+ All Categories

Download - Reuma to Logie

Transcript

Reumatologie

Reumatologie

Tesutul conjunctivPrezent in toate organele, in derm, vase sangvineFormeaza reteaua structurala a scheletului ososAre capacitate de regenerare in proces de cicatrizareComponente celule si fibre proteice

Celula specifica este fibroblastul. Ea sintetizeaza fibrele Fibrele de colagen, elastice.Colagenul este implicat in procesele de crestere, imbatranire, cicatrizare.Fibrele de elastina se gasesc in special in ligamente si in peretele arterelor mari. Functiile tesutului conjunctivDe suport existenta tendoanelor, aponevrozelor, capsulele organelor, membranele sistemului nervos.De aparare bariera impotriva invaziei bacteriene. Daca mijloacele de aparare curente nu pot ajuta impotriva unei agresiuni bacteriene, se formeaza un perete fibros in jurul inflamatiei.Au capacitate de regenerare in zonele distruse de inflamatie sau de traumatisme.Spatiile lasate de leziunile tesuturilor ale caror celule nu se divid sunt completate de testut conjunctiv.

Tipuri de tesutTesut conjunctiv propriu-zis: lax si dens. Lax in derm, hipoderm, in tesutul de sustinere al organelor si vaselor.Dens in tendoaneTesut de sustinere cartilaj si os.Cartilaginos densitate crescuta de celule. Reprezinta suport pt tesuturile moi (trahee, laringe, ureche).Lipsit de inervatie si vascularizatie.Tesutul ososAre o matrice de colagen impregnata cu saruri minerale (Fosfat si calciu). Este supus un proces de rezorbtie si refacere.Celulele osoase osteoblasti (tinere, cu rol in sinteza), osteocite (mature inactive), osteoclastii (cu rol in resorbtia osului)

ArticulatiiDiartroze mobile permit miscari in toate planurileAmfiartroze semimobileSinartroze - fixeFormata din: Extremitati osoase acoperite de cartilaj hialin cu grosime de 0,2-2mmCapsula ce inconjoara articulatiaCavitatea articulara spatiu cu lichid sinovial. Vascozitatea scade/creste in functie de temperaturaLigamentele intaresc articulatia intra si extracapsulare.Unele articulatii contin discuri si meniscuri ce ajuta la mentinerea stabilitatii si la adaptarea extremitatilor osoase.

Examen clinicDurerea debut acut sau cronic, durata, intensitatea, variatia in timpul zilei sau noptii, iradierea, factori de agravare sau ameliorare, caracterulRedoare articulara mobilitate greoaie, are durata variabila. De obicei matinala. Apare prin cresterea frecarii intraarticulare datorita degradarii suprafetei netede cartilaginoaseTumefierea poate fi insotita de durere, parestezii, caldura si roseata articulara.Caldura locala se apreciaza prin palpare comparata a articulatiei simetriceOboseala si slabiciune, cu pierderea functiei articulare.Deformare osteo-articulara produsa prin distructii ligamentare, subluxatii, contracturi musculare.

Limitarea miscarilor, mai ales a celor pasive; imobilizare articulara prelungita poate duce la semianchilozeCrepitatiile date de frecarea suprafetelor articulareInstabilitate articulara miscari posibile in alte planuri decat cele fiziologiceScaderea fortei musculare.Investigatii paracliniceRadiografia metoda importanta de diagnosticare, ofera informatii despre elementele osoase si despre elementele moi periarticulare.Spatiul articular poate fi ingustat sau largit, poate prezenta eroziuni (PR), chisturi(guta)Calcifieri ale capsulei, tendoanelor

Deformari articulareMasurarea densitatii osoase, leziuni osteoliticeOsteofite

Analiza lichidului sinovial fizic, chimic, bacteriologic, imunologic. Aspect normal limpede, clar, vascos, galben deschis; celularitatea lui este redusa.

ArtroscopiaPermite vizualizarea cavitatii sinoviale si se face indeosebi la genunchi.

Determinari sericeReactanii fazei acute ai inflamaiei (VSH, fibrinogen, proteina C reactiv,Diveri anticorpi specifici: (ex. factorul reumatoid in poliartrita reumatoid)Complementul sericProbe specifice pt. funciile organismului (renale, hepatice, etc).TRATAMENT MEDICAMENTOS

Medicamente cu aciune lent (slow-acting drugs). Medicaie de fond, fr efecte antiinflamatorii, dar care ar putea modifica evoluia procesului morbid; n acest grup, intr: srurile de aur, D- penicilina, imunomodulatoarele, imunosupresoarele;

Medicamente antiinflamatoarii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu aciune imediat antiinflamatorie, antialgic;n prescrierea AINS trebuie un inut seama de starea clinic i biologic a bolnavului (gradul procesului inflamator), de bolile, de medicamentele disponibile, de costul acestor medicamente, de efectele secundare.Astfel de medicamente sunt: acid acetilsalicilic, diclofenac, ibuprofen, indometacin, fenilbutazon, piroxicam.

Medicamente antalgice simple utilizate pentru controlul durerii pentru a nu crete dozele de AINS. Astfel de droguri sunt paracetamol, antipirina, amidopirin, fenacetin, codein, algocalmin, clorzoxazon;

CLASIFICAREA BOLILOR REUMATISMALEa)Reumatism articular: Artrite (cauz inflamatorie i infecioas): RAA, PR, SAArtroze (caracter degenerativ): boala artrozic, spondilozeb) Reumatism abarticular (nearticular, al elementelor din jurul articulaiei):tendinite, bursite, nevrite, miozite.REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (RAA)boal a esutului conjunctiv, consecin tardiv a infeciei amigdalo-faringian cu streptococ beta-hemolitic, interesind intregul organism, dar afectind cu predilecie inima i articulaiile (linge articulaiile i muc inima).

Are evoluie cronic, in pusee acute.In timp ce manifestrile articulare sunt trectoare, vindecindu-se fr sechele, cele cardiace sunt grave, putind conduce la invaliditate (endocardit, miocardit) sau moarte.

Endocardita - inflamatiea endocardului si a valvulelorcardiace. Are incidena maxim de apariie intre 5-15 ani.

ETIOLOGIE: in antecedentele bolnavului cu RAA exist o angin (amigdalit) sau faringit dat de streptococul beta-hemolitic din grupul A. Intre cele dou evenimente (angin i puseul RAA) exist un interval de aprox 18 zile, timp in care se dezvolt anticorpi antistreptococici ce vor sensibiliza articulaiile, inima, dar i restul organismului.Intre cele dou evenimente (angin i puseul RAA) exist un interval de aprox 18 zile, timp in care se dezvolt anticorpi antistreptococici ce vor sensibiliza articulaiile, inima, dar i restul organismului.

SIMPTOMATOLOGIE: debutul bolii poate fi acut (dac prima manifestare este artrita) sau insidios (dac manifestarea iniial este cardita).Semne generale date de infecie: febr, transpiraii, Inapeten (lipsa poftei de mancare)oboseal, somnolen,stare general alterat. Febra se menine peste 3 sptmini i prezint ascensiuni cind sunt interesate noi articulaii sau organe.Artrita apare la 75% dintre bolnavi. esuturile periarticulare sunt tumefiate, roii, dureroase. Episodul artritic are o durat de 2-3 sptmini i urmtoarele caracteristici: - afecteaza articulatiile mari- este invalidanta datorita tumefactiei importante- este foarte dureroasa- se vindeca fara sechela- are caracter migrator - inflamatia se muta de la o articulatie la alta, durata medie pentru o atingere articulara fiind de 4-5 zile.- raspunde prompt la AINS (aspirina)Cardita - cea mai severa afectare din RAA, manifestata prin endocardita, miocardita sau pericardita. Consta in: cardiomegalie, tulburari de ritm, semne de insuficienta cardiaca.

Semne cutanate: nodozitati de marimea unei boabe de mazare, dureroasa, in jurul inflamatiilor afectate, care se vindeca fara sechele.Coree miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor = tulburari de coordonare.Apare numai la 15% dintre bolnavi, intre 9-12 ani, mai ales la fete. Este amplificata de emotii, efort sau oboseala si este redusa in somn.Explorari paracliniceEvidentierea infectiei streptococice prin:Exudat faringianDeterminarea anticorpilor antistreptococici (ASLO) ce au valori normale de 333 la copii.

Evidentierea inflamatiei reumatismaleVSH crescut Fibrinogenul Diagnosticul carditei reumatismale si a altor interesari organice prin: ecocardiograma, examen radiologicExamenul lichidului articularEvolutie si prognosticAtacul acut evolueaza 6-12 saptamani.Formele cu cardita au evolutie de 3-6 luni. Severitatea carditei prelungeste durata RAA. Prognostic excelent la bolnavii fara cardita.TratamentAdministrare de antibiotic intramusculara, o data la 6 ore, timp de 10 zile pentru combaterea infectiei cu streptococ.Tratamentul antiinflamator cu AINS.Repausul la pat indicat 3-6 saptamaniRegim alimentar potrivit, cu mese mici si repetate, evitandu-se alimentele iritante ale mucoasei gastrice.Poliartrita reumatoidaPoliartrita reumatoid (PR) reprezint o afeciune a esutului conjunctiv cu manifestri predominante la nivelul aparatului locomotor.

Caracteristica bolii este inflamaia cronic infiltrativ-proliferativ a sinovialei articulare a extremitailor, n special a articulaiilor miciFenomenele inflamatorii sunt frecvent simetrice, persistente, i duc n timp la deviaii, deformri i anchiloze.Din totalul afeciunilor reumatismale, poliartrita reumatoid reprezint aproximativ 10%, fiind mai frecvent la femei. determinrile osteoarticulare cu caracter invalidant duc la infirmizarea bolnavului caracter social

Debutul bolii: 20-45 aniCauza necunoscuta

Procesul ncepe ca o sinovit inflamator-exudativ care progreseaz spre o form proliferativ i infiltrativ.

Proliferativa: sinonime: nmulire, sporirecaracter progresivLocalizrile leziunilor inflamatoare:- n primul rnd, la nivelul esuturilor articulare; capsula articular, sinoviala, cartilajele articulare, epifizele oaselor;- esuturi periarticulare: muchi, tendoane, burse sinoviale, nervi, tegumente;- viscere

Se disting patru stadii: - stadiul prodromal;- stadiul de debut- stadiul clinic manifest- stadiul avansat

Manifestari clinicedureri cu caracter inflamator, tumefacie i redoare articular. Redoarea matinal cu durat de peste o or constituie o caracteristic important a artritei inflamatoriiTumefierea articular rezult din acumularea lichidului sinovial n cavitatea articular, din hipertrofia sinovialei i din ngroarea capsulei articulare.micarea limitat datorit durerii, articulaia inflamat are o poziie antalgic de flexie, pentru a diminua distensia capsulei articulare. n stadiile tardive de boal anchilozele fibroase i osoase i retraciile tisulare antreneaz deformri definitive.

PR se manifest tipic cu atingerea bilateral i simetric a articulaiilor mici ale minilor, preferenial a articulaiilor metacarpofalangiene (MCF), interfalangiene proximale (IFP) i articulaiei pumnului. Deformrile caracteristice minii reumatoide cuprind urmtoarele:"Deviaia cubital " a degetelorDeviaia n "gt de lebd" a degetelorEste caracterizat prin hiperextensia interfalangienelor proximale i flexia celor distale n special la primele degete. Este afectat prehensiunea digito-palmar i polici-digital care nu mai este posibil dect ntre police i faa lateral a indexului.

c) Deformaia "n butonier Se caracterizeaz prin hiperflexia la nivelul interfalangienelor proximale i hiperextensia celor distale aprnd n special la ultimele degete. Este cauzat de sinovit proliferativ a interfalangienelor proximale. Flexia mare afecteaz n mod important prelungirea digito-palmar i polidigital.

d) Deformia policelui-police n "ZEste aspectul cel mai des ntlnit i se caracterizeaz prin flexia metacarpofalangienei i hiperextensia interfalangian. Gradul flexiei i respectiv extensiei este variabil, n cazuri avansate ajungnd la 90.

Cnd boala are o evoluie sever, afectarea minii o face de neutilizat. Sinovita cotului apare n orice moment al evoluiei i poate duce frecvent la limitarea mobilitii, uneori chiar cu anchiloza n flexie sau semianchiloza.Umrul nu este foarte frecvent interesat, dar cnd este afectat, deteriorarea cartilajului poate conduce la tulburri n biomecanica articulaieiArticulaiile piciorului sunt deseori atinse la nceputul bolii simultan cu cele ale minii. Sunt afectate mai ales articulaiile metatarsofalangiene.

Eroziunile cartilajelor, ca i deformrile articulare determin dificultatea la mers. Simultan, greutatea corpului, prin presiunea exercitat duce la reducerea punctelor de for, cu solicitri nefiziologice ale piciorului. Articulaiile dintre astragal i calcaneu sau scafoid sunt cel mai des interesate.

Bilan radiografiePe msur ce boala progreseaz, se pot observa: osteoporoza juxtaarticular (dup cteva luni de evoluie), pierderea de cartilaj articular i eroziuni marginale (dup cteva luni de activitate constant a bolii).

Diagnostic Pentru diagnosticul PR trebuie s fie prezente minimum 4 din urmtoarele 7 criterii:Redoarea matinal cu durata minim o or, ce este prezent de cel puin 6 sptmni;Tumefierea de cel puin 6 sptmni a minim 3 articulaii;Tumefierea de cel puin 6 sptmni a carpului, a articulaiilor MCF sau IFP;Tumefierea articulaiilor simetrice (artrit simetric);Modificri tipice radiologice ale minii ce includ obligatoriu osteoporoza juxtaarticular i eroziuni;Prezena de noduli reumatoizi;Prezena de factor reumatoid printr-o metod a crei sensibilitate d o pozitivitate sub 5% la lotul martor;

EVOLUIE I PROGNOSTIC

Majoritatea pacienilor prezint o boal cu evoluie fluctuant i nsoit de deformri articulare de importan variabil

Evaluarea pacientului cu poliartrit reumatoidevaluarea analitic a mobilitii articulare active i pasive;evaluarea forei musculare;evaluarea global a funciei minii prin testarea prizelor i a penselor, inclusiv n timpul desfurrii ADL-urilor;evaluarea ADL-urilor: autongrijirea, ngrijirea copiilor, activitile casnice, activitile lucrative i cele de relaxare;evaluarea activitilor profesionale;evaluarea locuinei, n vederea recomandrilor cu privire la conservarea energiei, simplificarea activitilor i protejarea articulaiilor mpotriva stress-ului mecanic.

Obiectivele de baz ale tratamentuluui

reducerea imflamaiei i a durerii;prezervarea funciei;prevenirea deformrilor

Mijloacele de tratament utilizate

repausul articular;terapia medicamentoas;terapia fizical;tratamentul chirurgical

Obiectivele tratamentului fizical

diminuarea durerii;meninerea / ameliorarea mobilitii articulare;meninerea / creterea forei musculare;prevenirea sau corectarea deformrilor articulare;minimalizarea efectului deformrilor articulare;ameliorarea troficitii prilor moi;meninerea / creterea capacitii de desfurare a ADL-urilor;informarea pacientului despre boal i metodele de a se descurca, cu consecinele funcionale i psihosociale ale bolii.

Mijloacele terapeutice fizicale cele mai ntrebuinate n tratamentul poliartritei reumatoide sunt: cldura, masajul, mecanoterapia, hidroterapia, rontgenterapia, terapia ocupaional i reeducarea funcional.

Spondilita anchilozantaEste o boala inflamatorie cronica care afecteaza predominant coloana vertebrala, procesul inflamator debutand frecvent la nivelul articulatiilor sacroiliace si progresand ascendent. Evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza a coloanei vertebrale- seronegativ absenta factorului reumatoid - absenta nodulilor subcutanati Etiopatogenietraumatismul, expunerea la frig i umezeal, par mai mult factori precipitani, de redeteptare a bolii.

SimptomatologieSpondilita anchilopoietic poate debuta prin sciatic, lombalgie sau poliartrit periferic.

Anatomie patologicaProces inflamator cronic hipervascularizatie Leziunile inflamatoare tendinta de vindecare prin fibroza si osificareArticulatia sacroiliaca afectata precoce Articulatiile periferice interesate mai rar ca cele vertebraleLeziuni anatomopatologiceA) inflamatoareB) neinflamatoare (osificare, fibroze)C) depuneri de amiloid (depunere de proteine fibroase pe muschi/organe)Diagnostic a. examen clinic subiectiv si obiectivb. examene clinice radiologice si de laborator

Criterii de diagnosticare: - rahialgia noctura lombara, dorsala sau cervicala- durere in fese uni sau bilaterala- prinderea toracelui in procesul inflamator cu limitarea expansiunii respiratorii.- localizari perifeice de tip inflamator- redoare lombara sau cervicala- osificari paravertebrale-artrite interapofizare-VSH accelerata- evolutie in pusee, cel putin un puseu dureros.

Distana brbie-stern - normal este zero. Distana occiput-perete - normal este zero. nclinarea lateral a capului normal, urechea atinge umrul. Distana degete-sol, normal este zero. Limitarea extensiei coloanei lombare. Limitarea rotaiei trunchiului: examinatorul cuprinde cu minile ambele creste iliace ale bolnavului n ortostatism; bolnavul execut o rotaie maxim a trunchiului de o parte, apoi de cealalt. La tentativa bolnavului de a face maxima rotaie posibil, examinatorul va nregistra o presiune puternic a pelvisului de partea opus rotaiei, creia trebuie s i se opun cu toat fora. Se poate msura distana dintre L5 i foseta jugular, nainte i dup efectuarea rotaiei.

Examen obiectiv La nivelul coloanei lombare: limitarea micrii, spasmul musculaturii paravertebrale i rectitudinea coloanei lombare; la tentativa bolnavului de a realiza flexia i extensia forat, apar dureri vii, la fel i la percuia proceselor spinoase.

La nivelul coloanei dorsale: dureri n centur la inspirul forat i micorarea amplitudinii micrilor respiratorii. Coloana cervical este ultima afectat de procesul inflamator. La acest nivel apar dureri spontante sau provocate de micrile de extensie; pot aprea crize paroxistice de torticolis. n timp, se ajunge la o rigiditate accentuat a cefei, capul este nclinat lateral i nainte; lordoza cervical este accentuat. Musculatura cervical, dup faza iniial de spasticitate, sufer un proces intens de atrofie.

Manifestrile inflamatorii ale oldurilor i umerilor, frecvent bilaterale, sunt semne de agravare; evolueaz spre anchiloz. Modificri ale strii generale: astenie, adinamie, pierderea ponderal, febr, inapeten.

Limitarea nclinrii laterale a trunchiului. Examinatorul, situat la spatele bolnavului, cuprinde braele acestuia, imediat deasupra cotului. n acest timp, bolnavul va nclina trunchiul de o parte, apoi de cealalt.

Examen radiologic- executat la nivelul coloanei si articulatiilor sacroiliace- seamana cu leziunile din artrita reumatoida - in spondilita anchilozanta artrite nondistructive si osifianteExamen de laborator- VSH valori intre 20-100 mm/hTratamentProfilactic: - evitarea pozitiilor vicioase, gimnastica respiratorie, evitarea staticii prelungite si mersul pe teren accidentat. Medicamentos : AINSOrtopedic: pentru corectarea unor diformitati care se instaleaza, cu tot tratamentul medicamentos si balneo-fizical corect aplicat.Se indica corsete rigide de gips. Pentru prevenirea si corectarea flexiei coloanei cervicale cat si proiectiei anterioare a capului se adauga corsetului suport pentru barbie pentru mentinerea privirii bolnavului inainte si extensia coloanei cervicale.Obiectivele i metodele programului kinetic

Meninerea unei posturi i a unui aliniament corect al corpului. Meninerea supleei articulare. Meninerea unui bun tonus muscular al extensorilor paravertebrali ai trunchiului. Meninerea volumelor respiratorii mobilizabile n limite ct mai normale.

Principii si obiective tratament BFTHIDROTERMOTERAPIE - procedura ce pregateste kineto- produce hiperemie Moduri de aplicare:- baile calde hiperterme efecte circulatorii si spasmolitice, miorelaxante - bai de 38 timp de 10 min inainte de sedinta de kt- bai peste 40 se produce reflexul termocirculator declanseaza vasodilatatia brusca periferica- se va evita la bolnavii tratati, cu afectiuni asociate, cardiovasculare sau respiratoriiElectroterapieCurent de joasa frecventa galvanizari, ionizari, diadinamic Bai galvanice patru-celulare Magnetodiaflux UltrasuneteTratamentul prin masaj Efecte sedativ asupra durerilor de tip nevraligic, muscular si articular - hiperemiant imbunatatire a circulatiei locale incalzirea si inrosirea tegumentului - creste metabolismul bazal


Top Related