12 pagini

n SOLUÞII PENTU ORAªE INTELGENTE / Staþiile deîncãrcare ale Electromagnetica au ajuns ºi înoraºele din zonele montane PAGINA 9

n PENTRU PRIMUL SEMESTRU DIN ACEST AN / SpheraFranchise Group a raportat un profit net de 5,2milioane de lei PAGINA 11

n LA SEMESTRU / IAR Braºovraporteazã un profit de18,28 milioane lei, în creºterecu 18,7%

PAGINA 4

5 lein LA ZECE LUNI DE LA PRELUAREA

MANDATULUI / Nicuºor Dan invocã greauamoºtenire lãsatã de administraþia Firea

PAGINA 3

n Liviu Dragnea, cercetat de DNA pentruexcursii exotice pe banii PSD

PAGINA 3

n PENTRU PRIMA JUMÃTATE A ANULUI /Fondul Proprietatea raporteazã unprofit de 1,8 miliarde lei PAGINA 11

n SURSE CITATE DE CNBC: PayPalanalizeazã lansarea unei platforme detranzacþionare a acþiunilor

PAGINA 12

REPORTAJ / TRADIÞII ªI MEªTEªUGURI LA MUZEUL ASTRA DIN SIBIU

Casa þãrãneascã de pebancnota de 10 lei, înDumbrava Sibiului

Casa þãrãneascã aflatã pe ban-cnota de 10 lei reprezintãuna dintre principaleleatracþii ale Muzeului Astradin Dumbrava Sibiului.Deºi, de-a lungul timpului,au fost voci care au susþinut

cã pe aceastã bancnotã este schiþatã ocasã expusã la Muzeul Satului din Bu-cureºti, se pare cã schiþa originalã esterealizatã dupã Casa de Pomicultori dela Muzeul Astra din Sibiu.

Casa de Pomicultori este o replicã acelei mai vechi case din satul vâlceanVlãdeºti, orginalul fiind ridicat de fami-lia Vlãdeºtilor, dupã care a fost dat ºi nu-mele satului. În anul 2006, casa a fostachiziþionatã de Muzeul Astra ºi a fostmutatã în incinta lui.

Aºadar, dacã ne uitãm la bancnota de

10 RON, vom putea vedea casa din Vlã-deºti, care acum se aflã ascunsã pe undeal din incinta muzeului Astra dinSibiu.

Muzeul Astra din Sibiu,supranumit ºi„Muzeul Viu”

Tradiþiile ºi meºteºugurile populare,precum ºi arta tradiþionalã, îmbinate cuo oazã de verdeaþã ºi de liniºte, defi-nesc cel mai bine caracterul MuzeuluiAstra din Sibiu, supranumit ºi „MuzeulViu”.

La marginea Sibiului, pe Calea Dum-brãvii se gãseºte muzeul, care se întindepe o suprafaþã de 96 de hectare în caresunt expuse peste 400 de case tradiþiona-le, începând cu mici bordeie, pânã la case

de viticultori ºi de ciobani ºi mori devânt.

Pe lângã cele peste 400 de case, muze-ul are peste 10 kilometri de alei ºi conþinemai mult de 16.000 de piese de muzeu,majoritatea fiind expuse în casele dinparc.

Primul proiect de înfiinþare a unui mu-zeu, în locul pe care se aflã astãzi muzeulAstra, a apãrut în anul 1963, atunci cândo echipã condusã de cercetãtorul românîn etnografie ºi folclor, Cornel Irimie, auadus un prim monument în DumbravaSibiului, respectiv o moarã hidraulicã, cuaducþiune inferioarã. Moara adusã de Iri-mie în 1963 se regãseºte ºi astãzi în mu-zeu ºi face parte din brandul sãu. De-alungul anilor, colecþia s-a dezvoltat.

Muzeul a fost deschis oficial în anul1967, iar din anul 1971 au început sã fie

aduse case þãrãneºti ºi ateliere de meºte-suguri populare.

Muzeul a fost împãrþit, iniþial, în patrusectoare tematice - producerea ºi prelu-crarea produselor agro-alimentare, ex-tragerea ºi prelucrarea minereurilor ºimateriilor prime organice ºi anorganiceprecum lemnul, argila ºi minereurile,prelucrarea pieilor ºi a blãnurilor ºi tran-sporturile tradiþionale. Din anul 1990,celor patru sectoare iniþiale li s-a alãturatunul nou, destinat monumentelor de uti-litate publicã. În acest sector au fost adu-se douã biserici, o ºcoalã, douã hanuri, ocârciumã, douã pavilioane de joc, opopicãrie ºi douã remize de pompieriprecum ºi un scrânciob.

În prezent, muzeul a acumulat o mul-þime de case ºi monumente, din epoci di-ferite, devenind, astfel, un centru al tradi-

þiilor ºi al meºterilor populari din toatãþara.

Târgul CreatorilorPopulari – Evenimentanual în preajmaAdormirii MaiciiDomnului

În fiecare an, la Muzeul Astra din Si-biu, este organizat Târgul Creatorilor Po-pulari, în cadrul cãruia participã meºteriºi creatori populari din toatã þara. De laopincari pânã la iconografi, fiecare alee amuzelui gãzduieºte meºteri veniþi sã îºiprezinte produsele ºi tradiþiile locurilorde unde provin.

SABIN BRANDIBURU

(continuare în pagina 8)

Miercuri, 1 septembrie 2021, nr. 168 (6948), anul XXXI

Fotografie de Sabin Brandiburu

Coºmarurile unor nopþi de varã

Vedeþi, aici e diferenþa! Clasiciisunt conciºi. Lui Shakespeare îiajunge o singurã noapte, cea aSfîntului Ioan, ºi doar un singur

vis. Frumos. Dar nu al unei nopþi oare-care, ci aceea, unicã, din crucea verii.Suficient sã ne spunã esenþialul ºi încãceva pe deasupra despre jocurile drago-stei ºi întîmplãrii, despre eterna sfadãdintre dragoste ºi ”sacrosantele” institu-þii ale autoritãþi lumeºti, despre dragosteºi cît de nestatornicã poate deveni ea, deîndatã ce o laºi sã se încreadã în ceea ce”ochii vãd, inima cere”, despre dragosteºi secretele lumii nevãzute care interferãcu a noastrã, a oamenilor, controlat sauscãpat de sub cheia legilor ºi a regulilorfirii, benefic, uneori, însã, mai puþin bi-nevoitor, dacã nu chiar malefic. Sã-l vãdeu cum s-ar descurca, domnealui Shake-speare, aici, în postmodernitate, unde vi-sele sunt mai toate coºmaruri ºi nu þinniciodatã o singurã noapte, ci nopþi larînd, ”ºiruri lungi trecînd pe ºesuri”, nuca norii, ci ca plugul prin brazdã, lãsîndurme adînci, fãrã sã poþi controla, ca la

matematicã, dacã ºirurile astea deloc po-etice sunt convergente, ori divergente…dacã acolo, undeva departe, au o limitã,totuºi! Pe de altã parte, nici nu poþi sãzici cã ei, clasicii, nu sar în ajutorul con-temporanilor… cu ce pot. Peter Quince,spre exemplu. Autorul piesei. El ne-adãruit genul unei scriituri aparte, specia-le, pe care însuºi a botezat-o: ”cea maitristã comedie…” Reþineþi termenul cãcieste de mare relevanþã. Exact. Bucãþicãruptã din realitãþile noastre. ªi, cine joa-cã piesa? Iaca, dumnealor, meºteºugariai Atenei. Þesãtori, fierari, zidari,tîmplari ºi alþii asemenea. Cît de price-puþi sunt în treburile lor, nu ºtim. ªtim

însã cã sunt cu toþii fascinaþi ºi sucombãrelativ uºor, unii chiar entuziast, chemã-rii autorului, devenit de nevoie ºi regi-zor, de a prelua roluri pentru care nu aunici cea mai elementarã pregãtire. Seadunã ºi repetã cu sîrg o partiturã pe carenu o înþeleg, se produc pe o scenã care,în mod vãdit, nu este locul lor firesc,unde, la urma urmei, ajung dintr-un ca-priciu al soartei, care a înclinat spre eipentru simplul motiv cã ”trupa lor” pro-punea ceva nou, neobiºnuit, neclar ºi oa-recum incitant. Ceva de genul, ”dacã totnu avem altceva mai bun de ales, ia sãvedem ce-o fi cu ãºtia ºi trãznaia lor!”

(continuare în pagina 3)

OPINII

Dacã tot servim propagandãpe pâine, mãcar sã fieuna mai de calitate

Dezbaterea zilei pare sã fie intro-ducerea vaccinãrii obligatoriipentru anumite categorii de bu-getari, în special pentru cei din

sãnãtate ºi învãþãmânt, deci interfeþelecu publicul. Argumentul forte adus desuporterii acestei mãsuri este cã un ne-vaccinat care interacþioneazã cu oame-nii, precum un doctor sau un profesor, îipoate îmbolnãvi. Pare logic, câtã vremenu ne gândim un pic la Israel. O þarãunde majoritatea populaþiei a fost vacci-natã ºi cu toate acestea valul 4 a fost maimare decât precedentele. De pildã,vârful valului 4 a fost de 12.000 de cazu-ri, în vreme ce valurile 3 ºi 2 avuseserã10.000 ºi 11.000 de cazuri în vârful cur-

belor.De altfel, acum se recunoaºte deschis

cã vaccinarea nu presupune imunizare,ci doar forme mai uºoare ale bolii. Atun-ci, dacã prin vaccinare nu obþinem imu-nizarea, ce ne garanteazã cã un profesorsau un doctor vaccinat nu transmite Co-vid unui elev sau unui pacient precumacelaºi specialist nevaccinat? A fãcut ci-neva vreun studiu din care sã rezulte cãdoctorii sau profesorii vaccinati nu pottransmite decât forme uºoare ale virusu-lui? Eu nu ºtiu sã existe aºa ceva ºi, în lip-sa unei astfel de constatãri, insistenþa cuvaccinarea obligatorie e mai multpropagandã decât mãsura de sãnãtatepublicã.

Sã vorbim puþin ºi de formele maiuºoare ale bolii, beneficiul incontesta-bil al vaccinului. Dupã un an ºi jumã-tate de pandemie la nivel global, aufost afectate 217 milioane de persoane(conform Worldometer, 31 august) ºiau decedat 4,5 milioane. Cu alte cu-vinte, dupã 3 valuri ale bolii ºi în plinval 4, avem un virus unde riscul de de-ces este de 2%, concentrat în special înjurul persoanelor vulnerabile, vârstni-ce, cu comorbiditãþi, victimele uzualeale epidemiilor de gripã, în parantezãfie spus.

CRISTIAN DOGARU

(continuare în pagina 11)

Vedeþi dumneavoastrã, în cazul lui Shakespeare, ei, spectatorii fac ce vor: seamuzã, rîd, aplaudã, ba chiar se pot lãsa pradã înduioºãrii. Dupã ce se terminãpiesa, pleacã toþi acasã, în lumea lor, neatinºi de reprezentaþia la care au parti-cipat. În cazul nostru, însã nici vorbã de rîs, de aplauze sau înduioºãri. E sufi-cient sã te uiþi la facturile de la gaze ºi luminã ºi nu mai ai chef de Shakespeareºi giumbuºlucurile lui teatrale decît hãt…cine ºtie, poate pe la Sfîntul Aºteaptã.

Ben Madadi,cel mai mareinvestitorpersoanã fizicãde la SIFMuntenia, adepus la ASFo ofertã decumpãrare pentru55 milioane deacþiuni SIF4lMadadi: “Voi oferi maimulte detalii imediat ce voiprimi un rãspuns final dinpartea ASF”

Autoritatea de Supraveghere Fi-nanciarã (ASF) a primit, luni, osolicitare de avizare a unei ofertede cumpãrare pentru 55 de mi-

lioane de titluri ale SIF Muntenia(SIF4), ne-au precizat ieri surse din pia-þã. Sursele spuneau, ieri, cã este vorbadespre Ben Madadi, cel mai mare inve-stitor persoanã fizicã de la SIF Munte-nia. Pachetul vizat de Madadi reprezintã7% din SIF Muntenia.

Contactat de ziarul BURSA, Mada-di ne-a declarat: “Sunt în aºteptarea rã-spunsului de la Autoritatea de Suprave-ghere Financiarã la contraoferta pecare am fãcut-o ofertei publice de rã-scumpãrare a SIF4, care urmeazã sãînceapã pe 2 septembrie. Cum probabilºtiþi, preþul de rãscumpãrare oferit deSAI Muntenia, administratorul SIFMuntenia, pentru acþiunile SIF4 este de1,3 lei. Având în vedere cã acest preþeste aproape egal cu preþul din piaþã lamomentul lansãrii, nu este deloc unpreþ serios pentru o ofertã publicã. Pedata de 30 august am înaintat o ofertãconcurentã cãtre ASF, apoi am trimisînºtiinþare prin e-mail cãtre BVB, SAIMuntenia, dar ºi ASF. Este vorba de oofertã pentru a cumpãra 55 milioanede acþiuni SIF4".

Dupã cum spune ºi Ben Madadi, ofer-ta este una concurentã cu cea a conduce-rii SIF Muntenia, care intenþioneazã rã-scumpãrarea a 20,6 milioane de acþiuniSIF4, la un preþ de 1,3 lei/titlu, cu doar1,5% peste valoarea de închidere dinºedinþa bursierã de luni.

Amintim cã acest program de rãscum-pãrare al conducerii SIF4 a fost aprobatde acþionarii SIF Muntenia tocmai înurmã cu 16 luni, compania anunþând abiaîn finalul lunii iulie cã vrea în sfârºit sãducã la îndeplinire acest program. Amin-tim, de asemenea, cã preþul acþiunii SIF4se situa mult mai jos la data aprobãrii decãtre acþionari.

Madadi a mai precizat: “Având în ve-dere cã mi-am depus oferta la ASF ºipentru cã aºtept un rãspuns din partea lor,mã abþin sã fac public preþul ofertei mele.Conform legii, o ofertã concurentã tre-buie sã fie cu cel puþin 5% peste preþulofertei.

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 4)

GRAM AUR = 243,4821 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5680 RON EURO = 4,9348 RON DOLAR = 4,1741 RON