?-ln esen!5, aceasti carte oferi o modalitate de
vindecare a TmprSgtierii mentale cronice care a devenito obisnuintd a vietii moderne
DanielGoleman
revolutia atentiei
x.mwffi $m nffim p eitffi r$$ mxtrffi ffi re$ & nxsx $.m
m rnn$rx$X$ fmnm fcxeexX$NatH
B. Alan Wallace
Editura ATMANyriryte inawtru'.
revolutia atentiei
dJslr Editura ATMANh A$A f'l pritzttt ia;Mtru..
CuprinsCuvint lnainte
PrefatiPovestea mea
MulPmiri
IntroducereMaleabilitatea atenf ieiZeceetape ale dezvoltirii atenfiei
Trei tehniciInterludii
feluri gi aEtePtiri
Etapele de inceput:
CON$TIENTIZAREA RESPIRATIEI
Etapa intAi: atenfia direcfionatiPractica: conqtientizarea respiraliei
Interludiu: iubire plinl de bunitateAlegerea fericirii autentice
I
5
8
11
13
t720
2t23
24
qi relaxarea 35
Postura 35
Practica 37
Reflecfii asupra practicii 39
Un mod de viafi axat Pe atenfie 42
29
31
47
48
Echilibrul conativ 9ievaluarea Prioritifilor 49
Gisirea timPului 51
Meditalie asupra iubirii pline de bunltate 52
Etapaa doua: atenfiacontinui 55
Practica 58
Conqtientizarearespira{ieigistabilitatea 58
Reflec{ii asupra practiciiUn mod de viafi axat pe atenfie
Interludiu: compasiuneaMeditalie asupra compasiunii
Etapa a treia: atenfia perfecfionatiPractica: congtientizarea respira{iei
gi intensitateaReflecfii asupra practiciiUn mod de a trii axat pe atenfieSi ne pregitim pentru o expedilie
1. Un mediu adecvat2&3. Se avem pufine dorinfe gi
si fim mulpmigi4. Mai puf ine activitif i5. Disciplina eticd6. Eliminarea gAndurilor compulsive
Interludiu: bucuria empaticiMedita{ie asupra bucuriei empatice
Etapri a patra: atenfia riguroasiPractica: congtientizarea respirafiei
gi semnul dobdnditReflecfii asupra practiciiUn mod de viafi axat pe atenfie
Interludiu: egalitateaMeditalie asupra stirii de egalitate
Etapele intermediare:
FIXAREA MINTIIEtapa a cincea: atenfia controlati
Practica: fixarea minfiiin starea sa naturali
Reflecfii asupra practicii
6l64
7t74
77
81
82
86
88
89
9L
92
92
93
95
96
99
104r06110
u3tt7
12t
r23
129
131
lnterludiu: tonglen - ,,a dirui gi a primi"Meditafia tonglen
Etapa a gasea: atenfia linigtitiPractica: fixarea min{ii
in starea sa naturald -sondind profunzimile
Reflec{ii asupra Practicii
t47148
151
154r57
Interludiu: visarea lucidlPractica in timPul zilei 167
Etapa a gaptea: atenfia pe deplin linigtitl I75Practica: fixarea minlii
in starea sa naturali -observdnd miqcarea minlii I77
Reflec$i asupra practiciiConqtientizarea
qi viziunea contemPlativi I78ExplorAnd nivelul fu ndamental
relativ al congtiinfei 181
Interludiu: visarea lucidi -practica ln timpul noPfii 187
Etapele avansate:
CON$TIINTA ITUMINATOARE lel
Etapa a opta: atenfia focalizatlPractica: Congtientizarea congtientiziriiReflecfii asuPra Practicii
Interludiu: yoga stirii de vis -Practica ln timpul zilei
Yoga stirii de vis - practica in timpul zilei
Etapa a noua: Stabilitatea atenfieiPractica: congtientizarea fbri obiect
Reflecfii asuPra Practicii
193
t96198
205209
2TI2t22t3
Interludiu: yoga stirii de vis _practica ln timpul nopfii
Yoga stdrii de vis _practica in timpul nopfii
Etapa azecea,shamathapractica: rimdndnd in
vacuitatea luminoasiReflecfii asupra practiciiAntrenamentul intreit
Concluzie: o privire in viitor$tiinfa moderni gi potenfialul shamathaO viafi plind de sensCiutarea fericirii autenticeCiutarea adevdruluiCiutarea virtufii
Anexi
Note
219
222
225
232
235
236
24r24t245246247
248
25r
257
Etapele de inceput:
CONSTIENTIZAREAt
RESPIRATIEI
EtapaTntii:
ATENTIA DIRECTIONATAtt
Pd-u dintre ceie zece etape ce conduc la
obginerea stlrii de shamatha, este numitb atenliadirec{ionatd. Semnul care ne arati ci arn parcurs
aceasti etapl este capacitatea de a ne men{ine aten{ia
timp de una-doui secunde asupra obiectului ales
pentru meditalie. Daci acesta este unul complicat,ca in vizualizirile complexe, timpul necesar pAlila reugiti poate fi de z:Je sau sipt[mini. Dar daciobiectul ales este respirafia, putem reuqi din prima.
Capacitatea de a fi congtient este esenliali inpractica shamatha. Conqtien{a in acest context diferloarecum de felul in care este prezentati actualmente
de invi{itorii contemporani ai meditaliei. De
exemplu, maeqtrii in vipassana o definesc ca o stare
de aten{ie lipsiti de orice judecatd, clipd de clipi,cu privire la orice se iveqte. in contextul stirii de
shamatha, totuqi, starea de conStienld se tefetd la
atenfia continui la un obiect familiar, fbri distragerisau momente de uitare.
B. Allan Wallace - Revolutia atentiei
Aceasti primd etape a atenliei direclionate esteobfinute prin puterea auzului. Conform traditieibudiste, cel mai eficient mod de a obtine noicunogtinle este de la un profesor experimentat gicunoscitor. int1i auzi invdfitura, apoi urmeazi cititul,studiul, practica. Puterea auzului se referi atAt la aasculta inv6{dtura, cdt gi la a citi despre ea, in specialcind nu intdlnim niciun profesor autentic.
Unul dintre primele semne de progres inpractica shamatha este pur gi simplu s6 observimcAt de haotici ne este mintea.'irr."rie- si rdmdnematenfi, dar gAndurile ne fug aiurea, gi alunecdmintr-o stare de absen![ a focalizlrii. Oameniicare nu se agazd niciodatd in ticere ciutdnd s6_siconcentreze mentalul pot tr6i cu iluzia ci mintea loreste calmd gi adunat6. Doar atunci cdnd incercdmsi ne direcliondm atenfia, citre un singur obiect,timp de cAteva minute, devine vizibil cnt de agitati gifragmentati ne este atenfia. Din perspectivi budisti,o minte neantrenatl suferi de deficit de aten]ie gihiperactivitate, fiind astfel disfunc{ionald.
Ca un elefant sdlbatic, o minte neimbldnzitipoate produce daune enorme at6t noui, cAt qi celordin jurul nostru. in afara oscilafiei dintre deficitulde atenfie (in care suntem pasivi) gi hiperactivitate(in care suntem activi), o minte normald neantrenatirevarsi compulsiv un guvoi toxic de gdnduriritdcitoare, de care se agafi obsesiv, purtatl dintr_opoveste intr-alta. Tulburdrile deficit de atenfie/hiperactivitate gi cele obsesiv/compulsive nu selimiteazi doar la persoanele bolnave mental; o mintenormali este inclinatd citre asemenea dezechilibre,de aceea oamenii obignui{i experiment eazd atdt de
Etapa intai:atenlia direclionattr
multe suferinle mentale! Asemenea tulburiri sunt
simptomele unei minli dezechilibrate.
Aceste doui tendinfe disfunc{ionale par si fie
intrinseci minlii. Hiperactivitatea este caracteizatitde excitare, agitafie, distragere, in timp ce deficitulde aten{ie este caracterizat de lene, inerfie, letargie.
CAnd mingile noastre sunt subiectul acestor douidezechilibre, avem prea pufin control asupra a ceea ce
se petrece in mentalul nostru. Putem crede in voin!6
liberl, dar cu greu ne putem numi ,,liberi" dacinu suntem capabili si ne focaliz[m propria aten[ie
la voinfi. Niciun filozof sau cercetitor al cognilieinu trebuie s[ ne avertizeze cil nu intotdeauna
comportamentul nostru este ghidat de liber-arbitru
- aceasta devine evident atunci cdnd incercim si ne
menlinem atenfia focalizati asupra unui obiect ales.
Astfel, practica noastri de a men{ine atenfia
focalizat| asupra respira{iei, consti in prelungirea
stirii noastre de conqtien{[ asupra respira{iei.
Deqi aceasta necesiti o minte in alerti, vigilentd, o
asemenea focalizare nu ar trebui si fie tensionatl,
ci echilibrati. Cdnd descoperim cd am fost distragi
de la obiectul meditaliei, va fi poate firesc si ne
adunim cu mai multi putere, focalizdndu-ne cu
mai multi atenfie. Aceasta se observi in expresiile
faciale ale oamenilor care urmlresc si se focalizeze:
buzele se str6,ng, sprtncenele se apropie, fruntea
se rideazl. Ei se concentteazd, dar ca un suc de
portocale - fluiditatea e stoarsd din mintea lor! Daciwei s[ te concentrezi o perioadi scurti de timp 9i
nu te deranjeazb efectele secundare ale tensiunii gi
oboselii, poli urma strategia de mai sus. Dar dacl
34 B. Allan \4/allace - Revolulia atenliei
vrei se urmezi calea shamatha, ai nevoie de o soluliealternativi.
Am descoperit acest fapt prin experienfi. lntimpul primei mele retrageri shamatha ae iungaduratd, am fost plin de entuziasm. Am vrut se prohtla maximum de qansa rari pe care o aveam, pentru cdmeditam in India sub indrumarea lui Dalai iama! Nuaveam griji financiare, iar nevoile mele materiale imierau ugor implinite. Tot ce trebuia si fac era si puninvifiturile primite in practici. M_am ddruit
"..rtuiantrenament cu toatd puterea.
Md trezeam in fiecare diminealila 3.30, excepfieo singuri dati cind m-am trezit la 3.45 qi am fostsupdrat pe mine ci fusesem neglijent. Entuziasteram, dar atdt de rigid! Manualele tibetane asuprameditaliei shamatha pe care le studiasem de_alungul anilor sus{ineau ci tipul de atenfie necesarla inceputul unei asemenea practici era ,,profundfocalizat", aga ci am incercat cAt de mult am pututsd opresc mintea din hoindreali. in decurs de cAtevasdptimAni, acordAnd multe ore pe zi meditaliei, mi_am putut menline atenfia asupra obiectului ales timpde jumitate de o16. Am fost incdntat cd am progresatatdt de rapid.
Totugi, pe misurd ce. siptdmdnile treceau,am devenit din ce in ce mai obosit. Mi scurgeamatAt fizic, cAt qi mental, bucuria practicii a scizutcorespunzitor gi am sim(it ci atenfia mea nu se maitkrz.volta. Ce fusese gregit? M6 striduisem prea tare.I)ractica shamatha implici echilibrul minfii, 9i aceastainclude echilibrul intre efortul depus in antrenamenttri rt'lirxare.