iulie 2012 ............................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

meda.borcescu@ziuacargo.ro

Director Publicitate

Violeta Burlacu

violeta.burlacu@ziuacargo.ro

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

radu.borcescu@ziuacargo.roMembru\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Redactori

Magda Severin

magda.severin@ziuacargo.ro

Alexandru Stoian

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

cristina.tobescu@ziuacargo.ro

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla RH Printing

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

ÎÎ n ultima vreme, sunt bom -bar dat cu tot mai multe ofer -te privind televiziunea princablu, telefonia sau ser vi -ciile de internet. ªi, deºi, de

fiecare datã, ofertele sunt tot maiatractive, cel puþin eu am decis sãnu schimb furnizorii.

Transporturile reprezintã unserviciu, care, din multe punctede vedere, se aseamãnã cu oricarealt serviciu. La prima vedere, toþifurnizorii oferã acelaºi lucru ºiclienþii sunt tentaþi sã facã selecþiadoar pe baza preþului.

ªi totuºi, atunci când eu amdecis sã rãmân la vechii furnizori,nu a fost o neglijenþã sau o nepã -sa re legatã de diferenþa nu preamare de tarif ºi nici mãcar un gestde prietenie sau loialitate. Un ser -vi ciu este mai mult decât preþullui ºi, astfel, am decis sã nu schimbfurnizorii deoarece serviciile func -þioneazã bine, iar atunci când aparprobleme, rãspunsul este rapid.

În transporturi, discutãm deani de zile despre dezvoltarea par -teneriatelor între operatori ºi cli -enþii lor, despre contractele openbook, ce pot întãri asemenea par -te neriate, iar rezultatul... nimic nuse schimbã. Nu importanþa pre þu -lui este îngrijorãtoare, ci faptul cã,practic, acesta a rãmas singurulcriteriu care duce la semnarea unuicontract.

Nu mã aºtept ca un client detransport sã refuze cea mai ieftinãofertã de transport, dacã aceastaeste funcþionalã, dar, în atâþia aniîn care s-a acumulat experienþã,cred cã puteam ºi trebuia sã avembine conturate elementele ce de -fi nesc calitatea în transporturi.Unde sunt indicatorii de perfor -man þã despre care discutãm latoate conferinþele? Câte companiisunt pregãtite sã îi utilizeze, sãurmãreascã respectarea lor ºi sãia decizii pe baza rezultatelor ob -þinute?

Din pãcate, realitatea aratã cãmajoritatea jucãtorilor de pe piaþãse ghideazã doar dupã preþ. Sigur,pe lângã preþ, cerinþele sunt com -

ple xe, dar eventualele dificultãþicare apar pe parcursul derulãriicontractului le rezolvã fiecare cumpoate ºi nu sunt cuantificate dinpunct de vedere al costurilor pecare le genereazã ºi, astfel, preþulcel mai mic rãmâne argumentulfor te, în ciuda problemelor ge ne -rate.

Bineînþeles, inclusiv compa ni -ile de transport ce pun accent pesiguranþã ºi calitate sunt obligatesã îºi ajusteze permanent tarifelepentru a rãmâne pe piaþã ºi, înacest fel, printre clienþii de trans -port se rãspândeºte opinia cã poþibe neficia de cele mai mici tarifeºi, totodatã, de calitate în trans -porturi.

Este ca ºi cum în faþa ghiºeuluide închirieri autoturisme ai so li -ci ta un Trabant, cu gândul cã numai sunt prea multe astfel deautoturisme ºi poate vei primi olimuzinã scumpã la preþ de Tra -bant. Toatã lumea ar trebui sã în -þe leagã cã aºa ceva nu este posibil- un serviciu ieftin ridicã problemede calitate, iar atunci când tarifelede transport sunt sub costurilecalculabile, mai devreme sau maitârziu vor apãrea problemele.

Parteneriatele duc la costurifinale mai mici pentru clienþi, aces -ta este adevãrul, dar cum sã des -co peri avantajele unui sistem ba -zat pe încredere reciprocã atuncicând eºti în permanenþã la vânã -toa re de preþuri mici?

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Practicane omoară

iulie 2012 ............................................................................................................................

SU

MA

R

5.......................................................................................................................... iulie 20124

SU

MA

R

{{TTIIRRII 66-67

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre transportul regulat de persoane 7

EEVVEENNIIMMEENNTT� am MARFĂ, caut

TRANSPORT 8-9

� Cerinţe diversificate pentru o piaţă diversificată 10-14

� Românii se mişcă în zona extracomunitară…pentru profit 16-18

� Contractele de Transport şi Expediţieîn viziunea Noului Cod Civil 20-21

� Comportamentele pozitive se pot învăţa 22� Augustin Hagiu, consilier personal al

directorului general ARR 23

PPRREE IIAAAAOptimism moderat 24-26

IINNTTEERRVVIIUUComerţul electronic învârte roţile curierilor 30

LLAANNSSAARREENoul Iveco StralisWorking on the Hi-Way 30-32

PPRREEZZEENNTTAARREEVolvo I-SeeDiferenţă... vizibilă 34-35

{{TTIIRRII 56

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂPasaj subteran la Piaţa Sudului - prima lucrare cu fonduri REGIO din Capitală 58

FFOOCCUUSSPodul dintre Calafat şi Vidin, întârziat de bulgari 59

OOFFFF--RROOAADD SSHHOOWWTatra revine în România 60-61

IINNTTEERRVVIIUUCând va avea loc atribuirea? 68-69

PPRREEMMIIEERRĂĂSetraA apărut Seria 500 70-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 iulie - 15 august 2012 74

IINNEEDDIITTStadionul Olimpic din Londra 62-64

DDRRIIVVEE TTEESSTTFamilia Dacia s-a mărit 36-38

PPRREEMMIIEERRĂĂAntos - distribuţie optimă 39

EEVVEENNIIMMEENNTTAnvelope „inteligente“ 40-41

IINNVVEESSTTIIŢŢIIIIPeste 20 milioane lei pentru un complex ultramodern pe A1 42-43

{{TTIIRRII LLOOGGIISSTTIICCĂĂ 44

EEVVEENNIIMMEENNTT� Costul logistic, cu cel puţin 10-15%

mai mare în România 45� bestLog - momentul bilanţurilor 46-47� Carpathia-Express, eficienţă

pe calea ferată 51-53

SSTTUUDDIIUU DDEE CCAAZZIntegrarea sistemului IT la nivelul Portului Valencia 48-50

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (32) 54

GRUPUL LA NIVELÎNALT RECOMANDĂDESCHIDEREATREPTATĂ A PIEŢEI UE

În iunie 2011, un grup la nivelînalt alcãtuit din oameni de ºtiinþãa fost însãrcinat sã redacteze unraport cu privire la situaþia pieþeiUE a transportului rutier demarfã. Grupul la nivel înalt estede pãrere cã printr-o deschideretreptatã a pieþei se va sporiflexibilitatea operaþiunilor ºiconcurenþa pe pieþele naþionale,garantându-se, totodatã, oconcurenþã loialã ºimenþinându-se norme socialeadecvate. Comisia va lua înconsiderare aceste concluzii înpropriul raport privind situaþiapieþei UE a transportului rutier demarfã, raport care urmeazã sã fiepublicat în 2013. Recomandãrilescot în evidenþã avantajele

economice, sociale ºi ecologiceale deschiderii pieþeitransportului rutier, în careoperaþiunile de cabotaj sunt încãlimitate la aproximativ 2% dinansamblul operaþiunilor detransport naþional contra cost înnumele terþilor. Grupul la nivelînalt propune o deschidereflexibilã ºi treptatã a pieþelornaþionale de transport rutier, caresã fie însoþitã de mãsuri menitesã garanteze cã existã mânã delucru suficientã, cã normele suntaplicate corect ºi cã poate fipromovatã inovarea. Se recomandã, printre altele:• sã se ia mãsuri pentru a facemeseria de ºofer mai atractivã;• sã se asigure condiþii echitabilede concurenþã printr-o aplicareclarã ºi eficientã areglementãrilor;• sã se deschidã treptatcabotajul;• sã se prevadã obligaþia ºoferilor

care desfãºoarã activitãþi decabotaj ce nu au legãturã cutransportul internaþional sã apliceaceeaºi legislaþie a munciiprecum concurentul lor local;• sã se promoveze inovarea îndomeniul transportului rutierpentru a contribui la atingereaobiectivului privind creºtereaeficienþei ºi a sustenabilitãþiitransportului rutier de marfã.Grupul recomandã în modspecial sã se introducã douãtipuri diferite de cabotaj:• cabotajul limitat în timp ºi legatde curse de transportinternaþional, care se poatedesfãºura o perioadã scurtã detimp• ºi cabotajul nelimitat în timp ºiindependent de curse detransport internaþional, care sepoate desfãºura o perioadã mailungã de timp ºi care ar fi supusunei proceduri de înregistraremenite sã garanteze cã ºoferiiimplicaþi aplicã legislaþia munciiconcurentului lor local.

DAF XF105 ESTE„CAMIONULTRUCKSTAR AL ANULUI2012”

Revista Truckstar, dedicatãºoferilor din Olanda, a desemnatDAF XF105 drept „CamionulTruckstar al anului 2012”.Modelul de top de la DAF a primitpremiul în urma unui testcomplex comparativ între toatemodelele de top ale celor ºapteproducãtori de camioane dinEuropa, efectuat de cãtre un juriuformat din ºoferi profesioniºti.Este pentru prima oarã cândTruckstar, cea mai importantãrevistã dedicatã ºoferilor decamioane din Olanda, a organizatpropriul concurs „Camionulanului”. Juriul a fost format din 21de ºoferi profesioniºti. Timp detrei zile, aceºtia au condus ºi auevaluat cu severitate toatemodelele de top, pentrutransport la mare distanþã, înspecial din punct de vedere alcaracteristicilor de conducere ºial confortului cabinei. Testul acuprins toate modelele de top,cu cele mai mari cabine.

„Departe de mine gândul cã mo -torina furatã de ºoferi nu este impor -tantã în economia unei firme! La câtemijloace de control sunt însã folositepentru a-i da de capãt acestui fe no -men, mi se pare cã se pedaleazãprea mult pe furturile ºoferilor. Ammai spus-o ºi altãdatã - stãpânul la -com învaþã sluga hoaþã! Plata nor -ma lã a muncii prestate va aduce cusine ºi dispariþia fenomenului. Cinenu se conformeazã trebuie eliminat,trecut în cazierul firmei ºi dat maideparte ca sã se ºtie. Motorina neac -cizatã are în mod sigur o altã pro -ve nienþã, legatã în special de afa -ce rile gulerelor albe. Chestia cufur turile ºoferilor este o vrãjealã, nudin acestea s-au trimis trenuri întregiîn fosta Iugoslavie sau se menþinpar curi întregi de autovehicule înacti vitate. Sã fim serioºi! ªoferul ãladu bios cu furtunul într-o mânã ºicanistra în alta a dispãrut de mult!Ãla modern cu cardul furã o datã, sãzicem 600-1000 de litri, dupã caree prins ºi dat afarã. Dar dacã un parcîntreg stã în câteva sute de litri demotorinã furatã înseamnã cã trebuiesã ne apucãm de altã meserie. Aºacã: gulerele albe domnilor, gulerelealea...“, a comentat Laurenþiu Mirea.

ªi Codrin crede cã cele mai maricantitãþi nu sunt din rezervoare, cidin alte surse.

„Este aproape de bun simþ cãnu se poate susþine o activitate fãrãprofit, din calcule, decât dacã preþulcarburantului acoperã pierderile. Sepleacã cu tona de COCART nu cu2-3 canistre de rezervã. Oricum, cinese crede îndreptãþit sã dea primul cupiatra? Se furã pe rupte din preþulde transport (sã se facã profit dinreducerea costurilor pentru a acoperipierderile sau preþurile prea mici,cicã pentru a fi competitivi, a celorce folosesc servicii de transport).Rãspunsul cã nu se poate da maimult a ajuns ceva normal! Dar lacomisioane nu se renunþã. Într-unfinal: nu e prost cine cere (transportieftin), ci e prost cine oferã (camionde 20 t la tarif de papuc)“, a arãtatCodrin.

iulie 2012 ............................................................................................................................

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

7

{TIR

I

.......................................................................................................................... iulie 20126

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

DDeesspprree ttrraannssppoorrttuullrreegguullaatt ddee ppeerrssooaanneeCCâânndd aarr ttrreebbuuii ssăă aaiibbăă lloocc aattrriibbuuiirreeaa uunnuuiinnoouu pprrooggrraamm ddee ttrraannssppoorrtt??

Puteþi transmite comentariile

dumnea voastrã direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Pânã la finalul acestui an, noul program de transport urmând sã aibãvalabilitate 5 ani.

2. Actualul program sã fie prelungit un an, iar ulterior piaþa sã fie liberalizatã.3. Actualul program sã fie prelungit pânã în 2018.

Motorina furată - sursă pentru tarife de dumping

Volvo Trucks prezintã un noumotor conceput pentrustandardele ridicate de mediuEURO 6. Emisiile de oxid deazot au fost reduse cu 77 deprocente, iar cele de particuleau fost înjumãtãþite. Primul carese înscrie în aceste cifre estemotorul Volvo D13 de 460 CPcare echipeazã în prezent maibine de o treime dinautocamioanele Volvo.„Volvo FH beneficiazã de unnou motor EURO 6 de 460 CP,optimizat pentru transport rapidºi eficient din punct de vedereal consumului. Primeleautocamioane cu noul motorvor fi disponibile în primãvaraanului 2013", declarã MatsFranzén, manager în cadruldepartamentului de planificareºi strategie motoare la VolvoTrucks.Volvo D13 Euro 6 se bazeazãpe fiabilul motor Volvo EURO 5.Ca ºi acesta, noul motordispune de ºase cilindri în linie,cu tratare ulterioarã a gazelorde eºapament (SCR). Pentru arãspunde noilor cerinþe privindemisiile, în plus este utilizatã ºitehnologia de recirculare agazelor de eºapament (EGR),precum ºi un filtru de particulediesel (DPF). Sistemul SCR,care transformã oxidul de azotdin gazele de eºapament înazot inofensiv ºi vapori de apã,

este integrat împreunã cu filtrulde particule într-o unitatecompactã care necesitãminimum de spaþiu posibil.Filtrul de particule carecapteazã ºi incinereazãparticulele microscopice dingazele de eºapament esteregenerat automat în timpulfuncþionãrii. EGR este utilizat înprincipal pentru a creºtetemperatura gazelor deeºapament când temperaturamotorului nu este suficient deridicatã pentru a încãlzi gazelede eºapament, care trebuie sãatingã cel puþin 250° C pentrufuncþionarea optimã asistemului SCR. Spre deosebirede sistemele EGR obiºnuite,care rãcesc gazele deeºapament recirculate pentru areduce temperatura motoruluiºi, astfel, emisiile de oxizi deazot, sistemul EGR al motoruluiEURO 6 este practic inactiv întimpul deplasãrilor peautostradã, astfel încât acestasã nu aibã impact asupraconsumului de combustibil întimpul unor astfel de operaþiunide transport.

NOU MOTOR VOLVO PENTRU EURO 6

Tarifele practicate de unii trans -por tatori te fac sã te întrebi cu cefunc þioneazã camioanele pe care lefolosesc. Sau, mai exact, la ce preþîºi achiziþioneazã motorina?

Întrebarea lunii iunie s-a referitla sursele de motorinã „ieftinã“, iarîn tâmplarea a fãcut ca unul dintrerãs punsuri sã vinã sub forma uneiadin tre cele mai „calde“ ºtiri ale mo -men tului. Este vorba despre cazulin strumentat de DNA, în care a fostde conspiratã o reþea ce tranzacþionamari cantitãþi de carburant fãrã aplãti accizele. Se vorbeºte de unpre judiciu de 15 milioane de euro.

Cu siguranþã cã discutãm doar de omicã mostrã din ceea ce se petrececu adevãrat pe piaþã, dar probabil ºialte cazuri vor apãrea în viitorul apro -piat.

Aºa cum era de aºteptat, 68%din tre cei care au rãspuns la între -ba rea lunii considerã cã cele mai im -portante cantitãþi comercializate demotorinã neaccizatã au ca pro ve -nien þã reþele organizate în acestsens.

Doar 32% din respondenþi credcã motorina sustrasã de ºoferi dinrezervoarele camioanelor este sin -gu ra sursã de motorinã „la negru“.

iulie 2012 ............................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

9.......................................................................................................................... iulie 2012

am MARFĂ, caut TRANSPORT

Un nou eveniment marca Ziua Cargo. De data aceasta,Sinaia a fost scena unei noi întâlniri de afaceri întrecererea şi oferta din domeniul transporturilor. Au fostpuse pe tapet tendinţe noi, posibilităţi eficiente de lucruşi, bineînţeles, variante de reducere a costurilor şi de aobţine profit. Puteţi citi în paginile următoare pe largsubiectele abordate cu ocazia Conferinţei „Am marfă,caut transport“.

EV

EN

IMEN

T

8

Parteneriatul cu Turcia în prim plan.

Bahadir Necat - consiliercomercial Ambasada Turciei:

„Relaþiile comerciale dintreRomânia ºi Turcia sunt foartebine fundamentate. Anultrecut, schimburile comercialeîntre cele douã þãri au fost învaloare de 7 miliarde USD. Înacest context, transporturile ºilogistica ocupã un rol foarteimportant în dezvoltarea

acestor relaþii, fapt relevat ºi de investiþiileturceºti în aceastã þarã. Nu mai puþin de 40de companii turceºti de transport ºi logisticãsunt stabilite în România.”

Güven Güngör - secretar generalal Asociaţiei Oamenilor deAfaceri Turci în România:

„Firmele turceºti sunt al treileainvestitor în Germania ºi Italia. Încifrele oficiale, investiþiile turceºtisunt în valoare de 500 milioane euro,dar acestea nu includ Azomureº,Arctic, Ulker ºi alte asemeneacompanii. Dacã ar fi sã luãm în calculºi aceste investiþii, totalul s-ar ridicala o sumã mult mai mare. Cifra de

afaceri a firmelor turceºti înregistrate în România în2010 a depãºit 4 miliarde de euro.”

Comisarul ºefGeorge Grigore -ºef serviciuSistematizare,LegalitateTransporturi ºiControl Tehnic,Direcþia Rutierã în

cadrul IGPR, a demonstrat cãPoliþia este interesatã de ocomunicare corectã cutransportatorii.

Dan Cotenescu -Director GeneralBursaTransport aexplicat cum pot fialeºi în mod corectpartenerii deafaceri. Riscurilede neplatã scad

prin utilizarea instrumentelor deevaluare BursaTransport.

Rãzvan Marinescu- LogisticsManager KLGEurope ºi DanielRadu - DistributionManager KLGEurope auprezentat o reþetãprofesionistã dedistribuþie. KLGEurope este primacompanie care aintrodus conceptulde distribuþie în 24 de ore oriundeîn România.

Cum poþibeneficia decarburant decalitate la unpreþ CORECT aexplicat DanPavel - RegionalManager OscarDownstream.

Fãrã îndoialã, cel mai plãcut moment al conferinþei l-a constituit spec -tacolul oferit în prima searã de cãtre ARILOG BAND, trupã formatã din

Alina Sandu (OTZ), Romeo Dumitru (Kuehne + Nagel), Robert Lae (KLG),Mircea Vlãºtean (Henkel), Rãzvan Munteanu (AKTA), Cãtãlin Georgescu

(Henkel), Eduard Tipar (Autonet) ºi Cristina Tobescu (Ziua Cargo).

Negocierile purtate în direct în cadrul conferinþei au demonstrat, o datã înplus, cã importanþa tarifului este covârºitoare.

Adriana Pãlãșan -vicepreședinte

ARILOG

Ana Niculescu - marketing ºicomunicare Volkswagen

Autovehicule Comerciale a scos înevidenþã ce înseamnã sã fii eficient

utilizând gama de autovehiculecomerciale potrivitã unei companii

care face distribuþie.

Mihai Iancu - director general GTILogistic a demonstrat cã româniipot fi la fel de buni precumcompaniile multinaþionale atuncicând vine vorba de grupaje, unsegment de piaþã în creºtere înacest moment.

iulie 2012 ............................................................................................................................

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

11.......................................................................................................................... iulie 201210

a subliniat Dan Dumitru, managerAchiziþii Transport ºi Com bustibilLichid Lafarge Ro mania.

„Urmãrim, de asemenea, ca ve -hiculele sã fie echipate cu sis te -me GPS, respectãm legislaþiaspecificã, mai ales cerinþele privindsarcina pe osie, ºi aici mã refer înspecial la transportul de agregate.Impunem condiþii de securizare amãrfii pe timpul transportului ºi neintereseazã sã avem flotã de di catãexclusiv în contract Lafarge.”

În contextul prezentat, Lafargeîncheie protocoale de sãnãtate ºisecuritate în muncã cu toþi trans -por tatorii, prin care aceºtia seobli gã sã poarte echipament deprotecþie la intrarea în perimetreleindustriale ale companiei pentrua elimina orice risc potenþial.

„La fel, ne intereseazã ºi ce -rem transportatorilor sã existemobilitate, sã poatã activa pe maimulte puncte de lucru ºi, în mã -

sura în care este posibil, îi înc u -ra jãm sã îºi diversifice flota astfelîncât sã creascã oportunitãþile debusiness cu compania noastrã”,a adãugat managerul Lafarge.

Lafarge include în contractelede transport câþiva indicatori cheiede performanþã, care vizeazãdouã domenii: performanþa în sã -nã tate ºi siguranþa în muncã (zeroac cidente, efectuare curs con du -ce re preventivã, GPS, stareanvelo pe conform legislaþiei, com -por ta ment ºofer în trafic) ºi per -formanþa operaþionalã (încãr ca -re/descãrcare în timpul stabilit pecomandã, flotã dedicatã pe duratacontractului, retur documente delivrare, livrare marfã în condiþii desiguranþã).

Lafarge a adus în atenþia celorprezenþi un plan de acþiuni de asi -gurare a unui comportament sigur,care include verificarea preca li -ficãrii transportatorului, verificãri

de documente ale maºinilor ºiºoferilor, introducerea trans por -ta torilor într-o bazã de date, cursde conducere preventivã, accesîn punctele de lucru pe bazã decard, interzicerea accesului în siteîn cazul apariþiei unor probleme,întâlniri periodice cu ºoferii ºi rea -li zarea unor audituri la companiilede transport în domeniul sigu ran -þei etc.

Gefco Romaniaoferă, dar şi cere

Gefco se aflã, în prezent, în top10 în Europa în domeniul inte gra -torilor logistici, cu o prezenþã mon -dialã în 32 de þãri. În Ro mâ nia,Gefco deþine douã platforme lo -gistice, la Arad ºi Bucureºti, ºi 3cen tre auto, la Mioveni, Curtici ºiBucureºti.

„Chiar dacã astãzi oferim toatetipurile de servicii de transport ºilogisticã, maritim, aerian, feroviar,in termodal, operaþiuni vamale, de -po zitare etc, transportul rutier rã -mâne responsabil pentru cea maimare parte a cifrei noastre de afa -

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

Lafarge Romania -implicare modelpentru untransport demărfuri însiguranţă

Lafarge România dispune detrei fabrici de ciment, în Hoghiz,Târ gu Jiu ºi Medgidia ºi are o dis -tri buþie foarte bunã pe cariere ºiba lastiere. Pe partea de producþiede beton, Lafarge opereazã în cincipieþe din þarã, oferind soluþii pentruorice proiect de con struc þie.

„Pentru noi, obiectivul prin ci -pal pe segmentul de transport estesã avem zero accidente, de aceeaurmãrim, în primul rând, ca ºoferiifirmelor contractante sã fi fost for -maþi în spiritul conducerii preven -tive, astfel încât produsele noastresã ajungã în siguranþã la clienþi”,

Aşa cum v-aţi obişnuit, conferinţele Ziua Cargo constituieoportunitatea perfectă pentru o interacţiune optimăîntre transportator şi beneficiarii săi. Ca de fiecare dată,cei prezenţi au avut ocazia să afle pe viu care suntcerinţele clienţilor de transport şi, de ce nu, să observeevoluţia acestora, de la an la an. Se pare că încet, încetcâştigă în importanţă calitatea, flexibilitatea, siguranţaşi seriozitatea. Haideţi să vedem ce spun câteva dintrecele mai importante companii beneficiare de servicii detransport de pe piaţa românească.

Cerinţe diversificatepentru o piaţădiversificată

Dan Dumitru

Tolga Oran

Bogdan Ioniţã

.......................................................................................................................... iulie 201212

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

ceri din Europa, cu 50%”, a precizatTolga Oran - Sales & MarketingCountry Manager Gefco Romania.

Pentru o imagine asupra ac ti -vi tãþii companiei, dar ºi a ne ce si -tã þilor de transport pe care oaseme nea activitate o implicã, su - bli niem faptul cã anul trecut GefcoRomania a operat aproximativ20.000 cami oa ne, cu o medie de80 de ca mi oane pe zi.

„Anul acesta, estimãm o creº -te re a transporturilor noastre cuapro ximativ 50%, pânã la 120-130de camioane pe zi”, apre cia zã TolgaOran. „În domeniul trans por tului demaºini, anul trecut am obþinutprimul loc în România, cu 116.000unitãþi transportate ºi 100 devagoane operate. Româ nia estefoarte importantã pentru Gefco,pentru cã este o þarã pro du cãtoare,iar noi oferim servicii de import, deexport sau de dis tri buþie naþionalãclienþilor noºtri”, a precizat el.

În momentul de faþã, în bazade date localã a Gefco Româniase regãsesc în jur de 2.000 detrans portatori, atât pentru trans -port na þional cât ºi internaþional. Înmedie, compania opereazã anualcu apro xi mativ 800 de cã rãuºi,dintre care 15% sunt par te neristabili. „Im por tan tã în co mu nicareacu trans por tatorii este existenþaunui sistem ba zat pe web numitCarrier Ma nagement Sys tem, carerepre zin tã atât o posibilitate trans -parentã pentru partenerii noºtri dea avea ac ces la fluxurile Gefco, câtºi un sis tem de licitaþie. Criteriilede ca li ficare pentru accesul la anu -mi te fluxuri în cadrul acestui sis -tem sunt istoricul firmei, ex pe -rienþa, flota ºi þãrile frecventate”,a arãtat Bogdan Ioniþã, TLI Coun -try Mana ger Gefco Romania, su -bliniind cã nu este vorba de un sis -tem ex clu siv Gefco România, ci deunul la ni vel european, ceea ce în -seamnã trans parenþã pentru parte -ne rii Gef co peste tot în Europa.„La nivel de stra tegie de achi ziþii,am luat de ci zia de a institui pro -ceduri de se lec þie mai riguroase,pentru cã ne do rim sã avemparteneri stabili, care sã ne poatãpune la dispoziþie un înalt grad decalitate a serviciilor, pe care ºi noiînþelegem, la rândul nos tru, sã îlproiectãm cãtre cli enþii noºtri.”

Proiectele de dezvoltare pe ter -men scurt ºi mediu ale Gefco Ro -mânia includ dezvoltarea flotei de„managed trucks”, un sistem princare compania preia riscul gã sirii demãrfuri. „În baza unui con tract ºi unpreþ pe kilometru, noi ne an ga jãmsã furnizãm un numãr minim de kilo -metri pe lunã sau pe an cãtre trans -

portatori. Ac þionãm în acest sensatât cu an sam bluri de cap tractor ºiremor cã, cât ºi doar cu ca pe tetractor. Posibilitatea aceasta nu esteoferitã numai prin Gefco Ro mânia,ci ºi prin intermediul tutu ror celor -lal te filiale la nivel euro pean”, ex -plicã managerul TLI Gefco Româ -nia, care aratã cã se aflã în lucru ºidouã soluþii de fidelizare a co labo -ratorilor, ºi anume oferirea de carduride motorinã cu faci li tã þile aferente(discounturi, recu pe rare TVA) ºi defacilitãþi la achiziþia de anvelope înurma con trac telor colective.

PepsiCo doreşteflexibilitate

PepsiCo în România este re -pre zentatã de douã companii, ºianu me QAB (bãuturi) cu douã fa -brici, în Bucureºti-Dragomireºti ºiCovasna, ºi Star Foods, divizia desnacks, cu o fabricã la Bu cu reºti -Popeºti Leordeni. Pentru bãu turi,transportul naþional la nivel decontract, care se face între celedouã fabrici ºi depozite cãtre toa -tã þara, depozite ºi clienþi, includeaproximativ 1.300 curse pe lunã,dintre care 90% sunt pe un sensºi 10% retur. 15% din curse suntdin Covasna ºi 85% din Bucureºtiºi se realizeazã prin inter mediul aaproximativ 40 de trans por ta tori,care totalizeazã 6 milioane de kmparcurºi pe an. „Bine în þeles, avemdintre aceºtia ºi trans por tatori stra -te gici, mai mari, pri mii zece asi -gurând 70% din volu mul nostru. Încontextul aces tor transporturi,avem o pro ble mã în Covasna, undenumãrul ca mi oanelor care de ser -vesc aceastã zonã este destul demic. La noi, volumul crescând însezo nul cald, uneori nu existã capa -ci ta te ºi în cercãm sã programãmtrans portul în avans”, a arãtat AdrianDon cean - Logistic Super vi zor

PepsiCo. El a precizat, de ase me -nea, cã sunt di ficultãþi ºi pe Sudulþãrii, zonã evi tatã de majo ritateatrans por ta torilor, care nu au marfãpentru retur.

„Pentru noi, este foarte impor -tant ca transportatorii sã realizezeperformarea unui mix de rute pediferite destinaþii, atât a celorbune din punctul lor de vedere,spre zona de Vest, cât ºi a celormai puþin bune, pe Est ºi pe Sud.”

De asemenea, managerulPepsiCo a subliniat cã foarteimpor tante sunt ºi respectareapo li ti cilor de health&safety, serio -zi ta tea transportatorului ºi rapor -tarea la timp a eve ni men telor.

„Condiþiile sunt aceleaºi pen -tru toþi transportatorii. Din acestan, am aplicat acelaºi tarif pentrutoatã lumea, indiferent de volum”,a încheiat Adrian Doncean.

Wim BosmanRomania înţelegeproblemeletransportatorilor

Compania Wim Bosman are oexperienþã de 20 de ani pe piaþadin România. În momentul de faþã,se bazeazã pe o echipã formatãdin aproximativ 120 de persoane,beneficiarii încrederii acþionarilor,materializatã prin investiþii sus þi -nute în ultimii ani, de aproximativ10 milioane de euro. „Începânddin anul 2000, suntem membri aigrupului Wim Bosman, care a fostpreluat de curând, la rândul sãu,de grupul Mainfreight, un operatorde renume din Noua Zeelandã. În2012, am reuºit extinderea faci -li tãþilor de depozitare din ParculIndustrial Ploieºti cu încã 5.000mp”, a arãtat Emil Ion - ManagingDirector Wim Bosman Romania.

Compania oferã servicii de de -pozitare ºi logisticã, servicii cu va -

Adrian Doncean

Emil Ion

.......................................................................................................................... iulie 2012

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

14

loa re adãugatã, distribuþie na þio -nalã ºi servicii de cross-dock, expe -diþii europene, expediþii ma ri timeºi aeriene, servicii de comi sio nariatîn vamã ºi antrepozitare publicãvamalã, transport mãrfuri specialeetc.

„Relaþia dintre noi ºi sub con -trac torii noºtri, operatorii de trans -port, are la bazã cinci deziderate pecare noi le considerãm extrem deim portante, ºi anume calitatea ser -vi ciilor oferite de sub con trac toriinoºtri, încredere, egalitate, flexi bi -li tate ºi profitabilitate. Con si derãmcã este extrem de impor tant sãavem o relaþie foarte bunã cu trans -por tatorii, aceºtia la rândul lorurmând sã rãspundã cerinþelornoas tre cu mijloace de transportadec vate ºi cu forþã de muncã bineca lificatã. De asemenea, încredereaeste bazatã pe faptul cã relaþianoastrã cu transportatorii trebuiesã se înscrie în parametri fireºti. Neaºteptãm din partea lor sã reac -þioneze prompt ºi sã ne in formezevizavi de problemele care pot apã -rea pe parcursul trans por tului, astfelîncât sã putem reacþiona, la rândulnostru, în faþa cli enþilor noºtri”, a -preciazã direc to rul Wim BosmanRomania.

Relaþia cu subcontractorii serea lizeazã, desigur, în baza unorcon tracte de servicii de transportpentru trafic intern ºi internaþional.„Valabilitatea acestor contracteeste de un an de zile, cu posi bi li -ta tea prelungirii, în cazul în careope ratorul de transport a operatcon form cerinþelor noastre. În mo -mentul de faþã lucrãm cu aproxi -mativ 35 de subcontractori, carereprezintã o gamã diversificatã decom panii, de la operatori foartemici la cei mai mari. Considerãmcã avem cunoºtinþele necesare uneicolaborãri de succes, datoritã faptu -lui cã la rândul nostru suntem trans -por tatori. În urmã cu 20 de ani, amînceput cu servicii de trans port ºiîn þelegem pe deplin ne cesitãþile ºidificultãþile pe care le întâmpinãtransportatorii. Dato ritã acestui faptcredem cã, pânã acum, am rãspunsfoarte bine cerinþelor subcontrac -to rilor noºtri ºi dorim sã pãstrãmacest avantaj operaþional ºi peviitor”, a precizat Emil Ion.

El a mai arãtat cã în viitorulapropiat, pe transportul intern, com -pania intenþioneazã sã înche iecontracte cu transportatorii bazatepe un numãr predefinit de kilometri,care sã se transforme mai târziu înkilometri garantaþi. „În felul acesta,partenerii noºtri pot sã îºi facã niºtecalcule mai rigu roase ºi sã vinã cuo ofertã mult mai bunã, pe care noi

sã o putem transfera cãtre clienþiinoºtri, pentru serviciile integrate”,a declarat Emil Ion.

Saint-Gobain Glassînseamnăspecializare

Grupul Saint-Gobain este unadintre primele 100 de corporaþii in -dustriale din lume, cu o istorie depeste 100 de ani ºi operaþiuni înaproximativ 64 de þãri, cu mai multde 190.000 angajaþi. Ca struc turã,grupul este împãrþit în 11 delegaþiige nerale, pe zone geo grafice. Ro -mâ nia face parte din Delegaþia Ge -neralã de Est.

În þara noastrã, grupul esterepre zentat de Saint-Gobain Con -struction Products Romania (Isover,Rigips, Pam, Weber), Saint-GobainGlass Romania, Saint-GobainAbrazivi Romania, MTI Impex ºiSaint-Gobain Bro drene Dahl.

Saint-Gobain Glass Romaniaare ca obiect de activitate fabri ca -rea sticlei plane în fabrica de la Cã -lãraºi, cu o capacitate de producþiede 273.000 t/an sticlã topitã ºi750 t/zi.

În cadrul acestei activitãþi, sefolosesc ca materii prime: nisip,so dã, calcar, gips ºi deºeuri de cio -buri de sticlã, iar transportul pro -dusului finit se poate face atâtrutier, cât ºi feroviar ºi maritim.Astfel, necesitãþile de transport alecompaniei sunt legate atât decantitãþile mari de materie primã,cât ºi de produsul finit, care setrans portã utilizând 3 moduri detrans port: rutier, maritim ºi fe ro viar.

„Pentru transportul rutier alsticlei, se utilizeazã semiremorcatip prelatã standard, dar ºi semi re -morca specializatã de transportsticlã. Flota de semiremorci spe -cia lizate cu care opereazãSaint-Go bain Glass Romania este

una dintre cele mai performantedin Europa, acest lucru ajutând laun grad ridicat al calitãþii serviciu -lui de transport oferit de Saint-Go -bain Glass clienþilor sãi”, a arãtatStelian Roibu - Transport Mana ger,Saint-Gobain Glass Romania.

Pe feroviar, se pot folosi va -goane descoperite tip Eaos sauvagoane specializate pentru trans -por tul sticlei. Pe maritim, sticla sepoate transporta cu nave bulk, darºi prin intermediul contai ne re lor dediferite tipuri.

„Foarte importantã, atât pen -tru noi, cât ºi pentru transpor ta tori,este existenþa unor criterii pen truevaluarea ºi selectarea fur ni zorilorde servicii de transport cu carelucrãm. Acestea includ pon dereape piaþã a trans por ta to rului, undeactiveazã, ce fluxuri are, reputaþialui, acoperirea geo gra ficã. Punemun accent deo se bit pe starea teh -nicã a parcului auto, domeniu încare solicitãm o medie de maxim7 ani în exploa ta re, prelatã culisantãpe role, sis teme de ancorare amãrfii. Cerinþa legatã de vechimeaparcului a fost introdusã acum 3-4 ani, întrucât în urma analizelorlunare efec tuate am observat cãvehiculele ce aveau un numãr ridi -cat de ani în exploatare generaucele mai multe reclamaþii, în specialîn târ zieri la încãrcare-descãrcare,dar ºi daune la transport”, a declaratStelian Roibu. De asemenea, im -por tante sunt asigurarea ºi secu ri -tatea mãrfii transportate, di versi -ta tea serviciilor oferite (de pozitare,transport specializat etc), calificareapersonalului din compania de trans -port, atitudinea ºoferului (utilizareechipament de protecþie, prezenþã,conducere pre ventivã), flexibilitateaprogra mu lui de lucru. Desigur, laaces tea, se adaugã cel mai impor -tant criteriu - respectarea comenziide transport (prezenþa la încãrcareºi la livrare conform programãrii,in formare cu privire la eventualeleîntârzieri) ºi, nu în ultimul rând,struc tura tarifarã simplã ºi com pe -titivã, disponibilitatea la nego cieride tarife ºi termene de platã ºicalitatea facturãrii.

Cantitatea ºi diversitatea mo -du rilor de transport utilizate fac dinSaint-Gobain Glass Romania unimportant jucãtor pe piaþa trans -porturilor din România, aflat înpermanentã evoluþie prin utili za reaunor soluþii tehnice de trans port cetind cãtre o armonie între princi pa -lele variabile din punct de vedereal pieþei, preþul ºi calitatea serviciilorde transport.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Stelian Roibu

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

16

Românii se mişcă înzona extracomunitară…pentru profitInformaţiile furnizate de Centrul Naţional de Managementpentru Societatea Informaţională arată evoluţii cel puţininteresante pe piaţa extracomunitară. Chiar dacă cifrelenu sunt neapărat foarte mari, modul în care s-a majoratnumărul autorizaţiilor acordate arată că operatoriiromâni pun baze pentru profit pe aceste relaţii.

trecut. ªi autorizaþii destinaþietran zit de Georgia au fost distri -bu ite de peste 2,5 ori mai multetransportatorilor români, iar in te -resul este de departe ridicat peUcraina, fiind distribuite 901 terþe,faþã de 595 în 2011, în timp ceau torizaþiile destinaþie tranzit auurcat de la 3.272 la 5.536 în2012. De asemenea, au fost soli -ci tate de peste douã ori mai multeterþe de Moldova ºi de peste 3ori mai multe terþe de Polonia.

Probleme mari sunt, însã, înacest moment, pe Turcia, unde aufost deja eliberate transpor ta to rilortoate cele 3.000 autorizaþii de terþãþarã ºi nu pare a exista dorinþa pãrþiiturce de a majora contingentul.

Turcia pe zero laterţe

De menþionat cã, în perioada19 - 20 iunie, a avut loc la Izmircomisia mixtã pentru transporturirutiere dintre Turcia ºi România,iar negocierile au fost, conformUNTRR, un eºec, partenerii turcidovedindu-se extrem de rigizi înnegociere, bazându-se pe enunþul„Tur cia este liderul din zonã“.

„În acest moment, volumulschimburilor comerciale pe relaþia

cererile au crescut cu aproape150% faþã de perioada cores pon -den tã a anului trecut. Aceasta întimp ce au fost distribuite cu246% mai multe autorizaþii des -ti naþie tranzit de Belarus. Interesuleste în creºtere pe aceastã relaþieîn special pentru transportatoriicare fac Rusia ºi obþin retururi dinBelarus.

Pentru Kazahstan au fost eli -be rate de 4 ori mai multe au to -rizaþii de terþã þarã în primele 5luni din 2012 faþã de 2011, iarstocul era deja epuizat în mai, ce -re rile pentru Azerbaidjan de st i -na þie tranzit au crescut de peste2 ori, în timp ce autorizaþii des ti -na þie tranzit de Kirghistan au fosteliberate 46 faþã de numai 4 anul

aºa cum tre bu ie ºi ai ºoferi cu uncaracter pu ternic, meritã!

Cifrele spun totul

Delegaþia românã din Minis -te rul Transporturilor condusã deLizeta Volcinschi a obþinut recent

o creºtere semnificativã a terþelorde Rusia, pânã la aproximativ2.500, dupã ce se epuizaserã înpri mele 4 luni ale acestui an. In -te re sant este cã se pare cã suntºi acestea pe sfârºite. Terþele deBe larus sunt deja pe 0, dupã ceîn primele 5 luni ale acestui an

17

ȘȘ i pentru prima datã dupãaderarea României laUE începe uºor, uºor sãse punã din nou pro ble -ma autorizaþiilor, dar, de

data aceasta, nu pentru Vest. Tur -c ia, Kazahstan, Rusia sunt dejare laþii deficitare ºi foarte inte re -sant este cã, dacã în urmã cu unan, pu team aprecia cã statele dinfosta zonã URSS erau atacate înspe cial de firme cu capital din Re -pu blica Moldova, astãzi companiicu tradiþie în transporturileromâneºti au început sã acþionezeconstant pe aceastã direcþie. Iardin de cla ra þiile celor prezenþi laConferinþa organizatã de ZiuaCargo, dacã lucrurile sunt fãcute

Tip autorizaþie ianuarie - ianuarie - mai 2012 decembrie 2011

Rusia terþã 1550 1004Kazahstan terþã 124 44Serbia destinaþie - tranzit 2931 5362Turcia terþã 2999 4643Turcia destinaþie - tranzit 1789 1430

Top 5 KazahstanMagirus Grup IaºiCHRILEX TRANS GalaþiCALI TRANS GalaþiFOCUS ROYAL Dãrmãneºti (Suceava)BADIU TRANS SERVICE VasluiTop 5 Turcia

OMSAN LOGISTICA PiteºtiCOM DIVERS AUTO RO PiteºtiDUMAGAS TRANSPORT Podari (Dolj)NIK TRADE COMPANY ConstanþaROMKAYATUR Bragadiru (Ilfov)Top 5 Rusia

J&R CAR Târgu JiuDELTRANS GRUP & RO Gorban (Iaºi)CHRILEX TRANS GalaþiLORI TRANS COMPANY ConstanþaSARPOTRANS Bacãu

.......................................................................................................................... iulie 2012

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

18

Turcia este foarte important, iartrans portul rutier pe aceastã re -la þie, care înseamnã un volum dezeci de camioane zilnic, este blo -cat, transportatorii români fiindobligaþi sã suporte penalitãþi con -tractuale uriaºe. Inflexibilitatea înne gocieri a pãrþii turce trebuiesanc þionatã în mod corect prinînãs prirea controlului la frontierã,astfel încât nici un camion sã numai poatã utiliza o autorizaþie detranzit de mai multe ori, aºa cumse întâmplã în acest moment, cu

complicitatea organelor de con -trol CNADNR. Vã solicitãm acestemãsuri radicale întrucât suntemîn pericolul de a întrerupe oricerelaþie comercialã de transport ru -tier cu Turcia pe semestrul II anul2012“, se aratã într-o adresãtrans misã de UNTRR ministruluiTransporturilor ºi Infrastructurii.

Având în vedere cã încep sãaparã probleme de autorizaþii perelaþiile extracomunitare, ar finecesar ca patronatele împreunãcu autoritãþile sã punã la punct

un sistem de distribuþie prin inter -me diul cãruia sã se evite situaþiileîn care cãrãuºii români vor aveamarfa în maºini, dar nu vor puteaobþine autorizaþii. Atâta timp câtVestul dã semne de obosealã cro -nicã, Estul oferã soluþii, dar opera -torii români trebuie susþinuþi sãpoatã sã facã transport.

Dar sã lãsãm cifrele sã vor -beas cã.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Autorizaþie Ian Ian Feb Feb Mar Mar Apr Apr Mai Mai 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012

Albania Destinaþie 5 2 6 2 5 11 14 0 3 3Albania Tranzit 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0Armenia Destinaþie Tranzit 0 5 7 7 6 14 5 18 5 14Azerbaidjan Destinaþie Tranzit 5 13 2 11 6 18 5 6 9 18Belarus Destinaþie Tranzit 51 346 105 209 73 222 51 161 38 165Belarus Terþã 18 99 23 70 24 60 20 51 31 0Bosnia Hertegovina Destinaþie Tranzit 61 10 48 8 43 32 54 8 25 24Bosnia Hertegovina Destinaþie Tranzit Terþã 3 6 15 3 5 6 5 8 2 5Bosnia Hertegovina Terþã 0 0 0 2 0 7 0 0 0 0Bulgaria Terþã Scutit 109 223 95 128 52 134 67 74 98 66Croaþia Destinaþie Tranzit Platã 0 19 7 6 16 13 22 17 7 23Croaþia Destinaþie Tranzit Scutit 138 102 165 139 82 86 97 87 121 135Croaþia Terþã Platã 26 0 12 0 16 0 23 0 51 0Croaþia Terþã Scutit 0 29 0 26 0 79 0 59 0 54Georgia Destinaþie Tranzit 7 39 15 0 18 47 10 36 19 41Iordania Destinaþie Tranzit 12 5 5 8 1 3 2 6 5 5Iran Destinaþie Tranzit Scutit 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0Kazahstan Destinaþie Tranzit 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0Kazahstan Terþã 0 22 0 57 10 39 7 6 13 0Kirghistan Destinaþie Tranzit 1 4 1 6 0 6 0 10 2 20Letonia Terþã 1 2 1 2 6 1 0 3 3 1Lituania Terþã 1 8 5 5 8 3 2 7 4 4Macedonia Destinaþie Tranzit 64 78 65 99 61 49 49 33 74 34Macedonia Destinaþie Tranzit Euro 3 17 11 14 26 20 9 7 6 2 6Macedonia Terþã Platã 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0Macedonia Terþã Scutit 2 4 14 5 16 16 7 2 45 4Maroc Destinaþie Tranzit 28 54 42 58 49 80 34 5 63 42Moldova Terþã Platã 2 2 3 3 1 12 4 10 5 6Moldova Terþã Scutit 57 146 72 85 52 119 43 128 50 152Muntenegru Destinaþie Tranzit Scutit 8 8 10 7 5 15 6 6 9 6Muntenegru Terþã 0 2 4 1 0 3 0 4 1 1Norvegia Terþã 0 0 1 2 0 0 6 0 0 0Polonia Terþã 25 78 32 74 23 76 24 49 13 90Rusia Destinaþie Tranzit 248 507 201 381 238 386 122 305 236 358Rusia Terþã 136 234 142 78 88 85 84 0 0 0Rusia Terþã Excepþie Italia 0 142 15 209 96 182 16 246 0 293Serbia Destinaþie Scutit Euro 3 62 58 50 63 59 120 48 97 70 203Serbia Destinaþie Tranzit Scutit 350 372 408 536 494 454 471 391 431 460Serbia Terþã 42 10 29 38 19 32 13 31 16 10Serbia Terþã Euro 3 6 20 7 15 6 7 3 6 6 3Siria Destinaþie Tranzit 26 15 11 6 13 4 6 1 4 1Siria Terþã 1 3 0 5 1 1 0 1 0 0Slovacia Terþã 5 23 6 3 3 5 4 17 9 4Slovacia Terþã Euro 2 0 0 0 0 0 15 0 13 0 2Slovenia Terþã 0 2 16 1 1 1 3 5 2 8Suedia Terþã 0 10 0 8 0 12 12 3 1 3Turcia Terþã 558 727 609 521 520 563 609 567 539 568Turcia Tranzit Scutit 138 193 67 74 55 113 53 121 132 119Turcia Tranzit Scutit Euro 3 5 43 19 24 8 25 8 34 5 22Ucraina Destinaþie Tranzit Scutit 618 1400 640 1129 868 1113 600 909 546 985Ucraina Terþã 139 172 103 192 118 190 94 181 141 166Ungaria Terþã Scutit Euro 3 19 30 5 15 17 50 17 32 38 48

SURSA: Centrul Naþional de Management pentru Societatea Informaþionalã

Controlul

Tel.: (021) 318 26 22 / 24 • Fax: (021) 318 26 23 / 25

Cel mai mare distribuitor independent de motorină din România, Oscar Downstream,

intermediul staţiilor de incintă. Lider de piaţă pe segmentul staţiilor de incintă, Oscar Downstreamoferă serviciul complet integrat DIESELpoint tuturor partenerilor săi astfel încât aceştia să

contractului. Livrarea motorinei se face în maxim 48 de ore de la lansarea comenzii!În acest fel înţelege Oscar Downstream să răspundă cerinţelor partenerilor săi.

AA cesta rãspunde nece -si tãþii de adaptare aac tualei legislaþii ro -mâ neºti la exigenþelerealitãþilor social-eco -

nomice apãrute la nivel naþionalºi internaþional, corelând dispoziþiice izvorãsc din Codul civil romândin 1864 cu prevederi comunitareºi internaþionale, cu actualul cadrulegislativ intern, precum ºi cu so -luþii oferite de-a lungul timpuluide doctrinã ºi jurisprudenþã.

În acest sens, codul civil a în -cor porat totalitatea reglemen tã rilorprivitoare la persoane, relaþiile defamilie ºi relaþiile co mer c ia le, divi -ziunea tradiþionalã în raporturi civileºi raporturi comer ciale nu a maifost menþinutã ºi au fost consacratediferenþieri de regim juridic înfuncþie de calitatea de profesionist,

respectiv non-profesionist a celorimplicaþi în raportul juridic obli ga -þional.

Potrivit art. 3 din Codul Civil:„(1) Dispoziþiile prezentului Codse aplicã ºi raporturilor dintre pro -fesioniºti, precum ºi raporturilordintre aceºtia ºi orice alte subiec -te de drept civil. (2) Sunt consi -de raþi profesioniºti toþi cei careexploateazã o întreprindere”.

Codul Comercial (art. 413 -441) cuprindea reglementãri apli -ca bile ºi transportului rutier demãrfuri, pânã la data publicãrii Legiinr. 102/2006 pentru apro ba reaO.U.G. nr. 109/2005 privindtransporturile rutiere. Prin art. 536din acest act normativ s-a produso „abrogare parþialã” a Codului Co -mercial în sensul cã art. 413 - 441rãmân în vigoare pentru cele lal te

domenii de transport cu ex cep þiatransportului rutier de mãrfuri.

OG nr. 27/2011 privind trans -por turile rutiere introduce regle -men tãri noi, unele în totalã discor -dan þã cu Codul Civil, care cuprindepre vederi clare cu privire la trans -por tatori, intermediari ºi expe di -tori. A se vedea în acest sens art.76 (ref. Intermediari, contractulde transport).

Puncte de interes

De interes sunt urmãtoareleprevederi din Noul Cod Civil:

1. Contractul de transport, art.1955 - 2001;

2. Contractul de expediþie, art.2064 - 2071.

3. Contractul de intermediere,art. 2096 - 2102.

Toate aceste prevederi sunt„noi” având în vedere Codul Co -mer cial la momentul intrãrii învigoare a Noului Cod Civil.

Deºi toate aceste prevederisunt importante, vom analiza ar -ticolele care prezintã aspecte noisau esenþiale pentru activitateade transport rutier de mãrfuri.Astfel:

Pentrutransportatori

I. Cu privire la Contractul detransport

1. avem o definiþie simplã ºiclarã a contractului de transport:contract prin care transportatorulse obligã sã transporte un bundintr-un loc în altul, în schimbulunui preþ pe care expeditorul saudestinatarul urmeazã sã îl plã -teascã la timpul ºi locul stabilite.

2. dovada contractului se poa -te face cu „scrisoare de trãsurã”;

3. transportul poate fi efectuatde unul sau mai mulþi trans por ta -tori (în acest caz putând fi suc -ce siv ori combinat);

4. introduce posibilitatea - le -galã - de substituire a unui trans -portator cu un alt transportator;

5. conþinutul obligatoriu al do -cumentului de transport este clarprecizat: „menþiuni privind iden -ti tatea expeditorului, a trans por -tatorului ºi a destinatarului ºi,dupã caz, a persoanei care trebuiesã plãteascã transportul. Docu -men tul de transport menþioneazã,de asemenea, locul ºi data luãriiîn primire a bunului, punctul deple care ºi cel de destinaþie, preþulºi termenul transportului, natura,cantitatea, volumul sau masa ºistarea aparentã a bunului la pre -da rea spre transport, caracterulpericulos al bunului, dacã estecazul, precum ºi documentele su -plimentare care au fost predateºi însoþesc transportul”;

6. este stabilit numãrul deexemplare în care se întocmeºtedocumentul de transport - minim3 exemplare: unul pentru trans -por tator ºi expeditor ºi altul careînsoþeºte bunul transportat pânãla destinaþie;

7. se pot întocmi documentede transport individuale, la solici -tarea transportatorului, în cazultrans portului mai multor colete;

8. ambalarea bunurilor ce ur -meazã sã fie transportate estesta bilitã clar în sarcina expe di to -ru lui;

9. se stabileºte regula ca ex -pe ditorul sã întocmeascã ºi sãcompleteze documentul de trans -

port ºi sã predea bunurile la loculºi condiþiile convenite;

10. este reintrodusã într-o for -mã adaptatã condiþiilor actualeeco nomice posibilitatea suspen -dã rii transportului de cãtre expe -di tor;

11. se reintroduce posibilitateaca, în situaþia în care apare o îm -pie dicare la transport, iar expe di -torul nu rãspunde la solicitareatrans portatorului de a furniza in -struc þiuni, transportatorul sã poa -tã transporta marfa la desti na þiemodificând itinerariul stabilitiniþial;

12. expeditorul are dreptul ca,prin dispoziþie ulterioarã scrisã,sã retragã înainte de plecare bunulce urma sã fie transportat, sã îlopreascã în cursul transportului,sã amâne predarea lui cãtre des -ti natar ori sã dispunã înapoierealui la locul de plecare, sã schimbepersoana destinatarului ori loculde destinaþie sau sã dispunã oaltã modificare a condiþiilor deexecutare a transportului;

13. destinatarul dobândeºtedrepturile ºi obligaþiile decurgânddin contractul de transport prinac ceptarea acestuia sau a bu nu -rilor transportate;

14. se instituie regula cã preþultransportului ºi al serviciilor ac -ce sorii prestate de transportatorsunt datorate de expeditor sã seplãteascã la predarea bunurilorpentru transport;

15. sunt prevederi clare cu pri -vire la modalitatea de constatarea stãrii bunurilor la destinaþie;

16. se reintroduce gajul trans -por tatorului asupra bunurilortrans portate pentru garantareacreanþelor sale izvorâte din con -tractul de transport; în plus apareposibilitatea exercitãrii acestordrepturi ºi dupã predarea bunu -rilor cãtre destinatar, dar nu în maimult de 24 de ore de la predare;

17. transportatorul rãspundeatât pentru daunã cât ºi pentruîntârzierea livrãrii bunurilor saune efectuarea transportului; repa -ra rea prejudiciului se va face avân -du-se în vedere valoarea bunurilorla locul ºi momentul predãrii;

18. sunt menþionate expres si -tuaþiile în care transportatorul esteexonerat de rãspundere;

19. este stabilit un termen de5 zile de la primirea bunului pen -tru a se solicita daune-interesedacã nu au fost formulate rezervecu ocazia primirii bunurilor în si -tuaþia în care pierderea sau alte -ra rea ori deteriorarea bunurilornu putea fi descoperitã la primireabunurilor; în cazul bunurilor peri -

sa bile sau animalelor vii termenuleste de 6 ore de la primirea aces -tora;

20. expeditorul va despãgubitransportatorul pentru orice pa -gu be cauzate de natura sau viciulbu nurilor predate pentru transport;

21. în cazul transportului suc -ce siv sau combinat, acþiunea înrãspundere se poate exercita îm -potriva transportatorului care aîncheiat contractul de transportsau împotriva ultimului trans por -ta tor, dacã prin lege nu se prevedealtfel;

22. în raporturile dintre trans -por tatorii succesivi, fiecare trans -por tator contribuie la despãgubiriproporþional cu partea ce i se cu -vine din preþul transportului; dacãînsã paguba este produsã cu in -tenþie sau din culpa gravã a unuiadintre transportatori, întreaga des -pãgubire incumbã acestuia.

Şi pentruexpeditori

II. În ceea ce priveºte Con trac -tul de expediþie, acesta este pen -tru prima datã reglementat juridicºi, chiar dacã este incomplet re -glementat, este un început bun.

Este definit ca fiind: „o varie -tate a contractului de comision,prin care expeditorul se obligã sãîncheie, în nume propriu ºi încontul comitentului, un contractde transport ºi sã îndeplineascãoperaþiunile accesorii.”

Cu privire la acest nou con -tract, Noul Cod Civil cuprindeprevederi referitoare la: revocareasa, obligaþiile ºi drepturile expe -di torului, rãspunderea acestuia ºitermenul de prescripþie a dreptuluirezultat din contractul de expe di -þie (un an socotit din ziua predãriibunurilor la locul de destinaþiesau din ziua în care ar trebui sãse facã predarea lor).

III. Referitor la Contractul deintermediere, acest contract a maifost reglementat parþial anteriordoar în domeniul intermedieriiimo biliare, în prezent primind oreglementare generalã. Poate fide interes în activitatea de trans -port rutier de mãrfuri, însã cu oapli cabilitate restrânsã având învedere obiectul concis al acestuia:„intermedierea este contractulprin care intermediarul se obligãfaþã de client sã îl punã în legãturãcu un terþ, în vederea încheieriiunui contract”.

George IACOB-ANCAAvocat IACOB-ANCA & ASOCIAŢII

george@iacob-anca.ro

.......................................................................................................................... iulie 201220

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

iulie 2012 ............................................................................................................................

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

21

Noul Cod Civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011,reprezintă o reformă istorică în dreptul românesc, avândîn vedere că vechiul cod civil fusese adoptat la 1864.

CCoonnttrraacctteellee ddee TTrraannssppoorrttşşii EExxppeeddiiţţiiee îînn vviizziiuunneeaaNNoouulluuii CCoodd CCiivviill

iulie 2012 ............................................................................................................................ 23.......................................................................................................................... iulie 201222

SS iguranþa circulaþiei, darºi economia trans por tu -lui, depind în primul rândde conducãtorul auto.Peste 90% din acci den -

tele rutiere sunt cauzate de fac -torul uman. Un comportamentadecvat sau neadecvat în traficare impact ºi asupra costurilor,pro fitului, asupra a tot ceea ce în -seamnã economia firmei.

Conform prezentãrii lui Cris -tian Sandu, comportamentul con -ducã to rului auto se manifestã întrei di recþii: asupra celorlalþi par -ti cipanþi la trafic, asupra auto ve -hi culului ºi asu pra propriei persoa -ne. Compor ta mentele nega tiveinclud nervo zi tatea la volan, teri -bilismul, asuma rea necontrolatãa riscului, au tocon trolul ineficient,lipsa de responsabilitate, tendinþade a rãs punde cu agresivitate laagres ivitate.

Printre comportamentele ºiatitudinile îndreptate asupra pro -priei persoane se numãrã consu -mul de alcool, de substanþehaluci nogene, consumul fãrã dis -cer nãmânt de medicamente. Deasemenea, un rol important îljoacã starea fiziologicã, oboseala,stresul, care scad atât perfor -manþa conducãtorului auto, cât ºia firmei. Astfel, aceste comporta -mente determinã efecte majore,de la riscul de accident la consu -mul de carburant, amenzi caretrebuie plãtite, taxe de RCA, ma -joritatea acestora fiind suportate,pânã la urmã, de cãtre companie.

Consultanţăpsihologicăpermanentă

În acest context, FORT, îm pre -u nã cu psihologii care colabo rea -zã cu federaþia, doresc sã vinã înspri jinul operatorilor de transportprin servicii în plus faþã de un sim -plu aviz psihologic, prin realizareaunei „oglinzi” a conducãtoruluiauto, pentru a putea fi folosit cât

mai bine ºi la locul potrivit. „Estevorba despre un program de asis -tenþã psihologicã permanentã, carepresupune nu numai exa me nul psi -hologic periodic, aºa cum este soli -citat de lege, ci ºi profil psihologicºi fiºe de apreciere, evaluãri com -por tamentale trimes triale ºi anuale.Fiºa de evaluare cuprinde carac te -ris ticile generale ale persoanei, ca -rac teristici pozi tive, puncte forte,ca racteristici negative, punctele sla -be ºi situaþia actualã a condu cã to -rului auto din punct de vedere psi -ho-compor ta mental”, a arãtatCris tian Sandu. El a mai adãugatcã asistenþa psi hologicã perma -nen tã include ºi elemente deeducaþie, denumite elemente dere calibrare compor ta mentalã. „Pro -ble ma cu educaþia ºoferilor por -neº te de la ºcoala de ºoferi ºi dela centrul de pregãtire profesio na -lã”, a explicat psi ho lo gul asociatFORT.

Formareprofesională

În acest context, Sandor Ga bor,preºedintele Institutului de FormarePro fesionalã în Trans por turile Ru -tiere, a subliniat o datã mai multim portanþa acestor cursuri, care artrebui sã treacã din colo de exi gen -þele legislative. În opinia sa, forma -rea profe sio na lã ar trebui sã fie onor malitate în transporturile mo -derne româ neºti ºi sã nu mai fie

privitã doar ca un lucru care trebuiefãcut pen tru cã aºa spune legea.„Cu apro xi mativ 10.000 de cursanþianual, pu tem, la rândul nostru, sãînvã þãm foarte multe de la ei. Aºacum se spune cã existã oamenibuni, oameni rãi ºi ºoferi, eu credcã ºi între ºoferi sunt dintre cei buniºi dintre cei... care ar putea sãdevinã buni”, a arãtat Sandor Gabor.

Potrivit preºedintelui IFPTR, unºofer cu certificat de pregãtire arecinci priceperi de bazã: se pri cepesã conducã raþional, sã exploatezevehiculul într-un mod coerent, cu -noaºte reglementãrile - ºtie sã îºifacã ºi calcul la timpii de conducereºi odihnã, ºtie ce în seamnã sigu ran -þa rutierã ºi, mai nou, are cunoºtinþede bazã pri vind arimarea mãrfurilor.Dar ºi ati tudinile ºi priceperile sepot învãþa, ºi tocmai aici poate inter -veni rolul institutelor de formareprofesionalã.

„Atâta vreme cât vom inter pretaformarea ca un rãu necesar, impusde reglementãrile legis la ti ve, nu sepoate realiza o schim bare. Mai nou,au apãrut cerinþe din partea bene -fi ciarilor de trans port ca ºoferii sãaibã pregãtire profesionalã, dar nuam vãzut în cadrul negocierilor niciun trans portator care sã cearã 1cent în plus pentru formarea profe -sionalã, care ar trebui sã fie onormalitate”, a arãtat Sandor Gabor.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Comportamentelepozitive se pot învăţa

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

Există şi şoferi foarte buni, şi unii cu probleme, iartransportatorii au parte şi de unii, şi de ceilalţi. Ce îideosebeşte? Şi, mai ales, care sunt soluţiile deîmbunătăţire a situaţiei? La aceste întrebări, au încercatsă răspundă, în cadrul conferinţei organizate de cătreZiua Cargo la Sinaia, psihologul Cristian Sandu, asociatFORT, şi Sandor Gabor, preşedintele IFPTR.

DD ecizia lui Augustin Ha -giu de a trece în rândulreprezentanþilor auto ri -tã þilor a survenit dupãce, în cadrul unui inter -

viu acordat revistei Ziua Cargo înluna iunie, anunþase cã are învedere sã renunþe, din iulie, la pre -ºe dinþia Federaþiei OperatorilorRo mâni de Transport ºi a Confe -de raþiei Naþionale Rutiere din cau -za rezultatelor înregistrate în ne -gocierile cu statul.

„Mi-am trasat, ca ºi preºedinteal FORT ºi CNR, ca 1 iulie sã fiedata la care voi lua o decizie înceea ce priveºte poziþia mea înca drul celor douã structuri. Amvrut sã fac un pas înainte deschim barea Guvernului, pentru cãam constatat cã nu se va întâmplanimic, ºi nu vreau sã fiu în con ti -nua re folosit pe post de «pam -pers». Dacã oamenii care conducacum Guvernul, Ministerele nuînþeleg cã trebuie rapid sã apliceacele soluþii simple care nu îi afec -teazã ºi le vor aduce ºi câºtig deimagine în zona agenþilor econo -mici, eu sunt pregãtit ca, începândcu 1 iulie, sã fac un pas în spateºi sã nu mai reprezint nici FORTnici CNR din calitatea de preºe -din te în relaþiile cu autoritãþile sta -tului, pentru cã sunt omul rezul -ta telor, iar respectul pe care îl porttransportatorilor nu îmi permitesã-i amãgesc sau sã îi dezamã -gesc“, afirma Augustin Hagiu îninterviu.

Variante noi deacţiune

Conform declaraþiilor fãcutede noul consilier al directoruluige neral ARR la Sinaia, aceastãfunc þie îi oferã posibilitatea sãfacã mai mult pentru cãrãuºi, în -cer când sã acþioneze din interiorulMinisterului de resort, prin furni -za rea cãtre cei care iau decizii dedate corecte din interiorul breslei,care vor putea face posibile ho -tã râri bine fundamentate. „Mi s-au

fãcut mai multe propuneri ºi amacceptat o variantã decentã, caresã nu punã în încurcãturã patro -na tele pe care le reprezint, pentrua încerca sã fac ceva mai mult, înciuda perioadei extrem de dificilede la nivelul Ministerului Trans -por turilor ºi Infrastructurii ºi in -clusiv de la nivelul ARR. Vã potspu ne cã în conducerea acesteiinsti tuþii se aflã în prezent per -soa ne foarte bine intenþionate,iar eu voi încerca sã fie foarte bineinformate atunci când iau decizii.Dacã se vor lovi de probleme lanivelul eliberãrii licenþelor, ale co -piilor conforme sau ale altor auto -ri zaþii furnizate de ARR, rog trans -portatorii sã facã sesizãri prinintermediul patronatelor pentru adetermina rezolvarea lor. Acelaºilucru trebuie fãcut ºi în cazulISCTR. Dacã vã veþi confrunta cuabuzuri în momentul în careISCTR va începe sã funcþioneze,ARR are prerogativele legale deprelua sesizãrile cãrãuºilor ºi a letransmite cãtre organismul decon trol pentru a remedia situaþia“,a afirmat Augustin Hagiu în cadrulevenimentului Ziua Cargo.

Amenzile aproapegata

El a precizat cã, pânã la sfâr -ºi tul lunii iulie, modificarea HG69, care reglementeazã amenzileîn sectorul rutier, ar trebui sã trea -

cã prin circuitul de avizare. „Aso -ciaþiile patronale au primit un tabelprivind modificãrile HG 69, iarnoul act normativ va þine cont desolicitãrile primite din piaþã. Des -chi derea este puternicã în aceastãdirecþie“, a arãtat noul consilieral directorului general ARR, pre -ci zând cã a fost introdus aver tis -mentul, iar nivelul amenzilor a fostredus semnificativ, în paralel curestructurarea abaterilor grave ºifoarte grave. „Patronatele încear -cã ºi vor reuºi, în mod sigur, sãelimine abaterile de tipul amendãpentru lipsa plãcuþelor de gabarit,mai ales în condiþiile în care legis -laþia nu stabileºte forma acestora.De asemenea, trebuie sã disparãabateri de genul lipsa contractuluide leasing în original sau a uneicopii conforme cu originalul labor dul vehiculului“, a continuatel, subliniind cã versiunea propusãde patronate în acest domeniu vaduce lucrurile pe calea cea bunã.

Augustin Hagiu s-a autosus -pen dat din 15 iunie din funcþiilede preºedinte al Federaþiei Ope -ra torilor Români de Transport ºial Confederaþiei Naþionale Rutiere,urmând ca, în acest context, celedouã asociaþii sã organizeze înluna septembrie alegeri. Pânãatunci, funcþia de preºedinte vafi asiguratã, conform statutului,de unul dintre cei patru vice -preºedinþi.

Augustin Hagiu este la aldoilea mandat în fruntea FORT ºireprezintã aceastã structurã pa -tronalã încã din anul înfiinþãrii(2006), iar în cei peste 7 ani deactivitãþi patronale în transporturia îndeplinit mai multe funcþii înmiºcarea patronalã: 2005-2006- purtãtor de cuvânt al AsociaþieiTransportatorilor Rutieri în Con -struc þii (ATRC), 2006-2010 -preºedinte al ATRC, 2006-2012- preºedinte FORT, 2011-2012 -preºedinte CNR.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Augustin Hagiu, consilierpersonal al directoruluigeneral ARRPreşedintele FORT şi CNR, Augustin Hagiu, a anunţat cuocazia conferinţei organizate de Ziua Cargo la Sinaia căse repoziţionează, după ce a acceptat să devină consilierpersonal al directorului general al Autorităţii RutiereRomâne, Sorin Supuran.

AM

MA

RFĂ

, CA

UT T

RA

NSP

OR

T

Cristian Sandu

Sandor Gabor

iulie 2012 ............................................................................................................................

PR

E IA

A

25.......................................................................................................................... iulie 2012

PR

E I

AA

24

6 t) va creºte în 2012 cu 5%, atin -gând la nivel mondial 3,27 mi li -oane unitãþi. Piaþa Statelor Unitea fost remarcatã pentru dina mi -ci tatea ei, fiind aºteptate pentruacest an vânzãri de 366.000unitãþi. Printre marii beneficiari aiacestui aspect se numãrã pro du -cã torii germani care deþin în SUAo cotã de piaþã de 30%.

Pieþele din Rusia, Japonia ºiIndia îºi continuã, de asemenea,creºterea.

Introducerea noilor standardede emisii poluante în Brazilia ainfluenþat negativ cererea peaceastã piaþã. Pe termen mediuînsã, Brazilia are în continuare unpotenþial de creºtere. Cea mai ma -re piaþã de vehicule co me r ciale,China, a cunoscut acest an ostagnare a cererii, aºteptându-seo scãdere de 3%, însã pro du cã -torii considerã cã aceastã piaþãîºi va continua creºterea pe ter -men mediu.

Scădere de 3% în Germania

În ciuda dificultãþilor la niveleuropean, rezultatele obþinute depro ducãtorii de vehicule comer -cia le sunt încurajatoare. În 2011,producãtorii germani au crescutproducþia depãºind 1,2 milioaneunitãþi. În primul trimestru din2012, creºterea a continuat cu4%. Totuºi, în aceastã perioadã,

sem nalele pe piaþã sunt con tra dic -torii, cele pozitive alternând cucele negative. Amintim, în acestsens, creºterea volumului de mãr -furi transportate în Germania, dar,în acelaºi timp, scãderea comen -zi lor pentru vehicule comercialegrele cu 6% în primele cinci luniale anului, tot pe piaþa germanã.În aceste condiþii, în Germania,pen tru 2012, se aºteaptã o uºoa -rã scãdere a pieþei de vehiculeco merciale grele, de aproximativ3% (86.000 unitãþi).

În ceea ce priveºte vanurile,pia þa va cunoaºte în acest an oscã dere de 3% în Germania.Totuºi, aceastã scãdere vine dupãdoi ani de creºtere importantã peacest segment, de 16%, respectiv18%.

Piaþa remorcilor, semiremor -ci lor ºi caroseriilor a obþinut re -

zul tate foarte bune în 2011. Pro -ducþia de semiremorci aproapes-a dublat de la 40.000 la apro -xi mativ 76.000 de unitãþi. Înprimul trimestru al acestui an, pro -ducãtorii germani au menþinutnivelul bun al producþiei ºi ex por -tu rilor. În Germania, se aºteaptãpentru acest an intrarea în circu -laþie a unui volum de 56.000 desemiremorci ºi trailere cu mai mul -te axe noi, fiind egalat astfel anul2011. În plus, trebuie precizat cã,în Vestul Europei, carosierii ger -mani deþin o cotã de piaþã de50%.

ªi pentru 2013 estimãrile suntbune, dacã se confirmã creºtereaeconomicã de 0,8% pentru zonaeuro ºi criza datoriilor naþionaleva fi depãºitã. În plus, piaþa trans -porturilor rutiere este în continuãcreºtere, numai în Germania esteprognozatã o creºtere anualã de3,3% pânã în 2015.

Rusia, o piaţă totmai interesantă

Piaþa ruseascã de vehicule co -mer ciale a cunoscut o importantãcreº tere în ultimii ani devenindastfel tot mai importantã pentrupro ducãtorii globali, chiar dacã,pen tru moment, constructorii lo -cali deþin o cotã de piaþã ma jo ri -tarã.

Despre evoluþia acestei pieþeau vorbit în cadrul evenimentuluide la Frankfurt reprezentanþii Ka -maz, companie ce deþine 38% dinpiaþa ruseascã, având o capacitatede producþie anualã de 60.000de camioane.

Piaþa autovehiculelor comer -ciale grele (peste 16 t) în Rusiaa cunoscut o evoluþie spec ta cu -loasã în ultimii trei ani, de la39.000 de unitãþi în 2009, la59.000 de unitãþi în 2010 ºi100.000 de unitãþi în 2011. ªiîncã nu a fost atins nivelul anteriorcrizei - 128.000 de unitãþi în2007, respectiv 126.000 de uni -

Optimism moderatLa finalul lunii iunie, a avut loc tradiţionala conferinţă ceprefigurează Târgul de la Hanovra. Cea de-a 64-a ediţie aIAA se va desfăşura în perioada 20-27 septembrie şi dejase anunţă a fi un mare succes, având un număr mai marede expozanţi şi o suprafaţă de expunere superioară faţăde ediţia trecută.

EE ficienþa pare sã fie cu vân -tul cheie ºi la aceastã edi -þie a târgului ºi, în a cestsens, vor fi expuse nu -meroase premiere dez -

voltate pe principiul asigurãrii unorcosturi cât mai reduse de ope rare.Printre acestea se nu mãrã motoa -re le EURO VI, soluþii pentru creº -t erea aerodinamicitãþii, motorizãrialternative (gaz natural, hidrogen,hibrid, electricitate)... Noi tehno -lo gii pentru creºterea siguranþei,precum ºi reducerea emisiilor po -luante vor fi, de ase me nea, temeabordate în cadrul evenimentului.

2012 - scădere înEuropa pesegmentul „greu“

La ora actualã, în Europa, apro -xi mativ trei sferturi din totalul mãr -furilor sunt transportate cu aju -to rul vehiculelor comerciale, iarcelelalte moduri de transport,naval, feroviar, aerian sunt de pen -

den te de camioane. În aceste con -diþii, era firesc ca perioada criticãa crizei sã poatã fi depãºitã într-untermen relativ scurt.

Reprezentanþii producãtorilorde vehicule comerciale au sem -na lat creºterile importante alevân zãrilor pe care le-au înregistratfaþã de anul 2009. Astfel, ultimiidoi ani au reprezentat o perioadãde redresare în Europa de Vest,în 2011 vânzãrile de vehicule co -mer ciale grele atingând cifra deapro ximativ 262.000 de unitãþi,reprezentând o creºtere de 31%faþã de cel mai dificil an - 2009.Piaþa vehiculelor comerciale uºoa -re a crescut la rândul ei. La aceas -tã creºtere, au contribuit din plinºi constructorii de vehicule comer -ciale, care, în ultimii ani, au devenitmai puternici, mai eficienþi ºi audezvoltat produse ºi servicii maibine adaptate pieþei.

Totuºi, suntem încã departede a putea vorbi de un optimismde bordant în rândul producãtorilor

de vehicule comerciale. În specialîn acest an, piaþa a fost influenþatãîn mod negativ de criza datoriilornaþionale. Reprezentanþii pro du -cã torilor au amintit însã cã pieþelecele mai afectate (Grecia, Spania,Portugalia, Italia) totalizeazã doar15% din volumul total al vânzãrilorla nivel european.

În aceste condiþii, este aº tep -ta tã pentru acest an o contractarea pieþei de vehicule comercialegrele (peste 6 t) în Vestul Europeicu 2-4%, ajungându-se la un nivelcuprins între 250.000-256.000de unitãþi. Este de aºteptat ca pia -þa vehiculelor comerciale sã de -vinã mai dinamicã pe mãsurã cepieþele financiare se stabilizeazã.

Piaţa globalăcreşte

Tendinþa de scãdere pe piaþaeuropeanã nu se regãseºte ºi lanivel global. Astfel, cererea pentruvehicule comerciale grele (peste

.......................................................................................................................... iulie 2012

PR

E I

AA

26

tãþi în 2008. Interesantã este ºievoluþia pieþei din punct de vedereal apetitului pentru produse pre -mium. Astfel, din 2005 ºi pânã în2011, cota de piaþã a camioanelorpremium a devenit de aproapepatru ori mai mare, de la 6% în2005, la 22% anul trecut. Scãderiale cotei de piaþã au înregistratpro dusele low-cost (de la 84% în2005, la 72% în 2011) ºi celeavând costuri medii (de la 10% în2005, la 7% în 2011). Totuºi, aºacum poate fi observat, preþul rã -mâne factorul principal în achi zi -þionarea unui camion în Rusia.

La ora actualã, doar 20% dinflota totalã de camioane a Rusieise încadreazã în standarde depoluare EURO (1, 2 ºi 3).

În urmãtorii ani, introducereastandardelor EURO 4 ºi punereala punct a unor programe de în ti -ne rire a flotei par a fi prioritãþile

pentru piaþa camioanelor în Rusia,o piaþã care, deºi va înregistra ouºoarã scãdere anul acesta, estede aºteptat sã creascã sem ni fi -cativ pânã în 2015. Estimãrile arã -tã cã, în 2015, se va ajunge la unvolum al vânzãrilor de 147.000de camioane (14-40 t).

Creştereaeficienţei,reducerea poluării

Producãtorii de vehicule co -mer ciale privesc cu atenþie inten -þi ile Comisiei Europene ce îºi pro -pune ca, pânã în 2030, sã treacã30% din transportul rutier depeste 300 km pe calea feratã saupe apele navigabile. Dacã aceastãtrecere este gânditã sã fie rea -lizatã doar prin supraimpozitareacamioanelor ar putea apãrea pro -ble me semnificative de eficienþã

pe întregul sector al transpor tu -rilor, afectând competitivitateaEuropei la nivel mondial.

În plus, trebuie avut în vederecã normele EURO VI transformãcamioanele în autovehicule cupoluare aproape zero. O politicãinteligentã de taxe ºi impozite artrebui sã încurajeze transportatoriisã investeascã în achiziþionareacelor mai puþin poluante mijloacede transport. Cheia unei viitoarereduceri semnificative de 30% acon sumului de carburant ºi, im -plicit, a emisiilor de CO2 ar puteafi reprezentatã de acceptarea pedrumurile publice a unor vehiculemai lungi, astfel încât douã ase -me nea ansambluri ar putea oferivolumul a trei vehicule clasice.

Radu BORCESCUFrankfurt, Germania

radu.borcescu@ziuacargo.ro

www.renault-trucks.ro

EXCHANGEPiese recondiţionate la calitatea pieselor noi

ANSAMBLEMotorCutie viteze Diferenţial

COMPONENTE MOTORChiulasăInjector - pompă Duză injectorArbore cotitPompă apă TurbocompresorPompă injecţie

DIRECŢIE ŞI SUSPENSIIPompă servodirecţie Casetă direcţie

RĂCIRE MOTORCompresor aer condiţionatRadiator IntercoolerVentilator vâscocuplaj

AMBREIAJCilindru ambreiaj Kit ambreiaj

FRÂNARE RepartitorCilindru frână DesicatorSaboţi frânăEtrier frână Supapă frânăCompresor aer

ELECTRICĂ ŞI ELECTRONICĂAlternator CalculatorElectromotor Tahograf

*Oferta este valabilă până la 31.12.2012 şi este supusă unor termeni şi condiţii. Preţurile nu conţin TVA, sunt valabile cu piesa înlocuită la schimb,

concesionarii Renault Trucks.

kit ambreiaj (Midlum)

399.00 € (-17%)

robinet de frână (Kerax/ Premium)

199.00 € (-41%)

ventilator vâscocuplaj (Midlum)

699.00 € (-24%)

alternator (Premium/ Kerax)

189.00 € (-24%)

pompă servodirecţie (Premium/ Kerax)

449.00 € (-25%)

pompă apă (Midlum/ Premium)

149.00 € (-50%)

.......................................................................................................................... iulie 201228

INTER

VIU

Ziua Cargo: Cum a evoluatpiaþa de curierat în ultimulan?Adrian Mihai: În ultimul an,

s-a remarcat o sedimentare a pie -þei în general, deci inclusiv a pieþeide curierat. Clienþii au prins încre -de re ºi au mãrit uºor volumul demarfã transportatã.

Care a fost evoluþia FANCourier în acest context?La începutul anului 2011, a -

veam 2 scenarii: unul optimist, cuo creºtere de 10-15%, ºi unul pru -dent, ce avea ca obiectiv principalconsolidarea cifrei de afaceri.Eforturile, inclusiv cele financiare,au dat rezultat, astfel încât la sfâr -ºi tul anului 2011 a fost raportatão creºtere de aproximativ 17% acifrei de afaceri în termeni reali.

De ce flotã dispunecompania? A crescut înultimul timp?FAN Courier livreazã door-to-

door având o flotã de peste 1.500de autovehicule proprii. Parculauto este un segment în care in -ves tim constant, maºinile repre -zen tând pentru noi ca ºi companiede curierat adevãrate consu ma -bile. De exemplu, numai in ulti -me le luni am achiziþionat 4 re -morci cu o capacitate de 18 tone.

În ce mãsurã colaboraþi cutransportatorii, contactândservicii de transport?Aºa cum spuneam, FAN Cou -

rier se bazeazã pe parcul autopro priu, subcontractarea servi ci -ilor de transport reprezentândexcepþii.

În ce mãsurã presiunea petarife afecteazã segmentulpe care îl reprezentaþi? S-aaccentuat in ultimul an?Ne întâlnim deseori în piaþã

cu clienþi care admit cã în primafazã sunt tentaþi de un tarif foarte

scãzut, dupã care înþeleg caresunt consecinþele sau riscurile pecare le poate include promisiuneaunui serviciu foarte ieftin. Chiardacã la început opteazã pentruun tarif mai mic în detrimentulcalitãþii ser vi ci ilor, experienþa ne-aarãtat cã toc mai aceºti clienþi voralege ulte rior un partener de în -cre dere, care a investit în calitateaser vi ciilor sale.

Care sunt zonele pentrucare se solicitã cel maimare volum de curierat?Dar principaliidumneavoastrã clienþi?Clienþii noºtri fac parte din toa -

te segmentele de piaþã: finanþe-bãnci, cosmetice, piese auto,IT&C, telefonie, comerþ electronicetc. Toate domeniile enumeratemai sus au fost în ultimul an pe opantã ascendentã. Din punctulnos tru de vedere, un segment cu

po sibilitãþi foarte mari de creºtereeste cel al comerþului electronic.

Ce vã propuneþi înperioada urmãtoare? Cumconsideraþi cã va evoluapiaþa de curierat?Planurile noastre pentru viitor

nu diferã foarte mult de cele depâ nã acum: investim în calitateaser viciilor noastre. Experienþa ne-ademonstrat cã a continua inves ti -þiile pentru a asigura o calitate aserviciilor din ce în ce mai bunãchiar ºi într-o perioadã mai dificiladin punct de vedere economic facediferenþa dintre o companie so lidãdin toate punctele de ve de re ºi ocompanie care are doar obiectivepe termen scurt iar a cestea vizeazãcâºtiguri imediate. Evoluþia pieþeide curierat depinde de evoluþiapieþei de bunuri și ser vicii.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Comerţul electronicînvârte roţile curierilorUnul dintre domeniile cu potenţial în perioada următoarepentru firmele de curierat îl constituie comerţul electronic.Bineînţeles, alături de alte segmente în creştere în aceastăperioadă. Despre cum evoluează această piaţă dar şi desprecum se dezvoltă o companie puternică de profil, am stat devorbă cu Adrian Mihai, acţionar al FAN Courier.

iulie 2012 ............................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

29

Pirelli W:01

Iarna şi-a găsit celmai puternic adversar

Seria 01 se extinde prin lansarea noiloranvelope de iarnă FW:01 şi TW:01, anvelopece întăresc angajamentul asumat de cătrePirelli pentru promovarea siguranţei rutiere.

MM ai presus de orice altãcaracteristicã a unuinou produs, si gu ranþaeste esen þia lã, iar Pi -relli în þe le ge perfect a -

ceasta. Astfel, Pirelli a devenit anultrecut una dintre com paniile sem na -tare ale Cartei Eu ropene pentru Si -guranþã Ru tie rã (ERSC), punând înpracticã di verse proiecte de a tunci,pentru cã bunele intenþii nu tre buiesã rã mânã doar simple in ten þii, ci tre - buie puse în practicã. A ceste pro -iec te includ cursuri pen tru utili za toriifinali ºi pentru comer cianþi, cam pa -nii de prevenire, semi na re ºi „a te -liere mobile” pentru ve ri fi ca rea gra -tuitã a stãrii an ve lo pe lor aflate întrafic. Un alt exemplu îl re prezintãor ganizarea eve ni men tu lui Ziua Si -gu ranþei pentru Ca mi oane în luna ia -nuarie 2012, unde a fost su bliniatun aspect ce pune adesea si guranþaper soa ne lor în pericol: cli ma tul deiarnã prin toate condiþiile at mosfericece îl caracterizeazã (ghea þã, zã pa -dã, vizibilitate redusã etc).

Siguranţă rutierăpentru camioane...

Pentru camioane nu existã unre gulament la nivel european caresã reglementeze caracteristicileanvelopelor de iarnã adiþional mar -cajului M+S (mud and snow), mar -caj standard regãsit pe an velopeleconcepute pentru su pra fe þe alu -necoase, dar care se com por tãmult mai bine pe nãmol decât pezãpadã.

Anvelopele de iarnã ale Seriei01 (cu profilul FW:01 pentru axa vi -ratoare ºi TW:01 pentru axa mo tri -ce) beneficiazã de o lamelare den -sã ºi adâncã iar dispunerea op ti mãa canalelor ºi a blocurilor ben zii derulare asigurã o ade ren þã excelentãde tip „zãpadã pe zã pa dã”, reducândastfel distanþa de frâ nare ºi ma xi -mizând trac þiu nea an velopei.

Noile anvelope de iarnã Pirellisunt ideale pentru transportul pedis tanþe medii ºi lungi, la tem pe ra -turi sub 4°C ºi aduc, în plus faþã deliniile de produse precedente, olongevitate kilometricã supe ri oa rãcu 20%, capacitate de reºa pa re îm -

bu nãtãþitã cu 30%, ade renþã pe zã -pa dã îmbunãtãþitã cu 20% ºi ade -ren þã pe carosabil ud îmbunãtãþitãcu 10%.

... şi pentruautobuze

Prin profilul benzii de rulare,TW:01 a fost conceputã sã per mitãre þinerea unei cantitãþi în sem natede zãpadã, asigurând ast fel o ade -ren þã optimã de tip „zã padã pe zã -pa dã” pentru anve lo pele de trac þiu -ne. Adiþional, acest sistem dens delamelare ºi raportul între canalele ºiblocurile ben zii de rulare permit unnivel înalt de confort acustic, fãcân -du-le ideale pentru echiparea pe au -to buze.

Anvelopele utilizeazã trei teh -no logii inovatoare pentru carcasã:trei centuri metalice de tip sand wich(3SB), trei centuri suprapuse cecresc durata de exploatare a an ve -lo pei, oferã performanþe sta bile, po -si bilitate de reºapare ºi îmbu nã tã -

þesc manevrabilitatea; banda de ru -lare compusã din douã straturi(DLTC), compusul de la exterior esteop timizat pen tru creºterea nu mãruluide kilo metri parcurºi ºi a aderenþei,re du când, în acelaºi timp, distanþa defrâ nare, ºi compusul de la inte riorop timizat pentru redu ce rea rezis -ten þei la rulare ºi creº te rea in tegritãþiiîn tregii structuri; inelul talon cu struc -turã hexagonalã (HBW) permite oflexibilitate ri di catã pentru facilitareaechipãrii an velopei pe jantã, creºteca pa ci tatea de reºapare ºi asigurãsta bi litatea ter micã ºi, în consecinþã,creºte du ra ta de exploatare a an ve -lo pei; pe ne trarea completã a cordu -lui me talic cu amestec de cau ciuc(FRC) pre vine oxidarea ºi per mite odu ra bilitate superioarã anvelopei.

Noile anvelope din Seria 01 suntmai durabile în comparaþie cu gene -ra þia precedentã, permiþând o re du -ce re semnificativã a utili zã rii ma te -ri ilor prime ºi a consu mu lui deener gie în procesul de pro ducþie alanvelopelor.

100

130

120

Longevitate Reșapabilitatekilometrică ment rutier

excelent pe carosabil uscat

110

rulare scăzută

110

rutier şi aderenţă excelente pe carosabil ud

100

130

Reşapabilitate

110

Rezistenţă la rulare scăzută

120

Tracţiune

118

Longevitate kilometrică

Tracţiune pe zăpadă

Comportament rutier şi aderenţă

excelente pe carosabil ud

110

FW:01 FW25Mărime de referință 315/70 R 22.5

-1db(A) vs FW25 TW:01 TW25Mărime de referinţă 315/70 R 22.5

-2db(A) vs TW25

115120

Rezistență la Comporta- Comportament

.......................................................................................................................... iulie 201230 iulie 2012 ............................................................................................................................ 31

LA

NSA

RE

VV ehiculul a fost dezvol -tat sub zodia eficienþei,în contextul în careCos tul Total de Operare(CTO) al vehiculului are

o importanþã vitalã în economiaoricãrei companii de transport. ªitoate acestea în condiþiile unuigrad înalt de protecþie a mediului,adevãrata performanþã realizatãcu noile motorizãri fiind confor -mi tatea cu normele EURO 6 men -þinând acelaºi cost cu combus ti -bilul.

Este bine ºtiut faptul cã 33%din tre costurile de operare au le gã - turã cu ºoferul vehiculului, 36% suntle gate de combustibil, 8% re pre zin -tã valoarea investiþiei, 5% - în tre -þinerea ºi reparaþiile, în timp ce 18%sunt taxe ºi impozite. „Noul Stralismaximizeazã eco no miile în toatezonele cheie ale costurilor. Carezultat, costul total de operare pen -tru cele mai impor tante zece mi siuniale vehiculului scade cu pâ nã la 4%”,a declarat Alessandro Mortali, seniorvice preºedinte gama grea.

Formă şifuncţionalitate

Alãturi de grija pentru aspectulfoarte atractiv, în proiectarea luiHi-Way, a fost vizatã scãderearezisten þei la frecarea cu aerul.Partea fron talã încorporeazã onouã grilã cen tralã, deflectoarelate rale re de senate, barã de pro -tecþie op ti mi zatã, spoiler ajustabilpentru aco periº, bloc de luminicu led pen tru rulaj pe timp de ziºi faruri cu xenon. Prin toate a -

Motorizări Hi-WayEURO 5/EEV- Cursor 8 - versiuni: 310 CP ºi 1.300 Nm, 330 CP ºi 1.400 Nm, 360

CP ºi 1.500 Nm- Cursor 8 Natural Power (CNG): 270 CP ºi 1.100 Nm, 300 CP ºi

1.200 Nm, 330 CP ºi 1.300 Nm- Cursor 10: 420 CP ºi 1.900 Nm, 460 CP ºi 2.100 Nm- Cursor 13: 480 CP ºi 2.200 Nm, 500 CP ºi 2.300 Nm, 560 CP ºi

2.500 Nm

EURO 6- Cursor 9 - versiuni: 310 CP ºi 1.300 Nn, 330 CP ºi 1.400 Nm, 360

CP ºi 1.650 Nm, 400 CP ºi 1.700 Nm- Cursor 8 Natural Power (CNG): 270 CP ºi 1.100 Nm, 300 CP ºi

1.200 Nm, 330 CP ºi 1.300 Nm- Cursor 11: 420 CP ºi 1.900 Nm, 460 CP ºi 2.150 Nm- Cursor 13: 500 CP ºi 2.300 Nm, 560 CP ºi 2.500 Nm

LA

NSA

RE

WWoorrkkiinngg oonn tthheeHHii--WWaayy

La începutul lunii iulie, Iveco a lansat, la Torino, o nouăgeneraţie Stralis destinată transportului de lungă distanţă,care a primit numele de Hi-Way. Iar pentru a subliniaimportanţa momentului, prezent la eveniment a fost însuşiSergio Marchionne, CEO al Grupului Fiat.

ces te ele men te, Iveco a reuºit oîmbu nã tã þire a frecãrii cu aerul de3%, ca re a condus ºi la o scãderea ni ve lului zgomotului în cabinã,dar ºi la reducerea consumului decom bustibil.

În paralel, dupã cum ne-au de -clarat specialiºtii de la Iveco, de -signul ºi materialele utilizate lainterior au pus mai mult accentulpe îmbunãtãþirea elementelor de -fi citare ale vechii versiuni, pe ungrad înalt de confort, ºi nu pe ele -mente exclusiviste. Noul bord esteergonomic ºi funcþional, rea li zatdin materiale moi ºi care re duc laminim reflexia luminii. Elemen telede control au fost re po ziþionate înjurul bordului ºi zo nei centrale,pentru a fi mai uºor vi zibile ºiaccesibile fãrã a fi ne vo ie sã teapleci cãtre ele. Numã rul ºi capa -ci tatea spaþiilor de de pozitare acrescut cu 30 l, fiind dis ponibileacum ºi casete cu che ie deasupraparbrizului. Scau nul dezvoltat deISRI pentru Hi-Way este încãlzit ºiventilat, dispunând ºi de o centurãde siguranþã încor po ratã, cu înãlþi -me ajustabilã. Noul volan, cusistem pneumatic de ajus tare,dispune de elemente de con trolintegrate pentru telefon, pen trusistemul telematic Ivecon nect etc.

Cuºeta include noul pat HighConfort, cu o lãþime de 80 cm ºio lungime de 2 m ºi saltea con -for tabilã, partea lateralã putândfi ridicatã sub formã de spãtar.Patul de sus este rabatabil, sis -te mul pneumatic de deschiderefiind uºor de operat. Atunci cândeste „strâns”, patul se pliazã com -plet de-a lungul peretelui pos te -rior, pentru un plus de spaþiu in -te rior. Cabina Hi-Way are oînãl þime deasupra tunelului motorde aproape 2 m.

În tavan, este încorporat unnou sistem adiþional de aer con -diþionat, care asigurã o tem pe ra -turã plãcutã în cabinã chiar ºi cândmotorul este oprit.

Pentru misiunile de cursã lun -gã, existã posibilitatea montãriiunui frigider de dimensiuni mari,cu o capacitate de peste 35 l.

De asemenea, gama de cabinea noului Stralis include versiuniHi-Road (cuºetã, de dimensiunimedii, cu opþiuni de acoperiº me -diu-înalt ºi coborât) ºi Hi-Street,cu acoperiº coborât, pentru a în -lo cui mai vechile noastre cu noº -tinþe, Active Time ºi Active Day.

Iveconnect - uninstrumentcomplet

Unul dintre cele mai aºteptateelemente în rândul clienþilor Ivecoeste, fãrã îndoialã, sistemul tele -ma tic. Iveconnect, dezvoltat spe -cial pentru noile generaþii de ve -hi cule Iveco, nu este numai uninstrument de navigaþie, ci în cor -poreazã toate elementele de con -trol, infotainment ºi comunicaþiinecesare ºoferului ºi companieipen tru care lucreazã. Sistemulinclu de un touchscreen de 7 inchintegrat în bord ºi încorporeazãradio, cd player, mufã USB com -pa tibilã cu iPod, iPhone ºi mp3,co nexiune bluetooth ºi ieºire vi -deo. Dar nu numai atât. Ivecon -nect oferã acces la douã im por -tante seturi de funcþiuni, ºi anumeIveconnect Drive ºi IveconnectFleet.

Funcþiunea Drive include unsistem de navigaþie prin satelit,un sistem de evaluare a stiluluide conducere ºi un instrument desu port al ºoferului, care evalueazãgradul de atenþie asupra drumuluiºi cel de obosealã a ºoferului, înfuncþie de presiunea la nivelul pe -da lelor ºi timpul de reacþie asupradirecþiei, pentru a-l avertiza sonorºi vizual în cazul în care acestaeste somnolent ºi neatent.

ªi pentru cã tot am adus vorbade spre evaluarea stilului de con -du cere, acest sistem poate jucaun rol important în reducerea con -su mului de combustibil, dar ºi a

.......................................................................................................................... iulie 201232

LA

NSA

RE

Noi materiale, un post de conducere ergonomic, reproiectat, un scaun încãlzitºi ventilat, spaþii de depozitare mai generoase ºi, nu în ultimul rând, sistemultelematic Iveconnect, al cãrui display este încorporat optim în panoul de bord,iatã care sunt, pe scurt, noutãþile pe care noul Hi-Way le propune la nivelulcabinei, fãrã compromis pentru confortul ºoferului.

uzu rii plãcuþelor de frânã, prineva luarea mai multor categorii deper formanþe în conducere (de ce -le rare, utilizarea frânei de motor,anti cipare în trafic, acþionarea pe -da lei de frânã). ªoferul ºi mana -gerii pot vizualiza cu uºurinþã sco -rurile obþinute la aceºti parametriºi pot monitoriza îmbunãtãþireaacestora, în cadrul unor „misiuni”prestabilite. Mai mult, sistemuloferã sugestii pentru optimizareamodului de conducere.

Iveconnect Fleet permite ope -ra torilor sã monitorizeze în per -ma nenþã toate vehiculele, sãverifice în timp real timpii de con -du cere ºi odihnã ai ºoferilor, con -sumul de combustibil, localizareaGPS ºi timpii estimaþi de tranzit.De asemenea, sistemul permitemanagementul automat privinddes cãrcarea, manipularea ºi sto -ca rea datelor furnizate de taho -graf ºi cele legate de cardulºoferului. Alte elemente sunt co -mu nicaþiile dintre ºofer ºi dis -pecerat, informaþii ºi management

comenzi ºi livrãri, rapoarte deevaluare stil conducere ºi inte gra -rea tuturor datelor în sistemullogistic al firmei.

Motorizări de top

Noul Hi-Way vine cu moto ri zãriCursor FPT Industrial, care asi gurãun consum redus de com bus tibilºi performanþe ridicate. PentruEURO 6, sistemul unic pa tentatFPT Industrial de reducere cataliticãHigh Efficiency SCR (HI-eSCR),face din noul Stralis sin gu rul vehiculde categorie grea de pe piaþã careîndeplineºte ce rinþele EURO 6 fãrãsã utilizeze sis temul EGR. HI-eSCRpermite simplificarea sistemului depost-tratare a gazelor ºi oferãavantaje precum reducerea masei,un con sum de combustibil maiscãzut ºi durabilitate crescutã.Motorizãrile Cursor EURO 5 oferãversiuni de 8, 10 ºi 13 l în optvariante de pu tere, de la 310 la 560CP. La aces tea se adaugã treimotorizãri pe gaz, cu puteri de la270 la 330 CP. Motorizãrile EURO6, Cursor 9, 11 ºi 13, oferã puterimaxime de la 360 la 560 CP.

Noul Stralis oferã o gamã detrei tipuri de cutii de viteze: ma -nuale cu 9 sau 16 trepte, auto -ma te EUROTRONIC, cu schim bã -tor pe volan, sau automate cu 6trepte.

Investiţiide milioane

Pentru dezvoltarea noului mo -del, Iveco a investit aproximativ300 milioane euro, dintre care

180 milioane numai în noul motorEURO 6 HI-eSCR. Reprezentanþiicompaniei au precizat cã noul Hi-Way va avea un preþ mai mare cuaproximativ 7% decât vechiul mo -del, fapt care se amortizeazã, de -si gur, prin reducerea costurilor deoperare, prin reducerea cu 60%a ratei avariilor ºi, nu în ultimulrând, printr-o creºtere a valorii re -zi duale a vehiculului.

Comenzile pentru noul Hi-WayEURO 5 pot începe deja, o datãcu lansarea modelului, primele li -vrãri fiind aºteptate în septembrie-oc tombrie. Pentru EURO 6, livrã -rile sunt preconizate a începe înluna ianuarie a anului viitor, dartotul depinde, desigur, de ce rin -þele pieþei.

Raluca MIHĂILESCUTorino, Italia

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Elemente desiguranţă Hi-Way

- EBS+BAS- AEBS - Advance Emergency

Braking System- ESP- Hill Holder- LDWS - Lane Departure

Warning System- DAS - Driver Attention

Support- ACC- Faruri cu xenon- lumini de rulaj pe timp de zi

iulie 2012 ............................................................................................................................iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012

PR

EZEN

TA

RE

34 35

EE nergia cineticã reprezintãlucrul mecanic necesarpen tru a reduce viteza u -nui obiect la zero. Cândun obiect în miºcare este

în cetinit, energia sa cineticã tre -bu ie transformatã într-o altã formãde energie. Când un vehicul frâ -nea zã, energia sa cineticã estetrans formatã în cãldurã. Mulþi pro -ducãtori din industria auto ana li -zea zã soluþii pentru captarea ener -

giei cinetice în loc de eli be ra reaacesteia sub formã de cãl durã.

„Dacã energia cineticã ar pu -tea fi exploatatã într-o mai maremãsurã, aceasta ar ajuta la redu -ce rea consumului de combustibil.Ar însemna un beneficiu atât pen -tru mediul înconjurãtor, cât ºi pen -tru întreaga industrie, ceea ce esteun lucru foarte important astãzi,de oarece costurile aferente com -bus tibilului devin o povarã din ce

în ce mai mare asupra firmelor detrans port”, afirmã Anders Eriks -son, de la departamentul de dez -voltare produse Volvo Trucks.

Este exact ceea ce a reuºitVolvo Trucks sã realizeze cu nouasa soluþie I-See. Sistemul con tro -lea zã energia cineticã a auto ca -mi onului pentru a „propulsa” ve -hiculul la urcare. La coborâre,a ceeaºi energie este utilizatã pen -tru accelerare.

Energia cineticăpoate economisi5 procente decombustibil

I-See este conectat la sen zo -rul de înclinare a transmisiei ºiob þine informaþii în mod digitalde spre topografie. Faptul cã sis -te mul nu depinde de hãrþi îl facemai sigur, deoarece obþine cele

mai noi informaþii. I-See poateme mora 4.000 de pante, adicã odistanþã de 5.000 kilometri.

„I-See este un pilot automatconectat la controlul vitezei decroa zierã a autocamionului, pre -luând ºi gestionând schimbãriletrep telor de vitezã, accelerãrile sifrânãrile pe drumurile în pantã,asi gurând funcþionarea în cel maieficient mod posibil din punct deve dere al consumului de combus -tibil. Cu I-See se ruleazã liber câtmai mult posibil - astfel încât peanumite porþiuni de drum nu seuti lizeazã combustibil deloc”, ex -plicã Hayder Wokil, manager deprodus la Volvo Trucks.

„Consumul de combustibilpoate fi astfel redus cu pânã la5%. Aceastã cifrã se bazeazã perezultatele simulãrilor ºi testelorpe drumuri publice. I-See solicitãutilizarea funcþiei de control alvitezei de croazierã ºi ºtim cã ºo -fe rii utilizeazã controlul vitezei decroazierã, în medie, aproximativju mãtate din timp. Pentru un au -to camion în regim de operare nor -malã, care acoperã 140.000 kilo -metri pe an, economia va fi deaproximativ 1000 de litri de com -bus tibil anual. O diferenþã sem -ni ficativã pentru profitabilitateafir mei de transport”, spune Hay -der Wokil.

Cel mai mare efect pedealurile mici

I-See efectueazã ºase operaþiidiferite pentru a utiliza energiacineticã la maxim. De exemplu,I-See accelereazã la deal, rãmâneîntr-o treaptã mare atât de multcât este posibil ºi ruleazã liber lacoborâre, pentru a exploata greu -tatea autocamionului ca un motorde propulsie.

„I-See funcþioneazã cel maibine în zonele cu teren vãlurit. Încazul pantelor moderat de lungi

ºi al pantelor abrupte, I-See per -mi te rularea liberã pe distanþelungi fãrã a utiliza motorul”, ex -plicã Anders Eriksson, responsa -bil cu dezvoltarea I-See. „Funcþiade rulare liberã este cea care facesistemul atât de special. Când au -tocamionul ruleazã liber, nu esteutilizat combustibil aproape deloc.Dar, pentru a rula liber, sunt ne -cesare multe informaþii. Este ne -vo ie de o precizie ridicatã. Deexemplu, trebuie sã aflaþi dacãviteza va scãdea sau dacã va creº -te pe urmãtoarea porþiune dedrum. O pantã de doar câteva pro -cente poate fi factorul decisiv”,adaugã el.

Alþi factori importanþi suntaero dinamica ºi greutatea auto -ca mionului. Þinând cont de toateaceste lucruri, sistemul trebuie sãcontroleze ºi sã proceseze omulþime de informaþii. Mulþi ºoferide autocamion care testeazãI-See vor recunoaºte stilul de con -dus adoptat.

„I-See imitã stilul de condusal ºoferilor buni. Aceºtia utilizeazãenergia cineticã a vehiculului, ac -ce lereazã în timp ºi evitã schim -bã rile de treaptã inutile”, spuneHayder Wokil. „Dar, spre deo se -bire de un ºofer, I-See nu obo -seº te niciodatã - este un fel depilot automat.” Aceasta permiteºoferului sã se concentreze asu -pra traficului ºi a altor aspecte alecãlãtoriei. În plus, rularea vehi -culului este mult mai linã. Iar unºofer alert este un ºofer mai bun.

De asemenea, Anders Eriks -son subliniazã cã nu doar com -bustibilul este economisit. „Deexemplu, I-See reduce uzura frâ -nelor ºi a anvelopelor. ªi, desigur,pro tejeazã mediul înconjurãtor”,spune acesta, adãugând cã I-Seeva deveni disponibil pe piaþã în2013.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihăilescu@ziuacargo.ro

Funcţii I-See pentru şase scenarii diferite

- Accelereazã înainte sã înceapã urcarea.- Dacã vã aflaþi în apropierea marginii unui deal, sistemulevitã schimbarea treptei dacã este posibil. Fiecareschimbare de treaptã înseamnã o scãdere a vitezei.- Sistemul nu accelereazã când se apropie de ocoborâre, dar, în schimb, aºteaptã ºi utilizeazãgravitaþia.- Începe sã ruleze liber înainte de apropierea uneicoborâri.- Începe sã frâneze mult înainte de terminarea uneipante descendente, dar:- Elibereazã frânele la capãtul pantei pentru a acumulavitezã înaintea unei noi ascensiuni.

PR

EZEN

TA

RE

Volvo I-See

Diferenţă... vizibilăIndustria autocamioanelor caută intens soluţii pentrureducerea consumului de combustibil. O metodă esteutilizarea energiei cinetice a vehiculului pentru apropulsa autocamionul. În acest context, Volvo Trucks adezvoltat sistemul I-See, care funcţionează precum unpilot automat, ce preia schimbarea treptelor de viteză şiutilizează pantele pentru a economisi combustibil.

AAnnddeerrss EErriikkss ssoonn

HHaayy ddeerr WWookkiill

sis tem de telefonie Bluetooth. Totopþional, sunt disponibile, printrealtele, limitatorul de vitezã ºi asis -ten þa la parcarea cu spatele. Ver -siu nea combi dispune de un inte -rior similar cu cel al unuiau to turism, beneficiind de o am -bianþã interioarã specificã iar înver siu nile superioare ale gamei,consola centralã beneficiazã de ofinisare „gris métal brillant“. Laaceasta, se adaugã ornamente dincrom pentru mânerele portierelordin faþã, pentru cadranele tablouluide bord ºi pentru schimbãtorul deviteze. Vehiculul dispune de nu -me roase spaþii funcþionale ºi ergo -no mice, al cãror volum total ajungela 44,2 litri pe versiunea combi.Într-un spaþiu de depo zi ta re mare,deschis, situat pe plan ºa de bord,se poate pune un lap top saudocumente. Dokker dis pune ºi deun torpedou (în func þie de nivelulde echipare) de 6,6 litri, precumºi de un spaþiu de depozitare dea -supra parasolarelor (în funcþie deversiune) de 12 litri, uºor accesibil.La modelul Van, ac centul este pusmai mult pe mo dularitatea inte -rio rului ºi pe creº terea spaþiuluide încãrcare, spre exemplu în va -rianta echipãrii cu Dacia Easy Seat,se poate ajunge la o lungime deîncãrcare de pânã la 3,11 m ºi unvolum de pânã la 3,9 mc.

Latura tehnică

Pentru Dacia Dokker ºi Dok -ker Van, sunt propuse 4 moto ri -zãri: noua ºi spectaculoasa mo -torizare pe benzinã 1.2 TCe, cedezvoltã 115 CP, dar ºi clasicul1.6 MPI de 85 CP, precum ºi mo -toarele diesel 1.5 dCi 75 CP ºi90 CP, acestea douã din urmã be -ne ficiind de eticheta Dacia eco2ºi, conform cifrelor oficiale, elea fi ºeazã un consum mixt de

iulie 2012 ............................................................................................................................iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012

DR

IVE-T

EST

36 37

DR

IVE-T

ESTUU n eveniment de ase me -

nea anvergurã, cel pu -þin pentru România, nuputea fi trecut cu vede -rea iar cei de la Dacia

au organizat un drive-test pentrureprezentanþii presei autohtone,ºi nu numai. Dokker confirmã încão datã caracterul internaþional almãrcii Dacia, inclusiv din punctde vedere al producþiei. Astfel,noul model este fabricat la Tangerîn Maroc.

Numele „Dokker“ este derivatdin cuvântul englezesc „dockwor -ker“, care desemneazã muncitoriice se ocupã de încãrcarea ºi des -cãrcarea navelor în port, subliniindastfel capacitatea de încãrcare,modularitatea ºi robusteþea mo -de lelor. Dokker vine sã comple -te ze gama deja existentã, caredeºi în acest moment a ajuns sãnu mere 9 modele, pânã la finalulacestui an vor rãmâne numai 6,prin scoaterea din producþie aLogan MCV, Van ºi Pick-up.

Dokker, în varianta combi, se adre -seazã celor care cautã un ve hi culpolivalent, ce asigurã atât trans -portul obiectelor voluminoase câtºi cãlãtoria cu familia în condiþiide confort. Prin rabatarea banche -tei spate se obþine un volum deîncãrcare de 3 mc ºi, astfel, ma -ºi na se adapteazã utilizãrii în scopprofesional. Accesul la zona deîncãrcare sau la locurile din spateeste facilitat de cele douã uºilaterale culisante vitrate. DokkerVan, este o furgonetã ce se pre -zin tã ca un model fiabil ºi robust.Capacitãþile sale de încãrcare sesitueazã la cel mai bun nivel dinseg ment datoritã modularitãþiiscau nului din dreapta (OpþiuneaDacia Easy Seat), care poate fiatât rabatat cât ºi scos complet.Încãrcarea este facilitatã datoritãuºii laterale largi, care are o des -chi dere de 703 mm. Variantacombi cu 5 locuri este destinatãunei utilizãri mixte (atât în scoppersonal, cât ºi în scop pro fe sio -

nal) ºi dispune de un volum alport bagajului ºi de o modularitatela cel mai bun nivel din categorie.Totodatã, trebuie amintit cã, încom paraþie cu Logan MCV, Dok -ker nu mai oferã 7 locuri. Acestedouã noi vehicule propun prestaþiigeneroase la un preþ accesibil -pentru Franþa, preþul va fi de apro -xi mativ 7.500 euro, fãrã TVA lamodelul Van ºi aproximativ 9.500cel combi. Comercializarea a înce -put în iunie 2012 în Maroc, unde,de altfel, se ºi fabricã, iar dintoam na anului 2012 va începe ºivânzarea în Europa.

Interior de nouăgeneraţie

Interiorul modelelor Dokker ºiDokker Van oferã elemente deconfort, moderne ºi practice. Elepot dispune, opþional, de sistemulmultimedia „Media Nav“ cu touchscreen de 7 inch, sistem de navi -ga þie, radio, conectivitate USB ºi

FFaammiilliiaa DDaacciiaa ss--aa mmăărriittDDaacciiaa aa pprreezzeennttaatt îînn AAuussttrriiaa,, llaa VViieennaa,, cceeaa mmaaii nnoouuăăccrreeaaţţiiee aa ssaa,, mmooddeelluull DDookkkkeerr,, îînn ccoonnffiigguurraaţţiiee ccoommbbii şşiivvaann.. CCuu aacceeaassttăă llaannssaarree,, DDaacciiaa şşii--aa ccoommpplleettaattppoorrttooffoolliiuull ddee pprroodduussee,, aajjuunnggâânndd ssăă nnuummeerree,, îînn aacceessttmmoommeenntt,, 99 mmooddeellee..

Dacia Dokker VanMotor: 1.5 dCiPutere: 90 CP/4.000 rpmCuplu maxim:

200 Nm/1.750 rpmTransmisie:

manualã, 5+1 trepteSarcina utilã: 750 kgVolum încãrcare: 3,3 - 3,9 mcLungime încãrcare:

1,9 - 3,11 mConsum:

4,5 l/100 km (regim mixt,comunicat de producãtor)

Dimensiuni (L/l/h): 4,36/1,75/1,81 m

Ca și modelul Lodgy, Dacia Dokker și Dokker Van vor fi produse la uzinadin Tanger, Maroc, în care tocmai s-au investit aproximativ 1 miliard deeuro, aceasta fiind varianta cea mai convenabilã pentru cei din grupulRenault.

iulie 2012 ............................................................................................................................ 39

DR

IVE-T

EST

.......................................................................................................................... iulie 201238

4,5 l/100 km ºi genereazã emisiide CO2 de 118 g/km. La modelulcombi, avem un portbagaj cu ocapa citate ºi o lungime de încãr -ca re de 800 l respectiv 1,16 miar la Van se pune accentul pemo dularitate, mai exact pe cea ascaunului pasagerului, care sepoate rabata obþinând astfel olun gime de încãrcare de 2,42 m.Mai mult, scaunul poate fi scosdin vehicul, oferind un volum deîncãrcare de 3,9 mc. Mo du la ri ta -tea nu afecteazã confortul ºofe -rului, dar nici a pasagerului, pentrucã Dacia Easy Seat este reglabilpe lungime, iar spãtarul este în -clinabil. Sarcina utilã maximã a luiDokker combi este 600 kg iar lamodelul Van avem 750 kg. Înfunc þie de versiune, habitacluleste separat de spaþiul de încãr -ca re prin douã bare de protecþie,un perete vitrat sau un grilaj pi -vo tant. Acesta din urmã permitera batarea scaunului pasagerului(opþiunea Dacia Easy Seat) pentrua mãri volumul util, asigurând, tot -o datã, protecþia ºoferului. DaciaDokker Van beneficiazã în seriede o portierã lateralã culisantã, adoua urmând sã fie disponibilãopþional. Uºile spate batante ºiasimetrice se deschid la 90 degrade ºi au un sistem care le blo -

chea zã, fapt ce împiedicã închi -derea uºii în cazul unei rafale devânt. Acest sistem este acþionatcu ajutorul unui mâner situat pepartea interioarã a uºii din dreaptaºi asigurã deschiderea uºilor la180 grade.

Aerul vienez

În cele douã zile de teste, amavut ocazia sã conducem ºi Dok kercombi dar ºi modelul Van, am beleechipate cu motorul dCi de 90 CP.Cu varianta combi, am parcurs untraseu de aproximativ 220 km, înurma cãruia am con statat cã pos -tul de conducere este con for ta bil,comenzile sunt amplasate er -gonomic iar spaþiile de depo zi taresunt generoase. Servodirecþia esteprecisã iar am pa tamentul de 2,81m, cu aproape 10 cm mai scurtdecât cel al mo delului Logan MCV,con tribuie ºi el la o mai bunã mane -vrabilitate. Am constatat cu tristeþeînsã, lipsa mânerelor de sus þinere,atât la pasagerul din dreap ta dar ºila cei din spate. Cei 200 Nm dez -vol taþi s-au dovedit a fi suficienþi,dar la viteze de peste 110 km/hmotorul în cepea sã se audã din ceîn ce mai mult în ha bi taclu. Am apre -ciat prezenþa sen zo rilor de parcare,fapt ne mai în tâlnit la utilitarele Da -

cia, la fel ca ºi limitatorul de vitezã,ambele fiind opþionale, dar, în locullimitatorului, probabil cã ne-ar fi fostde mai mare ajutor un cruise control.Con su mul mediu a fost de 5,8 l/100km, în condiþiile în care nu am me -na jat maºina ºi nici nu am mers „laconsum“, iar dacã la asta adãugãmcã instalaþia de aer condiþionat afost pornitã tot drumul, putem spu -ne cã am avut un consum mai multdecât onorabil. La modelul Van,plim ba rea a fost ceva mai scurtã,dar am schimbat puþin datele pro -ble mei, traseul fiind în proporþie de70% urban iar maºina a fost în cãr -catã. Datoritã încãrcãturii, dar ºi apunþii spate preluate de la Re naultKan goo, maºina a beneficiat de unplus la capitolul stabilitate, dar nuºi de un plus la consum, ajun gândînapoi cu 6,1 l/100 km, cu aerulcondiþionat pornit. Trãgând linie,Dokker impresioneazã, fiind o ma -ºinã pe care te poþi baza in di ferentcã pleci în vacanþã cu fa mi lia sautransporþi marfã, iar preþul anun þat,cel puþin cel pentru Franþa, parecompetitiv, dar aºteptãm sã ve demcare va fi situaþia când ma ºina vaajunge pe piaþa româ neas cã.

Alexandru STOIANViena, Austria

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

PR

EM

IER

Ă

Antos - distribuţieoptimăDaimler a dezvăluit, cu ocazia avanpremierei pentru IAAHanovra, un vehicul comercial creat special pentrutransportul de mărfuri grele pe distanţe scurte.Premiera oficială va avea loc în luna septembrie laHanovra, dar noi am avut privilegiul de a-l vedea „pe viu“ceva mai devreme, la avanpremiera organizată laStuttgart.

FF ie cã transportã produseali mentare, combustibilsau materiale de con -struc þii, cu o masã cu prin -sã între 18 ºi 26 de tone,

Antos se potriveºte perfect în sec -to rul distribuþiei regionale. Chiardacã designul sãu exterior îl leagãfoarte mult de noul Actros, Antosare un aspect mai prietenos, fiindcreat în special pentru activitãþice se desfãºoarã în zona urbanã,dar, în acelaºi timp, fiind un vehiculro bust, potrivit ºi pentru trans por -tul pe distanþe scurte.

Motorizare Euro VI

Antos oferã o gamã variatã demotoare diesel, ce include treimo toare cu ºase cilindri în linie,cu capacitãþi de 7.7, 10.7 ºi 12.8litri. Puterea variazã de la 238 CP,pen tru aplicaþiile mai uºoare cumar fi vehiculul simplu, ºi pânã la510 CP pentru camioanele de sar -cinã grea, cu variante camion/re -mor cã ºi camion/semiremorcã,fo losite în condiþii dificile de drum.Toate motoarele respectã stan -dar dele Euro VI ºi includ injecþiecommon rail ºi sistemul de refo -lo sire a gazelor de eºapament.Tratarea gazelor de eºapamentse face prin intermediul tehno lo -giei SCR cu injecþie AdBlue ºiprintr-un convertor catalitic deoxi dare conectat în serie ºi unfiltru de particule.

Transmisieautomatică pentrutoate modelele

Cutia PowerShift 3 completautomatã este disponibilã pentruAntos în variante cu opt sau doi -spre zece trepte ºi oferã o trans -mi sie constantã a puterii mo to -rului. O caracteristicã specialãeste posibilitatea de a alãtura mo -toare extrem de compacte, pre -cum OM 936, cu transmisii în mai

multe trepte de vitezã. Astfel,rezultã o performanþã îmbu nã tã -þi tã, chiar ºi în combinaþii de ca -mion/remorcã sau camion/se mi -re morcã, care sunt completîn cãrcate doar ocazional. ModulCraw ler al cutiei este o carac te -risticã specialã, ce oferã beneficiisemnificative pentru transporturilepe distanþe mici, care includ des -tul de des deplasãri urbane ºimanevrare în locuri de descãrcarefoarte strâmte: în treptele de vi -te zã start sau marºarier, ºoferulpoate controla viteza camionuluiutilizând doar pedala de frânã.

Loader şi Volumer

Pentru domenii specifice delucru, Mercedes-Benz introducemodele specializate Antos, în sec -torul distribuþiei de mãrfuri grelepe distanþe scurte, ºi Actros, pen -tru distanþe lungi de transport.Sub numele de Loader, Mercedes-Benz a grupat variante cu capa -ci tate de încãrcare optimizatã,

care ating valori record la greutatefãrã încãrcãturã ºi sarcinã utilã. Înplus, Volumer oferã capacitatema ximã de încãrcare datoritãcom partimentului interior cu oînãl þime de 3 m. Antos Loadereste primul camion cu semi re mor -cã din categoria vehiculelor de40 t, care este sub limita de greu -tate fãrã încãrcãturã de 6 t. O con -diþie prealabilã pentru acest lucrueste designul ce asigurã o greu -ta te redusã. Astfel, Antos Loaderin clude scarã de acces din alu mi -niu, parbriz ºi podea cu greutateoptimizatã, baterii cu o capacitateredusã, un rezervor combinat pen -tru combustibil ºi AdBlue, la carese adaugã ºi multe alte mãsuri deeficientizare a greutãþii. Bene fi -ciile oferite de Antos Volumerinclud un compartiment coborâtde încãrcare, cu 80 mm mai josdecât modelele anterioare.

Alexandru STOIANStuttgart, Germania

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

Interiorul lui Dokker oferã elemente de confort, moderne și practice.

Sistemulmultimedia

MediaNav estecireașa de pe tort

dacã ne gândim ladotãrile lui Dokker.

Acesta are untouchscreen LCDde 7" combinând

funcţiile denavigaţie, radio șiBluetooth, la care

se adaugã și o intrare

auxiliarã de USB.

Modularitatea este cuvântulcheie: fie cã vorbim despreopţiunea Dacia Easy Seat(scaunul pasagerului poate firabatat complet sau chiar scos),fie cã ne referim la rabatareabanchetei din spate, totul pentruun plus de volum la încãrcare.

CC uvântul „inteligent“ estetot mai des alãturat unoro biecte considerate înmod normal banale - te -le foane, televizoare, ma -

ºini... Este, bineînþeles, vorba de -spre implementarea sistemelorelectronice în cele mai diversedo menii, iar producãtorul francezde anvelope, Michelin, îºi doreºtesã ajute transportatorii sã poatãcuantifica cu exactitate costurilelegate de anvelope.

Cip în anvelopă

Deºi la început, este uºor dean ticipat potenþialul sistemului dez -voltat de Michelin. Practic, estevorba despre un cip RFID aflat înlegãturã cu TPMS (sistem de mo -ni torizare a presiunii în an ve lopã).

Pentru a nu exista dubii asuprautilitãþii nou proiectatului sistem,

pro ducãtorul de anvelope a invitatjur naliºti de specialitate din Eu ro -pa, la Londra, acolo unde, în vede -rea creºterii siguranþei trans por -tului în preajma Jocurilor Olim pice,anvelopele autobuzelor des tinatetransportului public au fost dotatecu acest sistem.

În cazul autobuzelor din Lon dra,noile anvelope asigurã o efi cientizaresemnificativã a acti vitãþii de mo ni -to rizare. Dacã pânã acum presiuneaºi uzura anve lo pelor erau verificateprin metode clasice, datele fiind no -tate cu pixul pe hârtie, la ora actualã,toatã ope raþiunea este realizatã cuajutorul unui scaner special, iarinformaþiile des cãrcate în com puter.Practic, pen tru transportul public dinLon dra, discutãm de modernizareaunui sistem deja existent, însã be -ne ficiile aduse de noua anvelopãpot fi mult mai mari, aplicaþiileposibile fiind nu meroase.

O nouă etapă în controlulcosturilor

Perioada dificilã din ultimii ania atras atenþia operatorilor detrans port asupra importanþei pecare o are controlul cât mai exactal costurilor. Astfel, sistemeleFMS (Fleet Management System)au câºtigat tot mai mult teren. Pri -mul pas a fost, în mod firesc, mo -ni torizarea consumului de car -burant ºi, în directã legãturã cuacesta, a modului de exploa ta rea vehiculelor.

Reprezentanþii Michelin auatras atenþia asupra cuantumuluiimportant pe care anvelopele îlau în totalul costurilor unei firmede transport. Aceºtia au amintitfaptul cã o treime din totalul con -su mului de carburant este cauzat

iulie 2012 ............................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

41.......................................................................................................................... iulie 201240

EV

EN

IMEN

T

AAnnvveellooppee„„iinntteelliiggeennttee““

Michelin a realizat primii paşi către o nouă generaţie de anvelopecapabile să ofere informaţii esenţiale legate de modul în care suntexploatate. Presiunea, temperatura, identificarea precisă sunt câtevadintre datele ce vor fi disponibile printr-o simplă scanare a anvelopei.

• Anvelopa „inteligentã“ combinã „Tire Pressure MonitoringSystem“ (TPMS) ºi cipul de identificare prin frecvenþã radio (RFID).

• Cipul RFID are 0,2 grame ºi o lungime de 5 cm (împreunã cuantena).

• Tehnologia are în spate 7 ani de cercetãri.

• 85% din autobuzele londoneze sunt echipate cu anvelope Michelin.• Pânã la finalul anului, autobuzele din Londra vor fi echipate cu 1.200

de anvelope „inteligente“.• Au fost fabricate deja 50.000 de anvelope din noua generaþie ºi

parcurºi 6 miliarde de km pentru efectuarea testelor.

de rezistenþa la înaintare a anvelo -pelor. Astfel, gestionarea anve lo -pelor are un impact major asu praprofitabilitãþii unui trans portator.Mai mult decât atât, eventuale de -fecþiuni ale anvelopelor pot ducela opriri neprogramate ale vehi -cu lelor, iar în aceste cazuri, cos -turile de repunere în circulaþie potajunge la 1.500 - 2.000 de euro,fãrã a lua în considerare eventualeamenzi sau penalitãþi.

Totuºi, este dificil pentru de -þi nãtorii de flote sã cuantifice cuexac titate costurile ºi mai alesper formanþele anvelopelor. Nouageneraþie de anvelope ar putearezolva acest neajuns.

Trebuie precizat faptul cã, pen -tru moment, discutãm doar deprimii paºi, iar producãtorul fran -cez nu a decis încã forma finalãa sistemului sau dacã dotarea an -velopelor cu cipuri va fi una deserie ori opþionalã.

Pentru Michelin, noul sistemar trebui sã aducã o confirmare aperformanþelor anvelopelor pecare le produce, în faþa trans por -ta torilor.

Cum funcţionează

Cipul RFID este introdus înperetele lateral al anvelopei încãdin procesul de producþie. Acestdispozitiv comunicã tipul an ve lo -pei, numãrul de serie ºi presiunea.În cazul sistemului dezvoltat pen -tru autobuzele din Londra, infor -ma þiile sunt preluate pe un dis -pozitiv, cu ajutorul unui scaner.Totodatã, dispozitivul verificã ºini velul de uzurã al anvelopei ºidacã aceasta se realizeazã uni -form. Toate datele sunt des cãr -cate în computer, necesitateaunor eventuale intervenþii fiindsemnalizatã.

Michelin s-a asigurat cã cipulva rezista pe toatã perioada deviaþã a anvelopei.

Trebuie precizat cã noua ge -ne raþie de anvelope a fost dez -vol tatã în urma a ºapte ani de cer -cetãri.

Majoritatea beneficiilor suntevidente - creºterea siguranþei ºi

a vitezei de preluare de datelor,scãderea timpilor de imobilizarea vehiculelor ºi a consumului decarburant ºi, implicit, a emisiilorde CO2, creºterea „vieþii“ anve lo -pei, combaterea potenþialelortentative de furt (anvelopele suntidentificate cu precizie). În con -cluzie, discutãm de costuri de ex -ploatare diminuate pentru flote.

Deºi nu a fost stabilitã data lacare sistemul va fi disponibil pepiaþã, se au în vedere mai multepo sibilitãþi, cum ar fi scanarea au -tomatã ºi transmiterea datelor uti -li zând eventual sistemele tele ma -tice ce echipeazã vehiculele. Înplus, avertizarea la bordul auto ve -hiculului privind o eventualã scã -dere a presiunii în anvelope arputea deveni posibilã în urma co -la borãrii între Michelin ºi pro du -cãtorii de autovehicule co mer ciale.

Radu BORCESCULondra, Marea Britanie

radu.borcescu@ziuacargo.ro

.......................................................................................................................... iulie 201242

INV

ESTIŢ

II

iulie 2012 ............................................................................................................................

INV

ESTIŢ

II

43

CC omplexul a fost recent re -cep þionat de la con struc -tor, aflându-se în a cestmoment pe ultimii 50 demetri înainte de inau gu -

rare. „El include o halã pen tru re -pa raþii cu 18 posturi de lucru, o ma -gazie cu o suprafaþã de 600 mp ºio înãlþime de 10 m, precum ºi uncorp de birouri P+3, de clasã A, cã -rora li se adaugã platforme de par -care ºi zone de aºteptare“, a afirmatIon Lixandru, director ge neral Ca -mion Logistic ºi ROM TRAILER. Ela precizat cã la par te rul corpuluide birouri existã un seg ment des -tinat celor care lu creazã în cadrulcomplexului, com pus din vestiare,salã de me se, duºuri etc. În cadrulaceleiaºi clãdiri, se aflã ºi recepþia,la ulti mul etaj fiind amplasatã o salãde conferinþe de 120 mp, care be -ne fi ciazã de tot ce înseamnãtehnicã modernã în domeniu (echi -pa men te electronice pentru proiec -tare, înregistrare, climatizare etc).ªi pentru a fi create toate condiþiilenecesare pentru organizarea unuieveniment, lângã zona de con fe -rinþe a fost proiectat un spaþiu undecei prezenþi pot lua masa ºi (de cenu) pot pune la punct afa ceri.

Un service pentruGREI

„În principal, clãdirea va fi ocu -patã la parter ºi primul etaj deROMTRAILER, reprezentant peparte de service, garanþie ºi post -

ga ranþie pentru Schmitz, iar acumsuntem în negocieri cu alþi par te -neri din domeniul transporturilorpentru etajele 1 ºi 2. Bridgestone,unul dintre partenerii noºtri, vaavea, în cadrul halei de reparaþii,un flux organizat pe douã canalepentru One Stop Shop ºi TruckPoint. ROMTRAILER este singurulpartener Bridgestone din Ro mâ -nia care are douã licenþe de ope -ra re, în Sibiu ºi Bucureºti. De ase -menea, în cadrul service-uluiROM TRAILER, vom avea posturide lucru specializate, creând fluxcu posibilitatea de a lucra simul -tan la cel puþin 2 echipamente peacelaºi culoar, acesta având uºila capetele culoarului lung de 34,5metri (spre exemplu, montajul deechipamente hidraulice Hyva, su -pra structuri de la TSE etc). Pecele 6 culoare de lucru (un culoarcuprinde douã posturi de lucru laansambluri de vehicule), poli va -len þa asigurã posibilitatea de re -vizie, intervenþii rapide fãrã a blo -ca culoarul”, a mai arãtat IonLi xandru. El a mai adãugat cã în

incinta atelierului ROMTRAILER,pe lângã linia ITP, va funcþiona uncanal destinat reparaþiilor grelepentru accidente ºi douã pentrure paraþii uºoare generate de ac -ci dente, unul pentru Ferroplast(des tinat, de asemenea, acciden -te lor sau construcþiilor) ºi, în plus,un canal pentru asamblare expres.„10 posturi de lucru, respectiv 5canale, sunt acoperite de 2 poduride 8 t fiecare, ceea ce înseamnãcã o semiremorcã poate fi ridicatãºi mutatã în stânga sau în dreaptape aceste canale. În acelaºi timp,canalele sunt dotate cu cricuri de8 t, vehiculele putând fi ridicateºi de dedesubt“. De menþionat cãnoul complex respectã re gle men -tãrile de mediu. „Am investit multîn sisteme moderne în acest sens.De asemenea, utilizãm energiasolarã pentru încãlzirea apei înperioada verii ºi pentru a aduceo contribuþie la agentul termic înperioada de iarnã. În clãdirea prin -cipalã, folosim o centralã de aerpentru aer proaspãt în birouri, iarsistemul de climatizare este mixt:

Peste 20 milioane leipentru un complexultramodern pe A1Camion Logistic ainvestit peste 20 demilioane de leiîntr-un complex deultimă oră situat lakm 23 pe AutostradaBucureşti - Piteşti,care s-ar puteatransforma înperioada viitoareîntr-un veritabil„mall“ pentrusemiremorci.

pe lângã chiller, centrale termiceali mentate cu combustibil lichidºi gaz ºi curent. Tuturor acestordotãri li se adaugã un generatorpu ternic care poate asigura cu -ren tul necesar pentru perioadede lipsã de energie electricã, indi -ferent dacã acestea sunt de du -ra tã mai lungã. De asemenea,com plexul dispune de un puþ demare adâncime, de 180 m. Altfelspus, service-ul este pregãtit caîn cazul în care se opreºte ali men -tarea din cauza vremii sã func þio -ne ze ºi fãrã energie ºi fãrã gaze,utilizând numai resursele proprii.“

11,6 milioaneprinse într-unproiect finanţat cufonduri europene

Foarte interesant este cã a -ceastã investiþie a fost fãcutã uti -li zându-se fonduri europene. „Pro - iectul a fost generat de nece si t ateadezvoltãrii unei noi infra struc turi,a unui complex pentru trailere într-un concept propriu ROMTRAILER.La momentul iniþial, 2007 - achiziþieteren, 2008 - finalizare ºi obþinereau to rizaþii, piaþa începuse sã deasem ne de reaºezare valoricã ºi sãcoboare. Pentru cã nu mai exis tanici presiune pe atelierul de la Bu -cureºti, care are o capacitate marede acoperire, am considerat cã estebine sã accesãm fonduri europene.Ne-am înscris cu proiectul în pro -gra mul operaþional Mun tenia SudAxa 4.1. Evaluarea a durat 1 an, iarîn aprilie 2010 am semnat contrac -tul. Finanþarea a fost de 69,89%din valoarea totalã a proiectului.Terenul nefiind inclus. Concret,partea finanþatã în proporþie de69,89% s-a referit efectiv la con -strucþia complexului, nefiind luatãîn calcul organizarea de ºantier. Deasemenea, în suma avutã în vederela finanþare, nu a intrat TVA. În final,valoarea totalã a investiþiei incluseîn proiectul acceptat pentru finan -þare a fost de 11.600.000 lei, deºivaloarea eva luatã ºi aprobatã pen -tru proiect a fost iniþial de15.600.000“, a ex plicat Ion Li xan -dru, subliniind cã reducerea cos tu -rilor a fost obþi nu tã în urma licitaþiei,în condiþiile în care calitatea ºi e -chiparea com plexului nu au fostafectate.

„Þinând cont de faptul cã baniieuropeni au venit dupã o perioadãde 90 (iniþial) sau 60 de zile de ladepunerea cererii de ram bur sare,pen tru a putea finanþa pro iec tul amapelat la un parteneriat realizat cudouã bãnci. Una dintre ele a finanþatprocentul de 69,89% reprezentat

de fonduri eu ropene iar o alta restulde apro ximativ 30% care trebuiasuportat de Camion Logistic. Con -cret, am deschis 3 linii de credit cu2 bãnci. Una dintre ele a fost pebazã de documentaþie închisã - fac -turã, astfel încât în momentul încare noi acceptam devizele con -struc to rului ºi dãdeam acceptul labancã, factura se deconta imediat.Pentru finanþarea pãrþii noastre de30% din proiect, avem contract definanþare cu banca pânã în 2017,iar creditul contractat pen tru achi -zi þia terenului în 2007 îl vom în chi -de în 2014 “, a mai arã tat directorulgeneral Camion Logistic.

De menþionat cã investiþia iniþia -lã realizatã de Camion Lo gis tic înachiziþia terenului, pre gã tirea aces -tuia, conectarea la utilitãþi ºi ob þi -nerea autorizaþiilor s-a ridicat lapes te 2 milioane de euro, sumãcare nu a fost inclusã în valoareafinanþatã cu fonduri europene.

Refabricarea - ovariantă eficientăpentru trailere

90% din activitatea ROM TRAI -LER de la Bucureºti se va muta înnoul sediu de la km 23 de pe A1.Pe lângã faptul cã atelierul re pre -zintã Schmitz, el este service au -torizat garanþie ºi postgaranþie pen -tru Hyva, Spitzer, Garden & Den ver,la care se adaugã Wabco, Knorr-Bremse, TSE. În plus, din cursulanu lui trecut, ROMTRAILER refa -bricã semiremorci. „Am înce put sãcumpãrãm vehicule recu pe rate,aflate pe stocul com paniilor deleasing sau al bãncilor, pentru caapoi sã le refabricãm potrivit serieilor, aºa cum au ieºit din fabricã.Dacã sunt modele cãutate, cu anifinanþabili, toate echipãrile utilizatela refabricare sunt noi. Dacã sunt

vehicule mai vechi, având 10-11ani, în funcþie de elementele asupracãrora tre buie sã intervenim, sta -bi lim în ce mãsurã utilizãm sistemenoi, rea li zãm reparaþii sau mergempe alte variante, cum ar fi ºi echi -parea cu anvelope reºapate. Toatesemi remorcile beneficiazã însã degaranþie timp de 6 luni. Diferenþaeste cã o firmã care înregistreazão frecvenþã scãzutã de utilizare avehiculului meritã sã ia unul de 10ani, în timp ce în cazul în care ve -hi culul este utilizat intens estenormal sã se apeleze la unul mainou“, a afirmat administratorulROMTRAILER. Altfel spus, com pa -nia achiziþioneazã trailere la licitaþiesau în înþelegere directã cu deþi nã -torul, pentru ca, dupã in specþie, a -ces tea sã intre în faza de refa bri -care. În cazul în care este vorba dese miremorci frigo ri fice, ROMTRAI -LER obþine inclu siv autorizareaFRC/FRB dupã caz, fiind autorizatîn acest sens. „Clientul nu trebuiedecât sã bage cheia în contact iardacã tractorul are licenþã poate sãîncarce semi remorca ºi sã plece încursã“, a subliniat Ion Lixandru. Ela precizat cã procedura de refa bri -care dureazã de la 1 lunã la 3 luni,ROMTRAILER are în acest mo mentîn lucru circa 30 de semire morci,dintre care 12 sunt fina lizate. „Pânãacum, am apelat în special laparcurile companiilor de leasing,dar la ROMTRAILER poate apelaºi un transportator care are semi -re morci pe care vrea sã le refacã.Are avantajul de a pu tea ieºi maiieftin decât dacã vine cu ea directîn reparaþii. Avem un caz cu Frigo -ex pres în acest sens“, a arãtat în în -cheiere direc torul generalROMTRAILER.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Ion Lixandru:Conform contractului încheiat pentru accesarea fonduriloreuropene, timp de 3 ani trebuie sã respectãm condiþiile de

implementare. În caz contrar, banii primiþi trebuie returnaþi în 15zile, cu dobânzile de rigoare. Trebuie sã realizãm o asociere deafaceri pentru firme mici ºi mijlocii, sã creãm locuri de muncã, iaracest business sã se dezvolte ºi sã fie util clienþilor ºiproprietarilor.“

„

iulie 2012 ............................................................................................................................ 45.......................................................................................................................... iulie 201244

GEFCO, PARTENERLOGISTIC EXCLUSIV ÎNEUROPA ŞI RUSIAPENTRU GM

Grupul GEFCO, lider în logisticaauto ºi punct de referinþã înlogistica industrialã, a semnat pe28 iunie, cel mai importantcontract de servicii logistice dinistorie cu producãtorul americanGeneral Motors. Contractulacoperã un interval de ºapte aniºi include o perioadã deexclusivitate. Acesta va intra învigoare la începutul anului 2013.Contractul prevede externali za -rea serviciilor logistice în amonteºi în aval (cu excepþia distribuþieifinale a pieselor de schimb),pentru brandurile Opel, Vauxhallºi Chevrolet în Europa ºi Rusia.GEFCO va aproviziona punctelede asamblare din Polonia,Spania, Marea Britanie, Germaniaºi Rusia, de la furnizori din Euro -pa sau din porturile de export dinîntreaga lume. GEFCO va livraapoi vehicule în întreaga lume,distribuind la nivel mondial circa1,2 milioane de vehicule pe an.Fiind un vechi partener 3PL alGeneral Motors (din 2005),GEFCO devine astãzi un jucãtor

4PL pentru producãtorul ameri -can, la fel ca în parteneriatul cuPSA Peugeot Citroën. Seaºteaptã ca sinergiile sã fiedeblocate prin punerea în comuna fluxurilor ºi achiziþiilor. În ceeace priveºte organizaþia, GEFCOurmeazã sã formeze o echipãdedicatã General Motors pentrua integra fluxurile producãtoruluiauto.

NOU HUB GLS ÎN CEHIA

GLS construieºte un nou depozitcentral internaþional în Jihlava,Cehia. Compania de coletãrie îºiva îmbunãtãþi astfel considerabilperformanþele de livrare la nivelnaþional, iar în acelaºi timpreþeaua europeanã va deveni maiputernicã. Noul hub GLS dinJihlava, Cehia, urmeazã sãînlocuiascã centrul de distribuþielocalizat în apropiere în octom -brie 2012. Dupã aceastãextinde re iniþialã, GLS va puteagestiona cu efect imediat la noualocaþie de douã ori mai multecolete decât era posibil înainte.Locaþia poate fi extinsã ulterior lao capacitate de 120.000 coletepe zi, cu pânã la 68 de porþi deîncãrcare. Pe lângã rolul sãu dehub naþional, locaþia de la Jihlava

este folositã de asemenea cabirou naþional central ºi ca inter -faþã pentru livrãrile interna þionalede colete. Transporturile zilniceleagã Jihlava de HUB-ul GLSeuropean din Neuenstein ºi decentrele de distribuþie din Austria,Polonia, Slovacia ºi Ungaria. Sevor investi aproximativ 4 milioaneEUR în noua clãdire.

SOLUŢII DEAUTOMATIZARE APROCESELOR DINDEPOZIT

La finalul lunii iunie, Novensys aorganizat un workshop unde afost prezentat portofoliulcompaniei. Cei prezenþi au avutastfel ocazia de a afla mai multedespre cele mai noi produse aleacesteia. Cu o experienþã înacest domeniu de peste 10 ani,Novensys oferã o soluþiecompletã ºi complexã, având înportofoliu atât companii mici ºimijlocii cât ºi mari. Soluþiareuºeºte sã acopere la nivellogistic societãþi ce au depozitpropriu cât ºi societãþiprestatoare de servicii pentru altecompanii. Produsul oferit oferãacces la informaþie în timp real,acurateþe pe stocuri ºitrasabilitate pe marfã. Existãhardware personalizat pentrufiecare client în parte, software,licenþiere, dar ºi servicii deimplementare ºi consultanþã.Totodatã, se pot implementa ºitehnologii RFID iar toatãcomponenta de business se aflãîn aplicaþie ºi nu în baza de date.Soluþia Novensys poate fi„urcatã“ în serviciul „Cloud“ alMicrosoft, denumit Azure, ceeace scuteºte clientul de grijaaplicaþiei sau a administrãriiserverului în curtea proprie, deaici rezultând costuri reduse. Încadrul workshopului, cei prezenþiau putut asista la demonstraþiipractice ale funcþionalitãþiisoluþiei WMS a Novensys, au fostprezentate serviciile Microsoft înCloud Computing de cãtre DanielRusen, product managerMicrosoft, componenta hardwarepropusã de cãtre companie afost prezentatã de AndreiCeauºu, senior relationshipmanager AutoID, iar DanielBãdiþoiu, logistics pre-sales teamleader, a descris soluþiileNovensys de automatizare aproceselor din depozit precum ºipaºii de implementare.

{TIR

I

Florin Rotaru se alãturã echipeiDexion ca Export Manager. El vafi responsabil de vânzãrileproduselor din gama industrialãîn Ucraina, Bulgaria, Serbia,Slovenia, Croaþia, Moldova,Muntenegru ºi Bosnia & Herþe -govina. Florin este absolvent alFacultãþii de Inginerie Mecanicãdin cadrul Universitãþii Politeh -nice Bucureºti, România ºi estedeþinãtor al unei certificãri PMP(Project ManagementProfessional) din 2010. Florinare o importantã experienþã lanivel internaþional în domeniulmanagementului de proiect,atât în Europa, cât ºi în OrientulMijlociu. În ultimii doi ani, alucrat în Belgia ºi Germaniapentru ZTE Corporation, cel maiimportant producãtor chinezpentru echipamente detelecomunicaþii ºi reþelisticã.Florin Rotaru este familiarizatcu industria sistemelor dedepozitare, deoarece a lucratanterior pentru Dexion Storage

Solutions ca InstallationManager, unde a participat laproiecte din România, Ungaria,Slovacia ºi Republica Cehã.Fabrica Dexion situatã înRâºnov, România, esteresponsabilã de dezvoltareavânzãrilor industriale în Estul ºiSud-Estul Europei. Aceasta seface prin intermediul propriilorbirouri de vânzãri în RepublicaCehã, Ungaria, Slovacia ºiRomânia ºi prin distribuitori pealte pieþe. Cu ajutorul lui FlorinRotaru, Dexion îºi va dezvoltaprezenþa în Ucraina, Bulgaria,Serbia, Slovenia, Croaþia,Moldova, Muntenegru ºi Bosnia& Herþegovina.

NOU EXPORT MANAGER DEXION PENTRUEUROPA DE SUD-EST

EV

EN

IMEN

T

Costul logistic, cu cel puţin 10-15% mai mare în România Operatorii de logistică şi transport din România seconfruntă cu un minim de 10-15% de ineficienţă reflectatîn costul logistic din cauza infrastructurii precare şilipsurilor de know-how.

EE ste semnalul de alarmãtras de Dragoº Geleþu,Managing Director KLGEurope Logistics, cu oca -zia conferinþei „Logistica

- servicii complexe pentru eficien -ti zarea afacerilor“, organizatã deBusi ness Magazin. El a precizatcã, din acest motiv, românul plã -teº te pentru anumite produse maimult decât un neamþ sau un olan -dez. „Infrastructura, camionul ºiºoferul sunt elementele care neafecteazã puternic eficienþa ac -tivitãþii“, a apreciat, în acelaºi con -text, Ion Lixandru, vicepreºedinteUNTRR, subliniind cã fiecare pro -iect început de autoritãþi ºi neter -mi nat reprezintã un adevãratdezas tru. „Avem nevoie de centurioco litoare ºi apoi de legãturiledintre ele. Sunt mai importantedecât autostrãzile care pleacã denicãieri ºi se închid nicãieri“, acontinuat el.

Se schimbămentalitatea

Pe de altã parte, Adriana Pãlã -ºan, vicepreºedinte ARILOG ºi Ma -naging Partner Supply Chain Ma -nagement Center, a subliniat cã încontextul actual în care nu se poateface nimic pe parte de in fra struc -

turã, companiile com pe ti toare delogisticã au început sã co laborezepentru a crea un avan taj competitiv.„Se schimbã men ta litatea în zonade logisticã. Ope ratorii lucreazãîmpreunã pentru reducerea cos tu -rilor, prin operarea în comun a unorcentre de cross-docking sau a unordepozite spe cia lizate, pentru dis -tri buþie. Sunt tot mai multe com -panii care dez vol tã astfel de spaþii,au proiecte în acest sens, pentrua compensa lipsa de spaþii lo gis -tice. Chiar dacã este vorba despreconcurenþi, a tunci când îºi punîmpreunã re sur sele, vor obþine cusiguranþã per formanþã pe costuridin toate punc tele de vedere“, aarãtat Adria na Pãlãºan, precizândcã ast fel de acþiuni duc la plusvaloare mai ales în condiþiile în carere du cerea volumelor pe camioanecom plete genereazã creºterea nu -mã rului de camioane de grupaj. Iaraceasta este o tendinþã care semanifestã atât în România cât ºiîn întreaga Europã. În acest con -text, s-au dezvoltat liniile zilnicede grupaj la nivel naþional ºi inter -na þional.

Clujul în crizăde spaţii

O cerere foarte mare de spaþiilogistice se manifestã, în prezent,în Cluj. „Este oraºul unde se în -re gistreazã cea mai mare crizã despaþii industriale din þarã. Chiar ºiîn acest moment în care economiase aflã într-o situaþie dificilã, în a -ceas tã zonã sunt spaþii pentrucare se bat 2-3 companii“, a afir -mat Gabriel Chimiºliu, Vice pre si -dent ºi Head of Industrial Division,Knight Frank/The Advisers. El amenþionat cã existã încercãri dedezvoltare de spaþii industriale înzona Turda, dar zona este con si -deratã prea departe de Cluj deanu mite companii. De asemenea,Crai ova este în acest moment vi -zatã de mulþi investitori, furnizoriatât pentru Ford cât ºi pentru Re -nault. „Zona Craiova - Slatina -Piteºti a vãzut ºi va vedea multeinvestiþii în perioada urmãtoare“,a menþionat Gabriel Chimiºliu.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Terminalele feroviare - un „must“În opinia vicepreºedintelui ARILOG, Adriana Pãlãºan, nu ar maitrebui permisã dezvoltarea de parcuri industriale fãrã un terminalferoviar. „Nu trebuie sã neglijãm importanþa terminalelor feroviare.Sunt extrem de multe companii care cer asta pentru cã am puteasã eficientizãm transportul rutier având astfel de terminale. Dar cucondiþia sã fie performante. Am vizitat în Germania terminale carepot sã descarce cu un singur echipament 60 de containere pe orã.Am putea rezolva o mulþime de probleme referitoare la zona detransport ºi distribuþie dacã am reuºi sã poziþionãm calea feratã înparcurile logistice.“

Catălin Olteanu Heel, General Manager FM Romania:

„Sectorul FMCG a mers foarte bine anul acesta, chiar dacã însalturi, având sezonabilitãþi neaºteptate. Cei care au avut fluxuri demarketing puse la punct în mod corect au avut ºi vânzãri bune. Încontextul actual, FM Logistic investeºte la Timiºoara, unde seconstruieºte cea de-a treia celulã a centrului logistic aparþinândcompaniei. De asemenea, avem în vedere sã dezvoltãm încã ocelulã în 2013.“

KLG Europe continuã, potrivitlui Dragoº Geleþu, investiþiileîn România, în ciudadificultãþilor întâmpinate atâtpe partea „hard“ care includeinfrastructura rutierã ºiferoviarã cât ºi pe partea„soft“ care se referã lafiscalitate, legislaþie ºi,inclusiv, la educaþie. „Nutrebuie sã uitãm de parteaeducaþionalã, unde în afarã deasociaþiile de profil ºi câtevacompanii, precum SupplyChain Management Center, nuavem oportunitãþi de formareprofesionalã în logisticã. Fãrãeducaþie, nu o sã putemmerge mai departe“, a arãtatDragoº Geleþu.

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201246 47

EV

EN

IMEN

TEV

EN

IMEN

T

PP eter Franke, profesorde Supply Chain Mana -ge ment la Universitateade ªtiinþe Aplicate dinKiel, a susþinut, în ca -

drul seminarului ARILOG, or ga ni -zat la Bucureºti, o prezentaredespre programul bestLog.

Printre produsele ºi serviciilerealizate ºi promovate prinbestLog, se numãrã o serie destu dii de caz (disponibile online,dar ºi publicate de sine stãtãtorsau în reviste de specialitate - in -clusiv în revista Ziua Cargo), bazede date online (educaþie, media,evenimente logistice, premii lo -gis tice), standarde ºi certificare(prin dezvoltarea unui nou Certi -fi cat European de SustenabilitateLogisticã), pachete de training(peste 900) etc.

Potrivit lui Peter Franke, suste -na bilitatea în logisticã (ºi nu nu -mai) trebuie realizatã pe trei ni -ve luri: social (sãnãtate ºisigu ranþã, grijã faþã de angajaþi),economic (calitate, eficienþã, flexi -bilitate) ºi la nivel de mediu (emi -sii, utilizarea resurselor naturale,deºeuri ºi reciclare).

În acest context, bunele prac -tici în logisticã trebuie aplicate petoate nivelurile „piramidei” deprodus ºi servicii. La nivelul debazã, figureazã facilitãþile desprijin, resursele naturale sauumane, sistemele de comunicaþiiºi informaþii, infrastructura. Ur -mea zã procesele de operare -pro curare, sourcing, producþie,trans port, distribuþie, apoi struc -turile de planificare (design reþea,planificare strategicã) ºi, desigur,în vârful structurii, strategia depiaþã - produsul la consumatorulfinal.

Provocări

Desigur, în acest context, tre -buie sã discutãm ºi despre pro -vo cãrile cãrora un astfel de pro -gram - ca ºi întregul domeniulogis tic - a trebuit ºi trebuie încãsã le facã faþã. La nivel macro, unadintre cele mai importante pro -ble me, în contextul unei creºtericu 30% a volumelor de transportîn ultimii zece ani, este infra struc -tu ra de transport deficitarã în anu -

mite direcþii ºi transportul inter -mo dal insuficient dezvoltat.

În acest context, Peter Frankeeste de pãrere cã feroviarul areanu mite avantaje (eficienþã pe dis -tanþe lungi, mai micã dependenþãde condiþiile meteo, lipsa aglo -me rãrilor de trafic), dar ºi foartemul te probleme, printre care senu mãrã interfaþarea, comu ni ca -þiile, lipsa unui sistem feroviar eu -ro pean etc. „În ultimii ani, nu ampu tut observa creºteri substan -

þia le ale volumelor transportatepe calea feratã, dar acest lucrueste cauzat ºi de faptul cã întrans portul feroviar existã o pro -blemã legatã de capacitatea detransport. În Germania, nu maieste o problemã atât de mare, dincauza crizei financiare, dar înaintede instalarea acesteia, practic, nuexista capacitate disponibilã petransportul feroviar. Deci, putemspune cã nu e loc de prea multãcreºtere”, a declarat Franke.

Din punctul de vedere al trans -por tului naval, existã, de exemplu,proiecte europene în Germania,unul dintre acestea prevãzând ase investi mai mult în cãile de na -vi gaþie. „Înãlþãm mai mult po du -ri le, pentru a ne asigura cã pottrece barje cu containere, dar încãnu putem spune cã am observato creºtere a volumelor trans por -ta te pe naval atât de mare precumpoate cã ne-ar plãcea sã fie. Estemai complicat sã faci transportnaval decât rutier, dar sunt ºi ca -zuri de succes, mai ales în con -tex tul în care existã o motivaþieeconomicã sã muþi volumele depe ºosea pe cãile navigabile”, asubliniat profesorul.

În schimb, Peter Franke aratãcã a avut loc o creºtere uriaºã avolumelor la transportul aerian,parte datoritã creºterii eco no mi -i lor din Estul Asiei ºi importurilorde mãrfuri de valoare din Europaºi America. Pe de altã parte, înEuropa, multe dintre volumele depe aero sunt preluate rutier, pen -tru cã se pierde foarte mult timppe aeroporturi. Dar existã ºi mãr -furi transportate pe aerian în re -gim de urgenþã, iar transportul ae -rian este folosit ca ultimã soluþie.

Mediul devine dince în ce maiimportant

Pentru cã am arãtat anteriorcã protecþia mediului este una din -tre direcþiile importante ale sus te -nabilitãþii, trebuie precizat cãecologia devine din ce în ce maimult o condiþie a clientului în lo -gis tica modernã. Se întâmplã,într-a devãr, o schimbare în Euro -pa, în sensul protecþiei mediului.În special companiile produ cã -toare de bunuri de larg consumîºi întreabã furnizorii cât CO2 estepro dus în procesul de producþiesau în timpul transportului. Iaracest lucru vine din partea clie n -þi lor. Problema este, în opinia pro -fesorului de la Universitatea dinKiel, cã, dacã și costurile sunt prearidicate, cei mai mulþi dintre ma -

na geri nu vor dori sã schimbe ceva.Dar sunt domenii sau zone în careeste posibilã realizarea unor îm -bu nãtãþiri substanþiale, prin apli -ca rea unor soluþii care vor con -duce la reducerea costurilor ºi, înacelaºi timp, la protecþia me diului.Un exemplu ar fi simpla mo dificarea designului unui am ba laj sau aunui produs, cu efecte ecologicesub stanþiale. Astfel, protecþia me -diului a început sã de vinã ºi oproblemã de market ing.

„La majoritatea studiilor decaz, motivul pentru care le rea li -zãm nu este legat neapãrat depro tecþia mediului, ci de redu ce -rea costurilor. Apoi, observãm cãsoluþiile propuse au, de aseme -nea, beneficii ºi din punctul devedere al mediului. Indiferent careeste motivul care a stat la bazarealizãrii lor, sunt ºi ecologice ºipot fi publicate sub acest cali fi -cativ”, precizeazã Franke.

România arepotenţial

Cele mai multe dintre studiilede caz cuprinse în programulbestLog pot constitui exemplepen tru structurile logistice dinîntreaga Europã, inclusiv din Ro -mâ nia, unde educaþia în domeniueste, poate, mai importantã decâtorice altceva.

„Cred cã implementarea unorastfel de programe de bune prac -

tici în România este un proces caretrebuie parcurs pas cu pas. Nu credcã puteþi sã sãriþi peste anu miteetape cu uºurinþã în do me niulcompetenþei logistice. E ceva ceþine de educaþia în do meniul lo -gistic, pentru ca oamenii sã înþe -lea gã importanþa externa li zãrii.Este vorba despre o schim bare dementalitate, a oamenilor din maivechile generaþii, care, une ori, nuvor sã lase din mânã con trolultuturor aspectelor din ca drul uneiactivitãþi”, a arãtat Franke.

În privinþa poziþiei pe care odeþine la ora actualã þara noastrãîn contextul internaþional, profe -so rul de la Universitatea Kiel con -si derã cã România poate juca unrol foarte important în logisticaeuro peanã. „Gândiþi-vã numai laPortul Constanþa ºi la volumelecare merg acum prin Germaniacã tre Europa de Est, datoritãhinter land-ului Portului Hamburg.Dacã Portul Constanþa devineeficient, are condiþii excelente dehinterland. Este mai scurtã dis -tan þa de la Canalul de Suez pânãla Constanþa decât pânã la Ham -burg sau Rotterdam. Este nevoiede infrastructurã, de conexiuniferoviare bune. România are opoziþie strategicã excelentã pen -tru transportul european”, a în -che iat Peter Franke.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

bestLogmomentul bilanţurilorO bază de date cu soluţii concrete pentru problemeconcrete. Un veritabil punct de informare şi de know-how.Şi chiar o variantă de promovare a companiilor care auceva de prezentat. Sau, altfel spus, bestLog - un proiectcare a pornit cu finanţare din partea Uniunii Europene,iar, în acest moment, este exclusiv coordonat deAsociaţia Europeană de Logistică (ELA).

Know-how de milioaneProgramul, destinat transportului sustenabil de suprafaþã, subnumele de Logistics Best Practice (bestLog - cele mai bune practiciîn logisticã), a beneficiat de un buget de 3,05 milioane euro ºi a fostadministrat de un consorþiu format din nouã institute de cercetaredin 9 þãri europene. Programul a avut ca obiectiv stabilirea uneiplatforme europene de colectare ºi diseminare activã a bunelorpractici în logisticã, pentru îmbunãtãþirea practicilor ºi a educaþieidin domeniul supply-chain-ului, reducerea diferenþelor la niveleuropean, pentru stabilirea unor standarde, generarea unei creºteriîn domeniu ºi a noi locuri de muncã ºi pentru realizarea unor maibune conexiuni dintre politicile CE ºi mediul de afaceri.

Studii de caz în Ziua CargoDe-a lungul ultimilor doi ani, aþi putut citi în paginile revistei noastrecâteva dintre cele mai interesante studii de caz din cadrulprogramului bestLog. Vã reamintim câteva detalii:1. Optimizarea timpilor de colectare a bunurilor - MapeiMapei, lider global în domeniul produselor chimice pentruconstrucþii, ºi-a crescut foarte mult producþia fabricii sale de laMedgiglia (Italia) în ultimii 10 ani, fapt care a condus la ocongestionare serioasã a traficului de camioane în zonã. Pentru aîndeplini cerinþele clienþilor ºi pentru a asigura livrãri rapide,producãtorul a implementat procese logistice just-in-time eficiente,prin optimizarea ciclurilor de încãrcare la fabricã.2. Colaborare Sharp-SmartWayUna dintre cele mai importante valori ale companiei SharpElectronics Corporation, cu sediul central la Osaka (Japonia), estereducerea impactului asupra mediului. Astfel, în SUA, Sharp a decissã se alãture unui parteneriat de transport, denumit SmartWay,implementat de organizaþia guvernamentalã americanã EPA. Estevorba despre un parteneriat între transportatori ºi expeditori, cuangajamentul de a opera transporturi „verzi”, ceea ce a condus ºi lacreºteri de venituri ºi reduceri de costuri. 3. Proiectul INDITEX Pro-KyotoINDITEX a dezvoltat, în perioada 2007-2010, un Plan StrategicEcologic, divizat în cinci proiecte specifice: Proiectul Pro-Kyoto,Proiect de Depozitare Sustenabilã, Energie ºi Mediu, Proiect deIntegrare, Amprentã de Carbon. Proiectele se focalizeazã în specialpe reducerea gazelor cu efect de serã generate de cãtretransporturi. (Studiile de caz preluate din proiectul bestLog pot fi în continuareconsultate în arhiva Ziua Cargo disponibilã în format PDF pe site-ulwww.ziuacargo.ro)

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012

ÎÎ n cadrul SeminaruluiARILOG, José García de laGuía, director Port Com mu -nity System în Portul Va -lencia, a adus în atenþia

celor prezenþi un astfel de studiu,arãtând cum anume se poate facetrecerea de la un port izolat, launul cu adevãrat internaþional, prinintermediul integrãrii sistemelorIT, în contextul logisticii moderne.Un exemplu care ar putea fi urmat,de ce nu, ºi de Portul Constanþa.

Autoritatea Portuarã Valenciadispunea, în 2008, de un numãrde 402 angajaþi ºi, în acelaºi an,a realizat o cifrã de afaceri de 112milioane EUR. Acþionând sub nu -me le de Valenciaport, este orga -nis mul public responsabil de ad -mi nistrarea a trei porturi aflate înproprietatea statului spaniol, pecoasta mediteraneanã esticã, ºia nu me Valencia, Sagunto ºi Gan -dia.

Portul Valencia a trebuit sã seconfrunte, pe parcursul timpului,cu o serie de probleme impor tan -

te, printre care se numãrã creº te -rea considerabilã a traficului decontainere, majorarea volumuluiser viciilor logistice ºi operaþiunilorpor tuare, a transportului pe uscat,în condiþiile unei lipse de stan -dar dizare în privinþa sistemelorutilizate de agenþi. Procedurile ºipracticile aplicate nu erau în staresã susþinã creºterea continuã ºise afirma o competiþie acerbã în -tre porturile maritime, cauzatã denumãrul mare de companii careutilizau rutele maritime de trans -

port. Alte provocãri au inclusinsta bilitatea de a administra vo -lumul maxim de mãrfuri contai -ne rizate, numãrul mare de agenþidintr-o industrie extrem de frag -men tatã ºi necesitatea de a res -pecta cerinþele internaþionale dindomeniul siguranþei ºi securitãþii.

„În acest context, a apãrut ne -ce sitatea dezvoltãrii unui sistemcare sã asigure integrarea tuturoragenþilor care operau în port, ne -ce sitatea creãrii unei noi aplicaþiipentru a integra sistemele IT utili -

zate de cãtre agenþi cu noul ser -viciu web, pentru transferul ºi in -clu derea informaþiilor furnizatede cãtre aceºtia, securitatea con -tai nerelor, necesitatea obþineriiunei informaþii corecte, pentruplanificare ºi operare ºi, nu în ul -timul rând, dezvoltarea capacitãþiide management al complexitãþii”,a arãtat José García de la Guía.

valenciaportspcs.net

Astfel, a fost dezvoltatã apli -ca þia valenciaportspcs.net, ca re -zultat al unui proces la scarãextinsã, cu obiectivul de a îmbu -nãtãþi productivitatea comunitãþiiportuare prin utilizarea IT-ului.Aceasta este menitã a susþineope rarea integratã a agenþilor prinmodernizarea managementuluilogis tic (standardizarea schim bu -lui de informaþii pentru a facilitapro cedurile ºi operaþiunile admi -nis trative ºi de afaceri), prin opti -mizarea integrãrii operaþiunilorportuare ºi de uscat (utilizatoriisunt capabili sã vizualizeze între -gul lanþ de transport pe website)ºi prin interconectarea porturilorasociate. Instrumentul oferã infor -ma þii privind procesele logistice,cum ar fi, pe mare, trimiterea ºi

con firmarea documentelor privindtranzacþiile, confirmarea comen -zi lor/rezervãrilor ºi instrucþiuni deexpediþie. În cadrul portului, a ces -tea includ procesele elec tro niceprivind operaþiunile portuare, de -cla raþii privind mãrfurile pericu l oa -se, acte ºi proceduri pre-în cãrcareºi declaraþii. Pe uscat, informaþiilesunt legate în special de pro ce -sarea comenzilor de transport,acceptarea mãrfurilor, comenzide livrare ºi comenzi feroviare.

Port CommunitySystems

În acest fel, conform cerinþelorlogisticii moderne, datoritã inte -grãrii sistemelor IT, a fost realizatãtrecerea de la un port izolat, la oadevãratã comunitate portuarã

co nectatã cu mediul de afaceriinternaþional.

Pentru a oferi o imagine maiclarã a acestui proces din punctde vedere informatic, José Garcíade la Guía a subliniat, în cadrulprezentãrii sale, etapele evolutiveimplicate. Stadiul întâi este cel alportului izolat, ce dispune de pro -ce se interne automate ºi sistemein terne, la nivelul cãruia teh no -logia include servicii vocale, ima -gine ºi transfer de date. Al doileaeste acela de port conectat, alecãrui obiective includ conectateacu agenþii portuari pentru procesecritice (documente de marfã, de -cla raþii vamale, materiale peri -culoase), tehnologia presupunândîn special sisteme EDI. Cea de-atreia etapã evolutivã presupuneconstruirea unor comunitãþi atât

Integrarea sistemului ITla nivelul

Portului Valencia

STU

DIU

DE C

AZ

49

După cum am arătat într-un material anterior, proiectulbestLog include o serie de studii de caz extrem deinteresante în domeniul logistic, foarte multe dintre elefiind publicate şi în revista Ziua Cargo.

Măsuri de creştere a gradului de securitate şi control

în Portul Valencia- Introducerea unui centru de control avansat al cazurilor de

necesitate- Dezvoltarea unui sistem de garduri supervizate- Dezvoltarea unei reþele de camere de luat vederi pentru

monitorizarea zonei- Instalarea unor sisteme de detectare a intruziunilor- Dezvoltarea de sisteme de recunoaºtere a plãcuþelor de

înmatriculare a vehiculelor ºi containerelor la porþile portului - Dezvoltarea unui sistem automatizat de porþi

Sistemul automat de porţi- În medie, 1.100 de camioane pe zi (cu 1.800 TEU) beneficiazã de

procedurile de intrare/ieºire automate- Numai în 2012, peste 90.000 camioane au beneficiat de economii

importante de timp în procesul de plecare din port cu încãrcãturã- Pentru porþile manuale, procesele necesitã 2 minute de operare

pentru a pãrãsi terminalul sau portul, porþile automate necesitã 33de secunde la terminal ºi 15 secunde la port

- În timpul orelor de vârf, timpul de aºteptare în cazul porþilormanuale poate fi de 10-20 de minute

48

.......................................................................................................................... iulie 2012 iulie 2012 ............................................................................................................................ 51.......................................................................................................................... iulie 2012

STU

DIU

DE C

AZ

50

PP roiectul feroviar Car pa -thia-Express a fost adusîn atenþia celor prezenþila seminar de cãtreWolf gang Lang - Di rec -

tor Sisteme de Tren în cadrul Ex -press Interfracht Austria ºiCarmen Marinache - Director Co -mer cial Departament Expediþii Fe -roviare în cadrul Express Inter -fracht Romania.

Ei au scos în evidenþã faptulcã începutul noului mileniu nu afost unul foarte bun pentru trans -por tul feroviar, cu o cãdere de50% pânã în 2002, tendinþa descã dere continuând ºi pe par cur -sul urmãtorilor zece ani, în paralelcu creºterea transportului rutier.

Dezvoltarea pieþei a solicitattransportul unor partide de marfãmai mici ºi mai uºoare, astfel încâtavantajul competitiv al cãii feratea intrat într-un declin substanþial.Totodatã, infrastructura feroviarãs-a deteriorat, producãtorii au în -ce put sã îºi închidã conexiunile

fe roviare, guvernele nu au mai in -ves tit în acest mod de transportºi preþurile au crescut.

Astfel, a apãrut necesitateaacutã a unei cooperãri susþinuteîn domeniul feroviar, pentru su -pra vieþuire ºi competitivitate. Ini -þia tiva care a stat la baza pro -iectului Carpathia-Express a fostadoptatã de trei companii deexpediþie ºi operatori logistici careerau, în mod normal, competitoritradiþionali în domeniul ex pe di þi -ilor feroviare: Argo Bohemia s.r.o.,Spedi Trans Praha s.r.o, ambeledin Republica Cehã, ºi Raaber -sped Spedition GmbH din Austria.

Carpathia-Expressatunci...

Astfel, în 2003, s-a nãscutpro iectul trenului logistic Car pa -thia-Express, propus iniþial pentruo perioadã de trei ani. Acesta pre -supunea o conexiune feroviarãco mercialã integratã pentru com -

bi narea expediþiilor individuale,pen tru transportul de mãrfuri dinEu ropa de Vest cãtre Sud-Estulcon tinentului. Potrivit lui WolfgangLang, Carpathia-Express avea caobiective maximizarea utilizãriire surselor, creºterea produc ti vi -tãþii ºi competitivitãþii transpor -tu lui feroviar, profitând de avan -tajele competitive ale acestui modde transport. Astfel, proiectul s-aconstituit într-un exemplu de coo -pe rare, parteneriat ºi coordonareîntre operatorii logistici ºi CãileFe rate din Cehia, Slovacia, Un ga -ria ºi România (operatori feroviaride transport marfã). Trenul estedestinat transportului tuturor ti -purilor de mãrfuri, în regim na þio -nal ºi internaþional, cu excepþiatransporturilor militare, interfrigo,agabaritice ºi de animale vii.

Acest proiect de tren a pre su -pus derularea a 33 trenuri/lunãîn medie, pe rute de 715 km ºires pectiv 722 km, cu un volumlunar total de marfã de 35.000tone.

...şi acum

În 2010, firma Raabersped afu zionat cu compania „mamã” Ex -press-Interfracht (EXIF), ºi EXIFa preluat rolul de operator al Car -pathia-Express, pãstrându-sepunctul de colectare în Brno, Re -pu blica Cehã, ºi cele douã rute

Carpathia-Express,eficienţă pe calea feratăCa în majoritatea întâlnirilor dintre specialiştii înlogistică, şi în cadrul Seminarului ARILOG s-a adus în primplan eficientizarea transporturilor şi rolul pe care caleaferată ar putea să îl joace în logistica europeană. Şipentru că de multă vreme deja se discută despreoportunitatea cooperării dintre competitori tradiţionalipentru un plus de eficienţă, iată că tocmai domeniulferoviar oferă un exemplu pozitiv, prin proiectulCarpathia-Express.

EV

EN

IMEN

T

Comparaţie Carpathia şi Sop - 2010/2011Tren 2010 2011

Trenuri Tone Trenuri ToneSop 230 183.667 194 145.638Carpathia 86 61.654 147 124.532

Carpathia-Express2003

Punct de colectare: BrnoRutã totalã: 715/722 kmTimp total de transport:

22 h/28 hFrecvenþã: 33 trenuri pe lunãTonaj total: 35.000 t pe lunã

cu transportatorii pe uscat, cât ºicu companiile de shipping ma ri -tim, cu necesitatea dezvoltãriiunui Sistem Comunitar de In for -maþii, a infoportalurilor ºi a unulsistem de garantare a calitãþii. Îna ceastã etapã, tehnologia ne ce -sarã include un portal comunitarºi integrarea cu tehnologiaweb/RFID.

În fine, cea de-a patra etapãpresupune conectarea comunitãþiipor tuare cu lumea întreagã. O -biec tivele includ creºterea e fi cien -þei prin automatizarea ope ra þiu -nilor, în cadrul unui proces fãrãerori ºi fãrã documente pe hârtie,mo dernizarea managementuluipro ceselor logistice, creºterea co -nec tivitãþii prin integrarea com -ple tã cu agenþii externi. De ase -me nea, este vorba ºi deco nec tarea operaþiunilor mari ti -me-portuare-terestre, îmbu nã tã -þi rea cooperãrii la nivelul co mu -nitãþii portuare ºi consolidarealegãturilor cu porturilepartenere.În acest caz, tehnologia pre su -pune soluþii Microsoft.net, serviciiweb/RFID ºi sisteme XML. Dez -voltarea unui PCS (Port Com -munity System) de la zero esteun proiect riscant, care, de obicei,necesitã 10-15 ani ºi costã zecide milioane. De exemplu, HongKong plãnuieºte sã investeascã150 milioane EUR pentru a-ºidezvolta platforma, un alt porteuropean de clasã mondialã acheltuit peste 35 milioane EURcosturi de dezvoltare pentru aajunge, în zece ani, abia la etapaa treia ºi PSA a investit peste 140milioane EUR în ultimii cinci aninumai în tehnologia informaþiei.

Pentru realizarea ultimei etape,concretizatã, dupã cum am su bliniatanterior, în valenciaportspcs.net,este nevoie de implicarea ºi sprijinulîn tregii comunitãþi portuare. Au to -ri tatea po r tuarã îºi asumã rolul decoor do nator al proiectului ºi punela dis poziþie infrastructura necesarã,ad ministraþia localã sau centralãoferã suport financiar ºi in sti tu þio -nal, asociaþiile profesionale ºi deafaceri promoveazã crearea uneicomunitãþi adevãrate, co munitatea

portuarã, transportatorii tereºtri ºicompaniile de shipping furnizeazãinformaþia în calitate de utilizatoriai portalului, iar expe di torii suntprincipalii utilizatori ai portalului.

Servicii

Astfel, valenciaportspcs.netoferã o acoperire completã aserviciilor terestre, portuare ºimaritime ºi are conexiuni cu im -portanþi transportatori transo cea -nici. Partea de administraþie pu -bli cã include, într-o fereastrãsin gularã, serviciile vamale, au to -ri tatea portuarã, autoritatea ma -ritimã, inspecþia de carantinã. Deasemenea, include declaraþii va -male, cerinþe pentru mãrfuri pe -ri culoase etc. Operaþiunile por -tuare includ liste ºi confirmãri deîncãrcãri/descãrcãri nave, iarstructurile logistice portuare - e-management al transporturilorrutiere ºi feroviare, servicii conec -tate cu structurile transportatorilorprin INTTRA ºi GTNexus.

„Printre cele mai de successervicii asigurate se numãrã au -to rizarea electronicã a opera þiu -nilor navale, autorizarea elec -tronicã a mãrfurilor periculoase,consiliere pentru timpii de în chi -dere a operaþiunilor, liber de vamãla import fãrã documente pe hâr -tie, control automat al exporturilorcontainerizate, reducerea timpilorde încãrcare a navelor, transportrutier ºi feroviar cu informare

online asupra operaþiunilor vamaleºi autorizãrilor, operaþiuni T2Lelectronice etc”, a indicat direc -torul PCS Valencia.

Lecţii învăţate şibeneficii

Ca orice studiu de cazbestLog, prezentarea lui José Gar -cía de la Guía a adus în atenþiacelor prezenþi ºi lecþiile învãþateîn urma dezvoltãrii unui astfel desistem integrat. Astfel, proiectula relevat faptul cã integrarea tu -turor agenþilor care opereazã înport îmbunãtãþeºte productivi ta -tea ºi creºte gradul de eficienþã,procesele fãrã erori conduc la scã -derea costurilor ºi cã integrareadiferitelor sisteme poate asiguracã informaþia este furnizatã mairapid ºi mai sigur. Portul esteacum mai eficient ºi mai flexibil,ser viciile cãtre clienþi s-au îmbu -nãtãþit, la fel ºi productivitatea,timpii de aºteptare ºi erorile s-auredus, costurile excesive legatede procesarea documentelor pehârtie au fost reduse, iar proce -se le - îmbunãtãþite. Existã be ne -fi cii ºi la nivelul protecþiei me diu -lui, dar ºi sociale, prin optimizareatraficului de camioane ºi scãdereaemisiilor chimice ºi sonore ºi prinreducerea necesitãþii con struc þieide docuri sau clãdiri suplimentare,datoritã utilizãrii optime a fa ci li -tã þilor existente.

„Iar aceastã tehnicã poate fitrans feratã cãtre orice altã in dus -trie, deoarece presupune integra -rea ºi comunicarea dintre toþiagenþii implicaþi în supply chain.Este necesarã doar o modalitatecomunã de comunicare, cum ar fiEDI”, a subliniat José García de laGuía, în încheierea prezentãrii sale.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Portul Valencia în regiune- Aria directã de influenþã (razã de 350 km în jurul portului)

genereazã 55% din PIB-ul Spaniei, cu 51% din populaþiamuncitoare a þãrii ºi 42% din teritoriu

- 57% exporturi pe maritim- 36% importuri pe maritim- Aria extinsã de influenþã (2.000 km) include Spania, Portugalia,

Franþa, Italia, Maroc, Algeria ºi Tunisia, în total 4.386 miliarde dolariPIB, 241 milioane locuitori ºi 1.916 miliarde dolari schimburicomerciale.

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201252 53

EV

EN

IMEN

T

cãtre România, prin Episcopia Bi -hor ºi Curtici, cu o frecvenþã de3-4 trenuri pe sãptãmânã. Acþio -nând ca ºi conexiune feroviarãîntre Cehia, Polonia, Slovacia,Ger mania ºi România, Carpathia-Ex press utilizeazã vagoane aco -pe rite de tip H cu 2 sau 4 osii ºifor meazã trenuri regulate princom binarea expediþiilor indivi dua -le de mãrfuri.

Grupul de companii ExpressInter fracht face parte din con cer -nul Rail Cargo Austria (operatorulferoviar austriac de marfã), cu peste50 de filiale în majoritatea þã riloreuropene. În afarã de Car pathia-Express, EXIF coor do nea zã un altpro iect, numit „Sop train” (trenulSop), în colaborare cu alþi mariexpeditori europeni, rea li zând oconexiune între Austria, Germania,Benelux, Elveþia, Italia, Franþa ºipiaþa româneascã. Punc tul de co -lec tare a vagoanelor tre nu rilor Sopse aflã la Sopron, punc tul de fron -tie rã dintre Austria ºi Ungaria.

Problema cea mai mare pe careo întâmpinã operatorii este lip sa demarfã pe retur, din Ro mâ nia cãtreVest. „Vrem sã reali zãm ceea ce facºi camioanele, sã avem marfã pentrucursele tur-retur. La ca mi oa ne,cursele la gol deþin un pro cent deaproximativ 20%, în timp ce, pe caleaferatã, este de 20% în cãr cat ºi 80%la gol. Din cauza crizei economice,am pierdut multe volume în 2009ºi am încercat pe parcursul a doi anisã gãsim marfã, fãrã prea mult suc -ces. Dar Carpa thia-Express în seam -nã cooperare ºi sperãm cã, astfel,vom atrage mai multã mar fã. În mo -mentul de faþã, avem su ficiente vo -lu me pentru a supr a vieþui. Vrem sãasi gurãm acest coridor pânã cândeconomia va mer ge puþin mai bine”,a subliniat Wolfgang Lang.

România - altăpoveste...

Totuºi, transportul feroviarromânesc impune ºi alte pro -

bleme, aduse în atenþia celorprezenþi la se minar de cãtre Car -men Marina che - Director Co -mercial Depar ta ment ExpediþiiFe roviare în cadrul Express Inter -fracht Ro ma nia. Dupã cumputeam bãnui, cea mai mare pro -blemã o constituie infrastructurainsuficient dez vol tatã, cãreia i sealãturã faptul cã mãrfurile audiferite destinaþii pe teritoriulnaþional, cu volume in su ficientepentru un tren complet, în timpce terminalele cu cone xiu ne fe -ro viarã sunt insuficiente. Totuºi,în ciuda unui an 2009 des tul deslab pentru toate tipurile detrans port, în 2010 ºi în 2011,trans portul feroviar a început sãre cupereze teren, chiar dacã oface cu paºi mici.

Astfel, Express Interfracht adecis continuarea investiþiilor ºidezvoltarea activitãþii în þara noas -trã. Wolfgang Lang a subliniat fap -tul cã, alãturi de consolidareacelor douã proiecte, Carpathia ºiSop, Express Interfracht îm pre u -nã cu Allianso Terminal ºi Rail Car -go Austria au deschis un nouterminal în Ploieºti, pentru dez vol -tarea operaþiunilor intermodale ºiconvenþionale feroviare pe axeleN-S ºi S-N.

În prezent, existã terminale decross-docking, unele aparþinândCFR Marfã, altele ale unor firmeprivate, situate în: Curtici, Timi -ºoa ra, Cluj Napoca, Suceava, Bra -ºov, Bradu de Sus, Bucureºti(Bucu reºtii Noi/Sud/Progresu),Constanþa Ferry Boat.

„Ideea care a stat la bazapunc telor de cross-docking a fost,de asemenea, sã deschidem ser -viciile cãtre clienþi care nu au co -ne xiune feroviarã, pentru a puteautiliza acest mod de transport.Pot aduce marfa la platforme ºio pot expedia pe feroviar. Avan -ta jul competitiv pe care îl avemeste cã folosim vagoanele, pro -priile noastre trenuri, care vin cumarfã cãtre România. Calitateavagoanelor este foarte bunã ºiîncercãm sã le utilizãm ºi pentruexporturile din România cãtreVestul Europei”, a arãtat WolfgangLang.

De asemenea, în contextuldiscutat anterior, al volumelor demarfã pe retur, operatorul logisticdoreºte demararea operaþiunilorde reîncãrcare a vagoanelor sositedin Vestul Europei, pe cele 2trenuri Carpathia ºi Sop, cu marfãdin România pentru diferitedestinaþii din Vestul Europei.

... ce poate fi desucces

Peter Schoberl - Prokurist Ex -press Interfracht Wien a declaratpentru revista „Ziua Cargo” cãRo mânia este pentru Rail CargoAus tria una dintre cele mai im -por tante pieþe þintã.

„Pe aceastã piaþã, se regãsescmulte investiþii austriece ºi, de -sigur, avem legãturi comercialetradiþionale cu aceste companii.Intenþia noastrã este sã dezvoltãmoperaþiunile în Romania, aºa cumam precizat ºi în cadrul Con fe rin -þei ARILOG, oferind clienþilornoºtri soluþii logistice complete.

România este o þarã ºi o piaþãmare, o rutã de tranzit cãtre Turciaºi sunt sigur cã economia na þio -nalã se va dezvolta în urmãtorii ani.De asemenea, atunci când portulConstanþa se va dezvolta, existãun mare potenþial, pentru cã estepe direcþia Asia, ceea ce înseamnãcã importanþa portului va creºte ºicã soluþiile de trans port ºi logisticãdin Constanþa cãtre Vestul Europeivor începe sã se extindã”, a arãtatPeter Schoberl.

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Profesionalism,cariera, succes!

Un pas inainte pentruviitorul tau si alcompaniei tale!

Cursuri de perfectionareManagementul logisticii si supply chain-ului

Managementul achizitiilor si stocurilorManagementul depozitarii

Managementul trasportului si distributieiManagementul operatiunilor

Cursuri IN HOUSEPrograme personalizate in functie denevoile companiei dvs. in logistica si

supply chainContact: 021.410.60.61 / 0752.248.161; marketing@supply-chain.rowww.esupplychain.eu

*) Perioada de valabilitate a codului 15 iulie – 15 august 2012Se poate utiliza un singur cod de discount /per curs

Utilizati codul curs80pentru a beneficia de oreducere de 80 de EURO

la un curs deperfectionare de lunga

durata*

Volume transport rutier şi feroviar în România

Mii tone2008 2009 2010 2011

Feroviar 11.664 5.131 6.965 9.944Rutier 17.473 10.137 10.589 12.452Total (f+r) 29.137 15.268 17.554 22.396Procent deþinut de feroviar 40% 34% 40% 44%

Sursa: Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii

Întrebările lunii IULIE (etapa 32)

Întrebările lunii IUNIE (etapa 31) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe 4august, prin e-mail la adresa

redactie@ziuacargo.ro,menţionând variantele de răspuns

şi datele de contact (nume,telefon, e-mail) sau direct pe

site-ul nostru www.ziuacargo.ro,pe pagina dedicată concursului.

Câştigătorii ediţiei din iulie şivariantele corecte de răspuns vorfi publicate în numărul din august

al revistei ZIUA CARGO.

GTI

1. Managementul SC este adeseadefinit ca fiind:

a. Gestionarea fluxului de informaţiişi materiale de la „furnizoriifurnizorilor până la clienţiiclienţilor“ - CORECT

b. Proiectarea şi gestionareaconstantă de activităţigeneratoare de valoare la nivelulverigilor organizaţionale pentrusatisfacerea necesităţilor realeale producătorului

c. Planificarea şi managementulactivităţilor departamentuluilogistic

d. Totalitatea operaţiunilor deaprovizionare

2. Funcţiile de bază ale lanţuluivalorii sunt:

a. Inbound logistics, producţie,outbound logistics,marketing/vânzări, service -CORECT

b. Research and development,Inbound logistics, financiar,marketing/Vânzări

c. Infrastructura, managementfinanciar

d. Producţie, marketing,management financiar

3. _________ este un fenomen careapare atunci când seexagerează variaţiile cererii întimpul luării de decizii de-alungul lanţului deaprovizionare.

a. Cât mai mareb. Foarte netedă, perfect orizontală

- CORECTc. Nu conteazăd. Maxim 45 de grade

1. _________ reprezintă o metodă dealocare a costurilor consideratăsofisticată, care însă defineştemodul în care sunt acumulatecosturile de regie.

a. ABCXb. Paretoc. Activity Based Costing

2. Ce tip de concurenţă imperfectăeste caracterizată de existenţaunui singur furnizor?

a. Oligopolb. Monopolc. Concurenţa monopolistă

3. Cererea este _________ în cazul în care o modificare oricât de neînsemnată a preţului determină modificare substanţială a cererii.

a. Inelasticăb. Elastică

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii IUNIEAdrian Vlase, Livia Grindea şi Oana Ciortea

Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 26 de concurenţicare au răspuns corect la întrebările lunii iunie, cea de a 31-aetapă a concursului de logistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectNicuşor Tirim, Anica Bercea, Adina Bănescu, Adrian Vlase, AdrianPreda, Ana Harja, Mihai Burcin, Oana Ciortea, Robert Hrabal,Lavinia Marin, Oana Mărculescu, Sebastian Atîrnăteanu, CarmenMarinache, Livia Grindea, Elena Petre, Claudiu Mihăilescu,Radu Ispas, Adrian Doncean, Gelu Uzdriş, Roxana Mihaela Alecu,Iselin Menan, Sorin-Ioan Maistor, Nicoleta Atîrnăteanu,Elida Deaconu, Dan-Ioan Dragu şi Simona Marilena Neacşu.

Concursul de cunoştinţe generale în

domeniul logisticii lansat de ZIUA

CARGO şi compania de consultanţă

şi training în logistică Supply Chain

Management Center continuă cu

etapa a 32-a. În fiecare lună,

publicăm 3 întrebări tip grilă,

pentru ca, în luna următoare, să

dăm publicităţii variantele corecte

de răspuns. Câştigătorii sunt

stabiliţi prin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (32)

iulie 2012 ............................................................................................................................

ȘA

NTIE

R

TTaattrraa rreevviinnee îînn RRoommâânniiaa

55

ȘTIR

I

.......................................................................................................................... iulie 201256

A3 SE DESCHIDE ABIAÎN AUGUST

Autostrada Bucureºti - Ploieºtiva fi deschisã circulaþiei abia înaugust, ºi nici atunci curecepþia finalã, ci cu restricþiede circulaþie. Ovidiu Silaghi,ministrul Transporturilor, aarãtat cã, în cei 5 ani de lucrãri,existã nu mai puþin de 10 acteadiþionale semnate, ceea ceînseamnã cam un act adiþionalla aproape 5 km. A3 a prins 4guverne ºi 5 miniºtri: GuvernulTãriceanu, Guvernul Boc,Guvernul Ungureanu ºiGuvernul Ponta; miniºtriiLudovic Orban, Radu Berceanu,Anca Boagiu, Alexandru Nazareºi Ovidiu Silaghi. Autostradaare 62 km ºi a costat 450 de

milioane de euro, finanþareafiind asiguratã exclusiv dinbugetul de stat.Unul dintre constructori ºi-aterminat tronsonul (SpeditionUMB), însã lucrãrile la cealaltãporþiune se tot lungesc de unan, de când ar fi trebuit sã fiegata. Potrivit ºefului Poliþiei Rutiere,Lucian Diniþã, standardeleminime pentru deschidereatraficului pe o autostradã, la ovitezã de 80 - 100 km/orã,vizeazã în primul rândexistenþa semnalizãrii verticaleºi aplicatã, apoi prezenþasistemelor de siguranþãamplasate stânga/dreapta(parapeþii) ºi montareapanourilor antiorbire.„Deschiderea traficului peacest tronson de autostradã nuþine de noi. Dar, odatã deschis,împreunã vom stabili viteza cucare se va circula. Viteza debazã este de 130 km/orã, însãvom vedea, în funcþie detronsoane. Poþi pune restricþiiºi de 100, ºi de 80 km/orã,dacã ai lucrãri. În plus, pepartea carosabilã, mai trebuieturnat ultimul strat, cel deuzurã”, a declarat Lucian Diniþã,prezent pe ºantierul A3,împreunã cu Silaghi.

DEZVOLTAREAFOSTELOR PLATFORMEINDUSTRIALE

Multe dintre proiectele de retailanunþate în ultima perioadã suntdezvoltate pe foste platformeindustriale, semn cã epocaindustrializãrii rapide a Românieia lãsat în urmã o serie deproprietãþi valoroase, aºteptândsã fie descoperite ºi dezvoltate.Exemple de acest gen apar înnumeroase zone din þarã. Astfel,în Braºov, Cora ºi Auchandezvoltã foste zone industriale:Hidromecanica ºi TractorulBraºov; în Bucureºti, NEPI încolaborare cu Benevo Capital sepregãtesc pentru începerealucrãrilor unui nou centrucomercial amplasat pe fostaplatformã Vulcan; în Ploieºti, AFIEurope dezvoltã un centrucomercial pe locul fostei fabriciFlacãra. „La acest moment,dezvoltarea proprietãþilor de tipBrownfield în România nu atingeproporþii mari din cauzã cadruluilegislativ ambiguu ºi incomplet.Cu toate acestea, noile centrecomerciale construite pe fosteplatforme industriale reliefeazãfaptul cã aceste proiecte devindin ce în ce mai interesantepentru dezvoltatorii dinRomânia. În SUA ºi în alte þãridin Europa de Vest, politicilecorecte în ceea ce priveºtedezvoltãrile de tip Brownfield auajutat la scãderea rateiºomajului, aducând creºteri alebugetului local, îmbunãtãþindsãnãtatea publicã ºiîmpiedicând declinul centrelorurbane”, a declarat Randy Tharp,Managing Director, EpsteinArchitecture & Engineering. Lipsa unei politici naþionaleclare în ceea ce priveºteproprietãþile de tip Brownfield,deficienþa stimulentelor fiscaleºi a subvenþiilor, absenþacadrului legislativ, areglementãrilor privindinvestigarea terenului ºi lipsaexpertizei locale sunt aspecteesenþiale care împiedicãdezvoltarea acestor proprietãþila acest moment. „Dezvoltarea unei platforme detip Brownfield este întotdeaunamai puþin costisitoare pentrucomunitate ºi societate, oferindvaloare unui teren abandonat ºieliminând contaminarea, înavantajul protejãrii terenuriloragricole sau forestiere”, aconcluzionat Randy Tharp.

La numai două săptămâni dela numirea în funcţia dedirector general al CNADNR,Mihai Başulescu a fostschimbat din funcţie cuadjunctul său, şi el numit „lapachet” cu Başulescu, darcare i-a luat locul în 3 iulie.Ministrul Transporturilor,Ovidiu Silaghi, a precizat cămotivul demiterii luiBaşulescu ţine în primulrând de întârzierea lucrărilorde la Autostrada Bucureşti -Ploieşti. „Aţi văzut ce gradmare de întârziere avem peBucureşti - Ploieşti. Nu estesuficient?”, a explicatSilaghi. Totuşi, este greu decrezut că în două săptămâniBaşulescu ar fi reuşit sărecupereze întârzierile, şinici nu poate fi acuzat căeste vinovat de ele. Motivuladevărat este altul:Başulescu a venit laCompanie după ce a fostangajatul unei firme(Romstrade) care are

contracte în derulare cuCNADNR. Amintim că MihaiBaşulescu este cel care asemnat în 2004 contractul cuBechtel.Însă nici noul directorgeneral, Mircea Pop, nu estechiar uşă de biserică: el acâştigat prin firma sa, DPConsult, mai multe lucrăripentru drumuri naţionale,printre care şi proiectareaCenturii Clujului - Vâlcele-Apahida - care, la puţin timpdupă inaugurare, a începutsă se surpe din cauzaalunecărilor de teren.Pop a ocupat funcţia dedirector adjunct la CNADNRîntre 2004-2005, în timpulGuvernului Năstase, în ciudafaptului că era cercetat,după ce, în 1998, pe atuncidirector al DirecţieiRegionale de Drumuri Cluj, afost acuzat de Curtea deConturi de deturnarea a 17miliarde de lei din fondul decalamităţi.

MIRCEA POP, NOUL ŞEF AL CNADNR

iulie 2012 ............................................................................................................................

FO

CU

S

59

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

.......................................................................................................................... iulie 201258

RR omânia ºi Bulgaria suntlegate, în prezent, deun singur pod, pe toatãlun gimea porþiunii co -mu ne, de 470 km, a

Du nãrii: podul dintre Giurgiu ºiRuse, dat în folosinþã în anul1954. Este explicabilã, astfel, a -glo meraþia transporturilor rutiereîn vãmile de la sudul þãrii, chiar ºiunde trecerea peste Dunãre seface cu bacul.

Cele douã þãri au primit fondurieu ropene pentru construirea po -du lui de la Calafat-Vidin, iar ter -me nul de finalizare iniþial era2010. Cum însã constructorul se -lec tat de bulgari i-a cam tras pesfoarã, termenul a fost amânatdin octombrie acum doi ani. Co -misia Europeanã a închis ochii ºi,astfel, nu s-a pierdut finanþarea,acordul fiind prelungit pânã lafinele lui 2012.

Potrivit secretarului de stat înMinisterul Transporturilor, VasilePreda, amânãrile de la un an laaltul pot fi puse pe seama con -struc torilor bulgari. „Precizez cãnu este vina pãrþii române, estevina vecinilor ºi prietenilor bulgari.Noi am executat infrastructura -95% la rutierã ºi 88% cea fero -via rã. Cea rutierã are 8,7 km, iar

cea feroviarã 6,2 km. Costurile seridicã la 69 de milioane de euro,fãrã TVA. Banii sunt din fondurimixte, buget ºi fonduri europene“,a declarat Preda. El a anunþat cãter menul de finalizare a poduluieste ianuarie 2013.

Bulgarii propun unal treilea pod

Cât despre propunerea cu celde-al treilea pod, aceasta a venitdin partea Lilianei Pavlova, mi nis -trul bulgar al Dezvoltãrii regionale,la Forumul „Strategia Dunãrii”,care a avut loc în oraºul Ruse. Ofi -cialul bulgar a adus ca argumentiminenta construire a autostrãziidintre Ruse ºi Svilengrad, la gra -ni þa cu Turcia, cu sprijin financiardin partea statului Qatar.

Prezent la eveniment, MarcelBoloº, secretar de stat în Mi nis -te rul român al Dezvoltãrii Regio -na le ºi Turismului (MDRT), a de -cla rat cã „orice coridor care vacon tribui la mobilitatea populaþieiºi va ajuta mediul de afaceri estede interes pentru România, la felca pentru Bulgaria ºi Turcia”. „Noisuntem foarte deschiºi sã avemo strategie comunã pentru Du nã -re, atât la partea de infrastructurã,

cât ºi la partea de port ºi în in dus -tria peºtelui. Pe lângã toate aces -tea, Dunãrea are ºi un potenþialturistic însemnat“, a spus oficialulromân.

Întrebatã dacã Bulgaria va în -cer ca sã obþinã finanþare din Qatarºi pentru pod, aºa cum a fãcut încazul arterei rutiere Ruse-Svilen -grad, ministrul Liliana Pavlova aspus cã aceasta este una dintreposibilitãþi, cealaltã opþiune fiindca proiectul sã primeascã baniprin programul de cooperaretrans frontalierã România-Bulgaria.O propunere în acest sens a fostdeja adresatã guvernului român,a precizat ea. În luna mai, pre mie -rul bulgar Boiko Borisov a invitatRomânia sã se alãture proiectuluibulgaro-turco-qatariot de mo der -nizare a Coridorului europeannumãrul 9, respectiv autostradacare va lega România de Turcia,tra versând Bulgaria între oraºeleRuse ºi Svilengrad.

Pavlova a mai spus cã existãplanuri pentru construirea a încãdouã poduri între România ºi Bul -garia, care vor lega localitãþile Cã -lãraºi de Silistra ºi Bechet deOreahov.

Statul Qatar a anunþat în lunamai cã demareazã un programambiþios de investiþii în Bulgaria,care va începe prin depunerea a200 milioane de dolari la BancaNaþionalã a acestei þãri. Una dintreinvestiþiile qatariote va fi con strui -rea unei autostrãzi sau a unuidrum expres cu douã benzi pesens în locul ºoselei vechi dintreRuse ºi Svilengrad, traversatãzilnic de 7.000 de vehicule, în ma -jo ritate TIR-uri ºi camioane. Oparte din traseu cuprinde traver -sa rea Munþilor Balcani printr-untunel între 3 ºi 7 km. La acest pro -iect s-a alãturat ºi Turcia.

Magda SEVERINmagda.severin@ziuacargo.ro

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

Podul dintre Calafat şiVidin, întârziat de bulgariDupă doi ani de întârzieri, podul peste Dunăre ce va unilocalităţile Calafat şi Vidin va fi gata în ianuarie 2013, însănu românii sunt vinovaţi, ci partea bulgară. Potrivitautorităţilor române din Transporturi, noi ne-am terminatlucrările cam 95% la infrastructura rutieră şi 88% la ceaferoviară. Autorităţile bulgare sunt însă optimiste şi dorescun al treilea pod între Giurgiu şi Ruse, plus încă două, întrelocalităţile Călăraşi - Silistra şi Bechet - Oreahov.

RR ealizarea investiþiei afost aprobatã de Con -si liul General al Mu ni -ci piului Bucureºti încãdin 18 noiembrie 2010,

însã formalitãþile de la Mi nis terulDezvoltãrii au durat aproa pe 2 ani- cât timp ar fi fost nece sar pentrurealizarea con strucþiei. Iniþial, seestimase cã lucrãrile vor începe îniunie 2011 ºi vor fi în che iate îniulie 2013, dar abia acum a fostatribuit proiectul - firmei TECNICConsulting Engi nee ring - ºi trebuiecalculate 18 luni de la atribuireplus timpul de dicat organizãriilicitaþiei pentru constructor.

Studiul de fezabilitate a fostrea lizat de Metroul SA.

În valoare totalã de128.563.163 lei (24.440.970euro), proiectul este finanþat încea mai mare parte din fondurieuropene, iar contribuþia PrimãrieiCapitalei va fi de 1.968.219 lei.Toto datã, de la bugetul local vorfi suportate toate cheltuielile ne -eligibile ale proiectului, de5.269.035 lei, precum ºi celesuplimentare ce pot apãrea. La a -ces tea se adaugã TVA aferent pro -iectului, în valoare de 24.883.193lei, în condiþiile rambursãrii luiulterioare de la bugetul de stat.

Executarea lucrãrilor a fost îm -pãrþitã pe doi ani, iar costurile vorfi în primul an de 17.172.920 euro(din care 13.474.692 euro con -struc þii montaj), iar în al doilea an,de 7.359.823 euro (din care5.774.869 euro c.m.).

Investiþia presupune ºi mo der -ni zarea arterelor rutiere din zonã

- cu trotuare cu tot -, plus a liniilorde tramvai - cu refugii - ºi ame -na jarea spaþiilor verzi.

Componenteleproiectului

1. Pasajul rutier subteran - 356m lungime totalã, din care 111 mrampa Vãcãreºti, 160 m rampaNiþu Vasile, 85 m lungime în sub -teran.

2. Refaceri de trotuare (5.845mp) ºi carosabil (11.057 mp), peCalea Vãcãreºti, cu o lungime de174 m, pe Str. Niþu Vasile, cu olun gime de 251 m ºi pe ªos. Ol -te niþei, cu o lungime de 282,5 m,plus refugiile de tramvai.

3. Pasaje pietonale subterane:• Pasajul 1: În lungime de 85

m, înãlþime de 3 m ºi lãþime de 6m, va subtraversa ªos. Olteniþeipe direcþia nord-sud, pe parteastângã a pasajului rutier. Va aveadouã accese: cel sudic, în dreptulªcolii Ajutãtoare, ºi cel Nordic, îndreptul benzinãriei Agip.

• Pasajul 2: Cu o lungime de92 m, înãlþimea de 3 m ºi lãþimeade 6 m, va subtraversa ªos. Ol te -niþei pe direcþia nord-sud pe par -tea dreaptã a pasajului rutier. Vaavea douã accese: cel sudic, vizavide Parcul Big Berceni, ºi cel Nordic,în dreptul Mall-ului Sun Plaza.

• Pasajul 3: În lungime de 65m, lãþime 4 m, înãlþime 3 m, vasub traversa ªos. Olteniþei pepartea dinspre Berceni ºi va rela -þio na direct vestibulul staþiei deme trou Piaþa Sudului cu peroa -ne le staþiei de tramvai.

• Pasajul 4: În lungime de 32m, înãlþime 3 m, lãþime 4 m, vasub traversa Str. Serg. N. Vasilepe direcþia est-vest ºi va avea 2ac cese: cel vestic la intersecþiacu Str. Secuilor ºi cel estic în drep -tul cimitirului „Cãrãmidarii de jos”.

4. Refugii de tramvai: 4 refugii,pe ªos. Olteniþei.

5. Refaceri ºi amenajãri spaþiiverzi: Limitele proiectului suntªos. Olteniþei - circa 130 m înstânga ºi în dreapta intersecþiei;Calea Vãcãreºti - pânã la in ter -secþia cu Str. Mãrþiºor; Str. NiþuVa sile - pânã la intersecþia cu Str.Se cuilor.

Punct nodaldescongestionat

Intersecþia de la Piaþa Suduluieste un punct nodal de penetrareauto spre centrul Bucureºtiului ºidinspre centru spre Cartierul Ber -ceni ºi Metalurgiei, aflate în suduloraºului. „Din cauza disfunc þio -na litãþilor circulaþiei rutiere înaceastã intersecþie, se impunecon ti nuarea programului de op ti -mi zare cu reconfigurarea a ces teizone ºi realizarea acestui pasajrutier denivelat subteran, rea li -zând, astfel, fluidizarea traficuluiîn partea de sud a Capitalei”, searatã în Raportul de specialitatesem nat de Mãdãlin Dumitru, ºefulDirecþiei Infrastructurã, ºi de IonDedu, ºeful Direcþiei Transporturidin Primãria Capitalei.

Magda SEVERINmagda.severin@ziuacargo.ro

Pasaj subteran la PiaţaSudului - prima lucrare cufonduri REGIO din CapitalăPrimăria Capitalei va începe prima mare lucrare deinfrastructură finanţată din fonduri nerambursabile:pasajul subteran de la Piaţa Sudului. Atât proiectul, de1,76 milioane de lei, cât şi construcţia, evaluată la 24,5milioane euro, vor fi plătite din fonduri europene, prinProgramul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şilocale”. Municipalitatea va suporta doar 2% din cheltuieli.Pasajul va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti - NiţuVasile şi va avea 356 de metri lungime, din care 111 mrampa Văcăreşti, 160 m rampa Niţu Vasile şi 85 m lungimeîn subteran. În paralel cu pasajul rutier, în subteran vor ficonstruite 4 pasaje pietonale, dotate cu scară fixă şi lift.

iulie 2012 ............................................................................................................................

OFF-R

OA

D S

HO

W

61.......................................................................................................................... iulie 201260

OFF-R

OA

D S

HO

W

TT atra Phoenix este unmo del destinat seg men -tului de construcþii, iarEVW a þinut sã arate cãmaºina nu este cu nimic

mai prejos decât celelalte modeleprezente pe piaþã, iar a cest lucrunu putea fi fãcut mai bi ne decâtprintr-o demonstraþie de virtuo -zi tate în cariera de la Mor laca, ju -deþul Cluj.

Sub aripa DAF

Cel puþin în România, Tatraeste un nume, acest brand re pre -zen tând cel mai celebru camionstrãin din România comunistã. Înurma achiziþiei de cãtre DAF aunui pachet de 19% din acþiunilepro ducãtorului ceh, dealerii DAFau început sã ofere spre vânzareºi brandul Tatra, mai exact mo de -

lele off-road. Phoenix a fost lansatîn august 2011, primind cabinade la DAF CF 85. Modelul estedis ponibil în douã variante, ceanor malã ºi cea mare, în acest mo -ment lucrându-se inclusiv la unmodel cu 4 uºi. Transmisia esteZF, iar motorul furnizat dePACCAR. Numele de Phoenix l-apri mit tocmai pentru cã sim bo li -zeazã renaºterea dar, mai mult,

acest model îºi propune sã creezenoi standarde în materie de ve hi -cule off-road.

Portofoliul tehnic

Maºina poate fi comandatã încon figuraþie 4x4, 6x6, 8x6 ºi 8x8ºi are la bazã un ºasiu special, unsche let central inovator, cu o re -zis tenþã crescutã la torsiuni darºi un confort ridicat pentru ºoferda toritã suspensiei independentedis ponibilã pe fiecare roatã de pefie care axã, fiecare având un di -fe renþial. Aceste diferenþiale suntco mandate de o cutie de transferde generaþie nouã, dar inovaþiile

de ordin tehnic nu se opresc aici.Phoe nix dispune de un nou sis -tem de direcþie ºi de suspensiepne umaticã pentru axa faþã la mo -delul 6x6, ceea ce conduce la unconfort sporit, o greutate mai micãdar ºi o uzurã mai scãzutã a pne -u rilor. Cele patru motoarePACCAR MX au o capacitate de12,9 l atingând standardele depo luare Euro 5 folosind teh no lo -gia SCR ºi sunt disponibile înpatru variante de putere, de 360CP (1.775 Nm), 410 CP (2.000Nm), 460 CP (2.300 Nm) ºi 510CP (2.500 Nm). Transmisia depro venienþã ZF are douã variantede cutie manualã ºi automatã, toa -te cu 16 trepte, opþional putândsã fie prezent ºi un intarder.

Concluzii

În urma unor teste efectuate,oficialii Tatra au scos în evidenþãre zultatele bune obþinute dePhoe nix în ceea ce priveºte nivelulde vibraþii pe verticalã pe care tre -buie sã le suporte scaunul ºo fe -ru lui, sporind astfel confortul, vite -zele pe care maºina le poateatin ge în aplicaþiile de off-roadfiind superioarã competitorilor dinclasa sa datoritã sistemului desus pensie ºi greutãþii extrem de

re duse pe care o are modelul 6x6- de 10.300 kg - cel mai mic dinca tegoria sa. În acest context, ca -pa citatea de încãrcare a crescutajungând la 15.700 kg. Totodatã,cifrele prezentate au arãtat ºi unconsum mai mic cu aproximativ8 l/100 km faþã de competiþie. ªila partea de after-sales, Tatra s-aali niat trend-ului actual oferindga ranþie completã 1 an ºi 3 ani(sau 300.000 km) pentru trenulde rulare. În urma demonstraþiilorfãcute de ºoferii de teste Tatra,im presia lãsatã a fost una plãcutã,maºinile demonstrând cã Phoenixse va dovedi un competitor seriospentru actualii jucãtori din acestseg ment. Se pare cã preþul depor nire, cu tot cu carosare, pleacãde undeva de la 90.000 euro, iartimpul de livrare în acest mo menteste de aproximativ 3 luni, expri -mat în mod oficial, aces ta putândsã scadã în funcþie de numãrul decomenzi pe care le are fabrica.Cireaºa de pe tort a show-ului afost un „tur de forþã“ prin carierãla bordul unui model Tatra, carea impresionat ºi la Ra liul Dakar,fiind pilotat de acelaºi om, TomasTomecek.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Tatra revine în România

Binecunoscutul brand Tatra este din nou prezent pe piaţaromânească prin EVW, unicul importator în România pentrucamioanele DAF. Modelul prezentat, în iunie, jurnaliştilorspecializaţi în domeniul de transport a fost Tatra Phoenix,lansat în 2011. Tatra Phoenix 6x6

Motor: PACCAR MX Capacitate cilindricã:

12.900 cmcPutere: 410 CPCuplu maxim: 2.000 NmGreutate proprie: 8.350 kgMasa maximã admisã: 20 tRaza de bracare: 16,5 ± 1mAmpatamente:

3.700/4.090/4.500 mm

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012

la jumãtatea anului 2007, dataofi cialã de începere a construcþieifiind stabilitã pe 22 mai 2008,deºi lucrãrile pentru fundaþie auînceput neoficial cu patru sãp tã -mâni mai devreme.

Designul stadionului a fost lan -sat pe 7 noiembrie 2007. Arhi tec -tul, Populous, este o companiespecializatã în designul facilitãþilorsportive ºi al centrelor de con fe -rin þe, dar ºi în planificarea unor eve -nimente speciale majore. De sig nulpresupune 80.000 scaune pen truJocurile Olimpice, dar sta dio nul vafi convertit la 60.000 lo curi perma -nente dupã olim pia dã.

În iunie 2009, au fost exca -va te zona terenului ºi a benzilorat letice, asamblându-se în jur25.000 scaune permanente.Curba naturalã a terenului esteîn corporatã în design, iar zonelede încãlzire ºi vestiarele sunt ex -ca vate într-o poziþie de „semi-sub sol” în partea coborâtã aterenului. În continuarea acestuidesign au fost instalate structuridemon ta bile din oþel uºor ºibeton, tribune pentru încã 55.000spectatori.

Exterior şiacoperiş

Iniþial, aºteptãrile au fost caînveliºul exterior al stadionului sãfie realizat din plastic sau alt ma -terial sustenabil, cum ar fi cânepa,imprimat cu un design mural.Înveliºul ar fi trebuit sã aibã o înãl -þime de 20 m ºi sã înconjoarecircumferinþa de 900 m a sta dio -nului. Dar atât cânepa, cât ºiînveliºul continuu au fost respinseca idei. Cele mai recente variantesupuse aprobãrii Autoritãþii Olim -pice au sugerat cã acest înveliº arputea consta din panouri din ma -terial textil cu o lãþime de 2,5 m,întoarse la 90 grade pentru a per -mite accesul în stadion în parteade jos a structurii ºi susþinute cucabluri pretensionate. Pe 4 august2011, s-a anunþat cã Dow Che -

AA cest stadion care vagãz dui evenimenteleatletice ºi ceremoniilede deschidere ºi în chi -de re ale Jocurilor O -

lim pice ºi Paralimpice, precum ºiCampionatele Mondiale de At le -tism din 2017, a fost construitspe cial pentru aceste evenimenteºi are o capacitate de 80.000spec tatori, ceea ce îl face tem po -rar al treilea stadion din MareaBri tanie ca mãrime, dupã Wem -bley ºi Twichenham.

Team Stadium -singurul care aîndeplinit toatecondiţiile

Pe 13 octombrie 2006, au to -ri tãþile au confirmat cã au de -semnat consorþiul Team Stadium(format din Sir Robert McAlpine,HOK Sport+Venue+Event - cu nos -cut acum ca Populous ºi BuroHap pold) pentru începerea nego -cie rilor de contractare a serviciilorpri vind designul ºi construcþia

noului Stadion Olimpic. În ciudain teresului uriaº naþional ºi inter -na þional, Team Stadium a fost sin -gurul consorþiu care a îndeplinittoate condiþiile de precalificare.De asemenea, acest consorþiueste cel care a realizat StadionulEmirates, terenul care gãzduieºtemeciurile clubului Arsenal, precumºi Stadionul Olimpic care a gãz -duit Jocurile Olimpice de la Syd -ney din anul 2000.

Pregãtirea terenului pentrucon strucþia stadionului a început

SSttaaddiioonnuullOOlliimmppiicc ddiinn LLoonnddrraa

PPeennttrruu ccăă JJooccuurriillee OOlliimmppiiccee ddee VVaarrăă 22001122ddiinn LLoonnddrraa ssee aapprrooppiiee ccuu ppaaşşii rreeppeezzii ((2277iiuulliiee -- 1122 aauugguusstt)),, îînn aacceesstt nnuummăărr vvăă vvoommpprreezzeennttaa ccââtteevvaa ddeettaalliiii ddeesspprree SSttaaddiioonnuullOOlliimmppiicc ccee vvaa ccoonnssttiittuuii ppuunnccttuull cceennttrraall aalloolliimmppiiaaddeeii lloonnddoonneezzee ddiinn aacceesstt aann..

INED

ITIN

ED

IT

62 63

.......................................................................................................................... iulie 2012

INED

IT

64

mi cal Company va finanþa înveliºulexterior, în schimbul aprobãrii dea-ºi face publicitate pe acestepanouri pânã la data de 26 iunie2012. Structura este realizatã dinpoliester ºi polietilenã, inscrip þio -natã cu cerneluri rezistente UV ºiinstalarea acesteia a început pe14 aprilie 2012.

Designul nu a prevãzut nici unchioºc de vânzare mâncare îninte riorul arenei, ceea ce reducene cesitatea instalãrii unor bu cã -tãrii ºi a unor structuri de nivelînalt de protecþie împotriva incen -di ilor asociate cu gãtitul. În loculacestora, arhitecþii au pre vãzutzo ne de chioºcuri în afara sta dio -nu lui, inspirate de spaţiile des ti -na te fanilor din timpul Cupei Mon -diale din Germania din 2006, încare spectatorii se adunau sã mã -nânce ºi sã bea, urmãrind me ciu -rile prin intermediul unor ecra nede dimensiuni mari. De ase me -nea, s-a sugerat realizarea zo neitoaletelor din containere ma ritimereciclate, cu propriile lor sistemede aprovizionare cu apã ºi decanalizare, reducându-se ne cesi -tatea unor instalaþii cos ti si toare ºifacilitându-se demontarea struc -turilor dupã evenimente.

În privinþa acoperiºului, pentruasigurarea unei montãri rapide la

faþa locului, grinzile de compresieºi coloanele de susþinere au fostîmbinate cu bolþuri, ceea ce vaasigura, de asemenea, o demon -ta re uºoarã a structurii dupã cere -mo niile de închidere. Structuraaco periºului, susþinutã prin ca -bluri, va acoperi aproximativ douãtreimi din scaunele spectatorilor.Un studiu de ºase luni condus deorganizatorii olimpiadei a arãtatfap tul cã, în timp ce lipsa unuiaco periº, ar putea invalida oricepo tenþial record mondial stabilit

pe acest stadion, un acoperiº par -þial reduce ºansa ca vântul saucu renþii sã invalideze recordurilela sprint ºi sãrituri de la 50 la 5%.Acoperiºul este realizat din PVC,pentru a menþine costurile reduse.

Acum, nu ne mai rãmâne decâtsã aºteptãm cu nerãbdare re cor -du rile mondiale ºi olimpice ºi sãsperãm în rezultate cât mai bunedin partea delegaþiei româneºti!

Raluca MIHĂILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Stadionul Olimpic din LondraLocalizare: Marshgate Lane, Stratford, Londra, Marea

BritaniePrima lopatã: 2007Construcþie: 2008-2011Deschis: 2011Operator: Olympic Delivery AuthorityCosturi de construcþie: 486 milioane lire sterlineArchitect: PopulousInginer structural: Buro HappoldInginer servicii: Buro HappoldContrator general: Sir Robert McAlpine LtdCapacitate: 80.000 locuriEvenimente principale: - Jocurile Olimpice de Varã 2012

- Jocurile Paralimpice de Varã 2012 - Campionatul Mondial de Atletism 2017

iulie 2012 ............................................................................................................................ 65

PA

SA

GER

I

A apărut Seria 500

iulie 2012 ............................................................................................................................ 67.......................................................................................................................... iulie 201266

REDUCERI DE PÂNĂLA 45% LAABONAMENTELE PETREN

CFR Cãlãtori acordãpasagerilor care opteazãpentru abonamentul lunarvalabil 5, 10 sau 15 zile,reduceri de pânã la 45%,astfel:• 45% pentru Abonament15/valabil 15 zile• 35% pentru Abonament10/valabil 10 zile• 25% pentru Abonament5/valabil 5 zile.Aceste abonamente lunarepentru 5, 10 ºi 15 zile suntlegitimaþii de cãlãtorienominale, care se emit pentrutrenuri de orice rang, la clasa a2-a, pe distanþe de pânã la1.000 km.Exemple de tarife pe rutele (de51- 60 km) Bucureºti - Ploieºti,Bucureºti Nord - Videle,

Timiºoara - Arad:* Tren Regio: cãlãtorii la preþîntreg: 73 lei; abonament lunar5 zile: 54,80 lei; cãlãtorii 10×2cãlãtorii preþ întreg: 146,00 lei;abonament lunar 10 zile: 94,90lei; 15×2 cãlãtorii preþ întreg:219,00 lei; abonament lunar15 zile: 120,50 lei.* Tren InterRegio: cãlãtorii lapreþ întreg: 141,00 lei;abonament lunar 5 zile: 105,80lei; cãlãtorii 10×2 cãlãtorii lapreþ întreg: 282,00 lei;abonament lunar 10 zile:183,30 lei; 15×2 cãlãtorii lapreþ întreg: 423,00 lei;abonament lunar 15 zile:232,70 lei.* Tren Intercity: cãlãtorii la preþîntreg: 268,00 lei; abonamentlunar 5 zile: 201,00 lei; cãlãtorii10×2 cãlãtorii la preþ întreg:536,00 lei; abonament lunar 10zile: 348,40 lei; 15×2 cãlãtoriila preþ întreg: 804,00 lei;abonament lunar 15 zile:442,20 lei.

TRENURI PRIVATE

Rutele feroviare Piteºti - Curteade Argeº ºi Goleºti - ParculKretulescu Haltã au fostpreluate de un operator privat,prin licitaþie. Casele de bilete ale CFRCãlãtori din staþiile Curtea de

Argeº ºi Câmpulung vorrãmâne deschise în regim deagenþie de voiaj pentruvânzarea tuturor tipurilor delegitimaþii de cãlãtorie,informeazã SocietateaNaþionalã de Transport Feroviar„CFR Cãlãtori” SA.

CIRCULAŢIE ÎN SENSUNIC PE MARILEBULEVARDE DINBUCUREŞTI

Primãria Municipiului Bucureºti(PMB) va organiza în sens unictraficul rutier pe marilebulevarde, în special în zoneleîn care nu este nevoie deinvestiþii în infrastructurã.Astfel, la începerea noului anºcolar, dar ºi odatã curevenirea din concediu,bucureºtenii posesori demaºini vor circula mult maifluent. Ion Dedu, ºeful DirecþieiTransporturi din cadrulmunicipalitãþii, a anunþat cã „încel mult o lunã” se va trece laaplicarea soluþiilor privindorganizarea circulaþiei în sensunic. „Din analiza iniþialã,rezultã cã vom creºtecapacitatea de trafic pe actualareþea stradalã a municipiului cu30-40%”, a precizat el. Proiectul a început deja, pe B-dul Dacia, zona de la PiaþaGemeni, ºi urmeazã cutronsonul Buzeºti-Berzei, înmomentul în care acesta va figata. Iatã unde va mai fi sens unic:• Pentru zona Vãcãrescu seîntocmeºte un studiu defezabilitate. „Din analizamultitudinii de soluþii propusede proiectant, prin simulãrilepe care le-am fãcut a rezultatcã cea mai bunã s-ar constituiîn realizarea unui sens unic peB-dul Barbu Vãcãrescu, între B-dul Lacu Tei ºi ªos. Pipera, cucontrabalansarea acestui sensunic pe Calea Floreasca, întreintersecþia cu ªos. Pipera ºiStr. Glinka, urmând ca fluxul detrafic important cãtre zonacentralã a Capitalei sã fiepreluat de strãzile MirceaEliade ºi Radu Beller, prinCalea Dorobanþi”, a arãtat IonDedu. • Din Piaþa Dorobanþi se vareorganiza circulaþia cãtre PiaþaCharles de Gaulle. • Sens unic pe BarbuVãcãrescu, de la B-dul Lacul Tei

Compania aeriană low-costWizz Air a inaugurat, laînceputul lunii, zborurileîntre oraşele Arad şi Milano-Bergamo (Italia). Astfel, afost relansat transportulregulat de pasageri de peaeroportul arădean, după opauză de aproape 2 ani. Lasosirea aeronavei de laMilano-Bergamo peAeroportul Arad,reprezentanţii Wizz Air audeclarat că pe noua rută vorexista două zboruri pesăptămână, marţea şisâmbăta.Compania estimează căîntre Arad şi Milano-Bergamo vor fi transportaţianual circa 30.000 depasageri.Wizz Air a transportatpeste 11 milioane depasageri în ultimele 12 luni,

iar estimările pentruacest an sunt de 12 milioanede pasageri. Flotacompaniei este compusădin 39 aeronave AirbusA320, ce operează de la 15baze aflate în Polonia,Ungaria, Bulgaria, România,Ucraina, Cehia, Serbia şiLituania. Preşedintele ConsiliuluiJudeţean Arad, NicolaeIotcu, a declarat că sepoartă negocieri şi cu alţioperatori, iar o posibilă rutănouă va fi între Arad şiBruxelles. În curând, se vasemna un contract cu unoperator de transporturiaeriene de marfă, care arurma să crească traficul cu300% pe terminalul Cargodin cadrul aeroportului local,folosit acum la o capacitatede numai 20%.

WIZZ AIR A LANSAT ZBORURI ÎNTRE ARAD ŞI MILANO-BERGAMO

cãtre ieºirea din oraº.• Pe ªos. Progresului, dinspreRãzoare cãtre ªos. Viilor, iarpe celãlalt sens, pe ªos. Viilor,care va merge în sens unicpânã la intersecþia cu CaleaRahovei, rãmânând ca TudorVladimirescu ºi Panduri sã fiecu dublu sens.

CEL MAI LUNG ZBORKLM ALIMENTAT CUBIOCOMBUSTIBILI

Dupã primul zbor comercialalimentat cu biocombustibil,operat în iunie 2011, KLM aoperat în ziua de 19 iunie2012 cel mai lung zboralimentat cu biocombustibil.Zborul KL705, cu plecare dinAmsterdam cu un Boeing 777-200, a avut ca destinaþieconferinþa dedicatã dezvoltãriidurabile Rio+20 din Rio deJaneiro, Brazilia. Aeronava afost alimentatã parþial cucombustibili durabili obþinuþidin ulei alimentar reciclat. Prin acest zbor, KLM îºiextinde ºi mai mult rolul depionier în dezvoltarea

biocombustibililor durabili.KLM colaboreazã cu WorldWide Fund for Nature TheNetherlands (WWF-NL) din2007 ºi este prima linieaerianã care a dezvoltat unprogram dedicatbiocombustibililor cu SkyNRG.Combustibilul utilizat de KLMeste furnizat de SkyNRG,compania pe care KLM afondat-o în 2009 cu North SeaGroup ºi Spring Associates.SkyNRG este în prezent lidermondial pe piaþa kerosenuluidurabili, aprovizionând maimult de 15 transportatori dinîntreaga lume.

ŞTEFAN ROŞEANU,NOUL DIRECTOR ALCFR CĂLĂTORI

ªtefan Roºeanu, cofondator alClub Feroviar - organizaþie cesprijinã ºi promoveazãtransportul public pe ºinã, lanivel naþional ºi internaþional -a fost numit de ministrulTransporturilor, Ovidiu Silaghi,director al CFR Cãlãtori. El îi ialocul lui Dorin Maier, numit laconducerea instituþiei în iulie2011, de cãtre fostul ministruAnca Boagiu.Roºeanu face parte ºi dinGrupul de Lucru „Rail StrategyPlatform”, convocat devicepreºedintele ComisieiEuropene, Siim Kallas, grupînfiinþat pentru a dezbateproblemele sectorului feroviareuropean ºi a-l consilia peoficial în vederea reformeisectorului feroviar pentruurmãtorii ani.Din anul 2007, ªtefanRoºeanu a fost secretargeneral al Asociaþiei IndustrieiFeroviare din România (AIF),organizaþie ce îºi propune sãcontribuie semnificativ lacreºterea notorietãþiitransportului pe ºinã ºidezvoltarea industriei feroviareautohtone.

ȘTIR

I

.......................................................................................................................... iulie 2012

Când va avea locatribuirea?

Ziua Cargo: În prima partea anului, aþi solicitat caatribuirea traseelorinterjudeþene sã aibã locanticipat, pânã la finalulanului. Acum, solicitaþi oprelungire de cinci ani. Dece aceastã schimbare?Vasile ªtefãnescu: Am pornit

de la premisa respectãrii ter me -nu lui, ba chiar a devansãrii lui, lasfâr ºitul acestui an. Apoi, au exis -tat discuþii la Autoritatea RutierãRo mânã legate de prelungirea pro -gramului cu un an, apoi libera li za -rea. Ţinând cont de faptul cã ni -meni nu a explicat ce înseamnãaceastã liberalizare, este prematursã vorbeºti despre ea fãrã ca mã -car sã existe un plan în acest sens.În aceste condiþii, în cadrul uneiîn tâlniri cu secretarul de stat Sep -ti miu Buzaºu, am propus douã va -rian te: ori prelungirea programuluide transport pânã în 2018, iar da -cã nu, licitaþie la termen, cu o micãderogare. În loc sã se þinã în ia -nua rie, cu 90 de zile înaintea ex -pi rãrii actualului program de trans -port, aºa cum este prevãzut legal,sã se þinã în noiembrie sau de cem -brie anul acesta. Trebuie þinut cont

cã situaþia economico-finan ciarãa tuturor transportatorilor esteprecarã nu pentru cã nu au ºtiutsã îºi administreze firma, ci situaþiala nivel european este de aºanaturã. Practic, transportatorul nuar trebui sã mai facã ºi nici nu arecapacitatea pentru a suporta a ces -te investiþii care nu îºi au ros tul înmomentul de faþã. Parcul autoromânesc este suficient de nou.

Dorinþa noastrã este de a pre -lungi programul de transport pânãîn 2018, dar cu anumite condiþiiac ceptabile, normale ºi pertinente(cum ar fi ca maºina sã nu depã -ºeaº cã o anumitã vechime), ceeace ar echivala cu o atribuire direc -tã. ªi s-ar asigura atât confortulpasa gerilor, cât ºi siguranþa în cir -cu laþie, ºi ar fi toatã lumea mul þu -mitã. Dacã Ministerul sau Guver -nul nu vor, am propus o derogarepentru programul de transport careîncepe de la 1 mai, ca al o ca rea sãse facã în noiembrie-de cem brie,pentru a se câºtiga la punc tajvechimea aferentã unui an. Celedouã puncte pe care le-ar câºtigaoperatorii conteazã foar te mult.Investiþia nu ar fi atât de mare.Ideea aceasta a apãrut în urmaconsultãrilor cu membrii noºtri.

Mai este liberalizareaprivitã cu teamã detransportatori?Liberalizarea este un motiv de

îngrijorare pentru transportatoridacã nu va fi realizatã pe un sche -let bine determinat, ci va fi o li -be ralizare haoticã.

Probabil cã în urma licitaþieicare se va face acum, se va obþineun program de transport pe încã5 ani. În acest termen, dacã se în -cepe structurarea unei liberalizãrico recte, probabil vom fi în staresã facem acest pas la terminareaurmãtorului program de transport.Existã o viziune în acest sens.

Cum caracterizaþi actualulcadru legislativ întransporturi? Ce se vaîntâmpla cu casele demarcat ºi cititoarele decarduri?A apãrut OG 27/2011, iar pâ -

nã pe 4 decembrie trebuiau scoa -se toate normele ca acea or do -nanþã sã aibã o finalitate. Nu s-afãcut nimic. Se prevede cã aceas -tã lege a transporturilor e regle -men tatã prin 43 de norme, dintrecare cred cã au fost emise 5 sau

INTER

VIU

68

Aceasta este întrebarea care frământă transportatorii şicare s-a transformat într-o veritabilă telenovelă, aflatădeparte de ultimul episod. Încă de la începutul anului, ceimai mulţi dintre operatorii de transport au solicitat o nouăprelungire a programului de transport şi, la un momentdat, se părea că o vor obţine, în condiţiile în care anul 2012părea rezervat realizării unei noi şi complete legi atransporturilor. Apoi, s-a vorbit despre o prelungire cu unan a valabilităţii programului de transport, urmată deliberalizarea pieţei. Anunţul apărut la sfârșitul lunii iuniepe site-ul Autorităţii Rutiere, care se referă la organizareaatribuirii la termen, este departe de a spulberaincertitudinile, în condiţiile în care nu este însoţit de maimulte amănunte, cum ar fi calendarul exact sau criteriilecare vor fi utilizate, iar blocarea aproape în totalitate ainiţiativelor legislative din cauza contextului politic agitatîncurcă şi mai mult lucrurile. Am discutat despre aceastăsituaţie cu Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR(Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţidin România), care pune pe masa negocierilor o nouăpropunere - prelungirea până în 2018.

iulie 2012 ............................................................................................................................ 69

INTER

VIU

6. Ordonanþa 69 s-a fãcut pe ge -nunchi, 980 trebuie modificat...cã ºi acolo s-a fãcut treaba haotic.

În legãturã cu casele de mar -cat, n-am cerut decât o derogareanul trecut, pentru a putea studiamo dul de funcþionare ºi bene fi -ciile acestor aparate. În momentulde faþã, nici nu existã un pro du -cã tor care sã poatã sã ne ofereapa ratura ºi nici Ministerul Finan -þe lor nu precizeazã ce anume tre -buie sã înregistreze aceste casede marcat. Nici pânã acum nu aufost elaborate normele, iar citi -toa rele de carduri pentru pen sio -nari mi se par o aberaþie.

În ceea ce priveºte „pirateria“,prac tic, punctul din lege care se re -ferea la activitatea neautorizatãpânã la 8+1, care afecteazã ºi ta -xi metria ºi transportatorii de per -soane cu microbuze, a rãmas înaer, din cauza unor interese care,sã spunem, sunt pânã la urmã peplan politic. Mi se pare absurd calegea pentru care am ieºit în pri mã -varã atât transportatorii în re gim detaxi, cât ºi cei de persoane, în faþaPar lamentului sã rãmânã fãrã fi na -li zare. Legea 38 s-a redis cu tat, lapre siunea noastrã, s-a mo dificat, aajuns în plen ºi s-a dis cutat în Par -

lament punct cu punct. În sesiuneacând trebuia sã se voteze, s-a dis -cu tat ridicarea imunitãþii unui par -la mentar ºi un numãr mare dintrecolegii acestuia au pãrãsit sala.Astfel, nu s-a mai putut vota legea.Din pãcate, au fost ºi interese aleunor par la men tari ca aceastã legesã nu apa rã. Acesta a fost ºi motivulpen tru care au amendat Ordo nan -þa 34 în aºa fel încât nu mai puteasã îºi mai producã efectele.

Ce se întâmplã cu traseeleBucureºti-Ilfov?Dacã AMTB va fi lãsat sã func -

þio neze aºa cum a fost prevãzutla înfiinþare, consider cã va facelucruri bune pentru noi. Dar tre -buie sã reacþioneze rapid.

Normele AMTB au întârziatfoarte mult, dar urmeazã ultimeleîntâlniri cu autoritãþile ºi, foartecurând, trebuie sã aparã forma fi -nalã. Atribuirea pe Bucureºti-Ilfovse va face electronic prin ASSI.Printre punctajele propuse se nu -m ãrã: dotare cu ABS - 5 puncte,dotare cu ASR - 5 puncte, dotarecu GPS - 4 puncte, capacitate detransport pe scaune ºi în picioarepeste 70 de locuri - 10 puncte, în -tre 45 ºi 70 de locuri - 5 puncte...

Am solicitat ca la orele de vârfsã introducem autobuze urbaneºi, ca sã fie optim ºi pentru noi,transportatorii, sã nu mergem cuautobuzul gol, în afara acestorore sã mergem cu maºini cu capa -ci tate mai micã.

Dacã ar fi sã ne luãm dupã re -gu lamentul european, de pe 4 de -cembrie ar fi trebuit ori sã nu maiia nimeni, ori sã ia toatã lumeasub venþie. Dar în România fiecareaplicã legea cum vrea. La RATBbile tul costã câþiva lei, dar primescsub venþie. E normal sã aibã deunde sã facã investiþii.

În plus, am cerut prin adresepu blice sã participãm ºi noi la tra -se ele din Bucureºti, sã se facãcri terii foarte clare pentru confortºi siguranþã, iar noi vom participaºi efectua trasee fãrã subvenþie.Iar acele 120 de milioane europe care le dã primãria pe an sã fiefo losite în alte scopuri beneficepopu laþiei. Atunci s-ar respectaºi programul de circulaþie, pentrucã avem interesul ca totul sã fiecivilizat. Dorim sã muncim de laegal la egal cu toþii.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Noul design asigurã reducereacu 20% a rezistenþei ae ro di na -mice ºi contribuie semnificativ lascãderea consumului de car bu -rant, cu pânã la 5%. Practic, con -structorul german a declarat cãSetra ComfortClass 500 dispunede un coeficient de aero di n a mi -ci tate neatins pânã la acest mo -ment pe segmentul autocarelor.

O altã noutate, cu efecte pozi -tive asupra aerodinamicitãþii, oreprezintã sistemul ºtergãtoarelorpentru parbriz, cu sistemul despã lare al parbrizului încorporat în

ºter gãtor. Acest lucru asigurã odis tribuþie egalã a lichidului despã lare de-a lungul ºtergãtorului.

Un autocar pecare îţi doreşti săîl conduci

Designul interior urmãreºte ºicom pleteazã pe cel exterior, atâtîn ceea ce priveºte postul de con -du cere, cât ºi compartimentul pa -sa gerilor. Formele ºi culorile com -pleteazã ºi contribuie la confortulºi calitatea cãlãtoriei în autocarele

ComfortClass 500. Iar atunci cândne referim la confortul unui auto -car, spaþiul este esenþial. Iar spa -þiul a fost mãrit, aspect vizibil înspecial la intrarea din faþã, lãþitãprin lungirea pãrþii din faþã a auto -carului.

Un dulãpior pentru depo zi ta -rea, de exemplu a broºurilor saua altor materiale, a fost amplasatlângã scaunul ghidului.

În ceea ce priveºte postul decon ducere, încerci sã îþi aminteºtidacã, în cazul seriei 400, era cevace te putea deranja. ªi totuºi, con -struc torul l-a schimbat aproapeîn totalitate, asigurând o ºi maibunã ergonomie pentru ºofer, prinîm bunãtãþirea capacitãþii de ajus -tare a poziþiei de condus, prinream plasarea comenzilor, regân -di rea butoanelor ºi creºterea nu -mã rului compartimentelor de de -pozitare.

Bineînþeles, electronica îºiface simþitã prezenþa din ce în cemai mult. Trebuie sã amintim ºivo lanul multifuncþional, ce facepo sibilã eliminarea anumitor bu -toa ne de pe bord. În cazul Com -fortClass 500, postul de con -

PP rimele intrate în noua se -rie au fost autocarele a -parþinând Com fortClass.Com fortClass 500 areun design exterior carac -

te rizat de producãtor, drept „pro -gresiv“. Un lucru este cert, pe rioadaliniilor rotunjite cu orice preþ a apus.Intenþia producãtorului a fost ob -þinerea unei imagini mo derne, caresã capteze atenþia atât tinerilor, câtºi persoanelor în vârstã. Con struc -torul german a îmbinat esteticul cuutilul, ajungând la o formã finalãeficientã inclusiv din punct de

vedere al aerodinamicitãþii. În acestscop, inclusiv designul oglinzilor afost redesenat, iar parbrizul a fostºi mai mult rotunjit.

Una dintre cele mai vizibilemo dificãri de design este repre -zen tatã de noile faruri echipatestandard cu tehnologia LED pen -tru luminile de zi.

Proiectoarele redesenate asi -gurã o mai bunã iluminare, iarpentru semnalizatoare a fost utili -za tã, de asemenea, tehnologiaLED, asigurând astfel funcþionareaacestora pe toatã perioada de ex -

plo atare a autocarului, fãrã a maifi necesarã schimbarea be cu rilor.

Pãrþile laterale ºi spatele aupri mit ºi ele elemente noi de de -sign, fãcând autocarele Com -fortClass 500 uºor de recunoscut,indiferent de unghiul din care suntprivite.

De altfel, inclusiv din motiveteh nice, spatele autocarului a cã -pã tat un design propriu, asimetric.Noul sistem de ventilaþie necesarmotoarelor EURO VI a fãcut ne -ce sarã realizarea unei deschideriîn partea din dreapta.

iulie 2012 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2012 7170

PR

EM

IER

ĂP

REM

IER

Ă

SetraA apărut Seria 500Apariţia noii serii 500 la Setra areprezentat un eveniment aşteptat cu mareinteres. Eficienţă, confort, siguranţă,calitate sunt atribute deja fireşti pentru binecunoscuta marcă de autocare, dar atunci când este lansată o nouă serie... Discutăm, practic, de tendinţele pe următorii ani pentru piaţa autocarelor.

iulie 2012 ............................................................................................................................ 73

PR

EM

IER

Ă

.......................................................................................................................... iulie 201272

PR

EM

IER

Ă

ducere a fost uºor ridicat cu 50mm, ajungând astfel la 910 mm.

Interior desenzaţie

Aºa cum era de aºteptat, înmaterie de dotãri multimediaComfortClass 500 im pre sio nea -zã. Spre exemplu, sistemul audiopermite o ajustare distinctã a vo -lumului audio pentru zona ºofe -rului, respectiv cea a pasagerilor.De asemenea, Seria 500 este do -tatã standard cu sistem de navi -gaþie dedicat vehiculelor comer -ciale. ªoferul poate introducedi mensiunile autocarului ºi sis te -mul recomandã cea mai bunã rutã.

Înãlþimea interioarã a fostcrescutã de la 1.990 mm, la 2.100mm.

De asemenea, autocareleCom fortClass 500 au devenit mailungi faþã de predecesoarele lorcu 95 mm. Noul S 515 HD are olungime de 12.295 mm, pãstrândlãþimea de 2.550 mm. Înãlþimeatotalã a vehiculului este de 3.770mm, aici intrând inclusiv agregatulde aer condiþionat, montat pe aco -periº. Modelul S 516 HD are

13.115 mm lungime, iar S 517 HDmã soarã 13.935 mm lungime.Am patamentul a crescut, de ase -menea, cu 10 mm.

O uºoarã creºtere se înre gis -trea zã ºi în ceea ce priveºte volu -mul calei pentru bagaje, de la 8,4mc, la 8,5 mc ºi poate atinge 9,7mc fãrã toaletã. În cazul în careautocarul este echipat cu toaletãºi cuºetã pentru ºofer, volumulcalei de bagaje se reduce la 6,9mc.

Siguranţă la celmai înalt grad

ComfortClass 500 dispune deo caroserie mai uºoarã, capabilãsã asigure însã protecþia pasa ge -rilor în caz de rãsturnare, aºa cumprevede legislaþia europeanã. Deasemenea, sistemul FCG (FrontCollision Guard), menit sã prote -jeze ºoferul în cazul unui impactfrontal, este integrat pe noile au -to care. Totodatã, noua serie dis -pune de sistem de monitorizarea presiunii anvelopelor. Acesteinformaþii sunt oferite ºoferului labordul autocarului. O altã inovaþiece duce la creºterea aero di na mi -

citãþii ºi, implicit, scãderea consu -mu lui de carburant, o reprezintãsistemul electronic de reglare au -to matã a înãlþimii caroseriei. Ast -fel, la viteze de peste 95 km/h,ca roseria este coborâtã cu 20mm. Vehiculul se ridicã din nouatunci când viteza coboarã sub70 km/h.

ComfortClass 500 este dotatinclusiv cu a doua generaþie a sis -temului ABA (Active BrakeAssist), ce detecteazã inclusivobiec tele staþionare din faþa au -to carului. În ceea ce priveºte sis -temul ACC (Adaptive Cruise Con -trol), acesta rãmâne activ inclusivîn cazul traficului stop-start.

O premierã o reprezintã uti -lizarea sistemului Attention Assist(ATAS), ce analizeazã starea ºo -fe rului, gradul de obosealã a a -ces tuia. În cazul în care sistemulde tecteazã probleme în acestsens, semnalizeazã ºoferul prinvi braþii în scaun.

Motoare EURO VI

Motoarele ce echipeazã Com -fortClass 500 au ºase cilindri înlinie ºi sunt dispuse vertical, fã -

când parte din seria OM 470. Mo -toarele de 10,7 l dezvoltã o puterede 425 CP la 1.800 rpm ºi uncuplu maxim de 2.100 Nm la1.100 rpm. Este vorba despre pro -pulsoare ce asigurã un consumredus de carburant ºi, de ase me -

nea, emisii poluante la un nivelfoar te mic. Un avantaj adus denoile mo toare îl reprezintã ºi frânade motor în trei trepte.

Acestea sunt doar o parte din -tre caracteristicile ComfortClass500, iar curiozitatea satisfãcutã

odatã cu lansarea Seriei 500, faceloc unei noi aºteptãri: cum vaarãta TopClass 500?

Alexandru STOIAN

Stuttgart, Germania

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

.......................................................................................................................... iulie 201274

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Aveţi o multitudinede idei bune de afaceri,

care vă cresc şansele de succes.Sunteţi cuprinşi de freneziaînnoirilor în plan profesional.Nu neglijaţi însă celelalteaspecte ale vieţii: dacă reuşiţi săgăsiţi echilibrul necesar,partenerul de viaţă va fi mulţumit,iar starea dumneavoastră desănătate nu va fi afectată. Mareatenţie în trafic!

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Situaţia financiarădevine mai relaxată şi se

întrevăd realizări în plan profesionalşi personal, dar consumul deenergie va fi foarte mare. Esteimportant să căutaţi să vă menajaţiforţele şi să vă protejaţi resursele.Oboseala şi stresul favorizeazăapariţia stărilor de neatenţie.Încercaţi să creşteţi nivelul deconcentrare la volan pentru a evitasituaţii neplăcute în trafic.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Nu mai e cazul să văfaceţi prea multe griji - ce a

fost mai greu a trecut. Emomentul să faceţi planuri devacanţă. Perioada de reviriment înplan financiar pe care o aşteptaţide mult timp a sosit. Dacă enevoie să călătoriţi, luaţi-vă toatemăsurile de precauţie: maşina săfie într-o stare tehnică bună,conduceţi cu prudenţă şi purtaţicentura de siguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Evitaţi speculaţiilefinanciare, cheltuielile

în exces şi creditele. Lucrurilepar să înainteze greu. Şinu numai în plan profesional,ci şi în plan personal. Pe dealtă parte, oricum nu aveţisuficientă energie să susţineţiun ritm alert de dezvoltare.Mai acordaţi-vă o perioadăde răgaz: dacă vă place săcălătoriţi, căutaţi să ieşiţi câtmai des în natură.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Cu cât reuşiţi mai binesă ţineţi toate planurile

sub control, fiecare la locul lui, cuatât veţi trece mai uşor pesteproblemele momentului. Aveţigrijă în această perioadă, maimult ca niciodată, să nuamestecaţi lucrurile: serviciul cufamilia, prietenii cu afacerile etc.Veţi călători destul de mult şi ar fibine să nu neglijaţi starea tehnicăa maşinii.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Chiar dacă sănătateanu e tocmai înfloritoare,

apar compensaţii de naturăfinanciară. Se întrevăd şi câtevacălătorii relaxante. Prudenţa estecuvântul cheie al acesteiperioade, atât în plan profesional,dar mai ales personal. Aveţi grijăînsă în trafic: nu neglijaţiimportanţa regulilor de circulaţieşi nu uitaţi să vă puneţi centurade siguranţă.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Deși aparsituaţii critice, ce par

imposibil de rezolvat, încercaţi săexploataţi la maximoportunităţile. Profitaţi de faptulcă sunteţi într-o formă foartebună din punct de vedereintelectual şi căutaţi cele maibune soluţii. Veţi călători foartemult în această perioadă şi ar fibine să vă înarmaţi cu multărăbdare în trafic.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

În plan relaţionalpar să se fi adunat

nori negri de furtună. Emomentul să vă concentraţiatenţia asupra dezvoltării înplan profesional. Stresul e lacote maxime, dar poate fi ţinutsub control prin metode foartesimple: implicaţi-vă în cât maimulte activităţi care vă facplăcere. În trafic, circulaţi cuatenţie sporită, în special dacăplecaţi la drum lung.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Încercaţi să ţineţisub control stările

de agitaţie şi nu vă aruncaţicu capul înainte în orice acţiune,chiar dacă simţiţi o mare nevoiede înnoire şi schimbare. Este operioadă în care excesul deenergie vă poate da mari bătăi decap. Cel mai bine ar fi să găsiţimetode de relaxare şi să învăţaţilecţia răbdării. Evitaţi, pe câtposibil, călătoriile.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Aveţi suficiente resursepentru a răzbate toate

piedicile: şi energie şi curaj şidecizie. Nimic nu vă opreşte dincalea spre succes. Totuşi, evitaţiacţiunile riscante şi ţineţi-vădeparte de situaţiile cu potenţialviolent. Cuvântul cheie pentrudumneavoastră este prudenţă.Călătoriţi moderat, pe distanţerelativ scurte, în special în interespersonal.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Veţi călători mult şi, îngeneral, în interes de

serviciu. Doar cei mai norocoşidintre dumneavoastră vor reuşi săplece în concediu. Continuă să fieo perioadă agitată în plan social şiprofesional. Treceţi prin momentedestul de stresante, însă ar fi binesă găsiţi metode de a vă linişti. Ostare bună de sănătate esteesenţială pentru a vă îndepliniobiectivele.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Pe fondul uneienergii debordante,

există riscul să vă pripiţi şi săobţineţi rezultate nu tocmaiplăcute. Se întrevăd oportunităţiîn plan profesional şi prognozefinanciare favorabile. Estemomentul să judecaţi la rece totceea ce se întâmplă în juruldumneavoastră şi să luaţi deciziilecele mai potrivite. Atenţie întrafic, mai ales că veţi călătorifoarte mult.

15 iulie - 15 august 2012

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE