Download - Semiologia aparatului urinar

Transcript

Semiologia aparatului Semiologia aparatului urinarurinar

DOINA GEORGESCUDOINA GEORGESCU

ANAMNEZAANAMNEZA

VârstaVârstaNN:NN: -malformaţii externe ale ap reno-urinar:-malformaţii externe ale ap reno-urinar: -imperforarea uretrei-imperforarea uretrei -epispadias,hipospadias-epispadias,hipospadias -fimoze-fimozeCopii mici:Copii mici: -tubulopatii ereditare:sd Toni-Debre-Fanconi-tubulopatii ereditare:sd Toni-Debre-Fanconi -litiaza renală-litiaza renală -nefroblastomul(tumora WILMS)-nefroblastomul(tumora WILMS)Adolescenţi: GNA poststreptococicăAdolescenţi: GNA poststreptococică -infecţii uretrale veneriene-infecţii uretrale veneriene -uretrite gonococice -uretrite gonococice

- -negonococice.fungică,chlamidială,trichomonasnegonococice.fungică,chlamidială,trichomonas

-complicaţii ale uretritelor:-complicaţii ale uretritelor: -precoce:prostatite acute, metroanexite-precoce:prostatite acute, metroanexite -tardive :stricturi uretrale-tardive :stricturi uretrale -manifestări clinice cu debut precoce ale R polichistic-manifestări clinice cu debut precoce ale R polichistic

ANAMNEZAANAMNEZA

Adulti:Adulti: -litiaza renală-litiaza renală -infecţii urinare joase ,înalte-infecţii urinare joase ,înalte TBC renalTBC renal -GNC-GNC -manifestări clinice ale unor uropatii obstructive şi malformaţii R: R -manifestări clinice ale unor uropatii obstructive şi malformaţii R: R

polichistic, R în potcoavăpolichistic, R în potcoavăVârstnici:Vârstnici: -bărbaţi:adenom prostată-bărbaţi:adenom prostată -femei:IUE şi IUO(rupturi vechi de perineu)-femei:IUE şi IUO(rupturi vechi de perineu) -CC renal-CC renal -nefrongioscleroză(HTA), -nefrongioscleroză(HTA), ATS a arterei renale-HTA reno-vascularăATS a arterei renale-HTA reno-vasculară

ANAMNEZAANAMNEZA

SexulSexul♂♂: -: - GNA poststreptococicce GNA poststreptococicce -uretrite , prostatite frecvent veneriene-uretrite , prostatite frecvent veneriene -adenom periuretral-adenom periuretral -stricturi uretrale-stricturi uretrale♀♀__infecţii urinare înalte sau joase( particularităţi anatomofuncţionale:infecţii urinare înalte sau joase( particularităţi anatomofuncţionale: -uretră scurtă-uretră scurtă -vecinătatea unor cavităţi septice:vagin,rect-vecinătatea unor cavităţi septice:vagin,rect -activitatea sexulaă-activitatea sexulaă -sarcina, congestia pelvină premenstruală-sarcina, congestia pelvină premenstruală -influenţa hormonilor feminini:edem al CU-influenţa hormonilor feminini:edem al CU --colagenoze:LES,PR,SCLcolagenoze:LES,PR,SCL -IUE,IUO, ca urmare a RVP-IUE,IUO, ca urmare a RVP

ANAMNEZAANAMNEZA

AHCAHC -agenezia şi hipoplazia R-agenezia şi hipoplazia R -acidoza tubulară renală-acidoza tubulară renală -Sd Toni-Debre- Fanconi, sd Alport-DA-Sd Toni-Debre- Fanconi, sd Alport-DA R polichistic- RAR polichistic- RA Litiaza R: predispoziţie familială sau prin Litiaza R: predispoziţie familială sau prin

obiceiuri alimentare comuneobiceiuri alimentare comune

ANAMNEZAANAMNEZA

APFAPF -sarcini,naşteri,avorturi-sarcini,naşteri,avorturi -sarcini patologice:eclampsia -sarcini patologice:eclampsia

gravidică( edeme-proteinurie-HTA)gravidică( edeme-proteinurie-HTA)

APPAPP

Infecţii diverseInfecţii diverse -infecţii cu strepto gr A nefritigen: gr1,4,12,29-infecţii cu strepto gr A nefritigen: gr1,4,12,29 -infecţiile cr specifice: TBC ,lues-infecţiile cr specifice: TBC ,lues -supuraţii cr: amiloizoza R secundară-supuraţii cr: amiloizoza R secundară-bolile ap C-V-bolile ap C-V -EI-nefrita în focare Lochlein-EI-nefrita în focare Lochlein -hipo TA –coplaps-IRA-hipo TA –coplaps-IRA -HTA : nefrongioscleroză benignă sau malignă-HTA : nefrongioscleroză benignă sau malignă -stenoza arteră R-HTA malignă, IR-stenoza arteră R-HTA malignă, IR -stenoza mitrală. FA –embolii sistemice-embolie a arterei -stenoza mitrală. FA –embolii sistemice-embolie a arterei

APPAPP

-bolile ap digestiv:-bolile ap digestiv: -CH –sd hepato-renal-CH –sd hepato-renal -angiocoilta-sd Caroli-forma icreo-urimegină-angiocoilta-sd Caroli-forma icreo-urimegină -IBD-abcese renale(B. Crohn)-IBD-abcese renale(B. Crohn) -constipaţia cr-infecţii urinare(sd entero-renal HEITZ-BOYER)-constipaţia cr-infecţii urinare(sd entero-renal HEITZ-BOYER)-bolile de colagen(LES,PR), vasculitele/PAN),-afectare R-bolile de colagen(LES,PR), vasculitele/PAN),-afectare R glomerularăglomerulară-bolile hematologice maligne: MM,leucoze-afctare R-bolile hematologice maligne: MM,leucoze-afctare R-bolile metabolice: -bolile metabolice: -dz-dz -micronagiopatie diabetică:sd KIMMELSTIEL-WILSON-micronagiopatie diabetică:sd KIMMELSTIEL-WILSON -infecţii urinare-infecţii urinare -guta-nefropatie gutoasă.afectare T-I şi glomerulară-guta-nefropatie gutoasă.afectare T-I şi glomerulară -manevre instrumentare:sondaj vezical,pielografie ascendentă, -manevre instrumentare:sondaj vezical,pielografie ascendentă,

extracţii de calculi cu sondă Dormiaextracţii de calculi cu sondă Dormia

CVMCVM

-locuinţe aglomerate, neincălzite-infecţii strepto, TBC-locuinţe aglomerate, neincălzite-infecţii strepto, TBC -alimetaţie hiperprotidică sau bogată în oxalaţi-litaiză -alimetaţie hiperprotidică sau bogată în oxalaţi-litaiză

renalărenală -muncă la temp înalte:deshidratare-hiperconcentarea -muncă la temp înalte:deshidratare-hiperconcentarea

urinii-litiazăurinii-litiază -intox prof cu metale grele:Pb, Hg,P-nefropatii tubulare-intox prof cu metale grele:Pb, Hg,P-nefropatii tubulare -munca în condiţii de trepidaţii:-declanşarea colicii R-munca în condiţii de trepidaţii:-declanşarea colicii R -provenienţa din zone endemice riverane Dunării. NEB-provenienţa din zone endemice riverane Dunării. NEB

SIMPTOMESIMPTOME

1.DUREREA1.DUREREA 2.TULBURĂRI ALE MICŢIUNII2.TULBURĂRI ALE MICŢIUNII 3.TULBURĂRI ALE DIUREZEI3.TULBURĂRI ALE DIUREZEI

DUREREA LOCALIZATĂDUREREA LOCALIZATĂ

-Lombară uni sau bilaterală-Lombară uni sau bilaterală -Hipogastrică-Hipogastrică -Perineală-Perineală

Durerea lombarăDurerea lombară

Nu este caracteristică bolilor RU putând apărea şi în suferinţe ale Nu este caracteristică bolilor RU putând apărea şi în suferinţe ale coloanei vertebrale, biliopatii, pancreatopatii, afecţiuni ginecologice coloanei vertebrale, biliopatii, pancreatopatii, afecţiuni ginecologice (uter retroversat).(uter retroversat).

a) a) Difuză permanentăDifuză permanentă - percepută sub formă de jenă, discomfort- percepută sub formă de jenă, discomfort - are tendinţa de iradiere spre flancurile abdomenului- are tendinţa de iradiere spre flancurile abdomenului - se accentuează în ortostatism şi trepidaţii - se accentuează în ortostatism şi trepidaţii - diminuă în clinostatism- diminuă în clinostatism1) bilateral1) bilateralăă- caracterizează bolile ce afectează simultan ambii rinichi = - caracterizează bolile ce afectează simultan ambii rinichi =

nefropatii medicale (glomerule, T-I: acute, cronice, rinichi nefropatii medicale (glomerule, T-I: acute, cronice, rinichi polichistic).polichistic).

2) unilateral2) unilateralăă – caracterizează nefropatii chirurgicale (litiază, – caracterizează nefropatii chirurgicale (litiază, hidronefroză, pionefroză, tuberculoză, calcul renal, ptoză renală, hidronefroză, pionefroză, tuberculoză, calcul renal, ptoză renală, abces perirenal.abces perirenal.

COLICA RENO-URETERALĂCOLICA RENO-URETERALĂ

b) b) ColicativăColicativă

Este în majoritatea cazurilor unilaterală.Este în majoritatea cazurilor unilaterală.

CauzeCauze - apare prin migrarea pe ureter : - apare prin migrarea pe ureter : calculilor (litiază reno-ureterală)calculilor (litiază reno-ureterală) cheagurilor de sânge (hematurii)cheagurilor de sânge (hematurii) fragmente de cazeum (tuberculoză)fragmente de cazeum (tuberculoză) fragmente tumorale (cfragmente tumorale (cancerancer renal) renal)

COLICA RENO-URETERALĂCOLICA RENO-URETERALĂ

Mecanism de producereMecanism de producere - complex, participă - complex, participă mai mulţi factori, cu cotă diferită:mai mulţi factori, cu cotă diferită:

spasmul localizat al musculaturii netede spasmul localizat al musculaturii netede ureterale, calice, bazinetureterale, calice, bazinet

staza urinară distensia bazinetuluistaza urinară distensia bazinetului iritaţie mecanică asupra mucoasei iritaţie mecanică asupra mucoasei

pieloureterale – edem – scăderea pieloureterale – edem – scăderea calibruluicalibrului

COLICA RENO-URETERALĂCOLICA RENO-URETERALĂ

Analiza semiologicăAnaliza semiologică Caracter – durere violentă, cu caracter de torsiune, Caracter – durere violentă, cu caracter de torsiune,

tracţiune, sfâşiere, de intensitate foarte maretracţiune, sfâşiere, de intensitate foarte mare Localizare – lombarăLocalizare – lombară Iradiere – pe traiectul ureterului corespunzător, către Iradiere – pe traiectul ureterului corespunzător, către

vezica urinară în hipogastru şi organele genitale externe. vezica urinară în hipogastru şi organele genitale externe. Durată – greu de prevăzut, minute-ore-zile.Durată – greu de prevăzut, minute-ore-zile. Debut – brusc, de cele mai multe ori legată de factori Debut – brusc, de cele mai multe ori legată de factori

declanşatori: efort fizic susţinut, zdruncinătură declanşatori: efort fizic susţinut, zdruncinătură (trepidaţii), căzătură, consum exagerat de lichide, (trepidaţii), căzătură, consum exagerat de lichide, administrare de diuretice.administrare de diuretice.

Circumstanţe de dispariţie (ameliorare): antispastice, Circumstanţe de dispariţie (ameliorare): antispastice, antiinflamatoare, căldură locală.antiinflamatoare, căldură locală.

COLICA RENO-URETERALĂCOLICA RENO-URETERALĂSimptome de acompaniament:Simptome de acompaniament:- tulburări urinare: - tulburări urinare: - diurezei – oligurie (anuria calculoasă)- diurezei – oligurie (anuria calculoasă) - micţiune – disurie, algurie, polakiurie, tenesme vezicale- micţiune – disurie, algurie, polakiurie, tenesme vezicale - modificarea urinii – hipercromie, hematurie, tulburi (infecţii urinare?)- modificarea urinii – hipercromie, hematurie, tulburi (infecţii urinare?)- manifestări generale (extrarenale)- manifestări generale (extrarenale)

ascensiune febrilă – suprainfecţieascensiune febrilă – suprainfecţie stare de agitaţie psihomotorie, pacientul nu-şi găseşte nici o poziţie antalgicăstare de agitaţie psihomotorie, pacientul nu-şi găseşte nici o poziţie antalgică transpiraţii, hipotensiune arterială, paloaretranspiraţii, hipotensiune arterială, paloare tahicardie, dispneetahicardie, dispnee manifestări digestive - importante (uneori domină tb clinic) – greaţă, sughiţ, vărsături, manifestări digestive - importante (uneori domină tb clinic) – greaţă, sughiţ, vărsături,

balonare abdominală cu întreruperea tranzitului intenstinal ce poate crea confuzia balonare abdominală cu întreruperea tranzitului intenstinal ce poate crea confuzia diagnosticului cu abdomen acut chirurgical diagnosticului cu abdomen acut chirurgical

Dispariţia dureriiDispariţia durerii brusc datorită eliminării calculilor în vezica urinară,brusc datorită eliminării calculilor în vezica urinară, întoarcerii în bazinetîntoarcerii în bazinet este marcată de instalarea senzaţiei de bine şi de eliminarea unei mari cantităţi de este marcată de instalarea senzaţiei de bine şi de eliminarea unei mari cantităţi de

urină (criză poliurică).urină (criză poliurică).

DUREREA HIPOGASTRICĂDUREREA HIPOGASTRICĂ

Simptom al Simptom al sindromul sindromuluiui cistitic alături de tulburările de cistitic alături de tulburările de micţiune (disurie, polakiurie, tenesme vezicale).micţiune (disurie, polakiurie, tenesme vezicale).

Localizare: suprapubiană; nu iradiazăLocalizare: suprapubiană; nu iradiază Intensitate: medie Intensitate: medie Caracter: jenă dureroasă, arsuri = cistalgia, permanentă, Caracter: jenă dureroasă, arsuri = cistalgia, permanentă,

cu exacerbare micţionalăcu exacerbare micţională Cauze: patologia vezicii urinareCauze: patologia vezicii urinare--cistite acute, cronicecistite acute, cronice--litiază vezicalălitiază vezicală--tumori ale vezicii urinaretumori ale vezicii urinare--retenţie acută de urină – durerea are caracter de presiune, retenţie acută de urină – durerea are caracter de presiune,

distensie, se accentuează la mers sau presiune locală, distensie, se accentuează la mers sau presiune locală, cedează după sondaj vezical.cedează după sondaj vezical.

DUREREA PELVIPERINEALĂDUREREA PELVIPERINEALĂ

tensiune, înţepăturătensiune, înţepătură iradiază spre organele genitale externeiradiază spre organele genitale externe însoţită de tulburări micţionaleînsoţită de tulburări micţionale Cauze: Cauze: --tuberculoză genitalătuberculoză genitală--afecţiuni prostatice (prostatite, adenom afecţiuni prostatice (prostatite, adenom

periuretral, litiaze, calculperiuretral, litiaze, calculii))--litiază uretralălitiază uretrală

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

POLAKIURIAPOLAKIURIA (POLAKIS – adesea, OURON – urină) (POLAKIS – adesea, OURON – urină)Este creşterea anorEste creşterea anormmală a numărului de micţiuni în decurs ală a numărului de micţiuni în decurs

de 24 ore (N = 3-5/zi)de 24 ore (N = 3-5/zi) Cauze: Cauze:

scădedea capacităţii vezicii urinare – procese inflamatorii, scădedea capacităţii vezicii urinare – procese inflamatorii, tumorale, scleroză, tulburări de tonus; compresiuni extrinseci – tumorale, scleroză, tulburări de tonus; compresiuni extrinseci – tumori pelvine compresive tumori pelvine compresive

disectazia colului vezical – dificultate în închiderea/deschiderea disectazia colului vezical – dificultate în închiderea/deschiderea colului vezical (pseudopolakiurie, pacienţii urinează greu când colului vezical (pseudopolakiurie, pacienţii urinează greu când vezica urinară este plină – urinare frecv)vezica urinară este plină – urinare frecv)

hiperreflexia muşchiului detrusor: calcul ureteral juxtavezical, hiperreflexia muşchiului detrusor: calcul ureteral juxtavezical, calcul inclavat în uretra posterioară.calcul inclavat în uretra posterioară.

secsecundarăundară poliuriei poliuriei

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

Polakiuria: Polakiuria: cu urini clarecu urini clare cu urini tulburicu urini tulburi-infecţii urinare-infecţii urinare diurnă – litiază vezicală: polakiurie în perioada de diurnă – litiază vezicală: polakiurie în perioada de

activitate, noaptea dispareactivitate, noaptea dispare nocturnă nocturnă – – la bărbaţii peste 50 de ani cu adenom de prostată, apare la bărbaţii peste 50 de ani cu adenom de prostată, apare

în a doua parte a nopţii; dacă apare în tot timpul nopţii în a doua parte a nopţii; dacă apare în tot timpul nopţii – – tuberculoză renourinară, trebuie diferenţiată de nicturie = tuberculoză renourinară, trebuie diferenţiată de nicturie =

volumul micţional normal sau crescut (polakiurie: volum volumul micţional normal sau crescut (polakiurie: volum micţional scăzutmicţional scăzut))

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

MICŢIUNI IMPERIOASEMICŢIUNI IMPERIOASE Scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de Scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de

urinare până la nevoia de a urina propriu-zis. urinare până la nevoia de a urina propriu-zis.

Senzaţia imperioasă de a urinaSenzaţia imperioasă de a urina-TENESM-TENESM apare în: apare în: perturbări ale activităţii motorii sfincteriene ale perturbări ale activităţii motorii sfincteriene ale

vezicii urinarevezicii urinare tulburări de sensibilitate ale colului vezical – tulburări de sensibilitate ale colului vezical –

afecţiuni neurologiceafecţiuni neurologice afecţiuni uretrale, prostaticeafecţiuni uretrale, prostatice

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

DISURIADISURIADificultate la micţiune, caracterizată clinic prin:Dificultate la micţiune, caracterizată clinic prin:

urinare cu efort mareurinare cu efort mare întârzierea actului micţional (întârzierea jetului urinar faţă de * întârzierea actului micţional (întârzierea jetului urinar faţă de *

senzaţia de urinare, prel micţiunii – micţiune lentă, modificarea senzaţia de urinare, prel micţiunii – micţiune lentă, modificarea jetului urinarjetului urinar

Bolnavul cu disurie urinează lent, greu, fiind nevoit să facă apel la Bolnavul cu disurie urinează lent, greu, fiind nevoit să facă apel la musculatura abdominală. musculatura abdominală.

Jetul este modificat: presiunea sa scade până ajunge vertical, Jetul este modificat: presiunea sa scade până ajunge vertical, filiform (pacientul urinează pe vârful pantofului), întrerupt, picătură filiform (pacientul urinează pe vârful pantofului), întrerupt, picătură cu picătură.cu picătură.

Contractura musculaturii abdominale favorizează apariţia herniilor Contractura musculaturii abdominale favorizează apariţia herniilor (inghinale, ombilicale), eventraţiilor sau herniilor interne (N.N.)(inghinale, ombilicale), eventraţiilor sau herniilor interne (N.N.)

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

Mecanism: - perturbarea activităţii funcţionale neuromusculare a Mecanism: - perturbarea activităţii funcţionale neuromusculare a zonei cervico-vezico-uretrale.zonei cervico-vezico-uretrale.

ClasificareClasificare disurie: disurie:--iniţială (dificultate în iniţierea actului micţiunii) – adenom de prostată; iniţială (dificultate în iniţierea actului micţiunii) – adenom de prostată;

apare după polakiurieapare după polakiurie--totală (completă) – disurie pre- şi postmicţionalătotală (completă) – disurie pre- şi postmicţională--terminală terminală :: efortul este îndreptat spre eliminarea ultimelor picături de efortul este îndreptat spre eliminarea ultimelor picături de

urinăurinăCauze:Cauze: patologia prostatică (patologia prostatică (inflamatorieinflamatorie, tumorală), tumorală) litiaza uretralălitiaza uretrală disectazia colului uretraldisectazia colului uretral patologia genitală femininăpatologia genitală feminină

DISURIA LA FEMEIDISURIA LA FEMEIHistory Possible diagnosis

Postmenopausal status and not receiving hormone replacement

Vaginitis secondary to hypoestrogenism

Cyclic pain, premenopausal status

Endometriosis

External pain Vaginitis

Vaginal discharge (e.g., amount, color, consistency)

STD: with Chlamydia trachomatis infection, watery, mucoid, scant discharge; with Neisseria gonorrhoeae infection, yellow or gray, thick discharge With fungal infection (usually candidiasis), thick, curd-like, white, pruritic discharge

Abnormal vaginal bleeding Cervicitis secondary to STD

Postcoital vaginal bleeding Atrophic vaginitis

Pain during intercourse Cystitis, cervicitis secondary to STD, vaginitis secondary to candidiasis

DISURIA LA BDISURIA LA BĂRBAŢIĂRBAŢI

Simptome BoliObstructive symptoms (e.g., weak stream, dribbling, hesitancy, intermittent stream, nocturia)

Benign prostatic hyperplasia

Rectal pain Prostatitis

Pain during intercourse or ejaculation Cystitis, urethritis secondary to STD

DISURIA –FEMEI ŞI BĂRBAŢIDISURIA –FEMEI ŞI BĂRBAŢIRecent or unprotected sex with new partners STD, cystitis, urethritis

Irritative symptoms (e.g., urgency, frequency, nocturia) Cystitis, pyelonephritis, urethritis

Internal pain Cystitis, urethritis

Obstructive symptoms Urethral stricture, bladder dysfunction

Urethral discharge STD

Systemic symptoms (e.g., sudden fever, shaking chills, severe fatigue, back or flank pain, deep right or upper left quadrant pain, nausea, vomiting)

Pyelonephritis

Other systemic symptoms (e.g., arthralgias, oral, mucosal, or ocular symptoms)

Spondyloarthropathy (e.g., Reiter's syndrome, systemic lupus erythematosus)

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

DUREREA LA MICŢIUNE (ALGURIA)DUREREA LA MICŢIUNE (ALGURIA)Pe parcursul actului micţional durerea poate surveni:Pe parcursul actului micţional durerea poate surveni: iniţial – sugerează afecţiunile uretrei posterioare sau iniţial – sugerează afecţiunile uretrei posterioare sau

prostateiprostatei ppe tot parcursul mice tot parcursul micţiţiunii unii – micţiuni dureroase total– – micţiuni dureroase total–

uretrita gonocică, polipuretrita gonocică, polipii uretrali uretrali terminal – tensiune dureroasă la sfârşitul micţiunii (terminal – tensiune dureroasă la sfârşitul micţiunii (boliboli

vezicale) – tenesme vezicalvezicale) – tenesme vezicalee, deoarece se acompaniază , deoarece se acompaniază dede micţiune imperioasă, polakiurie şi senzaţia de golire micţiune imperioasă, polakiurie şi senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare.incompletă a vezicii urinare.

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

RETENŢIA URINARĂRETENŢIA URINARĂDiminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia Diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezicalreziduului vezical..

În raport cu cantitatea de urină eliminată:În raport cu cantitatea de urină eliminată: completăcompletă incompletăincompletă corelate cu 2 noţiuni: micţiunea incompletă şi micţiunea imposibilă.corelate cu 2 noţiuni: micţiunea incompletă şi micţiunea imposibilă.În funcţie de modul de instalare: În funcţie de modul de instalare: acutăacută cronicăcronicăRetenţia incompletă de urină evoluează în două etape:Retenţia incompletă de urină evoluează în două etape: fără distensie vezicală (reziduu < 300 ml)fără distensie vezicală (reziduu < 300 ml) cu distensie vezicală (reziduu > 300 ml)cu distensie vezicală (reziduu > 300 ml)Imposibilitatea de urinare se acompaniază de nelinişte, jenă dureroasă sau Imposibilitatea de urinare se acompaniază de nelinişte, jenă dureroasă sau

durere hipogastrică internă cu iradiere de-a lungul uretrei şi apariţia durere hipogastrică internă cu iradiere de-a lungul uretrei şi apariţia globului globului vezicalvezical..

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

Globul vezicalGlobul vezical – – vezică urinară destinsă ce apare ca o tumoră situată median, vezică urinară destinsă ce apare ca o tumoră situată median,

suprapubian, de consistenţă remitentă; suprapubian, de consistenţă remitentă; la percuţie – matitate rotund-ovalară cu convexitatea superioară la percuţie – matitate rotund-ovalară cu convexitatea superioară

(diferenţiere: sarcină, chist ovarian, fibrom uterin, peritonită (diferenţiere: sarcină, chist ovarian, fibrom uterin, peritonită clclooavazonată).avazonată).

Cauze:Cauze: Retenţia acută de urină – cauze obstructive (intrinseci, extrinseci)Retenţia acută de urină – cauze obstructive (intrinseci, extrinseci) obtrucţie uretrală (adenom de prostată, stricturi şi calculi uretrali, obtrucţie uretrală (adenom de prostată, stricturi şi calculi uretrali,

tumori de vecinătate, cistorectocel)tumori de vecinătate, cistorectocel) tulburările reflexului sau actului micţionaltulburările reflexului sau actului micţional vezica neurogenă (disectazia colului vezical, areflexia detrusorului, vezica neurogenă (disectazia colului vezical, areflexia detrusorului,

leziuni medulare)leziuni medulare)

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

INCONTINENŢA URINARĂ (ENUREZIS)INCONTINENŢA URINARĂ (ENUREZIS)Eliminarea, pierderea involuntară a urinii datorită pierderii controlului, al Eliminarea, pierderea involuntară a urinii datorită pierderii controlului, al

content vezicale după vârsta de 3 ani (enurezis nocturn peste 3 ani, content vezicale după vârsta de 3 ani (enurezis nocturn peste 3 ani, pierdere de urină în timpul somnului).pierdere de urină în timpul somnului).

În raport cu cantitatea de urină restantă în vezica urinară:În raport cu cantitatea de urină restantă în vezica urinară: adevărată – situaţie în care vezica urinară este în permanenţă goalăadevărată – situaţie în care vezica urinară este în permanenţă goală falsă, paradoxală sau parţială – după micţiunea involuntară mai falsă, paradoxală sau parţială – după micţiunea involuntară mai

rămâne urină în vezica urinară.rămâne urină în vezica urinară. inconştientă – pierderea de urină se face fără ca bolnavul să aibă inconştientă – pierderea de urină se face fără ca bolnavul să aibă

senzaţia nevoii de micţiune (picătură cu picătură – prin prea plin, senzaţia nevoii de micţiune (picătură cu picătură – prin prea plin, sau în jet la intervale mari); este micţiunea automată la pacienţii cu sau în jet la intervale mari); este micţiunea automată la pacienţii cu suferinţă medularăsuferinţă medulară

involuntară – pacientul percepe ca prin vis senzaţia nevoii de a involuntară – pacientul percepe ca prin vis senzaţia nevoii de a urina, dar nu se poate opune pierzând urina.urina, dar nu se poate opune pierzând urina.

TULBURĂRILE MICŢIUNIITULBURĂRILE MICŢIUNII

Incontinenţa urinară poate fi:Incontinenţa urinară poate fi: ortostaticăortostatică de efort (tuse, strănut, sughiţ, ridicare de de efort (tuse, strănut, sughiţ, ridicare de

greutăţi)greutăţi)Cauze:Cauze: vezicale: insuficienţa sistemului sfincterian vezicale: insuficienţa sistemului sfincterian

(sarcină, după naştere, intervenţii pe micul (sarcină, după naştere, intervenţii pe micul bazin)bazin)

neurologice: leziuni de neuron motor central, neurologice: leziuni de neuron motor central, leziuni medulareleziuni medulare

psihiatrice: psihoze, nevroze istericepsihiatrice: psihoze, nevroze isterice

TULBURĂRI ALE DIUREZEITULBURĂRI ALE DIUREZEI

Volumul urinar normal variază în condiţii Volumul urinar normal variază în condiţii fiziologice între 800-2000 ml/24h, în fiziologice între 800-2000 ml/24h, în funcţie de aportul şi pierderile lichidiene.funcţie de aportul şi pierderile lichidiene.

Modificări cantitative urinare: Modificări cantitative urinare: poliuria, poliuria, oliguria, oliguria, anuria, anuria, nnicturiaicturia (nocturia) (nocturia)

POLIURIAPOLIURIA

Creşterea diurezei Creşterea diurezei pestepeste 2000 ml. 2000 ml.Mecanism FPMecanism FP creşterea FGcreşterea FG scăderea resorbţiei tubulare a apeiscăderea resorbţiei tubulare a apeiPoliuria poate fi: Poliuria poate fi: --trecătoare (pasageră), trecătoare (pasageră), --permanentă (durabilă)permanentă (durabilă)

Poliuria pasageră, ocazionalăPoliuria pasageră, ocazională

Cauze:Cauze:- fiziologice - fiziologice ingestie crescută de lichideingestie crescută de lichide ingestie alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea)ingestie alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea) după emoţii (eliberare de catecolamine)după emoţii (eliberare de catecolamine) după expunere la frig (vasoconstricţii exagerate)după expunere la frig (vasoconstricţii exagerate)- patologice- patologice perioaperioaddele de defervescenţă (criză poliurică – ele de defervescenţă (criză poliurică –

pneumoniipneumonii)) după evenimente acute de tipul crizelor (TPSV, criză după evenimente acute de tipul crizelor (TPSV, criză

epileptică, colică reno-uretrală, angină pectorală)epileptică, colică reno-uretrală, angină pectorală) după administrare medicamente: diuretice, cardiotonice, după administrare medicamente: diuretice, cardiotonice,

baze xanticebaze xantice

Poliuria permanentăPoliuria permanentă

Se clasifică în funcţie de densitatea urinară: hipotone, izotone.Se clasifică în funcţie de densitatea urinară: hipotone, izotone.Poliurii hipotonePoliurii hipotone:: osm ur osm ur << osm pl osm pl (< 200 m osm/l, rap (< 200 m osm/l, rap uu/p = 0,7)/p = 0,7) Poliuriile hipotone se împart în două categorii:Poliuriile hipotone se împart în două categorii:1.1.sensibile la vasopresină – se datorează unui deficit sensibile la vasopresină – se datorează unui deficit congenitalcongenital sau sau

dobândit al vasopresinei dobândit al vasopresinei --ADHADH diabet insipid diencefalo-hipofizardiabet insipid diencefalo-hipofizar tulburări psihice cu potomanie (dipsomanie) care inhibă eliberarea tulburări psihice cu potomanie (dipsomanie) care inhibă eliberarea

de vasopresinăde vasopresină2.2.rezistente la vasopresinărezistente la vasopresină diabet insipid renal şi sindroamele asociate acestoradiabet insipid renal şi sindroamele asociate acestora rinichi polichistic, polinefrite cronice, amilorinichi polichistic, polinefrite cronice, amiloiidoză renală, MMdoză renală, MM tubulopatiitubulopatii tulburări metabolice: hipopotasemie, hipercalcemietulburări metabolice: hipopotasemie, hipercalcemie intoxicaţii medicamentoase: aminoglicozide, intoxicaţii medicamentoase: aminoglicozide, săruri Lisăruri LiPoliuriile hipotone ating niveluri impresionante ale diurezei până la 10-Poliuriile hipotone ating niveluri impresionante ale diurezei până la 10-

15 l/24h, densitatea urinară scade.15 l/24h, densitatea urinară scade.

Poliuriile izotonePoliuriile izotoneApar atunci când trebuie eliminată o sarcină Apar atunci când trebuie eliminată o sarcină osmoticăosmotică mare mare

:: glucoza în diabetul zaharat glucoza în diabetul zaharat ureea în dietele hiperprotidice sau în faza poliurică a IRCureea în dietele hiperprotidice sau în faza poliurică a IRC sodiu în faze de reluare a diurezei în IR acutăsodiu în faze de reluare a diurezei în IR acută Diureză - osmotică, mecanismul de concentrare a urinii Diureză - osmotică, mecanismul de concentrare a urinii

nu este alterat.nu este alterat. Osm urinară = 250-350 mosm/l, rap u/p = 1, pacienţii Osm urinară = 250-350 mosm/l, rap u/p = 1, pacienţii

elimină cantităţi elimină cantităţi mari, dar nu masivemari, dar nu masive de urină (4-5 l/24h) de urină (4-5 l/24h) aproximativ izosteaproximativ izostenurnurică.ică.

Poliuria permanentăPoliuria permanentă

OLIGURIAOLIGURIA

Reducerea volumului urinar <500 ml/24hReducerea volumului urinar <500 ml/24hMec FPMec FP scăderea FGscăderea FG creşterea reabsorbţiei tubulare a apeicreşterea reabsorbţiei tubulare a apei obtrucţia ureterelorobtrucţia ureterelorÎn raport cu osm urinară, oliguriile pot fi:În raport cu osm urinară, oliguriile pot fi:- hipertone – osm urinară >800-1000 m osm/l, rap u/p > 2-3- hipertone – osm urinară >800-1000 m osm/l, rap u/p > 2-3 - cauze fiziologice: regim sec, transpiraţii- cauze fiziologice: regim sec, transpiraţii profuze profuze - cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului cardiac, - cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului cardiac,

renal, hepaticrenal, hepatic--hipo/izotone hipo/izotone - -- faza iniţială a IRA, faza iniţială a IRA,- -- faza terminală a IRC faza terminală a IRC

ANURIAANURIA

Scăderea diurezei < 100 mlScăderea diurezei < 100 ml secretorie (adevărată)secretorie (adevărată) excretorie (falsă)excretorie (falsă)Anuria secretorieAnuria secretorie Apare atunci când se produce încetarea formării uriniiApare atunci când se produce încetarea formării uriniiAnuria excretorieAnuria excretorie Are drept cauză imposibilitatea drenării urinii formate. Are drept cauză imposibilitatea drenării urinii formate. În ambele cazuri avem o În ambele cazuri avem o vezică urinară goalăvezică urinară goală!!

Anuria secretorieAnuria secretorie

prerenale – scăderea FPRprerenale – scăderea FPR hipovolemie severă (hemoragii, deshidratări, arsuri, etc.)hipovolemie severă (hemoragii, deshidratări, arsuri, etc.) stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale)stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale) sindrom de hipoperf. renală (ICC) sindrom de hipoperf. renală (ICC) renale – apare în IRA (în per de stare), IRC stadiu terminalrenale – apare în IRA (în per de stare), IRC stadiu terminalCAUZECAUZE glomerulii (GNA, nefrita în focare glomerulii (GNA, nefrita în focare din EIdin EI, sindrom Googpasture), sindrom Googpasture) vasele renale mari – obstrucţia arterelor (embolii, tromboze), obstrucţia vasele renale mari – obstrucţia arterelor (embolii, tromboze), obstrucţia

venelor (tromboze de venă renală)venelor (tromboze de venă renală) interstiţiul R – pielonefriteinterstiţiul R – pielonefrite tubii renali – nefropatiile acute tubulare (intoxicaţii, stări septice, nefrita tubii renali – nefropatiile acute tubulare (intoxicaţii, stări septice, nefrita

tubulară acută), precipitarea unor substanţe (Hb: transfuzii incompatibile cu tubulară acută), precipitarea unor substanţe (Hb: transfuzii incompatibile cu hemolize masive, Hb-uria paroxistică hemolize masive, Hb-uria paroxistică nocturnănocturnă, sindrom Marchiafo, sindrom Marchiafovvo-o-Michelli; Mgl: sindrom de Michelli; Mgl: sindrom de strivirestrivire (sindrom Bewalters), boli m (sindrom Bewalters), boli musculareusculare

Anuria excretorieAnuria excretorie

PostrenalăPostrenală apare prin obstrucţia simultană a ambelor apare prin obstrucţia simultană a ambelor

uretere (tumori, fibroză retroperitoneală, uretere (tumori, fibroză retroperitoneală, obstacole endogene – anuria calculobstacole endogene – anuria calculoasăoasă))

NICTURIANICTURIA (NOCTURIA)(NOCTURIA)

Egalizarea sau inversarea raportului între Egalizarea sau inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă. diureza nocturnă şi cea diurnă.

Nu trebuie confundată cu polakiuria Nu trebuie confundată cu polakiuria nocturnă care este o tulburare nocturnă care este o tulburare micţională. micţională.

Cauze: consumul excesiv de lichide Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficienţă cardiacă, seara, insuficienţă cardiacă, hepaticăhepatică,renală,renală..

SIMPTOME EXTRARENALESIMPTOME EXTRARENALE

Sunt variate şi reflectă răsunetul general asupra tuturor Sunt variate şi reflectă răsunetul general asupra tuturor aparatelor şi sistemelor. aparatelor şi sistemelor.

Alterarea stării generale: Alterarea stării generale: indispoziţie, astenie, fatigabilitate, GNC, IRCindispoziţie, astenie, fatigabilitate, GNC, IRC frisoane, febră, transpiraţiifrisoane, febră, transpiraţii:: GNA, GNA, PPNNAATegmente şi mucoaseTegmente şi mucoase prurit uneori sever prurit uneori sever manifestări hemoragipare cutaneo-mucoasemanifestări hemoragipare cutaneo-mucoaseSSistemul osteo-articularistemul osteo-articular dureri osoase – oseopatia renală din tubulopatii, dureri osoase – oseopatia renală din tubulopatii,

insificienţă renală cronicăinsificienţă renală cronică fracturi patologicefracturi patologice

Simptome datorate afectării Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sistemediferitelor aparate şi sisteme

AAparatul cardio-vascularparatul cardio-vascular dispnee dispnee HTAHTA IC stângă (EPA în GNA, SN, IRA)IC stângă (EPA în GNA, SN, IRA) tulburări de ritm – palpitaţiitulburări de ritm – palpitaţii,,tahicardie, aritmii (tulburări tahicardie, aritmii (tulburări

HE şi AB)HE şi AB),,bradicardie în SNbradicardie în SN - dureri precordiate: - dureri precordiate: - pericardită anemică – stadiul final al IRC- pericardită anemică – stadiul final al IRC- cardiopatii ischemice, cardiomiopatii- cardiopatii ischemice, cardiomiopatii - sincopa – micţională (hipervagotonie - sincopa – micţională (hipervagotonie nocturnănocturnă))

Simptome datorate afectării Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sistemediferitelor aparate şi sisteme

AAparatul respirator paratul respirator epistaxisepistaxis dispnee (uremiedispnee (uremie--ddiispspnee Kussmaulnee Kussmaul ) ) pneumopatii repetate – tuse, pneumopatii repetate – tuse,

expectoraţiexpectoraţiee hidrotorax drept, bilateral – SNhidrotorax drept, bilateral – SN

Simptome datorate afectării Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sistemediferitelor aparate şi sisteme

AAparatul digestivparatul digestiv halenă amoniacală: IRhalenă amoniacală: IR anorexie, greţuri, vărsăturianorexie, greţuri, vărsături hematemeză şi melenăhematemeză şi melenă diaree sau idiaree sau illeeusus dinamic (colică RU dinamic (colică RU))

Simptome datorate afectării Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sistemediferitelor aparate şi sisteme

SSistem nervos centralistem nervos central cefalee, vertij, fosfene, acufenecefalee, vertij, fosfene, acufene obnubilare, somnolenţobnubilare, somnolenţăă, comă, comă convulsii (encefalopatie uremică, eclamconvulsii (encefalopatie uremică, eclamppssieie

gragravidvidică)ică) tremor ( tremor ( flappingflapping tremor – sindrom tremor – sindrom

extrapiramidal)extrapiramidal) astenie musculară, scastenie musculară, scăderea forţeiăderea forţei musculare musculare

segmentare (AVC cu hemipareză)segmentare (AVC cu hemipareză)

EXAMENUL OBIECTIV LOCALEXAMENUL OBIECTIV LOCAL

INSPECŢIAINSPECŢIA--Inspecţia regiunii lombareInspecţia regiunii lombare se face cu pacientul în ortostatism sau cu pacientul se face cu pacientul în ortostatism sau cu pacientul

în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în spatele acestuiaspatele acestuia

Se urmăreşte:Se urmăreşte: aprecierea reliefului regiunii lombare (aprecierea reliefului regiunii lombare (contuziicontuzii)) prezenţă unui edem local (abces perirenal)prezenţă unui edem local (abces perirenal) tumefacţii (tumefacţii (bbombări): hidronefroză, tumori renaleombări): hidronefroză, tumori renale asimetria în mişcările respiratorii ale ultimelor coaste asimetria în mişcările respiratorii ale ultimelor coaste

(abces subfrenic)(abces subfrenic)

EXAMENUL OBIECTIV LOCALEXAMENUL OBIECTIV LOCAL

Inspecţia abdomenuluiInspecţia abdomenului creşterea în volum (bombarea difuză) – creşterea în volum (bombarea difuză) –

meteorismul din colica R-Umeteorismul din colica R-U inspecţia abdomenului inferior – bombarea inspecţia abdomenului inferior – bombarea

regiunii hipogastrice în globul vezicalregiunii hipogastrice în globul vezical inspecţia organelor genitale externeinspecţia organelor genitale externe- femei – cistorectocel (RVP cu prolaps genitor-- femei – cistorectocel (RVP cu prolaps genitor-

urinar)urinar)- bărbaţi – inflamaţia meatului urinar (eritem, - bărbaţi – inflamaţia meatului urinar (eritem,

tumefacţie) în uretrite anterioare acutetumefacţie) în uretrite anterioare acute

PALPAREAPALPAREA

Palparea rinichiuluiPalparea rinichiului În mod normal rinichiul nu este accesibil În mod normal rinichiul nu este accesibil

palpării, cu excepţiapalpării, cu excepţia:: persoanelor gravide, persoanelor gravide, de constituţie de constituţie aastenisteniccă la care se poate simţi ă la care se poate simţi

polul inferior al rinichiului în polul inferior al rinichiului în inspir inspir profund.profund.

Rinichii devin accesibili palpării în caz de:Rinichii devin accesibili palpării în caz de:- ptoză renală,ptoză renală,- mărire în volum din diferite cauze.mărire în volum din diferite cauze.

Metode de palpare (Tehnici)Metode de palpare (Tehnici)

PPalparea în decubit dorsal ( Guyon)alparea în decubit dorsal ( Guyon) Bolnavul aşezat în decubit dorsal, cu coapsele flectate pe bazin în Bolnavul aşezat în decubit dorsal, cu coapsele flectate pe bazin în

uşoară abducţie, cu musculature abdominală relaxată. uşoară abducţie, cu musculature abdominală relaxată. Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat (dreapta, Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat (dreapta,

stânga). Aplică mâna aflată de aceeaşi parte cu rinichiul examinat în stânga). Aplică mâna aflată de aceeaşi parte cu rinichiul examinat în regiunea lombară cu degetele spre unghiul costovertebral, iar mâna regiunea lombară cu degetele spre unghiul costovertebral, iar mâna cealaltă este aplicată la nivelul hipocondrului drept cu degetele cealaltă este aplicată la nivelul hipocondrului drept cu degetele îndreptate spre îndreptate spre rebordul rebordul costal şi în afara dreptului abdomenului costal şi în afara dreptului abdomenului (mâinile sunt aplicate “în cruce”).(mâinile sunt aplicate “în cruce”).

Prin împingerea în jos a mâinii aflate pe peretele abdominal se Prin împingerea în jos a mâinii aflate pe peretele abdominal se realizează “balotarea rinichiului”, mâna plasată posterior simţind realizează “balotarea rinichiului”, mâna plasată posterior simţind contactul lombar al rinichiului, rinichiul se palpează astfel prin contactul lombar al rinichiului, rinichiul se palpează astfel prin apropierea celor două mâini (anterior şi posterior).apropierea celor două mâini (anterior şi posterior).

Metode de palpare (Tehnici)Metode de palpare (Tehnici)

PPalparea în decubit lateral ( Israel)alparea în decubit lateral ( Israel) Se aşează pacientul în decubitul lateral opus Se aşează pacientul în decubitul lateral opus

rinichiului ce trebuie examinat. rinichiului ce trebuie examinat. Examinatorul aplică o mână la nivelul regiunii Examinatorul aplică o mână la nivelul regiunii

lombare şi cealaltă mână la nivelul lombare şi cealaltă mână la nivelul hipocordului şi flancului respectiv în aşa fel hipocordului şi flancului respectiv în aşa fel încât extremitatea degetelor atinge rebordul încât extremitatea degetelor atinge rebordul costal. costal.

Solicitând bolnavului să respire profund, se Solicitând bolnavului să respire profund, se incearcă “prinderea” rinichiului între cele două incearcă “prinderea” rinichiului între cele două mâini. mâini.

Metode de palpare (Tehnici)Metode de palpare (Tehnici)

PPalparea prin palparea prin procedeulrocedeul Glenard Glenard Se poate aplica doar în cazul persoanelor mai slabe şi Se poate aplica doar în cazul persoanelor mai slabe şi

cu rinichi mobil. cu rinichi mobil. Pacientul este plasat în decubit dorsal.Pacientul este plasat în decubit dorsal. Examinatorul cu mâna de pe partea rinichiului Examinatorul cu mâna de pe partea rinichiului

examinat cuprinde flancul cu policele anterior şi examinat cuprinde flancul cu policele anterior şi celălalte 4 degete plasate posterior, imediat sub celălalte 4 degete plasate posterior, imediat sub rebordul costal, în timp ce cu cealaltă mână plasata rebordul costal, în timp ce cu cealaltă mână plasata anterior apasă abdomenul în vecinătatea policelui de anterior apasă abdomenul în vecinătatea policelui de la mâna opusă. la mâna opusă.

În timpul inspiraţiei profunde mâna plasată anterior În timpul inspiraţiei profunde mâna plasată anterior exercită o presiune asupra rinicexercită o presiune asupra rinichhiului, ce tinde să iului, ce tinde să coboare, facilitând palparea între cele două mâini.coboare, facilitând palparea între cele două mâini.

Metode de palpare Metode de palpare

Indiferent de metoda folosită, criteriile de Indiferent de metoda folosită, criteriile de diagnostic pentru palparea rinichiului sunt:diagnostic pentru palparea rinichiului sunt:

poziţia posterioară, profundăpoziţia posterioară, profundă contactul lombarcontactul lombar mobil cu inspiraţiamobil cu inspiraţiaRinichiul areRinichiul are:: o consistenţă elastic-remitentă, netedă, o consistenţă elastic-remitentă, netedă,

alunecând sub mâini ca şi “sâmburele de alunecând sub mâini ca şi “sâmburele de cireaşă”; cireaşă”;

formă de “bob de fasole” atunci când nu este formă de “bob de fasole” atunci când nu este distorsionat de un proces patologic.distorsionat de un proces patologic.

Metode de palpare Metode de palpare

Palparea rinichiului devine posibilă în următoarele situaţii:Palparea rinichiului devine posibilă în următoarele situaţii:1.P1.Ptoza renalătoza renală (nu modifica forma şi dimensiunea) (nu modifica forma şi dimensiunea) Rinichiul devine accesibil palpării deoarece descinde în Rinichiul devine accesibil palpării deoarece descinde în

loja renală.loja renală. gradul I: palparea polului inferior al rinichiului doar în gradul I: palparea polului inferior al rinichiului doar în

inspiraţie profundă (rotunjit, neted, elastic, insesizabil), inspiraţie profundă (rotunjit, neted, elastic, insesizabil), dispare în expiraţie (rinichiul revine în lojă)dispare în expiraţie (rinichiul revine în lojă)

gradul II: organul poate fi reţinut în mâinile palpatorii gradul II: organul poate fi reţinut în mâinile palpatorii chiar şi în expiraţiechiar şi în expiraţie

gradul III: rinichi jos situate, care îşi pierde în totalitate gradul III: rinichi jos situate, care îşi pierde în totalitate mobilitatea respiratoriemobilitatea respiratorie

PPalparealpare rinichi rinichi

2.R2.Rinichiul mărit de voluminichiul mărit de volum hidronefroză – creşterea în volum a rinichiului hidronefroză – creşterea în volum a rinichiului

frecvent unilaterală datorită unui obstacol în frecvent unilaterală datorită unui obstacol în scurgerea urinii; rinichiul este neted, elastic, scurgerea urinii; rinichiul este neted, elastic, sensibilsensibil

rinichi polichistic – creşterea în volum rinichi polichistic – creşterea în volum bilaterală; mase tumorale cu suprafeţe bilaterală; mase tumorale cu suprafeţe foselate, cu dimensiuni variabile, sensibil la foselate, cu dimensiuni variabile, sensibil la palparepalpare

rinchi tumoral – creşterea în volum unilaterală; rinchi tumoral – creşterea în volum unilaterală; rinichi dur, sensibil, suprafaţă neregulatărinichi dur, sensibil, suprafaţă neregulată

Palparea punctelor dureroasePalparea punctelor dureroase

Puncte dureroase anterioarePuncte dureroase anterioare• PunctPunctulul dureros superior (bazinetal BAZY, uret dureros superior (bazinetal BAZY, ureteeral ral

superior Pasteau)superior Pasteau)

Se află situat la intersecţia liniei orizontale ce Se află situat la intersecţia liniei orizontale ce trece prin ombilic, cu linia verticală ce trece trece prin ombilic, cu linia verticală ce trece prin punctual McBurney şi corespunde prin punctual McBurney şi corespunde vârfuluivârfului coastei XII. coastei XII.

Este dureros în aEste dureros în afectarea bazinetului fectarea bazinetului rinichiului. Durerea provocată în acest punct se rinichiului. Durerea provocată în acest punct se asociază cu senzaţia imperioasă de a urina asociază cu senzaţia imperioasă de a urina datorită unui reflex pielocaliceal.datorită unui reflex pielocaliceal.

Palparea punctelor dureroasePalparea punctelor dureroase

• Punct dureros mijlociPunct dureros mijlociuu (uret (ureteeral mijlociu, supraintraspinral mijlociu, supraintraspinosos Tourneaux)Tourneaux)

Este situat la unirea 1/3 Este situat la unirea 1/3 mijlociimijlocii cu 1/3 ext a cu 1/3 ext a liniei orizontale ce trece prin cele două spine liniei orizontale ce trece prin cele două spine iliace anteroiliace antero-- superioare. superioare.

Acest punct corespunde joncţiunii porţiunii Acest punct corespunde joncţiunii porţiunii lombare cu porţiunea pelvină a ureterului.lombare cu porţiunea pelvină a ureterului.

În partea dreaptă punctul ureteral mediu se În partea dreaptă punctul ureteral mediu se suprapune cu punctul apendicular şi ovarian la suprapune cu punctul apendicular şi ovarian la femei (femei (zona celor 3 punctezona celor 3 puncte))

Palparea punctelor dureroasePalparea punctelor dureroase

Punctul ureteral inferior, corespunzător Punctul ureteral inferior, corespunzător joncţiunii uretero-vezicale, nu este joncţiunii uretero-vezicale, nu este accesibil prin palpare abdominală. accesibil prin palpare abdominală.

Este abordabil prin palpare endorectală Este abordabil prin palpare endorectală (bărbaţi) sau endovaginală (femei).(bărbaţi) sau endovaginală (femei).

Puncte dureroase posterioarePuncte dureroase posterioare

• Punctul costovertebral (Guyon) localizat în Punctul costovertebral (Guyon) localizat în unghiul format de runghiul format de răăddăcinaăcina coasta XII şi coloana coasta XII şi coloana vertebralăvertebrală

• Punctul costomuscular – unghiul format Punctul costomuscular – unghiul format îîntre ntre coasta XII şi masa musculară sacrocoasta XII şi masa musculară sacro--lombară lombară

Sensibilitatea dureroasă a acestor Sensibilitatea dureroasă a acestor puncte apare în litiază renală, PN, abces puncte apare în litiază renală, PN, abces renal.renal.

Palparea vezicii urinarePalparea vezicii urinare

--Globul vezical reGlobul vezical rezulzultat în urma retenţiei acute sau crtat în urma retenţiei acute sau croonice de urina se nice de urina se prezinta la palpare sub forma unei formaţiuni prezinta la palpare sub forma unei formaţiuni ::

hipogastrice, situate median, hipogastrice, situate median, de formă emisferică, suprapubiană, de formă emisferică, suprapubiană, superficială, superficială, net delimitată, net delimitată, elastică, elastică, sensibilă. sensibilă. Palparea globului vezical produce pacienţilor senzaţia de micţiune Palparea globului vezical produce pacienţilor senzaţia de micţiune

imperioasă.imperioasă. Formele vechi de glob vezical sau vezica neurogenă nu prezintă Formele vechi de glob vezical sau vezica neurogenă nu prezintă

sensibilitate palpasensibilitate palpatorietorieDiagnosticul differenţial la femei (uter Diagnosticul differenţial la femei (uter gravidgravid, tumori uterine), tumori uterine)--Formaţiunile tumorale vezicale uneori se pot palpa eventual în stadiile Formaţiunile tumorale vezicale uneori se pot palpa eventual în stadiile

avansate (formaţiune dură, neregulată)avansate (formaţiune dură, neregulată)

EXAMENUL OBIECTIVEXAMENUL OBIECTIV

TR – palparea endorectală pentru TR – palparea endorectală pentru explorarea prostatei şi palparea uretrei – explorarea prostatei şi palparea uretrei – efectuate de specialistul urologefectuate de specialistul urolog

PERCUŢIAPERCUŢIA

lombară – manevra Giordano lombară – manevra Giordano algoprovocatalgoprovocatoareoare

globului vezical – matitate hipoglobului vezical – matitate hipogastrgastrică, de ică, de formă rotund-ovalară cu formă rotund-ovalară cu concavitatea concavitatea inferioarăinferioară

AUSAUSCCULTAŢIAULTAŢIA

anomalii ale arterei renale (stenoze, anomalii ale arterei renale (stenoze, anevrisme)anevrisme)

Se poate percepe ascultatoric în regiunea Se poate percepe ascultatoric în regiunea lombară sau anterior paraombilical, lombară sau anterior paraombilical, subcostal un suflu cu caracter de tril subcostal un suflu cu caracter de tril sincron cu pulsulsincron cu pulsul

EXAMENE COMPLEMENTARE ÎN EXAMENE COMPLEMENTARE ÎN BOLILE RENALEBOLILE RENALE

Examene biochimice: examenul urinii, examenul sângelui.Examene biochimice: examenul urinii, examenul sângelui.Examenul uriniiExamenul urinii

• examenul fiziexamenul fiziccochimicochimic pH (5,7-7,4)pH (5,7-7,4):: -- pH alcalin 7,5-8 (dietă lacto-vegetariană, pH alcalin 7,5-8 (dietă lacto-vegetariană, după vărsătuirdupă vărsătuir), ), - - pH acid < 5,5 (pH acid < 5,5 (dietă carnată,efort fizic,IRCdietă carnată,efort fizic,IRC) ) densitate urinară (1001-1035) – depinde de densitate urinară (1001-1035) – depinde de dietădietă, lichide, vârstă, lichide, vârstă osmolaritatea (exprimă relaţia între densitatea urinară şi diureză; osmolaritatea (exprimă relaţia între densitatea urinară şi diureză;

osm u = 800-1200 m osm/losm u = 800-1200 m osm/l--hipostehipostenurnurie 400-600 m osmie 400-600 m osm--izotizotstenurstenurie 300 m osmie 300 m osm--subizotesubizotenurnurie 150-200 m osmie 150-200 m osm

EXAMENUL URINIIEXAMENUL URINII

DDeterminarea unor componente normale eterminarea unor componente normale urinareurinare::

uree urinarăuree urinară ccreatininareatinina urinară urinară acid uricacid uric urinar urinar ionograma urinarăionograma urinară UUbg (r. Ehrlich = Ubg N)bg (r. Ehrlich = Ubg N)

EXAMENUL URINIIEXAMENUL URINII

DDeterminarea unor componente anormaleeterminarea unor componente anormaleproteinuriaproteinuria ( (uurme firme finne = fiziologic < 50-100 e = fiziologic < 50-100

mg/24h): mg/24h): --calitativ (bandelete reactive), calitativ (bandelete reactive), --cantitativ (Essbach) cantitativ (Essbach) înîn g/24h g/24h uşoară <1 g/24huşoară <1 g/24h medie 1-3 g/24hmedie 1-3 g/24h severă (nefrotică) > 3,5 g/24hseveră (nefrotică) > 3,5 g/24h pentru microproteinuria din pentru microproteinuria din nefropatia nefropatia diabetică diabetică

la debut – metode cla debut – metode coolorimetricelorimetrice(stripuri)(stripuri)

EXAMENUL URINIIEXAMENUL URINII

glicozuriaglicozuria (N – absentă, (N – absentă, Apare când Apare când glicemia > 180 mg% glicemia > 180 mg% depinde de capacitatea de reabs. tubulară depinde de capacitatea de reabs. tubulară Poate fiPoate fi : trecătoare, permanentă: trecătoare, permanentăMMetode: etode: --calitative (r. Trommer – reduce Cu(OH)2),calitative (r. Trommer – reduce Cu(OH)2),--semicantitative (Clinitest), semicantitative (Clinitest), --cantitative (Fehling)cantitative (Fehling)

EXAMENUL URINIIEXAMENUL URINII

cetonuriacetonuria (C(Corpi orpi CCetonici:etonici: -- acetonă, acetonă, --acid acetilacetic acid acetilacetic -- β-hidroxibutiric), r. Legal (nitrop β-hidroxibutiric), r. Legal (nitroprusiatrusiat de sodium de sodium

– inel albastru-violet)– inel albastru-violet) cauze: cetoacidoză după: cauze: cetoacidoză după: --vărsături, vărsături, -inaniţie-inaniţie-- intoxicaţie cu alcool, intoxicaţie cu alcool, --diabet zaharat tip I (ID) decomp metaboldiabet zaharat tip I (ID) decomp metabolicic

EXAMENUL URINIIEXAMENUL URINII

bilirubinuriabilirubinuria – sol de Lugol – inel verde la – sol de Lugol – inel verde la limita de separarelimita de separare

piuriapiuria (r. Donne - NaOH) – prezenţa (r. Donne - NaOH) – prezenţa puroiuluipuroiului în urină – răsturnare bruscă a în urină – răsturnare bruscă a eprubetei şi readusă imediat în poziţie eprubetei şi readusă imediat în poziţie verticală – se observă bule de gaz care verticală – se observă bule de gaz care rămân suspendate sau se ridică încet spre rămân suspendate sau se ridică încet spre suprafaţă datorită gelificării suprafaţă datorită gelificării puroiuluipuroiului în în prezenţa substanţei alcaline.prezenţa substanţei alcaline.

Examen macroscopicExamen macroscopic

aprecierea volumaprecierea volumuluiului urinar/24h urinar/24h --diurezei diurezei variaţii între 800-2000 ml; ¼ diureză – variaţii între 800-2000 ml; ¼ diureză – nocturnănocturnă

culoarea gălbuieculoarea gălbuie transparenţa – limpede (N)transparenţa – limpede (N) miros – caracteristicmiros – caracteristic--amoniacal (infecţii urinare), amoniacal (infecţii urinare), --mere acre (diabet zaharat cu cetonurie), mere acre (diabet zaharat cu cetonurie), --putrputriid (infecţii urinare cu floră anaerobă)d (infecţii urinare cu floră anaerobă)

Examen macroscopicExamen macroscopic

Examen microscopicExamen microscopic

EEvidenţiază 3 categorii de elemente: videnţiază 3 categorii de elemente:

--celule,celule,

--cilindricilindriii, ,

--cristalecristale

--sedsedimentiment simplu, simplu,

--sedsedimentiment minuta minutatt (Addis – Hamb (Addis – Hamburgerurger

CeluleCelule

HHematii – hematuria – macroscopică, microscopică (hematii evidenţiate în urină ematii – hematuria – macroscopică, microscopică (hematii evidenţiate în urină ex ex prin examen microscopicprin examen microscopic

sed simp 1-2h/câmpsed simp 1-2h/câmp,, hematurie > 5-6 H/câmp hematurie > 5-6 H/câmp sed addis < 2000 H/min sed addis < 2000 H/min ,,hematurie > 5000/hematurie > 5000/minmin LLeucocite 1-2 L/C, <1000-2000L/min – leucociturie > 5 L/min, >5000-6000 eucocite 1-2 L/C, <1000-2000L/min – leucociturie > 5 L/min, >5000-6000

L/minL/min - celulele Sternheimer-Malbin (- celulele Sternheimer-Malbin (citoplasmă citoplasmă albastru-violet cu granulaţii, col albastru-violet cu granulaţii, col

albastru safranin)albastru safranin)Celulele Celulele epitelialeepiteliale N- câteva cellule epiteliate plate/campN- câteva cellule epiteliate plate/camp - apar prin descuamare şi reprezintă dovada unui proces inflamator la - apar prin descuamare şi reprezintă dovada unui proces inflamator la

diferite nivele ale tractului reno-urinardiferite nivele ale tractului reno-urinara) celule plate, poligonale – cu N dublu – căi inferioarea) celule plate, poligonale – cu N dublu – căi inferioareb) celule în formă de “rachetă” – vezica urinarăb) celule în formă de “rachetă” – vezica urinarăc) celule cilindrice – ureterc) celule cilindrice – ureterd) celule mici, ovale cu N voluminos şi d) celule mici, ovale cu N voluminos şi citoplasmăcitoplasmă granulară – rinichi granulară – rinichi

HEMATII –ASPECT CRENELATHEMATII –ASPECT CRENELAT

HEMATII DISMORFE-LEZIUNE HEMATII DISMORFE-LEZIUNE GLOMERULARĂGLOMERULARĂ

CCelulele Sternheimer-Malbinelulele Sternheimer-Malbin

CELULE POLIGONALECELULE POLIGONALE

CilindriCilindriii

MMulaje segmentare ale tubilor uriniferiulaje segmentare ale tubilor uriniferi distaldistalii, formate prin precipitarea , formate prin precipitarea diferitelor substanţe celulare sau necelulare (N – rari cilindri hialini)diferitelor substanţe celulare sau necelulare (N – rari cilindri hialini)

Cilindri celulariCilindri celulari hematicihematici leucocitarileucocitari epitelialiepitelialiCilindri necelulariCilindri necelulari hialini (incolori, translucizi), hialini (incolori, translucizi), consecutiv consecutiv protproteinurieieinuriei cercerooşi, granulari (opacişi, granulari (opaci,, de culoare gălbuie) – prot de culoare gălbuie) – proteinurieeinurie grăsoşi (SN cu lipurie)grăsoşi (SN cu lipurie) pigpigmentari (mentari ( impregnaţi cu pigmnet impregnaţi cu pigmnet roşu-brun în roşu-brun în HHb-urie, Mgb-urie b-urie, Mgb-urie

sau brun-gălbui – bilirubinurie)sau brun-gălbui – bilirubinurie)

CILINDRII HEMATICI LA NIVELUL CILINDRII HEMATICI LA NIVELUL TUBILOR ASPECT HISTOTUBILOR ASPECT HISTO

CILINDRII HEMATICI-suferinţă CILINDRII HEMATICI-suferinţă glomerulară sau TIglomerulară sau TI

CILINDRII LEUCOCITARI-PNACILINDRII LEUCOCITARI-PNA

Cilindrii epiteliali-injuria tubularăCilindrii epiteliali-injuria tubulară

CILINDRII HIALINICILINDRII HIALINI

CILINDRII GRANULARICILINDRII GRANULARI

CLINDRII CEROŞI-WAXI CASTCLINDRII CEROŞI-WAXI CAST

CILINDRII HIALINI LA UN CILINDRII HIALINI LA UN PACIENT CU PACIENT CU

HIPERBILIRUBINURIEHIPERBILIRUBINURIE

CILINDRII GRĂSOŞI sau CORPI CILINDRII GRĂSOŞI sau CORPI OVALI-LIPIDURIA din SNOVALI-LIPIDURIA din SN

ÎN LUMINA POLARIZATĂ ASPECT ÎN LUMINA POLARIZATĂ ASPECT DE CRUCE MALTEZĂ A DE CRUCE MALTEZĂ A CILINDRILOR GRASOŞICILINDRILOR GRASOŞI

CristaleCristale

SSăruri urinare precipitate sub formă de cristaleăruri urinare precipitate sub formă de cristale apar şi în sed urinar al persoanelor normaleapar şi în sed urinar al persoanelor normale semnifică o stare patologică numai dacă sunt în cantitate semnifică o stare patologică numai dacă sunt în cantitate

maremare în funcţie de tipul de în funcţie de tipul de alimentaţiealimentaţie, pH urinar, predispoziţie , pH urinar, predispoziţie

genetică se găsesc următoarele tipuri (mai frecvent):genetică se găsesc următoarele tipuri (mai frecvent):• UraţiUraţi (cristale, uraţi am (cristale, uraţi amorfiorfi) – după ) – după ururicozurice: Probenecicozurice: Probenecidid, , alimalimentaţe carnatăentaţe carnată, pH , pH urinar urinar <<• Oxalaţi ( oxalOxalaţi ( oxalurieurie))• Fosfaţi amoniaco-Mg (Fosfaţi amoniaco-Mg (ururiniini alcaline, infectate)alcaline, infectate)• Colesterol (SN)Colesterol (SN)

prezenţa de germeni - prezenţa de germeni - frotiurifrotiuri colorate cu albastru de colorate cu albastru de metilen, metilen, GramGram, col speciale (Ziehl – Nielsen), col speciale (Ziehl – Nielsen)

OXALAŢI-ASPECT DE PLICURI OXALAŢI-ASPECT DE PLICURI

FOSFAŢI-ASPECT FOSFAŢI-ASPECT RECTANGULAR SAU SICRIERECTANGULAR SAU SICRIE

CRISTALE CISTINĂ-RARECRISTALE CISTINĂ-RARESEMN DE STOPSEMN DE STOP

Examen bacteriologicExamen bacteriologic

prezenţa de germeni - prezenţa de germeni - frotiurifrotiuri colorate cu colorate cu albastru de metilen, albastru de metilen, GramGram, col speciale (Ziehl , col speciale (Ziehl – Nielsen)– Nielsen)

urocultură cu însămânţare pe medii uzuale şi urocultură cu însămânţare pe medii uzuale şi specialespeciale

urocultura este pozitivă când > 10urocultura este pozitivă când > 1000 0 0000 gr/ml0 gr/ml este foarte sugestivă pentru infecţia urinară , este foarte sugestivă pentru infecţia urinară ,

înînaaltă asocierea cu ltă asocierea cu piuriapiuria, , prezenţa uroculturii prezenţa uroculturii pozitive la pozitive la mai multe specii mai multe specii

sugerează contaminareasugerează contaminarea la uroculturi repetate (minim 2 – acelaşi la uroculturi repetate (minim 2 – acelaşi

germen)germen)

SEMIOLOGIA PROTEINURIILORSEMIOLOGIA PROTEINURIILOR

ProteinuriaProteinuria – eliminarea prin urină a proteinelor peste cantitatea – eliminarea prin urină a proteinelor peste cantitatea normală de 50-100 mg/24h. normală de 50-100 mg/24h.

Această eliminare (pierdere) de proteine se realizează datorită:Această eliminare (pierdere) de proteine se realizează datorită: imperfecţiunii filtrului glomeruimperfecţiunii filtrului glomerullaarr faţă de proteine cu GM < 70 000 D, faţă de proteine cu GM < 70 000 D,

dintre care 95% se reabsorb la nivelul tubilordintre care 95% se reabsorb la nivelul tubilor secreţiei tubulare de proteină Tamm-Horsfallsecreţiei tubulare de proteină Tamm-Horsfall(1895 MORNER(1895 MORNER – –

uurromucoid)omucoid)Proteinuria se poate evidenţia Proteinuria se poate evidenţia ::--global (metoda semicantitativă sau cantitativă – Esbach)global (metoda semicantitativă sau cantitativă – Esbach)--selectiv (selectiv ( vizând vizând compoziţia) prin compoziţia) prin Elfo sau Imunelfo urinarăElfo sau Imunelfo urinară-determinarea IS=cl IgG/cl transferinei (CAMERON): -determinarea IS=cl IgG/cl transferinei (CAMERON): -IS-IS<<0,2 selectivitate mare(NG cu lez minime, răspuns bun la 0,2 selectivitate mare(NG cu lez minime, răspuns bun la

cortizonice);cortizonice); -IS-IS>>0,2( NG cu leziuni complexe, proteinurie neseletivă, 0,2( NG cu leziuni complexe, proteinurie neseletivă,

răspuns slab la tratament, pg prost).răspuns slab la tratament, pg prost).

Proteinuria patologicăProteinuria patologică

Proteinuria: Proteinuria: intermitentă (intermitentă (tretreccăătoare), toare), ppermanentăermanentă

Proteinuria:Proteinuria: izolată, izolată, asociată cu alte semne sugestive pentru asociată cu alte semne sugestive pentru

suferinţe renalesuferinţe renale

PROTEINURIA PERMANENTĂPROTEINURIA PERMANENTĂ

Cauze renaleCauze renaleProteinuria de tip glomerularProteinuria de tip glomerular (acompaniază NG) (acompaniază NG) selectivă – (albumina > 85% din proteinurii) apare la selectivă – (albumina > 85% din proteinurii) apare la

pacienţii NG cu leziuni minimepacienţii NG cu leziuni minime neselectivă – (albumina cu toate fracţiile globulinice neselectivă – (albumina cu toate fracţiile globulinice

din plasmă cu GM mare (din plasmă cu GM mare (IIg)) reflectă în general g)) reflectă în general prezenţa unor leziuni avansate; nu se poate însă prezenţa unor leziuni avansate; nu se poate însă stabili o corelaţie directă între gradul neselectivităţii şi stabili o corelaţie directă între gradul neselectivităţii şi intensitatea substratului lezionalintensitatea substratului lezional

Nivelul proteinuriei în NG variază între 1-3 g/24h; Nivelul proteinuriei în NG variază între 1-3 g/24h; ÎÎn SN > 3,5 g/24h (proteine GM > 70 000 n SN > 3,5 g/24h (proteine GM > 70 000 DD: :

albuminelor şi globulinelor)albuminelor şi globulinelor) Microalbuminurie (nefropatie diabetică)Microalbuminurie (nefropatie diabetică)

PROTEINURIA PERMANENTĂPROTEINURIA PERMANENTĂ

Proteinuria tubularăProteinuria tubulară Are un tb Elfo tipic; se realizează prin scăderea capacităţii de Are un tb Elfo tipic; se realizează prin scăderea capacităţii de

reabsorbţie tubulară a proteinelor cu GM < 70 000 D (lizozireabsorbţie tubulară a proteinelor cu GM < 70 000 D (lizozimm, β2 , β2 microglobulina şi conţinut redus de albumină 10-20%), val < 1 microglobulina şi conţinut redus de albumină 10-20%), val < 1 g/24h.g/24h.

Când concentraţia plasmatică a proteinelor pat este anormal de Când concentraţia plasmatică a proteinelor pat este anormal de mare (prot Bence-Jones, lanţuri uşoare) – proteinurie prin mare (prot Bence-Jones, lanţuri uşoare) – proteinurie prin depăşirea capacităţii de reabsorbţie tubulară (proteinuria “over depăşirea capacităţii de reabsorbţie tubulară (proteinuria “over flow”)flow”)

Cauze: afecţiuni ce interesează mai ales tubii:Cauze: afecţiuni ce interesează mai ales tubii: nefropatii tubulo-interstiţialenefropatii tubulo-interstiţiale boli primitive ale tubilor renali (boli primitive ale tubilor renali (s.s.Fanconi, nefropatie balcanică), Fanconi, nefropatie balcanică),

excreţie prot cu GM joasă fără pierdere de excreţie prot cu GM joasă fără pierdere de albuminealbumine!!

PROTEINURIA PERMANENTĂPROTEINURIA PERMANENTĂ

Proteinuria prin tulburările circulaţiei renaleProteinuria prin tulburările circulaţiei renale tromboză vena portă (proteinurie tromboză vena portă (proteinurie --SN SN

impur impur ::HTAHTA,, IRA IRA infarctul renal (sediment încărcat: infarctul renal (sediment încărcat:

proteinurie, hematurie, leucociturie, proteinurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie, HTA, IRA)cilindrurie, HTA, IRA)

Cauze prerenaleCauze prerenale

HemodinamiceHemodinamice (ICC, HTA) – creşterea permeabilităţii (ICC, HTA) – creşterea permeabilităţii glomerulare – filtrarea unei cantităţi crescute glomerulare – filtrarea unei cantităţi crescute de de prot prot – proteinurie de tip glomerular– proteinurie de tip glomerular

Stările disproteineStările disproteinemmiceice însoţite de producerea însoţite de producerea masivă a unor lanţuri proteice cu GM joasă ce masivă a unor lanţuri proteice cu GM joasă ce traversează filtrul renal şi depăşesc capacităţii de traversează filtrul renal şi depăşesc capacităţii de reabsorbţie tubulară; reabsorbţie tubulară;

--mielom multiplu, mielom multiplu, --macroglobulinemia Waldenstrőm, macroglobulinemia Waldenstrőm, --bolile lanţurilor uşoare, bolile lanţurilor uşoare, --hemoliză, hemoliză, --rabdomioliză) (proteinuria “over-flow”)rabdomioliză) (proteinuria “over-flow”)

Cauze postrenaleCauze postrenale

NNefro-urologice - substanţe proteice din efro-urologice - substanţe proteice din elemente elemente dezintegratedezintegrate--“artefacte”, deoarece testele depistează “artefacte”, deoarece testele depistează proteinele din sânge proteinele din sânge extravazatextravazat din căile urinare din căile urinare uneori amestecat cu “mucusul” urinaruneori amestecat cu “mucusul” urinar,puroi,puroi (infecţii), (infecţii), litiază urinară, neoplasm de căi urinare, TBC renal.litiază urinară, neoplasm de căi urinare, TBC renal.

în funcţie de cantitatea de proteine:în funcţie de cantitatea de proteine: proteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare ± SNproteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare ± SN proteinurie < 3 g/24h – leziuni glomerulare, tubulo-proteinurie < 3 g/24h – leziuni glomerulare, tubulo-

interstiţiale, vasculare – Puncţie Biopsie Renală – interstiţiale, vasculare – Puncţie Biopsie Renală – examen histologicexamen histologic

PROTEINURIAPROTEINURIA

CLASIFICARE îCLASIFICARE în funcţie de cantitatea de n funcţie de cantitatea de proteine:proteine:

proteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare proteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare ± SN± SN

proteinurie < 3 g/24h proteinurie < 3 g/24h necesită p necesită puncţie uncţie bbiopsie iopsie rrenală – examen histologicenală – examen histologic::

- leziuni glomerulare, leziuni glomerulare, - tubulo-interstiţiale,tubulo-interstiţiale,- vasculare vasculare

PROTEINURII INTERMITENTEPROTEINURII INTERMITENTE

PPrezenţa proteinuriei în unele probe de urină şi rezenţa proteinuriei în unele probe de urină şi absenţa în altele la acelaşi subiect absenţa în altele la acelaşi subiect

este sub 1 g/24h, de cele mai multe ori de tip este sub 1 g/24h, de cele mai multe ori de tip glomerularglomerular

ortostaticăortostatică – adolescenţi, tineri (leziuni – adolescenţi, tineri (leziuni glomerulare minime)glomerulare minime)

de efortde efort – acompaniată de hematurie (marşuri, – acompaniată de hematurie (marşuri, sport de performanţă), dispare la scurt timp sport de performanţă), dispare la scurt timp după întreruperea efortului fizicdupă întreruperea efortului fizic

de frigde frig – în stările febrile – în stările febrile

PROTEINURIA IZOLATĂPROTEINURIA IZOLATĂ

FFără hematurie, leucoără hematurie, leucociturciturie sau cilindrurieie sau cilindrurie apare în bolile ce afectează glomerulii apare în bolile ce afectează glomerulii

fără să implice o inflamafără să implice o inflamaţieţie importantă importantă (diabet zaharat, amilo(diabet zaharat, amiloiidoză) şi în NG doză) şi în NG forme uşoareforme uşoare

nefropatii tubulare: cistinoza, intoxicaţiile nefropatii tubulare: cistinoza, intoxicaţiile cu metale grele (Cd, Hg), nefropatia cu metale grele (Cd, Hg), nefropatia balcanicăbalcanică

Overflow Overflow Increased filtration Increased filtration of abnormal plasma of abnormal plasma proteins across proteins across normal glomeruli normal glomeruli

Variable Variable (0.2 to >10 (0.2 to >10 g) g)

Low (<40,000 Low (<40,000 Bence Jones proteinuria, Bence Jones proteinuria, myoglobinuriamyoglobinuria

GlomerularGlomerular Defective Defective glomerular glomerular retention of normal retention of normal plasma proteinsplasma proteins

SelectiveSelective >3 g>3 g 60,00060,000 Minimal-changeMinimal-change

nephrotic syndromenephrotic syndrome

NonselectiveNonselective >3-5 g>3-5 g High (>68,000)High (>68,000) Glomerulonephritis, Glomerulonephritis, diabetes diabetes

TubularTubular Defective Defective rreabsorption eabsorption o of f normally filtered normally filtered plasma proteinsplasma proteins

<2 g<2 g Low(<40,000) Low(<40,000) Interstitial nephritis, Interstitial nephritis, antibiotic injury, heavy antibiotic injury, heavy metalsmetals

Hemodynamic Hemodynamic Increased filtration Increased filtration and possibly and possibly decreased decreased reabsorptionreabsorption

<2 g <2 g Variable (20,000-Variable (20,000-68,000) 68,000)

Transient proteinuria, Transient proteinuria, congestive heart failure, congestive heart failure, fever, seizures, exercisefever, seizures, exercise