ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat
Școala Doctorală de Management
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Perfecţionarea managementului resurselor umane din
perspectiva cerințelor ergonomice în Armata României
Mihai J. OPINCĂ
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Alecxandrina DEACONU
București
2016
București, 2016
_______________________________ 2 _______________________________
I. CUPRINS
Introducere............................................................................................................................ 11
CAPITOLUL 1
ARMATA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN NATO ȘI
UE.........................................................................................................................................
20
1.1. Delimitări conceptuale privind securitatea globală, regională şi naţională în
contextul integrării României în NATO şi UE................................................................... 20
1.1.1. Securitatea globală, regională şi naţională...................................................... 20
1.1.2. Mediul internaţional, regional şi naţional de securitate................................ 23
1.1.3. Influența riscurilor și amenințărilor asupra resurselor umane din Armata
României.............................................................................................................................. 28
1.2. Misiunile Armatei României................................................................................... 30
1.3. Impactul integrării României în NATO și UE asupra managementului resurselor
umane din Armata României................................................................................................ 31
1.3.1. Necesitatea profesionalizării Armatei României.......................................... 31
1.3.2. Programul de reformă din Armata României................................................ 34
1.3.3. Programul de modernizare a înzestrării Armatei României......................... 34
1.3.4. Reforma în domeniul managementului resurselor umane din Armata
României.................................................................................................................. 36
1.3.5. Principalele implicații ale implementării programelor de reformă în
domeniul resurselor umane asupra personalului militar din Armata
României................................................................................................................... 39
CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN ARMATA ROMÂNIEI................
41
2.1. Resursele umane ale apărării.....................................................................................
2.2. Strategii utilizate în managementul resurselor umane din Armata României...........
2.2.1. Contribuțiile ergonomiei la strategia organizației militare.............................
2.3. Activitățile managementului resurselor umane din Armata României.....................
2.3.1. Planificarea resurselor umane din Armata României......................................
2.3.2. Recrutarea și selecția resurselor umane din Armata României.......................
41
43
46
52
52
54
_______________________________ 3 _______________________________
2.3.3. Formarea și perfecționarea profesională a resurselor umane din Armata
României....................................................................................................................
2.3.4. Evaluarea performanțelor resurselor umane din Armata României.................
2.3.5. Motivarea resurselor umane din Armata României.........................................
2.3.6. Securitatea și sănătatea în muncă în Armata României...................................
2.4. Raporturile managementului resurselor umane cu ergonomia……………………..
58
59
59
61
62
CAPITOLUL 3
ANALIZA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE DIN PERSPECTIVA
CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ............................
64
3.1. Aspecte conceptuale privind ergonomia.................................................................... 64
3.2. Relevanța ergonomiei organizaționale (macroergonomiei) pentru managementul
resurselor umane din Armata României............................................................................... 68
3.3. Ergonomia și managementul calității totale – o nouă paradigmă.............................. 73
3.4. Importanţa cercetării ergonomice în domeniul militar............................................... 76
3.5. Fiabilitatea și eroarea umană...................................................................................... 80
3.5.1. Fiabilitatea umană - direcție majoră de dezvoltare a managementului
resurselor umane........................................................................................................ 80
3.5.2. Eroarea umană. Forme de manifestare a erorii umane în domeniul militar...... 81
3.6. Ergonomia sistemului militar-tehnică de luptă-mediu de acțiune.............................. 88
3.6.1. Caracteristicile sistemului militar - tehnică de luptă - mediu de acțiune......... 88
3.6.2. Proiectarea ergonomică a sistemului militar - tehnică de luptă - mediu de
acțiune.......................................................................................................................
88
3.6.3. Modele ale relației militar-tehnică de luptă-mediu de acțiune........................
3.6.3.1. Modelul factorilor umani....................................................................
3.6.3.2. Modelul sistemic................................................................................
3.6.4. Tehnologia interfeței militar-sistem................................................................
3.6.5. Alocarea funcțiilor între militar și tehnica de luptă.........................................
3.7. Utilizări ale ergonomiei în managementul resurselor umane din Armata României..
93
93
95
97
98
100
3.8. Proiectarea ergonomică a posturilor de luptă și trăsăturile acestora.......................... 105
3.8.1. Principiile aplicării antropometriei în proiectarea ergonomică a posturilor 109
_______________________________ 4 _______________________________
de luptă..................................................................................................................................
3.9. Ergonomia ambientală. Cerințe ergonomice privind factorii de ambianță din
Armata României.................................................................................................................. 110
3.9.1. Influența factorilor de ambianță fizică asupra organismului militarului......... 111
3.9.2. Influența factorilor de ambianță psihică asupra organismului militarului....... 124
3.10. Politica de securitate și sănătate în muncă din Armata României............................. 125
3.10.1. Principii de bază ale securităţii şi sănătăţii în muncă din Armata României. 125
3.10.2. Unele aspecte privind managementul riscului...............................................
3.11 Auditul ergonomic......................................................................................................
3.12. Rezultatele ergonomiei pentru managementul resurselor umane din armată.............
126
128
129
CAPITOLUL 4
ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE DIN
PERSPECTIVA CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN UNELE ARMATE ALE
ȚĂRILOR MEMBRE NATO............................................................................................
131
4.1. Aspecte conceptuale privind managementul resurselor umane din perspectiva
cerințelor ergonomice în unele armate ale ţărilor membre NATO ...................................... 131
4.2. Aspecte ale funcțiilor managementului resurselor umane din perspectiva cerințelor
ergonomice în Armata SUA. Programul Ergonomic pentru Armata SUA........................... 136
4.3. Unele consideraţii privind sistemele de selecţie și instruire a resursei umane din
perspectiva cerințelor ergonomice în unele armate ale ţărilor membre NATO.................... 141
CAPITOLUL 5
ANALIZA MANAGEMENTULUI SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII
PERSONALULUI MILITAR ȘI CIVIL DIN PERSPECTIVA CERINȚELOR
ERGONOMICE ÎN ARMATA ROMÂNIEI. STUDIU DE CAZ..................................
144
5.1. Aspecte preliminare.................................................................................................... 144
5.2. Scopul, obiectivele şi ipotezele cercetării................................................................... 145
5.3. Metodologia cercetării................................................................................................ 149
5.4. Teste statistice folosite în interpretarea rezultatelor.................................................... 152
5.5. Analiza şi interpretarea datelor obţinute...................................................................... 153
5.5.1. Stadiul actual al cunoașterii cerințelor ergonomice de către personalul 153
_______________________________ 5 _______________________________
participant la cercetare................................................................................................
5.5.2. Concepţia constructivă şi organizarea ergonomică a postului de luptă............ 159
5.5.3. Poziţia de muncă............................................................................................... 161
5.5.4. Scaunul ergonomic............................................................................................ 163
5.5.5. Adaptarea mijloacelor de muncă la posibilităţile personalului militar și civil.. 166
5.5.6. Alocarea corespunzătoare a funcțiilor muncii între operatori şi tehnica de
luptă.............................................................................................................................. 168
5.5.7. Influența factorilor de ambianță asupra personalului militar și civil................. 170
5.5.8. Compatibilitate antropometrică....................................................................... 179
5.5.9. Securitatea şi sănătatea personalului militar și civil........................................ 182
5.5.10. Concepția constructivă privind proiectarea aparatelor de măsură, control sau
verificare...................................................................................................................... 185
5.5.11. Ergonomia posturilor computerizate............................................................... 187
5.5.12. Asigurarea climatului social. Motivaţie-recompense...................................... 190
5.6. Analiza SWOT a stadiului actual de implementare a cerințelor ergonomice în
proiectarea posturilor de luptă în vederea asigurării sănătății și securității personalului
militar și civil din Armata României…................................................................................ 191
5.7. Concluziile cercetării.................................................................................................. 193
CAPITOLUL 6
DIRECŢII DE PERFECŢIONARE A MANAGEMENTULUI RESURSELOR
UMANE DIN PERSPECTIVA CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN ARMATA
ROMÂNIEI.........................................................................................................................
196
6.1. Perfecționarea cadrului legistativ privind activitatea în domeniul ergonomiei din
Armata României ……………............................................................................................ 198
6.2. Perfecționarea activității în domeniul ergonomiei din Armata României prin
înființarea unei structuri de nivel secție în cadrul Direcției Calitatea Vieții Personalului....
200
6.3. Dezvoltarea unui sistem de instruire și pregătire a resursei umane din Armata
României în domeniul ergonomiei.......................................................................................
209
6.4. Programul Ergonomic în Armata României................................................................. 214
_______________________________ 6 _______________________________
CONCLUZII FINALE......................................................................................................... 221
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE.........................................................................................
226
ANEXE
Anexa 1 - Diagrama de relaţii a structurilor sistemului de recrutare şi selecţie a
personalului militar............................................................................................................... 244
Anexa 2 - Principalele responsabilităţi şi obiective majore ale Direcției Management
Resurse Umane.....................................................................................................................
245
Anexa 3 - Plan de analiză ergonomică a postului de luptă................................................... 247
Anexa 4 - Profesiograma luptătorului.................................................................................. 249
Anexa 5 - Chestionar de analizǎ ergonomicǎ....................................................................... 250
Anexa 6 - Rezultatele chestionarului de analizǎ ergonomicǎ............................................... 266
Anexa 7 – Fișă pentru culegere informații............................................................................ 275
Anexa 8 – Grilă de competențe............................................................................................. 276
Anexa 9 – Plan de învățământ............................................................................................... 278
Anexa 10 – Fișa disciplinei .................................................................................................. 280
II. CUVINTE CHEIE
Ergonomie, integrare, aderare, interoperabilitate, resurse umane, management,
recrutare, selecţie, formare şi dezvoltare profesională, armată, profesionalizare, motivare,
interacţiune, cerințe ergonomice, post de luptă, tehnică de luptă, militar, mediu de acțiune.
III. SINTEZA LUCRĂRII
Odată cu căderea „Cortinei de fier” şi a încheierii „Războiului rece”, cadrul de
securitate regional european şi internaţional a parcurs, succesiv, o suită de modificări
dramatice conceptuale şi axiomatice cărora întreaga comunitate internaţională a trebuit să le
facă faţă, în special prin adaptare şi reformă. Destabilizarea echilibrului strategic
internaţional, exacerbarea fenomenului secesionist, amplificarea paroxistă a fenomenului
terorist, care a căpătat valenţe globale, creşterea amplitudinii efectelor crizelor umanitare,
ecologice, a dezastrelor naturale şi propagarea acestora cu mult în afara zonelor în care s-au
_______________________________ 7 _______________________________
produs, au impus modificări profunde în modul de abordare a acestora, solicitând din ce în ce
mai pregnant utilizarea sistemului militar, a armatelor, în gestionarea acestora. Fenomene
care în perioada anterioară ţineau strict de stabilitatea şi securitatea internă a unor state, sau
grupuri de state, au devenit acum „obiectul de lucru” al armatelor naţionale, în special prin
alianţele militare din care fac parte.
Pentru asigurarea securităţii, ţările membre NATO (North Atlantic Treaty
Organization) au început să investească în capacitatea de apărare, prin crearea unor forţe
armate regulate, în armamentul necesar dotării acestora, în dezvoltarea industriei care
producea armament şi în potenţialul uman.
Toate aceste transformări au redefinit rolul Alianţei Nord-Atlantice în cadrul de
securitate global şi au impus identificarea unor noi modalităţi de asigurare/impunere a
acestuia.
Intervenţia NATO, sub diferite moduri, în diverse situaţii de criză, în şi în afara zonei
tradiţională de responsabilitate (Afghanistan, Cornul Africii, Marea Mediterană, nordul
Africii), precum şi evoluţiile situaţiei politice şi de securitate din spaţiul ex-iugoslav şi în
Ucraina, au evidenţiat faptul că gestionarea situaţiilor de criză trebuie abordată simultan pe
cel puţin două paliere: intervenţie de securitate şi de susţinere economică.
În aceste condiţii, întregul ansamblu de securitate a trebuit regândit, adaptat,
transformat, într-un cuvânt „modernizat”. Drept urmare, NATO, atât la nivelul structurilor
centrale, cât şi la cel al forţelor armate ale statelor membre a intrat, firesc, într-un proces de
transformare - adaptare - modernizare conceptuală, tehnologică şi ideologică.
În acest context, integrarea euro-atlantică a României a adus după sine o dublă
provocare, respectiv nevoia de reorganizare şi adaptare a sistemului militar românesc pentru
a-şi asigura compatibilitatea cu forţele armate ale celorlalte state membre NATO, în termeni
de standardizare conceptuală, tehnologică şi procedurală, dar şi necesitatea „ajustării din
mers” la noile provocări, la noul mod de a asigura necesarul de securitate.
Pe de o parte, situaţia a solicitat României un efort cantitativ şi calitativ dublu, de
ajungere din urmă şi, concomitent, de adaptare la noul cadru de securitate. Astfel, procesul de
modernizare s-a constituit într-o provocare „fără model”, fiind necesară nu numai studierea şi
replicarea modelului de organizare, dotare şi funcţionare a armatelor unora dintre statele
membre comparabile, dar şi ajustarea progresivă, în ritmul şi pe direcţia de evoluţie a
acestora. În acelaşi timp, totuşi, situaţia s-a constituit şi într-o oportunitate extraordinară
_______________________________ 8 _______________________________
pentru Armata României, procesul complicat de modernizare putând fi derulat într-un ritm
alert spre modelul deja adaptat al armatelor moderne. Acest proces de modernizare putea şi,
înţelept abordat şi derulat, poate fi încă o mare şansă ca Armata României să „sară câteva
etape” şi să atingă rapid un nivel de modernizare similar partenerilor săi nord-atlantici,
tradus plastic într-un singur mod, respectiv în eficienţă. Fiind stabilit astfel ce se urmăreşte, a
mai rămas să se identifice cum să se realizeze acest lucru.
Transformarea şi modernizarea Armatei României constituie un proces perpetuu de
dezvoltare şi integrare de noi concepte, strategii, doctrine, tehnologii şi capabilităţi, cu scopul
de a ameliora gradul de interoperabilitate şi de a spori substanţial eficienţa forţelor proprii,
într-un mediu de securitate volatil. Aceste schimbări au consecinţe directe asupra modului de
organizare şi structurare a forţelor, asupra dotării acestora şi, nu în ultimul rând, asupra
principalei piese a sistemului, respectiv factorul uman, obiectivul final fiind proiectarea şi
realizarea unei organizaţii flexibile şi eficiente, prin agregarea sporului de eficacitate al
elementelor sale constituiente: militar - tehnica de luptă. Dintr-o astfel de perspectivă,
principalele două instrumente de realizare a modernizării sunt managementul resurselor
umane şi finanţarea susţinută a proiectelor de transformare, în termeni de dotare, educaţie şi
instruire.
Utilizarea simultană, coerentă şi susţinută a celor două instrumente este pe deplin
justificată şi pentru că orice proces de reformă în domeniul apărării naţionale aduce după sine
vulnerabilităţi de securitate, diminuând temporar capacitatea sistemului de a-şi îndeplini
misiunile - desfiinţarea şi transformarea unor structuri militare, fără ca cele care urmează să
le preia misiunile, scoaterea din înzestrare a tehnicii militare vechi, dar care ar mai putea fi
exploatată cu rezultate satisfăcătoare pe baza faptului că, în viitor, cândva, se va achiziţiona
tehnică militară modernă, sau mai rău, înlocuirea tehnicii militare vechi de provenienţă
rusească cu tehnică de provenienţă NATO, tot veche şi cu performanţe, uneori, mai reduse,
constituie doar câteva exemple care ar trebui evitate.
Având în vedere că resursa umană reprezintă una dintre cele mai importante resurse a
unei organizaţii, opinăm că la baza procesului de modernizare a Armatei României se află
factorul uman. Reforma resursei umane nu ar trebui, totuşi, să se rezume la diminuarea
numărului de membri, din raţiuni de flexibilitate, ci ar trebui să se constituie într-un proces
complex de construire a unei structuri de personal moderne şi calitativ superioară, care să fie
_______________________________ 9 _______________________________
menţinută la un nivel înalt de performanţă printr-un sistem de management al resurselor
umane unitar și motivant.
În plus, pentru atingerea dezideratului de eficienţă a organizaţiei în ansamblul său,
privită ca un sistem unitar de luptă, este absolut necesară asigurarea eficacităţii maxime a
celulelor sale constituiente, respectiv binomul militar-sistem/post de luptă. Simpla alăturare a
unui militar bine educat/instruit şi a unui sistem de luptă modern nu asigură automat
eficacitatea maximă a ansamblului. Este deci necesară găsirea unei soluţii de agregare
perfectă a acestui ansamblu, prin asigurarea tuturor condiţiilor care ar face binomul militar-
sistem/post de luptă să acţioneze şi să reacţioneze cât mai aproape de parametrii nominali
indiferent de condiţii. Este de datoria factorilor decidenţi să se asigure că viitorul sistem
militar al Armatei României nu se rezumă la o suită de oameni (bine pregătiţi) cărora li se
adaugă un set de echipamente militare (moderne), ci reprezintă mult mai mult, respectiv un
angrenaj bine articulat, format din entităţi de luptă (militar-tehnica de luptă) proiectate să
acţioneze la nivelul de eficacitate aşteptat.
Această perspectivă justifică pe deplin necesitatea acordării unei atenţii deosebite
ergonomiei de fiecare dată când se pune problema achiziţiei de tehnică de luptă sau
proiectării unor structuri militare, pentru asigurarea eficacităţii maxime a acestora. Creşterea
complexităţii tehnicii militare şi costurile foarte mari de achiziţie, concomitent cu
dramatismul consecinţelor erorii umane în exploatarea acesteia, fac absolut necesară
impunerea unor cerinţe de natură ergonomică în proiectarea sistemelor de luptă, pentru a
putea fi stăpânite şi folosite cu eficienţă maximă.
Luarea în considerare a factorului ergonomic este, deci, cu atât mai necesară în cadrul
unui proces amplu de transformare şi modernizare, ca cel prin care Armata României trece în
prezent.
Teza de doctorat cu titlul „ PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI
RESURSELOR UMANE DIN PERSPECTIVA CERINŢELOR ERGONOMICE ÎN
ARMATA ROMÂNIEI ” abordează o temă care se înscrie atât în preocupările prezente cât
şi cele viitoare ale Armatei României, dat fiind faptul că rolul militarului în planificarea şi
executarea operațiilor militare nu numai că nu s-a diminuat ci, dimpotrivă, a sporit odată cu
dezvoltarea tehnicii militare.
Scopul pe care teza de doctorat şi-l propune este acela de a reliefa câteva soluţii de
perfecţionare a managementului resurselor umane în Armata României prin prisma cerinţelor
_______________________________ 10 _______________________________
ergonomice. Teza conceptualizează şi propune direcţii clare de acţiune care să conducă la
realizarea unui model de management al resurselor umane în Armata României, condiţie
pentru succesul procesului de transformare şi modernizare a acesteia.
Alegerea unei astfel de teme de cercetare se datorează dorinţei autorului de a
contribui personal la stimularea procesului de modernizare a forţelor Armatei României, prin
aprofundarea problematicii managementului resurselor umane din perspectiva cerinţelor
ergonomice.
Studiul cuprinzător de factură teoretică al ergonomiei în organizaţia militară este
dublat de experienţa practică de peste zece ani a autorului în structuri de execuţie şi de
conducere în organizaţia militară, ceea ce face ca viziunea acestuia asupra problematicii
abordate să fie una integrată, clară şi foarte bine structurată.
Tema tezei de doctorat este actuală, justificată şi importantă mai ales dacă avem în
vedere faptul că iniţiativele pe plan naţional în acest domeniu se află într-o fază incipientă,
iar la nivelul Armatei României sunt ca şi inexistente.
În acest demers, autorul şi-a propus atingerea următoarelor obiective:
identificarea schimbărilor intervenite în Armata României în contextul integrării în
NATO și UE;
radiografierea activităților de management al resurselor umane în Armata României;
fundamentarea importanţei ergonomiei în procesul de instruire a personalului militar
şi civil din armată;
identificarea argumentelor suport pentru integrarea cerinţelor ergonomice în
proiectarea sistemelor şi posturilor de luptă;
determinarea gradului actual în care ergonomia influenţează managementul resurselor
umane în Armata României şi, comparativ, în alte armate din state membre NATO;
efectuarea unei cercetări cu privire la utilitatea ergonomiei în managementul
resurselor umane din Armata României;
analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) a stadiului actual de
implementare a cerințelor ergonomice în proiectarea posturilor de luptă în vederea
asigurării sănătății și securității personalului militar și civil din Armata României;
identificarea unor direcții de perfecționare pentru problematica anunțată prin titlul
tezei.
_______________________________ 11 _______________________________
Conţinutul tezei de doctorat clarifică majoritatea aspectelor subsecvente temei de
cercetare, prezintă modele de management şi programe în domeniul ergonomiei din armatele
aliate, insistând asupra necesităţii continuării procesului de modernizare a Armatei României
prin luarea în considerare a factorului uman şi a ergonomiei, în paralel cu adaptarea
legislaţiei în domeniu.
Totodată, lucrarea aduce în prim plan şi elemente de noutate managerială pentru
domeniul militar, punctând necesitatea integrării ergonomiei în managementul general al
organizaţiei militare şi, în mod particular, în cel al resurselor umane, ca o garanţie a asigurării
calităţii personalului şi, în extenso, a sistemului militar-tehnică de luptă-mediu de acțiune.
Capitolul 1- intitulat “Armata României în contextul integrării în NATO şi UE” -
analizează sistemul militar român actual pe fondul integrării în structurile euroatlantice.
Chiar dacă studiul abordează într-un cadru larg procesul de reformă în Armata
României, obiectivul principal al capitolului îl constituie reliefarea legăturii intrinseci
dintre modernizarea instituţiei militare şi managementul resursei umane, elementul central
fiind omul ca membru al organizaţiei.
Odată cu integrarea euro-atlantică, Armata României este implicată direct în
eforturile de gestionare a noilor provocări la adresa securităţii internaţionale. În acest context,
misiunile trasate acesteia sunt din ce în ce mai diverse, de la cele de apărare naţională, la
misiuni în afara teritoriului naţional, de stabilitate sub egidă ONU, în cadru aliat sau în
coaliţii multinaţionale.
Toate acestea au influenţat şi influenţează procesul de modernizare a Armatei
României, având repercusiuni asupra sa şi dictează modul în care se realizează
managementul resurselor umane în Armata României.
Totodată am insistat asupra implicaţiilor (P. Duţu, 2005) integrării României în
NATO şi UE (Uniunea Europeană) asupra managementului resurselor umane din Armata
României (implicaţii sociale, cantitative, calitative, militare şi normative).
Concluzia personală a acestei secţiuni de analiză este aceea că managementul
resurselor umane s-a adaptat procesului de reformă şi se reajustează în paralel cu acesta. Este
orientat şi angajat pe o traiectorie benefică instituţiei militare, urmând a trece printr-o serie
nouă de ajustări odată cu punerea în practică a amplelor programe de înzestrare planificate.
Capitolul al 2-lea, intitulat “Managementul resurselor umane în Armata
României”, analizează teoretic şi prin aplicare la instituţia militară, respectiv a Armatei
_______________________________ 12 _______________________________
României, principalii piloni ai managementului resurselor umane: planificarea resurselor
umane, promovarea resurselor umane, recrutarea şi selecţia resurselor umane, formarea şi
perfecţionarea profesională a resurselor umane, evaluarea performanţelor resurselor umane,
motivarea resursei umane, precum şi securitatea şi sănătatea în muncă a resurselor umane.
Modelele conceptuale, cum ar fi Modelul strategiei de resurse umane (M. Armstrong,
2003), Succesiunea activităţilor specifice (A. Manolescu, V. Lefter, A. Deaconu, 2007) sau
Sistemul de recompense au fost aplicate cazului particular al Armatei României, în vederea
identificării unei modalităţi de formalizare conceptuală a managementului resurselor umane
în instituţia militară.
Totodată, sunt explorate şi analizate teoretic relaţia dintre ergonomie şi strategia de
management în general, precum şi între ergonomie şi strategia de dezvoltare a organizaţiei
militare în particular.
Concluzia la care ajungem este aceea că ergonomia nu are valenţe strategice
implicite, nu reprezintă un scop în sine, dar este un factor definitor în construirea avantajului
competitiv; drept urmare ergonomia trebuie luată în seamă la stabilirea strategiei şi, mai
departe, să reprezinte un instrument de aplicare a acesteia în vederea îndeplinirii scopului
strategic al organizaţiei militare
În Capitolul al 3-lea al lucrării, intitulat “ Analiza managementului resurselor
umane din perspectiva cerințelor ergonomice în organizația militară”, am prezentat
rezultatele unui studiu privind aplicarea, formală sau informală, a principiilor ergonomiei în
organizația militară.
Plecând de la ideea că ergonomia reprezintă o componentă a managementului
resurselor umane şi o direcţie modernă de dezvoltare a acestuia (A. Manolescu, 2010), am
încercat să prezint valenţele practice ale ergonomiei aplicabile instituţiei militare şi Armatei
României în particular.
Luând în considerare realitatea câmpului de luptă modern, hipertehnologizat şi cu
ritmuri de desfăşurare a acţiunilor (timpi stimul-reacţie) extrem de rapide, principiile
ergonomiei nu trebuie să fie ignorate la proiectarea sistemică a angrenajului de luptă militar -
sistem de foc/post de luptă - mediu de acțiune. Implementarea cerinţelor ergonomice în
domeniul militar permite optimizarea funcţionării sistemului militar-tehnică de luptă,
condiţie esenţială pentru asigurarea unei capacităţi de luptă reale a forţelor Armatei
României. Înzestrat natural cu o multitudine de însuşiri fiziologice şi biologice, coordonate
_______________________________ 13 _______________________________
organic între ele, militarul are posibilitatea adaptării la situaţii extreme, dar nu va putea
depăşi niciodată anumite limite care, doar prin aplicarea corectă a principiilor ergonomiei, ar
putea fi estompate. Aplicarea corectă impune realizarea unor cercetări prealabile serioase,
aceasta fiind prima dintre direcţiile de acţiune apreciate de autor ca fiind absolut necesare a fi
urmate în procesul de modernizare a Armatei României.
În ansamblu, autorul consideră că principalul rol al ergonomiei în procesul de
modernizare a Armatei României va fi acela de a impune criteriile de luare în considerare a
factorului uman la proiectarea/achiziţia de tehnică militară, la proiectarea subsistemelor
organizaţionale, la selecţionarea şi instruirea specialiştilor, la formarea echipajelor, la
pregătirea morală a personalului militar, scopul final fiind optimizarea capacităţii de luptă a
sistemului.
În Capitolul al 4-lea al lucrării, intitulat “Aspecte ale managementului resurselor
umane din perspectiva cerințelor ergonomice în unele armate ale țărilor membre
NATO”, sunt prezentate câteva modele de aplicare a ergonomiei în unele state membre
NATO. Capitolul nu se doreşte neapărat o analiză comparativă, ci vizează strict
exemplificarea şi justificarea argumentelor autorului privind necesitatea luării în considerare
a ergonomiei în strategia de dezvoltare a Armatei României, argumente prezentate în
capitolul anterior.
O bună înţelegere a fenomenului dezvoltării managementului resurselor umane, a
transformărilor care au loc în Armata României, din perspectiva cerințelor ergonomice, nu ar
fi fost posibilă în absenţa unei comparaţii cu situaţia existentă în unele din armatele
reprezentative NATO.
Pe fundalul acestor realități, capitolul al 5-lea al lucrării prezintă rezultatele unui
studiu de caz pe tema “Analiza managementului securităţii şi sănătăţii personalului
militar şi civil din perspectiva cerinţelor ergonomice în Armata României”, care-și
propune identificarea principalelor căi de îmbunătățire a managementului securității și
sănătății personalului militar și civil din Armata României, prin studierea microclimatului, a
condițiilor de muncă în care militarii îşi desfăşoară activitatea zilnică, precum şi cunoaşterea
caracteristicilor tehnico-tactice ale echipamentului militar, în scopul creării unui echilibru
optim între om şi mediul său de lucru, reducerii efortului şi creşterii posibilităţilor de
concentrare în executarea sarcinilor zilnice.
_______________________________ 14 _______________________________
Scopul cercetării este acela de a evidenția măsura în care dimensiunea ergonomică a
managementului resurselor umane din Armata României influențează nivelul de securitate și
sănătate al personalului din Armata României.
Obiectivele cercetării:
evidențierea opiniei personalului din Armata României cu privire la utilitatea
cerințelor ergonomice în proiectarea, alocarea și desfășurarea acțiunilor lor;
analiza stadiului actual de valorificare a cerințelor ergonomice în proiectarea și
funcționarea postului de luptă al personalului din Armata României;
evidențierea percepției personalului din Armata României cu privire la influența
cerințelor ergonomice asupra siguranței și sănătății lor;
analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) a stadiului actual de
implementare a cerințelor ergonomice în proiectarea posturilor de luptă în vederea
asigurării sănătății și securității personalului militar și civil din Armata României.
Metoda de cercetare folosită este ancheta pe bază de chestionar. Informaţiile
obţinute cu ajutorul chestionarului au fost supuse unei analize de conţinut, utilizând
Programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences).
Capitolul al 6-lea, intitulat “Direcţii de perfecţionare a managementului
resurselor umane din perspectiva cerinţelor ergonomice în Armata României”, prezintă
propunerile autorului pentru dezvoltarea unui Program Ergonomic în Armata României,
crearea unui cadru legal pentru derularea unui astfel de program, realizarea unei structuri
responsabile în domeniul ergonomiei, precum și asigurarea celorlalte elemente/instrumente
necesare realizării securității și sănătății în muncă care ar avea consecințe pozitive atât pentru
Armata României cât și pentru activitatea militarilor.
Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor generale ale autorului, formulate pe
baza materialelor bibliografice studiate şi a rezultatelor studiului de caz şi a cercetării
efectuate.
Materialul bibiografic studiat şi exploatat în vederea realizării acestui demers ştiinţific
include lucrări de referinţă în domeniul managementului resurselor umane, studii, acte
normative şi regulamente referitoare la managementul resurselor umane în armată, legi şi
dispoziţii, precum şi materiale publicate în mediul virtual, pe site-uri oficiale ale unor
instituţii, blog-uri şi forum-uri informale.
_______________________________ 15 _______________________________
Lucrarea este structurată în 6 capitole, desfăşurate pe 281 pagini, care conţin 39 de
figuri, 8 tabele, 10 anexe şi 239 de referinţe bibliografice.
Preocupările de studiu şi autoperfecţionare personale, specificul domeniului
profesional în care îmi desfăşor activitatea şi discuţiile aprofundate purtate în mijlocul
colectivului de Managementul Resurse Umane din Academia de Studii Economice București,
m-au ajutat să-mi structurez ideile, să-mi clarific conceptele, să-mi proiectez cercetarea
doctorală și să-mi exprim opiniile în legătură cu demersurile pe care le putem iniția pentru
valorificarea factorilor ergonomici în activitatea Armatei României.
Lucrarea poate fi îmbunătățită și dezvoltată ulterior. Consider însă că ea constitue una
dintre primele încercări de aprofundare a managementului resurselor umane în organizaţia
militară din pespectiva cerințelor ergonomice şi, din acest motiv poate constitui baza de
plecare pentru cercetări ulterioare ale specialiștilor din domeniul militar, precum și pentru cei
care investighează particularitățile și evoluțiile recente din managementul resurselor umane.
În final, trebuie să subliniez faptul că în efortul depus pentru elaborarea tezei de
doctorat am fost permanent susţinut şi coordonat de către conducătorul ştiinţific, doamna
prof. univ. dr. Deaconu Alecxandrina, precum și de către domnul prof. univ. dr. Aurel
Manolescu, ale cărui preocupări în domeniul ergonomiei sunt amplu reflectate de lucrările
științifice publicate în România.
