+ All Categories
Transcript

SEMIOLOGIA FICATULUI SI CAILOR BILIARESEMIOLOGIA FICATULUI SI CAILOR BILIARE

Ficatul este cea mai mare glanda din organism (1000 – 1500g) si are numeroase functii, fiind implicat in:

• Metabolismul glucidic

• Metabolismul proteic

• Metabolismul lipidic

• Metabolismul apei

• Functia biliara

Metabolismul glucidicMetabolismul glucidic

• glicogenogeneza: de la zaharurile simple absorbite (glucoza, fructoza, galactoza, manoza, xiloza, arabinoza) se sintetizeaza glicogen; neoglicogneza permite sinteza glicogenului pornind de la grasimi sau aminoacizi (explica hiperglicemia persoanelor ce nu consuma glucide).

• glicogenoliza determina transformarea glicogenului in glucoza prin hidroliza

- glicoreglarea este controlata de sistemul nervos vegetativ bulbar si de echilibrul dintre hormonii hipo si hiperglicemianti.

- insulina favorizeaza glicogenogeneza la nivel hepatic si se opune procesului de glicogenoliza, fiind singurul hormon hipoglicemiant.

- Hormoni hiperglicemianti:

hormonii hipofizei anterioare antagonizeaza efectele insulinei;

catecolaminele;

cortizonul creste glicemia prin stimularea neoglicogenezei

Metabolismul proteicMetabolismul proteic

Ficatul intervine în:

Anabolismul proteic

sintetizează cea mai mare parte a proteinelor plasmatice (albumină, fibrinogen, protrombină, o parte din globulină)

pentru sinteza albuminei se pleacă de la diferiţi aminoacizi luaţi din alimente

sinteza protrombinei se face numai în prezenţa vitaminei K ce provine din alimentaţie şi din sinteza realizată de flora microbiană intestinală;

aminoacizii necesari pentru sinteza globulinelor se obţin prin transaminarea aminoacizilor exogeni;

Catabolismul proteic şi ureogeneză (NH3 provine din dezaminarea aminoacizilor la nivel hepatocitar la care se adaugă amoniacul sangvin adus la ficat de vena portă – de origine intestinală şi din circulaţia generală);

Stocare de scurtă durată a proteinelor

Metabolismul lipidic

Ficatul primeşte şi metabolizează:

• lipide intestinale absorbite ca trigliceride şi acizi graşi prin vena portă

• lipide din circulaţia generală la polul sangvin

• acizii grasi sunt oxidati la dioxid de carbon şi apă

• colsterolul este metabolizat sub influenţa enzimelor: colsterolesteraza, colinesteraza, lipaza.

Metabolismul apei

Ficatul intervin în determinismul presiunii oncotice prin sinteza albuminei şi unii hormoni cu rol în metabolismul apei (ADH, aldosteron, cortisol) sunt inactivaţi la nivel hepatic.

Funcţia biliară

a. Compoziţia lichidului biliar

• apă

• compuşi anorganici: ioni de clor, sodiu, potasiu, anion bicarbonic, în concentraţie asemănătoare cu cea plasmatică

• compuşi organici: săruri biliare, fosfolipide, colsterol, bilirubină conjugată, mici cantităţi de proteine, enzime (fosfataza alcalină, gamma glutamil transpeptidaza, leucin amino peptidaza, 5-nucleotidaza).

Cantitatea normală de bilă: 750 – 1000 ml/24 ore.

Bila rezultă prin secreţia activă a acizilor biliari în canaliculele biliare.

În vzicula biliară are loc absorbţia a 90% din apă.

În canalele hepatice şi coledoc are loc secreţia de bicarbonat controlată de secretină.

b. Metabolismul acizilor biliari

Acizii biliari primari, caracteristici omului, se formează plecând de la colesterol, după două transformări principale în hepatocit:

• hidroxilarea nucleului ciclopentanofenantrenic la nivelul reticulului endoplasmic

• ruperea catenei laterale în mitocondrii

Rezultă acizii colic şi chenodeoxicolic. Acizii biliari primari sunt conjugaţi în RE hepatocitar cu aminoacizii glicocol şi taurină, rezultând acizii glicocolic şi taurocolic care sunt excretaţi în bilă pe cale diferită de cea a bilirubinei şi coloranţilor.

90% din acizii biliari primari, excretaţi în bilă, sunt reabsorbiţi prin difuziune pasivă, de-a lungul întregului intestin subţire, mai ales la nivelul ileonului terminal.

10% din cantitatea totală de acizi excretaţi nu se reabsorb şi ajung în colon, unde sunt deconjugaţi şi dehidroxilaţi sub acţiunea enzimelor florei colonice, rezultând acizii biliari secundari: acidul dezoxicolic din acidul colic şi acidul litocolic din acidul chenodezoxicolic.

Acizii biliari reabsorbiţi sunt conjugaţi în hpatocit şi reexcretaţi prin bilă, ce conţine un amestec de acizi biliari primari şi secundari.

Eliminarea prin fecale nu depăşeşte în mod normal 2%.

Ficatul sintetizează aproximativ 600 mg acizi biliari în 24 ore.

c. Rolurile acizilor biliari

• în bilă menţin în soluţie colesterolul insolubil în apă şi îl împiedică să se cristalizeze

• în intestinul subţire excercită rol de “detergenţi”, favorizând emulsionarea lipidelor, dar rolul lor fundamental este în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.

d. Metabolismul bilirubinei

Hemoglobina este formată din hem şi globină. Administrarea de precursori marcaţi ai hemului (glicină marcată radioactiv) a permis precizarea faptului că pigmenţii biliari prezintă două vârfuri de activitate.

• bilirubina precoce (10-20%) – rezultă din catabolismul hemului proteinelor nonhemoglobinice (mioglobina, catalaza, citocromii hepatici) şi a hemului din măduva hematopoietică, sursa majoră fiind eritropoieza ineficientă.

• bilirubina tardivă – provine din catabolismul hemului eritrocitelor îmbătrânite, captate şi distruse în celulele reticulohistiocitare.

- Bilirubina sintetizată în celulele sistemului reticulohistiocitar este descărcată în plasmă şi aproape instantaneu complexată cu albuminele. La nivelul ficatului este recaptată în sângele sinusoidal de către hepatocite şi este conjugată în RE neted.

- Bilirubina conjugată este eliminată activ în lumenul canaliculilor biliari, la fel ca şi coloranţii BSP, roz bengal, verde de indocianină (nu însă pe aceeaşi cale cu a acizilor biliari).

În intestin, după deconjugare de către glucuronidază, este redusă sub acţiunea enzimelor şi bacteriilor anaerobe din flora intestinală, rezultând un grup de 3 compuşi tetrapirolici incolori denumiţi urobilinogeni (d-urobilinogen, mezobilinogen, stercobilinogen).

Urobilinogenii:

- o parte eliminaţi prin scaun (125 – 200 mg zilnic) şi se dezoxidează în stercobilină, dând aspectul de scaune pleiocrome

- altă parte sunt reabsorbiţi şi cu sângele port ajung în ficat, care îi elimină aproape în totalitate (95-97%) prin bilă, realizând un circuit enterohepatic.

La om, principalul pigment biliar este bilirubina, care în condiţiile unei hemolize fiziologice, se sintetizează în cantităţi de 250 – 300 mg/24 ore. Catabolismul a 1 gram de hemoglobină generează 36,2 mg de bilirubină. Eliminara fecală a urobilinogenului este de 125 – 200 mg/24ore (limita superioară a normalului 280mg/24 ore).

Urobilinogenul se elimină în urină în cantităţi reduse (<4mg/24ore).

Bilirubina indirectă

- r. Hajmans van der Bergh indirectă

- Liposolubilă

- nu se elimină prin filtrul renal

- se fixează pe lipidele SNC -> fenomete toxice grave (encefalopatia bilirubinic (la sugar şi copilul mic)

Bilirubina directă

- r. Hajmans van der Bergh directă

- hidrosolubilă

- nu e toxică

- trece filtrul renal

e. Metabolismul coloranţilor

Brom-sulfon-ftaleina (BSP), colorant sintetic, după injectare intravenoasă este vehiculat de albuminele plasmatice, captat de hepatocit, conjugat cu aminoacizi sulfuraţi (mai ales glutation) şi este eliminat activ în canaliculele biliare.

-BSP constituie o probă importantă în explorarea funcţiei hepatice dependentă de:

existenţa unui debit sangvin hepatic normal

captare normală la polul sangvin normal al hepatocitului

excreţie normală la nivelul polului biliar.

DATE DE ORDIN GENERAL

Varsta

N.n si sugar

- icter al n.n si sugarului: imaturitatea UDP-GT, blocarea prin lapte matern, sdr. Crigler-Najjar tip I, atrezie de cai biliare

- glicogenoze

Copil si adolescent: sdr. Crigler-Najjar tip II, sdr. Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, Rotor, hepatite virale (A, B, C, B+D, E, G), hepatite cronice, ciroza hepatica

Adult:

• hepatite virale, ciroza hepatica, cancer hepatic, hepatopatie etanolica (steatoza, steatohepatita, steatociroza)

• steatoza hepatica nonalcoolica - amiloidoza, hemocromatoza, b. Wilson

• deficit in α1- AT (ciroza hepatica + emfizem pulmonar)

• ciroza biliara primitiva, hepatite cronice autoimune, colangita sclerozanta primitiva

• b. Caroli, ciroza biliara secundara - sarcoidoza hepatica

• abces hepatic, colangite, angiocolite, angiocolecistite

• chistul hidatic hepatic - litiaza biliara

Varstnici

• ciroze hepatice de diferite etiologii

• cancer hepatic, colangiocarcinom, carcinom vaterian

• MTS hepatice, interesare in hemopatii maligne

Sexul: B - hemocromatoza; F - CBP, HCA, sdr. HELLP (Hemolysis, Elevated Liver anzymes, Low platelet count)

Profesia:

• personal medical, centre de hemodializa: risc de contaminare cu vir. hep. B, B+D, C

• ind. bauturilor alcoolice: steatoza, steatofibroza

• alimentatia carentiala in principii alimentare: ciroza copiilor rosii (carenta in proteine)

• anestezisti (hepatita prin inhalare de halotan)

• ind chimica: hepatopatii toxice

• veterinari, ciobaniu, macelari: chist hidatic hepatic

• alimente poluate cu aflatoxine: risc de neoplazii hepatice

Motivele internarii- astenie, inapetenta - ↓ G , prurit- icter, hepatalgie de efort si postprandiala - subfebrilitate/febra- ascita, edeme membre inferioare- epistaxis, gingivoragii, hematoame, melena

Istoricul bolii- debut: acut/ progresiv/ insidios- manifestari la nivelul altor organe (stomac, intestin, splina)

Antecedente patologice

- hepatita virala acuta A: nu cronicizeaza; sdr. dispeptic bilioduodenal

- hepatita virala acuta B→ hepatite cronice (Persist, Active), ciroza, carcinom hepatic

- hepatita virala acuta B+D → HCA - CH - cancer hepatic

- hepatita virala acuta C → HCP - HCA - CH - cancer hepatic

- mononucleoza infectioasa (v. Epstein-Barr)

- citomegalovirus, herpes virus, v. Coxsackie B

- virusul amaryl - febra galbena

- tratamente parenterale

- medicatie hepatotoxica: antibiotice, tuberculostatice, AINS, citostatice, imunosupresive, CO, anestezice (halotan)

- boli ale VB si cailor biliare

- boli ale pancreasului (pancreatite acute si cronice)

- boli ale tubului digestiv (UG, UD, cancer gastric, RCUH, b. Crohn, sdr. de malabsorbtie)

- parazitoze: lamblia, amoebiaza, chist hidatic

- boli metabolice: DZ, HLP, hemocromatoza

- boli infectioase acute: dizenterie, leptospiroza, septicemii, lues, tbc

- afectiuni cardiace drepte si globale

Antecedente eredocolaterale: colemia familiala Gilbert, sdr. Dubin-Johnson, sdr, Rotor, hemocromatoza, glicogenoze, boala polichistica (boli cu caracter familial), chistul hidatic

SIMPTOMATOLOGIA FUNCTIONALA

sdr. astenonevrotic

- astenie fizica, psihica, intelectuala, sexuala - cefalee, insomnie/somnolenta

- dispnee, palpitatii, fenomene vasomotorii

sdr. algodispeptic

- hepatalgie de efort, postprandiala/spontana

- dispepsie: apetit capricios, intoleranta alimentara (grasimi, condimente), gust amar, greata, varsaturi alimentare si bilioase

sdr. de hiperinflatie gazoasa (dispepsia flatulenta): balonari postprandiale, flatulenta, eructatii

tulburari de tranzit: constipatie, diaree

sdr. hemoragipar:

- mucoase: epistaxis, gingivoragii, petesii

- cutanate: purpura, echimoze

- hematemeza, melena, rectoragii, metroragii

sdr. icteric: scleral/sclerotegumentar

sdr. edemato-ascitic: edeme, ascita

sdr. endocrin: modificari ale libidoului, ↓ potentei (♂ ), hipomenoree, amenoree (♀), ↓ pilozitatii, ginecomastie, stelute vasculare, eritroza

EXAMENUL OBIECTIV

I.  Examenul general

       febra/subfebrilitate

-         inflamatia parenchimului/cailor biliare

-         necroza hepatica - abces, neoplasm hepatic

       foetor hepaticus: miros de ficat crud/ridiche

       atitudine fortata: colica hepatica (cancer cu invazia capsulei, abces hepatic)

       facies

-         icter sclerotegumentar - pigmentare brun-cenusie (hemocromatoza)

-         angiectazii in “desen de bancnota” - stelute vasculare

-         buze si mucoase carminate - xantelasme (CBP, colestaza cronica)

-         inel Kayser-Fleischer (b. Wilson) - rinofima (hepatopatia etanolica)

Icterul

•Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Rinofima

   stare de nutritie: normoponderal/obez (steatoza), denutritie casexie (ciroza atrofica)

   stare psihica: tulburari de memorie, OTS, apraxie ideatorie si constructiva (EH)

   tegumente, mucoase, fanere:

-    spider naevi (teritoriul VCS) - palme hepatice

-    unghii albe, hipocratism - icter sclerotegumentar

-    mucoase carminate - pilozitate pubiana

-    ascita - hernia ombilicala

- rarirea pilozitatii faciale si presternale, ginecomastie, atrofie testiculara (B)

- atrofia sanilor si pilozitatii (F)

-    circulatie venoasa colaterala - leziuni de grataj (colostaza), echimoze, purpura

 sistem osteoarticular: osteoartropatie (hemocromatoza), osteoporoza + osteomalacie (CBP)

       sistem ggl. limfatic:adenopatii in HVA si HC(C)

       ap. respirator: transsudat pleural (ciroza)

       ap. cardiovascular: regim circulator hiperkinetic

       ap.digestiv: varice, ascita, meteorism abdominal

       ap.urogenital: oligurie, opsiurie, IR functionala

       sistem nervos: flapping tremor, sdr. cerebelos (dizartrie, dismetrie)

       sistem endocrin: hiper-/hipotiroidie, hipopituitarism, Addison/Cushing

II.  Examenul local al abdomenului

Inspectie: circulatie colaterala venoasa (periombilicala, portocav, cavocav), hernie ombilicala

Palpare: palparea ficatului (procedee monomanuale – simplu, acrosare, police – Glenard, lovire si bimanuale – simplu, balotare, Gilbert, Mathieu) dificultate in obezitate, meteorism, ascita

Scratch test – combina palparea cu ascultatia: se plaseaza stetoscopul in aria matitatrii hepatice si cu varful indexului se traseaza paralele cu presupusa margine a ficatului, pornind din fosa iliaca dreapta; sunetul creste brusc in intensitate cand se ajunge la marginea inf a ficatului

        Volum Crescut

-  HVA, HC, CH hipertrofica - steatoza, amiloidoza, hemocromatoza

-  B. Wilson, sarcoidoza - abces, maladie polichistica, chist hidatic

-  hemangioame gigante - staza venoasa: ICC, ICD, sdr.Budd-Chiari

-  staza biliara - tumori hepatice benigne

- tumori hepatice maligne primare/secundare

Scazut

-  atrofie acuta galbena - ciroza hepatica atrofica

   Mobilitate: normal este mobil cu miscarile respiratorii; in perihepatita

 Sensibilitate: in perihepatita, ficat cardiac, colangita, abces hepatic, cancer hepatic cu interesarea capsulei Glisson

 Consistenta: moale – steatoza, ficat de staza; dura – ciroza, amiloidoza, lues, cancer hepatic

  Suprafata: neteda – normal, steatoza, amiloidoza, ficat de staza; neregulata – ciroza, lues, cancer primitiv/secundar

  Marginea: neregulata, ascutita – ciroza hepatica, lues, amiloidoza; rotunjita – steatoza, ficat de staza venoasa, biliara

Percutie:

• limita superioara: sp Vic dr (l. parasternala si medioclav.) – sp VIIic (l. axilara medie) – sp. X (l. scapulara) – sp. XI paravertebral

• limita inferioara – in triunghiul lui Labbe (intre coasta VII stg si coasta IX dr)

• lobul drept – 11cm (l. medio claviculara); lobul stang – 6 cm (xifoid – marg inf lob stang)

matitatea hepatica ascensionata – meteorism, ascita, tumori abdominale; coborata – emfizem, hepatoptoza; marita – hepatomegalie (inflamatii, infectii, parazitoze, tumori, staza venoasa/biliara, tezurismoze); micsorata – CH atrofica, atrofie galbena, emfizem , meteorism, sdr. Chilaiditi

Afectiuni ce evolueaza cu hepatomegalie:

  Staza: venoasa – suprafata neteda, elastica, margine rotunda, reflux hepatojugular

biliara - aceleasi caracteristici s. Courvoisier-Terrier

  Ciroza hepatica hipertrofica: consistenta ferma, neregulata

  Hepatite acute (virale, toxice alcoolice si medicamentoase)

  Steatoza hepatica: suprafata neteda, margine rotunjita, nedureroasa

 Tezaurismoze (amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza, deficit 1-AT): consistenta ferma, nedureroasa

 Tumorala (cancer hepatic, MTS, infiltratie leucemica): neregulata, dura

 Parazitara (chist hidatic): neregulata

 Hepatomegalie cu dezvoltare intratoracica

Ascultatie: suflu sistolic – cancer hepatic; suflu sistolic venos – Cruveilhier-Baumgarten; suflu sistolodiastolic – fistule av; frecaturi peritoneale – perihepatite, CH, cancer hepatic; freamat hepatic – chist hidatic; semnul MONASM – necroza acuta de sarcina

EXPLORAREA FUNCTIONALA HEPATICA

SINDROMUL HEPATOPRIV

Albumina:

-      sinteza = 10-12g/zi Electroforeza proteinelor sericeElectroforeza proteinelor serice

- semiviata = 16-24 zile A=3,5-5,5g/dl 50-65%

-      VN = 3,5-5,5g% (50-65%) 1G=0,2-0,4g/dl 4,2-7,2%

-      Raportul A/G>1 (1,2-1,8) - ↓ in CH, HC 2G=0,5-0,9g/dl 6,8-12%

-      A<3g% - iminenta aparitiei ascitei G=0,6-1,1g/dl 9,3-15%

-      A<2,5g% - valoare critica G= 0,7-1,7g/dl 13-23%

- A<2g% - alterare severa si ireversibila

-     A : denutritie, cancere digestive, sdr. de malabsorbtie, enteropatie exsudativa, epansamente seroase, hemoragii

Pseudocolinesteraza serica: are 11 izoenzime; VN=3000-8000UI/ml

-    se coreleaza cu albumina, protrombina

- in IH, normala in icterele obstructive

Factorii coagularii

I – fibrinogen VIII – globulina antihemofilica

II – protrombina IX – factorul Christmas

III – tromboplastina tisulara X – factorul Stuart-Prower

IV – Ca2+ XI – PTA (Activator tisular al plasminogenului)

V - proaccelerina – factorul labil XII – factorul Hagemann

VII – proconvertina XIII – FSF (Factor Stabilizator al Fibrinei)

-    in disfunctiile hepatocelulare factorii II, V, VII

- timpul Quick exploreaza global complexul protrombinic (= protrombina (II), proconvertina (VII), proaccelerina (V) si factorul Stuart (X))

-  timpul de coagulare a plasmei oxalate si deplachetate in prezenta trombinei tisulare (tromboplastina tisulara) si a Ca2+ VN: 11,5”-12,5”–14”

-     I.P = 85-100% - IP<70%: disfunctie hepatica - IP<40%: IH grava, CH

-     timpul partial de tromboplastina (VN: 1’30”- 2’30”)

-  in ficat: sinteza factorilor II, V, VII, IX, X, XI, XII, XIII + sinteza de activatori/inhibitori ai fibrinolizei

-    testul Koller: vit.K, 10mg/zi, 3 zile, apoi repeta TQ ameliorare cu 15% (deficienta absorbtiei vit.K)

-     fibrinogenul – betaglobulina sintetizata in SRE si ficat (VN: 200-300mg%)

in hepatite acute, metastaze, tromboza v. splenice, leucemie, colagenoze, cistinoza

in afibrinogenemia congenitala, policitemie, carcinom de prostata

Colesterolul total si colesterolul esterificat, TG, lipidele totale

-  precursori: acetilCoA si -OH-CH3 glutarilCoA sintetizate in citoplasma si microsomii hepatocitului

-   colesterol total (VN: 180-220mg%) - colesterolul esterificat: 70 – 80% din colest total.

Acizii biliari:

- componenti esentiali ai bilei, rezultati din catabolismul colesterolului

-   VN: 2,26ng/ml sau 6 mmol/l- reprezinta 1/1000 din concentratia in bila; concentratia creste in incterele obstructive

Ceruloplasmina: metaloglucoproteina ce contine Cu (VN: 16,9-34,2 mg%)

-   intervine in oxidarea Fe si metabolismul transferinei

-    in b. Wilson, in procese maligne, b. Hodgkin

Feritina: in hemocromatoza (>1000ng/ml) in asociere cu capacit totala de legare a Fe de catre siderofilina (>60%)

Alfa1 – antitripsina: componenta a sistemului proteazo inhibitorilor (Pi); se realizeaza trei variante in functie de nivelul alfa 1 antitripsinei: PiM (mediu), PiS (lent), PiZZ (foarte lent). Tipul PiZZ → valori mici ale alfa 1 antitripsinei (<50mg/dl) → boala hepatica si emfizem pulmonar sever

Glicemia, TTGO, TTIVG

Testul galactozuriei provocate (Bauer)- bolnavul à jeun (post de 12h) mictioneaza si ingera 40g galactoza in 200 ml apa prelevari de urina la 2h-4h-10h-24h si prelevari de sange la 30’-60’-90’-120’

VN galactozemie: urina <1g/4h si 6g/24h; sange<80mg%

Testul cu acid hipuric: apreciaza functia antitoxica a ficatului-  se face incarcare cu benzoat de Na (6g p.o. sau 1,77g i.v.) se urmareste eliminarea urinara la 4 ore -   VN: eliminare 3,5g/4h sau 1g/1h - eliminarea in IH

Proba diurezei provocate (Bauer) – asemenatoare cu proba de dilutie si concentrare Volhard-   se administreaza 1000ml apa bolnavul urineaza din 30-30’, timp de 3 ore-   VN: in primele 90’ se elimina 500ml (50%)-   In HCA, CH, HA opsiurie

Testul la BSP-    se injecteaza BSP 5mg/kgc (1ml 5%/kgc) - retentia la 45’ < 5%-    clearance-ul fractionat al BSP = 13-18% - T ½ = 5-7’

Testul la verde de indocianina: se injecteaza i.v. 0,5mg/kgc-    are toxicitate minima si se obtin rezultate identice cu ale BSP

Clearance-ul cu roz bengal I131

Clearance-ul cu Au 198 (mezenchimal sau kupfferian)-    se inj. i.v. 50C Au198 scintigrama hepatosplenica si captarea extrahepatica-    VN: 12-18%; in HC si CH, nu se modifica in steatoze, HA si ictere mecanice

Amoniemia VN: 10-80g/dl (5-50mol/L)-     hiperamoniemie in IH, sdr. Reye, erori innascute de metabolism, nou-nascuti

Sistemul kalicreina-bradikinina: hepatocitul sintetizeaza kalikreinogen-      VN: 9724 mol/ml - inaintea alterarii IQ

SINDROMUL DE HEPATOCITOLIZA

Afectare a permeabilitatii de membrana enzime (ASAT, ALAT, LDH, SDH, OCT), metale (Fe, Cu), vitamine (B12)

  ASAT (TGO/GOT) – in mitocondriile din cord, ficat, rinichi, muschi scheletici

-  VN: 8-20U/l;

- in HA, IMA, traume musculare, pancreatite, intoxicatii cu eritromicina, opiacee

- ↓ in boala beri beri, unele boli hepatice

 ALAT (TGP/GPT) – enzima citosolica din ficat, miocard, muschi (ficat >miocard);

- VN: 8-20U/l

-   in boli hepatice, MTS hepatice, obstructie biliara, pancreatita, ficat de staza

- HVA: ALAT: 10-20xN (poate atinge nivele de peste 1000U/l)

- HC: 2-3xN (in formele persistente) si >10xN (HC active)

- ASAT (GOT)/ALAT(GPT) – de Ritis; N>1 (1,33); devina <1 in fazele evolutive ale hepatitelor

- ALAT>ASAT – HC activa; ASAT>ALAT – HC alcoolica

-ALAT, ASAT – 100 – 500xN in hepatitele toxice induse de paracetamol

- in HA de origine virala ALAT || ASAT (15xN)

Aldolaza: in HA, HC si CH; VN: 0- 2,5 U/l poate creste pana la 10 U/l

Ornitincarbamil transferaza (OCT): VN: 0,6 moli/ml; 100xN - HA

Lactic dehidrogenaza (LDH): VN: < 200U/l

-     Izoenzima LDH5 > LDH4 in bolile hepatice

Glutamat dehidrogenaza (GLDH) – VN<4U (barbati), <3U/l (femei)

- ↑ in necroze hepatice, coma hepatica, obstructii inflamatorii si neoplazice ale cailor biliare, etilism cronic

-↑ GLDH concomitenta cu bilirubina si transaminazele – icter parenchimatos

-↑ GLDH si bilirubinei cu valori normale ale transaminazelor – icter obstructiv

Xantin oxidaza si guanaza (enzime ale metab purinic) – cresc la debutul hepatitei virale (act max in prima sapt de boala).

Sideremia - ↑ consecutiv hepatocitolizei

-    VN: B= 65-175 g/dl (11,64-31,33 mol/l) * conversia g/dl X 0,1791=mol/l

F= 50-170g/dl (8,95-30,43mol/l)

Cupremia: 100g/dl (16mol/l); eliminare urinara 30g/24h; ↑ in icterele obstructive; ↓ in boala Wilson (↓ si ceruloplasmina)

Vitaminemia B12 (100-700pg/ml; 74-516 pmol/l); ↑ in hepatocitoliza

SINDROMUL BILIOEXCRETOR

  Bilirubina totala: VN=0,3-1,0mg/dl (3,4-17,1mol/l)

- in hepatite acute, HC, CH, obstructie, hemoliza, foame

 Bilirubina directa: VN < 0,2mg/dl (< 3,4mol/l)

* conversia mg/dl X 17,10 = mol/l

in colestaza (litiaza biliara, coledociana, tumori, stricturi, colestaza medicamentoasa), sdr.Dubin-Johnson, Rotor

- determina culoarea maron inchis a urinei

  Bilirubina indirecta: VN < 0,8 mg/dl (< 13mol/l))

in icter hemolitic, b. Gilbert, icterul fiziologic al n.n, sdr. Crigler-Najjar

-Saruri biliare in urina (colaluria) – apare in icterul colostatic, icterul hepatocelular, colestaza intra si extrahepatica benigna si maligna

  Acizii biliari: N <10mg/l; ac.colic=0-3,4 mg/l, ac.chenodeoxicolic=0-1,9 mg/l

- in HA, HCC si CH

 Fosfataza alcalina: fractia termostabila are provenienta hepatica (<20%), fractia termolabila are provenienta osoasa

-  VN = 20-50 UI/l; 1-4 u Bodanski; 5-11 u King-Armstrong

-  in colestaza intra-/extrahepatica, cancerul hepatic primitiv, MTS hepatice, steatoza hepatica, carcinomul VB

!!! In obstructia neoplazica cu baraj complet (cancer de cap de pancreas) realizeaza cresterile cele mai importante.

  Gama-glutamil transpeptidaza: VN: B= 9-50U/l, F= 8-40U/l

-   in HA, SHA, CH, icter obstructiv

  5- nucleotidaza: VN=2-15 U/l

in colestaza intra-/extrahepatica, MTS, Ciroza biliara Prim/Sec., colangita sclerozanta primitiva

Leucinaminopeptidaza (LAP) – VN:50-220 UI; specificitate pentru colestaza (neinfluentata de bolile osoase)

   Colesterolul esterificat, lipoproteinaX, haptoglobina - in colestaza

Test BSP concomitent cu tubajul duodenal – detectarea eliminarii duodenale a colorantului si gradul de permeabilitate a cailor biliare

Bila A – coledociana

Bila B – veziculara

Cercetarea leucocitelor in bila indica originea inflamatiei cailor biliare:

• bila C – angiocolita

• bila B – colecistita

• bila B si C – angiocolecistita

• bila A – duodenala

• Cel atipice → neoplazie (ampulom vaterian, colangiocarcinom)

SINDROMUL INFLAMATOR MEZENCHIMAL

    teste de labilitate serica – orientative

-     reactia timol: VN=0-4 UML (in HV, HCP, HCA, CH )- si -globulinele

-     testul Takata-Ara: VN- 80-100mg%; <70mg% in HC si CH

-     testul Gross: VN=1,5-2,2cc ( in HC si CH)

-     testul cu sulfat de cadmiu, banda de coagulare Weltmann si ZnSO4

    electroforeza si imunodifuziunea

-   si -globulinele in HVA, HC, CirH - - globulinele in HC si CirH

- 2 si -globulinele in CCH - 1 si 2 in procesele inflamatorii

- IgA: VN=76-390mg/dl 1+2 in procesele inflamatorii; in HAA, SHA, HCAA, HVA

- IgM: VN=40-345mg/dl -globulinele in CH, HCC

- IgG: VN=650-1500mg/dl -globulinele in HC, CH, CaH

- IgE: VN=0-380mg/dl in HC alergica, PAN

- IgD: VN=0-8mg/dl

 Fibrinogenul: VN=200-300mg/dl - in HVA, angiocolite, abces hepatic

EXPLORAREA ETIOLOGICĂ ŞI IMUNOLOGICĂ

Cercetarea markerilor hepatitei virale

Virusul hepatitei A (HVA)

• virus ARN

•infecţia acută sau recentă este diagnosticată în prezenţa IgM, iar infecţia anterioară de IgG anti HVA

Virusul hepatitei B

• virus ADN, cu următorii markeri:

• antigenul HBs (Ag HBs) şi anticorpii anti HBs (Ac anti HBs) indică starea de purtător cronic

• antigenul HBc (AgHBc) si anticorpii anti HBc (Ac anti HBc)

• IgM anti HBc indică infecţia acută

• AgHBs şi IgG anti HBc indică infecţia cr.

• antigenul HBe (AgHBe) indică infecţia recentă, cu contagiozitate importantă şi anticorpii anti HBe (Ac anti HBe) sunt indicatori ai vindecării.

Virusul hepatitei C (VHC)

• virus ARN, cu antigenul VHC (AgVHC) si anticorpi anti VHC (Ac anti VHC)

• Ac anti VHC → infecţia acută

• Ac anti VHC, ARN VHC negativ în ser dar pozitiv în hepatocite → infecţia cronică

Virusul hepatitei D (VHD)

• virus ARN

• se cercetează următorii markeri:

• Ag HBs

• Ac anti HBs de tip IgG sau IgM

• Ag HDV, Ac anti HDV, ARN HDV

• coinfecţia HBV – HDV este diagnosticată de concomitenţa IgM anti HBs şi IgM anti HDV

• suprainfecţia HDV – HBV este susţinută de prezenţa IgM anti HDV şi IgG anti HBc

Virusul hepatitei E (VHE)

• virus ARN

• se pot pune în evidenţă anticorpii anti VHE

Virusul hepatitei F (VHF)

• virus ADN

Virusul hepatitei G (VHG)

• virus ARN

Principalele categorii de autoanticorpi detectate în bolile hepatice:

ANA (antinuclear antibody): anticorpi antinucleari

ASMA (anti smooth muscle antibody): anticorpi anti muşchi neted

LKM (liver kidney microsomal): anticorpi anti microzomi hepatici şi renali

ALCA (anti liver cytosol antigen): anticorpi anti antigen citozolic hepatic

AGPC (anti gastric parietal cell): anticorpi anti celule parietale gastrice

AMA (antimitocondrial antibody): anticorpi antimitocondriali

AENA (anti extractable nuclear antigen): anticorpi anti antigen nuclear extractibil

ATGA (anti tyroglobulin antibody): anticorpi anti tireoglobulină

ATMA (anti-tyroid microsomal antibody): anticorpi anti microsomi tiroidieni

ANCA (anti neutrophil cytoplasma): anticorpi anti antigen citoplasmatic al neutrofilelor

Anticorpi antieritrocitari cu test Coombs pozitiv în anemii autoimune asociate hepatopatiilor cronice

APL – anticorpi antifosfolipidici

CIC – complexe imune circulante

Factori reumatoizi

Markeri biologici serici utili în diagnosticul afecţiunilor hepatice

• α1 fetoproteina (valori normale sub 20 ng/ml)

• ↑ până la 550 ng/ml în trimestrul trei de sarcină

• ↑ până la 550 ng/ml în procesele de regenerare hepatică

• valori peste 700 ng/ml în adenocarcinomul hepatic

• α1 anti tripsina (150 – 250 mg%) - ↓ în deficitul de α1 anti tripsină

• ceruloplasmina (20 – 35 mg/dl) - ↓ în maladia Wilson

• feritina (18 – 300 ng/l) - ↑ împreună cu Fe seric în hemocromatoză

• antigenul carcinoembrionar (CEA) (0 – 2 ng/ml) - ↑ în carcinomul metastatic


Top Related