală, cu condiţia că
termenii şi condiţiile stabilite iniţial să
fie respectate de către persoana fizică și
persoana juridică ce desfășoară activitate
de întreprinzător, iar cadrul legal fiscal să
rămână neschimbat. În consecinţă,
contribuabilul va reduce expunerea faţă
de eventualele riscuri fiscale care ar putea decurge din interpretarea eronată a
normelor fiscale şi va obţine certitudine
vizavi de tratamentul fiscal aferent tranzacţiilor desfăşurate. Astfel, SFIA reprezintă pentru persoanele fizice și persoanele juridice ce
desfășoară activitate de întreprinzător un instrument ce oferă posibilitatea de a
gestiona riscul fiscal la care se supun datorită unor lacune în legislaţie sau a
01.01.2017
8
unor prevederi normative interpretabile. Totodată, implementarea conceptului şi procedurii de emitere a SFIA prezintă
beneficii şi pentru stat, din considerentul
că vor reduce situaţiile de conflict între autorităţi şi persoanele fizice și
persoanele juridice ce desfășoară
activitate de întreprinzător şi va servi
drept oportunitate de perfecţionare a
legislaţiei fiscale. Adoptarea unui cadru
legislativ funcţional în domeniul SFIA,
precum şi asigurarea conformării
practicii autorităţilor fiscale cu aceste
prevederi normative va încuraja companiile ce intenţionează să efectueze
investiţii în Republica Moldova. Aceasta deoarece, după cum am
menţionat mai sus, posibilitatea de a
obţine o SFIA: consolidează încrederea persoanei
fizice și persoanei juridice ce
desfășoare activitate de întreprinzător în corectitudinea tratamentului fiscal aplicat la o situaţie concretă;
oferă stabilitate şi previzibilitate; permite planificare financiară pe
termen lung; reduce esenţial numărul interpretărilor
eronate aferent legislaţiei fiscale La fel, un argument în plus pentru
investitorii străini este că emiterea
SFIA reprezintă o practică fiscală
internaţională care şi-a dovedit funcţionalitatea şi viabilitatea în timp. Astfel, printre ţările din regiune, putem
menţiona cu titlu de exemplu, România, Germania, Polonia, Ungaria, Suedia şi Austria, state în care practica
emiterii SFIA de către autorităţi este
una obişnuită. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8 lit.j), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) şi din Codul fiscal al proiectului de lege.
9
Articolul 41. Facilităţi la vînzarea locuinţei de bază (1) La vînzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinarea în alt mod locuinţei de bază a contribuabilului, creşterea capitalului
se recunoaşte cu excepţiile prevăzute la alin.(3). (2) În înţelesul prezentului titlu, se consideră locuinţă de bază a contribuabilului locuinţa care s-a aflat în proprietatea lui în decurs de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării
acestei locuinţe, şi care i-a servit pe tot parcursul acestei perioade drept domiciliu de bază. (3) Mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru
orice locuinţă se micşorează cu suma de 10000 lei pentru
fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul
căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei
proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică
este valoarea estimată în modul stabilit. (4) Nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vînzării
sau schimbului proprietăţii care a servit ca locuinţă de bază.
46) Locuință de bază – locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin
3 ani; b) constituie domiciliul / reședința contribuabilului în decurs ultimilor 3 ani de la perioada înstrăinării.”.
În contextul revederii mecanismului de impozitare a creșteri de capital se propune definirea noțiunii ,,Locuință de bază” în art.5 al Codului fiscal. Concomitent, în vederea eficientizării
legislației fiscale, prin asigurarea unei
impuneri juste și echitabile a impozitului
pe venitul obținut din înstrăinare
activelor de capital, precum și înlăturării
tuturor neclarităților existente la
aplicarea normelor date se propune revederea conceptului de determinare a sumei creșteri de capital în scopul
impozitării. Noul concept prevede: - acordarea scutirii de la impozitarea venitului obținut din înstrăinarea
locuinței de bază; - definirea clară a criteriilor de
determinare a locuinței de bază; - stabilirea expres în lege a subiecților
creşterii sau pierderilor de capital; - revizuirea tipurilor activelor de capital; - stabilirea modului de determinare și
confirmare a bazei valorice a activelor de capital în dependență de modul de
dobîndire a acestor active, etc. Concomitent, întru asigurarea unui tratament echitabil față de persoanelor fizice care dețin bunuri imobile create cu
forțe proprii şi nu dispun de documente
confirmative aferente cheltuielilor suportate pentru construcția bunurilor
imobiliare, noul concept prevede acordarea dreptului persoanei fizice de a utiliza drept bază valorică valoarea
estimată de organele cadastrale teritoriale la momentul înstrăinării bunurilor, după
cum urmează: a) 100% din valoarea estimată de
organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele
01.01.2017
10
cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele
cadastrale teritoriale la data de 31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017. Anii 2004 și 2007 s-au luat drept reper dat fiind faptul că anume în această
perioadă au avut loc fluctuații masive pe piața bunurilor imobile, precum și a
demarat evaluarea acestora de către
organele cadastrale. Concomitent se propune ca dreptul de deducere a pierderilor ce excede creșterea de capital într-o altă perioadă
fiscală să fie acordat numai agenților
economici. Menționăm că, la moment prevederile
art.39 alin.(2) contravin principiilor generale de impozitare a persoanelor fizice cetățeni, venitul impozabil al
cărora se determină conform metodei de
casă. Totodată, dat fiind faptul că, cetățeanul nu duce evidența contabilă aplicarea
practică a normei în cauză este una
defectuoasă atît pentru persoana fizică cit
și pentru organul fiscal. La fel, în contextul revederii prevederilor art.17 din Codul fiscal, prin legea nr.138 din 16.06.2016, se propune abrogarea art.43 din codul fiscal întru ajustarea prevederilor Capitolului 5 ,,CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE
CAPITAL” din titlul II al Codului fiscal. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18 lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al
proiectului de lege. Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului (1) Contribuabilul are dreptul: a) să obţină pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial
şi serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale
3. Articolul 8: alineatul (1) se completează cu litera e1) cu următorul
cuprins: ,,e1) să solicite și să obțină de la aparatul central al
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
01.01.2017
11
informaţii despre impozitele şi taxele în vigoare, precum şi
despre actele normative care reglementează modul şi condiţiile de achitare a acestora; b) să se bucure de o atitudine corectă din partea organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi a persoanelor cu funcţii de
răspundere ale acestora; c) să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de
administrare fiscală personal sau prin intermediul
reprezentantului său; d) să direcţioneze anual un cuantum procentual de pînă la 2%
din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către
organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase
şi părţile componente ale acestora, dacă nu are datorii la bugetul
public naţional pentru perioadele fiscale anterioare; e) să obţină amînarea, eşalonarea, trecerea în cont a impozitelor
în modul şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod; f) să prezinte organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi
persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora explicaţii
referitoare la calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor; g) să conteste, în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile
sau inacţiunea organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi
ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora; h) să beneficieze de alte drepturi stabilite de legislaţia fiscală; i) să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul
conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.
Serviciului Fiscal de Stat soluția fiscală individuală
anticipată în modul şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod;”;
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(2) Contribuabilul este obligat: a) să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de
stat şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător; b) să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi
are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi
să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste
prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de
identificare de stat reprezintă codul fiscal; c) să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului
stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului
fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale
dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în
numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru
înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd
reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti
alineatul (2): la litera c) textul „evidenţa contabilă” se înlocuieşte cu
textul „contabilitate”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d); art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
12
în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control; d) să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii; e) să achite la buget, la timp şi integral, ţinînd cont de
prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi
taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă
fiscale prezentate; f) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte,
la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de
evidenţă, dările de seamă fiscale şi alte documente şi informaţii
privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi
achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea
facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de evidenţă contabilă; g) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să asigure
persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii
de administrare fiscală accesul liber în spaţiile de producţie, în
depozite, în localurile de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu
excepţia încăperilor utilizate exclusiv ca spaţiu locativ) pentru
inspectarea lor în scopul verificării autenticităţii datelor din documentele contabile, din dările de seamă, din declaraţiile
fiscale, din calcule, precum şi a verificării îndeplinirii
obligaţiilor faţă de buget; h) să asiste la efectuarea controlului privind respectarea legislaţiei fiscale, să semneze actele privind rezultatul controlului, să dea explicaţii în scris sau oral; i) în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către
organele fiscale a sumei impozitului, penalităţii, dobînzii sau
amenzii, să dovedească acest lucru prin documente justificative; j) să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de
administrare fiscală şi alte organe învestite cu funcţii de control
pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectînd cerinţele legislaţiei fiscale; k) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală. (3) În caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile
prevăzute la alin.(2) lit.f) şi g) sînt îndeplinite de alte persoane cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii,
în limitele competenţei lor.
la litera f) textul „evidenţă contabilă” se înlocuieşte cu
textul „contabilitate”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
se completează cu litera f1) cu următorul cuprins: ,,f1) în caz de solicitare a emiterii soluției fiscale
individuale anticipate, să prezinte aparatului central al Serviciului Fiscal de Stat, la prima cerere, informații
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
01.01.2017
13
veridice, documente, explicații și/sau probe suplimentare privind activitatea desfășurată, situații și/sau tranzacții viitoare;”.
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 12. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate
de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de
utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe,
inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice,
inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune
sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă
comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă
secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului
de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Articolul 12: punctul 1) se completează în final cu textul: ,,Nu se consideră royalty în sensul prezentului Cod: a) plățile pentru achiziționarea integrală a oricărei
proprietăți sau a oricărui drept de proprietate asupra tuturor
elementelor menționate mai sus; b) plățile pentru achizițiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea,
implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia; c) plățile pentru achiziționarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către
utilizator sau în scopul vânzării acestuia în cadrul unui
contract de distribuție; d) plățile pentru obținerea drepturilor de distribuție a unui
produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere; e) plățile pentru accesul la sateliți prin închirierea de
transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situația în care clientul nu se află în posesia
transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor tehnologii similare; f) plățile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații din
acordurile de roaming, a frecvențelor radio, a
comunicațiilor electronice între operatori;”;
Modificarea respectivă este propusă cu
scopul calificării exprese a plăţilor din
care nu pot fi considerate royalty. Concomitent, completarea are drept scop evitarea intrepretărilor duale a noțiunii de
royalty, prin calificarea drept royalty a unor tipuri de servici prestate sau operațiuni de vînzare. De asemenea, are drept scop prevenirea și combaterea fenomenului de optimizare fiscală prin calificarea unor plăți salariale drept royalty în scopul evitării achitării
contribuțiilor de asigurări sociale și
medicale.
La data publicării
14) Cîştiguri – veniturile obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi
nemonetară.
la punctul 14) în final se completează cu textul ,,În scopul
aplicării prezentei noțiuni, cîştigul de la jocurile de noroc
realizat în cazinouri sau la aparatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîștigată şi suma
mizată în decursul zilei respective, confirmată documentar.
În celelalte cazuri - cîştigul reprezintă suma totală cîștigată.”.
Se propune concretizarea modului de determinare a veniturilor din jocurile de noroc, inclusiv loterii şi de la campaniile
promoţionale care urmează a fi calificate
drept cîștig în scopul impozitării. Astfel, în cazul cîştigurilor de la jocurile
de noroc realizat în cazinouri sau la aparatele de joc, acestea vor reprezenta valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîștigată şi suma mizată, cu condiția ca
miza depusă să fie confirmată
documentar. În celelalte cazuri - cîştigul va constitui suma cîștigată, fără a ține
cont de mizele depuse.
La data publicării
14
Articolul 121. Perioada fiscală privind impozitul pe venit (1) Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul
impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. (2) Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se
consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la
finele anului calendaristic. (3) Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă
fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.
5. Articolul 121 se completează cu alineatele (4) - (6) cu următorul cuprins: „(4) Prin derogare de la prevederile alin.(1) al prezentului
articol, pentru agenţii economici care au dreptul în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii să aplice o
perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic,
perioada fiscală privind impozitul pe venit corespunde cu
perioada de gestiune pentru întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare. În acest caz, perioada fiscală
constituie o perioadă de oricare 12 luni consecutive. (5) Perioada fiscală menţionată la alin.(4) al prezentului
articol poate fi ulterior modificată doar dacă perioada de
gestiune pentru întocmirea şi prezentarea rapoartelor
financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii. (6) Înainte de aplicarea unei noi perioade fiscale, în corespundere cu prevederile alin.(4) sau alin.(5) al prezentului articol, agentul economic este obligat: a) să informeze şi să prezinte documentele privind
schimbarea perioadei fiscale către Serviciul Fiscal de Stat, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat; b) să aplice perioada fiscală de tranziţie şi regulile
stabilite în capitolul 72 din prezentul titlu. Perioada cuprinsă între sfîrşitul perioadei fiscale curente şi prima zi
a noii perioadei fiscale reprezintă perioada fiscală de tranziţie.”.
Modificarea respectivă este propusă cu
scopul calificării exprese a perioadei fiscale privind impozitul pe venit. Entităţile din Moldova (în special cele
care fac parte din grupuri multinaţionale), care au dreptul de a
aplica o perioadă de gestiune diferită de
anul calendaristic, pot economisi timp şi
resurse dat fiind faptul că ele nu sunt
obligate să întocmească rapoartele
financiare de două ori: o dată – pentru perioada de gestiune ce corespunde cu anul calendaristic şi a doua oară – pentru perioada de gestiune a entităţii-mamă cu scopul de a efectua consolidarea rezultatelor financiare ale grupului multinaţional de companii. Totodată, chiar dacă o entitate este în
drept (în baza legislaţiei contabile) să
aplice pentru întocmirea rapoartelor financiare o perioadă de gestiune, care
este similară cu cea aplicată de entitatea
mamă şi care este diferită de anul calendaristic, legislaţia fiscală oricum
impune aceste entităţi să calculeze obligaţiile fiscale privind impozitul pe
venit în baza veniturilor şi cheltuielilor
constatate în contabilitatea financiară pe
parcursul anului calendaristic. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8),
01.01.2017
15
art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 13. Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sînt: a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii
Moldova, cu excepţia societăţilor specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica
Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova; b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul
perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova; c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova
care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din
investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova; d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova şi obţin
venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice
surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi
financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova; e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova şi pe parcursul
perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu. (2) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut
obţinut din toate sursele.
6. Articolul 13 alineatul (1): la litera a), după textul ,,persoanele care practică activitate
profesională” se introduce textul ,,și care practică
activitate profesională conexă sectorului justiţiei”, iar textul ,, cu excepţia societăţilor specificate la art.5 pct.9),”
se exclude; se completează cu litera b1) cu următorul cuprins: ,,b1) persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activităţi independente şi pe parcursul
perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în
Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90 art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.16) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a) și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. De asemenea, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 14. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii îl constituie: a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu
excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova
care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională; b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron, precum şi din orice surse aflate în
7. Articolul 14: alineatul (1): la litera a) după textul ,,persoanele care practică activitate
profesională” se introduce textul ,,și care practică
activitate profesională conexă sectorului justiţiei”; se completează cu litera b1) cu următorul cuprins: ,,b1) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, obţinut
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
16
afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii
Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente
cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător; d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi
financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi
care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova; e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice
nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe
teritoriul Republicii Moldova. (2) Sursele de venit sînt stabilite în cap.2 şi 11. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) ale prezentului
articol, obiect al impunerii pentru cîştigurile şi veniturile
specificate la art.901 alin.(3), (31), (33), (34) şi (35) este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.
de persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activităţi independente”; la alineatul (3), după textul ,,specificate la” se introduce
textul ,,cap.101 și cap.102”.
De asemenea, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
Articolul 15. Cotele de impozit Suma totală a impozitului pe venit se determină: a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în
mărime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de
29640 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei;
8. Articolul 15: la litera a), cifra ,,29640” se înlocuieşte, în ambele cazuri,
cu cifra ,,31140”;
Modificările date reies din Obiectivele
politicii fiscale şi vamale pe termenul
mediu 2017-2019 și prevăd majorarea
tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru
persoanele întreţinute, prin ajustarea
acestora la rata inflaţiei prognozată
pentru 2017 - 2019 (5%). Măsurile de politică fiscală respective au
drept scop reducerea într-o anumită
măsură a efectului inflaţiei asupra
veniturilor populaţiei. Modificările vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi
alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.d) şi art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.01.2017
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în
conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din
depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.
la litera d), textul „evidenţa contabilă” se înlocuieşte cu
textul „contabilitate”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
La data publicării
17
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58 alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii
societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;
9. Articolul 18: la litera b), textul ,, , conform prevederilor cap.9” se
înlocuiește cu textul ,, conform prevederilor cap.9”;
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop racordarea
prevederilor art.18 lit.b) la modificările
propuse la art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7); la litera e), textul ,,art.37 alin.(7)” se înlocuiește” cu textul
,,art.40 alin.(6)”; Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop racordarea
prevederilor art.18 lit.e) la modificările
înaintate la art.37- 43 și din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18
lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la
angajamente condiţionale în urma îmbunătăţirii calităţii
acestora pe parcursul anului fiscal; f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii
eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau
rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;
la literele f1) şi f2), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc
cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),
01.01.2017
18
alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 19. Facilităţi acordate de angajator Facilităţile impozabile acordate de angajator includ: d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive
dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a
anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată
la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata
dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii
calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator
salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare;
10. La articolul 19 litera d) va avea următorul cuprins: ,,d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei
pozitive dintre rata medie ponderată lunară a dobînzii la
creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe
lei moldoveneşti şi pe valută străină determinate de către
Banca Naţională a Moldovei şi rata dobînzii calculată
pentru împrumuturile acordate de către angajator
salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.”.
Se propune aplicarea aceluiași indicator
pentru calcularea facilității de patron
acordate de angajator, ca și în cazul deducerii cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici în
folosul persoanelor fizice şi juridice, și
anume rata medie ponderată a dobînzii la
creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la
12 luni şi peste 12 luni.
01.01.2017
Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit: m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;
11. Articolul 20: la litera m), după cuvintele ,,agent economic” se introduc
cuvintele ,,şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii
pierderilor financiare şi echilibrării activelor nete negative.”;
Actualmente art.20 lit.m) şi art.55 din
Codul fiscal, stabilesc că contribuţiile la
capitalul unui agent economic în schimbul cotei de participaţie la capitalul social constituie surse de venit neimpozabilele. Conform art.17 alin.(16) din Legea contabilităţii nr.113 din 27.04.2007,
pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul
net al perioadelor de gestiune curentă şi
precedentă, din rezerve şi din capitalul
social, din contribuţiile suplimentare ale
proprietarilor (asociaţilor,
participanţilor, acţionarilor) potrivit
hotărârii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale - de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile
administraţiei publice locale. Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea
01.01.2017
19
privind societăţile cu răspundere limitată
nr.135-XVI din 14.06.2007, în calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale şi bani. Prevederile SNC ,,Venituri”, califică
venitul creşteri ale beneficiilor
economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii
acestora, sau a diminuării datoriilor care
au drept rezultat creşteri ale capitalului
propriu, cu excepţia creşterilor legate de
contribuţiile proprietarilor. Totodată, prevederile art.44 alin.(7) din Codul fiscal stabilesc că, în scopuri
fiscale se pot folosi metode de evidenţă
financiară bazate pe prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
şi Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară care nu contravin
prevederilor Titlului II al Codului fiscal. Astfel, contribuţiile suplimentare ale
fondatorilor în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune precedente a entităţii nu va fi supusă impozitării. Modificarea vizează art.20 lit.m), art.55
alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii,
în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din
scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1);
la litera p1), după textul ,,şi/sau din loterii ” se introduce
textul ,,şi/sau pariurile sportive”; Se propune ca aferent veniturilor obținute din pariurile sportive să se
aplice același regim fiscal ca și pentru cîștigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii. Astfel, cîștigul obținut din pariurile sportive a căror valoarea nu depăşeşte
10% din scutirea personală stabilită la
art.33 alin.(1) din Codul fiscal va constitui venit neimpozabil, iar suma care depășește această mărime se va
impozita final la sursa de plată la cotele: - 18% din cîştigurile, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%
din scutirea personală stabilită la art.33
01.01.2017
20
alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau
depăşeşte 50 mii lei. Modificările vizează art.20 pct.p1) şi
art.901 alin.(33) din Codul fiscal al proiectului de lege.
y2) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), de la livrarea laptelui natural;
se completează cu litera y3) cu următorul cuprins: ,,y3) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti
(de fermier), de la vînzarea locuinței de bază;”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.20
lit.y3) și art.37-43 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit (1) Venitul obţinut sub formă nemonetară se evaluează de către
fiecare subiect al impunerii şi constituie valoarea medie a preţului de livrare a mărfurilor şi/sau de prestare a serviciilor
analoage pe luna precedentă lunii în care a fost obţinut venit
sub formă nemonetară. În cazul în care, pe luna precedentă lunii
în care a fost obţinut venit sub formă nemonetară, nu au fost
efectuate livrări de mărfuri şi/sau prestări de servicii, venitul
obţinut sub formă nemonetară nu poate fi mai mic decît preţul
de cost al mărfurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate în luna
curentă. (2) În cazul anuităţilor, partea oricărei anuităţi care este inclusă
în venitul anual se deduce la calcularea venitului impozabil. Deducerea este egală cu suma vărsată de contribuabil în fondul de pensii nestatal calificat şi nededusă din venitul lui brut
conform art.66 alin.(2), precum şi cu suma primelor de
asigurare achitate de către contribuabil persoană fizică conform
contractelor de asigurare şi coasigurare şi împărţită la numărul de ani presupuşi pentru efectuarea plăţilor (din momentul în
care a început plata anuităţilor). (3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină: 1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte
încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se
recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului
moldovenesc valabil la data tranzacţiei. Pentru unele grupuri de
operaţiuni, Ministerul Finanţelor poate stabili un curs de schimb mediu. 2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de
contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se
recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil
pentru ultima zi a anului fiscal.
12. Articolul 21: la alineatul (3) punctul 2) şi punctul 3), cuvintele „anului
fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
21
3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei
conform pct.2) se consideră venit obţinut sau pierdere suportată în ultima zi a anului fiscal. 4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută
străină se referă la: a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care
urmează să fie obţinut în urma calculelor; b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare
similare. 5) Modul de calculare a obligaţiilor fiscale se stabileşte de către
Guvern. (4) Persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti
se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea
sumei mijloacelor băneşti donate, cu excepția sumei donate de
persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această sumă nu depășește venitul impozabil.
la alineatul (4) după cuvintele ,,activitate de întreprinzător”
se completează cu cuvintele ,,pe parcursul unei perioade fiscale”, iar cuvintele ,,sumă nu depășește venitul
impozabil” se înlocuiesc cu cuvintele ,,sumă totală nu depășește venitul impozabil obținut în perioada fiscală de
raportare.”.
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop
concretizarea venitului impozabil ce urmează a fi luat în considerare la aplicarea prevederilor respective. La moment legislaţia fiscală nu
stipulează expres din ce perioadă este
venitul impozabil, deoarece potrivit art.21 alin.(4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie sub formă de
mijloace băneşti se consideră drept
persoană care a obţinut venit în mărimea
sumei mijloacelor băneşti donate, cu
excepția sumei donate de persoana fizică
care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această
sumă nu depășește venitul impozabil. Astfel, modificarea dată are drept scop
concretizarea că toată valoarea donației
făcute în perioada curentă nu trebuie să
fie mai mare ca venitul impozabil declarat pentru anul anterior.
01.01.2017
Articolul 22. Nerecunoaşterea venitului în cazul pierderii
forţate a proprietăţii (5) Perioada de înlocuire este perioada care expiră în anul fiscal următor celui în care s-a produs pierderea.
13. La articolul 22 alineatul (5), cuvintele „anul fiscal următor celui” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală
următoare celei”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8),
01.01.2017
22
art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de
întreprinzător (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
14. Articolul 24: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioadei fiscale”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(10) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare
suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.
la alineatul (10), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioadei fiscale”; A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3),
01.01.2017
23
art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător.
alineatul (11) se completează în final cu textul ,,și/sau în
folosul persoanelor fizice ce desfășoară activități
independente conform cap.102”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
01.01.2017
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi
cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
la alineatul (15), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(16) Societăţilor de audit şi auditorilor întreprinzători
individuali li se permite deducerea cheltuielilor, în mărime de
15% din venitul vînzărilor în anul de gestiune aferente auditului rapoartelor financiare anuale şi/sau rapoartelor financiare anuale consolidate, atît pentru formarea provizioanelor aferente riscului de audit, cît şi pentru primele de asigurare conform
contractelor de asigurare de răspundere civilă profesională,
încheiate potrivit legislaţiei în vigoare pentru asigurarea riscului de audit.
la alineatul (16), cuvîntul „anul” se înlocuieşte cu
cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),
01.01.2017
24
alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 25. Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi
împrumuturilor (3) În cazul emisiunii unor titluri de creanţă după 1 ianuarie
1998, partea discontului iniţial, în raport cu titlul de creanţă care este permis emitentului ca deducere a dobînzii, va fi echivalentă cu partea acestui discont repartizat proporţional în
anul fiscal.
15. La articolul 25 alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 26. Deducerea uzurii calculate (3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac
obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie,
îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe
respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.(9).
16. La articolul 26 alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76
01.01.2017
25
alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe (5) Dacă la sfîrşitul anului fiscal la categoria respectivă nu se
află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de 6000
lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin.(1) şi (2) ale
prezentului articol şi la art.26 alin.(3), valoarea restantă
urmează a fi dedusă. (6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în calitate de cheltuieli curente. (8) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se
efectuează după cum urmează: a) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii nu depăşesc 15% din baza valorică a
categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în
considerare schimbările pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în anul respectiv; b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 15% din baza valorică pentru
fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a
categoriilor II-V de proprietate, mărimea acestui surplus se
consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la
majorarea bazei valorice pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a categoriilor II-V de proprietate.
17. Articolul 27: la alineatele (5) şi (6), cuvintele „anului fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”; alineatul (8): la litera a), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioadei fiscale”, cuvintele „anului fiscal respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale
respective”, iar cuvintele „anul respectiv” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioada fiscală respectivă”; la litera b), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) şi b), în perioada fiscală
respectivă se permite deducerea: b) cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) şi care sînt utilizate în
activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al
mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine
arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se
permite în limita a 15% din suma calculată a arendei
la alineatul (9) litera b), textul ,,iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%.” se
înlocuieşte cu textul ,,iar cheltuielile privind reparaţia
mijloacelor de transport aerian internaţional, în mărime de
100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional
suportate pe parcursul perioadei fiscale.”;
Modificarea are drept scop concretizarea pentru care cheltuieli se permite deducerea în mărime de 100% aferent
mijloacelor de transport aerian internaţional. Astfel, cheltuielile aferente reparaţiei mijloacelor de transport aerian internaţional care sînt utilizate în
activitatea de întreprinzător a agentului
economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional se
La data publicării
26
(locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%.
vor permite spre deducere în scopuri fiscale în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional
suportate pe parcursul perioadei fiscale. (10) Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de
proprietate se ajustează cu: a) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în
cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea
contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în
evidenţa contabilă, cu taxa pe valoarea adăugată; b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în evidenţa contabilă, în legătură cu
uzura totală; c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în
conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal.
la alineatul (10) literele a) şi b), cuvintele „evidenţa
contabilă” se înlocuiesc cu cuvîntul „contabilitate”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extracţia
resurselor naturale irecuperabile (3) Mărimea deducerii cheltuielilor legate de extracţia
resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a
resurselor naturale cu rezultatul obţinut de la împărţirea
volumului extracţiei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie
naturală).
18. La articolul 29 alineatul (3), cuvintele „anului fiscal”
se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor (1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al
contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat pe următorii cinci ani.
19. Articolul 32: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”, cuvintele „anul curent” se
înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală curentă”, iar
cuvintele „următorii cinci ani” se înlocuiesc cu cuvintele „următoarele cinci perioade fiscale”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25
01.01.2017
27
(2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următorii patru ani. (3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai
mult de un an, prevederile prezentului articol se aplică faţă de
aceste pierderi în ordinea în care au apărut.
la alineatul (2), cuvintele „unul din anii fiscali următori celui” se înlocuiesc cu cuvintele „una din perioadele
fiscale următoare celei”, iar cuvintele „următorii patru ani”
se înlocuiesc cu cuvintele „următoarele patru perioade fiscale”; la alineatul (3), cuvintele „un an” se înlocuiesc cu
cuvintele „o perioadă fiscală”.
alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 33. Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul
la o scutire personală în sumă de 10128 lei pe an. (2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui
15060 lei pe an pentru orice persoană care: a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de
consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl; b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură
cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl; c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat
dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii
teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan; d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei
Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din
Republica Afghanistan; e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul
I şi II; f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior
reabilitată.
20. Articolul 33: la alineatul (1), cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra
,,10620”; la alineatul (2), cifra ,,15060” se înlocuieşte cu cifra
,,15840”; la litera e), după textul „invalid de război,” se completează
cu cuvintele „invalid ca rezultat al afecţiunii congenitale
sau”.
A se vedea argumentele expuse la art.15 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi
alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi
art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările respective se propun întru
aducerea în concordanţă a prevederilor
din Codul fiscal cu noţiunile utilizate din
legislaţia din domeniul sănătăţii, şi
anume a prevederilor pct. 28 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 65 din
23.01.2013. completarea are drept scop de a nu exclude din categoria persoanelor invalide din copilărie şi persoanele care
deţin invaliditatea ca urmare a unor
afecţiuni congenitale. Propunerile de completare a acestui
01.01.2017
La data publicării
28
articol au drept scop de concretizare a modului de utilizare a scutirilor în condiţiile specificate, în contextul în care
aliniatul (1) stabileşte scutirea ca
indicator anual. Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului) (1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are
dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10128 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. (2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu
orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o
scutire suplimentară în sumă de 15060 lei anual, cu condiţia că
soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. (3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare
lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.
21. Articolul 34: la alineatul (1), cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra
,,10620”; la alineatul (2), cifra ,,15060” se înlocuieşte cu cifra ,,15840”.
A se vedea argumentele expuse la art.15 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi
alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi
art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.01.2017
Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute (1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o
scutire în sumă de 2256 lei anual pentru fiecare persoană
întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care
scutirea constituie 10128 lei anual. (2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv
înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi
în linie colaterală; b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10128 lei anual. (3) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi
tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea
specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană
aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele
specificate la alin.(2) lit.b). (4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării
cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3).
22. Articolul 35: la alineatul (1), cifra ,,2256” se înlocuieşte cu cifra
,,2340”, iar cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra ,,10620”
iar după cuvintele „cu excepţia” se completează cu
cuvintele „invalizilor ca rezultat al afecţiunii congenitale
sau”; la alineatul (2) litera a) după cuvîntul „ori” se completează
cu cuvintele „invalid ca rezultat al afecţiunii congenitale
sau”; la alineatul (2) litera b), cifra ,,10128” se înlocuieşte cu
cifra ,,10620”; la alineatul (4) cuvintele „se acordă” se înlocuiesc cu
cuvintele „se aplică”.
A se vedea argumentele expuse la art.15 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi
alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi
art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. De asemenea, se propune racordarea prevederilor din Codul fiscal la noţiunile
utilizate din legislaţia din domeniul
sănătăţii, şi anume a prevederilor pct. 28
din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului
nr. 65 din 23.01.2013. Completările au
drept scop neadmiterea excluderii din categoria persoanelor invalide din copilărie şi persoanele care deţin
invaliditatea ca urmare a unor afecţiuni
congenitale. Modificare are un caracter redacțional.
01.01.2017
Articolul 36. Alte deduceri 23. Articolul 36: A se vedea argumentele expuse la art.121 01.01.2017
29
(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror
donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. (2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile
făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51,
a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1) şi la
art.533, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial. (3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de
Guvern. (4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele
venitului din investiţii ce ţin de: a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din
investiţii; b) dobînzile pe datorie, cu condiţia ca dobînda să nu depăşească
suma venitului din investiţii. (5) Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul
republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei,
efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislaţie. (6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislaţie,
a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de persoanele fizice asigurate conform
legislaţiei. (7) Se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul
asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe
parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie. (8) Angajatorilor li se permite să deducă plăţile suportate
efectiv, aferente indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de
muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de
muncă, conform art.4 al Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă
şi alte prestaţii de asigurări sociale.de muncă şi alte prestaţii de
asigurări sociale.
la alineatele (1), (4), (5) şi (7), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;
la alineatul (2), textul ,,şi la art.533”se exclude;
al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent se propune excluderea dreptului agenților economici de a
deduce în scopuri fiscale donațiile
efectuate în favoarea organizațiilor
sindicale și patronale conform art.36 alin.(1) din Codul fiscal. Menționăm că, acest drept dublează un
alt drept acordat agenților economici prin
art.24 alin.(15) și alin.(151) din Codul fiscal, potrivit cărora se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de
membru, alocații financiare destinate
activităţii patronatelor și sindicatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
Capitolul 5 CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL
24. În titlul capitolului 5 al titlului II, cuvîntul ,,PIERDERILE” se înlocuiește cu cuvîntul
,,PIERDEREA”.
Modificarea poartă un caracter
redacțional. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.20
01.01.2017
30
lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 37. Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi pierderilor de capital (1) Suma creşterii sau pierderilor de capital, provenită din
vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din
uz) a activelor de capital, se recunoaşte în volumul ei deplin, cu
excepţia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede altceva. (2) Active de capital sînt: a) acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de
întreprinzător; b) titlurile de creanţă; c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; d) terenurile; e) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. (3) Dreptul de a obţine venituri din activele de capital pe
parcursul unei perioade ce depăşeşte 10 ani se consideră active
de capital, dacă este tratat separat. (4) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui
mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este
egală cu suma mijloacelor băneşti şi valoarea evaluată la preţul
de piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară. (5) Mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb
sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de
capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. (6) Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării,
schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a
activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a
acestor active în raport cu venitul obţinut. (7) Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din
suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste
nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului
fiscal.
Articolul 38. Noţiuni referitoare la activele de capital (1) Bază valorică a activelor de capital înseamnă: a) valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil; b) baza valorică ajustată a activelor de capital: - pentru persoana care transmite activele de capital contribuabilului; sau - pentru activele de capital înlocuite cu active noi. (11) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma
25. Articole 37-42 vor avea următorul cuprins: ,,Articolul 37. Subiecții creşterii sau pierderii de capital Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor contribuabililor (persoane fizice sau juridice) rezidente și
nerezidente a Republicii Moldova care vînd, schimbă sau
înstrăinează sub altă formă (scot din uz) active de capital. Articolul 38. Domeniul de aplicare Prezentul capitol stabilește modul de determinare a sumei
creșterii de capital în scopul impozitării, provenită din
vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere
din uz) a activelor de capital. Articolul 39. Activele de capital (1) Active de capital reprezintă: a) acțiunile, obligațiunile alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de
întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. (2) Nu constituie active de capital proprietatea în devălmășie redistribuită (transmisă) între soţi sau între
foştii soţi - dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz
de divorţ. Articolul 40. Determinarea creşterii sau pierderii de capital (1) Mărimea creşterii (pierderii) de capital provenită din
vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere
din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul
sumei încasate (bazei valorice) în raport cu baza valorică ( venitul obţinut) a acestor active. (2) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau
altui mod de înstrăinare a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor băneşti şi valoarea evaluată la preţul de
piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară. (3) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenită din
tranzacționarea pe bursă a acțiunilor prin intermediul unui
broker se determină în baza raportului brokerului conform
modului stabilit de Ministerul Finanțelor.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18 lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al
proiectului de lege. Se propune definirea clară într-un singur articol a tipurilor de active de capital. Se propune unificarea criteriilor de determinare a creșterii (pierderii de
capital) într-un singur articol. Totodată, se propune ca mărimea
creşterii (pierderii) de capital provenită
din vînzare, schimb sau din altă formă de
înstrăinare (scoatere din uz) locuinței de
bază să nu fie recunoscută în scopuri
fiscale. Această măsură are drept scop înlocuirea
facilităților fiscale acordate la moment în
cazul vînzării locuinței de bază. Menționăm că, la moment facilitatea se
acordă doar pentru locuinţa de bază a
cărei bază valorică este valoarea estimată
01.01.2017
31
dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel
cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă
în anul 2009 inclusiv. (2) Baza valorică ajustată a activelor de capital se majorează
(sau se reduce), în mod corespunzător, cu mărimea
compensaţiei acordate (sau primite) de către contribuabil. (3) Baza valorică a tuturor activelor de capital nesupuse uzurii,
aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998, nu trebuie să fie mai mică decît valoarea lor la acea dată sau decît
preţul de piaţă al obiectelor identice. (4) Bază valorică ajustată a activelor de capital reprezintă baza
valorică a activelor de capital: a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe contul
mijloacelor fixe; b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor modificări ale
valorii activelor de capital, care se acumulează pe contul
mijloacelor fixe. (5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de capital
care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform
actelor normative în vigoare pînă la acea dată. (6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu
diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea acestuia efectuată
în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal.
Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de
capital (1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea
pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de
capital. (2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă,
conform alin.(1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. (3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital prevăzute la alin.(1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul
fiscal în care a decedat.
Articolul 40. Redistribuirea (transmiterea) proprietăţii între soţi (1) Creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul redistribuirii (transmiterii) proprietăţii: a) între soţi; sau
(4) Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut
bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la
momentul donării. (5) Mărimea creşterii (pierderii) de capital provenită din
vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere
din uz) locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri
fiscale. (6) Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală
cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital
recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital
suportate pe parcursul perioadei fiscale. Articolul 41. Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital (1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică),
deducerea pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital. (2) Pierderile de capital ale agenților economici a căror
deducere nu este permisă, conform alin.(1), în anul fiscal
respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. Articolul 42. Bază valorică a activelor de capital (1) Bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor, și constituie: 1) valoarea activelor de capital procurate; 2) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor confirmative a valorii bunurilor imobiliare construite cu forțele proprii de
persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător
baza valorică o constituie: a) 100% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele cadastrale
teritoriale la data de 31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017; 3) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obținute urmare a redistribuirii (transmiterii)
în modul stabilit. Noua abordare vine să asigure echitatea fiscală prin stabilirea unui tratament unic pentru toți contribuabilii care
înstrăinează locuința de bază. Se propune stabilirea unor criterii clare și echitabile pentru bază valorică a activelor de capital în diferite cazuri de dobîndire a activelor de capital. Concomitent, bază valorică a activelor de capital urmează a fi confirmată
documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor. Aceasta va
permite contribuabililor și organelor fiscale să evite neclaritățile și
interpretările duale la determinarea bazei
valorice, precum și va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale în
domeniul respectiv și la creșterea
conformării benevole a contribualilor. Concomitent, în scopul susținerii
cetățenilor care nu dispun de documente confirmative a valorii bunurilor imobiliare construite cu forțele proprii,
se propune ca baza valorică a activelor
de capital să constituie: a) 100% din valoarea estimată de
organele cadastrale teritoriale la data de 31.12.2003 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2004; b) 75% din valoarea estimată de organele
cadastrale teritoriale la data de 31.12.2006 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2007; c) 50% din valoarea estimată de organele cadastrale teritoriale la data de
32
b) între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere)
rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ. (2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin.(1), pentru beneficiar, reprezintă baza valorică ajustată a proprietăţii
persoanei care o transmite.
Articolul 41. Facilităţi la vînzarea locuinţei de bază (1) La vînzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinarea în alt
mod locuinţei de bază a contribuabilului, creşterea capitalului
se recunoaşte cu excepţiile prevăzute la alin.(3). (2) În înţelesul prezentului titlu, se consideră locuinţă de bază a contribuabilului locuinţa care s-a aflat în proprietatea lui în decurs de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării acestei locuinţe, şi care i-a servit pe tot parcursul acestei perioade drept domiciliu de bază. (3) Mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice
locuinţă se micşorează cu suma de 10000 lei pentru fiecare din
anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau
cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi şi a
folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în
cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică este valoarea
estimată în modul stabilit. (4) Nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vînzării sau
schimbului proprietăţii care a servit ca locuinţă de bază.
Articolul 42. Donaţiile (1) Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul
donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui
valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.
Calcularea bazei valorice ajustate a proprietăţii la momentul
donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art.26 şi
conform art.38 alin.(1) şi (2), separat pe fiecare obiect donat. (2) Baza valorică a proprietăţii donate se consideră, pentru
destinatar, mărimea determinată în conformitate cu alin.(1).
proprietăţii în devălmășie între soţi sau între foştii soţi - dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 4) valoarea de piață a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obținute prin moștenire, titlul de donație sau prin contractul de întreținere pe viață; 5) valoarea de piață a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 6) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, inclusiv în cazul privatizării, precum și în lipsa
confirmării documentare a bazei valorice; 7) baza valorică ajustată conform alin.(4)-(6) a activelor de capital: - pentru persoana care transmite activele de capital persoanei; sau - pentru activele de capital înlocuite cu active noi. (2) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma
dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în
niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul
agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv. (3) Baza valorică a acțiunilor dobîndite pînă la data de 1 ianuarie 1998, se determină reieșind din valoarea unei
acțiuni la data de 31.12.1997, care se determină ca raportul între capitalul social și numărul total al acțiunilor emise. (4) Bază valorică ajustată a activelor de capital reprezintă
baza valorică a activelor de capital: a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări
ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe
contul mijloacelor fixe; b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor
modificări ale valorii activelor de capital, care se
acumulează pe contul mijloacelor fixe. (5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de
capital care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform actelor normative în vigoare pînă la acea dată. (6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu
diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea acestuia
efectuată în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.”.
31.12.2016 – pentru bunurile dobîndite pînă la 1 ianuarie 2017; Anii 2004 și 207 a fost luați ca reper dat
fiind faptul că, în această perioadă a fost
efectuată evaluarea bunurilor imobile în
scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, iar anul 2017 deja ca anul începînd cu care contribuabilii urmează
să colecteze și să păstreze documentele
(facturile) privind costul materialelor și
serviciilor suportate pentru construcția bunurilor imobile. Această măsură va contribui indirect și la
scoaterea din economia tenebră a activităților de construcții care nu declară
veniturile realizate.
Articolul 43. Transmiterea proprietăţii ca urmare a decesului 26. Articolul 43 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 01.01.2017
33
(1) La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia se transmite prin moştenire şi se consideră ca fiind vîndută la preţul ei de piaţă (cu excepţia celei, venitul de pe
urma căreia este scutit de impozite). (2) Baza valorică a proprietăţii indicate la alin.(1) este egală cu
valoarea ei de piaţă. (3) Baza valorică a proprietăţii, venitul de pe urma căreia este
scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a
proprietăţii persoanei decedate. (4) Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de
impozite, include: a) locuinţa de bază rămasă după decesul proprietarului; b) proprietatea privată materială a persoanei decedate, care nu a
fost nici proprietate utilizată în activitatea de întreprinzător, nici proprietate rezultată din activitatea de investiţii, cu excepţia
cazului prevăzut la litera c); c) proprietatea materială privată a membrului decedat al
gospodăriei ţărăneşti (de fermier), în cazul moştenirii ei de către
un membru al gospodăriei sau o persoană care devine membru
al acestei gospodării; d) anuităţile şi alt venit de pe urma proprietăţii, cu caracter de
plăţi periodice, care sînt impozabile pentru moştenitori. (5) Dacă pachetul de control (50% sau mai multe cote de
participaţie) al agentului economic subiect al sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii trece în urma decesului proprietarului în posesia moştenitorilor, aceştia în locul
recunoaşterii creşterii sau pierderilor de capital conform
alin.(1), pot să determine bazele valorice ale cotelor lor în acest
pachet de control, pornind de la baza valorică ajustată a pachetului de control care a aparţinut persoanei decedate. (6) Dacă la momentul decesului contribuabilul se află în
posesia pachetelor de control a mai mulţi agenţi economici
subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,
prevederile alin.(5) se aplică numai faţă de un singur agent, la
alegerea moştenitorilor de gradul întîi.
pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18
lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor (3) Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care a fost cîştigat; b) deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi,
cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului;
27. Articolul 44: la alineatul (3): la litera a), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioada fiscală”; la litera b), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioada fiscală”, iar cuvintele „un alt an fiscal”
se înlocuiesc cu cuvintele „o altă perioadă fiscală”;
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5),
01.01.2017
34
(8) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă metoda de evidenţă, corectările corespunzătoare în articolele care reflectă
venitul, deducerile, trecerile în cont şi alte operaţiuni se fac
astfel încît nici un articol să nu fie omis sau să se repete. Dacă
schimbarea metodei de evidenţă duce la majorarea venitului
impozabil al contribuabilului în chiar primul an fiscal de aplicare a noii metode, atunci mărimea excedentului care
rezultă exclusiv din schimbarea metodei de evidenţă se
distribuie în părţi egale pe anul fiscal curent şi pe fiecare din
următorii doi ani.
la alineatul (8), cuvintele „primul an fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „prima perioadă fiscală”, cuvintele „anul
fiscal curent” se înlocuiesc cu „perioada fiscală curentă”,
iar cuvintele „următorii doi ani” se înlocuiesc cu
„următoarele două perioade fiscale”.
alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2),
art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 45. Metoda procentajului îndeplinit (3) Evidenţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor se face, în modul
stabilit de Guvern, în anul fiscal cuprins în termenul de acţiune al contractului (acordului) pe termen lung, pe baza determinării
procentajului de îndeplinire a lucrărilor prevăzute de contract
(acord) pe parcursul anului respectiv. Declaraţiile cu privire la
impozitul pe venit pentru anul respectiv, cu excepţia anului în care expiră contractul (acordul), se perfectează prin metoda procentajului îndeplinit. (4) După încheierea executării contractului (acordului), în
scopul determinării corectitudinii calculării plăţilor sub formă
de dobîndă (penalităţilor, dobînzilor), repartizarea impozitului
pe anii fiscali, conform metodei procentajului îndeplinit, se recalculează pe baza indicilor reali. Plăţile sub formă de
dobîndă pentru orice plată incompletă sau supraplată a
impozitului în orice an, descoperite în urma unei astfel de recalculări, se determină în conformitate cu prevederile prezentului cod şi urmează a fi achitate la termenul prevăzut
pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit
pentru anul în care se încheie executarea contractului (acordului). Această prevedere se aplică tuturor contractelor
(acordurilor) pe termen lung la prezentarea declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit pentru anul în care s-a încheiat executarea contractului (acordului) şi nicidecum de la o dată
anterioară.
28. Articolul 45: la alineatul (3), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală”, iar cuvintele „anul respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioada fiscală respectivă”, iar
cuvîntul „anului” se înlocuieşte cu „perioadei fiscale”; la alineatul (4), cuvintele „anii fiscali” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioadele fiscale”, cuvîntul „an” se înlocuieşte
cu cuvintele „perioadă fiscală”, iar cuvîntul „anul” se
înlocuieşte cu cuvintele „perioada fiscală”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 48. Evidenţa deducerilor recuperate În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul anului fiscal cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi se include în
venitul brut al contribuabilului pe anul în care ea a fost încasată.
29. La articolul 48, cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc
cu cuvintele „perioadei fiscale”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
01.01.2017
35
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 49. Agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice
libere Impozitarea rezidenţilor zonelor economice libere are
următoarele particularităţi: a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obţinut de la
livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică
liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru
mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova; b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona
economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit.a), se percepe
în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova; c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei
economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion de
dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu
trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins
volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de
la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile
(serviciile) orientate spre export; d) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale
întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane
de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu
30. Articolul 49 se completează în final cu textul
,,Prevederile prezentului articol nu se răsfrîng asupra subiecților înregistrați în cadrul Portului Internațional
Liber ,,Giurgiulești” și Aeroportului Internațional Liber
,,Mărculești”. Prevederile prezentului articol se răsfrîng doar asupra venitului ce îndeplinește condițiile stipulate în acesta. Alte venituri înregistrate de subiect se impozitează în modul general stabilit.”.
Se propune concretizarea modului de aplicare a prevederilor art.49 din Codul fiscal. Propunerile de modificare au drept scop îmbunătăţirea și simplificarea administrării fiscale a facilităţilor privind
impozitul pe venit acordate rezidenţilor
zonelor economice libere, precum şi
respectarea strictă a destinaţiei facilităţii
fiscale. Menționăm că, regimul fiscal al rezidenților Portului Internațional Liber ,,Giurgiulești” și Aeroportului
Internațional Liber ,,Mărculești” se reglementează separat în legile: Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber
,,Mărculeşti” şi Lege cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"
01.01.2017
36
trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins
volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către
alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte
de Guvern. Articolul 52. Organizaţiile necomerciale (1) La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile
înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului
pe venit în cazul în care corespund următoarelor cerinţe: a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute
în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire; b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri
rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între
fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei,
inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei
necomerciale; c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri
rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de
alt document de constituire; d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi
venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în
interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în
interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale îndreptate în
favoarea acestuia; e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii
la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele
cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din
activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea
acestora. (3) Restricţiile prevăzute la alin.(2) lit.e) nu se extind asupra
partidelor şi altor organizaţii social-politice. (4) Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează prin cererea depusă de către organizaţia necomercială la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Perioada de scutire începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea
31. Articolul 52: alineatul (1) se completează în final cu textul ,, , și anume: 1) asociația obștească - conform Legii cu privire la asociațiile obștești nr. 837-XIII din 17.05.1996; 2) fundația - conform Legii cu privire la fundații nr.581-XIV din 30.07.1999; 3) organizația filantropică - conform Legii cu privire la filantropie şi sponsorizare nr.1420-XV din 31.10.2002; 4) organizația religioasă - conform Legii privind libertatea de conștiință, de gîndire și de religie nr.125-XVI din 11.05.2007; 5) partidele politice și organizațiile social-politice - conform Legii privind partidele politice nr.294-XVI din 21.12.2007; 6) publicațiile periodice și agențiile de presă - conform Legii presei nr.243-XIII din 26.10.1994 și Legii privind deetatizarea publicațiilor periodice publice nr. 221 din 17.09.2010.”; alineatul (2) se completează cu litera a1) cu următorul
cuprins: ,,a1) activitate economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire corespunde și rezultă nemijlocit din obiectivele și scopurile prevăzute în
statut, în regulament sau într-un alt document de constituire.”.
Se propune concretizarea tipurilor de organizații necomerciale care sunt în drept să beneficieze de scutirea de la
plata impozitului pe venit.
01.01.2017
37
privind scutirea de plata impozitului pe venit dacă cererea
privind scutirea de plata impozitului pe venit a fost depusă pînă la data de 31 decembrie a anului fiscal de gestiune. Nu este necesară depunerea repetată a cererii în perioadele ulterioare
primei perioade fiscale. (5) Modelul cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit este elaborat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi aprobat de Ministerul Finanţelor. (6) În cazul în care nu sînt respectate cerinţele prevăzute la
alin.(2), organizaţia necomercială urmează a fi supusă
impozitării în modul general stabilit. (7) Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei
mijloacele cu destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte
mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de
constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinaţiei. (8) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele
religioase şi părţile componente ale acestora care utilizează
contrar destinaţiei mijloacele financiare obţinute în urma
desemnării procentuale restituie în buget suma utilizată contrar
destinaţiei. 32. Titlul II se completează cu capitolul 72 cu următorul
cuprins: „Capitolul 72 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR
ECONOMICI CARE APLICĂ PERIOADA FISCALĂ
DE TRANZIŢIE PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT Articolul 545. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care aplică
perioada fiscală de tranziţie prevăzută la art.121 alin.(6). Articolul 546. Perioada fiscală de tranziţie Perioada cuprinsă între sfîrşitul perioadei fiscale curente şi
prima zi a noii perioadei fiscale reprezintă perioada fiscală
de tranziţie. Astfel, durata perioadei fiscale de tranziţie
este cuprinsă între o lună şi 11 luni. Articolul 547. Obiectul impunerii Obiectul impunerii este determinat conform regulilor prevăzute de prezentul titlu, cu excepţia sumei uzurii
proprietăţii care este egală cu suma uzurii calculate în
conformitate cu art.26 şi 27, împărţită la 12 luni şi
Suplimentar, la argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege, prezentul capitol are drept scop de a reglementa perioada fiscală de tranziţie în cazul în care agentul economic alege să aplice o altă perioadă fiscală decît anul
calendaristic. Totodată, menţionăm că, aceşti agenţi
economici vor aplica acelaşi regim fiscal
conform normelor generale stabilite, cu excepţia periodicităţii achitării
impozitului, care se efectuează lunar. Concomitent, agenţii economici vor
completa şi prezenta în termen de 3 luni
de la finele perioadei de tranziţie acelaşi
formular al declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5),
01.01.2017
38
înmulţită cu numărul de luni al perioadei fiscale de
tranziţie. Articolul 548. Cota de impozit Cota impozitului pe venit este cota prevăzută la art.15
lit.b) şi lit.d). Articolul 549. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra obiectului impunerii. (2) Achitarea la buget a impozitului pe venit se efectuează:
a) în rate, până la finele fiecărei luni a perioadei fiscale
de tranziţie într-o sumă egală cu 1/12 din: suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit,
conform prezentului capitol, pentru perioada fiscală de
tranziţie; sau impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului
titlu, pentru perioada fiscală precedentă. b) achitarea obligaţiilor finale privind impozitul pe venit
se efectuează nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit
pentru perioada fiscală de tranziţie. (3) Prevederile capitolelor 12 şi 13 ale prezentului titlu se
aplică şi agenţilor economici – subiecţi ai impunerii
potrivit prezentului capitol. (4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă,
împreună cu rapoartele financiare pentru perioada fiscală
respectivă, nu mai tîrziu de 3 luni de la finele perioadei
fiscale de tranziţie. (5) Formularul şi modul de completare a Declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit corespunde cu formularul şi
modalitatea stabilită în art.83 alin.(4).”.
alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 55. Contribuţiile la capital (1) Contribuţiile cu active la capitalul agentului economic în
schimbul cotei de participaţie în capitalul lui nu sînt supuse
impozitării. (2) Pentru persoana care a contribuit cu active, baza valorică a
titlului de proprietate (acţiuni, certificat de participaţie, alt
document ce confirmă participarea în capitalul agentului
economic) este egală cu baza valorică ajustată a activelor
transmise ca contribuţie.
33. Articolul 55 se completează cu un nou alineat (3) cu următorul cuprins: ,,(3) Contribuţiile suplimentare ale fondatorilor în calitate
de aport pentru acoperirea pierderilor perioadelor de gestiune precedente a entităţii nu sunt supuse impozitării.”.
A se vedea argumentele expuse la art.20 lit.m) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 lit.m), art.55
alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 58. Reorganizarea agentului economic (1) Se consideră reorganizare a agentului economic fuziunea
34. Articolul 58: la alineatul (31) textul „evidenţa contabilă a” se înlocuieşte
Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
La data publicării
39
(contopirea şi absorbţia), dezmembrarea (divizarea şi separarea)
sau transformarea agentului economic. (2) În înţelesul prezentului titlu, este echivalentă cu
reorganizarea prevăzută la alin.(1): a) obţinerea controlului asupra unui agent economic numai în
schimbul cotelor-părţi care acordă dreptul de vot decisiv în
cadrul agentului economic procurat; b) procurarea practic a tuturor activelor agentului economic numai în schimbul cotelor-părţi care asigură dreptul de vot
decisiv în cadrul agentului economic procurat. (21) În sensul prezentului capitol, prin control se înţelege
deţinerea în capitalul agentului economic a unei cote de
participaţie, în care se includ: a) cel puţin 80% din drepturile de vot decisiv ale tuturor formelor de participare cu drept de vot decisiv; b) cel puţin 80% din numărul total de acţiuni în cazul oricărei
alte forme de participare. (3) În cazul reorganizării, agentul economic cumpărător preia
metoda de evidenţă a agentului economic procurat împreună cu
stocurile sale de mărfuri şi materiale, pierderile reportate în viitor, conturile dividendelor şi alte atribute legate de
impozitare, astfel încît agentul economic cumpărător se
substituie celui procurat în ce priveşte aceste atribute. (31) În cazul în care, în rezultatul reorganizării, mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor
mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va
reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului economic supus reorganizării la începutul perioadei
de gestiune în care are loc reorganizarea. (4) Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau
necalificată, fapt determinat de organele fiscale. (5) Reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau
parţială, a unui agent economic conform unui plan de
reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce
nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent
economic sau acţionar (asociat).
cu textul „contabilitatea”;
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(4) Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de organele fiscale. (5) Reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau
parţială, a unui agent economic conform unui plan de
reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce
nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent
economic sau acţionar (asociat).
alineatele (4) şi (5) se abrogă.
Atît Codul civil cît şi Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali
stabilesc principiile aferente reorganizării
entităţilor fără a conţine referinţe despre
reorganizare calificată şi necalificată. Delimitările existente în Codul fiscal
La data publicării
40
implică timp suplimentar în efectuarea
controalelor fiscale şi subiectivism din partea organului fiscal, totodată, în lipsa
unor elemente clare a reorganizării
calificate organului fiscal poate fi învinuit de trafic de influenţă în acţiunile
desfăşurate. Modificarea vizează art.58 alin.(4) şi (5)
şi art.59 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 59. Regulile în cazul lichidării sau reorganizării
agentului economic (2) În cazul reorganizării calificate: a) baza valorică a proprietăţii agentului economic reorganizat se
consideră baza valorică a acestei proprietăţi nemijlocit înainte de reorganizare; b) redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic
între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează; însă c) orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă
de participaţie în capitalul oricărei părţi se consideră plată în
folosul beneficiarului.
35. La articolul 59 alineatul (2), textul ,,calificate” se exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.58 alin.(4) şi (5) din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.58 alin.(4) şi (5)
şi art.59 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Capitolul 9 REGULI CU PRIVIRE LA SOCIETĂŢI ŞI FONDURI DE
INVESTIŢII
36. În titlul capitolului 9 al titlului II, cuvintele ,,SOCIETĂŢI ŞI” se exclud.
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop racordarea
denumiri cap.9 la modificările propuse la art.5 pct.9), art.13 lit.a), art.18 lit.b), și
art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 60. Determinarea venitului (sau pierderilor) societăţii (1) Venitul (sau pierderile) societăţii se consideră ca venit (sau
pierderi) al persoanei juridice care foloseşte în evidenţă
contabilitatea de angajamente, cu excepţia faptului că societăţii
nu i se permite: a) deducerea donaţiilor în scopuri filantropice sau de
sponsorizare, prevăzute la art.36; b) reportarea în viitor a pierderilor, prevăzută la art.32. (2) La determinarea venitului unui membru al societăţii în anul
37. Articolul 60 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
41
fiscal, evidenţa cotelor-părţi ale acestui membru, distribuite pe
toate componentele venitului (sau pierderilor), creşterii (sau pierderilor) de capital, deducerilor, trecerilor în cont, donaţiilor
în scopuri filantropice în anul respectiv se ţine separat. (3) Fiecare componentă a venitului (sau a pierderilor), a
creşterii (sau a pierderilor) de capital, a deducerilor, trecerilor în
cont, donaţiilor în scopuri filantropice se consideră ca
distribuită între membrii societăţii, indiferent de faptul dacă
această componentă a fost sau nu distribuită. (4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor reglementează prin instrucţiunile sale modul de
evidenţă a tuturor componentelor venitului, dacă evidenţa
fiecărei componente în parte nu este necesară pentru reflectarea
corectă a venitului membrului societăţii. (5) Membrului societăţii nu i se permite deducerea acelei părţi a
pierderilor, ce corespunde cotei-părţi distribuite lui, care
depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate, cu
excepţia cazurilor de lichidare a societăţii. Articolul 61. Plăţile efectuate de societate (1) Orice plată în natură efectuată de o societate se consideră ca
vînzare a proprietăţii la preţul de piaţă şi ca plată a sumei
corespunzătoare de mijloace băneşti. (2) Orice plată efectuată de către o societate în favoarea unui
membru al său (inclusiv plăţile, în cazul lichidării) se include în
venitul acestuia numai în măsura în care ea depăşeşte baza valorică ajustată a cotei sale părţi în societate. Dacă suma totală plătită la lichidarea societăţii este mai mică decît baza valorică
ajustată menţionată, diferenţa se consideră drept cotă-parte a acestui membru în pierderile societăţii în anul fiscal în care s-a încheiat lichidarea.
38. Articolul 61 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege..
La data publicării
Articolul 62. Baza valorică ajustată a cotei-părţi a membrului
societăţii Baza valorică ajustată a cotei-părţi a oricărui membru al
societăţii reprezintă suma depusă de el în societate: a) majorată cu cota-parte distribuită lui în venit şi în creşterea
de capital, care se includ în venitul brut; b) micşorată cu suma plăţilor efectuate; c) ajustată, ţinîndu-se cont de alte venituri şi cheltuieli ale
societăţii (dacă există temei pentru aceasta).
39. Articolul 62 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.13
lit.a), art.18 lit.b), titlul cap.9 al titlului II și art.60-62 din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 66. Deducerea vărsămintelor (1) Suma vărsată de către patron în numele unei persoane fizice
pe parcursul anului fiscal în fondul nestatal de pensii în scopul acumulării se deduce din venitul brut.
40. La articolul 66 alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
01.01.2017
42
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Capitolul 101 IMPOZITAREA NOTARILOR PUBLICI
Articolul 691. Activitatea notarială Activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu
cade sub incidenţa actelor normative ce reglementează această
activitate.
Articolul 692. Subiectul impunerii Subiect al impunerii este notarul public.
Articolul 693. Obiectul impunerii Obiect al impunerii este venitul notarului public.
Articolul 694. Cheltuielile notarului public Notarul public are dreptul să acopere, din mijloacele primite
pentru servicii notariale, cheltuielile aferente exercitării
activităţii notariale, asigurării ei tehnico-materiale, arendei şi
întreţinerii biroului notarial, plăţii pentru serviciile personalului
tehnic angajat.
Articolul 695. Cota de impozit (1) Notarul public nu cade sub incidenţa art.15 din prezentul cod. (2) Suma totală a impozitului pe venit se determină pentru
notarul public în mărime de 18% din venitul lunar impozabil. Articolul 696. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea
41. Capitolul 101 va avea următorul cuprins:
,,Capitolul 101 IMPOZITAREA ACTIVITĂȚILOR
PROFESIONALE CONEXE SECTORULUI JUSTIŢIEI
Articolul 691. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt persoanele ce desfășoară
activități profesionale conexe sectorului justiţiei.
Articolul 692. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul impozabil obținut din
desfășurarea activităților profesionale conexe sectorului
justiţiei în perioada fiscală de declarare. (2) Contribuabili care aplică regimul de impozitare
conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă
prevăzute la cap.6 din prezentul titlu. Articolul 693. Deducerile aferente activităţii profesionale conexe sectorului justiţiei (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul desfășurării activităţii profesionale conexe sectorului justiţiei. (2) Deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă,
de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele
stabilite de Guvern, cu excepţia celor reglementate de
prezentul articol. (3) Se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
43
cotei impozitului asupra venitului lunar impozabil. (2) Calcularea impozitului se efectuează lunar. Achitarea la buget se efectuează pînă la data de 25 a lunii următoare lunii de
gestiune. (3) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu
mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare lunii de declarare. (4) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind
impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul Finanţelor.
angajator pentru primele de asigurare facultativă de
asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută,
stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa
nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. (4) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii
utilizate în activitatea profesională conexă sectorului
justiţiei, conform contractului de arendă (locaţiune) se
permite în limita a 15% din suma calculată a arendei
(locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale. (5) Deducerea dobînzilor aferente creditelor şi
împrumuturilor se permite în conformitate cu alin.(1). Deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia instituţiilor financiare, a
organizaţiilor de microfinanţare şi a companiilor de
leasing) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste
12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută
străină. Rata medie ponderată a dobînzii la creditele
acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către
Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina web
oficială a acesteia. (6) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de
aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii
patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. (7) Nu se permite deducerea: a) cheltuielilor personale şi familiale; b) impozitului pe venit, instituit în prezentul capitol, a penalităţilor şi a amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi
plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor
aplicate pentru încălcarea actelor normative; c) impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul; d) sumelor plătite la procurarea proprietăţii care cad sub
incidența prevederilor art.26, 28 şi 29;
44
e) compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru
închirieri de bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii
unei astfel de sume; f) pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii,
îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în
mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente; g) sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător; h) altor cheltuieli care nu corespund prevederilor alin.(1). Articolul 694. Cota de impozit Cota impozitului pe venit constituie 18% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3% din total venituri
obţinute din desfășurarea activităților profesionale conexe
sectorului justiţiei. Articolul 695. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin
aplicarea cotei impozitului asupra venitului obţinut din
desfășurarea activităților profesionale conexe sectorului justiţiei. (2) Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea
impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. (3) Contribuabilul are dreptul să treacă în cont impozitul
pe venitul obţinut din desfășurarea activităților
profesionale conexe sectorului justiţiei, achitat în orice stat străin, în condiţiile stipulate la art.82. (4) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă
nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei
fiscale de declarare. (5) Formularul şi modul de completare a dării de seamă
privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul
Finanţelor. (6) Darea de seamă fiscală cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile
stipulate la art.187 alin.(21).”. 42. Titlul II se completează cu capitolul 102 cu următorul
cuprins: ,,Capitolul 102
REGIMUL FISCAL AL PERSOANELOR FIZICE
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13
01.01.2017
45
CE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Articolul 696. Sfera aplicări Prezentul regim fiscal se aplică numai activităților
independente desfășurate în domeniul comerțului cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător. Articolul 697. Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice rezidente
ale Republicii Moldova care obțin venituri din activități
independente menționate la art.696, cu excepția
activităților menționate la art.88, 90 și 901, în sumă ce nu
depășesc 600000 lei într-o perioadă fiscală fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea
activităţii. (2) Dreptul la aplicarea regimului fiscal reglementat prin prezentul capitol se realizează prin cererea depusă de către
contribuabil la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat. Perioada de aplicare începe cu perioada fiscală în care a
fost depusă cererea dacă aceasta fost depusă pînă la data de
31 decembrie a anului fiscal de gestiune. Nu este necesară
depunerea repetată a cererii în perioadele ulterioare primei
perioade fiscale. (3) Contribuabilul care a încetat activitatea este obligat, în termen de 5 zile de la adoptarea unei astfel de decizii, să
prezinte o informație respectivă la organul teritorial al Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea obligatorie a dării de
seamă privind impozitul pe venit din activități
independente. (4) Modelul cererii privind solicitarea aplicării regimului
fiscal reglementat prin prezentul titlu și a informației cu
privire la încetarea activității este aprobat de Ministerul
Finanţelor. Articolul 698. Metode de evidenţă şi aplicarea acestora (1) Contribuabilii aplică în evidența fiscală contabilitatea de casă, în conformitate cu art.44 alin.(2). (2) În scopuri fiscale contribuabilii sunt obligați să
folosească contabilitatea în partidă simplă, conform
modului stabilit de Ministerul Finanțelor.
Articolul 699. Perioada fiscală (1) Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a
alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
46
cărui încheiere se determină venitul din activitate. (2) Pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de
la data înregistrării în Registrul de evidență a
contribuabilului şi pînă la finele anului calendaristic. (3) Pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul
perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de
la începutul anului calendaristic şi pînă la data radierii contribuabilului din Registrul de evidență.
Articolul 6910. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul din activități
independente obţinut în perioada fiscală de declarare. (2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii)
urmează să micşoreze mărimea obiectului impunerii în
perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vînzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente.
Articolul 6911. Cota de impozit (1) Cota impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3000 lei. (2) În prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționare) maşinii de casă şi de control utilizate în activitate. Articolul 6912. Modul de calculare, achitare şi declarare (1) Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități
independente, dar nu mai puțin de 3000 lei anual. (2) Calcularea impozitului se efectuează anual. Achitarea
impozitului la buget se efectuează în rate, trimestrial, pînă
la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător. (3) Impozitului pe venit se achită la contul trezorerial de
venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale după
adresa de domiciliu / reședință. (4) Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă
nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei
fiscale de declarare. (5) Formularul şi modul de completare a dării de seamă privind impozitul pe venit se aprobă de către Ministerul
47
Finanţelor. Articolul 6913. Evidența persoanelor fizice ce desfășoară
activități independente (1) Serviciul Fiscal de Stat, organizează ţinerea evidenței
şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect al
impunerii. (2) Forma şi metodele de ţinere a evidenței a subiecţilor
impunerii se stabilește de către Serviciul Fiscal de Stat.”. Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica
Moldova (1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova
se consideră: c) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din
vînzarea proprietăţii imobiliare aflate în Republica Moldova, determinate conform art.37-39; d) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute din
vînzarea proprietăţii, alta decît proprietatea imobiliară (cu
excepţia stocurilor de mărfuri şi materiale), dacă cumpărătorul
este rezident, determinate conform art.37-39;
43. La articolul 71 alineatul (1) literele c) și d), textul ,,art.37-39” se înlocuiește cu textul ,, art.39-41”.
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop racordarea
prevederilor art.71 la modificările
înaintate la art.37- 43 și din Codul fiscal
al proiectului de lege. Suplimentar, se va vedea argumentele expuse la art.5 pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.46), art.18
lit.e), art.20 lit.y3), titlul cap.5 al titlului II, art.37- 43 și art.71 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 74. Reguli de impozitare a veniturilor nerezidenţilor
obţinute de la alte persoane rezidente (3) Nerezidenţii sunt obligaţi să informeze organul fiscal la locul de rezidenţă despre activitatea lor în termen de 15 zile de la data sosirii în Republica Moldova.
44. Articolul 74: la alineatul (3), cuvintele „la locul de rezidenţă” se
înlocuiesc cu cuvintele „de la locul de reşedinţă sau
domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova”;
Modificarea se propune pentru aducerea în concordanţă a noţiunilor utilizate în
Codul fiscal cu cele stabilite de Legea privind regimul străinilor în
Republica Moldova Nr. 200 din 16.07.2010
La data publicării
(4) Nerezidenţii menţionaţi în prezentul articol, în termen de 3 zile de la încheierea activităţii în Republica Moldova, sînt
obligaţi să prezinte organului fiscal, menţionat la alin.(3), documentul cu privire la impozitul pe venit, conform formei aprobate de Guvern, şi să achite impozitul pe venit la cota
specificată la art.91 sau la cotele prevăzute la art.15 lit.a),
pentru veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o), fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri. La documentul
cu privire la impozitul pe venit se anexează copia contractului
(acordului) de muncă sau a altui contract cu caracter civil, alte
documente care confirmă suma venitului impozabil şi a
impozitului pe venit reţinut la sursa de plată.
la alineatul (4), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.
Se propune ca toate formularile dărilor de seamă, precum și alte formulare
fiscale emise de organele fiscale să fi
aprobate de Ministerul Finanțelor.
Modificarea are drept scop efcientizarea administrării fiscale prin minimizarea
timpului de aprobare / ajustare a acestor formulare. Menționăm că, stabilirea formei,
conținutului și modului de completare și
prezentare a dărilor de seamă fiscale
reprezintă aspecte de ordin tehnic care
rezultă din capacitățile și resursele organul fiscal privind recepționare și
prelucrarea datelor conținute în
formularile dărilor de seamă, precum și
altor formulare fiscale emise de organele
01.01.2017
48
fiscale. Conținutul informațiilor acestora
reiese strict din prevederile legislației fiscale în vigoare și prin intermediul
acestora nu pot fi stabilite alte prevederi sau norme suplimentare, fapt pentru care nu este necesar o aprobare de Guvern, care implică împovărarea sistemului
administrației publice central.
(corespondență, examinare, avizare, etc.) La aceasta, comunicăm că, Serviciul
Fiscal de Stat este în continuu ajustare /adaptare și perfecționare a sistemelor
informatice utilizate pentru prelucrarea și agregarea datelor aferent obligațiilor administrate, ceea ce necesită ajustarea
în termen optim a formei formularelor și
dărilor de seamă fiscale, ceea ce nu poate
fi realizat în cazul aprobării formularelor
acestora de către Guvern. De asemenea, menționăm că, practica
internațională precum și experții străini
la fel recomandă ca toate formularile
dărilor de seamă, precum și alte
formulare fiscale emise de organele fiscale să fi aprobate de organul fiscal sau de către Ministerul Finanțelor. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 76. Reguli pentru nerezidenţi care au reprezentanţă pe
teritoriul Republicii Moldova (1) Faptul că nerezidenţii au reprezentanţă pe teritoriul
Republicii Moldova, conform art.5 pct.20), nu constituie temei pentru recunoaşterea acestor persoane în calitate de plătitori ai
impozitului pe venit, cu toate consecinţele care rezultă din legislaţia fiscală, în afara celor prevăzute la alin.(2) şi cu
excepţia obligaţiei de a reţine impozit pe venit la sursa de plată
conform art.88 şi 90. (2) Reprezentanţei i se atribuie cod fiscal în conformitate cu prezentul cod.
45. Articolul 76: la alineatul (1), după textul „la alin.(2)” se completează cu
textul „ , art.71 alin.(1) lit.c) şi d)”, iar textul ,,88 şi 90” se
înlocuieşte cu textul ,,88, 90, 901 şi 91.”;
Propunerea dată este condiţionată de
faptul că la momentul lichidării sau pe
parcursul activităţii, reprezentanţele înstrăinează unele active utilizate în
activitate şi ca rezultat generează venit,
pentru care respectiv apar obligaţii fiscale. Completarea stabileşte că reprezentanţa
are obligaţia de a reţine impozitul pe
venit la sursa de plată nu numai în
conformitate cu art. 88 si 90 al Codului fiscal, dar şi celelalte articole care prevăd
01.01.2017
49
(3) Reprezentanţa urmează să ţină evidenţa contabilă conform cerinţelor prevăzute de Legea contabilităţii şi de standardele
naţionale de contabilitate sau de IFRS şi să prezinte anual
organului fiscal de la locul de rezidenţă, nu mai tîrziu de 25 martie a anului imediat următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală aferentă activităţii desfăşurate în Republica
Moldova.
la alineatul (3), cuvintele „25 martie a anului imediat
următor anului fiscal de gestiune” se înlocuiesc cu
cuvintele „data de 25 a lunii a treia după finele perioadei
fiscale de gestiune”, iar textul „evidenţa contabilă” se
înlocuieşte cu textul „contabilitatea”;
asemenea reţineri, inclusiv art. 901, 91. Este e menţionat că reprezentanţa este stabilită la articolul 90 din Codul fiscal
ca subiect responsabil de efectuarea reţinerilor la sura de plată. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2),
art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(5) Modul şi forma documentului, specificate la alin.(3) şi (4),
se reglementează de către Guvern. alineatul (5) va avea următorul cuprins: ,,(5) Forma şi modul de completare a documentelor specificate la alin.(3) şi (4), se reglementează de către
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
50
Ministerul Finanţelor.”. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi (9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 793. Prevederi speciale privind tratatele internaţionale (2) Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale,
nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat
de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.
Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă
plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia
celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de
rezidenţă se prezintă în original pentru fiecare perioadă fiscală în care se achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea
plăţilor şi de tipul venitului achitat. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru perioada fiscală
respectivă, se vor aplica prevederile legislaţiei fiscale din
Republica Moldova.
46. Articolul 793: la alineatul (2), cuvintele „perioadă fiscală” se înlocuiesc
cu cuvintele „an calendaristic”, iar cuvintele „perioada
fiscală respectivă” se înlocuiesc cu cuvintele „anul
calendaristic respectiv”;
În contextul acordării dreptului
contribuabililor de a aplica o perioadă
fiscală distincă de anul calendaristic se
propune ajustarea prevederilor art.793 alin.(2) din Codul fiscal la măsura
propusă. Menționăm că, în scopul aplicării prevederilor respective perioada de referință urmează să corespundă cu anul calendaristic, dat fiind că, norma
respectivă se aplică inclusiv și
persoanelor fizice cetățeni. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse laart.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
după alineatul (2) se completează cu un nou alineat (21) cu următorul conţinut: „(21) În cazul în care, în decursul anului calendaristic, beneficiarul venitului prezintă certificatul de rezidenţă
după data achitării venitului obţinut din sursele aflate în
În unele cazuri persoanele rezidente ale Republicii Moldova care au obligaţia
reţinerii impozitelor la sursa de plată, la
achitarea veniturilor reţin la sursa de
plată un impozit, potrivit cotelor
La data publicării
51
Republica Moldova, acesta urmează să depună către
plătitorul venitului o cerere, în mod arbitrar, pentru restituirea impozitului pe venit achitat în plus. Restituirea, prin recalcularea impozitului pe venit, reţinut în plus din
sursele aflate în Republica Moldova, se efectuează de către
plătitorul venitului la cotele prevăzute de convenţie
(acord). În scopul restituirii prin recalcularea sumelor impozitului pe venit calculate şi achitate la buget, potrivit
cotelor prevăzute de prezentul cod, plătitorul venitului
urmează să prezinte la organul fiscal în a cărui rază se
deserveşte contribuabilul o dare de seamă corectată cu
stabilirea impozitului pe venit la cotele prevăzute de
convenţie (acord).”;
prevăzute de Convenţiile (Acordurile)
pentru evitarea dublei impuneri, în lipsa certificatului de rezidenţă. Ca urmare a studierii practicilor statelor membre IOTA şi statelor CSI în partea
ce ţine de eliberarea certificatelor de
rezidenţă au fost stabilite cazuri cînd atestările respective se fac în a doua
jumătate a anului (după termenul de 183
de zile) sau pentru anul trecut. Condiţiile rigide stabilite de legislaţia
naţională de prezentare a certificatului de
rezidenţă pînă la data plăţii, implică
dificultăţi de respectare a normei în cazul în care plăţile se fac în prima jumătate a
anului. Totodată, potrivit procedurii amiabile
stabilite de Tratatele internaţionale, în
termenul stabilit de aceste (2 – 3 ani), nerezidentul este în drept de a solicita restituirea impozitului achitat în plus. Modificarea are drept scop micşorarea
poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii
curente a organelor fiscale. (2) Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit,
pînă la data achitării venitului, un certificat de rezidenţă eliberat
de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă.
Certificatul de rezidenţă emis într-o limbă străină se prezintă
plătitorului de venit cu traducere în limba de stat, cu excepţia
celui emis în limba engleză sau în limba rusă. Certificatul de
rezidenţă se prezintă pe suport de hîrtie în original şi/sau în
formă electronică pentru fiecare perioadă fiscală în care se
achită venitul, indiferent de numărul, regularitatea plăţilor şi de
tipul venitului achitat. Modul de atestare a rezidenţei prin
intermediul certificatelor prezentate în formă electronică este
stabilit de Guvern. În cazul în care certificatul de rezidenţă nu a fost prezentat pentru perioada fiscală respectivă, se vor aplica
prevederile legislaţiei fiscale din Republica Moldova. (3) În cazul în care impozitul a fost reţinut la sursă înainte de
prezentarea certificatului de rezidenţă, suma impozitului reţinut
în plus pe parcursul anului este restituită plătitorului de venit
sau nerezidentului, la cererea nerezidentului, în termenul de
la alineatele (2), (4), (5) şi (9) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
52
prescripţie stabilit de legislaţia fiscală din Republica Moldova. (4) Cererea de restituire a impozitului reţinut în plus urmează să fie perfectată şi depusă fie de către plătitorul de venit rezident,
fie de către o altă persoană împuternicită de nerezident. În acest
sens, solicitantul va acţiona în relaţiile cu organele fiscale din
Republica Moldova în numele nerezidentului. Restituirea impozitului reţinut în plus se efectuează către solicitant în cazul
în care acesta nu are restanţe la buget. Restituirea impozitului
pe venit reţinut la achitarea veniturilor din surse aflate în
Republica Moldova nu se acceptă în cazul în care venitul (din care a fost reţinut un impozit) a fost obţinut prin intermediul
reprezentanţei permanente a nerezidentului. Documentele ce
urmează a fi prezentate de către solicitant autorităţilor
competente pentru restituirea impozitului achitat în plus sînt stabilite de Guvern. (5) Pentru impozitele reţinute la sursă în Republica Moldova,
autoritatea competentă eliberează nerezidentului un certificat
privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova. Forma certificatului şi lista documentelor în baza
cărora se eliberează certificatul se stabilesc de Guvern. (6) În cazul în care certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova a fost eliberat anterior, cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse
aflate în Republica Moldova este executată doar în situaţia
notificării nerezidentului şi a autorităţii competente a statului străin despre anularea certificatului emis anterior privind
atestarea impozitului pe venit. (7) În cazul în care cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut din surse aflate în Republica Moldova a fost
executată anterior, certificatul privind atestarea impozitului pe
venit achitat în Republica Moldova poate fi emis numai dacă: a) suma impozitului pe venit reflectată în certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova reprezintă suma impozitului pe venit care nu a fost restituită; b) nerezidentul a rambursat impozitul pe venit restituit anterior. (8) În cazul în care tratatele internaţionale au fost aplicate incorect şi au condus la neachitarea sau achitarea parţială la buget a impozitului pe venit, plătitorul de venit rezident care
este obligat să reţină la sursă şi să plătească impozitul poartă
răspundere în conformitate cu prezentul cod. (9) Modul de atestare şi confirmare a rezidenţei Republicii
Moldova în scopul beneficierii de prevederile convenţiilor
(acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova şi alte state se stabileşte de Guvern.
53
Articolul 801. Achitarea prealabilă a impozitului în cazul
repartizării dividendelor (1) Persoanele specificate la art.90 care achită dividende
acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul anului fiscal achită ca
parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende. (2) Suma impozitului achitată de agentul economic conform
alin.(1) este trecută în cont ca impozit aplicat venitului
impozabil al agentului economic respectiv pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea. (3) Dacă, în vreun an fiscal, trecerile în cont, permise agentului economic în conformitate cu alin.(2), depăşesc suma
impozitului pe venit în anul respectiv, diferenţa va fi
compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176.
47. Articolul 801: la alineatul (1), cuvintele „anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”; la alineatul (2), cuvintele „anul fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioadei fiscale”; la alineatul (3), cuvintele „vreun an fiscal” se înlocuiesc cu
cuvintele „vreo perioadă fiscală”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 81. Trecerea în cont a impozitelor calculate şi reţinute (1) În limitele anului fiscal, contribuabilii au dreptul de a trece în contul impozitului pe venit: c) plăţile efectuate pe parcursul anului fiscal respectiv în conformitate cu art.84; d) impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror
trecere în cont este permisă în conformitate cu art.82, pentru
sumele plătite sau calculate pentru acelaşi an fiscal.
48. Articolul 81: alineatul (1): la litera c), cuvintele „anului fiscal respectiv” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale respective ”, iar textul ,, în
conformitate cu art.84” se exclude; la litera d), cuvintele „acelaşi an fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „aceeaşi perioadă fiscală”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), alin.(11), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 82. Trecerea în cont a impozitului achitat în străinătate (3) Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se
49. La articolul 82 alineatul (3), cuvîntul „anul” se
înlocuieşte cu cuvintele „perioada fiscală”. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2)
01.01.2017
54
efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe
venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii (1) Dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe
venit îl au toţi contribuabilii.
50. Articolul 83: în denumirea articolului cuvintele „şi a documentului cu
privire la venitul societăţii” se exclud;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.60-62 şi art.83 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
La data publicării
(2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe
venit: a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,
cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi
acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind
achitarea impozitului; b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,
cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi
acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar: - obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu
excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din
plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii
personale de 10128 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1); - obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte
suma de 29640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care
obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă; - obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din
orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei pe an; - obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29640 lei pe an doar din plăţile primite conform art.90;
alineatul (2): litera b): cifra ,,10128” se înlocuieşte cu cifra ,,10620”, iar cifra
,,29640”, în toate cazurile, se înlocuieşte cu cifra ,,31140”; se completează cu o nouă liniuță cu următorul cuprins: ,,- vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă (scot din
uz) active de capital;”;
A se vedea argumentele expuse la art.15 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.15 lit.a), art.33
alin.(1) şi alin.(2), art.34 alin.(1) şi
alin.(2), art.35 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi
art.83 alin.(2) lit.b) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Completarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop racordarea
prevederilor art.83 din Codul fiscal la prevederile Capitolului 5 ,,CREŞTEREA ŞI PIERDEREa DE CAPITAL” al titlului II din Codul fiscal. Astfel, în lege se specifică expres
obligația persoanei fizice de a prezenta
declarația cu privire la impozitul pe venit
01.01.2017
55
- direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit
calculat anual la buget;
în cazul vînzării, schimbului altei forme
de înstrăinare (scoaterii din uz) a activelor de capital. .
c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor
publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei
privind achitarea impozitului; d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, precum şi persoanele care administrează
succesiunea conform art.17, indiferent de prezenţa obligaţiei
privind achitarea impozitului; e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica
Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea
impozitului.
la litera c), după textul „persoanele juridice rezidente,” se
completează cu textul „ , inclusiv cele specificate la art.511 - 513”;
Completarea are drept scop stabilirea clarităţii asupra obligaţiei de prezentare a
declaraţiei cu privire la impozitul pe
venit, în contextul în care subiecţii stabiliţi la art. 511 - 513 beneficiază de scutiri de la plata impozitului. Stabilirea scutirii de plata impozitului pe venit derivă din determinarea obligaţiei
impozitului aferent veniturilor obţinute
La data publicării
(3) Societăţile definite la art.5 pct.9) şi la capitolul 9, în
persoana conducătorului sau altui reprezentant al acestora, sînt
obligate să prezinte un document cu privire la venitul obţinut de
societate în anul fiscal, însoţit de informaţia necesară, în
conformitate cu cerinţele stabilite de Guvern. (4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau documentul cu privire la venitul societăţii se completează în conformitate cu
procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de
acesta, şi se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu excepţia cazurilor
prevăzute la alin.(5)-(10). În cazul depistării de către
contribuabil, după 25 martie, în declaraţia prezentată organului
fiscal sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a
greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii
corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la
venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, în condiţiile prezentului cod, o dare de seamă corectată.
alineatul (3) se abrogă; alineatul (4) va avea următorul cuprins: ,,(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se
completează în conformitate cu procedura stabilită de
Ministerul Finanţelor, potrivit formei aprobate de acesta, şi
se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5)-(10).”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.9) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.9), art.60-62 și art.83 denumire, alin.(3) și alin.(4)
din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar a se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8),
La data publicării
56
art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(6) Dacă contribuabilul persoană juridică, reprezentanţa
permanentă, forma organizatorică cu statut de persoană fizică,
potrivit legislaţiei, îşi încetează activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a acestuia este obligată, în termen de 25 de zile de la încetarea activităţii, să informeze despre
aceasta în scris organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat şi, în termen de 6 luni de la luarea deciziei de încetare a activităţii,
să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru
întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia
persoana juridică, reprezentanţa permanentă, forma
organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, a desfăşurat activitate de întreprinzător.
la alineatul (6), după cuvintele ,,în termen de” se introduc
cuvintele „pînă la”, iar cuvintele „anului fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele „perioadei fiscale”;
Propunerea are drept scop micşorarea
termenului de depunere a declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit în cazul contribuabililor care nu au activitate. Modificările au drept scop micşorarea
poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii
curente a organelor fiscale.
La data publicării
(7) Dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul
permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să
prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, în modul
stabilit de Guvern, pentru întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident. (10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă
permanentă, conform art.5 pct.15), în termen de 30 de zile din
ziua obţinerii acestui statut, este obligată să prezinte organului
teritorial al Serviciului Fiscal de Stat declaraţia cu privire la
impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent pe parcursul căruia a fost desfăşurată activitatea de întreprinzător.
la alineatul (7), cuvintele „a anului” se înlocuiesc cu
cuvîntul „fiscală”, iar cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu
cuvintele „Ministerul Finanţelor”; la alineatul (10), cuvintele „a anului precedent” se
înlocuiesc cu cuvîntul „precedentă”.
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81
01.01.2017
01.01.2017
57
alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 84. Achitarea impozitului în rate
51. Articolul 84 se completează cu alineatul (5) cu
următorul cuprins: „(5) Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) al
prezentului articol, agenţii economici care aplică perioada
fiscală prevăzută la art.121 alin.(4) sînt obligaţi să achite,
pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale
curente, sume egale cu 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit,
conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală respectivă; sau b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului
titlu, pentru perioada fiscală precedentă.”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege
La data publicării
Articolul 87. Termenele, modul, forma şi locul achitării impozitului (2) Modul, forma şi locul achitării impozitului sînt
reglementate de Guvern.
52. La articolul 87 alineatul (2), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele „Ministerul Finanţelor”.
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul
rezidentului Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice
reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi
instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei
fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a
53. La articolul 90, textul ,,a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a administratorilor autorizați, a biroului individual al mediatorului” se înlocuiește cu textul ,,persoanelor
menționate la cap.101”, iar textul ,,arendei terenurilor agricole şi/sau” se exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.36 şi 362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, şi art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII
01.01.2017
58
întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a administratorilor autorizați, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de
către aceasta conform art.18. Nu se reţine în prealabil suma în
mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89,
901 şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai
Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţat,ă a
activelor de capital.
din Codul fiscal al proiectului de lege. Totodată, se propune ca veniturile
persoanelor fizice cetățeni din darea în arendă a terenurilor agricole să fie
impozitate final la sursa de plată, la cota
de 7%. Măsura propusă are drept scop eficientizarea administrării fiscale a
obligațiilor fiscale privind impozitul pe veniturile respective, precum și
simplificarea procesului de conformare fiscală a contribuabililor persoane fizice
cetățeni care obțin venituri din darea în arendă a terenurilor agricole. Menționăm că, reţinerea finală a impozitului la sursa de plată scuteşte
beneficiarul veniturilor respective de la includerea lor în componenţa venitului
brut, precum şi de la declararea acestora. La fel, menționăm că, cota propusă are
drept scop asigurarea respectării
principiului echităţii fiscale, prin
impozitarea veniturilor respective la cota primei trepte de impozitare a persoanelor fizice cetățeni. Modificările vizează art.90 şi art.901
alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege
Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit (3) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime
de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care
nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în
posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei
terenurilor agricole.
54. Articolul 901: alineatul (3) va avea urma următorul conținut: ,,(3) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în
mărime de: - 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice
care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă,
uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia
arendei terenurilor agricole; - 7% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care
nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la
transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă,
uzufruct) a terenurilor agricole.”;
A se vedea argumentele expuse la art.90 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.90 şi art.901
alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la
buget un impozit în mărime de: alineatul (33): la liniuțele doi și trei, după textul ,,şi/sau din loterii ” se
Se propune ca aferent veniturilor obținute din pariurile sportive să se
01.01.2017
59
- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia
cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii; - 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din
loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%
din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din
loterii, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau
depăşeşte 50 mii lei.
introduce textul ,,şi/sau pariurile sportive”; la liniuţa a doua cuvintele „dar nu depăşeşte” se înlocuiesc
cu cuvintele „de pînă la”;
aplice același regim fiscal ca și pentru cîștigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii. Astfel, cîștigul obținut din pariurile sportive a căror valoarea nu depăşeşte
10% din scutirea personală stabilită la
art.33 alin.(1) din Codul fiscal va constitui venit neimpozabil, iar suma care depășește această mărime se va
impozita final la sursa de plată la cotele: - 18% din cîştigurile, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10%
din scutirea personală stabilită la art.33
alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei; - 25% din cîştigurile, în partea în care
valoarea fiecărui cîştig este egală sau
depăşeşte 50 mii lei. Modificările vizează art.20 pct.p1) şi
art.901 alin.(33) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea poartă un caracter redacțional.
(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decît cele
specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în
mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele menţionate
sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal
în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel
tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea
imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată
în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.
la alineatul (34) cifra ,,5%” se înlocuieşte cu cifra ,,10%”;
Se propune majorarea cotei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cetățeni obținute din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,
arendă, uzufruct) proprietate imobiliară
unor altor persoane fizice cetățeni la cota
de la 5% la 10% din valoarea contractului. Măsura dată are drept scop
asigurarea respectării principiului
echităţii fiscale, prin impozitare tuturor veniturilor persoanelor fizice cetățeni din
darea în posesie şi/sau în folosinţă
(locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare la aceeași cotă de
10 %, indiferent de persoana cărei sunt transmise aceste bunuri. Menționăm că, legislația fiscală actuală
prevede că în cazul în care persoana
fizică transmite în posesie şi/sau în
folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietății imobiliare agenților
01.01.2017
60
economici, veniturile acestei persoane se impozitează cu 10%, iar în cazul cînd această proprietate este transmisă altei
persoanei fizice cetățeni venitul se
impozitează la cota de 5%. (35) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime
de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu
excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea
aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă
naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a
producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi
sacrificată, cu excepţia laptelui natural.
la alineatul (35), cifra ,,2%” se înlocuieşte cu cifra ,,3%”; Se propune majorarea graduală a impozitului pe venitul persoanei fizice cetățeni din livrarea agenților economici
a producţiei din fitotehnie şi horticultură
în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a
produselor derivate din nuci, şi a
producţiei din zootehnie în formă
naturală, în masă vie şi sacrificată, cu
excepţia laptelui natural, de la 2% la 3%. Această măsură are drept scop asigurarea echității fiscale față de cetățenii care
realizează venituri altele decît cele
salariale, prin egalarea cotelor impozitului la cotele standard stabilite pentru persoanele fizice cetățeni. Concomitent, menționăm că la
introducerea acestui impozit, s-a convenit asupra faptului că acest impozit
va fi majorat gradual pentru această
categorie de venituri.
01.01.2017
se completează cu alineatul (36) cu următorul cuprins: ,,(36) Fiecare comisionar reține un impozit în mărime de 10% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu
excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către
acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor.”.
Se propune introducerea reținerii finale la sursă a impozitului din venitul persoanei fizice din vînzarea bunurilor prin intermediu unităţilor de comerţ de consignaţie. Această măsură va avea un impact
pozitiv atît asupra obligațiilor fiscale privind impozitul pe veniturile respective, precum și simplificarea
procesului de conformare fiscală a
contribuabililor persoane fizice cetățeni
care obțin asemenea venituri, cît și
asupra bugetului. Menționăm că, reţinerea finală a impozitului la sursa de plată scuteşte
beneficiarul veniturilor respective de la includerea lor în componenţa venitului
brut, precum şi de la declararea acestora.
01.01.2017
Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi 55. Articolul 92: A se vedea argumentele expuse la art.74 01.01.2017
61
prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a
documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute (5) Guvernul stabileşte lista şi forma documentelor solicitate
conform prezentului articol, precum şi modul de completare a
acestora.
la alineatul (5), cuvîntul „Guvernul” se înlocuieşte cu
cuvintele „Ministerul Finanţelor”; alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în
conformitate cu art.88-90, art.901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de
25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în
care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi
codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a
impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include
şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele
veniturilor achitate în folosul lor. În cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele menționate, care sînt obligate să
rețină la sursă impozitul pe venit, se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte
darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/ repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. (4) Persoanele indicate la alin.(3) sînt obligate, pînă la 1 martie
al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate
plăţile, să prezinte beneficiarului acestor plăţi informaţii privind
tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6)
şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.
la alineatul (3), textul ,,- dacă venitul achitat (pe tip de
venit)depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33
alin.(1),” se exclude, iar cuvintele „anului fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele „anul calendaristic” iar în final se
completează cu textul ,,Prevederile prezentului alineat nu
se aplică plătitorilor de venituri menţionate la
art.901 alin.(35) - dacă venitul achitat (pe tip de venit) nu depăşeşte suma de 31140 lei”.
Modificarea are drept scop simplificarea procedurii de prezentare a informaţiei
organelor fiscale, micșorînd sarcina entităților la aspectul de declarare. A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege.
La data publicării
Articolul 96. Cotele T.V.A. Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a
mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe
teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: - 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi
produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor
alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
56. Articolul 96 :
62
- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi
autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat
de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului
contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate
pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu
conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate; - 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610,
300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000; - 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia
tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de
transport şi de distribuţie a gazelor naturale; - 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie,
fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată
şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile
tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie,
060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex.070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100,
080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214; - 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau
livrat pe teritoriul Republicii Moldova; c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu
art.104.
la liniuţa a doua, textul „şi 220890” se înlocuieşte cu
textul „şi 220890910”;
Modificarea are drept scop concretizarea poziţiei tarifare pentru alcoolul etilic
nedenaturat, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină în
ambalaj pînă la 2 litri . Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a
doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal
al proiectului de lege.
La data publicării
după liniuța a 6, se introduce o liniuță nouă cu următorul
cuprins: „- 8% - la biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice şi apei calde, livrat pe teritoriul Republicii
Se propune aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a cotei reduse a TVA de 8% la livrarea biocombustibilului solid destinat producerii energiei termice şi apei calde,
01.01.2017
63
Moldova, inclusiv şi la materia primă livrată în scopul
producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din
industria alimentară, reziduuri de lemn;”.
inclusiv şi a materiei prime utilizate în
scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produsele din
activitatea agricolă şi silvică, reziduurile
vegetale agricole şi forestiere, reziduurile
vegetale provenite din industria alimentară, reziduurile de lemn. Actualmente, art.104 lit.b1) din Codul fiscal prevede aplicarea cotei zero a TVA doar pentru biomasa lemnoasă, erbacee
şi din fructe destinată producerii energiei
termice şi apei calde. Astfel, conform modificărilor propuse, cota redusă a TVA de 8% se aplică atît pentru biocombustibilul solid, cît şi
pentru materia primă utilizată la
producerea acestuia, care este prevăzută
în Tabelul nr.1 din Hotărîrea Guvernului
nr.1070 din 27.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibil solid. Propunerea de aplicare a cotei reduse a TVA de 8% pe tot lanţul de producere şi
livrare a biocombustibilului solid şi a
materiei prime destinată producerii acestuia este condiţionată de tratamentul
fiscal existent la moment pentru producţia de fitotehnie şi horticultură, în
contextul în care, materia primă destinată
producerii biocombustibilului solid este asigurată în mare parte din ramurile
respective ale agriculturii. Scopul modificării propuse prin aplicarea
cotei reduse a TVA de 8% în loc de 0% este reducerea cheltuielilor bugetare în partea ce ţine de restituirea sumei TVA,
precum şi reducerea cheltuielilor administrative aferente restituirii TVA la beneficierea cotei zero a TVA. Suplimentar, având în vedere angajamentele Republicii Moldova faţă
de comunitatea internaţională, în ceea ce
ţine de transpunerea legislaţiei
comunitare şi, implicit, a abordării
64
europene la promovarea surselor proprii de energie regenerabilă – biomasă, în cazul Republicii Moldova, considerăm
necesară oferirea unui suport tuturor
actorilor din domeniul respectiv – atât subiecţii de pe filiera de consum, cât şi
de producere a biocombustibilului solid. Trendurile pozitive de dezvoltare pe care le-a cunoscut acest segment de piaţă
începând cu anii 2010-2011 – o majorare a numărului de producători şi respectiv, a
volumului producţiei de biocombustibil,
estimată la o rată de 50% anual (de la 11
producători în 2011 la peste 80 producători activi în 2015), se
direcţionează către un eventual „prag de
saturaţie”, care ar rezulta într-o stagnare a pieţii şi a efectelor economice pozitive
pe care le-a generat aceasta. Conform Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile, de modificare şi ulterior de
abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi
2003/30/CE, în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniul surselor de energie regenerabilă, statelor membre
UE şi în mod corespunzător statelor cu
statutul de Părţi Contractante în cadru
Comunităţii Energetice, li se recomandă
aplicarea, după caz, a următoarele
măsuri: (a) scheme de sprijin; (b) măsuri de cooperare între diferite
state membre şi cu ţări terţe. Astfel, întru asigurarea unei creşteri
continue şi constante a pieţei locale de
producere a biocombustibil solid, precum şi aplicarea unor instrumente de stimulare a consumului de combustibil naţional, se propune efectuarea
modificărilor privind aplicarea cotei
reduse de 8% a TVA atît la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a biocombustibilul solid destinat
65
producerii energiei termice, cît şi a
materiei prime utilizate la producerea acestuia. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102
alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 98. Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile (2) Pentru livrări de mărfuri şi servicii pe teritoriul Republicii
Moldova, contractate în valută străină cu decontare în monedă
naţională, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc la data
plăţii, iar diferenţele dintre valoarea calculată a mărfurilor, serviciilor la data eliberării facturii fiscale şi valoarea calculată
a mărfurilor, serviciilor la cursul oficial al leului moldovenesc
stabilit la data plăţii constituie valoare impozabilă a livrării de
mărfuri, servicii contractate în valută străină.
57. La articolul 98 alineatul (2), cuvintele „stabilit la data
plății” se înlocuiesc cu cuvintele „stabilit la data
specificată în contract”.
Modificarea prevede concretizarea valorii impozabile cu T.V.A. aferentă
sumelor calculate suplimentar rezultate din diferențele dintre valoarea calculată
a mărfurilor, serviciilor la data eliberării
facturii fiscale și cea stabilită la data
specificată în contractul care este
încheiat în valută străină între rezidenţii
Republicii Moldova.
La data publicării
Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (2) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se
raportează la consumuri sau la cheltuieli.
58. Articolul 102: la alineatul (2), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu
cuvîntul „costuri”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) și alin.(11); art.125 alin.(2) şi
(21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
(3) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se
trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează
a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite
de TVA. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără
TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor
primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile
la alineatul (3) ultimul alineat, după cuvintele „în modul descris mai sus” se introduc cuvintele „și se aproximează
conform regulilor matematice pînă la un semn după
virgulă”;
Modificarea presupune precizarea modului de indicare a proratei în cazul ajustării sumei TVA trecute în cont
aferent procurărilor destinate pentru
efectuarea livrărilor mixte în ultima lună
a anului şi anume, aproximarea acesteia
conform regulilor matematice pînă la un
semn după virgulă. Modificarea dată are drept scop
excluderea inexactităţilor la determinarea
proratei la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă
fiscală. Actualmente, prevederile art.102 alin.(3) din Codul fiscal nu specifică necesitatea
La data publicării
66
materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă
fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.
Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale
precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării
proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.
aproximării valorii proratei în cazul în care acestea nu este un număr întreg ci o valoare zecimală.
după alineatul (3) se introduc alineatele (31) şi (32) cu următorul cuprins: „(31) Sumele TVA trecute în cont de subiectul impozabil pe mărfurile (serviciile) procurate se exclud din trecerea în cont şi se raportează la cheltuieli în cazul modificării
regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor) din
impozabil în scutit de TVA. Din trecerea în cont se exclud sumele TVA în mărimea
atribuită anterior la trecerea în cont pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale
supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii
contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Sumele TVA care se exclud din trecerea în cont în conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul mărfurilor (serviciilor), inclusiv a activelor materiale şi
nemateriale supuse uzurii, ci se raportează la cheltuieli. Raportarea sumelor TVA la cheltuieli se efectuează în
perioada fiscală imediat următoare în care a fost modificat regimul fiscal. (32) Sumele TVA raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile (serviciile) procurate se trec în cont la
modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor
(serviciilor) din scutit de TVA în impozabil. Se trec în cont sumele TVA în mărimea atribuită anterior
la costuri sau cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii contabile, fără a
lua în considerare valoarea reevaluată. Atribuirea la trecerea în cont a sumelor TVA se efectuează
în perioada fiscală imediat următoare în care a fost modificat regimul fiscal.”;
Modificarea prevede reflectarea în Codul fiscal a modalităţii de excludere din trecerea în cont şi raportarea la costuri
sau la cheltuieli a sumei TVA în cazul modificării regimului fiscal pentru
livrarea mărfurilor (serviciilor) din
impozabil în scutit de TVA, precum şi modalitatea de trecere în cont a sumei TVA anterior raportată la costuri sau cheltuieli la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor (serviciilor)
din scutit de TVA în impozabil. Totodată, se permite excluderea de la
trecerea în cont a sumei TVA pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse
uzurii – în mărimea sumei TVA aferente
valorii reziduale (contabile), fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Concomitent, se permite trecerea în cont a sumei TVA în mărimea atribuită la
costuri sau cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei TVA aferente valorii
reziduale (contabile), fără a lua în
consideraţie valoarea reevaluată. Perioada în care se efectuează raportarea
sumei TVA la costuri sau la cheltuieli, precum şi trecerea în cont a sumei TVA raportată anterior la costuri sau la
cheltuieli este perioada fiscală în care
mărfurile (serviciile), inclusiv activele
materiale şi nemateriale supuse uzurii, au
fost livrate (transmise) după modificarea regimului fiscal.
01.01.2017
67
Suplimentar, este de menţionat că, suma
TVA care se exclude de la trecerea în cont nu se include în costul mărfurilor
serviciilor, inclusiv a activelor materiale şi nemateriale supuse uzurii, ci se
raportează la cheltuieli. Actualmente, art.102 din Codul fiscal nu reglementează modul de reflectare a
sumelor TVA raportate la cheltuieli sau trecute în cont în cazul modificării
regimului fiscal privind TVA din scutit în impozabil şi invers. Scopul modificărilor propuse este
prevederea expresă a mecanismului de reflectare a sumei TVA în cazul modificării regimului fiscal privind TVA
din scutit în impozabil sau din regimul fiscal impozabil în regim fiscal scutit de TVA.
(4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile
materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător
au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă
uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuielile perioadei.
la alineatul (4), cuvîntul „consumuri” se înlocuiește cu
cuvîntul „costuri”; A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi
(21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
(6) Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale,
serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A., sau b) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile importate; c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate. Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist
sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu
după alineatul (6) se introduce alineatul (61) cu următorul
cuprins: „(61) În cazul primirii facturii fiscale pentru servicii procurate de către cumpărător pînă la data de 10 inclusiv a
lunii următoare celei în care a avut loc livrarea
documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate pentru serviciile procurate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în
procesul desfășurării activității de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.”;
Modificarea prevede acordarea posibilităţii agentului economic de
trecere în cont a sumei TVA pentru serviciile procurate în luna în care a avut loc livrarea acestora, dacă agentul
economic primeşte factura fiscală pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoarele
celei care a avut loc livrarea. Actualmente, se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a
fi achitată pentru serviciile procurate
La data publicării
68
emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare,
subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de
vînzare a bunurilor gajate.
dacă subiectul impozabil dispune de
factură fiscală pentru prestările de servicii. Scopul modificărilor propuse este
beneficierea de către agenţii economici
de dreptul la trecerea în cont a sumei TVA aferente prestării serviciilor în luna
în care a avut loc livrarea acestora în cazul primirii facturii fiscale pînă la data
de 10 inclusiv a lunii următoare celei în
care a avut loc livrarea respectivă. (8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe
valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în
afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a
livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 17) pentru livrarea produselor din biomasă lemnoasă, erbacee și
din fructe destinată producerii energiei termice și apei calde: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero
a T.V.A.; b) scrisoarea beneficiarului pe formular oficial privind confirmarea faptului utilizării volumului (cantității) procurate
conform destinației; c) facturile fiscale pentru livrările impozitate la cota zero a T.V.A.;
alineatul (8), punctul 17) se abrogă;
A se vede argumentele expuse la art.96 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102 alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(10) La apariţia condiţiilor stabilite la art.1181, subiectul impozabil este în drept să treacă în cont suma T.V.A. achitată
sau care urmează a fi achitată furnizorului pe valorile materiale,
serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care
factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor,
serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul
general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.1181 alin.(11), cumpărătorul
(beneficiarul) va avea dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu informarea
organului fiscal, în modul şi în termenul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, despre nerespectarea de către furnizor a prevederilor art.1181.
la alineatul (10), propoziţia a doua va avea următorul
cuprins:
„În cazul în care cumpărătorul (beneficiarul) mărfurilor,
serviciilor nu a înregistrat factura fiscală primită în
Registru general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.1181 alin.(11), cumpărătorul (beneficiarul) nu va avea dreptul la
trecerea în cont a sumei T.V.A. aferentă facturii fiscale respective.”;
Modificările respective au drept scop stabilirea obligaţiei de înregistrare în
Registru general electronic al facturilor fiscale de către cumpărător şi exercitarea
dreptului la trecerea în cont a sumei TVA doar în cazul înregistrării ei în termenii
prestabiliţi în registrul respectiv de către
cumpărător. Prin modificările respective se va institui
un mecanism ce va permite Serviciului Fiscal de Stat depistarea din oficiu a cazurilor de trecere neîntemeiată în cont a sumei TVA de către subiecţii
impozabili în baza facturilor fiscale primite de la furnizori ce nu-şi onorează
obligaţiile fiscale faţă de buget, şi va
permite minimizarea efectelor
La data publicării
69
fenomenului documentării tranzacţiilor
fictive. De asemenea, modificările în cauză au
drept scop înlăturarea inadvertențele
existente în legislaţie, care condiţionează
exercitarea dreptului la trecerea în cont a sumei TVA de către cumpărători de
acţiunile ce urmează a fi întreprinse de
terţele persoane-furnizori prin înregistrarea de către ultimii în RGEFF a
facturilor fiscale emise. Modificarea vizează art.102 alin.(10),
art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreținerea, funcționarea și reparația autoturismelor
folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 și
121 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova se
trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 și 121 din
Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru
întreținerea, funcționarea și reparația a mai mult de un singur
autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele
minore 112 și 121 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova nu se trece în cont și se raportează la consumuri sau la cheltuieli.
la alineatul (11), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2), alin.(4) și alin.(11); art.125 alin.(2) şi
(21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 103. Scutirea de T.V.A. (1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi
pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii
impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de
întreprinzător în Republica Moldova:
59. Articolul 103 alineatul (1):
1) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi
arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente
tranzacţiilor respective;
la punctul 1), cuvintele „arenda acestora” se înlocuiesc cu
cuvintele „locaţiunea locuinţei şi arenda pămîntului”; Modificarea dată prevede specificarea
expresă a scutirii de TVA pentru
transmiterea în locaţiune a locuinţei şi
transmiterea în arendă a pămîntului. Actualmente, scutirea de TVA se aplică
pentru livrarea locuinţei, pămîntului,
arenda acestora, ceea ce presupun că, atît arenda pămîntului, cît şi arenda locuinţei
sunt scutite de TVA. Însă, potrivit art.911 alin.(1) din Codul
civil nr.1107-XV din 06.06.2002, arenda
La data publicării
70
este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole
(arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit
de părţi. Astfel, arenda se aplică doar pentru
terenuri şi alte bunuri agricole. Totodată, conform art.875 din Codul
civil, prin contractul de locaţiune, o
partea (locator) se obligă se dea celeilalte
părţi (locatar) un bun determinat
individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi locaţiune temporară, iar
acesta se obligă să plătească chiria. La aceasta, conform normelor juridice contractele de locaţiune se referă şi la
locuinţe. În contextul celor expuse supra, scopul modificărilor propuse este excluderea
interpretărilor eronate privind regimul
fiscal al TVA aferent transmiterii locuinţei în locaţiune şi vine întru
racordarea normelor din Codul fiscal la normele juridice prevăzute în Codul
civil. 6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate,
pentru care se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi
legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de
licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi
plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale; serviciile acordate de către avocaţi şi notari, de către
executori judecătoreşti, serviciile de înregistrare în registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest
registru; serviciile de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei
din registrele de stat respective;
la punctul 6), textul „serviciile acordate de către avocaţi şi
notari, de către executori judecătoreşti” se înlocuieşte cu
cuvintele „activitatea profesională conexă sectorului
justiţiei”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea presupune scutirea de TVA a activităţii desfăşurate de către
asociaţiile profesionale a reprezentanţilor
profesiilor conexe sistemului justiţiei. Actualmente, sunt scutite de TVA doar activităţile desfăşurate de către avocaţi,
notari şi executori judecătoreşti. Astfel, scopul modificărilor propuse constă în stabilirea unui regim unic
privind TVA pentru toate activităţile
desfăşurate de asociaţiile profesionale, în corelarea cu principiul echităţii fiscale,
stipulat la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, care prevede tratarea egală a
La data publicării
71
persoanelor fizice şi juridice, care
activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale. Totodată, întru neadmiterea situaţiilor de
tratare a serviciilor prestate de către acest
grup de contribuabili ca activitate în urma căreia survine obligaţia de
înregistrare ca plătitor al TVA, se
impune specificarea expresă a
asociaţiilor profesionale care sunt scutite de TVA, conform art.103 alin.(1) pct.6) din Codul fiscal, pentru excluderea situaţiilor de tratare neunivocă a
legislaţiei fiscale. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
7) serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi
eliberare de brevete (cu excepţia celor de intermediere şi a celor
aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11 alin.(1) lit. d)
din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal ), referitoare la obiectele proprietăţii industriale, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale
drepturilor conexe;
punctul 7) se abrogă; Modificarea data prevede aplicarea cotei standard a TVA de 20% pentru serviciile legate de operaţiunile de acordare de
licenţe şi eliberarea de brevete (cu excepţia celor de intermediere şi a celor aferente importului de mărfuri prevăzute
la art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal), referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe. Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.7) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA serviciile legate de operaţiunile de
acordare de licenţe şi eliberarea de
brevete (cu excepţia celor de
intermediere şi a celor aferente importului de mărfuri prevăzute la art.11
alin.(1) lit.d) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal), referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe. Scopul modificărilor propuse este
01.01.2017
72
racordarea prevederilor legislaţiei fiscale naţionale la legislaţia şi practica Uniunii Europene, majorarea bazei impozabile, precum și legalizarea utilizării softurilor
licențiate și a altor obiecte de proprietate
intelectuală. 12) serviciile financiare: a) acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de credit,
alte garanţii ale operaţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv
gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit
din partea creditorilor (operaţiile de creditare, de virament,
fiduciare, legate de creditare, de decontări de casă, căutarea
sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea, închiderea şi
reîntocmirea conturilor); b) operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor de depunere, de decontare şi bugetare, viramentele, titlurile de creanţă, cecurile şi alte instrumente financiare, cu
excepţia veniturilor de pe vînzarea mărfurilor în cazul
nerambursării creditului, din acordarea serviciilor
informaţionale, de consultanţă şi de expertiză, din procurarea şi
arendarea locurilor de broker la bursă, din darea în arendă, din
serviciile de încasare şi livrare a banilor în numerar clienţilor,
din serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de
preţ, a banilor în numerar, a valorilor mobiliare şi a
documentelor, a veniturilor de la operaţiile fiduciare de
gestionare a bunurilor clienţilor, de la lichidarea bunurilor întreprinderilor care au dat faliment, din aprovizionarea contra plată a clienţilor cu documentaţia normativă; c) importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă
naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină
(inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de
circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri
numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia
tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte livrări
către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste mărfuri; d) operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor valori mobiliare, inclusiv operaţiile
comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor mobiliare,
operaţiile registratorilor independenţi; e) operaţiile legate de instrumentele financiare derivate, de acordurile forward, de opţiuni şi de alte operaţii financiare; f) serviciile legate de gestionarea fondurilor investiţionale şi
punctul 12) litera b), cuvîntul ,,viramentele” se înlocuiește
cu textul ,,transferurile, inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată,”;
Modificarea prevede specificarea expresă
a serviciilor financiare care sunt scutite de TVA și anume transferurile efectuate
inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată. Actualmente, scutirea de TVA se aplică
asupra unui spectru larg de servicii financiare inclusiv pentru efectuarea transferurilor, fără specificare expresă aferentă efectuării acestora prin
intermediul prestatorilor serviciilor de plată. Scopul modificării propuse constă în
elucidarea interpretărilor duale în partea
ce ține de scutirea de TVA a serviciilor
de recepționare a plăților electronice
(prin intermediul oricăror dispozitive de
comunicație electronică), utilizarea
cărora la moment înregistrează o creștere
considerabilă, concomitent cu corelarea noțiunilor utilizate în legislația financiar-bancară. Astfel, potrivit art.5 alin.(1) din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și monedă electronică,
persoanele juridice care au dreptul de a presta servicii de plată (în continuare – prestatori de servicii de plată) sînt: a) băncile care activează în conformitate
cu Legea instituţiilor financiare; b) societăţile de plată; c) societăţile emitente de monedă electronică; d) furnizorii de servicii poştale care
activează în conformitate cu Legea poştei; e) Banca Naţională a Moldovei (în
continuare – Banca Naţională) – în cazul
La data publicării
73
fondurilor nestatale calificate de pensii; g) operaюiile de asigurare єi/sau de reasigurare, inclusiv serviciile de intermediere a acestora;
în care nu acţionează în calitate de
autoritate a politicii monetare sau în calitate de altă autoritate publică; f) Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor (în continuare – Trezoreria de Stat).
21) timbrele de acciz de la poziţia tarifară 490700100 importate
şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
la punctul 21), poziţia tarifară„490700100” se înlocuieşte
cu poziţia tarifară„490700”;
Modificarea are drept scop concretizarea poziţiei tarifare pentru timbrele de acciz destinate marcării mărfurilor supuse
accizelor. Modificarea vizează art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal şi art.28 lit.p) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
La data publicării
24) autoturismele şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321,
870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870390100);
la punctul 24), după textul „870390100)” se introduce
textul „ , scutere cu motor electric de la poziţia tarifară 871190900 ”;
Modificarea dată prevede aplicarea
scutirii de TVA la importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a scuterelor cu motor electric de la poziţia tarifară 871190900, în contextul
introducerii scutirii de TVA a vehiculelor cu motor electric. Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal sunt scutite de TVA autoturismele şi alte autovehicule
(poziţiile tarifare 870321, 870322,
870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870390100). Scopul modificării produse constă în
facilitarea importului şi livrării scuterelor
cu motor electric. Eventualele pierderi la bugetul de stat constituie 195 mii lei.
01.01.2017
29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în
modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare
a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor
executate. Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi comercializate, transmise
punctul 29) va avea următorul cuprins: „29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau
executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul
statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de
legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale
respective se stabileşte de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau
executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se
raportează la costul produselor fabricate, serviciilor
prestate şi/sau lucrărilor executate.
Modificarea prevede interzicerea înstrăinării sau transmiterii în folosinţă
sub orice formă prevăzută de legislaţie
atît integral, cît şi părţi componente ale
activelor materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) şi sunt scutite
de TVA şi taxă vamală. Actualmente, art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea
La data publicării
74
în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar
pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în care
aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă
anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara
uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă,
locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la
expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către
beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în
factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală
respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung
sau de la valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale.
Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi înstrăinate sau transmise în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente
ale acestora pe parcursul a 3 ani de la data validării
declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu
excepţia cazului în care aceste active materiale pe termen
lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au
suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care
aceste active materiale pe termen lung se înstrăinează sau
se transmit în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente
ale acestora pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează
şi se achită de către beneficiar (cumpărător) pornind de la
valoarea indicată în factura eliberată în momentul
beneficierii de facilitatea fiscală respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung sau de la
valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale.”;
nr.1380-XIII din 20.11.1997 prevede doar anumite forme de înstrăinare şi transmitere a activelor materiale pe termen lung, care au beneficiat de scutirea de TVA şi taxă vamală la
introducerea în capitalul statutar (social) al agentului economic. Scopul modificărilor propuse este
evitarea interpretărilor duale ale legislaţiei, precum şi prevederea tuturor
formelor de înstrăinare sau transmitere
pe care le pot utiliza agenţii economici,
care au introdus activele materiale pe termen lung în capitalul statutar (social) cu aplicarea facilităţilor fiscale şi
vamale. Modificarea vizează art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
(94) T.V.A nu se aplică materiei prime secundare, inclusiv
deşeurilor şi reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de
plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi
neferoase, reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje
ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de
întreprinzător în Republica Moldova.
alineatul (94) va avea următorul cuprins: „(94) Se scutesc de T.V.A deşeurile şi reziduurile de
metale feroase şi neferoase, reziduurile industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora procurate pe teritoriul
Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de întreprinzător în Republica
Moldova, precum și deşeurile şi reziduurile de hîrtie şi de
carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă)
procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către
subiecţii impozabili ca rezultat al activităţii lor de
întreprinzător în Republica Moldova.”.
Modificarea dată are caracter redacţional
şi prevede concretizarea tipurilor de deșeuri care sunt scutite de TVA astfel
încît să nu existe dubii la interpretarea
legii. Actualmente, scutirea de TVA se aplică
pentru materia primă secundară, inclusiv
deşeuri şi reziduuri de hîrtie şi de carton,
de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi
de sticlă), de metale feroase şi neferoase,
reziduurilor industriale care conţin
metale sau aliaje ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către
subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat
al activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova. Cu toate acestea, cadrul legal privind deşeurile de producţie şi menajere nu prevede expres
noţiunea de materii prime secundare. Astfel, scopul modificării date este
excluderea interpretărilor duale privind
aplicarea normei respective, precum şi
racordarea termenilor utilizaţi
La data publicării
75
actualmente în Legea nr.1347 din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.
Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări: b1) biomasa lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii
energiei termice şi apei calde;
60. Articolul 104: litera b1) se abrogă;
A se vede argumentele expuse la art.96 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) art.102
alin.(8) pct.17) şi art.104 lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
c) în baza principiului reciprocităţii, importul şi/sau livrarea pe
teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate
folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile
consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele
organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova,
destinate uzului sau consumului personal de către membrii
personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de
către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu
excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor
străini şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica
Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte
de Guvern;
la litera c), cuvîntul „importul” se înlocuieşte cu cuvîntul
„introducerea”.
Modificarea dată poartă un caracter
redacţional şi are drept scop racordarea la prevederile art.207 alin.(1) din Codul vamal şi art.28 lit.b) din Legea cu privire
la tariful vamal. Actualmente, art.104 lit.c) din Codul fiscal prevede aplicarea cotei zero a TVA pentru importul mărfurilor şi serviciilor
efectuat de către misiunile diplomatice şi
oficiile consulare acreditate în Republica Moldova.
La data publicării
Articolul 111. Locul livrării serviciilor (1) Locul livrării serviciilor se consideră: e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii: - de transmitere şi acordare a drepturilor de autor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor de produs şi de serviciu şi a altor obiecte ale proprietăţii industriale, precum şi a altor drepturi similare; - servicii de publicitate; - servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de
consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing, precum şi
servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de
intermediere telefonică; - servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin
intermediul mijloacelor electronice; - de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de
personal); - servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul
altor persoane – pentru serviciile enumerate la prezentul punct;
61. La articolul 111 alineatul (1) litera e), prima liniuţă va
avea următorul cuprins: „ - de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului
de autor şi ale drepturilor conexe;”.
Modificarea respectivă prevede stabilirea
locului prestării serviciilor aferente
transmiterii obiectelor de proprietate industrială, precum şi referitoare la
obiectele dreptului de autor şi ale
drepturilor conexe. Scopul modificării respective este ajustarea terminologiei utilizate în Codul fiscal la terminologia specifică domeniul
proprietăţii intelectuale.
La data publicării
Articolul 118. Evidenţa mărfurilor, serviciilor (1) Fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa
întregului volum de mărfuri, servicii livrate şi a valorilor
materiale, serviciilor procurate. În comerţul cu amănuntul, în
62. Articolul 118:
la alineatul (1), ultima propoziție va avea următorul
A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(10) din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, agentul economic urmează
01.01.2017
76
sfera prestării serviciilor, subiecţii impozabili sînt obligaţi să
ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor prestate achitate în numerar. Registrele de evidenţă a procurării şi
livrării de mărfuri, servicii trebuie întocmite în termen de o lună
de la încheierea perioadei fiscale privind T.V.A. (2) Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii
trebuie să includă: a) seria şi numărul facturii fiscale şi/sau seria şi numărul
declaraţiei de import şi/sau numărul documentului confirmativ
pentru importul de servicii; b) data primirii facturii fiscale şi/sau data din declaraţie în
regim liber de vamă şi/sau data plăţii T.V.A. la servicii şi
numărul documentului de plată; c) denumirea (numele) furnizorului; d) descrierea succintă a livrării; e) valoarea totală a livrării fără T.V.A.; f) suma totală a T.V.A.. (3) Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate/ livrate se înregistrează în registrele respective în ordinea
primirii/ eliberării lor. Facturile fiscale deteriorate sau anulate
se păstrează la subiectul impozabil. (4) Înscrierea în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri,
servicii trebuie să includă: a) seria şi numărul facturii fiscale; b) data eliberării ei; c) denumirea (numele) cumpărătorului (beneficiarului); d) descrierea succintă a livrării; e) valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără
T.V.A.; f) suma totală a T.V.A.; g) suma rabatului, dacă acesta se oferă. (5) Pentru fiecare perioadă fiscală privind T.V.A. se ţine o
evidenţă generalizată, care include: a) suma T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate; b) suma T.V.A. pe mărfurile, serviciile livrate; c) ajustările care influenţează suma T.V.A.; d) suma netă a T.V.A. care trebuie achitată la buget sau suma
excesivă netă a T.V.A. care urmează a fi trecută în cont; e) suma T.V.A. vărsată la buget; f) suma excesivă a T.V.A. raportată la perioada fiscală
următoare; g) suma T.V.A. supusă rambursării de la buget.
cuprins:
„Registrul de evidenţă a livrării de mărfuri, servicii trebuie
întocmit în termen de pînă la data de 5 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată
prin factura fiscală respectivă.”;
alineatul (2) se abrogă;
alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile livrate
se înregistrează în registrul respectiv în ordinea eliberării
lor, iar facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate se înregistrează în Registrul general electronic al facturilor fiscale conform art.1181. Facturile fiscale deteriorate sau anulate se păstrează la subiectul
impozabil.”.
să înregistreze facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile livrate în registrul de evidenţă a livrării de mărfuri,
servicii pînă la data de 5 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea
documentată prin factura fiscală
respectivă. Totodată, agentul economic
nu mai este obligat să țină registrul de
evidență a procurărilor de mărfuri,
servicii, dat fiind faptul că facturile
fiscale primite vor fi obligatoriu înregistrate în Registrul general electronic al facturilor fiscale pînă la data
de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin
factura fiscală respectivă. Modificarea vizează art.102 alin.(10),
art.118, art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 1181. Registrul general electronic al facturilor fiscale 63. Articolul 1181: A se vedea argumentele expuse la art.102 01.01.2017
77
(1) Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de
către furnizorul subiect al impunerii cu T.V.A. în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul
stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A.
depăşeşte suma de 100000 lei. (11) Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în
Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. (2) Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul
general electronic al facturilor fiscale. (3) Prevederile prezentului articol nu se aplică faţă de facturile
fiscale electronice.
la alineatul (1) cuvîntul „eliberată” se înlocuieşte cu
cuvîntul „primită”, iar cuvîntul „furnizorul” se înlocuieşte cu cuvîntul „cumpărătorul (beneficiarul)”, iar textul „ , în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării
impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei” se
exclude; alineatul (11) va avea următorul cuprins: „(11) Factura fiscală primită urmează să fie înregistrată în
Registrul general electronic al facturilor fiscale pînă la data
de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc
livrarea documentată prin factura fiscală respectivă.”; alineatul (2) se abrogă; alineatul (3) devine alineatul (2).
alin.(10) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.102 alin.(10),
art.118, art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 122. Cotele accizelor (1) Cotele accizelor, conform anexelor la prezentul titlu, se stabilesc: a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii; b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine
cont de accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a
mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele
ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. (2) Cotele accizelor la produse petroliere importate şi/sau
livrate pe teritoriul Republicii Moldova de la poziţiile tarifare
270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110-271019290, 271019310-271019480, 271112, 271113, 271114000, 271119000, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, ex.290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, ex.290519000, 2909, 381400900, 381700500, 381700800 se indexează anual, la 1 ianuarie. Coeficientul de
indexare constituie creşterea anuală a produsului intern brut
nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent.
64. La articolul 122, alineatul (2) se abrogă.
Modificarea dată prevede excluderea
normelor ce reglementează modul de
indexare anuală, la 1 aprilie, a cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii
Moldova. Aceasta se promovează în contextul
racordării legislaţiei fiscale la prevederile Directivei 2003/96/CE din 27.10.2003 şi
Directivei 2008/118/CE din 16.12.2008, în ceea ce priveşte contrapunerea cotelor
accizelor stabilite de legislaţia Republicii
Moldova cu ratele de impozitare prevăzute de Directiva Uniunii Europene,
conform termenilor specificate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Astfel, reglementarea mecanismului de indexare la PIB nu corespunde atît cu legislaţia Uniunii Europene aferent modului de majorare anuală a accizelor,
cît şi cu valoarea necesară a fi indexat
produsele petroliere pentru a se conforma calendarului de armonizare a cotelor accizelor. De asemenea, comunicăm că, cotele
01.01.2017
78
accizelor urmează a fi stabilite în Codul
fiscal pentru o perioadă de 3 ani ceea ce va asigura o predictibilitate atît pentru mediu de afaceri cît şi pentru veniturile
bugetare. Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor (21) În baza principiului reciprocităţii, accizele nu se achită la
importul şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a
mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către
misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în
Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor
internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului
sau consumului personal de către membrii personalului acestor
misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor
organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepţia
cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini
şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.
65. Articolul 124: la alineatul (21), cuvîntul ”importul” se înlocuieşte cu
cuvîntul ” introducerea”;
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop aducerea în concordanţa cu prevederile Legii
nr.1134–XII din 04.08.1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova,
art.207) din Codul Vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în regim vamal admitere temporară) şi art.28 lit.b) din Legea
nr.1380–XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.
La data publicării
(15) Se scutește de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la
pozițiile tarifare 220710000 și 220890990, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului
contingentului anual stabilit de Guvern.
la alineatul (15), textul „220890990” se înlocuieşte cu
textul „220890910”.
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa a doua din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a
doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal şi Nota la Capitolul 22 din Legea nr.172
din 25.07.2014 ale proiectului de lege.
La data publicării
(16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000
destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este
scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării
programului de activitate al industriei de parfumerie şi
cosmetică pe anul respectiv.
alineatul (16) se completează în final cu un alineat cu
următorul cuprins: „Nu este scutit de acciz alcoolul etilic nedenaturat utilizat de subiecții impunerii care desfășoară în același timp
activitate economică atît în industria parfumeriei și
cosmetică cît și în domeniul producerii și comercializării
produselor alcoolice”.
Modificarea vizează exceptarea de
aplicare a scutirii accizelor pentru alcool etilic utilizat de subiecții impunerii care desfășoară activitate economică în
același timp atît în industria parfumeriei și cosmetică cît și în domeniul producerii
și comercializării produselor alcoolice. Modificarea are drept scop neadmiterea aplicării scutirii de acciz pentru alcoolul
etilic nedenaturat utilizat în alte scopuri decît cel destinat utilizării în industria de
parfumerie și cosmetică.
01.01.2017
Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate (1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în
procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării)
mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz.
Trecerea la cont a accizelor se permite numai în limita cantităţii
66. Articolul 125:
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.102 alin.(2)
La data publicării
79
de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau
fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor
ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor
utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse
la maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor,
utilizate la fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la
momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare
supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei
documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile
supuse accizelor. (2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor,
utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma
accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din
încăperea de acciz, diferenţa se reportează la consumuri sau la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. (21) Suma accizelor achitată la mărfurile supuse accizelor,
utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru
obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor se reportează la
consumuri sau la cheltuieli.
la alineatul (2) cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu
cuvîntul „costuri”; la alineatul (21) cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu
cuvîntul „costuri”;
şi alin.(11); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la
procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110-271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000-290230000, 290244000, 290290000, 290511000-290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de
producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi combustibili.
alineatul (7) se completează în final cu o propoziţie nouă
cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile art.125 din Codul fiscal, în cazul utilizării mărfurilor menţionate în calitate de
materie primă pentru prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor care nu sunt supuse accizelor, trecerea în cont a sumelor accizelor se efectuează în formă de stingere a
restanţelor plătitorului faţă de buget la alte impozite şi
taxe, iar în lipsa restanţelor sumele accizelor se transferă la
contul bancar al agentului economic în modul stabilit de Guvern.”.
Modificarea prevede stingerea restanțelor
față de buget la impozite și taxe, iar în
lipsa restanțelor - transferarea la contul bancar al contribuabilului din contul sumelor accizelor achitate pentru materia primă (de la pozițiile tarifare 270710100,
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110 – 271019290, 290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, 290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 – 290513000, 290514, 290516, 2909, 381400900, 381700800) utilizată în procesul de prelucrare şi/sau
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor. Modificarea are drept scop susținerea
producătorilor autohtoni care utilizează
carburanți și combustibili drept materie
primă pentru fabricarea mărfurilor nesupuse accizelor, avînd ca finalitate
La data publicării
80
reducerea prețului de vînzare a
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Actualmente, potrivit art.125 alin.(21) din Codul fiscal, suma accizelor achitată la
mărfurile supuse accizelor, utilizate în
procesul de prelucrare şi/sau de fabricare
pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse
accizelor se reportează la consumuri sau la cheltuieli.
Articolul 126. Înregistrarea subiecţilor impunerii (1) Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să
se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea şi/sau fabricarea
mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să
primească certificatul de acciz de modelul stabilit, pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză. (2) În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de modelul stabilit de Guvern), adresată organului Serviciului
Fiscal de Stat, agentul economic indică:
67. Articolul 126: la alineatul (2) cuvintele „de Guvern” se înlocuiesc cu
cuvintele „Ministerul Finanţelor”.
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi (9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 1261. Anularea şi suspendarea înregistrării subiecţilor
impunerii (1) În cazul încheierii activităţii de prelucrare şi/sau de fabricare
a mărfurilor supuse accizelor (cu excepţia cazurilor dispunerii
de mărfuri supuse accizelor aflate în stoc), persoanele juridice
şi persoanele fizice înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu
accize sînt obligate să informeze despre aceasta organul fiscal.
Anularea înregistrării ca contribuabil al accizelor se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
68. Articolul 1261 se completează cu un alineat nou (11) cu următorul cuprins: ,,(11) Organul fiscal este în drept să iniţieze de sine stătător
procedura de anulare a înregistrării subiectului impunerii
cu accize în cazul în care subiectul impunerii nu a prezentat la organul fiscal în termenul stabilit Declaraţia
privind accizele pentru perioadele fiscale a 2 luni consecutive.”.
Modificarea respectivă stabileşte
prevederi ce ţin de dreptul organului
fiscal de a iniţia de sine stătător
procedura de anulare a înregistrării
subiectului impunerii cu accize. Aceasta se regăseşte în Instrucţiunea cu privire la
anularea înregistrării subiecţilor
impunerii cu accize aprobată prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.871 din 10 iunie 2014, respectiv se propune a fi aprobată prin
Lege.
01.01.2017
Articolul 127. Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se
expediază (se transportă). Declararea achitării accizelor (1) Subiectul impunerii este obligat să ţină registrul de evidenţă
a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă)
pentru fiecare încăpere de acciz. Forma registrului şi informaţia
ce trebuie reflectată în acesta sînt stabilite de către Guvern. Înscrierea în registru se face pînă la expedierea (transportarea)
mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. (2) Registrul de evidenţă a mărfurilor expediate (transportate) trebuie să se afle într-un loc determinat, accesibil verificării de către persoanele cu funcţii de răspundere autorizate ale
Serviciului Fiscal de Stat a înscrierilor, şi să fie prezentat
acestor persoane la prima solicitare.
69. Articolul 127: la alineatul (1) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu
cuvintele „Ministerul Finanţelor”;
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
81
(3) Subiecţii impunerii prevăzuţi la art.120 lit.a) sînt obligaţi să
prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a fost efectuată expedierea
(transportarea) mărfurilor supuse accizelor. Forma declaraţiei şi
modul de completare a acesteia se stabilesc de către Guvern. (31) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care
nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu art.125
alin.(32), este obligat să prezinte declaraţia privind achitarea
accizelor pînă la data de 25 a lunii care succedă luna în care a
fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse
accizelor.
la alineatul (3) cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu
cuvintele „Ministerul Finanţelor”.
Anexa nr.1
Mărfurile supuse accizelor Poziţia
tarifară Denumirea mărfii Unitate
a de
măsură
Cota accizului
1 2 3 4 160431000
Caviar valoarea în lei
25%
160432000
Înlocuitori de caviar
220300 Bere fabricată din malţ litru 2,38 lei 2205 Vermuturi şi alte vinuri din
struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizate
litru 12,34 lei
220600 Alte băuturi fermentate
(hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi
amestecuri de băuturi
fermentate şi băuturi
nealcoolice, nedenumite şi
necuprinse în altă parte, cu
excepţia cidrului de mere,
cidrului de pere.
litru 12,34 lei
220600310
Cidru de mere şi de pere,
spumoase litru 2,38 lei
220600510
Cidru de mere şi de pere,
nespumoase, prezentate în litru 2,38 lei
70. Anexa nr.1 la titlul IV va avea următorul cuprins: „Anexa nr.1
Mărfurile supuse accizelor Poziţia
tarifară Denumirea
mărfii Unitatea
de măsură
Cota accizului
2017, lei
2018, lei
2019, lei
1 2 3 4 5 6 160431000
Caviar valoarea în lei
25% 25% 25%
160432000
Înlocuitori de caviar
25% 25% 25%
220300 Bere fabricată
din malţ litru 2,50
lei 2,63 lei
2,76 lei
2205 Vermuturi şi
alte vinuri din struguri proaspeţi,
aromatizate cu plante sau cu substanţe
aromatizate
litru
12,96 lei
13,61 lei
14,29 lei
220600 Alte băuturi
fermentate (hidromel); amestecuri de băuturi
fermentate şi
amestecuri de băuturi
12,96 lei
13,61 lei
14,29 lei
Modificarea vizează ajustarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi
alcoolice, produse din tutun, oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie), la rata inflaţiei prognozată
pentru anul 2017-2019 (5%), reieşind din
Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe
termen mediu 2017 – 2019. De asemenea, se prevede majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova (benzina, motorina şi derivaţii acestora, gazele lichefiate şi
naturale) la mărimea determinată în contextul racordării treptate a cotelor
accizelor la cele stabilite în Directiva 2003/96/CE din 27.10.2003 conform calendarului stabilit în Acordul de Asociere RM-UE. Astfel, potrivit Directivei menţionate, cota minimă a accizului constituie : - benzină (carburant) - 359 euro/1000 l; - motorină - 330 euro/1000 l; - gaze lichefiate - 125 euro/1000 kg; - gaze naturale - 2,6 euro per valoare calorifică brută în gigajoule. Paralel cu aceasta, se prevede majorarea cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru,
în vederea ajustării graduale a acestora la
nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la
standardele europene. În acest sens, în conformitate cu
01.01.2017
82
recipiente cu un conţinut de
maximum 2 l 220600810
Cidru de mere şi de pere,
nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de
peste 2 l
litru 2,38 lei
2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minimum
80% vol; alcool etilic şi alte
distilate denaturate, cu orice tărie alcoolică
litru alcool absolut
85,83 lei
2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol;
distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase
litru alcool absolut
85,83 lei
240210000
Ţigări de foi (inclusiv cele
cu capete tăiate) şi trabucuri,
care conţin tutun
valoarea în lei
40%
240220 Ţigarete care conţin tutun: – cu filtru 1000
bucăţi/
valoarea în lei
300 lei + 12%, dar nu mai puţin de
400 lei – fără filtru 1000
bucăţi 60 lei
240290000
Alte ţigări de foi, trabucuri
şi ţigarete, conţinînd înlocuitori de tutun
valoarea în lei
40%
2403 Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi
esenţe de tutun
kg 122,63 lei
270710100
Benzoli destinaţi utilizării
drept carburanţi sau
combustibili
tona 4137 lei
270720100
Toluoli destinaţi utilizării
drept carburanţi sau combustibili
tona 4137 lei
27073010 Xiloli destinaţi utilizării tona 4137 lei
fermentate şi
băuturi
nealcoolice, nedenumite şi
necuprinse în altă parte, cu excepţia
cidrului de mere, cidrului de pere.
litru
220600310
Cidru de mere şi de
pere, spumoase
litru 2,50 lei
2,63 lei
2,76 lei
220600510
Cidru de mere şi de
pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut
de maximum 2 l
litru
2,50 lei
2,63 lei
2,76 lei
220600810
Cidru de mere şi de
pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de peste 2 l
litru 2,50 lei
2,63 lei
2,76 lei
2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de
minimum 80% vol; alcool etilic şi
alte distilate denaturate, cu orice tărie
alcoolică
litru alcool absolut
90,12 lei
94,63 lei
99,36 lei
angajamentele asumate privind armonizarea la Directiva 2011/64/UE din 21.06.2011 privind structura și ratele
accizelor aplicate tutunului prelucrat, Republica Moldova urmează să aplice
pînă în anul 2025 cota accizului nu mai
mică de 90 Euro pentru 1000 de ţigarete,
indiferent de preţul ponderat de vînzare cu amănuntul. Acest fapt va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi
diminuarea consumului articolelor din tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă
asupra sănătăţii populaţiei şi a dezvoltării societăţii în general. La aceasta, accizele stabilite în valută
străină pentru azot şi oxigen urmează a fi
prevăzute în lei prin racordarea valorii
accizei la cursul mediu valutar de 22,24 lei (cursul mediu valutar pentru primul semestru al anului 2016). Concomitent, în urma revizuirii listei mărfurilor supuse accizelor se prevede
anularea accizului pentru aparatele de înregistrare şi reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de recepţie pentru
radiodifuziune. Excluderea mărfurilor
respective din lista mărfurilor suspuse
accizelor este determinată de faptul că,
costul de administrare a mărfurilor
respective este mai mare decît veniturile încasate din aplicarea accizului (1,5 mil lei).
83
0 drept carburanţi sau
combustibili 270750 Alte amestecuri de
hidrocarburi aromatice, care distilează în proporţie de
minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda ASTM D 86
tona 4137 lei
270900100
Condensat de gaz natural tona 4137 lei
271012110-271019290
Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
tona 4137 lei
271019310-271019480
Motorină, inclusiv
combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru
cuptoare
tona 1720 lei
271019510
Păcură destinată a fi supusă
unui tratament specific tona 348 lei
271019620 -271019680
Păcură cu un conţinut de
sulf tona 348 lei
271020110-271020190
Motorină cu un conţinut de
sulf tona 1720 lei
271020310- 271020390
Păcură cu un conţinut de
sulf tona 348 lei
271112 Propan tona 2577 lei 271113 Butan tona 2577 lei 271114000
Etilenă, propilenă, butilenă
şi butadienă tona 2577 lei
271119000
Alte lichefiate tona 2577 lei
280430000
Azot tona 128,74 euro
28044000 Oxigen tona 142,26
2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie
alcoolică sub
80% vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi
alte băuturi
spirtoase
litru alcool absolut
90,12 lei
94,63 lei
99,36 lei
240210000
Ţigări de foi
(inclusiv cele cu capete tăiate) şi
trabucuri, care conţin
tutun
valoarea în lei 40 % 40 % 40 %
240220 Ţigarete care
conţin tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/
valoarea în lei
350 lei + 12%, dar nu
mai puţin de
460 lei
400 lei
+12%,
dar nu mai
puțin
de 520 lei
450 lei +12%, dar nu
mai puțin
de 580 lei
– fără filtru 1000 bucăţi
100 lei
140 lei
180 lei
240290000
Alte ţigări de
foi, trabucuri şi ţigarete,
conţinînd
înlocuitori de tutun
valoarea în lei 40% 40% 40%
2403 Alte tutunuri şi înlocuitori
de tutun, kg 128,76
lei
135,2
0
141,96 lei
84
0 euro 290110000
Hidrocarburi aciclice saturate
tona 4137 lei
ex.290124000
Buta-1,3-dienă tona 4137 lei
290129000
Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
tona
4137 lei
290211000
Ciclohexan tona 4137 lei
290219000
Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
tona 4137 lei
ex.290220000
Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
tona 4137 lei
290230000
Toluen tona 4137 lei
290244000
Amestec de izomeri ai xilenului
tona 4137 lei
290290000
Alte hidrocarburi ciclice tona 4137 lei
290511000-290513000
Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
tona 4137 lei
290514 Alţi butanoli tona 4137 lei 290516 Octanol (alcool octilic) şi
izomerii lui tona 4137 lei
ex.290519000
Pentanol (alcool amelic) tona 4137 lei
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie chimică
definită sau nu) şi derivaţii
lor halogenaţi, sulfonaţi,
nitraţi sau nitrozaţi
tona 4137 lei
330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei
30%
prelucrate; tutunuri “omogenizate
” sau
“reconstituite”; extracte şi
esenţe de
tutun
lei
270710100
Benzoli destinaţi utilizării
drept carburanţi
sau combustibili
tona
4503 lei
4904 lei
5357 lei
270720100
Toluoli destinaţi
utilizării
drept carburanţi
sau combustibili
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
270730100
Xiloli destinaţi
utilizării
drept carburanţi
sau combustibili
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în
proporţie de
minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după metoda
ASTM D 86
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
85
381400900
Alţi solvenţi şi diluanţi
organici compuşi
nedenumiţi şi necuprinşi în
altă parte; preparate pentru
îndepărtarea vopselelor sau lacurilor
tona 4137 lei
381700500
– Achilbenzeni lineari tona 4137 lei
381700800
Altele tona 4137 lei
ex.430310 Îmbrăcăminte din blană (de
nurcă, vulpe polară, vulpe,
samur)
valoarea în lei
25%
711311000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale prețioase
gram 2,59 lei
711319000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora din alte metale prețioase, chiar acoperite,
placate sau dublate cu metale prețioase
gram 39,27 lei
711320000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale acestora din metale comune placate sau dublate cu metale prețioase
gram 39,27 lei
8519 Aparate de înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi
reproducere a sunetului
valoarea în lei
15%
852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică
valoarea în lei
5%
852190000
Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus,
valoarea în lei
5%
270900100
Condensat de gaz natural
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
271012110-271019290
Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
tona 4503
lei 4904 lei
5357 lei
271019310-271019480
Motorină,
inclusiv combustibil (carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
tona
1872
lei
2038
lei
2226
lei
271019510
Păcură
destinată a fi
supusă unui
tratament specific
tona 348 lei
348 lei
348 lei
271019620 -271019680
Păcură cu un
conţinut de
sulf
tona 348 lei
348 lei
348 lei
271020110-271020190
Motorină
tona 1872 lei
2038 lei
2226 lei
271020310- 271020390
Păcură tona
348 lei
348 lei
348 lei
271112 Propan tona 2805 lei
3054 lei
3336 lei
271113 Butan tona 2805 lei
3054 lei
3336 lei
271114000
Etilenă,
propilenă,
butilenă şi
butadienă
tona 2805 lei
3054 lei
3336 lei
271119000
Altele tona 2805 lei
3054 lei
3336 lei
86
chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice
8527 Aparate de recepţie pentru
radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi corp,
cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas
valoarea în lei
5%
Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se
transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde
unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,
impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea
accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile marcării
cu timbru de acciz se expediază (transportă), importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt
stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică un singur
timbru de acciz, a cărui valoare se determină la momentul
expedierii (transportării), importării mărfurilor în cauză,
pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.
280430000
Azot tona 3006 lei
3156 lei
3314 lei
280440000
Oxigen tona 3322 lei
3488 lei
3662 lei
290110000
Hidrocarburi aciclice saturate
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
ex.290124000
Buta-1,3-dienă
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
290129000
Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
tona
4503 lei
4904 lei
5357 lei
290211000
Ciclohexan tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
290219000
Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
ex.290220000
Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
290230000
Toluen tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
290244000
Amestec de izomeri ai xilenului
tona 4503
lei 4904 lei
5357 lei
290290000
Alte hidrocarburi ciclice
tona 4503
lei 4904 lei
5357 lei
290511000-290513000
Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
tona
4503 lei
4904 lei
5357 lei
290514 Alţi butanoli tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
87
290516 Octanol (alcool octilic) şi
izomerii lui
tona
4503 lei
4904 lei
5357 lei
ex.290519000
Pentanol (alcool amelic)
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie
chimică
definită sau
nu) şi
derivaţii lor
halogenaţi,
sulfonaţi,
nitraţi sau
nitrozaţi
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
330300 Parfumuri şi
ape de toaletă valoarea
în lei 30% 30% 30%
381400900
Alţi solvenţi
şi diluanţi
organici compuşi
nedenumiţi şi
necuprinşi în
altă parte; preparate pentru îndepărtarea
vopselelor sau lacurilor
tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
381700500
– Achilbenzeni lineari
tona 4503
lei 4904 lei
5357 lei
88
381700800
Altele tona 4503 lei
4904 lei
5357 lei
ex.430310
Îmbrăcăminte
din blană (de
nurcă, vulpe
polară, vulpe,
samur)
valoarea în lei
25% 25% 25%
711311000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale prețioase
gram
2,72 lei
2,86 lei
3,00 lei
711319000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora din alte metale prețioase,
chiar acoperite, placate sau dublate cu metale prețioase
gram 41,23 lei
43,29 lei
45,45 lei
711320000
Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale
acestora din metale comune placate sau dublate cu
gram 41,23
lei 43,29 lei
45,45 lei
89
metale prețioase
Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu
corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite
cotele accizelor, impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate,
recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În
mod similar se efectuează recalcularea accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile
marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),
importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de
măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, acestor
mărfuri li se aplică un singur timbru de acciz, a cărui
valoare se determină la momentul expedierii
(transportării), importării mărfurilor în cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură
necesară.
Anexa nr.2
Poziţia
tarifară Denumirea mărfii
Unitatea de
măs
ură
Cota accizului în funcţie de termenul
de exploatare a mijlocului de
transport 0–7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
8703 Autoturisme şi alte
autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702),
inclusiv maşinile de
tip “break” şi
maşinile de curse:
– Alte vehicule cu
71. Anexa nr.2 la titlul IV va avea următorul cuprins:
Poziţ
ia tarifară
Denumirea
mărfii
Unitate
a de mă
sură
Cota accizului în funcţie de
termenul de exploatare a mijlocului de transport, MDL
de
la 0 la 2 ani inclusiv
de la 3 la
4 ani inclusiv
de la 5 la 6 ani inclusiv
de 7 ani
de 8 ani
de 9 ani
de 10 ani
8703
Autoturisme şi
alte autovehi
cule, proiectat
e în principal pentru
transport
Modificarea prevede stabilirea cotei accizului pentru autoturisme în valută
națională MDL, fiind aplicată rata medie
a cursului valutar oficial al leului moldovenesc stabilit pentru perioada 01.01.2016 – 30.06.2016 în valoare de 22,24 lei/ euro. Modificarea are drept scop aplicarea unei cote a accizului constante care nu va fluctua în dependență de rata de schimb a valutei naționale. La aceasta, se propune revizuirea modului de determinare a cotei accizului pentru autoturisme, aceasta fiind majorată cu cotele suplimentare stabilite în dependență de termenul de exploatare
a autoturismelor, prevăzute în Note la Anexa nr.2. Modificarea are drept scop facilitarea modului de calculare a accizelor pentru autoturisme și excluderea interpretării și
aplicării eronate a cotelor accizelor.
01.01.2017
90
motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
870321 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1000 cm3
cm3 0,43 euro
0,45 euro
0,47 euro
0,49 euro
870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3
cm3 0,55 euro
0,58 euro
0,60 euro
0,64 euro
870323 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3
cm3 0,85 euro
0,89 euro
0,95 euro
0,99 euro
– – Cu capacitatea cilindrică de peste
2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3
cm3 1,40 euro
1,48 euro
1,55 euro
1,62 euro
870324 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
3000 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):
870331 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1500 cm3
cm3 0,55 euro
0,58 euro
0,60 euro
0,64 euro
870332 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de maximum 2500 cm3
cm3 1,40 euro
1,48 euro
1,55 euro
1,62 euro
870333 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
2500 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu
termenul de exploatare: de la 3 la 5 ani – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3;
ul persoane
lor (altele
decît cele de la
poziţia
8702), inclusiv maşinile
de tip “break”
şi
maşinile
de curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ
cu aprindere
prin scînteie:
870321
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de maximum 1000
cm3
cm3
9,56
10,00
10,23
10,45
11,12
11,78
12,46
870322
– – Cu capacitat
ea cilindrică de peste
1000 cm3, dar
de maximum 1500
cm3
cm3
12,23
12,67
12,90
13,12
14,01
14,67
15,79
De asemenea, se propune micșorarea
cotei accizului pînă la 2,5 euro pentru autoturisme cu capacitate cilindrică de
3000 cm3 (benzină) și cu capacitate
cilindrică de 2500 cm3 (diesel) față de
cele stabilite pentru anul 2016 în valoare de 3,72 euro. Reducerea cotei accizului de la 3,72 euro la 2,5 euro, este determinată de faptul că
nivelul majorat a accizei a avut ca efect reducerea numărului de autoturisme la
capitolul respectiv. În acest sens, numărul autoturismelor importate cu
capacitate cilindrică de 3000 cm3 (benzină) a scăzut de la 1452 unități în
2014 la 300 unități în 2015 (micşorînd
încasările aferente accizelor cu 33,85
mln. lei), iar cel al autoturismelor cu capacitate cilindrică de 2500 cm3 (diesel) a scăzut de la 375 unități la 282 unități în
2015 faţă de 2014 (micşorînd încasările
aferente accizelor cu 9,57 mln. lei). Astfel, se propune o cotă diminuată la
nivelul de 2,5 euro care va stimula înregistrarea autovehiculelor respective în Republica Moldova și nu în alte țări
sau regiuni ale țării evitîndu-se în acest sens achitarea accizelor.
91
de la 5 la 7 ani – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de la 7 la 8 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de la 8 la 9 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de la 9 la 10 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului calculat
pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară 8703
este de 10 mii euro. 3. Prin derogare de la prezenta anexă, cota accizului se
micşorează cu 50% pentru autoturismele de la poziţia tarifară
8703 cu motor hibrid.
870323
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de peste 1500
cm3, dar de
maximum 2000
cm3
cm3
18,90
19,34
19,57
19,79
20,90
22,46
23,58
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de peste 2000
cm3, dar de
maximum 3000
cm3
cm3
31,14
31,58
31,81
32,03
34,03
35,80
37,59
870324
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de peste 3000 cm3
cm3
55,60
56,04
56,27
56,49
56,71
56,93
57,16
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston,
cu aprindere
prin compresie (diesel
sau semidies
el):
8703 – – Cu cm3 12, 12,6 12, 13,1 14,0 14,6 15
92
31 capacitatea
cilindrică
de maximum 1500
cm3
23 7 90 2 1 7 ,79
870332
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de peste 1500
cm3, dar de
maximum 2500
cm3
cm3
31,14
31,58
31,81
32,03
34,03
35,80
37,59
870333
– – Cu capacitat
ea cilindrică
de peste 2500 cm3
cm3 55,60
56,04
56,27
56,49
56,71
56,93
57,16
Note: 1. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului
calculat pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară 8703 este de 222 400,00 lei. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, cota accizului se
micşorează cu 50% pentru autoturismele cu motor hibrid
de la poziţia tarifară 8703.”. Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc
următoarele noţiuni: 10) Documente de evidenţă – documente privitoare la operaţiuni, la efectuarea plăţilor aferente acestor operaţiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte documente prevăzute, conform actelor normative, pentru activitatea
contribuabilului. În categoria documentelor de evidenţă intră
documentele de evidenţă contabilă (prevăzute în legislaţia
privind evidenţa contabilă), situaţiile financiare, informaţiile,
72. La articolul 129 punctul 10), textul „evidenţă
contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d); art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2);
La data publicării
93
registrele contabile, titlurile de creanţă, datele contabile (sub
orice formă, inclusiv computerizată) etc. art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 133. Atribuţiile organului fiscal
73. Articolul 133: alineatul (1): se completează cu litera c1) cu următorul cuprins: „c1) emite soluții fiscale individuale anticipate la cererea persoanei fizice şi persoanei juridice care practică
activitate de întreprinzător”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor (denumit în continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuţii: a) efectuează supravegherea activităţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat specializate în
vederea exercitării controlului fiscal, asigură crearea şi
funcţionarea unui sistem informaţional unic privind
contribuabilii şi obligaţiile fiscale; a1) asigură organizarea şi îndrumarea activităţii inspectoratelor
fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat
specializate prin elaborarea ghidurilor, manualelor, normelor metodologice ce ţin de aplicarea procedurilor de administrare
fiscală, în scopul aplicării unitare şi nediscriminatorii a
legislaţiei fiscale; b) controlează şi/sau auditează activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi a inspectoratelor fiscale de stat specializate, examinează scrisorile, cererile şi reclamaţiile referitoare la
acţiunile acestora, ia măsuri în vederea eficientizării activităţii
lor; c) emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea executării
legislaţiei fiscale; d) organizează popularizarea legislaţiei fiscale, răspunde la
scrisorile, reclamaţiile şi la alte petiţii ale contribuabililor în
modul stabilit; d1) organizează asigurarea gratuită a contribuabililor cu
formulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie; d2) sigilează maşinile de casă şi de control ale contribuabililor,
ţine evidenţa lor, efectuează controale privind utilizarea
maşinilor de casă şi de control la decontările în numerar şi
privind asigurarea păstrării benzilor de control emise de
acestea;
la litera h), textul „şi serviciilor de colectare a impozitelor
şi taxelor locale” se exclude;
Norma respectivă contravine
prevederilor art.156 - 160 al Codului fiscal, prin care SCITL, împuternicite cu atribuţii de administrare a impozitelor şi taxelor, sunt concomitent împuternicite cu unele atribuţii prevăzute pentru
inspectoratele fiscale de stat teritoriale. Respectiv, cu atribuţii de exercitarea
controlul asupra respectării legislaţiei
fiscale în activitatea serviciilor de colectare a impozitele şi taxelor locale,
urmează a fi împuternicite inspectoratele
fiscale de stat teritoriale, în raza teritorială al cărora sunt amplasate primăriile, în componenţa cărora activează SCITL. Totodată, potrivit art.190, alin.(5),
evidenţa impozitelor şi taxelor locale pe
obiectele impozabile care nu se află în
raza organului fiscal în a cărei evidenţă
este contribuabilul o ţine organul fiscal în a cărei rază se află obiectul impozabil.
Evidenţa impozitelor şi taxelor calculate
de serviciile de colectare a impozitelor şi
taxelor locale se ţine de aceste servicii. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.h)
și alin.(2) lit.d2) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
94
d3) efectuează verificarea softurilor instalate în maşinile de casă
şi de control ridicate de la contribuabili; e) efectuează controale fiscale; e1) asigură administrarea fiscală a marilor contribuabili; f) organizează şi efectuează, după caz, executarea silită a
obligaţiilor fiscale, precum şi verifică corectitudinea acţiunilor
şi procedurii de alăturare şi raportare prevăzute la art.197
alin.(31) şi la art.229 alin.(22), realizate de către executorul
judecătoresc; g) examinează contestaţii şi emite decizii pe marginea lor; h) exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în
activitatea organelor vamale şi serviciilor de colectare a
impozitelor şi taxelor locale şi prezintă autorităţilor competente
propuneri vizînd tragerea la răspundere a funcţionarilor acestor autorităţi care au încălcat legislaţia fiscală; h1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în
urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale; i) organizează diferite concursuri, cu stimularea din surse
bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, şi-au adus contribuţia la îmbunătăţirea procesului de administrare fiscală
şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public naţional.
Organizarea concursurilor se efectuează în modul stabilit de
Guvern; j) colaborează cu autorităţi din alte state în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi activează
în cadrul organizaţiilor internaţionale de specialitate al căror
membru este; k) prezintă informaţii şi rapoarte asupra obligaţiilor fiscale,
inclusiv asupra restanţelor, în conformitate cu instrucţiunile
Ministerului Finanţelor; l) deleagă atribuţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi
inspectoratelor fiscale de stat specializate; m) preîntîmpină, depistează şi curmă încălcările ce ţin de
repatrierea mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor
provenite din tranzacţiile economice externe; m1) stabileşte criteriile de selectare a marilor contribuabili şi aprobă lista acestora; n) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie. (2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial, precum şi inspectoratul
fiscal de stat specializat exercită următoarele atribuţii: a) întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor
fiscale; b) popularizează legislaţia fiscală şi examinează scrisorile,
alineatul (2) se completează cu litera d2) cu următorul
cuprins: „d2) exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale
în activitatea serviciilor de colectare a impozitelor şi
taxelor locale”.
A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) lit.h) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.h)
și alin.(2) lit.d2) din Codul fiscal al
01.01.2017
95
cererile şi reclamaţiile contribuabililor; c) asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale, cu excepţia celor administrate de alte
organe; d) efectuează controale fiscale; d1) emite decizii asupra cazurilor de încălcare fiscală stabilite în
urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a
obligaţiei fiscale; e) efectuează executarea silită a obligaţiilor fiscale; f) asigură gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dări de
seamă fiscale, elaborate în conformitate cu instrucţiunile
respective; g) eliberează, contra plată, subiecţilor impunerii formulare de
facturi fiscale pe suport de hîrtie în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; h) sigilează maşinile de casă şi de control ale contribuabililor,
ţine evidenţa lor, efectuează controale privind utilizarea
maşinilor de casă şi de control la decontările în numerar şi
privind asigurarea păstrării benzilor de control emise de
acestea; i) examinează contestaţii, cereri prealabile şi emite decizii
asupra lor; j) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.
proiectului de lege.
Articolul 134. Drepturile organului fiscal şi ale funcţionarului
fiscal (1) Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au dreptul: a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilii,
organele vamale şi serviciile de colectare a impozitelor şi
taxelor locale, alte persoane respectă legislaţia fiscală, să
efectueze cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, să
ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor
identificate în timpul controlului; b) în procesul controalelor fiscale, să ceară şi să primească
gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente
necesare în exercitarea atribuţiilor, cu excepţia informaţiilor
care constituie secret de stat, precum şi copiile de pe ele, dacă
acestea se anexează la actul de control; c) să efectueze vizite fiscale; d) să deschidă şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent
de locul aflării lor, încăperile de producţie, depozitele, spaţiile
comerciale şi alte locuri, cu excepţia domiciliului şi reşedinţei,
folosite pentru obţinerea de venituri sau pentru întreţinerea
obiectelor impozabile, altor obiecte, documentelor; e) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al
74. La articolul 134 alineatul (1) litera e), textul „evidenţă
contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
96
contribuabilului; f) să controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului; g) să ridice de la contribuabil documente în cazurile şi în modul
prevăzut de prezentul titlu; g1) să ridice de la contribuabil maşinile de casă şi de control
utilizate la decontările în numerar, în scopul verificării
softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-verbal conform art.145; Articolul 136. Obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului
fiscal Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au următoarele obligaţii: a) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii
Moldova, cu prezentul cod şi cu alte acte normative; b) să trateze cu respect şi corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile fiscale; c) să popularizeze legislaţia fiscală; d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de
legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi
obligaţiile lui; e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi
taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi
despre actele normative respective; f) să asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seamă fiscală; g) să efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în
plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi
restituite; h) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică
destinaţia certificatului, să elibereze, în cazurile reglementate de
legislaţie sau la solicitarea organelor şi autorităţilor publice
abilitate legal, certificate privind lipsa sau existenţa restanţelor
faţă de buget şi certificate care confirmă înregistrarea în calitate
de plătitor de T.V.A. şi accize. Formularul-tip al certificatelor menţionate se elaborează de către Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat; i) în lipsa tratatului internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea,
la solicitarea scrisă a nerezidentului sau persoanei împuternicite
de el (plătitorul venitului), să elibereze certificatul despre
sumele veniturilor obţinute în Republica Moldova şi impozitele
achitate (reţinute). Formularul-tip al certificatului menţionat se
elaborează de către Guvern;
75. Articolul 136: la litera i), cuvîntul „Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele
„Ministerul Finanţelor”;
A se vedea argumentele expuse la art.74 alin.(4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.74 alin.(4),
art.76 alin.(5), art.793 alin.(2), (4), (5) şi
(9), art.83 alin.(7), art.87 alin.(2), art.92 alin.(5), art.126 alin.(2), art.127 alin.(1) şi alin.(3), art.136 lit.i) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
97
j) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte
informaţii despre încălcări fiscale şi să le verifice, după caz; k) să examineze petiţiile, cererile şi reclamaţiile contribuabililor
în modul stabilit de lege; l) să ţină evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale; m) să efectueze controale fiscale şi să întocmească actele de
rigoare; n) în cazul depistării unei încălcări fiscale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale funcţionarului fiscal, să emită decizie
privind aplicarea de sancţiuni; o) să remită contribuabilului sau reprezentantului acestuia, în
termenele prevăzute de legislaţia fiscală, decizia emisă; p) să nu folosească situaţia de serviciu în interese personale meschine; p1) să asigure gratuit accesul contribuabililor la Registrul
general electronic al facturilor fiscale; r) să întreprindă şi alte acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală. se completează cu litera j1) cu următorul cuprins:
,,j1) să primească şi să examineze cererile persoanelor fizice şi persoanelor juridice ce practică activitate de
întreprinzător privind emiterea soluţiilor fiscale
individuale anticipate în modul stabilit de lege;”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
76. După articolul 136 se introduce articolul 1361 cu următorul cuprins: „Articolul 1361. Soluţia fiscală individuală anticipată (1) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea
persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară
activitate de întreprinzător în modul stabilit de Guvern. (2) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale
anticipate trebuie să fie însoţită de documente relevante
pentru emitere, precum şi de dovada plăţii taxei de
emitere. (3) În scopul soluţionării cererii, organul fiscal competent
poate solicita informaţii, clarificări, explicaţii, documente
şi alte probe suplimentare cu privire la cerere şi/sau
documentele depuse. (4) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale poate fi
respinsă de organul fiscal competent în modul stabilit de
Ministerul Finanțelor. (5) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite contra
plată, după cum urmează:
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
98
a) de 3.000 euro, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării plăţii, pentru contribuabilii deserviți de Direcția generală administrarea marilor
contribuabili; b) de 1.500 euro, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării plăţii, pentru celelalte categorii de
contribuabili. (6) Persoana fizică și persoana juridică ce desfășoară
activitate de întreprinzător solicitantă are dreptul la
restituirea taxei achitate în cazul în care Serviciu Fiscal de Stat respinge cererea de emitere a soluţiei fiscale
individuale anticipate. (7) Soluţia fiscală individuală anticipată se comunică doar
persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător căreia îi este destinată şi este
obligatorie pentru organul fiscal şi alte organe cu atribuţii
de administrare fiscale, dacă termenii şi condiţiile
prevăzute de aceasta au fost respectate de persoana fizică
și persoana juridică ce desfășoare activitate de întreprinzător. (8) Soluţia fiscală individuală anticipată este obligatorie
faţă de organul fiscal, numai dacă termenii şi condiţiile
acesteia au fost respectate de persoana fizică și persoana
juridică ce desfășoară activitate de întreprinzător. (9) Soluţia fiscală individuală anticipată nu mai este valabilă dacă prevederile legislației fiscale, în baza cărora
a fost emisă decizia, se modifică. Organul fiscal are
obligaţia să comunice persoanei fizice și persoanei juridice
ce desfășoară activitate de întreprinzător respectiv modificarea legislaţiei şi faptul că soluţia fiscală
individuală anticipată emisă nu mai este aplicabilă pe
viitor, stabilind şi termenul exact de încetare a efectelor
acesteia. (10) Odată cu anularea soluţiei fiscale individuale anticipate, ca urmare a modificărilor normelor materiale,
conform alin.(9), persoanei fizice și persoanei juridice ce
desfășoară activitate de întreprinzător i se acordă o perioadă de 60 de zile, de la data comunicării de către
organul fiscal, pentru a lua toate măsurile necesare în
vederea ajustării pe viitor a tratamentului fiscal la noua
interpretare. (11) Organul fiscal are obligaţia să ţină Registrul soluţiilor
fiscale individuale anticipate. (12) Termenul pentru emiterea soluţiei fiscale individuale
99
anticipate este de 90 de zile de la data recepţionării cererii
respective din partea persoanei fizice și persoanei juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător. În cazul necesității obținerii unor documente, informații, explicații
și/sau probe suplimentare, termenul de 90 de zile se suspendă de la momentul solicitării a unor documente,
informații, explicații și/sau probe suplimentare. După
încetarea condițiilor care au generat suspendarea, termenul
va fi reluat. (13) Procedura de emitere a soluţiei fiscale individuale
anticipate se stabileşte de către Ministerul Finanțelor”. Articolul 164. Registrul fiscal de stat (1) Registrul fiscal de stat este constituit şi administrat de
organul fiscal, în care se înscriu codurile fiscale atribuite în conformitate cu prezentul capitol. Organul fiscal este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectuează la cererea
contribuabilului, precum şi în temeiul materialelor de control ale organelor fiscale. (2) Codurile fiscale ale persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c) sînt trecute în Registrul fiscal de stat la data eliberării
către contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal.
Codurile fiscale care reprezintă numărul de identificare de stat
sînt trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al întreprinzătorilor
individuali şi din Registrul de stat al organizaţiilor necomerciale. Codurile fiscale ale persoanelor fizice rezidente, precum şi ale cetăţenilor Republicii Moldova nerezidenţi sînt
trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei. Codurile fiscale ale cetăţenilor străini şi ale
apatrizilor nerezidenţi sînt înscrise în Registrul fiscal de stat la
momentul depunerii cererii de înregistrare în calitate de contribuabil. Trecerea codului fiscal în Registrul fiscal de stat confirmă actul luării persoanei la evidenţă fiscală. (3) În Registrul fiscal de stat informaţia se expune clar, corect şi
exhaustiv. Registrul fiscal de stat este ţinut în limba de stat,
manual (în partea ce ţine de atribuirea codurilor fiscale de către
organul fiscal) şi computerizat. (4) În Registrul fiscal de stat sînt consemnate următoarele date
privind persoanele cărora li se atribuie codurile fiscale de către
organele fiscale, dacă datele respective sînt prevăzute în
legislaţie: a) numărul curent al înscrierii; b) codul fiscal atribuit;
77. La articolul 164 alineatul (5), după cuvintele ,,în
baza unui regulament” se introduce textul ,,/contract”,iar
după cuvintele ,,se determină de regulamentul” se
introduce textul ,,/contractul menţionat”.
Această completare se propune reieşind
din faptul că schimbul reciproc de
informaţii între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi CRIS REGISTRU se efectuează în baza unui Contract de
schimb de informaţii.
La data publicării
100
c) denumirea completă şi prescurtată a contribuabilului (numele, prenumele persoanei) şi sediul (domiciliul); d) numărul şi data înregistrării de stat a persoanei juridice, a
întreprinderii cu statut de persoană fizică, a notarului public, a
asociaţiei de notari, a cabinetului avocatului, a biroului asociat de avocaţi, a asociaţiei de avocaţi, a persoanei care practică
activitate particulară de detectiv şi de pază, a executorului
judecătoresc, a biroului asociat de executori judecătoreşti, a
administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori autorizaţi, a biroului individual al mediatorului, a biroului
asociat de mediatori sau numărul şi data eliberării documentului
ce permite desfăşurarea activităţii, datele din buletinul de
identitate (din paşaport, adeverinţa de naştere sau din alte acte de identitate) al persoanei fizice sau datele din documentele de identificare în cazul organizaţiilor nerezidente; e) numărul, seria şi data eliberării certificatului de atribuire a
codului fiscal persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c); f) numele şi prenumele persoanei fizice care a primit certificat
de atribuire a codului fiscal; g) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica un anumit gen de activitate, ale
administratorului (numele, prenumele, data naşterii, adresa,
informaţia de contact, datele actului de identitate); h) data anulării codului fiscal. (5) Prin derogare de la alin.(4), datele privind persoanele ale căror coduri fiscale reprezintă numere atribuite de alte organe, precum şi informaţia despre persoanele ce practică activitate
profesională se introduc în Registrul fiscal de stat în baza unui
regulament aprobat de acestea şi de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat. Volumul şi conţinutul datelor incluse în acest caz în Registrul fiscal de stat se determină de regulamentul menţionat. (6) Înscrierile în Registrul fiscal de stat ţinut manual sînt
efectuate de registrator în baza informaţiilor prezentate de
solicitant la momentul eliberării către contribuabil a
certificatului de atribuire a codului fiscal şi sînt certificate prin
semnătura primului. Rectificarea, modificarea şi completarea registrului se operează în modul stabilit de legislaţie şi se
autentifică prin semnătură de registrator. (7) Radierea din Registrul fiscal de stat se face, în condiţiile
legii, prin bararea înscrierii, a tuturor rectificărilor,
modificărilor, completărilor efectuate anterior şi se autentifică
prin semnătură de registrator. Articolul 168. Anularea codului fiscal 78. La articolul 168, alineatul (1) se completează cu literele Se propune completarea articolului 01.01.2017
101
(1) Codul fiscal se anulează în cazul: a) atribuirii lui cu încălcarea legislaţiei fiscale; b) lichidării, reorganizării sau încetării activităţii persoanei
juridice, întreprinderii cu statut de persoană fizică, notarului
public, asociaţiei de notari, cabinetului avocatului, biroului
asociat de avocaţi, asociaţiei de avocaţi, persoanei care practică activitate particulară de detectiv şi de pază, executorului
judecătoresc, biroului asociat de executori judecătoreşti, a
administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori
autorizaţi, biroului individual al mediatorului, biroului asociat
de mediatori; c) decesului persoanei fizice, declarării morţii ei, declarării, în
modul stabilit, dispărute fără veste sau emigrării ei; d) dispariţiei obiectului impozabil şi obligaţiei fiscale pentru persoanele fizice (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică
nerezidente.
e) și f) cu următorul cuprins: „e) radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive și
întreprinzătorilor individuali inactivi care întrunesc condițiile stabilite de art.2 din Legea privind înregistrarea
de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor
individuali nr.220-XVI din 19.10.2007; f) lichidării persoanelor juridice a căror coduri fiscale se
atribuie de organul fiscal.”.
menționat deoarece anularea codului
fiscal are loc și în rezultatul radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive și a
întreprinzătorilor individuali inactivi care
corespund noțiunilor stabilite de art.2 din legea menționată, și anume, în decurs de
12 luni de la data înregistrării sau pe
parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă prevăzute de legislaţie,
nu a efectuat operaţiuni pe niciun cont
bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi
reprezentanţe, nu are datorii la bugetul
public naţional, nu a fost înregistrat în calitate de contribuabil al TVA şi nu are
înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat maşini de casă şi de control cu memorie
fiscală. Totodată, cadrul legislativ și normativ
stabilește pentru unele categorii de
contribuabili anularea codului fiscal de către organul fiscal.
Articolul 171. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare (1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în
monedă naţională, dacă prezentul cod sau alte acte legislative
ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se
face prin prin intermediul cadrului de plată, prin folosirea altor
instrumente de plată sau în numerar. (2) Plata cu utilizarea instrumentelor de plată fără numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursalelor
sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată. (3) Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul
organului fiscal, autorităţilor administraţiei publice locale, al
operatorilor de poştă sau , instituțiile financiare (sucursalelor
sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată . Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea
impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane. (4) Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia
celor financiare, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia,
în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate.
Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele
în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale
79. La articolul 171, alineatul (2) se completează în final
cu textul ,, , care sînt obligate să recepționeze mijloacele
bănești aferente bugetului public național de la
contribuabili persoane fizice în numerar și să le transfere la buget în termenul prevăzut la alin.(6) al prezentului
articol.”.
Modificarea respectivă are drept scop
stabilirea obligațiilor instituțiilor
financiare, care dispun de licență în
domeniu, să participe la asigurarea sistemului fiscal - bugetar. Motivul modificării este inițiat din
următoarele considerente: - Odată cu implementarea Serviciului
Mpay unele plăți aferente bugetului se
efectuează cu utilizarea acestui
instrument cu restricții specifice (nu se
încasează plăți în avans la cererea
contribuabilului, plățile se încasează doar
în baza declarațiilor electronice depuse de contribuabili). Respectiv, plătitorii în
cazurile respective sînt supuși riscului de a nu efectua plățile, deoarece acestea nu
pot fi identificate de către serviciul în
cauză. Astfel, apare riscul prejudicierii
bugetului, precum și nemulțumirea contribuabilului, care nu poate fi evaluată.
01.01.2017
102
acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi
taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o dată
pe săptămînă. (5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său de plăți mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala
acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace,
ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare în
care a fost primită. (6) Sumele trecute la scăderi din contul bancar al
contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă
de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la buget în
ziua lucrătoare în care au fost trecute la scăderi. Sumele
încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară (sucursala
sau filiala acesteia) la buget nu mai tîrziu de ziua lucrătoare
următoare zilei în care au fost încasate.
Totodată, la moment obligativitatea de
recepționare a plăților în numerar de la persoane fizice sînt stabilite în acorduri, de care dispun la moment doar trei instituții financiare: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și
Victoriabank.
Articolul 176. Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită (2) Cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului persoană juridică se efectuează de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoană fizică – la conturile lui bancare sau în numerar. (21) Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 aprilie a anului în care a fost constatată suma plătită în plus, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.
80. La articolul 176 alineatul (21) după textul „a anului în
care a fost constatată suma plătită în plus” se completează cu textul „pentru cererile depuse în mod electronic şi 1 iunie - pentru cele prezentate pe suport hârtie”.
Restituirea sumei impozitului pe venit achitat în plus, implică verificarea informaţiilor şi constatarea datelor în declaraţiile fiscale. Efectuarea restituirii începînd cu data de 1 aprilie pentru anul precedent, implică costuri suplimentare pentru persoane de a prezenta documente confirmative, cît şi riscuri pentru organul fiscal asupra estimării corecte a sumei pasibile restituirii. În acest sens, pentru asigurarea verificării informaţiilor disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat este necesar o perioadă de timp pentru procesarea
datelor din declaraţiile fiscale ale contribuabililor. Practica ultimilor ani demonstrează că perioada de procesare a celor 189 de mii (nr. mediu de declaraţii recepţionat de la contribuabili persoane fizice pe parcursul ultimilor doi ani) se încheie către sfârşitul lunii mai. Din acest considerent se propune modificarea termenului care v-a permite şi excluderea cazurilor de tergiversare a examinărilor sau de refuz temporar în partea ce ţine de restituirea sumei.
01.01.2017
Articolul 187. Prezentarea dării de seamă fiscale 81. La articolul 187, alineatul (21) se completează cu litera A se vedea argumentele expuse la art.5 01.01.2017
103
(1) În cazurile prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este
obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentru fiecare tip de impozit sau de taxă. (2) Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală,
contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă dări de seamă privind impozitele şi taxele. (21) Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod
obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în
forma şi în modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, după cum urmează: a) începînd cu 1 ianuarie 2012 – de către subiecţii înregistraţi în
calitate de plătitori ai T.V.A. care se deservesc de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă
Găgăuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în
calitate de plătitori ai T.V.A., cu excepţia celor specificaţi la
lit.a).
d) cu următorul cuprins: ,,d) începînd cu 01.01.2017 pentru perioadele începînd cu perioada fiscală 2017 – de către subiecţii care desfășoară
activități profesionale conexe sectorului justiţiei.”.
pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 189. Calcularea impozitelor şi taxelor de către
organul fiscal (1) Organul fiscal calculează impozitele şi taxele
contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost
stabilite cazuri de nerespectare a legislaţiei fiscale, precum şi în
alte cazuri prevăzute de legislaţia fiscală. (2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi
taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de evidenţă contabilă ori din cauza ţinerii ei
neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau
persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate
sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă
fiscale, organul fiscal calculează impozitele şi taxele prin
metode şi din surse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor
după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau
după prezentarea documentelor respective. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor
fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor
indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu.
82. La articolul 189 alineatul (2), textul „evidenţă
contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d); art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
Articolul 190. Principiile generale de evidenţă a obiectelor
impozabile şi a obligaţiilor fiscale (1) Evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale se
83. La articolul 190 alineatul (2), textul „Evidenţa
contabilă” se înlocuieşte cu textul „Contabilitatea”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
La data publicării
104
ţine de către contribuabil de sine stătător, dacă legislaţia nu
prevede altfel, pentru a se estima baza impozabilă, cuantumul obligaţiilor fiscale calculate, modificate, stinse şi restante. (2) Evidenţa contabilă şi/sau o altă evidenţă pe care se
întemeiază evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor
fiscale trebuie să reflecte oportun, integral şi veridic
operaţiunile contribuabilului şi situaţia lui financiară. (3) Pentru a controla stingerea obligaţiilor fiscale, organul
fiscal, alte autorităţi cu atribuţii de administrare fiscală, în
cazurile prevăzute expres de legislaţia fiscală, ţin evidenţa
acestora, înscriind în conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit şi taxă, cuantumul, data
apariţiei, modificării sau stingerii lor. (4) Înscrierile în conturile personale ale contribuabilului se efectuează conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (5) Evidenţa impozitelor şi taxelor locale pe obiectele
impozabile care nu se află în raza organului fiscal în a cărei
evidenţă este contribuabilul o ţine organul fiscal în a cărei rază
se află obiectul impozabil. Evidenţa impozitelor şi taxelor
calculate de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor
locale se ţine de aceste servicii.
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 200. Sechestrarea bunurilor ca modalitate de asigurare a executării silite a obligaţiei fiscale (1) În temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită
a obligaţiei fiscale, sînt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu
excepţia celor care, în conformitate cu alin.(6), nu sînt
sechestrabile. (2) Sechestrarea bunurilor în temeiul hotărîrii organului fiscal
este efectuată de funcţionarul fiscal. (3) Înainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de
răspundere li se remite o copie de pe hotărîrea privind
executarea silită a obligaţiei fiscale şi li se aduce la cunoştinţă,
în scris sau oral, ce drepturi şi obligaţii au în timpul
sechestrării, ce răspundere prevede legea pentru neîndeplinirea
obligaţiilor. (4) Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sînt obligaţi să prezinte spre sechestrare
toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la păstrare
sau în folosinţă, precum şi documentele confirmative ale
dreptului de proprietate asupra bunurilor, şi să comunice în
scris:
84. La articolul 200 alineatul (8), textul „evidenţă
contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitatea”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
105
a) informaţii despre bunurile care nu aparţin contribuabilului şi
despre proprietarii acestora; b) informaţii despre bunurile care aparţin contribuabilului şi
care au fost date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă; c) informaţii despre bunurile gajate; d) informaţii despre bunurile sechestrate de alte autorităţi
publice. (5) Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcţionarul
fiscal este în drept să cerceteze locurile în care se presupune că
se află acestea, iar în cazul domiciliului şi reşedinţei – cu acordul persoanei căreia îi aparţine sau în baza hotărîrii
instanţei judecătoreşti. (6) Nu sînt sechestrabile următoarele bunuri: a) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern; b) bunurile gajate pînă la momentul sechestrării; c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de executare, nu sînt urmăribile; d) bunurile sechestrate de alte autorităţi publice; e) alte bunuri care, conform legislaţiei, sînt neurmăribile. (7) Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi
suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea
impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor
sechestrate, al căror termen de plată este stabilit pînă la sau la
data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită. (8) Pentru determinarea cantităţii suficiente de bunuri ce
urmează a fi sechestrate, în momentul sechestrării se stabileşte
preţul de sechestru al bunurilor după valoarea lor contabilă, în
conformitate cu datele contabilităţii contribuabilului. În cazul
cînd persoanele care, conform legislaţiei, nu ţin evidenţă
contabilă şi cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia),
persoana lui cu funcţie de răspundere se eschivează de a fi
prezenţi la sechestru sau lipsesc, preţul de sechestru al bunurilor
îl stabileşte funcţionarul fiscal, luînd în considerare starea lor
tehnică şi alte caracteristici. Pentru constatarea stării tehnice pot
fi invitaţi, după caz, specialişti în domeniu. Valorile mobiliare sînt sechestrate la preţul lor nominal. Cota-parte într-o societate se determină conform documentelor ei de constituire. (9) În cazul sechestrării bunurilor, funcţionarul fiscal
întocmeşte, în două exemplare, după un model aprobat de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnată de participanţii la
sechestru.
106
(10) În lista bunurilor sechestrate se indică denumirea,
cantitatea, semnele individuale şi valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indică numărul, emitentul, preţul nominal
şi alte date cunoscute la momentul sechestrării. (11) După trecerea în listă a bunurilor sechestrate, se
întocmeşte, în două exemplare, actul de sechestru după un
model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi se
semnează de participanţii la sechestru. Exemplarul al doilea se
remite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere contra semnătură. (12) Bunurile sechestrate se lasă spre păstrare în locul aflării lor
la momentul sechestrării: la contribuabil sau la o altă persoană.
În cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre păstrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat să le primească. La decizia funcţionarului fiscal, bunurile pot fi
remise spre păstrare unor alte persoane în bază de contract.
Bijuteriile şi alte obiecte de aur, argint, platină şi de metale din
grupa platinei, pietrele preţioase şi perlele, precum şi
reziduurile din astfel de materiale, sînt depuse spre păstrare la
instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) de către
funcţionarul fiscal. Responsabili de păstrarea bunurilor
sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sau persoana care o
suplineşte, cărora li s-a adus la cunoştinţă faptul sechestrării,
sau persoana căreia i-au fost încredinţate sub semnătură bunurile sechestrate. Articolul 201. Sechestrarea bunurilor contribuabilului care se află la alte persoane (1) Bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în
baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de
păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza
documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care
se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea
bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ei de a asigura
integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite
contribuabilului sau unor terţi fără acordul organului fiscal.
Bunurile sînt examinate, după caz, la locul aflării lor. (2) Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile
contribuabilului sînt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au
fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre
sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le
transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul organului
85. La articolul 201 alineatul (3), textul „evidenţă
contabilă” se înlocuieşte cu textul „contabilitate”. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
107
fiscal. Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri,
fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor (reprezentantul lui). (3) După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană,
funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de evidenţă
contabilă ale contribuabilului. După identificarea bunurilor, se
va întocmi un act de sechestru. Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (7) Expertiza, evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate
ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul deţine mai mult de o pătrime din
capitalul social se organizează de către Agenţia Proprietăţii
Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. (8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează de către Bursa de valori în modul stabilit de Comisia
Naţională a Pieţei Financiare. În acest sens, organele fiscale vor
remite Bursei de valori documentele aferente sechestrării
valorilor mobiliare, iar Bursa de valori va organiza comercializarea acestora.
86. Articolul 203: la alineatul (7), cuvintele ,,obiecte cuprinse în programul de privatizare” se înlocuiesc cu cuvintele ,,bunuri
proprietate publică de stat supuse privatizării”, iar
cuvintele ,,de către Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă
Ministerul Economiei” se înlocuiesc cu cuvintele ,,de
Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului
Economiei”; alineatul (8) va avea următorul cuprins: ,,(8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate de către organele fiscale se efectuează în conformitate cu
Regulile Pieţii Reglementate şi actele normative ale
Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare coordonate cu
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.”.
Modificarea are drept scop actualizarea terminologiei la prevederile Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice şi Legii nr.171 din 11.07.2012
privind piaţa de capital. Propunerea vizează racordarea Codului
fiscal la prevederile legislaţiei privind
piaţa de capital.
La data publicării
Articolul 225. Metodele şi sursele indirecte de estimare a
sumei obligaţiei fiscale (1) În cadrul administrării fiscale, pentru a determina
corectitudinea calculării sumei obligaţiei fiscale, autoritatea
care efectuează controlul fiscal poate folosi, în cazurile prevăzute la art.189 alin.(2) şi (3), metode şi surse indirecte,
conform legii. Metodele şi sursele indirecte de estimare a
obligaţiilor fiscale se folosesc şi în cadrul controalelor fiscale ca
urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.146. (2) Metodele şi sursele indirecte includ: a) tipul şi natura activităţilor practicate de contribuabil; b) mărimea capitalului contribuabilului; c) veniturile din vînzări ale contribuabilului, inclusiv cele
constatate în cadrul posturilor fiscale; d) numărul de angajaţi ai contribuabilului, precum şi fondul de
remunerare a muncii şi alte recompense; e) categoria clienţilor contribuabilului şi numărul lor; f) diferenţa dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative ale
materiei prime, ale altor materiale procurate şi ale celor folosite
în producţie; g) analiza schimbării valorii nete a proprietăţii contribuabilului; h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;
87. La articolul 225 alineatul (2) litera m1), cuvîntul „consumuri” se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”.
Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b), art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
La data publicării
108
i) rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului; j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui; k) venitul altor persoane care activează în aceleaşi condiţii sau
în condiţii similare cu cele ale contribuabilului; l) proprietatea persoanei cu funcţie de răspundere (locuinţa,
automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale,
starea ei fizică, apartenenţa persoanei la diferite cercuri,
numărul personalului ei casnic; m) informaţii de la instituţiile financiare (sucursale sau filiale
ale acestora), birourile notariale, organele vamale, organele poliţiei, Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, bursele de
valori privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de
contribuabil şi datele despre el; m1) indicatorii contoarelor de evidenţă a elementelor de consumuri şi cheltuieli; m2) capacitatea normativă a utilajului de producţie/prelucrare; n) alte obiective, procese şi fenomene, informaţii şi date care
denotă suma obligaţiei fiscale a contribuabilului, prevăzute în
prezentul cod. Articolul 2251. Particularităţile estimării obligaţiilor fiscale ca
urmare a instituirii posturilor fiscale (1) Drept bază pentru estimarea veniturilor din vînzări (prestări
servicii) servesc livrările zilnice de mărfuri şi servicii. Pentru aplicarea prevederilor din prezentul alineat este necesară
respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) posturile fiscale au fost instituite cel puţin de două ori pe
parcursul anului fiscal; b) perioadele de funcţionare ale posturilor fiscale sînt de cel
puţin 30 de zile calendaristice, iar diferenţa dintre perioadele de
activitate este de cel puţin 60 de zile calendaristice; c) livrările de mărfuri şi servicii în medie pe zi pînă la şi între
perioadele de funcţionare a posturilor fiscale sînt mai mici de
70% faţă de livrările medii pe zi înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor fiscale. (2) Estimarea veniturilor din vînzări se efectuează, avînd ca
bază livrările zilnice de mărfuri şi servicii înregistrate pe
perioada funcţionării posturilor fiscale, pentru perioada de la începutul anului fiscal pînă la instituirea primului post fiscal şi
între perioadele de funcţionare a posturilor fiscale, pentru lunile
în care media zilnică a livrărilor înregistrate în evidenţa
agentului economic este mai mică de 70% din media zilnică a
livrărilor înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor
fiscale.
88. La articolul 2251 alineatul (1) şi alineatul (2), cuvintele
„anului fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele „perioadei
fiscale”.
A se vedea argumentele expuse la art.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1),
alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228 alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
109
Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă
mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută
străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat
teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie
2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.
În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de
lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie
documentele care confirmă disponibilul sumei declarate. (2) Formularul declaraţiei şi modul de declarare sînt aprobate
de Ministerul Finanţelor. (3) Sumele declarate conform alin.(1) se consideră neimpozabile şi se vor lua în considerare la determinarea venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1
ianuarie 2012. Pentru persoanele fizice care nu au depus declaraţia în conformitate cu alin.(1), mijloacele băneşti
respective vor fi considerate ca fiind obţinute după 1 ianuarie
2012. (31) La declararea disponibilului de mijloace băneşti la situaţia
din 1 ianuarie 2012 prin intermediul reprezentantului persoanei fizice cetăţean al Republicii Moldova, la declaraţie va fi anexat
originalul documentului ce confirmă acest drept, autentificat în
modul stabilit de legislaţia în vigoare. (4) Drept documente care confirmă disponibilul sumei
declarate, prevăzute la alin.(1), servesc: a) extrasul din cont eliberat de instituţia financiară pe numele
deţinătorului de mijloace băneşti; b) copia contractului de împrumut şi/sau certificatul eliberat de
persoana care a primit împrumutul. (5) Documentele enumerate la alin.(4) vor conţine, în mod
obligatoriu, date despre: a) emitentul documentului (numele, prenumele, denumirea, codul fiscal, adresa juridică); b) persoana fizică (numele, prenumele, codul fiscal); c) suma de mijloace băneşti aflate în cont la situaţia de la 1 ianuarie 2012 sau la altă dată stabilită de lege, cu indicarea
numărului contului – în cazul emiterii documentului de către
instituţia financiară; d) soldul de mijloace băneşti împrumutate la situaţia de la 1
ianuarie 2012 cu referire la documentul de primire a mijloacelor în casă sau la contul bancar şi la contractul de împrumut, dacă
persoana care a primit împrumutul are obligaţia de a ţine
89. Articolul 2267: la alineatul (3), după cuvintele „determinarea venitului impozabil estimat” se completează cu cuvintele „în urma controlului fiscal”; la alineatul (5) litera d) textul „evidenţa contabilă” se
înlocuieşte cu textul „contabilitatea”.
Modificarea în cauză face o concretizare
a normei juridice care prevede că estimarea impozitului pe venit se efectuează numai în cadrul efectuării
controlului fiscal. Estimarea venitului impozabil prin metode indirecte poate fi efectuată
exclusiv în cadrul controlului fiscal, avînd ca bază constatările incluse în actul
de control fiscal, în baza căruia se emite
decizia conducerii Serviciului Fiscal referitoare la rezultatele controlului. Suma disponibilului de mijloace bănești, declarate la organul fiscal, este luată în
considerație doar în cadrul controlului fiscal, atunci cînd legal se deschide pachetul ce conține declarația de disponibil. Conform art.22616 alin.(11), informația din declarațiile de disponibil poate fi utilizată doar în cadrul
controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare, adică în cazul cînd nu este posibil de a demonstra sursa venitului estimat. Anume din aceste considerente este necesar de a accentua, că estimarea
venitului impozabil se efectuează numai
în urma controlului fiscal. Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate
precum şi la Legea contabilităţii.
01.01.2017
110
evidenţa contabilă – în cazul emiterii documentului de către
împrumutător; e) înregistrarea şi data emiterii documentului. (6) Documentele eliberate de persoanele nerezidente sau de persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova urmează
a fi prezentate în original. La declaraţia privind disponibilul de
mijloace băneşti va fi anexată copia originalului prezentat, cu traducere în limba de stat, autentificată notarial, cu excepţia
documentelor întocmite în limba rusă sau în limba engleză. (7) Persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care, la
data de 1 ianuarie 2012, dispuneau de mijloace băneşti în sumă
mai mare de un milion de lei, total sau parţial în numerar, pot
confirma disponibilul de numerar prin depunerea acestora în conturile bancare deschise în instituţiile financiare din ţară şi obţinerea extrasului din cont care confirmă suma existentă în
cont la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie 2012 sau de 28 decembrie
2012. Diferenţa dintre disponibilul în numerar la sfîrşitul zilei
de 1 ianuarie 2012 şi soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul zilei
de 1 noiembrie 2012 sau, după caz, de 28 decembrie 2012 va fi
luată în considerare în cazul confirmării documentare a sumei
cheltuite.
Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d); art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 22615. Controlul fiscal (1) În baza deciziei de iniţiere a controlului fiscal, organul fiscal
citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înştiinţa
despre iniţierea controlului fiscal. Citaţia se va emite în
conformitate cu prevederile art.226 alin.(1)–(3). (2) Persoana citată este obligată să prezinte, pînă la iniţierea
controlului fiscal, declaraţia cu privire la proprietate conform
formularului şi modului stabilit de Ministerul Finanţelor. (3) La data prezentării persoanei fizice citate, organul fiscal o va anunţa despre rezultatele verificării fiscale prealabile şi
despre iniţierea controlului fiscal. În final se va întocmi un
proces-verbal de înştiinţare, în care se va menţiona: a) temeiul iniţierii controlului fiscal; b) data efectuării controlului fiscal; c) perioada ce urmează a fi supusă verificării; d) posibilitatea de a solicita amînarea datei începerii controlului fiscal; e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform
prevederilor art.244; f) materialele anexate la procesul-verbal; g) alte date relevante. (4) La procesul-verbal de înştiinţare se anexează: a) extrasul din raportul de verificare fiscală prealabilă ce
90. La articolul 22615, alineatul (3): se completează cu litera g) cu următorul cuprins: „g) obligaţia de a prezenta toate probele relevante
obiectului controlului fiscal pînă la iniţierea controlului
fiscal pînă la finalizarea controlului fiscal.”; litera g) va deveni litera h).
Verificarea situației fiscale a persoanei
fizice se concentrează în principal pe
identificarea veniturilor nedeclarate. Obligaţia de a demonstra cu probe
veniturile estimate revine în mod normal autorităţii fiscale. Pentru a îndeplini
această obligaţie, trebuie de demonstrat
în general cuantumul venitului, anul în care a fost obţinut venitul, tipul venitului
etc. Completarea propusă prevede doar
informarea legală a contribuabilului că
acesta trebuie să prezinte toate
informațiile relevante determinării
venitului anume în timpul verificării
fiscale. Această este necesară pentru a respecta dreptul persoanei fizice să fie
informată, ce fel de documente este
necesar de a fi prezentate la fisc, care este termenul de prezentare a acestor documente. Informaţia se va înscrie în
procesul verbal de înştiinţare. În acest
caz vor fi respectate principiile de
01.01.2017
111
conţine concluziile verificării care au stat la baza luării deciziei
de iniţiere a controlului fiscal; b) carta contribuabilului.
tratament echitabil şi transparenţă în
activitate. De menționat, că este foarte probabil că,
atunci cînd persoana nu comunică
anumite informaţii (în special
împrumuturi), acestea pot fi fictive. Cu atît mai mult, că perioada de 15 zile,
pusă la dispoziție pentru a completa Declarația de proprietate, ce se prezintă
pînă la începerea controlului fiscal,
presupune destul timp pentru a comunica toate informaţiile. Menţionăm că, conform informaţiei
plasate pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistica numărul populaţiei
care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi, a constituit circa
2.775.500 persoane. Circa 22.860 de persoane au depus declaraţia de
disponibilitate de mijloace bănești.
Respectiv pentru aceste 2752640 persoane organul fiscal este obligat să
diminueze venitul impozabil estimat al persoanelor fizice, fără calculări suplimentare la buget, din contul mijloacelor băneşti, deţinerea cărora nu a
fost confirmată documentar, cu circa
1.387.000 milioane lei. Acesta este suma riscului, și este necesar de a diminua impactul acestuia.
Articolul 233. Condiţii generale de tragere la răspundere pentru
încălcare fiscală (1) Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în
temeiul legislaţiei fiscale în vigoare în timpul şi la locul
săvîrşirii încălcării, cu excepţia situaţiilor cînd legea nouă prevede sancţiuni mai blînde, cu condiţia că încălcarea fiscală,
prin caracterul ei, nu atrage după sine, în condiţiile legii,
răspunderea penală. (2) Procedura de tragere la răspundere pentru încălcarea fiscală
se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare în timpul şi în
locul examinării cazului de încălcare fiscală. (3) Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform
prezentului titlu sau la o altă răspundere juridică pentru
încălcarea legislaţiei fiscale nu exonerează persoana sancţionată
91. La articolul 233 alineatul (3), cuvîntul „administrativă”
se înlocuieşte cu cuvîntul „contravenţională”. Urmează a fi aduse în concordanţă
prevederile Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997, cu prevederile legislaţiei existente, or la moment nu
există răspundere administrativă ci contravenţională.
01.01.2017
112
de obligaţia plăţii impozitului, taxei şi/sau majorării de
întîrziere (penalităţii), stabilite de legislaţie. Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală a contribuabililor specificaţi
la art.232 nu eliberează persoanele cu funcţie de răspundere ale
acestora, dacă există temeiurile respective, de răspundere
administrativă, penală sau de altă răspundere prevăzută de
legislaţie. Articolul 234. Absolvirea de răspundere pentru încălcare
fiscală (1) Sancţiunea fiscală nu se aplică, în întregime sau parţial, iar
în cazul în care a fost deja stabilită se anulează, în întregime sau
parţial, dacă se prezintă dovezi ce confirmă legalitatea tuturor
acţiunilor (inacţiunilor) sau a unor acţiuni (inacţiuni)
considerate anterior ilegale. Veridicitatea şi autenticitatea
dovezilor prezentate pot fi verificate de organul fiscal la sursă sau la alte persoane. Documentele prezentate cu încălcarea
termenelor stabilite de organul fiscal sau după efectuarea
controlului fiscal sînt verificate în mod obligatoriu. (11) Amenzile prevăzute la art.260 alin.(1), (2) şi (3) nu se
aplică în cazul în care nu apar obligaţii suplimentare privind
impozite şi/sau taxe. (2) Persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală
beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă
respectă strict următoarele condiţii: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de
încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acţiunile prevăzute la lit.b); b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmînării deciziei
asupra cazului de încălcare fiscală, stinge sumele impozitelor,
taxelor, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau 50% din
amenzile indicate în decizie sau stinge obligaţia fiscală prin
compensare conform art.175. În cazul în care datele din sistemul informaţional al Serviciului
Fiscal de Stat atestă executarea cerinţelor prevăzute la lit.a) şi
b), autoritatea abilitată să examineze cazurile privind încălcările
fiscale, de sine stătător, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare
din data expirării termenului prevăzut la lit.b), adoptă o decizie
privind reducerea amenzilor în cauză cu 50%. c) în cazul în care datele din sistemul informaţional al
Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerinţelor
prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru
executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare
fiscală, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la
lit.a) şi b).
92. Articolul 234 se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins: „(12) Impozitele şi taxele nu se recalculează, sancţiunea
fiscală nu se aplică în întregime, iar în cazul în care a fost
deja stabilită se anulează în întregime, dacă contribuabilul
a acţionat în conformitate cu soluţia fiscală individuală
anticipată emisă în adresa sa, în conformitate cu prezentul
Cod.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45), art.8
alin.(1) lit.e1) şi alin.(2) lit.f1), art.133 alin.(1) lit.c1), art.136 lit.j1) și art.1361 art.234 alin.(12) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
113
În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitată să examineze cazurile privind încălcările fiscale, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data prezentării
documentelor, va adopta o decizie privind reducerea amenzilor în cauză cu 50%. În cazul în care, după adoptarea deciziei
privind reducerea amenzilor, se constată nerespectarea cel puţin
a uneia din condiţiile prevăzute la lit.a) şi b), autoritatea
respectivă îşi va anula decizia, iar persoana nu va beneficia de
reducerea cu 50% a amenzilor. (3) Insolvabilitatea sau absenţa temporară din ţară a persoanei
fizice sau a persoanei cu funcţie de răspundere a persoanei
juridice, precum şi iminenţa unor evenimente pe care persoana
ce a săvîrşit încălcarea fiscală putea să le prevadă, dar nu le-a prevăzut nu constituie temei pentru neaplicarea sau anularea sancţiunii fiscale. (4) Persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele
care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa din cauza
explicaţiilor greşite, prezentate în scris de organul fiscal, sînt
absolvite de răspundere pentru diminuarea, calcularea incorectă
sau neplata acestora. (5) Persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă
acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condiţiile
reglementate la art.214 alin.(8), sînt absolvite de aplicarea amenzilor şi penalităţilor pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat. Articolul 240. Circumstanţele care exclud procedura de
examinare a cazului de încălcare fiscală Procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală nu poate
fi iniţiată, iar procedura iniţiată urmează a fi încheiată dacă: a) se constată că nu a avut loc nici o încălcare fiscală; b) persoana căreia i s-a intentat procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală a fost lichidată sau a decedat; c) nu există sume ale impozitului, taxei, majorării de întîrziere
(penalităţii) şi/sau amenzii necesare de a fi încasate conform
legislaţiei fiscale.
93. Articolul 240 se completează cu litera d) cu următorul
cuprins: „d) încălcarea ce ţine de utilizarea serviciilor fiscale
electronice este determinată de o defecţiune tehnică ce nu
ţine de voinţa contribuabilului.”.
Scopul propunerii este de a nu admite sancţionarea contribuabililor pentru
neprezentarea sau prezentarea cu depăşirea termenului a dărilor de seamă
din cauza neasigurării funcţionalităţii
conforme a serviciilor fiscale electronice de către instituţiile şi întreprinderile
responsabile de aceasta.
01.01.2017
Articolul 244. Reprezentantul şi confirmarea împuternicirilor
lui (1) Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă este înfăţişată de reprezentantul ei legal
(părinte, înfietor, tutore, curator). Acesta va prezenta autorităţii
care examinează cazul certificatul împuternicirilor. (2) Reprezentantul legal efectuează, personal sau prin
reprezentant, toate acţiunile de care are dreptul, cu restricţiile
94. La articolul 244 alineatul (6), textul „printr-o ordonanţă emisă de biroul de avocaţi” se înlocuieşte cu
cuvintele „prin mandat”.
Modificarea are drept scop aducerea în concordanţă prevederile Codului fiscal
cu prevederile art.60 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din
19.07.2002
La data publicării
114
prevăzute de lege. (3) Împuternicirile reprezentantului altul decît cel legal trebuie să fie confirmate printr-o procură, eliberată în conformitate cu
prezentul articol, sau printr-un document ce atestă funcţia ori
împuternicirile pe care le deţine – în cazul conducătorului
persoanei juridice. (4) Procura dată de o persoană fizică se autentifică, după caz:
de notar, de secretarul primăriei satului (comunei), de
administraţia (conducerea) persoanei la care lucrează sau învaţă
mandantul, de administraţia instituţiei curativ-profilactice staţionare în care mandantul se află pentru tratament, de
comandantul (şeful) unităţii militare – dacă mandantul este
militar – sau de şeful locului de detenţiune – dacă mandantul se
află în detenţiune. (5) Procura din partea unei persoane juridice se eliberează de
conducătorul ei (locţiitorul acestuia). (6) Împuternicirile avocatului se certifică printr-o ordonanţă
emisă de biroul de avocaţi. Articolul 249. Tipurile de decizii (1) Asupra cazului de încălcare fiscală poate fi pronunţată una
din următoarele decizii privind: a) aplicarea de sancţiune fiscală şi/sau încasarea de impozit,
taxă, calculate suplimentar, de majorare de întîrziere; b) clasarea cazului; c) suspendarea cazului şi efectuarea unui control repetat. (2) Decizia privind clasarea cazului se pronunţă în cazul în care: a) există circumstanţe, prevăzute de prezentul cod, ce exclud
sau absolvă de răspundere pentru săvîrşirea încălcării fiscale şi
nu există sume ale impozitului, taxei, majorării de întîrziere
(penalităţii) necesare de a fi încasate conform legislaţiei fiscale; b) este adoptat, conform art.172, un act de anulare a sancţiunii
fiscale, sumei impozitului, taxei, majorării de întîrziere
(penalităţii); c) există, pentru acelaşi fapt, în privinţa persoanei trase la
răspundere pentru încălcare fiscală, o decizie privind aplicarea
unei sancţiuni fiscale şi/sau încasarea sumei impozitului, taxei,
majorării de întîrziere (penalităţii) ori există o decizie de clasare a cazului; d) materialele cazului se transmit conform competenţei, dacă se
constată că examinarea acestuia poate fi efectuată cu
plenitudine de o altă autoritate abilitată să examineze cazurile
de încălcare fiscală. (3) Se pronunţă decizie privind suspendarea cazului şi
95. Articolul 249 se completează cu alineatul (4) cu
următorul cuprins: „(4) Se pronunţă decizie de stingere a dreptului persoanei
fizice de a beneficia ulterior perioadei de efectuare a controlului fiscal de suma declarată în conformitate cu art.2266 alin.(6) din prezentul cod dacă în rezultatul
controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil au fost luate în considerație prevederile art.2266 alin.(4)-(6) din prezentul cod şi nu s-a calculat suplimentar la buget impozit pe venit.”.
Motivul modificării este aducerea în
concordanţă a prevederilor art.249 cu
prevederile Capitolului 111 din Codul fiscal. Conform art.2266, alin.(6) din Codul fiscal, pentru subiecţii estimării care, la
data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au fost sau nu au fost obligaţi să depună declaraţia de
disponibil a mijloacelor bănești la situația din 01.01.2012, venitul impozabil estimat se determină prin
diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Pentru subiecţii estimării care au depus această declaraţie, venitul impozabil
estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de mijloace băneşti
declarate. Sumele de disponibil se iau în considerația doar în cadrul controlului fiscal, atunci cînd apare accesul legal la declarația de disponibil. Respectiv, diminuarea venitului impozabil estimat conform prevederilor Codului fiscal este posibilă doar după finisarea controlului,
în baza deciziei emise de conducerea
La data publicării
115
efectuarea unui control repetat dacă există mărturii
contradictorii care, la momentul examinării cazului, nu pot fi argumentate prin probe. După încheierea controlului repetat,
reîncepe examinarea cazului.
SFS. În prezent sunt doar trei tipuri de decizii, dar nici un tip nu reflectă posibilitatea de
a emite decizia în cazul cînd nu sînt calculate obligaţii suplimentare şi nu sînt
aplicate sancţiuni, dar se micşorează
suma mijloacelor băneşti disponibile la
situaţia din 01.01.2012, considerate
neimpozabile conform art.2266 din CF. Introducerea unui nou tip de decizii va permite ca situația să devină mai ușor de înțeles și de gestionat. Ca argument suplimentar servește faptul, că conform informaţiei plasate pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistica
numărul populaţiei care, la data de 31
decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi, a
constituit circa 2.775.500 persoane. Circa 22.860 de persoane au depus declaraţia
de disponibil de mijloace bănești. Respectiv pentru aceste 2752640 persoane organul fiscal este obligat să diminueze venitul impozabil estimat al persoanelor fizice, fără calculări
suplimentare la buget, din contul mijloacelor băneşti, deţinerea cărora nu a
fost confirmată documentar, cu circa
1.387.000 milioane lei. Acesta este suma riscului, și este necesar de a diminua impactul acestuia. Astfel, în cazul în care în perioada controlului a fost utilizată suma
prevăzută la art.2266 alin.(6) din Codul fiscal, pe viitor persoana déjà nu mai poate utiliza suma respectivă fie pentru a-şi justifica propriile venituri, fie pentru a acorda împrumuturi altor persoane.
Articolul 253. Împiedicarea activităţii organului fiscal (1) Împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a
bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă
destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi
documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune se
96. Articolul 253 se completează cu alineatul (9) cu
următorul cuprins: „(9) Neexecutarea de către persoana fizică a condiţiilor prevăzute în art.22615 alin.(2) din Codul fiscal se sancţionează cu o amendă de 3000 lei.”.
Declaraţia cu privire la proprietate
prezentată conform art.226 15 alin.(2) din Codul fiscal serveşte ca probă întru
contracararea contractelor de împrumut fictive, ce se prezintă, de obicei, după
înmînarea persoanei fizice a actului de control.
01.01.2017
116
sancţionează cu amendă de 5000 de lei. (11) Neprezentarea, prezentarea tardivă a informaţiei şi/sau prezentarea informaţiei neautentice conform prevederilor
art.197 alin.(32) şi art.229 alin.(22) se sancţionează cu amendă
de 3000 de lei. (4) Neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare
fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului se sancţionează cu amendă în proporţie de 30%
din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a
operaţiunilor. (41) Neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor
art.197 alin.(32) şi (33) şi ale art.229 alin.(22) se sancţionează,
pentru fiecare încălcare, cu amendă în proporţie de 30% din
suma încasată sau ce urma a fi încasată de la contribuabil în contul stingerii obligaţiei fiscale. (5) Pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia organului fiscal,
persoanele fizice se sancţionează cu o amendă în mărime de
500 de lei, persoanele juridice – în mărime de 5000 de lei, iar
neexecutarea cerinţelor din citaţia bancară se sancţionează cu
amendă de 5000 de lei. (51) Amenzile prevăzute la alin.(5) nu se aplică în cazul în care
persoanele prezintă documente justificative în partea ce ţine de
imposibilitatea prezentării acestora la organul fiscal. (6) Prezentarea tardivă a informaţiei prevăzute la art.22611
alin.(5) de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă în mărime de 2% din suma indicată în
informaţia prezentată tardiv. (7) Prezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) neautentice de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din diferenţa dintre
suma care urma să fie indicată şi cea indicată în informaţie. (8) Neprezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) de către persoanele indicate la art.22611 alin.(2) se sancţionează cu
amendă în mărime de 50% din suma care urma să fie indicată în
informaţie.
Sancţiunea propusă nu are ca scop
acumularea veniturilor la buget, dar este o pîrghie de disciplinare a contribuabililor supuşi verificării fiscale
şi determinarea spre conformarea voluntară la legislaţia fiscală. Suma
sancțiunii este determinată de faptul că,
se verifică situația fiscală a persoanelor
cu venituri mari, iar suma contractelor de împrumut prezentate de aceste persoane după finisarea controlului fiscal se
estimează la sute de mii de lei – de obicei 500 mii lei, suma prevăzută în art.2266, alin.(6) din Codul fiscal - pentru subiecţii
estimării care, la data de 31 decembrie
2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au
fost sau nu au fost obligaţi să depună
declaraţia de disponibil a mijloacelor bănești la situația din 01.01.2012, venitul impozabil estimat se determină prin
diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Astfel, considerăm că, amenda în mărime
de 3000 lei se încadrează în limitele maxime ale amenzilor prevăzute de Codul Contravenţional precum şi va
asigura un grad de conformitate a contribuabilului.
Articolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei
contabile şi a evidenţei în scopuri fiscale (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act normativ în vigoare, precum şi
folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau străine (inclusiv facturile fiscale) se sancţionează cu amendă
egală cu suma operaţiunilor economice înscrise în astfel de documente. (5) Neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a
97. Articolul 257: în denumirea articolului, textul „evidenţei contabile” se înlocuieşte cu textul „contabilităţii”;
Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile
Standardelor Naţionale de Contabilitate precum şi la Legea contabilităţii. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29);
La data publicării
117
documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control (benzilor
de control pe suport electronic specializat) şi/sau lipsa totală ori parţială a evidenţei contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea
controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de 50000 de lei,
cu calcularea impozitelor şi taxelor respective conform art.189
alin.(2) din prezentul cod. (7) Prin derogare de la alin.(2) şi (5), prevederile respective nu
se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile
financiare în baza IFRS, pe o perioadă de pînă la 2 ani de la
data implementării standardelor menţionate. (8) Efectuarea de către agentul economic, la care este instituit
post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform
prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de
mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a inspectoratului fiscal de stat responsabil de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă egală cu suma
operaţiunilor economice respective.
la alineatul (5) textul „evidenţei contabile” se înlocuieşte
cu textul „contabilităţii”.
art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 259. Încălcarea de către instituţiile financiare
(sucursale sau filialele acestora) și alți prestatori de servicii de plată a modului de decontare (1) Încălcarea termenelor stabilite de legislaţie pentru
înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare ale
agenţilor economici se sancţionează cu amendă de 10% din
suma neînregistrată în termen. (2) Înregistrarea mijloacelor băneşti, obţinute din
comercializarea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile curente în monedă naţională sau în valută
străină se sancţionează cu amendă de 5% din suma înregistrată. (3) Neexecutarea sau executarea tardivă a ordinului de plată
şi/sau a ordinului incaso privind stingerea obligaţiei fiscale în
cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace băneşti la contul bancar se sancţionează cu amendă,
pentru fiecare zi de întîrziere, de 2% din suma care trebuie plătită. (4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile Trezoreriei
de Stat de către instituțiile financiare (sucursalele sau filialele
acestora) și alți prestatori de servicii de plată a sumelor încasate de la contribuabil se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi
de întîrziere, de 5% din suma neînregistrată în termen. (5) Neprezentarea sau prezentarea tardivă de către instituţia
financiară (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a
informaţiei despre înscrierea în contul bancar al
contribuabilului a mijloacelor băneşti, în cazul suspendării
98. Articolul 259 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: ,,(7) Refuzul de către instituția financiară și filialele
acestora sau altor prestatori de servicii de plată de a
recepționa mijloace bănești de la persoane fizice în
numerar aferente bugetului, se sancționează cu o amendă
în mărime de 200 lei pentru fiecare caz a documentului (cazului) refuzat.”.
Modificarea respectivă are ca obiectiv
asigurarea recepționării și virării depline
și la timp de către instituțiile financiare și
a filialelor acestora a mijloacelor bănești
aferente bugetului public național,
precum și altor prestatori de servicii de
plată cu respectarea obligațiilor de a
recepționa propuse la art.171 alin. (2) din
Codul fiscal. Astfel, la semnalizarea contribuabililor și
urmare a efectuării controalelor fiscale la
filialele contribuabililor prestatori ai serviciului cu plată au fost depistate
cazuri de refuz de către instituția
financiară și filialele acestora sau altor
prestatori de servicii de plată de a
recepționa mijloace bănești de la
persoane fizice în numerar aferente bugetului.
01.01.2017
118
operaţiunilor la acest cont, se sancţionează cu amendă în
mărime de 1% din suma înscrisă în cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de întîrziere. (6) Neexecutarea sau executarea eronată de către instituţia
financiară (sucursala sau filiala acesteia) și alți prestatori de
servicii de plată a ordinelor de plată privind achitarea
obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional în
conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sancţionează cu amendă de 200 de lei pentru fiecare caz de
ordin de plată neexecutat sau executat eronat. Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale, precum
şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic
al facturilor fiscale (41) Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă în
mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată,
dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.
99. La articolul 260 alineatul (41), după cuvintele „ Neînregistrarea facturii fiscale” se introduce textul „ , în
termenul prevăzut în art.1181 alin.(11)”.
A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(10) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.102 alin.(10),
art.1181, art.1181 şi art.260 alin.(41) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a
impozitelor şi taxelor (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul
stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru
prezentarea declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit
de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă
cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie
plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a
impozitului din anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu se aplică în
cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai
mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică contribuabililor
menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşte obligaţiile
fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se aplică (nu se
calculează) majorări de întîrziere (penalităţi).
100. La articolul 261 alineatul (6), cuvintele ,,stabilită
pentru prezentarea” se înlocuiesc cu cuvintele ,,de
prezentare a”, iar cuvintele „anul curent” se înlocuiesc cu
cuvintele „perioada fiscală curentă”.
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop evitare intrepretărilor duale a normei respective. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse laart.121 al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificările vizează art.121, art.18 lit.f1) şi lit.f2),art.19 lit.d), art.21 alin.(3) pct.2) şi pct.3), art.22 alin.(5), art.24 alin.(1), alin.(10), alin.(15), alin.(16), art.25 alin.(3), art.26 alin.(3), art.27 alin.(5), alin.(6), alin.(8) lit.a), b), art.29 alin.(3), art.32, art.36 alin.(1), alin.(4), alin.(5), alin.(7), art.37 alin.(7), art.39 alin.(2) şi
alin.(3), art.44 alin.(2), alin.(3), alin.(8), art.45 alin.(3), alin.(4), art.48, Capitolului 72, art.66 alin.(1), art.76 alin.(3), art.793 alin.(2), art.801, art.81 alin.(1) lit.a), lit.b), lit.c), art.82 alin.(3), art.83 alin.(7), alin.(10), art.92 alin.(3), alin.(4), alin.(6), alin.(7), alin.(8), art.2251 alin.(1) şi alin.(2), art.228
alin.(3), art.261 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 277. Subiecţii impunerii 101. Articolul 277 alineatul (1): Propunerea are drept scop stipularea La data
119
(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate
privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel; c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de
gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare
proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova; d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor
publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate
nivelurile; e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar. Autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de
toate nivelurile sînt obligate să prezinte subiecţilor impunerii, în
termen de pînă la data de 25 mai a anului fiscal în curs,
informaţia privind valoarea estimată/valoarea contabilă a
bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune.
se completează cu litera f) cu următorul cuprins: ,,f) arendaşii sau locatarii ale bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor Republicii Moldova,
dacă contractul de arendă / locațiune nu prevede altfel.”; din ultimul paragraf se exclud cuvintele ,,valoarea estimată”.
expres în lege a faptului că, arendaşii sau
locatarii ale bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor
Republicii Moldova urmează să achite
impozitul pe bunurile imobiliare, în cazul în care contractul de arendă / locațiune
nu prevede altfel. Propunere a fost formulată în urma
depistării mai multor probleme privind
achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către nerezidenții
Republicii Moldova, spre exemplu, în cazul persoanelor juridice – nerezidente, care nu și-au înregistrat ,,Reprezentanţă permanentă / bază fixă” sau
,,Reprezentanţă”. Excluderea cuvintelor „valoarea estimată/” este necesără în contextul
modificărilor propunse în art.281, art.2811, art.282 şi art.286 din Codul
fiscal, potrivit cărora Serviciile de
colectare a impozitelor şi taxelor locale
din cadrul primăriilor vor calcula de sine
stătător impozitul pentru bunurile imobiliare, evaluate de către organele
cadastrale în scopul impozitării, atît
pentru persoanele fizice, cît şi pentru
agenţii economici. Respectiv, prezentarea de către
autorităţile publice şi instituţiile finanţate
de la bugetele de toate nivelurile agenţilor economici informaţia privind
valoarea estimată, îşi pierde actualitatea. Conform prevederilor actuale a art.277, Autorităţile publice şi instituţiile
finanţate de la bugetele de toate nivelurile prezintă Informaţia privind
valoarea estimată/valoarea contabilă agenţilor economici, care deţin drepturi
de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă
asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii
Moldova, în scopul calculării de către
publicării
120
acestea a impozitului pe bunurile imobiliare.
Articolul 278. Obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor imobiliare (1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate
industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu
alte destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale,
apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile
imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi
mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul
lucrărilor de construcţie. (2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea
estimată a acestor bunuri.
102. La articolul 278 alineatul (1), textul „(terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate industriei,
transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii speciale)” se exclude, iar în final se completează
cu textul „Gradul de finisare al construcţiei în scopul
impozitării se determină de către experţii tehnici atestaţi
sau de către agenţii economici cu activităţi în domeniul
expertizei tehnice.”.
Modificarea poartă un caracter redacțional și se propune reieşind din faptul că prin
bunuri imobiliare, se subînţeleg toate
terenurile Republicii Moldova, iar conform prevederilor Fondului funciar, în dependenţă de destinaţia principală,
terenurile se compun din următoarele
categorii de terenuri: - cu destinaţie agricolă; - din intravilanul localităţilor;
- destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii
speciale; - destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, - de valoare istorico-culturală, terenurile
zonelor suburbane şi ale zonelor verzi; - ale fondului silvic; - ale fondului apelor; - ale fondului de rezervă.
Concomitent, completarea alin.(1) cu o nouă propoziție se propune în scopul simplificării monitorizării de către organele cu funcții de control corectitudinea calculării și achitării în termenele stabilite de legislația fiscală a impozitului pe bunurile imobiliare pentru clădirile și construcțiile cu un grad de executare de 50% şi mai mult, rămase nefinalizate mai mult de 3 ani de la începutul lucrărilor de construcție. Totodată reieșind din faptul că, întru
executarea prevederilor Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998, prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
nr. 46 din 10.04.2013 este aprobat avizul tehnic care reprezintă o expertiza
tehnică, ce atestă gradul de executarea a
construcției. Avizul tehnic ce atestă
gradul de executare a construcției este
01.01.2017
121
întocmit în scopul înregistrării
construcției nefinisate în registrul bunurilor imobile și nu poate fi utilizat în
alte scopuri. Este de menționat că potrivit
prevederilor Legii privind monitoringul bunurilor imobile nr. 267 din 29.11.2012, care are drept scop crearea unui mecanism de actualizare a datelor privind bunurile imobile în vederea susţinerii sistemului de impozitare,
titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sînt obligaţi să asigure, în termen
de 3 luni de la data recepţionării lucrărilor/perfectării actului, înregistrarea în cadastrul bunurilor imobile, informația
privind construcţiile cu un grad de
executare de 50% şi mai mult, dacă de la
data începerii lucrărilor de construcţie au
trecut mai mult de 3 ani. A IMPOZITULUI PE BUNURILE IMOBILIARE
Articolul 280. Cotele impozitului (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente
şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri)
din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se
află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru
garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile
întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale;
103. Articolul 280 alineatul (1): la litera a): la prima liniuţă, cifra „0,3” se înlocuieşte cu cifra „0,4”;
Modificarea are drept scop consolidarea autonomiei financiare a autorităţilor
locale prin majorarea surselor proprii de venit. De menţionat că, modificarea respectivă
este impusă şi de faptul că, bunurile imobiliare nu au fost reevaluate niciodată
din momentul în care au fost evaluate (2004, 2007).
Astfel, pentru a compensa pierderile ca urmare a unei baze impozabile subestimate se propune majorarea intervalelor de impozitare a cotei maxime de la ,,0,3%” la ,,0,4%” ,precum şi a cotei pentru bunurile imobiliare cu altă
destinaţie decît cea locativă sau agricolă,
inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe
care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără
construcţii amplasate pe ele de de la ,,0,1%” la ,,0,4%”.
01.01.2017
122
b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea
locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole
cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale
monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea
impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.
la litera b) cifra „0,1” se înlocuieşte cu cifra „0,4”;
Articolul 281. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt înregistrate în calitate de întreprinzător,
precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează
anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei
de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile
de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. (11) Înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi la alin.(1) cu
privire la suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a
fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul
avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare. (12) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului
pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a
acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale
respective. (2) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul
înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor
imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de
către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de
dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. (21) În caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, subiectul anterior al impunerii este în drept să solicite/să efectueze calcularea (recalcularea) impozitului pe bunurile imobiliare proporţional perioadei în
care a deţinut această calitate. (3) În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile
imobiliare prin moştenire sau prin donaţie, obligaţia fiscală
104. Articolul 281: la alineatul (1), textul „persoanelor fizice care nu sînt
înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)” se înlocuieşte cu
textul „subiecţilor impunerii”, iar textul „cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” se exclude; alineatul (11) va avea următorul cuprins: „(11) Înştiinţarea subiecţilor impunerii cu privire la suma
impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată
se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor
şi taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor
de plată a impozitului pe bunurile imobiliare, transmise: - în cazul persoanelor fizice la adresa lor de domiciliu; - în cazul persoanelor juridice la adresa juridică, iar în
cazul filialelor/subdiviziunilor la adresa filialelor/subdiviziunilor;
alineatul (12) se abrogă; la alineatul (21) textul „/să efectueze calcularea (recalcularea)” se înlocuieşte cu cuvîntul „recalcularea”.
Propunerea are drept scop simplificarea procesului de calculare de către
contribuabili (agenţi economici) a
mărimii impozitului pe bunurile
imobiliare. Acesta va avea ca efect reducerea timpului agentului economic aferent calculării impozitului pe bunurile imobiliare
01.01.2017
123
neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă
în întregime pe seama noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare
primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută
obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc valoarea estimată a
acestui bun imobiliar. (4) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut
noi obiecte ale impunerii, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de
proprietate sau din momentul stabilirii faptului exercitării de
către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă
şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la momentul încetării exercitării de către persoană a
dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra
bunurilor imobiliare. Articolul 2811. Termenele de prezentare a calculului impozitului (1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), sînt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 30 iunie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de
gestiune. (2) Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de
salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi
care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la
25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare
de seamă unificată. (3) Calculul impozitului pe bunurile imobiliare specificat la alin.(1) al prezentului articol se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).
105. Articolul 2811 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.281 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 282. Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 august şi 15
octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului
106. Articolul 282: la alineatul (1), după cuvintele ,,subiectul impunerii” se
completează cu textul ,,la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii,”;
Modificarea are drept scop concretizarea modului de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi excluderii
problemelor privind beneficierea dreptului la reducerea în mărime de 15%
01.01.2017
124
pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului respectiv
beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii
individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile
imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei
de gestiune. (4) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice şi persoanele fizice care dobîndesc bunurile imobiliare după 30
iunie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe bunurile
imobiliare nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
alineatul (3) se abrogă.
la achitarea sumei impozitului. Modificarea vizează art.282 alin.(1) și alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării
obiectelor impunerii.
alineatul (5) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.282 alin.(1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.282 alin.(1) și
alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 283. Scutirea de impozit (4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri
şi loturi de pămînt: a) sînt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale,
grădini botanice; b) sînt destinate fondului silvic; b1) sînt destinate fondului apelor în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător; c) sînt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de
cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în scopuri
ştiinţifice şi instructive; d) sînt ocupate de plantaţii multianuale pînă la intrarea pe rod; e) sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de
cinematografie, de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii; de
complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate
de instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii,
istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat
sau din contul mijloacelor sindicatelor; f) sînt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto
publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare; g) sînt atribuite zonelor frontierei de stat; h) sînt de uz public în localităţi; i) sînt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii
107. La articolul 283 alineatul (4), literele a) şi b) se vor
completa în final cu textul ,,în cazul în care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător”.
Se propune revizuirea facilităților fiscale
aferente impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile care sînt ocupate de rezervaţii, parcuri
dendrologice şi naţionale, grădini
botanice sau sînt destinate fondului silvic și care pot fi antrenate în activitatea de întreprinzător. Astfel scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare se propune a fi acordată numai pentru bunurile - care sînt ocupate de rezervaţii, parcuri
dendrologice şi naţionale, grădini
botanice sau sînt destinate fondului silvic - care nu sînt antrenate în activitatea de întreprinzător. Măsura are drept scop asigurarea
condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii
impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.
01.01.2017
125
fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani; j) sînt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă
Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe
aceste terenuri. Articolul 285. Furnizarea informaţiei (1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu pînă la 1
februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al
impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se
referă la obiectele şi/sau la subiecţii impunerii, Agenţia Relaţii
Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în termen de 10 zile după încheierea trimestrului gestionar. (3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia
necesară referitoare la obiectul impunerii de la persoanele care
înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a
tranzacţiilor cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la
proprietarii bunurilor imobiliare. (4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor
cadastrale informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor
imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia. (5) În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare,
evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către
organele cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie
bunuri imobiliare.
108. Articolul 285: la alineatul (1), cuvîntul „anual” se înlocuieşte cu cuvîntul
„zilnic”, iar textul „cel tîrziu pînă la 1 februarie,” se
exclude;
alineatul (2) se abrogă.
Modificarea în cauză se propune în vederea optimizării procesului de
transmitere a informaţiei cu privire la
fiecare obiect şi subiect al impunerii cu
impozitul pe bunurile imobiliare, şi va sta
la baza creării un web serviciu prin
intermediul căruia se va realiza schimbul
de informaţii, astfel fiind asigurată
securitatea informaţiei şi actualizarea
permanentă a acesteia. Totodată, avînd în vedere faptul că impozitul pe bunurile
imobiliare se calculează proporţional
perioadei deţinerii drepturilor aferente
bunurilor imobiliare, în vederea asigurării
corecte a calculării şi achitării obligaţiilor
fiscale este important de a recepţiona în
permanenţă informaţia actualizată aferentă
obiectelor şi subiecţilor impunerii.
01.01.2017
Articolul 286. Avizul de plată a impozitului Avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile
imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul de
colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu
60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a
impozitului, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 30
iunie a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune.
109. La articolul 286 textul „persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)” se înlocuieşte cu
textul „subiecţilor impunerii”.
01.01.2017
Articolul 288. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Taxă locală – plată obligatorie efectuată la bugetul unităţii
administrativ-teritoriale.
110. Articolul 288: la punctul 3), după cuvîntul ,,cota” se introduce cuvîntul
,,maximă”, iar sintagma ,,de autoritatea administraţiei
Propunerile înaintate au drept scop plafonarea taxelor locale și stabilirea
unui baze impozabile echitabile pentru toți agenții economici din toate
01.01.2017
126
3) Cota taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza
impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea
bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.
publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective” se înlocuiește cu sintagma ,,conform prezentului titlu”; se completează cu punctul 31) cu următorul cuprins: ,,31) Cota concretă a taxei locale - cotă ad valorem în
procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori
sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei
publice locale la adoptarea bugetului unităţii
administrativ-teritoriale respective, care nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu;”;
localitățile a Republicii Moldova. Instituirea cotelor maxime ale taxelor locale are la bază multiplele solicitări ale
agenților economici, asociațiilor și
patronatelor în anumite domenii, referitor la caracterul abuziv și imprevizibil al
deciziilor autorităților publice locale
privind aplicarea taxelor locale. Menționăm că, în cele mai multe cazuri autoritățile administraţiei publice locale
nu colaborează cu agenții economici în
vederea stabilirii unor cote rezonabile ale taxelor locale, și prin aceasta nu se
conștientizează faptul că, prin stabilirea unor cote prea mari ale taxelor locale creează situații ce duc la încetarea
desfășurării activităților de întreprinzător
și diminuarea veniturilor bugetare. Astfel, în lipsa unei imprevizibilități
privind mărime obligațiilor fiscale
privind taxele locale agenții economici renunță la efectuarea unor investiții în
Republica Moldova, alegînd un mediu ce oferă o certitudine clară pentru
planificarea costurilor fiscale ce urmează a fi suportate la desfășurarea unei
activități economice. Este important să menționăm că, în
esență plafonarea prin lege a taxelor
locale nu poate fi apreciată ca o limitare
a principiului autonomiei locale, or, Legea privind administrația publică
locală și Carta Europeană a Autonomiei
Locale prevăd expres dreptul autorităților
publice locale de a stabili cuantumul taxelor locale în condițiile și în limitele
legii. La fel, plafonarea nu limitează dreptul
autorităților administrației publice locale
de a elabora, aproba și gestiona în mod
autonom bugetele proprii și dreptul de a
stabili și pune în aplicare taxe și impozite
locale, în condițiile stabilite de lege (
stabilit la art.9 din Legea nr.436-XVI din
127
28 decembrie 2006). Suplimentar, menționăm că, în vederea majorării veniturilor bugetelor
autorităţilor publice locale, întru
asigurarea autonomiei financiare, concomitent cu introducerea plafonării
taxelor locale se propun măsuri ce vor
compensa eventualele pierderi bugetare. 4) Unitate comercială şi/sau de prestări servicii – unitate de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau
de prestări servicii.
punctul 4) se abrogă; În contextul introducerii plafonării
taxelor locale, se propune extinderea bazei impozabile a taxei locale pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări
servicii. Măsura are drept scop asigurarea condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii impunerii cu taxa pentru unităţile
comerciale şi/sau de prestări servicii,
precum și majorarea veniturilor
bugetelor autorităţilor publice locale,
întru asigurarea autonomiei financiare. Modificarea vizează art.288 pct.4), art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
10) Numărul mediu scriptic de salariaţi – efectiv de personal pentru o perioadă gestionară, determinat în funcţie de indicii
numărului scriptic.
se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins: „101) Efectiv de salariaţi – toate persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată sau
nedeterminată (încadraţi în serviciul permanent, sezonier, temporar pentru executarea anumitor lucrări, inclusiv
persoanele cu contractul individual de muncă suspendat şi
cele aflate în concediul de maternitate), pe termen de o zi şi mai mult din momentul angajării. Nu se includ în efectivul de salariaţi: - persoanele care execută lucrări conform contractelor de
drept civil (contract de antrepriză, contract de prestări
servicii, contract de transport etc.); - persoanele care prestează munca prin cumul (cumularzii
externi).”;
Se propune definirea în Codul fiscal a noțiunii de ,,Efectiv de salariaţi”, care urmează a fi utilizată ca calcularea
corectă a obligațiilor fiscale privind taxa pentru amenajarea teritoriului. La moment, legislaţia în vigoare nu
definește noţiunea propusă, respectiv
conduce la interpretarea duală a
termenului menţionat şi creează
impedimente în procesul de administrare a taxei pentru amenajarea teritoriului. Noțiunea în cauză anterior au fost expusă
în ”Precizările metodologice statistice
privind efectivul și câștigurile salariale
ale personalului angajat, aprobate de Departamentul Statistică și sociologie prin Ordinul nr. 87 din 29.09.2004” și au
fost folosită în scopuri fiscale. Totodată, reieșind din faptul că la
momentul actual aceste ”Precizări” sunt
anulate și printre definițiile care sunt
01.01.2017
128
folosite în scopuri statistice în actelor normative ale Biroului Național de Statistica, nu se regăsește noțiunea
”efectiv de salariaţi”, considerăm
oportun de a introduce în scopuri fiscale noțiunea”efectiv de salariaţi”.
12) Servicii de piaţă – servicii prestate de pieţe contra plată.
punctul 12) se abrogă. Abrogarea noţiunii „servicii de piaţă”se
necesită în contextul în care obiectul
impunerii cu taxa de piaţă, începînd cu
13.01.2012, îl constituie suprafaţa totală
a terenului şi a imobilelor amplasate pe
teritoriul pieţei, dar nu serviciile prestate de administratorul acesteia, în contextul modificărilor realizate prin Legea nr.267
din 23.12.2011.
La data publicării
Articolul 290. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt pentru: a) taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă;
111. Articolul 290: la litera a), după cuvintele „de întreprinzător,” se introduce
textul „şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională
conexă sectorului justiţiei,”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
persoanele juridice, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii;
la litera e), textul „unităţi comerciale şi/sau de prestări
servicii” se înlocuieşte cu cuvintele „obiecte ale
impunerii”.
A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.4),
art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul
fiscal al proiectului de lege
01.01.2017
Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau
fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în
întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul
trimestrial de salariaţi;
112. Articolul 291 alineatul (1): litera a) se completează în final cu textul „ , precum şi
persoanele ce desfăşoară activitate profesională conexă
sectorului justiţiei”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii,
cu excepţia celor care se află total în zona drumului public
şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului
litera e) va avea următorul cuprins: ,,e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări
servicii – unitățile definite conform CAEM Rev.2 care
Se propune extinderea bazei inpozabile a taxei locale pentru unităţile comerciale
şi/sau de prestări servicii, precum și
01.01.2017
129
localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii;
corespund activităților expuse în anexa nr.1 la Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 22.10.2010; activități CAEM Rev.2de secțiunile: J: clasele 59.14, 61.10, 61.30; K: clasele 64.91, 64.92, 64.99, 65.11; 65.12; 66.12 M clasele 69.10; 69.20 70.22, 73.11; 74.10 N clasa 77.11 80.1; P clasa 85.32 85.42; 85.53; Q clasa 86.23; și R
clasele 93.21; 93.29.”.
ajustarea prevederilor Codului fiscal la modificările și completările operate la Legea cu privire la comerțul interior
nr.231 din 22.10.2010 prin Legea nr.153 din 01.07.16. Măsura are drept scop asigurarea condiţiilor echitabile pentru toţi subiecţii
impunerii cu taxa pentru unităţile
comerciale şi/sau de prestări servicii,
precum și majorarea veniturilor bugetelor autorităţilor publice locale,
întru asigurarea autonomiei financiare. Astfel, începînd cu 01.01.2017 subiecți
ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii vor
constitui unitățile ce desfășoară
următoarele tipuri de activități conform
CAEM Rev.2: - Activităţi de comunicaţii electronice
prin reţele cu cablu (61.10); - Activităţi de comunicaţii electronice
prin satelit (61.30); - Leasing financiar (64.91); - Alte activităţi de creditare (64.92); - Alte intermedieri financiare n.c.a (64.99); - Activităţi de asigurări de viaţă (65.11); - Alte activităţi de asigurări (exceptând
asigurările de viaţă) (65.12); - Activităţi juridice (69.10); - Activităţi de contabilitate şi audit
financiar; consultanţă în domeniul fiscal (69.20); - Activităţi de consultanţă pentru afaceri
şi management (70.22); - Activităţi ale agenţiilor de publicitate
(73.11); - Activităţi de închiriere şi leasing de
autoturisme şi autovehicule rutiere
uşoare (77.11); - Învăţământ secundar, tehnic sau profesional (85.32); - Activităţi de asistenţă stomatologică
(86.23);
130
- precum și activităților expuse în anexa nr.1 la Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din 22.10.20:
Anexa nr. 1
LISTA activităţilor de comerţ cu produse
alimentare, nealimentare şi de prestări de servicii conform
Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM Rev.
2) Secţiunea (S) Diviziunea (D) Grupa (G) Clasa (C) S G - COMERŢ CU RIDICATA ŞI
CU AMĂNUNTUL; ÎNTREŢINERE
ŞI REPARARE A AUTOVEHICU-LELOR ŞI A MOTOCICLETELOR D 45 - Comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul; întreţinerea şi repararea
autovehiculelor şi a motocicletelor G 45.1 - Comerţul cu autovehicule C 45.11 - Comerţul cu autoturisme şi cu autovehicule uşoare (sub 3,5 tone) C 45.19 - Comerţul cu alte autovehicule G 45.2 - Întreţinerea şi repararea
autovehiculelor C 45.20 - Întreţinerea şi repararea autovehiculelor G 45.3 - Comerţul cu piese şi
accesorii pentru autovehicule C 45.31 - Comerţul cu ridicata de piese şi de accesorii pentru autovehicule C 45.32 - Comerţul cu amănuntul de piese şi de accesorii pentru autovehicule G 45.4 - Comerţul cu motociclete,
piese şi accesorii aferente; întreţinerea
şi repararea motocicletelor
131
C 45.40 - Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi
repararea motocicletelor D 46 - Comerţul cu ridicata, cu
excepţia comerţului cu autovehicule şi
motociclete G 46.1 - Activităţi de intermediere
în comerţul cu ridicata C 46.11 - Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate C 46.12 - Intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi
produse chimice pentru industrie C 46.13 - Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi cu materiale de
construcţii C 46.14 - Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi
avioane C 46.15 - Intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie C 46.16 - Intermedieri în comerţul cu textile, confecţii din blană, încălţăminte
şi articole din piele C 46.17 - Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, inclusiv cu băuturi şi
tutun C 46.18 - Intermedieri în comerţul specializat în vînzarea produselor cu caracter specific n.c.a. C 46.19 - Intermedieri în comerţul cu produse diverse G 46.2 - Comerţul cu ridicata al
produselor agricole brute şi al
animalelor vii C 46.21 - Comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi al
tutunului neprelucrat C 46.22 - Comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor C 46.23 - Comerţul cu ridicata al animalelor vii
132
C 46.24 - Comerţul cu ridicata al blănurilor, pieilor brute şi al pieilor
prelucrate G 46.3 - Comerţul cu ridicata al
produselor alimentare, al băuturilor şi
al tutunului C 46.31 - Comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor C 46.32 - Comerţul cu ridicata al cărnii şi al produselor din carne C 46.33 - Comerţul cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi al
grăsimilor comestibile C 46.34 - Comerţul cu ridicata al băuturilor C 46.35 - Comerţul cu ridicata al produselor din tutun C 46.36 - Comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi al produselor
zaharoase C 46.37 - Comerţul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente C 46.38 - Comerţul cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte C 46.39 - Comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun G 46.4 - Comerţul cu ridicata al
bunurilor de consum C 46.41 - Comerţul cu ridicata al produselor textile C 46.42 - Comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei C 46.43 - Comerţul cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al
aparatelor de radio şi al televizoarelor C 46.44 - Comerţul cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie şi al produselor de întreţinere C 46.45 - Comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie C 46.46 - Comerţul cu ridicata al
133
produselor farmaceutice C 46.47 - Comerţul cu ridicata al mobilei, covoarelor şi al articolelor de
iluminat C 46.48 - Comerţul cu ridicata al ceasurilor şi bijuteriilor C 46.49 - Comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc G 46.6 - Comerţul cu ridicata al
altor maşini, echipamente şi furnituri C 46.61 - Comerţul cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor şi al
furniturilor C 46.62 - Comerţul cu ridicata al maşinilor-unelte C 46.63 - Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru industria minieră şi
pentru construcţii C 46.64 - Comerţul cu ridicata al maşinilor pentru industria textilă şi al
maşinilor de cusut şi de tricotat C 46.65 - Comerţul cu ridicata al mobilei de birou C 46.66 - Comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente de birou C 46.69 - Comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente G 46.7 - Comerţul cu ridicata
specializat al altor produse C 46.71 - Comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi
al produselor derivate C 46.72 - Comerţul cu ridicata al metalelor şi al minereurilor metalice C 46.73 - Comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de
construcţie şi echipamentelor sanitare C 46.74 - Comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie
pentru instalaţii sanitare şi de încălzire C 46.75 - Comerţul cu ridicata al produselor chimice C 46.76 - Comerţul cu ridicata al altor
134
produse intermediare C 46.77 - Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor G 46.9 - Comerţul cu ridicata
nespecializat C 46.90 - Comerţul cu ridicata
nespecializat D 47 - Comerţul cu amănuntul, cu
excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor G 47.1 - Comerţul cu amănuntul în
magazine nespecializate C 47.11 - Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare,
băuturi şi tutun C 47.19 - Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse nealimentare G 47.2 - Comerţul cu amănuntul al
produselor alimentare, băuturilor şi al
produselor din tutun, în magazine specializate C 47.21 - Comerţul cu amănuntul al fructelor şi al legumelor proaspete în magazine specializate C 47.22 - Comerţul cu amănuntul al cărnii şi al produselor din carne în
magazine specializate C 47.23 - Comerţul cu amănuntul al
peştelui, crustaceelor şi al moluştelor în magazine specializate C 47.24 - Comerţul cu amănuntul al pîinii, produselor de patiserie şi al
produselor zaharoase în magazine specializate C 47.25 - Comerţul cu amănuntul al băuturilor în magazine specializate C 47.26 - Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun în magazine specializate C 47.29 - Comerţul cu amănuntul al altor produse alimentare în magazine
135
specializate G 47.3 - Comerţul cu amănuntul al
carburanţilor pentru autovehicule în
magazine specializate C 47.30 - Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în
magazine specializate G 47.4 - Comerţul cu amănuntul al
echipamentului informatic şi de
telecomunicaţii în magazine
specializate C 47.41 - Comerţul cu amănuntul al calculatoarelor, unităţilor periferice şi
software-lui în magazine specializate C 47.42 - Comerţul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicaţii în
magazine specializate C 47.43 - Comerţul cu amănuntul al echipamentelor audio/video în magazine specializate G 47.5 - Comerţul cu amănuntul al
altor produse casnice în magazine specializate C 47.51 - Comerţul cu amănuntul al textilelor în magazine specializate C 47.52 - Comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din
sticlă şi al celor pentru vopsit în magazine specializate C 47.53 - Comerţul cu amănuntul al covoarelor, carpetelor, tapetelor şi al
altor acoperitoare de podea în magazine specializate C 47.54 - Comerţul cu amănuntul al articolelor şi al aparatelor electrocasnice
în magazine specializate C 47.59 - Comerţul cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat şi al
articolelor de uz casnic n.c.a. în magazine specializate G 47.6 - Comerţul cu amănuntul de
bunuri culturale şi recreative în
magazine specializate
136
C 47.61 - Comerţul cu amănuntul al cărţilor în magazine specializate C 47.62 - Comerţul cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie în
magazine specializate C 47.63 - Comerţul cu amănuntul al
înregistrărilor muzicale şi video în magazine specializate C 47.64 - Comerţul cu amănuntul al echipamentelor sportive în magazine specializate C 47.65 - Comerţul cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor în magazine
specializate G 47.7 - Comerţul cu amănuntul al
altor bunuri în magazine specializate C 47.71 - Comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei în magazine specializate C 47.72 - Comerţul cu amănuntul al încălţămintei şi al articolelor din piele în
magazine specializate C 47.73 - Comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate C 47.74 - Comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice în
magazine specializate C 47.75 - Comerţul cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie în
magazine specializate C 47.76 - Comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi al seminţelor; comerţ cu amănuntul al animalelor de companie
şi al hranei pentru acestea în magazine specializate C 47.77 - Comerţul cu amănuntul al ceasurilor şi bijuteriilor în magazine
specializate C 47.78 - Comerţul cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate C 47.79 - Comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vîndute prin magazine
137
G 47.8 - Comerţul cu amănuntul
efectuat prin standuri, chioşcuri şi
pieţe C 47.81 - Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi al produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.82 - Comerţul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei
efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.89 - Comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor
produse G 47.9 - Comerţul cu amănuntul
care nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri şi pieţe C 47.91 - Comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet C 47.99 - Comerţul cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor S I - ACTIVITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ D 55 - Hoteluri şi alte facilităţi de
cazare G 55.1 - Hoteluri şi alte facilităţi de
cazare similare C 55.10 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare G 55.2 - Facilităţi de cazare pentru
vacanţe şi perioade de scurtă durată C 55.20 - Facilităţi de cazare pentru
vacanţe şi perioade de scurtă durată G 55.3 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere C 55.30 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere G 55.9 - Alte servicii de cazare C 55.90 - Alte servicii de cazare D 56 - Restaurante şi alte activităţi
de servicii de alimentaţie
138
G 56.1 – Restaurante C 56.10 – Restaurante G 56.2 - Activităţi de alimentaţie
(catering) pentru evenimente şi alte
servicii de alimentaţie C 56.21 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente C 56.29 - Alte activităţi de alimentaţie G 56.3 - Baruri şi alte activităţi de
servire a băuturilor C 56.30 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor S L - TRANZACŢII IMOBILIARE D 68 - Tranzacţii imobiliare G 68.3 - Activităţi imobiliare pe
bază de tarife sau de contract C 68.31 - Activităţi ale agenţiilor imobiliare S M - ACTIVITĂŢI
PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI
TEHNICE D 74 - Alte activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice G 74.2 - Activităţi fotografice C 74.20 - Activităţi fotografice G 74.3 - Activităţi de traducere
scrisă şi orală (interpreţi) C 74.30 - Activităţi de traducere scrisă şi orală (interpreţi) S N - ACTIVITĂŢI DE SERVICII
ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI
DE SERVICII DE SUPORT D 77 - Activităţi de închiriere G 77.1 - Activităţi de închiriere de
autovehicule C 77.11 - Activităţi de închiriere de autoturisme şi de autovehicule rutiere
uşoare C 77.12 - Activităţi de închiriere de autovehicule rutiere grele G 77.2 - Activităţi de închiriere de
bunuri personale şi gospodăreşti
139
C 77.21 - Activităţi de închiriere de bunuri recreaţionale şi de echipament
sportiv C 77.22 - Închiriere de casete video şi discuri (CD-uri, DVD-uri) C 77.29 - Activităţi de închiriere de alte bunuri personale şi gospodăreşti n.c.a. G 77.3 - Activităţi de închiriere de
alte maşini, echipamente şi de bunuri
tangibile C 77.31 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente agricole C 77.32 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente pentru
construcţii C 77.33 - Activităţi de închiriere de maşini şi de echipamente de birou
(inclusiv calculatoare) C 77.34 - Activităţi de închiriere de echipamente de transport pe apă C 77.35 - Activităţi de închiriere de echipamente de transport aerian C 77.39 - Activităţi de închiriere de alte maşini, echipamente şi de bunuri
tangibile n.c.a. D 79 - Activităţi ale agenţiilor
turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi de asistenţă
turistică G 79.1 - Activităţi ale agenţiilor
turistice şi ale tur-operatorilor C 79.11 - Activităţi ale agenţiilor
turistice C 79.12 - Activităţi ale tur-operatorilor G 79.9 - Alte servicii de rezervare şi
de asistenţă turistică C 79.90 - Alte servicii de rezervare şi de asistenţă turistică D 81 - Activități de servicii pentru
clădiri și peisagistică G 81.2 - Activităţi de curăţenie
140
C 81.21 - Activităţi generale (nespecializate) de curăţenie interioară a
clădirilor C 81.22 - Activităţi specializate de curăţenie a clădirilor, mijloacelor de transport, maşinilor şi utilajelor C 81.29 - Alte activităţi de curăţenie n.c.a. D 82 - Servicii administrative, servicii de suport şi alte activităţi de
servicii prestate în principal întreprinderilor G 82.1 - Activităţi administrative şi
servicii de suport C 82.11 - Activităţi combinate de secretariat C 82.19 - Activităţi de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activităţi
specializate de secretariat S R - ARTĂ, ACTIVITĂŢI DE
RECREERE ŞI DE AGREMENT D 92 - Activităţi de jocuri de noroc
şi de pariuri G 92.0 - Activităţi de jocuri de
noroc şi de pariuri C 92.00 - Activităţi de jocuri de noroc şi de pariuri D 93 - Activităţi sportive, recreative
şi distractive G 93.1 - Activităţi sportive C 93.11 - Activităţi ale bazelor sportive C 93.12 - Activităţi ale cluburilor sportive C 93.13 - Activităţi ale centrelor de fitness C 93.19 - Alte activităţi sportive S S - ALTE ACTIVITĂŢI DE
SERVICII D 95 - Reparaţii de calculatoare,
articole personale şi de uz gospodăresc G 95.1 - Repararea calculatoarelor
141
şi a echipamentelor de comunicaţii C 95.11 - Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice C 95.12 - Repararea echipamentelor de comunicaţii G 95.2 - Reparaţii de articole
personale şi de uz gospodăresc C 95.21 - Repararea aparatelor electronice de uz casnic C 95.22 - Repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor
pentru casă şi grădină C 95.23 - Repararea încălţămintei şi a articolelor din piele C 95.24 - Repararea mobilei şi a furniturilor casnice C 95.25 - Repararea ceasurilor şi a bijuteriilor C 95.29 - Repararea articolelor de uz personal şi gospodăresc n.c.a. D 96 - Alte activităţi de servicii
personale G 96.0 - Alte activităţi de servicii
personale C 96.01 - Spălarea şi curăţarea (uscată) a articolelor textile şi a
produselor din blană C 96.02 - Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare C 96.03 - Activităţi de pompe funebre şi similare C 96.04 - Activităţi de întreţinere corporală C 96.09 - Alte activităţi de servicii personale n.c.a.” Suplimentat, a se vedea argumentele expuse la art.288 pct.4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.4),
art.290 și art.291 alin.(1) lit.e) din Codul
fiscal al proiectului de lege Articolul 292. Cotele şi termenele de plată a taxelor locale 113. Articolul 292: Se propune stabilirea obligației 01.01.2017
142
(1) Termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor
de seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecţii impunerii sînt cele stabilite în anexa la prezentul titlu. Întreprinzătorul
individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr
mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu
depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
T.V.A. prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală
unificată privind taxele locale, cu excepţia celei stipulate la
art.291 lit.a) din Codul fiscal, în partea ce ţine de gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), şi lit.n) a aceluiaşi articol, cu achitarea taxelor în acelaşi termen.
la alineatul (1), textul „ lit.a) din Codul fiscal, în partea ce
ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), şi” şi textul „a aceluiaşi articol” se exclud.
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) de a
calcula şi achita de sine stătător obligaţiile fiscale privind taxele locale,
precum și a impozitului funciar și
impozitului pe bunurile imobiliare, neevaluate de organele cadastrale. Menționăm că, gospodăria ţărănească (de
fermier) reprezintă o formă de activitate
antreprenorială şi în multe cazuri face
parte din categoria agenţilor economici
mari. Totodată, evidenţa obligaţiilor fiscale
calcularea şi achitate la primării în cazul
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) nu permite o evidenţă eficientă a plăţilor şi
ca urmare nu poate fi asigurată
plenitudinea calculării şi achitării plăţilor
de către gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier). Concomitent, modificările se propun din
următoarele considerente : 1) are drept scop micşorarea numărul de
dări de seamă, 2) contravine prevederilor art.129, alin.(9); 3)contravine prevederilor art.187 şi
art.292 alin.(3); 4) subiectul care prezintă darea de seamă
şi subiecţii care achită taxele locale, sunt
diferite persoane, drept urmare conţinutul
dării de seamă poartă un caracter
informaţional, respectiv, către suma
calculată nu pot fi aplicate prevederile
titlului V capitolului 6 al Codului fiscal ,,Responsabilitatea de stingerea obligaţiei
fiscale”; 5) termenele de prezentare a dării de seamă sunt diferite. . Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul
fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
143
(2) Cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea
administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. (3) Dările de seamă aferente taxelor locale se prezintă utilizînd,
în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).
la alineatul (2), după cuvîntul ,,cota” se introduce cuvîntul
,,concretă”. A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3, art.292 alin.(2), din Codul fiscal al proiectului de lege
01.01.2017
Articolul 293. Modul de calculare (1) Calculul taxelor enumerate la art.291, cu excepţia celor
stipulate la lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), la lit.k), n) şi p) se efectuează de către subiecţii
impunerii, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora. (2) Calculul taxelor stipulate la art.291 lit.a) – în partea ce ţine
de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p) se
efectuează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale. (3) Plata taxelor enumerate la art.291 se efectuează de subiecţii
impunerii. (4) În cazul în care obiectul impunerii stipulat la art.291 lit.e) şi
q) este amplasat parţial în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa
se calculează de contribuabil în mod individual, proporţional
suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale.
114. Articolul 293: la alineatul (1), textul „la lit.a) – în partea ce ţine de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier),” se exclude, iar după
cuvintele ,,de cotele” se introduce cuvîntul ,,concrete”; la alineatul (2), textul „ lit.a) – în partea ce ţine de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se exclude;
A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul
fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege. Suplimentar a se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3) pct.31) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3) și
pct.31), art.292 alin.(2), art.293 alin.(1) și
Anexa la titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
(5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de
către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile
(coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă
în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea
administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora. Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta,
trimestrial, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care
autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat.
alineatul (5), textul ,,lit.e)” se exclude, iar după textul
,,(coordonările)”, în toate cazurile, se completează cu
textul ,,/notificările”, iar după textul ,,(coordonări)” cu textul ,,/notificări”.
Completarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop ajustarea
art.291 alin.(5) cu modificările operate la
Legea cu privire la comerţul interior
nr.231 din 23.09.2010 prin Legea nr.153 din 01.07.2016. Astfel, conform Legii nr.231 din 23.09.2010, anumite tipuri de activităţi
de comerţ pot fi desfășurate în baza
notificărilor privind iniţierea activităţii
de comerţ, ci nu în baza autorizațiilor.
La data publicării
Articolul 294. Plata taxelor locale (1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul trezorerial
de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale.
115. La articolul 294 alineatul (2), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se
exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
144
(2) Taxele locale specificate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine
de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k) şi n) pot fi achitate nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.
Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Articolul 295. Scutirea de taxe Se scutesc de plata: a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile
finanţate de la bugetele de toate nivelurile; b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi oficiile
consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi
reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în
Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei; d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor
desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite,
acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vînzării
patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale; e) taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale; f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare; g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă
servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane,
flori false, ghirlande; i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor
rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei.
116. Articolul 295 se completează cu litera j) cu următorul
cuprins: ,,j) taxei pentru amenajarea teritoriului și taxa pentru
unităţile comerciale şi/sau de prestări servici – persoanele fizice care desfășoară activități independente;”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei publice
locale (7) Pentru taxele locale specificate la art.289 alin.(2) lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p), mecanismul de administrare a acestora se stabileşte de
către autoritatea administraţiei publice locale.
117. La articolul 297 alineatul (7), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se
exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 298. Responsabilitatea 118. Articolul 298: A se vedea argumentele expuse la art.292 01.01.2017
145
(1) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale, cu excepţia celor stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), la lit.k), n) şi p), şi pentru prezentarea
dărilor de seamă fiscale revine contribuabililor. (2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), la lit.k), n) şi p), precum şi pentru prezentarea dărilor
de seamă respective către organele fiscale teritoriale, revine organelor împuternicite de autorităţile administraţiei publice
locale. (3) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale exercită controlul
asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale execută prezentul titlu. (4) Taxele netransferate în termen sînt percepute conform legislaţiei.
la alineatul (1), textul „lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” se exclude; la alineatul (2), textul „lit.a) – în partea ce ţine de
gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la” şi textul: „ , precum
şi pentru prezentarea dărilor de seamă respective către
organele fiscale teritoriale, ” se exclude.
din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293, art.294, art.297 și art.298 din Codul fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Anexă
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a dărilor de
seamă fiscale
Denumirea taxei
Baza impozabilă a
obiectului impunerii Unitatea de
măsură a cotei
Termenele de plată a
taxei şi de
prezentare a dărilor de
seamă fiscale
de către
subiecţii
impunerii şi
organele împuternicit
e 1 2 3 4
119. Anexa la titlul VII va avea următorul cuprins: ,,Anexă
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a
dărilor de seamă fiscale
Denumire
a taxei Baza impozabilă a
obiectului impunerii
Cota maximă Termenele de plată a taxei şi
de prezentare a dărilor de
seamă fiscale
de către
subiecţii
impunerii şi
organele împuternicite
1 2 3 4 a) Taxă
pentru amenajarea teritoriului
Numărul mediu
scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau
fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia
activează în
întreprinderile fondate, însă nu sînt
incluşi în efectivul
trimestrial de salariaţi, precum şi
120 lei anual pentru fiecare salariat şi/sau
fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează
în întreprinderea fondată, însă nu
este inclus în efectivul trimestrial de
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.3) pct.31) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.3) și
pct.31), art.292 alin.(2), art.293 alin.(1) și
Anexa la titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.5 pct.362) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.362), art.13 alin.(1) lit.a), art.14 alin.(1) lit.a) şi
alin.(3), art.37 alin.(2) lit.a), Capitolul 101, art.90, art.103 alin.(1) pct.6), art.187 alin.(21) lit.d), art.290 lit.a), art.291 alin.(1) lit.a), Anexa la Titlul VII din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
146
a) Taxă
pentru amenajarea teritoriului
Numărul mediu scriptic
trimestrial al salariaţilor şi/sau
fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia
activează în
întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în
efectivul trimestrial de salariaţi
Lei anual pentru fiecare salariat şi/sau
fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în
întreprinderea fondată, însă
nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi
Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
b) Taxă de
organizare a licitaţiilor şi
loteriilor pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale
Venitul din vînzări ale
bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea
biletelor de loterie emise
% Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
c) Taxă de
plasare (amplasare) a publicităţii
(reclamei)
Venitul din vînzări ale
serviciilor de plasare şi/sau difuzare a
anunţurilor publicitare
prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice,
telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu
excepţia amplasării
publicităţii exterioare
% Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
d) Taxă de
aplicare a simbolicii locale
Venitul din vînzări ale
produselor fabricate cărora li se aplică
simbolica locală
% Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
e) Taxă
pentru unităţile
comerciale şi/sau de
prestări
servicii
Suprafaţa ocupată de
unităţile de comerţ
şi/sau de prestări
servicii
Lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau
de prestări
servicii
Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
persoanele ce desfăşoară activitate profesională conexă
sectorului justiţiei
salariaţi, precum şi persoanele ce
desfăşoară activitate profesională
conexă sectorului
justiţiei b) Taxă de
organizare a licitaţiilor
şi loteriilor
pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale
Venitul din vînzări
ale bunurilor declarate la licitaţie
sau valoarea biletelor de loterie emise
0,1 % Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
c) Taxă de
plasare (amplasare) a publicităţii
(reclamei)
Venitul din vînzări
ale serviciilor de plasare şi/sau
difuzare a anunţurilor
publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele
telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu
excepţia amplasării
publicităţii
exterioare
5 % Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
d) Taxă de
aplicare a simbolicii locale
Venitul din vînzări
ale produselor fabricate cărora li se
aplică simbolica
locală
0,1 % Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
e) Taxă
pentru unităţile
comerciale şi/sau de
prestări
servicii
Unităţile de comerţ
şi/sau de prestări
servicii
mun. Chișinău -50000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări
servicii (cu excepția
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
147
f) Taxă de
piaţă Suprafaţa terenului
pieţei şi a clădirilor,
construcţiilor a căror
strămutare este
imposibilă fără
cauzarea de prejudicii destinaţiei lor
Lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
g) Taxă
pentru cazare
Venitul din vînzări ale
serviciilor de cazare prestate de structurile cu funcţii de cazare
% Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
h) Taxă
balneară Venitul din vînzări ale
biletelor de odihnă şi
tratament
% Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
i) Taxă
pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe
teritoriul municipiilor, oraşelor şi
satelor (comunelor)
Numărul de unităţi de
transport Lei lunar pentru fiecare unitate de transport, în funcţie de
numărul de
locuri
Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
j) Taxă
pentru parcare
Suprafaţa parcării Lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
k) Taxă de la
posesorii de cîini
Numărul de cîini aflaţi
în posesiune pe parcursul unui an
Lei anual pentru fiecare cîine, în funcţie de
numărul de
cîini aflaţi în
posesiune
Conform condiţiilor
stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale
n) Taxă
pentru parcaj Locul de parcaj Lei pentru
fiecare loc de parcaj
Conform condiţiilor
stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale
activităţile legate
de jocurile de noroc şi pariuri) - 1000 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi pariuri. Mun. Bălți 30000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări
servicii (cu excepția activităţile legate
de jocurile de noroc şi pariuri) - 1000 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi
pariuri. Orașe, comune
(sate) 10000 lei anual pentru fiecare unitate de comerț/prestări
servicii (cu excepția activităţile legate
de jocurile de noroc şi pariuri) - 500 000 lei pentru unitățile legate de jocurile de noroc şi
pariuri. f) Taxă de
piaţă Suprafaţa terenului
pieţei şi a clădirilor,
construcţiilor a
căror strămutare
este imposibilă fără
cauzarea de prejudicii destinaţiei
lor
Mun. Chișinău -350 lei anual pentru 1 m 2
Mun. Bălți -250 lei anual pentru 1 m 2
Orașe, comune
(sate) 150 lei anual pentru 1 m 2
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
g) Taxă
pentru Venitul din vînzări
ale serviciilor de 5 % Trimestrial,
pînă la data de
148
p) Taxă
pentru salubrizare
Numărul de persoane
fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu,
în funcţie de
apartament şi bloc sau
casă la sol
Lei lunar pentru fiecare domiciliat înscris la adresa respectivă
Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale q) Taxă
pentru dispozitivele publicitare
Suprafaţa feţei (feţelor)
dispozitivului publicitar
Lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă la data
de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu
se prezintă dare de seamă fiscală.
cazare cazare prestate de structurile cu funcţii
de cazare
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
h) Taxă
balneară Venitul din vînzări
ale biletelor de odihnă şi tratament
1 % Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
i) Taxă pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe
teritoriul municipiilor, oraşelor
şi satelor
(comunelor)
Numărul de unităţi
de transport - 850 lei lunar pentru fiecare autoturism cu capacitatea de pînă la 9 locuri; - 1700 lei lunar pentru fiecare autobuz cu capacitatea de 10 pînă la 16 locuri; - 2500 lunar pentru fiecare autobuz cu capacitatea de peste 16 locuri
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
j) Taxă
pentru parcare
Suprafaţa parcării 20 lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
k) Taxă de
la posesorii de cîini
Numărul de cîini
aflaţi în posesiune
pe parcursul unui an
300 lei anual pentru fiecare cîine
Conform condiţiilor
stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale n) Taxă
pentru parcaj
Locul de parcaj 30 lei pentru fiecare loc de parcaj
Conform condiţiilor
stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale p) Taxă
pentru salubrizare
Numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca
domiciliu, în funcţie
de apartament şi
bloc sau casă la sol
30 lei lunar pentru fiecare domiciliat înscris la adresa respectivă
Conform condiţiilor
stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale
149
q) Taxă
pentru dispozitivele publicitare
Suprafaţa feţei
(feţelor)
dispozitivului publicitar
700 lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu se
prezintă dare de seamă fiscală.
Articolul 318. Modul de calculare şi achitare a taxei (1) Taxa se calculează de plătitor de sine stătător şi se achită la
bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru fiecare trimestru separat. (2) La calcularea taxei se iau în considerare volumul extracţiei
mineralului util şi pierderile suportate în procesul de extracţie a
acestuia. (3) Pierderile suportate în procesul de extracţie a mineralelor
utile se reportează la consumuri sau cheltuieli. (4) La pierderile suportate în procesul de extracţie a mineralelor
utile nu se atribuie pierderile tehnologice în pilonii de protecţie
şi tavanul excavaţiilor miniere subterane care, conform
proiectului, asigură securitatea oamenilor şi exclud prăbuşirea
suprafeţei terestre.
120. La articolul 318 alineatul (3) cuvîntul „consumuri”
se înlocuieşte cu cuvîntul „costuri”. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.18) lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.18) lit.b),
art.8 alin.(2) lit.f) şi lit.c); art.15 lit.d);
art.27 alin.(10) lit.a) şi b); art.58
alin.(31); art.76 alin.(3); art.93 pct.2) şi
pct.18); art.102 alin.(2); art.103 pct.29); art.125 alin.(2) şi (21); art.129 pct.10); art.134 alin.(1) lit.e); art.189 alin.(2); art.190 alin.(2); art.200 alin.(8); art.201 alin.(3); art.225 alin.(2) lit.m1); art.2267 alin.(5) lit.d); art.257; art.318 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 341. Modul de calculare şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine
stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. (2) În cazul apariţiei divergenţelor privind aprecierea
caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor, inclusiv ale celor reutilate, concluziile de specialitate le prezintă organul abilitat
al administraţiei publice centrale. (3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea
documentului de plată. (4) Taxa se calculează ţinîndu-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. (5) Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia
subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a
taxei. Taxa nu se achită pentru: – autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate
provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa
organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; – autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată pînă la data
radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată nu se
121. La articolul 341, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată, în care se indică
obligatoriu numărul de identificare (VIN-Cod), tipul şi
marca autovehiculului.”.
Modificarea are drept scop eliminarea problemelor ce ţin de înregistrarea
primară a autovehiculului, cînd numărul de înmatriculare nu este încă atribuit. Lipsa plăcilor cu numere de
înmatriculare naţionale face imposibilă
achitarea taxei anticipată. Totodată, achitarea taxei cu reflectarea
VIN-Codului, va contribui atît la eficientizarea procesului de administrare, cît şi la facilitarea procesului de
confirmare a plăţii taxei în condiţiile în care contribuabilul înstrăinează
autovehiculul sau solicită restituirea
sumei achitate în plus. În versiunea actuală se constată unele
dificultăţi în procesul de administrare la identificarea cauzelor privind neachitarea taxei.
01.01.2017
150
restituie. (6) În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită
taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată. (7) Pentru autovehiculele care, în baza legii sau a unui act juridic, se află în posesia unei alte persoane decît proprietarul
(uzufruct, uz, locaţiune, leasing, procură, gaj etc.), taxa se
calculează şi se achită de către posesor, în condiţiile în care
pentru perioada fiscală curentă nu a fost calculată şi achitată de
către proprietar sau posesorul anterior. (8) Pentru autovehiculele mixte, taxa se calculează la cota celei
mai mari taxe dintre taxa calculată în conformitate cu cotele
stabilite la pct.2, taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.6 şi taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.7 din anexa nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului şi caracteristicile tehnice ale acestuia,
specificate în certificatul de înmatriculare. (81) Dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi
calificat ca microbuz/autobuz, taxa, în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, se calculează la cota celei mai mari
taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct.2 şi 6 din anexa nr.1 la prezentul titlu. (9) Pentru autovehiculele care, conform legislaţiei, sînt supuse
testării tehnice obligatorii de două ori pe an, subiecţii impunerii
achită taxa, în rate egale, la data cînd autovehiculele sînt supuse testării tehnice obligatorii. (10) Taxa se achită indiferent de rezultatele testării tehnice
obligatorie. Dacă, în urma testării tehnice obligatorie,
autovehiculul a fost interzis în exploatare, taxa nu se restituie. În cazul în care taxa a fost achitată şi autovehiculul nu a trecut
testarea tehnică obligatorie din cauza necorespunderii lui
normelor stabilite, la supunerea repetată a autovehiculului
testării tehnice obligatorie în aceeaşi perioadă fiscală de
gestiune, taxa nu se achită. (11) Suma taxei plătită în plus se trece în contul taxei pasibile
de achitare în perioada fiscală următoare sau se restituie
subiectului impunerii în modul stabilit. Articolul 3483. Cotele impunerii (1) Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.21 la prezentul titlu, fiind exprimate în euro. (2) În cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova
fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei
a fost depăşită, organul de poliţie sau echipa mobilă a
122. La articolul 3483 la alineatul (3), cuvintele „organul vamal” se înlocuieşte cu textul „Poliţia de Frontieră”.
Conform art.403 din Codul Contravenţional nr.218 din 24.10.2008,
organul vamal nu mai constituie agent constatator pentru încălcările prevăzute
la art.2873 din acelaşi Cod şi respectiv nu
este în drept să aplice sancţiuni în baza
articolului dat, fiind prerogativa
01.01.2017
151
serviciului vamal întocmeşte un proces-verbal de constatare a lipsei dovezii achitării taxei în cauză sau privind depăşirea perioadei de valabilitate a taxei şi transmite o copie a acestuia
autorităţii abilitate a administraţiei publice centrale. (3) În cazul în care la ieşirea din ţară se depistează autovehicule
neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de
valabilitate a vinietei a fost depăşită, organul vamal calculează
taxa în cauză conform alin.(1) şi nu permite trecerea frontierei
de stat fără prezentarea documentului de plată ce confirmă
achitarea taxei şi a amenzilor.
Ministerului Afacerilor Interne, conform art.400 din Codul Contravenţional. Astfel, în cazul în care la ieşirea din ţară
se depistează autovehicule
neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără
vinietă sau se constată că perioada de
valabilitate a vinietei a fost depăşită, se
propune ca responsabilitatea pentru calcularea, încasarea şi aplicarea
sancţiunii aferente vinietei să se
transmită de la organul vamal în
competenţa Poliţiei de Frontieră. Articolul 361. Modul de calculare şi de achitare a taxei, de
prezentare a dărilor de seamă (1) Pentru obiectivele de publicitate exterioară amplasate în
zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din
afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin
înmulţirea cotei taxei cu: a) numărul de proiecte prezentate, în cazul obiectelor impunerii de la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu; b) fiecare metru pătrat de suprafaţă publicitară, în cazul
obiectelor impunerii de la pct.3 din anexa nr.6 la prezentul titlu. (2) La calcularea taxei se iau în calcul ambele suprafeţe
publicitare ale obiectivului (recto şi verso). (3) Sumele taxelor achitate pentru obiectele impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu nu
se restituie în cazul refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru amplasarea obiectivului de publicitate exterioară. (4) Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la
pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu şi pînă la
eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor
specificate la pct.3 din această anexă. (5) Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de
amplasare a obiectivului de publicitate exterioară, taxa se
calculează de către organul abilitat al administraţiei publice
centrale, care trebuie să prezinte inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind
subiecţii impunerii şi sumele calculate şi achitate ale taxei, în
forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În acest caz, subiecţii impunerii prezintă inspectoratului fiscal de stat
teritorial de la sediul lor, pînă la data de 25 a lunii imediat
următoare trimestrului de gestiune în care au obţinut autorizaţia
123. Articolul 361: la alineatul (5), propoziţia a doua şi a treia se exclud;
Modificările au drept scop executarea
Planului de acţiuni pentru implementarea în anii 2016-2017 a Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de
întreprinzător, prin reducerea numărului
de declaraţii (rapoarte) şi simplificarea
procesului de declararea de către
contribuabili a obligaţiilor fiscale. În acest sens, se propune excluderea obligativității prezentării dării de seamă
privind taxa calculată pînă la date de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de
gestiune în care au obţinut autorizaţia de amplasare a obiectivelor de publicitate exterioară. Astfel, darea de seamă
privind suma taxei calculate pentru anul curent, precum şi privind sumele taxei
achitate în anul precedent la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul
impunerii anual, pînă la 25 martie a
perioadei fiscale curente. Modificarea vizează art.361 și art.366
din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
152
de amplasare a obiectivului, o dare de seamă privind taxa
calculată. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (6) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin intermediul
instituţiilor financiare, printr-o plată unică, pînă la data de 25
martie a perioadei fiscale curente. În acest caz, subiectul impunerii prezintă: a) pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său (în cazul
filialelor/subdiviziunilor – de la sediul întreprinderii care le-a creat) o dare de seamă privind taxa calculată. (7) Agenţii economici abilitaţi să exploateze sectoare ale drumurilor din afara perimetrului localităţilor în a căror zonă de
protecţie sînt amplasate obiective de publicitate exterioară
transmit, pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente,
inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor o informaţie privind fiecare obiect şi subiect al impunerii, în
forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe
lîngă Ministerul Finanţelor. (8) În cazul în care terenul ocupat de obiectivul de publicitate exterioară este situat parţial în zona drumului public şi/sau
zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului
localităţilor, taxa se calculează pornind de la raportul dintre suprafaţa de teren aflată în zona de protecţie a drumurilor şi
suprafaţa totală a terenului ocupat de obiectiv, la care se aplică
cota corespunzătoare a taxei. (9) Dacă obiectivul de publicitate exterioară a fost amplasat sau
a fost retras pe parcursul perioadei fiscale, taxa se calculează
din ziua în care a fost obţinută autorizaţia sau, respectiv, pînă în
ziua în care obiectivul a fost retras în modul stabilit de organul abilitat al administraţiei publice centrale.
alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul
impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin
intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică,
pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente. Darea de seamă privind suma taxei calculate pentru anul curent,
precum şi privind sumele taxei achitate în anul precedent
la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul
impunerii anual, pînă la 25 martie a perioadei fiscale
curente. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă
utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187
alin.(21).”.
Articolul 366. Modul de calculare şi de achitare a taxei, de
prezentare a dărilor de seamă (1) Pentru obiectivele de prestare a serviciilor rutiere amplasate în zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor, taxa se calculează prin: a) înmulţirea cotei taxei cu numărul de proiecte prezentate, în
cazul obiectelor impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa
nr.6 la prezentul titlu; b) înmulţirea cotei taxei cu numărul: - contoarelor de evidenţă a combustibilului livrat, în cazul
obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.a) din anexa nr.6 la
124. Articolul 366: la alineatul (3), propoziţia a doua şi a treia se exclud;
A se vedea argumentele expuse la Modificarea vizează art.361 din Codul
fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.361 și art.366
din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
153
prezentul titlu; - posturilor de prestare a serviciilor, în cazul obiectului impunerii specificat la pct.4 lit.b) din anexa nr.6 la prezentul titlu; - punctelor de vulcanizare; c) înmulţirea cotei taxei cu numărul de obiective amplasate, în
cazul obiectelor impunerii specificate la pct.4 lit.d) şi e) din
anexa nr.6 la prezentul titlu. (2) Taxa se achită pînă la efectuarea acţiunilor specificate la
pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu şi pînă la
eliberarea autorizaţiei pentru amplasarea obiectivelor
specificate la pct.4 din această anexă. (3) Pentru perioada fiscală în care a fost solicitată autorizaţia de amplasare a obiectivului de prestare a serviciilor rutiere, taxa se calculează de către organul abilitat al administraţiei publice
centrale, care trebuie să prezinte inspectoratului fiscal de stat
teritorial de la sediul său, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, o informaţie privind
subiecţii impunerii şi sumele calculate şi achitate ale taxei, în
forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În acest caz, subiecţii impunerii prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor, pînă la data de 25 a lunii imediat
următoare trimestrului de gestiune în care au obţinut autorizaţia
de amplasare a obiectivului, o dare de seamă privind taxa
calculată. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (4) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul impunerii
calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică, pînă la data de 25
martie a perioadei fiscale curente. În acest caz, subiectul impunerii prezintă: a) pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente,
inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său (în cazul
filialelor/subdiviziunilor – de la sediul întreprinderii care le-a creat) o dare de seamă privind taxa calculată. (5) Agenţii economici abilitaţi să exploateze sectoarele de drum în a căror zonă de protecţie sînt amplasate obiective de prestare a serviciilor rutiere transmit, pînă la data de 25 martie a
perioadei fiscale curente, inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul lor o informaţie privind fiecare obiect şi subiect al
impunerii, în forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. (6) În cazul în care terenul ocupat de obiectivele de prestare a
alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Pentru perioadele fiscale următoare, subiectul
impunerii calculează taxa de sine stătător şi o achită, prin
intermediul instituţiilor financiare, printr-o plată unică,
pînă la data de 25 martie a perioadei fiscale curente. Darea de seamă privind suma taxei calculată pentru anul curent,
precum şi privind sumele taxei achitate în anul precedent
la eliberarea autorizaţiei, se prezintă de către subiectul
impunerii anual, pînă la 25 martie a perioadei fiscale
curente. Darea de seamă privind taxa calculată se prezintă
utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21).”.
154
serviciilor rutiere (inclusiv intrările şi ieşirile, căile de acces şi
parcările) este situat parţial în zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului
localităţilor, taxa se calculează pornind de la raportul dintre
suprafaţa de teren aflată în zona de protecţie a drumurilor şi
suprafaţa totală a terenului ocupat de obiectiv, la care se aplică
cota corespunzătoare a taxei. (7) Dacă obiectivul de prestare a serviciilor rutiere a început să
funcţioneze sau a fost lichidat pe parcursul perioadei fiscale,
taxa se calculează, în modul stabilit, din ziua în care obiectivul
a început să funcţioneze sau, respectiv, pînă în ziua în care
obiectivul a încetat să funcţioneze. Se consideră că obiectivul a
încetat să funcţioneze din data retragerii autorizaţiei de către
organul abilitat al administraţiei publice centrale. (8) Taxele achitate pentru obiectele impunerii specificate la pct.1 şi pct.2 din anexa nr.6 la prezentul titlu nu se restituie în
cazul refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru amplasarea
obiectivului. (9) Organul abilitat al administraţiei publice centrale prezintă
inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său,
trimestrial, o informaţie cu privire la subiecţii impunerii cărora
le-au fost retrase autorizaţiile, indicînd şi data retragerii
autorizaţiilor. (10) Organul abilitat al administraţiei publice centrale prezintă
inspectoratului fiscal de stat teritorial de la sediul său, trimestrial, o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care şi-au retras obiectivele, indicînd şi data la care obiectivele au fost
retrase în modul stabilit de acesta. Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997
Art.II. – Articolul 24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) se modifică
după cum urmează:
Articolul 24 Dispoziţii finale şi tranzitori (7) Nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2020, dobînzile
persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de
obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile
bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale
cetăţenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
la alineatul (7), textul ,,depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile
mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum
ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare,
precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de
economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor” se înlocuiește cu textul ,,:depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de
obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale
pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit
şi cambiile bancare; precum şi de la depunerile membrilor
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop
concretizarea faptului că scutirea de la
achitarea impozitului pe venitul cetățenilor sub formă de dobînzi din depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi
valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele
bancare de depozit şi cambiile bancare,
precum şi de la depunerile membrilor pe
La data publicării
155
pe conturile de economii personale în asociaţiile de
economii şi împrumut ale cetăţenilor;”; conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, se acordă numai pentru cele
amplasate te teritoriul Republicii Moldova.
(16) La calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au
dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată
prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul
precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului
scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de
anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu anual pe ţară în anul precedent se stabileşte în baza
comunicatului Biroului Naţional de Statistică. Creşterea
numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent acestuia se determină ca depăşire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de numărul scriptic mediu al salariaţilor din
anul precedent.
la alineatul (16), cuvîntul ,,anual” se înlocuieşte cu
cuvîntul ,,lunar”, iar cuvintele ,,numărului scriptic mediu al salariaţilor” se înlocuiesc, în toate cazurile, cu cuvintele
,,numărului mediu al salariaţilor”;
Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop evitarea
interpretărilor duale a normelor date. Concomitent, se racordează noțiunile utilizate în Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal la indicatorii statistici utilizați în
metodologiile aprobate de Biroul Naţional de Statistică.
La data publicării
(21) Se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime
nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe
anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror
activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde
activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ
următoarele condiţii:
alineatul (21): în prima propoziție după cuvintele ,,venit lunar” se
completează cu textul ”(stabilit de contractul individual de
muncă)”;
Propunerea este în scop de concretizare pentru care parte de venituri se aplică
facilitatea fiscală. Răsfrângerea facilității
fiscale asupra facilităților fiscale stabilite
de art. 19 din Codul fiscal, diminuează
obligațiile aferente impozitului pe venit.
01.01.2017
a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării
facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul
public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere
de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate,
precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30
de zile calendaristice; b) ponderea venitului agentului economic din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la
anexa nr.2; d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală
prevăzută la art.34 din Codul fiscal. Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil. Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit
prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele
documente justificative:
la litera b), după cuvântul ,,economic” se introduc
cuvintele ,,pentru anul precedent”; după alineatul unu se completează cu textul ,,Limita
venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la
momentul achitării prin metoda cumulativă cu aplicarea
cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Cod. Dacă într-o lună se
achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului
În redacția actuală, legea nu
reglementează momentul în care această
pondere urmează să fie calculată de către
agentul economic, ceea ce prezumă că aceasta urmează de a fi determinată la
momentul aplicării facilităților fiscale.
Ținând cont că pentru entitate apriori
perioada fiscală este anul calendaristic,
iar pentru determinarea obligației
aferente impozitului pe venit din salariu este luna calendaristică, se
concluzionează ca aprecierea
indicatorului de 50% trebuie realizată în
fiecare lună. În aceste condiții în decursul
unui an, ar putea fi situația cînd asupra
veniturilor angajatului se va aplica atît regimul general cît și cel facilitar, ceea ce implică costuri pentru contribuabil. În
acest sens de a nu perturba și impactul
asupra obligațiilor fiscale ale angajatului
01.01.2017
156
- actul de constituire al agentului economic; - contractul individual de muncă; - organigrama angajatorului; - fişa postului; - copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o
instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau
diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din
străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova
conform legislaţiei în vigoare; - carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă; - statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic; - confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii
personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu
indicarea locului de muncă al soţiei (soţului). Veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de
specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul
general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea
dreptului de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul
fiscal. Înlesnirea fiscală prevăzută în prezentul alineat se acordă la
veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui
contract individual de muncă. Agentul economic ai cărui angajaţi beneficiază de prevederile
prezentului alineat urmează să prezinte la organul fiscal în a cărui rază se deserveşte o informaţie privind faptul dat, în forma
şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Răspunderea pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în
prezentul alineat privind neimpozitarea veniturilor angajaţilor
revine exclusiv agentului economic angajator, acesta fiind obligat să achite la buget impozitul pe venit calculat conform
principiilor generale, majorările de întîrziere, precum şi
sancţiunile fiscale aferente. Prevederile prezentului alineat se aplică pînă în perioada fiscală
2016 inclusiv.
impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei
luni în parte.”; alineatul patru în final se completează cu o nouă propoziție cu următorul text: ,,În categoria altor venituri se includ veniturile primite de către angajat de la angajatorul propriu, cu excepţia
veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile
menţionate sau, de la alţi subiecţi pe parcursul anului
fiscal.”; după alineatul 5 se introduce textul ,,Impozitul pe venit
stabilit prin prezentul alineat scutește beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componența venitului
brut.”; cifra ,,2016” se înlocuiește cu cifra ,,2020”.
se propune introducerea unui termen de referință. Propunerea este în scop de concretizare a modului de aplicare venitului impozabil, în cazul în care în decursul unei perioade (luna calendaristică) se achită venitul
aferent cîtorva perioade. În situația în care angajatul obține
venituri suplimentare și în condițiile art.83 are obligația de depunere a
declarației cu privire la impozitul pe venit, prin recalcul, se calculează
obligație fiscală suplimentară, în
contextul venitului ce depășește plafonul
stabilit de art. 15 din Cod, astfel nerespectând-se principiul stabilit de facilitatea fiscală în cauză. Se propune extinderea facilităţilor fiscale
prevăzute în prezent pentru companii IT
şi angajaţii acestora pînă în anul 2020
inclusiv, în vederea asigurării unui mediu
de afaceri previzibil şi favorabil în
industria IT. Măsura are drept scop asigurarea unui
mediu de afaceri previzibil şi climatului
investiţional favorabil în industria IT. Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal
Art.III. - Articolul 28 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială
din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
Articolul 28. Scutirea de taxa vamală la litera q2): A se vedea argumentele expuse la art.103 La data
157
Sînt scutite de taxa vamală: q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în
modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare
a facilităţilor fiscale respective se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la
costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor
executate. Activele materiale pe termen lung care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar
pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale
respective, cu excepţia cazului în care aceste active materiale pe
termen lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu
au suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se
transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau
financiar pînă la expirarea a 3 ani, taxa vamală se calculează şi
se achită de către beneficiar (cumpărător) de la valoarea în
vamă a acestor active la momentul depunerii declaraţiei
vamale;
textul „comercializate, transmise în arendă, locaţiune,
uzufruct, leasing operaţional sau financiar” se înlocuieşte
cu textul „înstrăinate sau transmise în folosinţă atît integral, cît şi părţi componente ale acestora”; textul „se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune,
uzufruct, leasing operaţional sau financiar” se înlocuieşte
cu textul „se înstrăinează sau se transmit în folosinţă atît
integral, cît şi părţi componente ale acestora”.
alin.(1) pct.29) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit. q2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
publicării
p) timbrele de acciz de la poziţia tarifară 490700100, importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
la litera p), poziţia tarifară „490700100” se înlocuieşte cu poziţia tarifară „490700”;
A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1) pct.21) din Codul fiscal şi art.28 lit.p) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege
La data publicării
Legea pentru punere în aplicare a titlului III nr.1417-XIII din 17.12.1997.
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(6) Se scutesc de T.V.A. livrările de energie electrică
achiziţionată şi furnizată operatorului reţelei de transport şi de
sistem, operatorilor reţelelor de distribuţie şi furnizorilor
energiei electrice sau achiziţionată de operatorul reţelei de
transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi
furnizorii energiei electrice, precum şi livrărilor de energie
electrică şi de gaze naturale, de servicii de telecomunicaţii, de
Art.IV. - Articolul 4 alineatul (6) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
Modificarea are caracter redacţional şi
prevede acordarea scutirii de TVA pentru livrările de energie electrică achiziţionată
şi furnizată operatorului reţelei de
transport şi de sistem, operatorilor
reţelelor de distribuţie şi furnizorilor
energiei electrice sau achiziţionată de operatorul reţelei de transport şi de
sistem, operatorii reţelelor de distribuţie
şi furnizorii energiei electrice, precum şi
livrărilor de energie electrică şi de gaze
naturale, de servicii de telecomunicaţii,
La data publicării
158
aprovizionare cu apă şi de canalizare achiziţionate şi păstrate în
alt scop decît cel de comercializare ulterioară, efectuate de către persoanele juridice şi fizice care se află pe teritoriul Republicii
Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar către
persoanele juridice şi fizice care se află pe teritoriul Republicii
Moldova şi care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.
textul „păstrate în alt scop decît cel de comercializare
ulterioară” se înlocuiesc cu textul „utilizate în scop de consum, fără comercializarea ulterioară”.
de aprovizionare cu apă şi de canalizare
achiziţionate şi utilizate în scop de consum, fără comercializarea ulterioară, efectuate de către persoanele juridice şi
fizice care se află pe teritoriul Republicii
Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar către persoanele
juridice şi fizice care se află pe teritoriul
Republicii Moldova şi care au relaţii
fiscale cu sistemul ei bugetar. Actualmente, scutirea de TVA se aplică
pentru mărfurile enumerate supra, în
cazul în care acestea sunt achiziţionate şi
păstrate în alt scop decît cel de comercializare ulterioară. Scopul modificării propuse este
specificarea expresă la art.4 alin.(6) din
Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 a faptului că, mărfurile respective sunt
scutite de TVA cu condiţia utilizării în
scop de consum propriu, fără
comercializarea ulterioară, în contextul
în care mărfurile menţionate anterior sunt procurate pentru a avea un beneficiu, pentru consum sau pentru comercializare, dar nu pentru a fi păstrate.
Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000
Art.V. - Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16.06.2000 (Republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială
din 08.02.2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (2) Pînă la 1 ianuarie 2017, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar şi impozitului pe
bunurile imobiliare se reglementează conform prevederilor
alin.(4)-(11) din prezentul articol şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la
prezenta lege.
1. Articolul 4: la alineatul (2) cifra „2017” se înlocuieşte cu cifra „2019”;
Modificarea prevede extinderea cu 2 ani a termenului de implementare a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, bazat pe valoarea de piaţă,
pentru bunurile neevaluate la această
valoare, în contextul neevaluării în
termen a tuturor bunurilor imobiliare în scopul impozitării.
01.01.2017
(3) Prevederile alin.(2) nu se extind asupra: a) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi
case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa
alineatul (3) se completează cu litera d) cu următorul
cuprins: ,,d) altor bunuri imobiliare evaluate de organele
Modificarea poartă un character
redacțional și are drept scop racordarea prevederilor Legii nr.1056-XIV din
01.01.2017
159
acestora, cu excepţia satelor (comunelor) – începînd cu 1 ianuarie 2007; a1) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi
case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi – începînd cu 1 ianuarie 2012; b) garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate,
loturilor întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele; bunurilor imobiliare cu altă destinaţie decît
cea locativă sau agricolă – începînd cu 1 ianuarie 2010; c) terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele – începînd cu 1 ianuarie 2012. Începînd cu datele prevăzute la prezentul alineat, impozitarea
bunurilor respective se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
cadastraleteritoriale conform valorii estimate - începînd cu 1 ianuarie 2018.
16.06.2000 la competările operate în
art.279 din Codul fiscal prin Legea nr.138 din 17.06.2016, care prevăd
acordarea începînd cu 1 ianuarie 2017 a dreptului autorității administraţiei
publice locale de a efectua evaluarea sau reevaluarea bunurilor imobiliare din unitatea administrativ-teritorială
respectivă din contul bugetului local sau
altor surse. Astfel, asupra bunurilor respective urmează a fi aplicate cotele și normele
stabilite în Codul fiscal și nu cele din Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000. Impozitarea acestor bunuri conform valorii estimate se va realiza începînd cu anul următor anului în care bunurile
imobiliare au fost evaluate. (5) Costul bunurilor imobiliare impozabile se determină în
modul stabilit de Guvern, prin evaluarea şi/sau reevaluarea
acestor bunuri în baza documentelor de evidenţă contabilă – pentru persoanele juridice şi în baza documentelor care se
păstrează în arhivele organelor cadastrale ori în baza
rezultatelor examinării obiectelor – pentru persoanele fizice.
alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Costul bunurilor imobiliare impozabile se determină,
după cum urmează: - în cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice
înregistrate în calitate de întreprinzător persoane care desfășoare activități profesionale conexe sectorului justiției
- în baza documentelor de evidenţă contabilă; - în cazul persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător – în baza documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale şi/sau conform
valorii de inventariere, apreciată de către comisiile de
specialitate formate din cadrul primăriilor.”;
Se propune concretizarea modului de determinare a bazei impozabile în cazul bunurilor imobiliare neevaluate de către
organele cadastrale în scopul impozitării.
01.01.2017
(7) Impozitul funciar se determină prin înmulţirea cotei
concrete a impozitului la numărul de grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine persoanei juridice sau
persoanei fizice, se calculează şi se achită după cum urmează: a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti
(de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a
impozitului funciar şi pînă la 25 iulie a anului fiscal în curs
prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale calculul impozitului funciar. Pentru terenurile dobîndite după 1 iulie a perioadei
fiscale respective, calculul menţionat se prezintă nu mai tîrziu
de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.
Calculul impozitului funciar se prezintă utilizînd, în mod
obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în
alineatul (7): la litera a), textul „ ,cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier),” se exclude;
A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul
fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea
pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
160
condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal; b) pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la lit.a), precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) calcularea sumei anuale a impozitului funciar şi întocmirea avizelor de
plată a impozitului se efectuează, conform instrucţiunii
aprobate de Guvern, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului
funciar se înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu cu 60 de
zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului stabilit la lit.c) din prezentul alineat, iar în cazul terenurilor dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă
la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune; c) persoanele specificate la lit.a) şi b) din prezentul alineat achită impozitul funciar în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, cel tîrziu la 15 august şi 15
octombrie a anului fiscal în curs, iar în cazul achitării sumei
integrale a impozitului funciar pentru anul fiscal în curs pînă la
data de 30 iunie a anului respectiv, aceste persoane beneficiază
de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează
a fi achitat. Avizele de plată a impozitului funciar, înmînate
subiecţilor impunerii, se întocmesc ţinîndu-se cont de acest drept. Pentru terenurile dobîndite după data de 1 iulie a anului
fiscal în curs, achitarea se efectuează nu mai tîrziu de 25 martie
a anului următor anului fiscal de gestiune; d) prevederile lit.a) şi b) nu se extind asupra întreprinzătorilor
individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul
perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi, care nu sînt înregistraţi
ca plătitori de T.V.A. şi care prezintă, în termen de pînă la 25
martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată, cu achitarea impozitului în acelaşi
termen.
la litera b), textul „precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier)” şi textul „cu participarea inspectoratelor
fiscale teritoriale” se exclude; la litera c), cuvîntul ,,respective” se înlocuieşte cu textul „după locul amplasării terenurilor”; la litera d), după cuvintele „întreprinzătorilor individuali”
se completează cu textul „ , gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier)”;
(9) Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin
înmulţirea valorii bunurilor imobiliare impozabile la cota
concretă a impozitului, se calculează şi se achită după cum
urmează: a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornind de la
valoarea contabilă a bunurilor imobiliare conform situaţiei din 1
ianuarie a anului fiscal în curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite în cursul anului, inclusiv în cazul bunurilor imobiliare la care se schimbă subiectul impunerii în cursul anului – conform valorii contabile de la data dobîndirii acestora. Pentru
la alineatul (9) litera b), textul „cu participarea organelor
fiscale teritoriale” se exclude, iar cuvîntul „respective” se
înlocuieşte cu textul „după locul amplasării bunurilor
imobiliare”.
A se vedea argumentele expuse la art.292 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.292, art.293,
art.294, art.297 și art.298 din Codul
fiscal şi art.4 alin.(7) şi alin.(9) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
161
bunurile imobiliare existente şi/sau dobîndite pînă la 30 iunie a
anului fiscal în curs, persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător prezintă organelor
fiscale teritoriale calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la data de 25 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective,
cu achitarea impozitului în două părţi egale – cel tîrziu pînă la
15 august şi, respectiv, 15 octombrie. Pentru bunurile
imobiliare dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs,
persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător prezintă organelor fiscale teritoriale
calculul impozitului pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a
anului următor anului fiscal în curs, cu achitarea impozitului în acelaşi termen. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare se
prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal; b) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător calcularea sumei anuale a impozitului pe bunurile
imobiliare şi perfectarea avizelor de plată a impozitului se
efectuează, conform instrucţiunii aprobate de Guvern, de către
serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale
primăriilor cu participarea organelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare se înmînează
subiectului impunerii cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea
primului termen de plată a impozitului. Persoanele menţionate achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul unităţii
administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, cel tîrziu la
15 august şi 15 octombrie a anului fiscal în curs, iar în cazul
achitării de către aceste persoane a sumei integrale a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului
respectiv, ele beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a
sumei impozitului ce urmează a fi achitat. Avizele de plată a
impozitului pe bunurile imobiliare, înmînate subiecţilor
impunerii, se întocmesc ţinîndu-se cont de acest drept. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după 1 iulie a anului fiscal în
curs, achitarea se efectuează nu mai tîrziu de 25 martie a anului
următor anului fiscal de gestiune. În cazul bunurilor dobîndite după 30 iunie a anului fiscal în curs, avizele de plată se
înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu pînă la 1 februarie a
anului următor anului fiscal de gestiune; c) prevederile lit.a) şi b) nu se extind asupra întreprinzătorului individual, gospodăriei ţărăneşti (de fermier) al căror număr
mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu
depăşeşte 3 unităţi, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
162
T.V.A. şi care prezintă, în termen de pînă la 25 martie al anului
următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată, cu achitarea impozitului în acelaşi termen. Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 Art.VI. - Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
Articolul 1. Noţiuni principale 35) obligaţie vamală – obligaţia de plată a drepturilor de import
şi de export (inclusiv a amenzilor şi penalităţilor) apărute
conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior
operaţiunilor vamale;
1. La articolul 1 punctul 35), după textul ,,(inclusiv a
amenzilor” se introduce textul ,, , contravaloarea corpurilor
delicte”.
Modificarea prevede stabilirea drept obligaţie vamală şi contravaloarea
corpurilor delicte. Propunerea are drept scop înlăturarea
discrepanţelor asupra obligaţiei vamale sub
formă de amendă exprimată în unităţi
contravenţionale şi echivalentul bănesc al
contravalorii corpurilor delicte confiscate, în conformitate cu art.431 alin.(42) din Codul contravenţional al Republicii
Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.
La data publicării
Articolul 6. Legislaţia vamală (1) Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi
acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica
Moldova este parte. (2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu
legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislaţia
vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală. (3) La elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din
domeniul vamal care reglementează activitatea de
întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a
impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de
reglementare este întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta.
2. Articolul 6 se completează cu alineatul (21) cu următorul
cuprins: ,,(21) Modificările şi/sau completările prezentului cod se
pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”.
Modificarea prevede punerea în aplicare a modificărilor şi/sau completărilor propuse
în Codul vamal peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de
modificare şi/sau de completare în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Amendamentul vine în contextul corelării
prevederilor Codului vamal cu prevederi similare din Codul fiscal. Astfel, art.7 alin.(11) din Codul fiscal a fost amendat în această privinţă şi potrivit
acestuia modificările şi/sau completările
prezentului cod şi ale legilor de punere în
aplicare a titlurilor Codului fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau
de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Scopul completării date rezidă în realizarea
măsurilor de implementare a unor
mecanisme menite să asigure stabilitatea politicii vamale.
01.01.2017
Articolul 127. Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale (10) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(11), termenul de
3. Articolul 127: la alineatul (10), cuvintele ,,de la ultima dată prevăzută
Modificarea prevede corelarea modului de calcul a termenului de prescripţie de 4 ani
pentru determinarea obligaţiei vamale cu
La data publicării
163
prescripţie pentru determinarea obligaţiilor vamale este de 4 ani, calculat de la ultima dată prevăzută pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia obligaţiilor vamale, în cazul în care
nu a fost depusă declaraţia vamală. (11) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra obligaţiilor
vamale dacă: - declaraţia vamală care stabileşte o obligaţie vamală conţine
informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie încălcări ale
legislaţiei vamale; - declaraţia vamală nu a fost depusă pentru situaţiile în care
aceasta a fost prevăzută; - obligaţia vamală se calculează pentru mărfurile aflate sub
supraveghere vamală. Articolul 2025. Păstrarea şi prezentarea informaţiei necesare
controlului ulterior (1) Pentru exercitarea controlului ulterior, instituţiile şi
persoanele implicate direct sau indirect în tranzacţii economice externe sînt obligate să prezinte gratuit organelor vamale toate
documentele, datele şi informaţiile necesare care se referă la
obiectul controlului ulterior. Aceste date şi informaţii se
transmit în formă scrisă sau pe orice suport material compatibil în termenul stabilit de organele vamale, care nu poate fi mai mic de 24 de ore din momentul solicitării. (2) Persoanele care desfăşoară tranzacţii economice externe
sînt obligate să păstreze documentele aferente acestor
operaţiuni, în scopul desfăşurării controlului ulterior, pentru o
perioadă de 4 ani calendaristici, care se calculează după cum
urmează: a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie cu acordarea de
facilităţi fiscale şi vamale, în funcţie de destinaţia lor finală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care ele încetează a mai fi
supuse supravegherii vamale; b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie în alte
împrejurări decît cele stabilite la lit.a) sau al mărfurilor declarate pentru export – de la sfîrşitul anului calendaristic în care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie
sau cele de export; c) în cazul mărfurilor plasate sub orice destinaţie vamală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care destinaţia a fost
încheiată.
pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia
obligaţiilor vamale, în cazul în care nu a fost depusă declaraţia vamală.” se înlocuiesc cu textul ,,conform
art.2025 alin.(2).”; alineatul (11):
la liniuţa întîi, cuvintele ,,care stabileşte o obligaţie vamală
conţine informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie
încălcări ale legislaţiei vamale” se înlocuiesc cu cuvintele
,,reflectă fapte ce constituie infracţiuni”; liniuţa a treia se exclude.
termenul de păstrare a documentelor
aferente tranzacţiilor economice externe în scopul desfăşurării controlului ulterior,
reglementat în art.2025 din Codul vamal. Amendamentul are drept scop aplicarea uniformă a aceluiaşi termen de 4 ani
calculat atît drept termen de prescripţie, cît
şi ca termen stabilit pentru modificarea de
către organul vamal a declaraţiei vamale
sau pentru efectuarea controlului ulterior. Art.2025 alin.(2) din Codul vamal redă o
descriere foarte clară a modului de calcul
al termenului de 4 ani pentru diferite tipuri de regimuri vamale definitive, suspensive, cu aplicarea tratamentelor tarifare favorabile sau preferenţiale. Astfel, termenul de prescripție va constitui
4 ani de la sfîrşitul anului calendaristic în
care mărfurile încetează a mai fi supuse
supravegherii vamale; sau de la sfîrşitul
anului calendaristic în care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie
sau cele de export; sau de la sfîrşitul anului
calendaristic în care destinaţia vamalăa fost încheiată. De asemenea, se prevede ne calcularea termenulului de prescripţie de 4 ani
asupra obligaţiei vamale în cazul
reflectării în declaraţia vamală a faptelor
ce constituie infracţiuni, iar în cazul
obligaţiei vamale calculate pentru
mărfurile aflate sub supraveghere
vamală, termenul de prescripţie urmează
a fi stabilit de 4 ani. Modificarea are drept scop concretizarea situaţiilor de necalculare a termenului de prescripție de 4 ani, generarea echității
faţă de declarantul vamal de bună
credinţă în coraport cu agenţii economici
care au comis infracţiuni prin asigurarea
continuității şi finalității cazului de
urmărire penală Totodată, în redacția actuală, prevederile
164
aferente necalculării termenului de
prescripție în cazul informațiilor eronate din declarația vamală poate avea un
caracterul abuziv, dat fiind faptul că orice
eroare într-o declaraţie vamală induce
excepţia de la aplicarea termenului de prescripţie.
Articolul 1277. Apariţia obligaţiei vamale la introducerea
mărfurilor prohibite sau restricţionate (1) Obligaţia vamală apare şi în cazul introducerii pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor prohibite sau restricţionate. (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul introducerii de bancnote sau monede false ori de substanţe stupefiante sau
psihotrope ce urmează a fi distruse, cu excepţia celor introduse
conform dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia acestora în scopuri medicale, ştiinţifice sau în alte scopuri prevăzute de
legislaţie.
4. La articolul 1277 alineatul (2), după cuvintele ”se aplică
în cazul” se introduce textul ”cînd mărfurile respective au
fost scoase din ţară pînă la momentul constatării obligaţiei
vamale de către organul vamal, precum şi în cazul”.
Modificarea prevede neapariţia obligaţiei
vamale pentru mărfurile prohibite sau
restricţionate care au fost scoase din ţară
pînă la momentul constatării obligaţiei
vamale de către organul vamal.
La data publicării
Articolul 12713. Decizia de regularizare (1) Decizia de regularizare reprezintă un document de o formă
stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale, care
serveşte drept dovadă a apariţiei obligaţiei vamale şi a măsurilor de politică economică şi care este executoriu din momentul
aducerii acesteia la cunoştinţă plătitorului vamal.
5. La articolul 12713 alineatul (1), cuvintele „a apariţiei
obligaţiei vamale” se înlocuiesc cu textul „a apariţiei şi/sau
anulării obligaţiei vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus”.
Modificarea prevede completarea lacunelor din legislaţie, legate de
întocmirea deciziilor de regularizare şi de
situaţiile în care are loc anularea obligaţiei
vamale sau restituirea drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus. Modificarea are drept scop extinderea spectrului de cazuri de punere în acţiune a
deciziei de regularizare.
La data publicării
Articolul 180. Primirea declaraţiei vamale (1) Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (2) Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. (3) Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală.
6. Codul se completează cu articolul 1801 cu următorul
cuprins: „Articolul 1801. Modificarea declaraţiei vamale Organele vamale sînt în drept ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data
depunerii declaraţiei vamale să modifice declaraţia
vamală.”.
Modificarea în cauză se propune în
contextul reglementării dreptului de a modifica declaraţia vamală atît la
solicitarea declarantului cît și la decizia
organului vamal şi a oferi posibilitatea
modificării declaraţiei vamale inclusiv în
afara controlului ulterior. Reieşind din faptul că, din redacţia nouă a
art.1811 au fost eliminate prevederi ce ţin
de modificarea declaraţiilor vamale la
solicitarea declarantului, din motivul că, nu
constituiau parte componentă a procedurii
de control ulterior, este oportun de a reglementa într-un articol separat această posibilitate de modificare a declaraţiei. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
La data publicării
165
Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală sau,
după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea
declaraţiei vamale sau prin audit postvămuire; (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice
document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite
sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor
mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al
oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei
alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine
informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi
controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei vamale sau după auditul
postvămuire, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul
vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri
pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări. (4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar
regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a
acestui document. (5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie
vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia
măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru
rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. (6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit
alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite
datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal
va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate.
Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. (7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz,
contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să
aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire penală.
7. Articolul 1811 va avea următorul cuprins: „Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Controlul ulterior se bazează pe administrarea riscurilor,
este efectuat imperativ în scopuri vamale, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei şi confirmării sau
infirmării conformităţii declarantului la aceasta. (2) Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei vamale, pe o
perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilit la
art.127 al prezentului cod. (3) Procedura controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a
controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia, prevăzute de prezentul cod şi actele normative ale
Serviciului Vamal. Controlul ulterior este organizat şi
efectuat prin forme (control general, control parţial, control
repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control
total, control selectiv, control electronic). (4) În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică
orice document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile
provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni
comerciale anterioare sau ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din
punct de vedere profesional în operaţiunile menţionate, sau
al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor
documente, date sau mărfuri, sau deţine informaţii în
legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut controlul
fizic sau prelevarea de eşantioane a mărfurilor, dacă acestea
mai pot fi identificate. (5) Se interzice efectuarea repetată a controalelor ulterioare
asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru perioada
unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului, cu
excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului ulterior
repetat se impune de: - comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea
rezultatelor acestuia; - examinarea contestaţiilor depuse împotriva deciziei
organului vamal sau acţiunii colaboratorului vamal; - reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate; - auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic
Modificarea prevede stabilirea formelor de realizare a controlului ulterior, şi anume prin audit post-vămuire sau
reverificarea declaraţiei vamale, pe o
perioadă ce nu depăşeşte termenele de
prescripţie. Modificarea are drept scop reglementarea dispoziţiilor comune ambelor forme de
control ulterior, racordarea normei de profil la prevederile art.48 din Regulamentul nr.952/2013 al Parlamentului european şi Consiliului din 09.10.2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, dar şi la art.214 din Cod fiscal. Controlul ulterior se va efectua de către
organele vamale în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal şi
va fi organizat şi efectuat prin forme
(control general, control parţial, control
repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control
(control total, control selectiv, control electronic). Concomitent, sunt prevăzute situaţiile în care poate fi efectuat controlul repetat şi
excepţiile aferente controlului repetat,
precum şi cazurile în care organul vamal
va încheia controlul ulterior iniţiat printr-un raport. La aceasta, în cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale sau
plata sumelor în plus, organul vamal încasează diferenţele în minus sau
rambursează sumele plătite în plus, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare Modificarea în totalitate a conţinutului art.1811 este indispensabilă, deoarece au
fost introduse prevederi noi ce se referă la
formele, procedurile şi metodele de
control ulterior. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
La data publicării
166
superior; - situaţia în care, după efectuarea controlului ulterior, au fost depistate semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul
controlului ulterior precedent; - efectuarea unui control prin contrapunere. Drept temei pentru efectuarea controlului vamal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii organului
vamal de către organul ierarhic superior, poate servi numai
decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor
prezentului articol. (6) Controlul ulterior iniţiat sau aflat în curs de iniţiere,
urmează a fi încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost
iniţiat controlul ulterior a fost lichidată; b) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost
iniţiat controlul ulterior nu este de găsit, iar informaţia de
care dispune organul vamal este insuficientă şi nu permite
regularizarea situaţiei. (7) Dacă după controlul ulterior rezultă că dispoziţiile ce
reglementează destinaţia vamală respectivă au fost aplicate
eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea
situaţiei, indiferent de nivelul şi forma de control vamal
aplicat anterior. (8) Serviciul Vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare ale acestui document. (9) În cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale
sau plata sumelor în plus, organul vamal încasează
diferenţele în minus sau rambursează sumele plătite în plus,
cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”.
Articolul 2021. Auditul postvămuire (1) Auditul postvămuire este o formă de control vamal ulterior, care are drept scop verificarea respectării legislaţiei în vigoare
de către persoanele stabilite în Republica Moldova la momentul
trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova
şi plasării acestora sub o destinaţie vamală. Auditului
postvămuire pot fi supuse persoanele implicate direct sau
indirect, cu titlu profesional, în operaţiunile supuse auditului postvămuire sau persoanele care dispun de documentele şi
datele respective din motive profesionale. (2) Auditul postvămuire este efectuat de organele vamale
conform competenţelor teritoriale, planificat sau inopinat.
8. Articolul 2021: la alineatul (1), cuvintele ,,este o formă de control vamal ulterior” se înlocuiesc cu cuvintele ,,este una din formele
controlului vamal ulterior”; la alineatul (2), cuvintele „conform competenţelor
teritoriale, planificat sau inopinat” se înlocuiesc cu cuvintele
„conform procedurilor stabilite de Serviciul Vamal.”;
Modificarea se propune cu scopul înlăturării lacunelor constatate pe
parcursul activităţii, precum şi
uniformizării textelor aferente ambelor
tipuri de control vamal ulterior (audit post-vămuire şi reverificarea declaraţiei
vamale). De asemenea, modificările sunt înaintate în scopul stabilirii unor prevederi comune celor două proceduri de control
vamal ulterior, materializate în conţinutul
art.1811 din Codul vamal, precum şi întru
concretizarea acţiunilor organului vamal
privind comunicarea plătitorului vamal
La data publicării
167
(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între
informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele
verificate, organul vamal întreprinde măsurile prevăzute de
prezentul cod. (9) În procesul efectuării auditului postvămuire, organele
vamale pot utiliza informaţiile din bazele de date automatizate şi
sistemele electronice de analiză a riscurilor. (10) Auditul postvămuire este bazat pe analiza riscurilor care
utilizează metode informaţionale de prelucrare a datelor şi de
elaborare a măsurilor de identificare a riscurilor, folosind
anumite criterii stabilite de organele vamale sau criterii stabilite la nivel internaţional. Pentru a pune în aplicare gestionarea riscurilor, organele vamale pot utiliza sisteme electronice adecvate. (11) Auditul postvămuire se efectuează în baza unui ordin de control emis de către directorul general al Serviciului
Vamal/şeful biroului vamal sau de persoanele împuternicite de aceştia. (12) Ordinul de efectuare a auditului postvămuire este emis în
forma stabilită de Serviciul Vamal. (13) Efectuarea auditului postvămuire se aduce la cunoştinţa
persoanei auditate cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data iniţierii controlului, conform procedurii stabilite de organul vamal, cu excepţia controlului inopinat. (14) Perioada de desfăşurare a auditului postvămuire nu trebuie
să depăşească 2 luni de la data iniţierii auditului postvămuire. În
cazuri întemeiate şi justificate documentar, persoanele menţionate la alin.(11) pot decide prelungirea duratei de
desfăşurare a auditului postvămuire cu cel mult 4 luni sau
sistarea auditului postvămuire. Perioada sistării şi prezentării
documentelor nu se include în durata efectuării auditului
postvămuire. (15) Auditul postvămuire poate fi suspendat, la decizia
organelor vamale, în cazul:
alineatul (8) va avea următorul cuprins: „(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între
informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele
verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea
obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice
despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea
procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor
auditului post-vămuire.”; la alineatul (9), cuvîntul „informaţiile” se înlocuiesc cu
cuvintele „informaţii şi date, inclusiv”, iar cuvintele
,,sistemele electronice de analiză a riscurilor” se înlocuiesc cu cuvintele „programele informaţionale de administrare a
riscurilor.”; alineatul (10) se abrogă;
la alineatul (13), cuvintele „organul vamal” se înlocuiesc cu
cuvintele „Serviciul Vamal”;
prin întocmirea actului de audit post-vămuire despre depistarea unor erori şi/sau divergenţe în informaţiile din
declaraţiile vamale ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea obligaţiei
vamale. Concomitent, modificarea în cauză
prevede excluderea normelor existente în art.2021 alin.(10) şi alin.(16) din Codul
vamal, în vederea eliminării dublării
acestora cu prevederile propuse în art.1811 alin.(6) şi art.2022 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, se propune efectuarea auditului postvămuire conform
procedurii stabilite de Serviciul Vamal și
nu de organul vamal, în vederea înlăturării lacunelor constatate şi
uniformizării textului, reieşind din faptul
că, procedura efectuării auditului post-vămuire este stabilită de Serviciul
Vamal, conform modificărilor propuse în
art.2011 alin.(2) din Codul vamal al proiectului de lege. Se atenţionează că, procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii, care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ
concomitent cu decizia autorităţii
publice, însă, în cazul în care prin aceste
acte se aplică sancţiuni pecuniare
aferente taxelor şi impozitelor, actele
menţionate pot fi contestate în ordinea
contenciosului administrativ.” În acest context, concluzionăm faptul că,
Ordinul de efectuare a auditului post-vămuire nu este un act administrativ, și nu vin în contradicţie cu prevederile art.120 din Constituţie, datorită faptului
că, actul procedural care se referă la
metodele de asigurare a acţiunii, inclusiv
şi cazul suspendării executării unui act
administrativ, este sub forma unei
168
a) intervenţiei unei forţe majore, constatate în modul stabilit; b) intentării unui proces judiciar care are importanţă pentru auditul postvămuire; c) solicitării motivate (întemeiate şi justificate documentar) a
persoanei auditate, însă nu mai mult de 30 de zile. (16) Auditul postvămuire iniţiat şi neiniţiat urmează a fi încheiat
printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a
fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar
persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia
urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit
postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al
întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire nu este de găsit, iar
informaţia de care dispune organul vamal nu permite
regularizarea situaţiei. (17) Auditul postvămuire se efectuează în orele de lucru ale
organului vamal şi ale persoanei juridice sau fizice controlate. (18) În cazul în care persoana auditată nu dispune de sediu sau
de încăpere ce poate fi utilizată pentru efectuarea auditului postvămuire ori sediul se află la adresa de domiciliu, ori în alte
cazuri în care nu există condiţii optime de lucru, auditul
postvămuire se efectuează în sediul organului vamal, respectînd
prevederile art.145 din Codul fiscal, cu întocmirea obligatorie a actului de ridicare de la persoana juridică sau fizică a
documentelor necesare. (19) Contestarea ordinului de efectuare a auditului postvămuire,
de suspendare sau de prelungire a auditului nu împiedică
efectuarea controlului. (20) Suspendarea de către instanţa de judecată a ordinului de
efectuare a auditului postvămuire, de prelungire sau de
modificare a auditului postvămuire nu împiedică efectuarea
controlului ulterior prin audit postvămuire.
alineatul (16) se abrogă.
încheieri emisă de instanţa de judecată
competentă, pe cînd legea supremă se referă la obligativitatea respectării
hotărîrilor judecătoreşti definitive, adică
cele emise de Curţile de Apel. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi
art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul
organului vamal şi este o formă de control vamal ulterior ce
constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii întocmirii declaraţiei vamale, a totalităţii şi
conformităţii documentelor anexate la aceasta, necesare plasării
mărfurilor într-un regim vamal şi care servesc drept temei
pentru calcularea şi achitarea drepturilor de import, a altor
documente aferente operaţiunilor verificate, de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau
9. Articolul 2022 va avea următorul cuprins: „Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul
organului vamal şi este una din formele controlului vamal ulterior, control vamal ce constă în verificarea după
acordarea liberului de vamă, a corectitudinii şi caracterului
complet al informaţiilor furnizate într-o declaraţie vamală,
precum şi existenţa şi conformitatea documentelor
justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor
într-o destinaţie vamală, a altor documente aferente
A se vedea argumentele expuse la art.2011 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
La data publicării
169
alte instituţii şi persoane, precum şi în verificarea respectării
măsurilor de politică economică. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de organele vamale conform competenţelor teritoriale şi normelor
procedurale stabilite de Serviciul Vamal. (3) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), controlul ulterior
prin reverificare se efectuează fără întocmirea procesului-verbal de reverificare asupra obiectivului vizat. (4) În cazul constatării unor erori, contradicţii între declaraţia
vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia,
modificarea şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal
este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor
vamale. (5) Reverificarea declaraţiei vamale iniţiată şi neiniţiată
urmează a fi încheiată printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar
persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia
urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit
postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al
întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost
iniţiată procedura de reverificare a declaraţiei vamale nu este de
găsit, iar informaţia de care dispune organul vamal nu permite regularizarea situaţiei.
operaţiunilor verificate de care dispune organul vamal, alt
organ cu atribuţii de administrare fiscală sau alte instituţii şi persoane. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de
organele vamale conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (3) În procesul efectuării reverificării declaraţiei vamale,
organele vamale pot utiliza informaţii şi date, inclusiv din
bazele de date automatizate şi programele informaţionale
de administrare a riscurilor. (4) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5), controlul
vamal ulterior prin reverificare se efectuează fără
întocmirea procesului-verbal de reverificare. (5) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din
documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea
şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal este
obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin
întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor
vamale.”.
Articolul 229. Răspunderea pentru contravenţia vamală (1) Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului
contravenţional al Republicii Moldova şi cu cele ale prezentului
cod. În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica
sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei.
10. La articolul 229 alineatul (1), cuvintele ,,răspundere
administrativă” se înlocuiesc cu cuvintele ,,răspundere
contravenţională”.
Modificarea are un caracter redacţional şi
are drept scop actualizarea termenilor la prevederile Codului Contravenţional, în
vederea abrogării Codului cu privire la
contravenţiile administrative.
La data publicării
Articolul 232. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru
comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: a) art.231 pct.1), 2), 4), 5) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de
la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit
obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor; b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10%
din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite;
11. Articolul 232: alineatul unic devine alineatul (1);
Modificarea prevede aplicarea unei amenzi de 4% din valoarea obiectului contravenţiei în cazul constatării de către
organul vamal a contravenţiilor (1) privind
depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date
eronate şi care conduc la exonerarea totală
sau parţială de drepturi de import, sau (2) privind modificarea destinaţiei mărfurilor
faţă de scopul declarat la plasarea
01.01.2017
170
b1) art.231 pct.6) sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100%
din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei; c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la
20% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul
contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei; d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20%
din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente
care conţin date neautentice; e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la
20% din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite
drepturile de import sau de export; f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10%
din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror
documente au fost pierdute sau nepredate; g) art.231 pct.12), 13), 16) şi 22), sînt sancţionate cu amendă de
la 5% la 20% din valoarea mărfurilor, obiectelor care au
constituit obiectul contravenţiei; h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sînt sancţionate cu
amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără
retragerea autorizaţiei; i) art.231 pct.23), sînt sancţionate cu amendă de 3% din
valoarea mărfurilor; j) art.231 pct.24) sînt sancţionate cu amendă de la 0,1% la 0,5%
din suma stabilită la art.163 alin.(2) lit.c). Articolul 231. Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere
materială Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de
răspundere materială următoarele contravenţii vamale: 6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea
facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau
originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la
exonerarea totală sau parţială de drepturi de import; 9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea
organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de
la litera b1), după cuvîntul ,,contravenţiei” se introduce
textul ,,iar în cazul constatării contravenţiei de către organul vamal, ca rezultat al controlului ulterior, pentru declaraţiile
vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control
vamal, şi care au fost validate informatic cu acordarea
liberului de vamă, sînt sancţionate cu amendă de 4% din
valoarea obiectului contravenţiei;”; la litera c), la sfîrşitul propoziţiei se completează cu textul: ,, , iar în cazul constatării contravenţiei prevăzute la pct.11)
de către organul vamal, ca rezultat al controlului ulterior,
pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele galben
sau roşu de control vamal, şi care au fost validate informatic
cu acordarea liberului de vamă, sînt sancţionate cu amendă de 4% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul
contravenţiei;”; se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins: ,,(2) În cazul în care persoana, pînă la iniţierea controlului
ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele
galben sau roşu de control vamal, şi care au fost validate
informatic cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie iniţiativă în scris organului vamal despre comiterea
contravenţiilor vamale prevăzute de art.231 pct.6), 11) Cod
vamal cu anexarea actelor justificate, aceasta se eliberează
de răspundere materială şi contravenţională, cu condiţia
achitării incontestabile şi benevole a drepturilor de import
datorate și penalităților calculate.”.
mărfurilor sub o anumită destinaţie
vamală, ca rezultat al controlului ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe
culoarele galben sau roşu de control vamal,
şi care au fost validate informatic cu
acordarea liberului de vamă. De asemenea, se propune eliberarea de răspundere materială şi contravenţională,
cu condiţia achitării incontestabile şi
benevole a drepturilor de import datorate, în cazul în care persoana, pînă la iniţierea
controlului ulterior, pentru declaraţiile
vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal, şi care au fost validate informatic cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie iniţiativă în
scris organului vamal despre comiterea contravenţiilor vamale prevăzute de
art.231 pct.6) şi pct.11) din Cod vamal cu anexarea actelor justificate. Propunerile au drept scop modificarea cadrului legislativ pentru diferenţierea
sancţiunilor aplicate la operaţiunile de
import-export, în vederea stabilirii caracterului proporţional cu intenţiile agentului economic, excluzînd sancţiunile
sau aplicînd sancţiuni mai mici pentru
omisiuni sau încălcări minore şi pentru
cele comise fără intenţii frauduloase sau
care nu constituie o neglijenţă gravă. Aplicarea acestor modificări vor promova
conformarea voluntară a reprezentanţilor
mediului de afaceri prin eliberarea de la răspundere sau aplicarea unei sancţiuni
mai blînde. Conform prevederilor Planul naţional de
acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova– Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din
07.10.2014, urmează să fie stabilite norme
prin care să se asigure caracterul
proporţional şi nediscriminatoriu al
sancţiunilor pentru încălcările
171
transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea
lor la locul indicat de organul vamal; 11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal
modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la
plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
reglementărilor vamale sau ale cerinţelor
procedurale şi eliminarea întîrzierilor nerezonabile şi neîntemeiate la aplicarea
acestora. Reieşind din prevederile Planului de
acţiuni menţionat supra, se urmăreşte
revizuirea sistemului de penalităţi pentru
încălcările minore efectuate de către
agenţii economici în procesul de export şi
import şi elaborarea propunerilor pentru
minimizarea acestora. Actualmente, o astfel de prevedere nu este reglementată, chiar şi în cazul cînd a fost
omisă greşeală de către organul vamal. Articolul 302. Măsurile prealabile depunerii cererii de intervenţie a organului vamal (1) În cazul în care nu este depusă cerere de intervenţie sau pînă
la acceptarea acesteia, organul vamal poate suspenda operaţiunea de vămuire şi/sau să reţină, pe un termen de 4 zile
lucrătoare, mărfurile aflate în una din situaţiile prevăzute la
art.301 dacă are temeiuri suficiente de a considera că aceste
mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.
Organul vamal notifică titularul de drept şi declarantul/
destinatarul mărfurilor, dacă aceştia din urmă sînt cunoscuţi,
despre măsura aplicată, după un model stabilit de Serviciul
Vamal. Termenul de 4 zile lucrătoare începe să curgă de la data la care titularul de drept a primit notificarea.
12. La articolul 302 alineatul (1), cuvintele „poate suspenda” se vor înlocui cu cuvintele „este obligat să
suspende”.
Modificarea prevede obligarea organului vamal privind suspendarea operaţiunii de
vămuire şi/sau reţinere a mărfurilor, pe un termen de 4 zile lucrătoare, dacă are
temeiuri suficiente de a considera că aceste
mărfuri aduc atingere unui drept de
proprietate intelectuală. Modificarea are drept scop de a garanta implementarea eficientă a prevederilor
Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, ratificat
prin Legea nr.112 din 02.07.2014, prin stabilirea şi definirea clară a atribuţiilor organului vamal, precum şi eliminarea
aprecierilor subiective. La aceasta, în cadrul Reuniunii Subcomitetului UE-RM pentru indicaţii geografice din 15 decembrie 2015, partea Republicii Moldova a fost sesizată de
reprezentanţii UE referitor la utilizarea ilegală de către unii producători vitivinicoli
autohtoni a unei indicaţii geografice protejate de Acordul de Asociere, precum şi de Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia indicaţiilor locului de origine a produselor şi înregistrarea lor
internaţională, la care Republica Moldova
este parte. Urmare a verificării informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Uniunii Europene,
La data publicării
172
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a depistat faptul utilizării ilegale pe etichetele producţiei
anumitor producători vitivinicoli din
Republica Moldova a unor indicaţii geografice protejate de către Acordul de
Asociere şi Aranjamentul de la Lisabona. Produsele date au fost supuse regimului de export şi trecute peste frontiera Republicii
Moldova, fără ca organele vamale să
întreprindă careva acţiuni, în pofida prevederilor art.302 din Acordul de asociere, conform cărora Republica
Moldova este obligată să ia toate măsurile
complementare necesare în vederea opririi oricărei utilizări ilegale a indicaţiilor
geografice protejate, în special măsurile
aplicabile la frontierele vamale. Articolul 305. Măsurile aplicabile mărfurilor care aduc atingere
unui drept de proprietate intelectuală (1) Mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere unui
drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse sau scoase
de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova ori din zonele economice libere sau antrepozitele libere, nu pot fi importate, exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv, cu excepţiile stabilite la alin.(2). (2) Mărfurile prevăzute la alin.(1): a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare ori scoase în afara circuitelor comerciale astfel încît să se evite cauzarea
unui prejudiciu titularului, fără nici o indemnizaţie, dacă
legislaţia nu prevede altfel, şi fără nici o cheltuială din partea
statului; b) sînt pasibile de orice măsură care are drept consecinţă
privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii, cu excepţia unor cazuri cînd simpla retragere a mărcilor aplicate pe mărfurile contrafăcute nu este considerată
măsură care ar avea drept consecinţă privarea efectivă a
persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii; c) pot fi predate cu titlu gratuit, în funcţie de natura lor, unor
instituţii publice, inclusiv din sistemul protecţiei sociale, unor
asociaţii obşteşti ori fundaţii cu caracter umanitar, unor asociaţii
ori cluburi sportive, instituţii de învăţămînt de stat, unor
persoane fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor
naturale, dacă există acordul scris al titularului dreptului de
13. Articolul 305 se completează cu alineatele (4) şi (5) cu
următorul cuprins: ,,(4) Ca urmare a aplicării măsurilor de intervenţie conform
art.304, titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile
contrafăcute în decurs de 3 luni calendaristice. Termenul dat începe să curgă de la data constatării că mărfurile reţinute
aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. (5) Organul vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor
în destinaţia vamală distrugere în cazul în care: 1) distrugerea lor poate cauza prejudiciu oamenilor şi
mediului înconjurător; 2) organul vamal nu are posibilitate să controleze dacă
mărfurile au fost realmente distruse; 3) distrugerea presupune suportarea cheltuielilor din partea statului;”.
Completarea prevede obligarea titularului de drept să distrugă mărfurile contrafăcute
în decurs de 3 luni calendaristice de la data constatării că mărfurile reţinute aduc
atingere unui drept de proprietate intelectuală. De asemenea, se prevede
reglementarea cazurilor în care organul vamal este în drept să refuze plasarea
mărfurilor în destinaţia vamală
,,distrugere”. Modificările au fost propuse în contextul
examinării în cadrul Grupului de Lucru
pentru reglementarea activităţii de
întreprinzător a proiectului Hotărîrii
Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale,
elaborat în scopul implementării Cap.XII
al Codului vamal.
La data publicării
173
proprietate intelectuală şi dacă sînt mărfuri apte pentru
consumul sau uzul persoanelor fizice, cu condiţia de a nu fi comercializate. (3) Aplicarea măsurilor prevăzute la alin.(2) nu exclude
valorificarea de către titular a drepturilor sale pe cale judiciară,
în condiţiile legii. Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001
Art.VII.- Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8
februarie 2007) se completează cu Capitolul I cu următorul
cuprins:
,,Capitolul I Aspecte administrative internaţionale
Secţiunea I Cooperarea administrativă în domeniul fiscal Articolul 5 Scopul (1) Prezentul capitol reglementează normele şi procedurile potrivit cărora Republica Moldova cooperează
cu alte state, în vederea realizării unui schimb de
informaţii şi asistenţă, care este în mod previzibil relevant
pentru administrarea şi aplicarea legilor interne ale statelor
respective, în privinţa taxelor şi impozitelor prevăzute de
cadrul de reglementare. (2) Prezentul capitol conţine şi dispoziţii privind
schimbul de informaţii prevăzut la alin.(1) prin mijloace
electronice, precum şi norme şi proceduri potrivit cărora
Republica Moldova cooperează cu alte state. (3) Prezentul capitol nu afectează aplicarea în Republica Moldova a normelor privind asistenţa reciprocă în materie penală şi nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligaţii a
Republicii Moldova în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce priveşte cooperarea administrativă extinsă. Articolul 6 Sfera de aplicare
- Prezentul capitol se aplică următoarelor impozite şi plăţi
obligatorii: - - Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice;
- Contribuţiile de asigurări sociale de stat; - - Impozitul pe bunurile imobiliare; - - Taxa pe valoare adăugată; - - Accizele; - - Taxele rutiere;
Noile reglementări privind aspectele
internaţionale, sunt elaborate în vederea executării punctului 53.3. din Planul de
Acţiuni pentru implementarea Acordului
de Asociere Republica Moldova –Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.808 din 7 octombrie 2014. Modificările propuse stabilesc norme privind cooperarea administrativă în
domeniul fiscal şi asistenţă reciprocă în
materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de taxe,
impozite, drepturi şi alte măsuri. De asemenea, acest proiect reglementează normele şi procedurile potrivit cărora Republica Moldova
cooperează cu alte state, în vederea
realizării unui schimb de informaţii şi
asistenţă, care este în mod previzibil
relevant pentru administrarea şi aplicarea
legilor interne ale statelor respectiv, în privinţa taxelor şi impozitelor prevăzute
de cadrul de reglementare. Prezentul titlu conţine şi dispoziţii
privind schimbul de informaţii prevăzut
la alin. (1) prin mijloace electronice, precum şi norme şi proceduri potrivit cărora Republica Moldova cooperează cu
alte state. Proiectul respectiv nu afectează aplicarea
în Republica Moldova a normelor privind asistenţa reciprocă în materie
01.01.2017
174
- - Taxele pentru resursele naturale; - - Taxele locale.
Articolul 7 Definiţii În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai
jos au următoarea semnificaţie: a) autoritate competentă a unui stat - autoritatea care a fost desemnată ca atare de către statul respectiv. În cazul în
care acţionează în temeiul prezentului capitol, un birou central de legătură, un departament de legătură sau un
funcţionar autorizat este considerat, de asemenea,
autoritate competentă prin delegare; b) birou central de legătură - un birou care a fost desemnat ca fiind responsabilul principal pentru contactele cu alte state în domeniul cooperării administrative; c) departament de legătură - orice birou, altul decât biroul central de legătură, care a fost astfel desemnat în vederea
schimbului direct de informaţii în temeiul prezentului
capitol; d) funcţionar autorizat - orice funcţionar care este autorizat să facă schimb direct de informaţii în temeiul prezentului
capitol; e) autoritate solicitantă - biroul central de legătură, un
departament de legătură sau orice funcţionar autorizat al
unui stat care înaintează o cerere de asistenţă în numele
autorităţii competente; f) autoritate solicitată - biroul central de legătură, un
departament de legătură sau orice funcţionar autorizat al
unui stat care primeşte o cerere de asistenţă în numele
autorităţii competente; g) anchetă administrativă - toate controalele, verificările şi
alte acţiuni întreprinse de state în exercitarea atribuţiilor lor, în scopul asigurării aplicării corecte a legislaţiei
fiscale; h) schimb de informaţii la cerere - transmiterea de informaţii efectuată pe baza unei cereri adresate de statul
solicitant statului solicitat într-un caz specific; i) schimb de informaţii automat - comunicarea sistematică
a informaţiilor predefinite referitoare la rezidenţii din alte
state către statul de rezidenţă relevant, fără cerere
prealabilă, la intervale regulate prestabilite, precum şi
conform procedurilor stabilite de comun acord; j) schimb de informaţii spontan - comunicarea
penală şi nu aduce atingere îndeplinirii
niciunei obligaţii a Republicii Moldova în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce priveşte
cooperarea administrativă extinsă.
175
nesistematică, în orice moment şi fără o cerere prealabilă,
a unor informaţii către un alt stat; k) persoană - orice persoană fizică ori juridică, orice
asociere de persoane căreia îi este recunoscută, prin lege,
capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statut de persoană juridică, sau orice altă entitate, indiferent de
natura ori forma acesteia, fie că are sau nu personalitate
juridică, care deţine ori gestionează active care, alături de
venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe ori impozite care fac obiectul prezentului capitol; l) mijloace electronice - utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitală, şi
stocarea datelor şi prin utilizarea transmisiei prin fir a
transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice.
Articolul 8 Autoritatea competentă din Republica
Moldova
(1) Autoritatea competentă din Republica Moldova pentru
aplicarea prevederilor prezentului capitol, precum şi pentru
contactele cu alte state este Serviciul Fiscal de Stat. (2) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat, se desemnează biroul central de legătură. Autoritatea
competentă din Republica Moldova este responsabilă de
informarea celorlalte state cu privire la desemnarea biroului central de legătură. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate
desemna subdiviziuni de legătură cu competenţe
repartizate potrivit legislaţiei sau politicii sale naţionale.
Biroul central de legătură are responsabilitatea de a actualiza lista subdiviziunilor de legătură şi de a o pune la
dispoziţia birourilor centrale de legătură din alte state
interesate. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate desemna funcţionari autorizaţi. Biroul central de legătură
are responsabilitatea de a actualiza lista acestor funcţionari
autorizaţi şi de a o pune la dispoziţia birourilor centrale de
legătură din alte state interesate. (5) Funcţionarii implicaţi în cooperarea administrativă în
temeiul prezentului capitol sunt consideraţi, în orice
situaţie, ca fiind funcţionari autorizaţi în acest sens,
potrivit condiţiilor prevăzute de autorităţile competente.
176
(6) În cazul în care o subdiviziune de legătură ori un
funcţionar autorizat, desemnat potrivit alin. (3) sau (4), trimite ori primeşte o cerere sau un răspuns la o cerere de
cooperare, acesta informează biroul central de legătură din
Republica Moldova, potrivit procedurilor prevăzute de
acesta din urmă. (7) În cazul în care o subdiviziune de legătură ori un
funcţionar autorizat, desemnat potrivit alin. (3) sau (4), primeşte o cerere de cooperare care necesită o acţiune în
afara competenţei care i-a fost repartizată potrivit
legislaţiei ori politicii naţionale din Republica Moldova, el
transmite fără întârziere această cerere biroului central de legătură din Republica Moldova şi informează autoritatea
solicitantă. În acest caz, perioada prevăzută la art.11 începe în ziua următoare transmiterii cererii de
cooperare către biroul central de legătură. Schimbul de informaţii la cerere Articolul 9 Procedura aplicabilă schimbului de informaţii
la cerere La cererea autorităţii solicitante din alt stat, autoritatea
solicitată din Republica Moldova comunică acesteia orice
informaţii prevăzute la art.5 alin. (1) pe care le deţine sau
pe care le obţine în urma anchetelor administrative. Articolul 10 Anchete administrative (1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova asigură
efectuarea oricăror anchete administrative necesare pentru
a obţine informaţiile prevăzute la art.9. (2) Cererea prevăzută la art.9 poate conţine solicitarea
motivată a unei anchete administrative specifice. În cazul
în care autoritatea solicitată din Republica Moldova decide
că nu este necesară nicio anchetă administrativă, aceasta
comunică de îndată autorităţii solicitante din alt stat motivele acestei decizii. (3) Pentru a obţine informaţiile solicitate sau a efectua ancheta administrativă cerută, autoritatea solicitată din
Republica Moldova urmează aceleaşi proceduri ca atunci
când acţionează din propria iniţiativă ori la cererea unei
alte autorităţi din Republica Moldova. (4) În cazul în care autoritatea solicitantă din alt stat îi
solicită în mod expres, autoritatea solicitată din Republica
Moldova transmite documente originale, cu condiţia ca
177
acest lucru să nu contravină dispoziţiilor în vigoare din
Republica Moldova.
Articolul 11 Termene pentru schimbul de informaţii la
cerere
(1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova
furnizează informaţiile prevăzute la art.9 în cel mai scurt
timp posibil, dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii cererii. În cazul în care autoritatea solicitată din Republica
Moldova deţine deja informaţiile cerute, transmiterea acestora se face în termen de două luni de la data primirii
cererii. (2) Pentru anumite cazuri speciale, autoritatea solicitantă
din alt stat şi cea solicitată din Republica Moldova pot
conveni asupra unor termene diferite de cele prevăzute la
alin. (1). (3) Autoritatea solicitată din Republica Moldova confirmă
autorităţii solicitante din alt stat, dacă este posibil prin mijloace electronice, primirea unei cereri fără întârziere,
dar nu mai mult de 7 zile lucrătoare de la primire. (4) În termen de o lună de la primirea cererii, autoritatea solicitată din Republica Moldova notifică autorităţii
solicitante din alt stat orice nereguli ale cererii, precum şi
nevoia unor eventuale informaţii suplimentare. Într-un astfel de caz, termenele prevăzute la alin. (1) se calculează
din ziua următoare celei în care autoritatea solicitată din
Republica Moldova primeşte informaţiile suplimentare
necesare. (5) În cazul în care autoritatea solicitată din Republica
Moldova nu este în măsură să răspundă în termenul
stabilit, aceasta notifică autorităţii solicitante din alt stat
fără întârziere, dar nu mai mult de 3 luni de la primirea cererii, motivele nerespectării termenului şi data la care consideră că va fi în măsură să ofere un răspuns. (6) În cazul în care autoritatea solicitată din Republica
Moldova nu se află în posesia informaţiilor solicitate şi nu
este în măsură să răspundă sau refuză să răspundă unei
cereri de informaţii din motivele prevăzute la art.21,
aceasta notifică autorităţii solicitante din alt stat motivele
sale fără întârziere, dar nu mai mult de o lună de la data
primirii cererii.
178
Schimbul automat obligatoriu de informaţii Articolul 12 Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului
automat de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova
comunică autorităţii competente a oricărui alt stat, în
termenii conveniţi în cadrul acordurilor, prin schimb
automat, informaţiile referitoare la perioadele de
impozitare relevante şi care sunt disponibile cu privire la
rezidenţii din acel stat şi la următoarele categorii specifice
de venituri şi de capital, astfel cum sunt acestea înţelese în
temeiul legislaţiei naţionale din Republica Moldova: a) venituri din muncă; b) remuneraţii şi alte beneficii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora; c) produse de asigurări de viaţă, în cazul schimbului de
informaţii sau al altor măsuri similare; d) pensii; e) proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din
bunuri imobile; f) orice informaţii relevante pentru administrarea fiscală. (7) Autoritatea solicitată din Republica Moldova poate
conveni cu alte state să facă automat schimb de informaţii
referitoare la categorii suplimentare de venituri şi de
capital, precum şi informaţii în cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale pe care le încheie. Schimbul spontan de informaţii Articolul 13 Sfera de aplicare şi condiţiile schimbului
spontan de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova
comunică autorităţii competente din orice alt stat interesat
informaţiile prevăzute la art.5 alin. (1), în oricare dintre următoarele situaţii: a) autoritatea competentă din Republica Moldova are
dovezi pe baza cărora presupune că pot exista pierderi fiscale într-un alt stat; b) o persoană impozabilă obţine o reducere sau o scutire de
impozit în Republica Moldova, care ar putea determina o mărire a impozitului ori o obligaţie de plată a impozitului într-un alt stat; c) afacerile între o persoană impozabilă din Republica
Moldova şi o persoană impozabilă din alt stat sunt
179
realizate printr-una sau mai multe ţări, astfel încât să
rezulte o scădere a impozitului în Republica Moldova ori în celălalt stat sau în amândouă; d) autoritatea competentă din Republica Moldova are
dovezi pe baza cărora presupune că poate avea loc o
diminuare a impozitului în urma unor transferuri artificiale ale profiturilor în cadrul unor grupuri de întreprinderi; e) informaţiile transmise unui stat de către autoritatea
competentă a altui stat au permis obţinerea unor informaţii
care pot fi importante în evaluarea impozitului datorat în cel de-al doilea stat. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate
să comunice, prin schimb spontan, autorităţilor competente
din celelalte state orice informaţii de care are cunoştinţă şi care pot fi utile acestora. Articolul 14 Termene pentru schimbul spontan de informaţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova căreia i
se pun la dispoziţie informaţiile prevăzute la art.13 alin. (1) transmite informaţiile respective autorităţii competente
a oricărui alt stat interesat, cât de curând posibil, dar nu
mai târziu de o lună de la data la care informaţiile au fost
puse la dispoziţie. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova căreia i se comunică informaţiile în temeiul art.13 confirmă, dacă
este posibil prin mijloace electronice, primirea acestor informaţii autorităţii competente care le-a furnizat, fără
întârziere, dar nu mai mult de 7 zile lucrătoare de la
primire. Alte forme de cooperare administrativă Articolul 15 Prezenţa în birourile administrative şi
participarea la anchetele administrative. Sfera de aplicare şi condiţii (1) Prin acord între autoritatea solicitantă din alt stat şi
autoritatea solicitată din Republica Moldova şi potrivit condiţiilor stabilite de aceasta din urmă, funcţionarii
împuterniciţi de autoritatea solicitantă din alt stat pot, în
vederea schimbului de informaţii prevăzut la art.5 alin. (1), să fie prezenţi în subdiviziunile în care îşi desfăşoară
activitatea autorităţile administrative ale Republicii
Moldova şi/sau să fie prezenţi la anchetele administrative
efectuate pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care
180
informaţiile solicitate sunt incluse în documente la care funcţionarii autorităţii solicitate din Republica Moldova au acces, funcţionarii autorităţii solicitante din alt stat
primesc copii ale acestor documente. (2) În măsura în care acest lucru este permis potrivit
legislaţiei din Republica Moldova, acordul prevăzut la
alin. (1) poate prevedea că, atunci când funcţionarii
autorităţii solicitante din alt stat sunt prezenţi în timpul
anchetelor administrative, ei pot intervieva diverse persoane şi pot examina diverse registre. Refuzul unei
persoane care face obiectul unei anchete de a respecta măsurile de control luate de funcţionarii autorităţii
solicitante din alt stat este tratat de către autoritatea
solicitată din Republica Moldova drept un refuz împotriva propriilor săi funcţionari. (3) Funcţionarii împuterniciţi de statul membru solicitant
prezenţi în Republica Moldova potrivit alin. (1) trebuie să
fie în măsură să prezinte în orice moment o împuternicire
scrisă în care le sunt indicate identitatea şi calitatea
oficială. Cooperarea privind controalele fiscale Articolul 16 Controale simultane, controale fiscale peste hotare (1) În cazul în care Republica Moldova convine cu unul sau mai multe state să efectueze controale simultane,
fiecare pe teritoriul propriu, ale uneia ori mai multor persoane care prezintă un interes comun sau
complementar, pentru a face schimb cu informaţiile astfel
obţinute, sunt aplicabile prevederile alin. (2) - (4). (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova
identifică în mod independent persoanele pentru care intenţionează să propună un control simultan. Ea notifică
autorităţilor competente din celelalte state implicate orice
cazuri pentru care propune efectuarea unui control simultan şi indică motivele acestei alegeri, precum şi
perioada în care trebuie efectuate aceste controale. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova decide
dacă doreşte să participe la controalele simultane şi
confirmă autorităţii competente care a propus controlul
simultan acordul său sau îi comunică refuzul său motivat. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova
desemnează un reprezentant însărcinat cu supravegherea şi
coordonarea operaţiunii de control.
181
(5) La cererea motivată a autorităţii competente a unui sau
mai multor state, autoritatea competentă din Republica Moldova poate permite reprezentanţilor autorităţii
competente solicitante, să fie prezenţi la partea
corespunzătoare a unui control fiscal. (6) În cazul acceptării solicitării, autoritatea competentă
din Republica Moldova va informa, cît mai curînd posibil, autoritatea competentă din statul solicitant despre data şi
locul desfăşurării controlului, autoritatea sau oficialul
desemnat/-ă să efectueze controlul, procedurile şi
condiţiile necesare pentru efectuarea controlului. Toate
deciziile referitoare la efectuarea controlului fiscal sunt luate de către autoritatea competentă din Republica
Moldova.
Notificări administrative
Articolul 17 Cereri de notificare
(1) La cererea autorităţii competente a unui stat, autoritatea
competentă din Republica Moldova comunică
destinatarului, potrivit reglementărilor Codului fiscal,
precum şi legislaţiei în vigoare, toate actele şi deciziile
emise de autorităţile administrative ale statului solicitant şi
care se referă la aplicarea pe teritoriul său a legislaţiei
privind taxele şi impozitele reglementate de prezentul capitol. (2) Cererile de notificare precizează obiectul actului sau al
deciziei care trebuie notificat(ă) şi indică numele şi adresa
destinatarului, precum şi orice alte informaţii care pot
facilita identificarea acestuia. (3) Autoritatea solicitată din Republica Moldova
informează de îndată dar nu mai mult de 7 zile autoritatea
solicitantă din alt stat cu privire la răspunsul său la cererea
respectivă şi îi comunică, în special, data la care actul sau
decizia a fost notificat(ă) destinatarului. (4) Autoritatea solicitantă din Republica Moldova
formulează o cerere de notificare în temeiul prezentului
articol numai în cazul în care nu este în măsură să efectueze notificarea potrivit normelor care reglementează
notificarea instrumentelor în cauză în Republica Moldova
sau în cazul în care o astfel de notificare ar cauza
182
dificultăţi disproporţionate. Autoritatea competentă din
Republica Moldova poate transmite orice document, prin scrisoare recomandată sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă, în mod direct unei persoane aflate
pe teritoriul unui alt stat.
Rezultatul utilizării informaţiilor
Articolul 18 Condiţii (1) În cazul în care autoritatea competentă din Republica
Moldova furnizează informaţii în temeiul art.9 sau art.13, aceasta poate solicita autorităţii competente care primeşte
informaţiile să transmită rezultatul utilizării informaţiilor
primite. În cazul în care i se solicită un asemenea răspuns,
autoritatea competentă din Republica Moldova care a
primit informaţiile transmite autorităţii competente care a
furnizat informaţiile rezultatul utilizării informaţiilor, fără
a aduce atingere normelor privind secretul fiscal şi
protecţia datelor, aplicabile în Republica Moldova, în cel
mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 3 luni de la momentul în care se cunoaşte rezultatul utilizării
informaţiilor solicitate. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate
transmite altor state rezultatul utilizării informaţiilor ce fac
obiectul schimbului automat de informaţii, potrivit
măsurilor practice convenite bilateral.
Schimbul de experienţă şi de bune practici
Articolul 19 Sfera de aplicare şi condiţii (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova este în drept să examineze şi să evalueze cooperarea
administrativă prevăzută de prezentul capitol şi să facă
schimb de experienţă în scopul îmbunătăţirii acestei
cooperări şi, dacă este cazul, să elaboreze unele norme în
domeniile respective. Condiţii aplicabile cooperării administrative Articolul 20 Transmiterea de informaţii şi documente (1) Informaţiile comunicate Republicii Moldova de către
alte state sub orice formă potrivit prezentului capitol intră
183
sub incidenţa secretului profesional şi se bucură de
protecţia conferită informaţiilor de acest tip în temeiul legislaţiei din Republica Moldova. Astfel de informaţii pot
fi utilizate pentru administrarea şi aplicarea legislaţiei din
Republicii Moldova referitoare la taxele şi impozitele
prevăzute la art.6. Aceste informaţii pot fi utilizate, de
asemenea, pentru stabilirea şi recuperarea altor taxe şi
impozite prevăzute la art.31 sau pentru stabilirea şi
recuperarea contribuţiilor de asigurări sociale. De
asemenea, acestea pot fi folosite în legătură cu procedurile
judiciare şi administrative care pot implica sancţiuni,
iniţiate ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale, fără a
aduce atingere normelor şi dispoziţiilor generale care
reglementează drepturile făptuitorului, suspectului sau inculpatului ori contravenientului, precum şi ale martorilor
în cadrul acestor proceduri. (2) Informaţiile şi documentele primite de Republica
Moldova potrivit prezentului capitol pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1), cu permisiunea
autorităţii competente a statului respectiv, care comunică
informaţii potrivit prezentului capitol şi numai în măsura
în care acest lucru este permis în temeiul legislaţiei din
Republica Moldova. O astfel de permisiune se acordă de
Republica Moldova dacă informaţiile pot fi utilizate în
scopuri asemănătoare în Republica Moldova. (3) Dacă autoritatea competentă din Republica Moldova
consideră că informaţiile primite de la autoritatea
competentă a unui alt stat pot fi utile, în scopurile
prevăzute la alin. (1), autorităţii competente a unui al
treilea stat, le poate transmite acesteia din urmă, cu
condiţia ca această transmitere să respecte normele şi
procedurile prevăzute de prezentul capitol. Autoritatea
competentă din Republica Moldova informează autoritatea
competentă a statului din care provin informaţiile cu
privire la intenţia sa de a transmite informaţiile respective
unui stat terţ. În situaţia în care Republica Moldova este
stat din care provin informaţiile, aceasta se poate opune transmiterii informaţiilor respective în termen de 10 zile
lucrătoare de la data primirii comunicării din partea
statului care doreşte să transmită informaţiile. (4) Permisiunea de a utiliza potrivit alin. (2) informaţiile
transmise în temeiul alin. (3) poate fi acordată numai de
către autoritatea competentă din Republica Moldova. (5) Informaţiile, rapoartele, declaraţiile şi orice alte
184
documente, precum şi copiile certificate sau extrasele din
aceste documente, obţinute de autoritatea solicitată din alt stat şi comunicate autorităţii solicitante din Republica
Moldova în temeiul prezentului capitol, pot fi invocate ca dovezi de către organismele competente din Republica
Moldova, în acelaşi mod ca informaţiile, rapoartele,
declaraţiile şi orice alte documente similare furnizate de o
autoritate din Republica Moldova.
Articolul 21 Limite
(1) Autoritatea solicitată din Republica Moldova
furnizează autorităţii solicitante dintr-un alt stat informaţiile prevăzute la art.9, cu condiţia ca autoritatea
solicitantă să fi epuizat sursele uzuale de informaţii pe care
le-ar fi putut utiliza în această situaţie pentru a obţine
informaţiile solicitate, fără a risca să pună în pericol
atingerea scopului urmărit. Autoritatea solicitantă din
Republica Moldova solicită informaţiile prevăzute la art.9 autorităţii solicitate din alt stat numai în situaţia în care au
fost epuizate sursele uzuale de informaţii pe care le-ar fi putut utiliza în această situaţie pentru a obţine informaţiile solicitate, fără a risca să pună în pericol atingerea scopului
urmărit. (2) Prezentul capitol nu impune Republicii Moldova obligaţia de a efectua anchete sau de a comunica informaţii, în cazul în care efectuarea acestor anchete sau
obţinerea informaţiilor respective pentru propriile scopuri
ar fi contrară legislaţiei din Republicii Moldova. (3) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate refuza să furnizeze informaţii, în cazul în care statul
solicitant nu este în măsură, din motive juridice, să
furnizeze informaţii similare. (4) Furnizarea de informaţii poate fi refuzată în cazul în care ar conduce la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional ori a unui procedeu comercial sau a unor informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii
publice. (5) Autoritatea solicitată din Republica Moldova comunică
autorităţii solicitante din alt stat motivele refuzului de a
răspunde la cererea de informaţii.
185
Articolul 22 Obligaţii
(1) În cazul în care un stat solicită informaţii în temeiul
prezentului capitol, Republica Moldova recurge la mecanismul său de colectare de informaţii pentru a obţine
informaţiile solicitate, chiar dacă acestea nu îi sunt
necesare pentru propriile scopuri fiscale. Această obligaţie
nu aduce atingere art.21 alin. (2) - (4), ale căror dispoziţii
nu pot fi în niciun caz interpretate în sensul autorizării
Republicii Moldova să refuze furnizarea informaţiilor pentru motivul că acestea nu prezintă un interes naţional. (2) Prevederile art.21 alin. (2) şi (4) nu pot fi în niciun caz
interpretate ca permiţând autorităţii solicitate din
Republica Moldova să refuze furnizarea de informaţii
pentru motivul că aceste informaţii sunt deţinute de o
bancă, de o altă instituţie financiară, de o persoană
desemnată sau care acţionează în calitate de agent ori de
administrator sau că informaţiile respective se referă la
participaţiile la capitalul unei persoane. (3) Fără a aduce atingere alin. (2), Republica Moldova poate refuza transmiterea informaţiilor solicitate în cazul
în care aceste informaţii se referă la perioade de impozitare dinainte de data de 1 martie 2012. Articolul 23 Lărgirea cooperării extinse oferite unei ţări
terţe În cazul în care Republica Moldova oferă unei ţări terţe o
cooperare mai extinsă decât cea prevăzută de prezentul
capitol, Republica Moldova nu poate refuza o astfel de cooperare extinsă cu niciunul dintre alte state care doresc
să iniţieze o astfel de cooperare extinsă reciprocă cu
Republica Moldova. Articolul 24 Formulare-tip şi formate electronice (1) Cererile de informaţii şi de anchete administrative
formulate potrivit art.9 şi răspunsurile aferente,
confirmările de primire, cererile de informaţii generale
suplimentare şi declaraţiile de incapacitate sau de refuz
formulate în temeiul art.11 se trimit, în măsura posibilului,
pe baza unui formular-tip adoptat de Ministerul Finanţelor.
Formularele-tip pot fi însoţite de rapoarte, declaraţii sau
orice alte documente, precum şi de copii certificate ori de
186
extrase din acestea. (2) Formularul-tip prevăzut la alin. (1) include cel puţin următoarele informaţii care trebuie furnizate de către
autoritatea solicitantă: a) identitatea persoanei care face obiectul examinării sau al
anchetei; b) scopul fiscal urmărit. (3) În măsura în care se cunosc şi în acord cu evoluţiile
internaţionale, autoritatea solicitantă din Republica
Moldova poate furniza numele şi adresa oricărei persoane
despre care se crede că deţine informaţiile solicitate,
precum şi orice element care poate facilita colectarea de
informaţii de către autoritatea solicitată din alt stat. (4) Informaţiile spontane şi confirmarea acestora, prevăzute la art.13 şi, respectiv, art.14, cererile de notificări administrative prevăzute la art.17 şi rezultatul
utilizării informaţiilor prevăzut la art.18 se transmit prin intermediul formularului-tip adoptat de Ministerul Finanţelor. (5) Schimbul automat obligatoriu de informaţii prevăzut
la art.12 se efectuează utilizând un format electronic
standardizat conceput pentru facilitarea unui astfel de schimb automat şi bazat pe formatul electronic existent, în
temeiul cadrului de reglementare la acest subiect.
Articolul 25 Măsuri practice
(1) Informaţiile comunicate în temeiul prezentului capitol se furnizează, în măsura posibilului, prin mijloace
electronice sau dacă nu este posibil prin mijloace agreate
în acest sens. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova
notifică fiecărei persoane care face obiectul raportării
încălcarea securităţii datelor sale atunci când respectiva
încălcare este de natură să afecteze în mod negativ protecţia datelor cu caracter personal sau a vieţii private a
persoanei în cauză. Republica Moldova renunţă la orice
cerere de rambursare a cheltuielilor ocazionate de aplicarea prezentului capitol, exceptând, după caz,
cheltuielile cu onorariile plătite experţilor. (3) Cererile de cooperare, inclusiv cererile de notificare, şi
documentele anexate pot fi redactate în orice limbă aleasă
de comun acord de autoritatea solicitată şi autoritatea
187
solicitantă. Cererile respective sunt însoţite de o traducere
în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului al autorităţii solicitate numai în situaţii speciale,
când autoritatea solicitată motivează cererea de traducere.
Dacă informaţia primită de la autoritatea solicitantă nu
poate fi tradusă de către autoritatea solicitată, aceasta
urmează a fi restituită autorităţii solicitante pentru a fi
tradusă într-o limbă aleasă de comun acord. Articolul 26 Obligaţii speciale Autoritatea competentă din Republica Moldova dispune
toate măsurile necesare pentru: a) a asigura o coordonare internă eficace a măsurilor de
organizare prevăzute la art.8; b) a stabili o cooperare directă cu autorităţile celorlalte
state membre, prevăzute la art.8; c) a asigura buna funcţionare a sistemului de cooperare
administrativă prevăzut de prezentul capitol.
Articolul 27 Evaluare
(1) Autoritatea competentă din Republica Moldova examinează şi evaluează funcţionarea sistemului de
cooperare administrativă prevăzut de prezentul capitol. (2) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate
transmite statelor terţe, sau organismelor internaţionale
orice informaţii pertinente necesare pentru evaluarea
eficacităţii cooperării administrative prevăzute de
prezentul capitol în ceea ce priveşte combaterea fraudei şi
a evaziunii fiscale. (3) Informaţiile transmise Republicii Moldova intră sub
incidenţa secretului fiscal/şi sau a datelor cu caracter
personal şi beneficiază de protecţia acordată informaţiilor
asemănătoare conform legislaţiei din Republica Moldova.
Dispoziţii finale
Articolul 28 Protecţia datelor Toate schimburile de informaţii efectuate în temeiul
prezentului capitol se realizează cu respectarea Legii nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
188
Articolul 29 Păstrarea informaţiilor Informaţiile prelucrate în conformitate cu prezentul capitol
se păstrează o perioadă care nu depăşeşte perioada
necesară pentru atingerea obiectivelor prezentului capitol şi, în orice caz, în conformitate cu legislaţia din Republica
Moldova referitoare la termenele de prescripţie, ale
fiecărui operator de date.
Secţiunea II Asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor/restanţelor legate de taxe, impozite, drepturi şi
alte măsuri
Articolul 30 Scopul
Prezentul capitol stabileşte norme privind asistenţa în vederea recuperării în Republica Moldova a unor
creanţe/restanţe stabilite într-un alt stat, inclusiv membru al Uniunii Europene, precum şi asistenţa în vederea
recuperării într-un alt stat, inclusiv membru al Uniunii Europene a creanţelor/restanţelor stabilite în Republica
Moldova.
Articolul 31 Sfera de aplicare (1) Prezentul capitol se aplică următoarelor
creanţe/restanţe: - Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice; - Contribuţiile de asigurări sociale de stat; - Impozitul pe bunurile imobiliare; - Taxa pe valoare adăugată; - Accizele; - Taxele rutiere; - Taxele pentru resursele naturale; - Taxele locale. Articolul 32 Definiţii În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai
jos au următoarea semnificaţie: a) autoritate solicitantă - un birou central de legătură, un
birou de legătură sau un departament de legătură al unui
stat care transmite o cerere de asistenţă cu privire la o
189
creanţă prevăzută la art.31; b) autoritate solicitată - un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui
stat căruia îi este transmisă o cerere de asistenţă; c) persoană - orice persoană fizică sau juridică, orice
asociere de persoane căreia îi este recunoscută, prin lege,
capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statut de persoană juridică, sau orice altă entitate, indiferent de
natura ori forma acesteia, fie că are sau nu are
personalitate juridică, ce deţine ori gestionează active care,
alături de venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe,
impozite sau drepturi care fac obiectul prezentului capitol; d) mijloace electronice - utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitală, şi stocarea datelor şi utilizarea transmisiei prin fir, a
transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice; Articolul 33 Autoritatea competentă din Republica
Moldova (1) Autoritatea competentă din Republica Moldova pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol este Serviciul Fiscal de Stat; (2) Autoritatea prevăzută la alin. (1) este competentă şi
pentru asistenţă la recuperarea creanţelor/restanţelor aferente creanţelor/restanţelor principale pentru a căror
asistenţă la recuperare sunt competente. (3) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat se desemnează biroul central de legătură, care este
responsabil pentru contactele cu alte state în domeniul asistenţei reciproce care face obiectul prezentului capitol, precum şi pentru contactele cu organismele internaţionale
competente. (4) Autoritatea competentă din Republica Moldova poate
desemna birouri de legătură care să fie responsabile de
contactele cu alte state în materie de asistenţă reciprocă în
ceea ce priveşte unul sau mai multe tipuri sau categorii specifice de taxe, impozite şi drepturi prevăzute la art.31. (5) În cazul în care un birou de legătură primeşte o cerere
de asistenţă reciprocă ce necesită măsuri care nu ţin de
competenţa ce i-a fost atribuită, acesta înaintează cererea,
fără întârziere, biroului competent, dacă este cunoscut, sau
biroului central de legătură şi informează autoritatea
solicitantă în consecinţă.
190
(6) Autoritatea competentă din Republica Moldova
informează după caz, alte state cu privire la biroul său central de legătură şi la orice birouri de legătură pe care le-a desemnat. (7) Toate comunicările sunt trimise de către biroul central
de legătură sau în numele acestuia, de la caz la caz, cu
acordul biroului central de legătură, asigurându-se eficienţa comunicării.
Schimbul de informaţii
Articolul 34 Furnizarea de informaţii (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată
furnizează orice informaţii pe care le apreciază că sunt
relevante pentru autoritatea solicitantă, în vederea
recuperării creanţelor/restanţelor sale prevăzute la art.31.
În scopul furnizării acestor informaţii, autoritatea solicitată
asigură realizarea oricăror anchete administrative necesare
pentru obţinerea acestora. (2) Autoritatea solicitată nu este obligată să furnizeze
informaţii: a) pe care nu le-ar putea obţine în vederea recuperării creanţelor/restanţelor similare născute în statul membru
solicitat; b) care ar divulga un secret comercial, industrial sau profesional; c) a căror divulgare ar aduce atingere securităţii statului
solicitat sau care ar fi contrare ordinii publice a acestuia. (3) Autoritatea solicitată nu poate refuza furnizarea de
informaţii pentru motivul că aceste informaţii sunt deţinute
de o bancă, de o altă instituţie financiară, de o persoană
desemnată sau care acţionează în calitate de agent ori de
administrator sau că informaţiile respective se referă la
participaţiile la capitalul unei persoane. (4) Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă
în legătură cu motivele de refuz al unei cereri de
informaţii.
Articolul 35 Schimbul de informaţii fără cerere prealabilă
În cazul în care urmează să se efectueze o
rambursare/restituire de impozite, taxe sau drepturi, altele
191
decât taxa pe valoarea adăugată, către o persoană stabilită
ori având domiciliul într-un alt stat, statul din care urmează să se efectueze rambursarea/restituirea poate informa statul
unde este stabilită sau unde îşi are domiciliul persoana
respectivă cu privire la rambursarea/restituirea ce urmează
a se efectua.
Articolul 36 Prezenţa în birourile administrative şi
participarea la anchetele administrative (1) Prin acord între autoritatea solicitantă şi autoritatea
solicitată şi în concordanţă cu procedurile stabilite de
autoritatea solicitată, funcţionarii autorizaţi de autoritatea
solicitantă pot, în vederea promovării asistenţei reciproce
prevăzute de prezentul capitol: a) să fie prezenţi în birourile în care autorităţile
administrative ale statului solicitat îşi desfăşoară
activitatea; b) să fie prezenţi la anchetele administrative efectuate pe
teritoriul statului solicitat; c) să însoţească funcţionarii competenţi din statul solicitat
în cursul procedurilor judiciare din respectivul stat. (2) Acordul prevăzut la alin. (1) lit. b) poate prevedea ca funcţionarii din statul solicitant să poată intervieva
persoane şi examina registre, în cazul în care legislaţia în
vigoare în statul solicitat permite acest lucru. (3) Funcţionarii autorizaţi de autoritatea solicitantă care
utilizează posibilităţile oferite prin alin. (1) şi (2) sunt în
măsură să prezinte în orice moment o împuternicire scrisă
în care le sunt indicate identitatea şi calitatea oficială. Asistenţă pentru notificarea documentelor Articolul 37 Cererea de notificare a anumitor documente referitoare la creanţe/restanţe (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată
notifică persoanei căreia îi sunt destinate, denumită în
continuare destinatar, toate actele şi deciziile, inclusiv pe
cele de natură judiciară, privind o creanţă/restanţă sau
recuperarea acesteia, emise de statul solicitant. (2) Cererea de notificare prevăzută la alin. (1) este însoţită
de un formular-tip care conţine cel puţin următoarele
informaţii: a) numele, adresa şi orice alte informaţii utile pentru identificarea destinatarului; b) scopul notificării şi termenul în care aceasta ar trebui
192
efectuată; c) o descriere a documentelor anexate, a tipului de creanţă/restanţă şi a valorii creanţei/restanţei pentru care se
formulează cererea; d) numele, adresa şi alte date de contact cu privire la biroul responsabil de documentele anexate şi, în cazul în care este
diferit, biroul de la care se pot obţine informaţii
suplimentare privind documentele notificate sau posibilităţile de a contesta obligaţia de plată. (3) Autoritatea solicitantă depune o cerere de notificare în
temeiul prezentului capitol numai atunci când nu poate efectua notificarea în conformitate cu normele care reglementează notificarea documentului în cauză în statul
solicitant sau atunci când o astfel de notificare ar cauza dificultăţi disproporţionate. (4) Autoritatea solicitată informează de îndată autoritatea
solicitantă în privinţa oricărei acţiuni întreprinse în urma
cererii de notificare, în special în legătură cu data
notificării documentului către destinatar. Articolul 38 Mijloace de notificare (1) Autoritatea solicitată se asigură că procedura de
notificare în statul solicitat se efectuează potrivit
reglementărilor legale şi practicilor administrative
naţionale în vigoare în statul membru solicitat. (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere niciunei alte forme de notificare utilizate de o autoritate competentă a
statului solicitant, în conformitate cu normele în vigoare în respectivul stat. (3) O autoritate competentă stabilită pe teritoriul statului solicitant poate notifica direct orice document prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică unei
persoane dintr-un alt stat. Măsurile asigurătorii sau de recuperare Articolul 39 Cererea de recuperare (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată recuperează creanţele/restanţele care fac obiectul unui titlu
ce permite executarea în statul solicitant. (2) De îndată ce autoritatea solicitantă are cunoştinţă
despre orice informaţii relevante cu privire la cazul care a
motivat cererea de recuperare, aceasta le transmite autorităţii solicitate.
193
Articolul 40 Condiţii aplicabile cererilor de recuperare (1) Autoritatea solicitantă nu poate formula o cerere de recuperare dacă şi atâta vreme cât creanţa şi/sau titlul care
permite executarea acesteia în statul solicitant sunt contestate în statul respectiv, cu excepţia cazurilor în care
se aplică art.43 alin. (6). (2) Înainte ca autoritatea solicitantă să formuleze o cerere
de recuperare se aplică procedurile de recuperare adecvate
disponibile în statul solicitant, cu următoarele excepţii: a) atunci când este evident că nu există active pentru
recuperare în statul solicitant sau că astfel de proceduri nu
vor duce la plata integrală a creanţei şi că autoritatea
solicitantă deţine informaţii specifice care indică faptul că
persoana în cauză are active în statul solicitat; b) atunci când aplicarea unor astfel de proceduri în statul solicitant ar cauza dificultăţi disproporţionate.
Articolul 41 Titlul executoriu şi alte documente însoţitoare
(1) Orice cerere de recuperare este însoţită de un titlu
uniform care permite executarea în statul solicitat. Acest titlu uniform care permite executarea în statul solicitat reflectă conţinutul principal al titlului iniţial care permite executarea şi constituie baza unică a măsurilor asigurătorii
şi de recuperare luate în statul solicitat. Acesta nu face
obiectul niciunui act de recunoaştere, completare sau
înlocuire în respectivul stat. (2) Titlul uniform care permite executarea conţine cel
puţin următoarele informaţii: a) informaţii relevante pentru identificarea titlului iniţial
care permite executarea, o descriere a creanţei/restanţei,
inclusiv natura acesteia, perioada acoperită de
creanţă/restanţă, orice date relevante pentru procesul de
executare şi valoarea creanţei/restanţei şi diferitele
componente ale acesteia, precum creanţa/restanţa principală şi creanţele/restanţele fiscale accesorii datorate; b) numele, adresa şi alte informaţii utile pentru
identificarea debitorului/restanţierului; c) numele, adresa şi alte date de contact cu privire la biroul
responsabil de evaluarea creanţei/restanţei şi, în cazul în
care acesta este diferit, biroul de la care se pot obţine
informaţii suplimentare privind creanţa/restanţa sau
posibilităţile de a contesta obligaţia de plată.
194
(3) Cererea de recuperare a unei creanţe/restanţe poate fi
însoţită de alte documente referitoare la creanţă/restanţă emise de statul solicitant. Articolul 42 Recuperarea creanţei (1) În scopul recuperării creanţei/restanţei în statul
solicitat, orice creanţă/restanţă pentru care a fost formulată
o cerere de recuperare este tratată ca şi când ar fi o
creanţă/restanţă a statului solicitat, cu excepţia cazului în
care prezentul capitol prevede altfel. Autoritatea solicitată
utilizează prerogativele conferite şi procedurile legale din
statul solicitat aplicabile creanţelor/restanţelor cu privire la
aceleaşi taxe, impozite sau drepturi ori, în absenţa
acestora, cu privire la taxe, impozite sau drepturi similare, cu excepţia cazului în care prezentul capitol prevede altfel. (2) Dacă autoritatea solicitată consideră că pe teritoriul
statului său nu se colectează taxe, impozite sau drepturi
identice ori similare, aceasta utilizează prerogativele
conferite şi procedurile legale din statul solicitat aplicabile creanţelor/restanţelor proprii, cu excepţia cazului în care
prezentul capitol prevede altfel. (3) Statul solicitat nu este obligat să acorde
creanţelor/restanţelor altor state preferinţele acordate
pentru creanţe similare apărute în respectivul stat, cu excepţia cazurilor în care statele vizate convin altfel sau există dispoziţii contrare în legislaţia statului solicitat. Un
stat care acordă preferinţe pentru creanţe/restanţe altui stat
nu poate refuza acordarea aceloraşi facilităţi pentru
aceleaşi creanţe/restanţe sau pentru creanţe/restanţe
similare altor state, în aceleaşi condiţii. (4) Statul solicitat recuperează creanţa în moneda sa
naţională. (5) Autoritatea solicitată informează cu diligenţa necesară
autoritatea solicitantă cu privire la orice acţiune întreprinsă
cu privire la cererea de recuperare. (6) Începând cu data la care este primită cererea de
recuperare, autoritatea solicitată percepe dobânzi/majorări de întîrziere pentru plata cu întârziere, potrivit legislaţiei în
vigoare în statul solicitat. În cazul Republicii Moldova sunt aplicabile prevederile art. 228. (7) Autoritatea solicitată poate, în cazul în care legislaţia în
vigoare în statul solicitat permite acest lucru, să acorde
debitorului/restanţierului pentru aceste creanţe/restanţe
eşalonarea/amînarea la plată şi să perceapă
195
dobândă/majorarea de întîrziere în acest sens. Autoritatea
solicitată informează ulterior autoritatea solicitantă cu privire la orice astfel de decizie. (8) Fără a aduce atingere prevederilor art.49 alin. (1), autoritatea solicitată îi transferă autorităţii solicitante
sumele recuperate aferente creanţei, precum şi dobânzile
prevăzute la alin. (6) şi (7). Articolul 43 Litigii (1) Litigiile cu privire la creanţă/restanţă, la titlul iniţial
care permite executarea în statul solicitant sau la titlul uniform care permite executarea în statul solicitat şi
litigiile legate de validitatea unei notificări efectuate de o
autoritate competentă a statului solicitant sunt de competenţa autorităţilor competente ale statului solicitant. Dacă, în cursul procedurii de recuperare, creanţa/restanţa,
titlul iniţial care permite executarea în statul solicitant sau
titlul uniform care permite executarea în statul solicitat este contestată/contestat de o parte interesată, autoritatea solicitată informează respectiva parte interesată că o astfel
de acţiune trebuie introdusă de aceasta din urmă în faţa
autorităţii competente a statului solicitant, potrivit
legislaţiei în vigoare în statul respectiv. (2) Litigiile cu privire la măsurile de executare luate în statul solicitat sau cu privire la validitatea unei notificări efectuate de o autoritate competentă a statului solicitat sunt
introduse în faţa organismului competent pentru
soluţionarea litigiului al statului respectiv, potrivit
legislaţiei în vigoare a acestui stat. (3) Atunci când una dintre acţiunile prevăzute la alin. (1) a
fost introdusă în faţa organismului competent al statului
solicitant, autoritatea solicitantă informează autoritatea
solicitată cu privire la aceasta şi precizează care sunt
elementele creanţei/restanţei ce nu fac obiectul
contestaţiei. (4) De îndată ce autoritatea solicitată primeşte informaţiile
prevăzute la alin. (3), fie din partea autorităţii solicitante, fie din partea părţii interesate, aceasta suspendă procedura de executare în ceea ce priveşte partea contestată a
creanţei/restanţei, până la primirea deciziei organismului
competent în materie, cu excepţia cazurilor în care
autoritatea solicitantă formulează o cerere contrară,
potrivit alin. (6). (5) La cererea autorităţii solicitante sau în cazul în care se
196
consideră necesar de către autoritatea solicitată, fără să se
aducă atingere prevederilor art.45, autoritatea solicitată poate recurge la măsuri asigurătorii pentru a garanta
recuperarea, în măsura în care reglementările legale în
vigoare în statul solicitat permit acest lucru. (6) Potrivit reglementărilor legale şi practicilor
administrative în vigoare în statul în care îşi are sediul,
autoritatea solicitantă poate cere autorităţii solicitate să
recupereze o creanţă contestată sau o parte contestată a
creanţei, în măsura în care reglementările legale şi
practicile administrative în vigoare în statul solicitat permit acest lucru. Orice astfel de cerere se motivează. Dacă
rezultatul ulterior al contestaţiei este favorabil debitorului/restanţierului, autoritatea solicitantă are obligaţia de a rambursa orice sumă recuperată, precum şi
de a plăti orice compensaţie datorată, potrivit
reglementărilor legale în vigoare în statul solicitat. (7) Dacă autorităţile competente ale statului solicitant sau ale statului solicitat au iniţiat o procedură amiabilă, iar
rezultatul procedurii poate afecta creanţa/restanţa cu
privire la care a fost solicitată asistenţă, măsurile de
recuperare sunt suspendate sau blocate până la încheierea procedurii respective, cu excepţia cazurilor de urgenţă
imediată datorate fraudei sau insolvabilităţii. În cazul în
care măsurile de recuperare sunt suspendate sau blocate, sunt aplicabile prevederile alin. (5).
Articolul 44 Modificarea sau retragerea cererii de asistenţă
pentru recuperare
(1) Autoritatea solicitantă informează imediat autoritatea
solicitată cu privire la orice modificare ulterioară adusă
cererii sale de recuperare sau cu privire la retragerea cererii sale, precizând motivele modificării sau retragerii acesteia. (2) Dacă modificarea cererii este rezultatul unei decizii
luate de organismul competent prevăzut la art.43 alin. (1),
autoritatea solicitantă comunică decizia respectivă
împreună cu un titlu uniform revizuit care permite executarea în statul solicitat. Autoritatea solicitată continuă
măsurile de recuperare pe baza titlului revizuit. Măsurile
asigurătorii sau de recuperare deja luate pe baza titlului
197
uniform iniţial care permite executarea în statul membru
solicitat pot continua pe baza titlului revizuit, cu excepţia cazului în care modificarea cererii se datorează lipsei de
valabilitate a titlului iniţial care permite executarea în
statul solicitant sau a titlului uniform iniţial care permite
executarea în statul solicitat. Dispoziţiile art.41 şi
art.43 sunt aplicabile în mod corespunzător. Articolul 45 Cererea de măsuri asigurătorii (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată ia
măsurile asigurătorii necesare, dacă acestea sunt permise
de legislaţia sa naţională şi în conformitate cu practicile
sale administrative, pentru a asigura recuperarea în cazul în care creanţa/restanţa sau titlul care permite executarea în statul solicitant este contestată/contestat la momentul
formulării cererii sau în cazul în care creanţa/restanţa nu
face încă obiectul unui titlu care să permită executarea în
statul solicitant, în măsura în care sunt, de asemenea,
posibile măsuri asigurătorii, într-o situaţie similară, în
temeiul legislaţiei naţionale şi al practicilor administrative ale statului solicitant. Documentul elaborat pentru a permite aplicarea de măsuri asigurătorii în statul solicitant
şi referitor la creanţa/restanţa pentru care se solicită
asistenţa reciprocă, dacă este cazul, însoţeşte cererea de
măsuri asigurătorii în statul membru solicitat. Acest document nu face obiectul niciunui act de recunoaştere,
completare sau înlocuire în statul solicitat. (2) Cererea de măsuri asigurătorii poate fi însoţită de alte
documente referitoare la creanţă/restanţă, emise în statul solicitant. Articolul 46 Normele aplicabile cererilor de măsuri
asigurătorii Pentru aplicarea dispoziţiilor art.45 sunt aplicabile, în mod
corespunzător, dispoziţiile art.39 alin. (2), art.42 alin. (1) - (5), art.43 şi art.44. Articolul 47 Limite ale obligaţiilor autorităţii solicitate (1) Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde
asistenţa prevăzută la art.39 – 45 dacă recuperarea
creanţei este de natură să genereze, din cauza situaţiei
debitorului/restanţierului, grave dificultăţi de ordin economic sau social în statul solicitat, în măsura în care
reglementările legale şi practicile administrative în vigoare
198
în respectivul stat permit o astfel de excepţie în cazul
creanţelor naţionale. (2) Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde asistenţa prevăzută la art.34 şi la art.36 – 45 dacă cererea
iniţială de asistenţă, potrivit prevederilor art.34, 36, 37, 39 sau art.45, este efectuată cu privire la creanţe care au o
vechime mai mare de 5 ani, acest termen începând de la momentul scadenţei creanţei în statul solicitant şi până la
momentul cererii iniţiale de asistenţă. În cazul în care
creanţa/restanţa sau titlul iniţial care permite executarea în
statul solicitant este contestată/contestat, termenul de 5 ani
începe din momentul în care în statul solicitant se stabileşte faptul că nu mai este posibilă contestarea
creanţei/restanţei sau a titlului care permite executarea. În cazul în care se acordă o amânare a plăţii sau un plan de
eşalonare a plăţii de către autorităţile competente din statul solicitant, termenul de 5 ani începe din momentul în care întregul termen de plată a expirat. Cu toate acestea, în
aceste cazuri, autoritatea solicitată nu este obligată să
acorde asistenţă cu privire la creanţe/restanţe care sunt mai
vechi de 10 ani, termen calculat de la momentul scadenţei
creanţei în statul solicitant. (3) Un stat nu este obligat să acorde asistenţă dacă
valoarea totală a creanţelor reglementate de prezentul
capitol, pentru care se solicită asistenţă, este mai mică de 1.500 euro (în echivalentul a lei moldoveneşti la cursul
stabilit de BNM în ziua recepţionării cererii de
recuperare). (4) Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă
în legătură cu motivele refuzului unei cereri de asistenţă. Articolul 48 Aspecte privind prescripţia (1) Aspectele privind termenele de prescripţie sunt
reglementate exclusiv de legislaţia în vigoare în statul
solicitant. (2) În ceea ce priveşte suspendarea, întreruperea sau
prelungirea termenului de prescripţie, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanţelor/restanţelor de
către autoritatea solicitată sau în numele acesteia, în
temeiul unei cereri de asistenţă, care au drept efect
suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul solicitat, sunt considerate a avea acelaşi efect în statul
solicitant, cu condiţia ca efectul corespunzător să fie
199
prevăzut în reglementările legale în vigoare în statul
solicitant. (3) Dacă suspendarea, întreruperea sau prelungirea
termenului de prescripţie nu este posibilă în temeiul
reglementărilor legale în vigoare în statul solicitat, toate
demersurile efectuate în vederea recuperării
creanţelor/restanţelor de către autoritatea solicitată sau în
numele acesteia în temeiul unei cereri de asistenţă care,
dacă ar fi fost efectuate de către autoritatea solicitantă în
propriul stat sau în numele acesteia, ar fi dus la suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, potrivit legislaţiei în vigoare în statul solicitant, sunt considerate a fi fost efectuate în statul solicitant, în ceea ce priveşte efectul respectiv. (4) Prevederile alin. (2) şi (3) nu afectează dreptul
autorităţilor competente din statul solicitant de a lua
măsuri pentru a suspenda, întrerupe sau prelungi termenul de prescripţie, potrivit reglementărilor în vigoare în statul
respectiv. (5) Autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată se
informează reciproc cu privire la orice acţiune care
întrerupe, suspendă sau prelungeşte termenul de prescripţie
a creanţei pentru care au fost solicitate măsuri asigurătorii
sau de recuperare sau care poate produce acest efect. Articolul 49 Costuri (1) În plus faţă de sumele prevăzute la art.42 alin. (8), autoritatea solicitată urmăreşte să recupereze de la
debitor/restanţier cheltuielile legate de recuperare pe care
le-a suportat şi le reţine, potrivit reglementărilor legale în
vigoare din statul solicitat. (2) Statele renunţă reciproc la toate cererile privind
rambursarea cheltuielilor rezultate din asistenţa reciprocă
pe care şi-o acordă potrivit prezentului capitol. (3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează
dificultăţi deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau
care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalităţi
de rambursare specifice cazurilor în speţă. (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3), statul
solicitant rămâne răspunzător faţă de statul solicitat pentru
toate cheltuielile şi toate pierderile suportate în legătură cu
acţiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce
priveşte fie fondul creanţei/restanţei, fie valabilitatea
200
titlului emis de autoritatea solicitantă care permite
executarea şi/sau aplicarea de măsuri asigurătorii.
Dispoziţii generale aplicabile tuturor tipurilor de cereri de asistenţă
Articolul 50 Formulare-tip şi mijloace de comunicare (1) Cererile de informaţii în temeiul art.34 alin. (1), cererile de notificare în temeiul art.37 alin. (1), cererile de recuperare în temeiul art.39 alin. (1) sau cererile de măsuri
asigurătorii în temeiul art.45 alin. (1) se transmit prin mijloace electronice, utilizându-se un formular-tip, cu excepţia cazurilor în care acest lucru nu este posibil din
motive tehnice. În măsura posibilului, aceste formulare se folosesc şi pentru comunicările ulterioare cu privire la
cerere. (2) Titlul uniform care permite executarea în statul solicitat, documentul care permite aplicarea de măsuri
asigurătorii în statul solicitant şi celelalte documente
prevăzute la art.41 şi 45 se transmit, de asemenea, prin mijloace electronice, cu excepţia cazurilor în care acest
lucru nu este posibil din motive tehnice. (3) Formularul-tip poate fi însoţit, dacă este cazul, de
rapoarte, declaraţii şi orice alte documente sau de copii certificate pentru conformitate sau extrase din acestea, care sunt, de asemenea, transmise pe cale electronică, cu
excepţia cazurilor în care acest lucru nu este posibil din
motive tehnice. (4) Formularele-tip şi comunicările pe cale electronică pot, de asemenea, să fie utilizate pentru schimbul de informaţii
în temeiul art.35. (5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) nu se aplică informaţiilor şi
documentaţiei obţinute prin prezenţa în birourile
administrative dintr-un alt stat sau prin participarea la anchetele administrative dintr-un alt stat, potrivit art.36. (6) În cazul în care comunicările nu se efectuează pe cale
electronică sau prin intermediul formularelor-tip, acest lucru nu va afecta valabilitatea informaţiilor obţinute sau a
măsurilor luate pentru executarea cererii de asistenţă.
201
Articolul 51 Limba utilizată
(1) Toate cererile de asistenţă, formularele-tip pentru notificare şi titlurile uniforme care permit executarea în
statul solicitat sunt trimise în limba oficială sau în una
dintre limbile oficiale ale statului solicitat sau sunt însoţite
de o traducere în una dintre aceste limbi sau în orice altă
limbă asupra căreia s-a convenit de comun acord. Faptul că
anumite părţi sunt scrise într-o limbă, alta decât limba
oficială sau una dintre limbile oficiale ale statului solicitat, nu afectează valabilitatea acestora sau a procedurii, în măsura în care acea limbă este stabilită de comun acord
între statele interesate. (2) Documentele a căror notificare este solicitată
potrivit art.37 pot fi transmise autorităţii solicitate într-o limbă oficială a statului solicitant. (3) În cazul în care o cerere este însoţită de alte documente
decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), autoritatea solicitată
poate, dacă este necesar, să ceară autorităţii solicitante o traducere a acestor documente în limba oficială sau în una
dintre limbile oficiale ale statului solicitat sau în orice altă
limbă asupra căreia statele interesate au convenit bilateral. Articolul 52 Divulgarea informaţiilor şi a documentelor (1) Informaţiile comunicate sub orice formă, în temeiul
prezentului capitol, sunt reglementate de obligaţia păstrării
secretului fiscal şi beneficiază de protecţia acordată
informaţiilor similare în temeiul legislaţiei naţionale a
statului care le-a primit. Astfel de informaţii pot fi utilizate
în scopul aplicării de măsuri asigurătorii sau de executare
în privinţa creanţelor/restanţelor care intră sub incidenţa
prezentului capitol. De asemenea, astfel de informaţii pot
fi utilizate pentru evaluarea şi calcularea contribuţiilor
obligatorii de asistenţă socială (2) Statul care furnizează informaţiile permite utilizarea
acestora în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1) în
statul care primeşte informaţiile, în cazul în care, în
temeiul legislaţiei statului care furnizează informaţiile,
acestea pot fi utilizate în scopuri similare. (3) În cazul în care autoritatea solicitantă sau solicitată
consideră că informaţiile obţinute în temeiul prezentului
capitol ar putea fi folositoare, în scopurile prevăzute la
202
alin. (1), unui al treilea stat, ea poate să transmită
respectivele informaţii acestui al treilea stat, cu condiţia ca transmiterea acestor informaţii să fie conformă cu normele
şi procedurile stabilite în prezentul capitol. Aceasta
informează statul de la care provin informaţiile cu privire
la intenţia sa de a transmite informaţiile respective unui
stat terţ. Statul de la care provin informaţiile se poate
opune acestei transmiteri a informaţiilor, în termen de 10
zile lucrătoare de la data la care a primit comunicarea din partea statului care doreşte să transmită informaţiile. (5) Permisiunea de a utiliza, în temeiul alin. (2), informaţii
care au fost transmise în temeiul alin. (3) poate fi acordată
numai de către statul de unde provin informaţiile. (6) Informaţiile comunicate sub orice formă în temeiul prezentului capitol pot fi invocate sau utilizate drept probe de toate autorităţile din statul care primeşte informaţiile, pe
aceeaşi bază ca şi informaţiile similare obţinute în
respectivul stat. Secţiunea V Dispoziţii finale Articolul 53 Aplicarea altor acorduri privind asistenţa (1) Prezentul capitol nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligaţii de furnizare de asistenţă mai extinsă, care decurge
din acorduri sau înţelegeri bilaterale ori multilaterale,
inclusiv în domeniul notificării actelor judiciare sau extrajudiciare. (2) Atunci când acordă asistenţă reciprocă mai extinsă în
temeiul unui acord sau al unei înţelegeri bilateral/bilaterale
ori multilateral/multilaterale, Republica Moldova poate utiliza reţeaua de comunicaţii reglementată de prezentul
capitol.
Articolul 54 Raportare
(1) Republica Moldova, prin intermediul biroului central de legătură, generalizează anual, cel târziu până la 31
martie a anului următor şi raportează la cerere, informaţia
cu privire la următoarele: a) numărul de cereri de informaţii, de comunicare şi de
recuperare sau de măsuri asigurătorii transmise altor state
solicitate şi primite de la alte state solicitante în fiecare an; b) valoarea creanţelor/restanţelor pentru care se solicită
asistenţă pentru recuperare şi sumele recuperate.
203
(2) Republica Moldova, prin intermediul biroului central de legătură, poate furniza, de asemenea, orice alte informaţii care ar putea fi folositoare pentru a evalua
asistenţa reciprocă oferită în temeiul prezentului capitol. Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.
Art. VIII. – Articolul 5 din Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31 decembrie 2002), cu modificările şi completările
ulterioare, se completează cu alineatul (6) cu următorul
cuprins: „(6) Bunurile destinate activităţii în domeniul comerțului
cu amănuntul pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, conform art.5 pct.361 din Codul fiscal, înregistrate în modul stabilit. La importul acestor bunuri se vor achita drepturile de import. Importul se va permite doar pentru mărfurile care fac obiectul de activitate
desfăşurată în comerţul cu amănuntul de către persoanele
fizice ce desfășoară activităţi independente.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.361) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.5 pct.361), art.13 alin.(1) lit.a1), art.14 alin.(1) lit.a1) şi
alin.(3), art.24 alin.(11) Capitolul 102, art.84 alin.(4), art.90, art.295 lit.j)din Codul fiscal şi art.5 alin.(6) din Legea
nr.1569-XV din 20.12.2002 ale proiectului de lege.
01.01.2017
Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529)
Art.IX. - Anexa de la articolul I al Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie
2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529), cu modificările ulterioare, se modifică
şi se completează după cum urmează:
Anexă
4907 00 100 – Timbre poştale, timbre fiscale şi
similare
1. La anexă, rîndul de la poziţia tarifară 4907 00 100 va avea următorul cuprins: 4907 00 100 – Timbre poştale, timbre fiscale şi
similare 10
Modificarea propusă are un caracter
redacţional, fiind concretizată cota taxei vamale aplicate la importul timbrelor poştale, timbrelor fiscale şi similare.
La data publicării
Capitolul 22 Notă: Pentru alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare
220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi
utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, cota taxei vamale constituie 0%.
2. La Notă la Capitolul 22, textul „şi 220890” se
înlocuieşte cu textul „şi 220890910”. A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa a doua din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa a doua şi art.124 alin.(15) din Codul fiscal
şi Nota la Capitolul 22 din Legea nr.172
din 25.07.2014 al proiectului de lege.
La data publicării
Capitolul 84 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MAŞINI,
APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PĂRŢI ALE
ACESTORA Notă:
3. Capitolul 84: la note de capitol, punctul 3 va avea următorul cuprins: „3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile
Modificarea prevede corectarea erorilor comise în procesul publicării Legii privind
Nomenclatura combinată a mărfurilor nr.
172 din 25.07.2014, care generează dificultăţi majore în procesul clasificării.
La data publicării
204
3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile tarifare 8407 90 şi 8408 90 destinate motocultoarelor de la
poziţia tarifară 8432 pentru care taxa vamală constituie 0%.
tarifare 8407 31, 8407 32, 8407 33, 8407 34 şi 8408 20 destinate propulsiei motocultoarelor de la subpoziţia tarifară 8701 10, pentru care taxa vamală constituie 0 %.”.
Modificarea are un caracter redacţional şi
are drept scop aplicarea uniformă şi transparentă a Nomenclaturii combinate.
Capitolul 84 Note complementare
Codul poziţiei
tarifare
Denumirea mărfurilor
8433 Maşini şi utilaje pentru recoltat şi treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; maşini şi utilaje pentru tuns
gazon şi pentru secerat; maşini pentru
curăţat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decît maşinile şi
aparatele de la poziţia 8437
4. În denumirea mărfii de la poziţia tarifară 8433, cuvintele
„maşini pentru curăţat sau sortat ouă, fructe sau alte produse
agricole, altele decît maşinile şi aparatele de la poziţia
8437” se înlocuiesc cu cuvintele „maşini pentru curăţat,
sortat sau triat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele
decît maşinile şi aparatele de la poziţia 8437”;
A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al
proiectului de lege.
La data publicării
8436 8436 91 000
– – De echipamente pentru avicultură sau
incubatoare şi echipamente de încălzire
5. denumirea mărfii de la subpoziţia tarifară 8436 91 000
va avea următorul cuprins: „--Maşini, utilaje pentru avicultură sau incubatoare şi
clocitoare”.
A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al
proiectului de lege.
La data publicării
Capitolul 87 VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECÎT
MATERIALUL RULANT DE CALE FERATĂ ŞI TRAMVAI; PĂRŢI ŞI ACCESORII
ALE ACESTORA Note de capitol 2. Se înţelege prin “tractoare”, în sensul acestui capitol,
vehiculele cu motor concepute în principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, chiar în cazul în care au unele amenajări accesorii, în legătură cu principala lor
destinaţie, care să permită transportul de unelte, seminţe,
îngrăşăminte etc. Maşinile şi organele de lucru proiectate pentru a echipa
tractoarele de la poziţia 8701 ca material interschimbabil urmează regimul lor propriu, chiar în cazul în care sunt prezentate cu tractorul, fie că sunt sau nu montate pe acesta.
6. La Capitolul 87 Note de capitol punctul 2, după cuvîntul
,,vehicule” se introduce textul ,, , echipamente”. A se vedea argumentele expuse la punctul 3 din Note de capitol la Capitolul 84 din Anexa de la articolul I al Legii nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea are drept scop corelarea cu prevederile Convenţiei
Internationale privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor,
aprobat de Organizaţia Mondială a
Vămilor
La data publicării